Anul XIII.

8 Noemvrie 1909.

No. 6.

C031ffETtl, DE liEDAt TIE:

O. Colbuc

V. S. Moga

G-I P.V. Pure .

N. Nicclaescu

Gh. Adamescu

Gr. Teodoss:u

I. Olescu

C. C. P.-Tarrcri

Redactia i Administra/ia
Strada Mfintuleasa No. 9.Bucureti 25 548.
www.dacoromanica.ro

t4It4WA2

WIWI( 41A,W4
No. 6

Anul XIII.

.iICY

8 Noemvrie 1909.

Revistii Eneiclopedie popular&

Abonamentul in tara pe an lei 5
pe 6 Inni

Abonara. In strin8tate pe an lei 8

Un numr
15 bani.

Pentru anuneluri I leu linia, Moe publeitate, 8 bani euvntul,

nnanuaerlptele nepublloate se ard.
SU111AFZUL :

40 de ani de cstorie. (Cu 4 ilustrafiuni ale Suveranilor).

In amintirea Iui Mihaiu Vod. (Cu 4 ilustrafii: Portretul lui
Mihaiu. D1i/aaiu ,i Caldul. Lupia dela Ccilugcireni Uciderea
lui Bli/eaiu).
Ing. Scutaru, Scrisoare din Danemarca.

D. I. L P., Cuvntare contra sinuciderii.

/. Dragos/av, Nunta feciorului de ulprat cu luna, bairn. (Urmare)
V. S. t'1oga, Lucrrile agricole in Noemvrie : Diferite lucrri la
cmp ; In grdina de pomi ; In grdina de legume ; In pdure ;
Intretinerea vitelor ; Blegarul; Oile ; Porcii ; Psrile de curte.
/., Cei mai vechi aeronauti.
1

CRONICA :

Scrisori ctre Redactie. Trgurile noastre t cele strine.

PAGINA GLUMEATA:

Stan Ptitul, Care pe care? (Cu 6 ilustrafiuni).

SUPLEMENT:

Buletinul activittii sociale a preotilor gi invttorilor No. 6

dela 8 Noemvrie 1909.
i.:,r

{kl`J
r.
! 7 Y''
va
."
www.dacoromanica.ro

lL

'.

V'_

'"e

iI,

40 de a i de casatorie.
,.,,;

; uni, 2 Noemvrie, MM. LL. Regele i Regina

au srbtorit a 40-a aniversare a csto-

riei Lor.
Cu acest prilej au primit numeroase scrisori i telegrame de felicitare din tar i strintate.
La orele 121/2 din zi, Maiesttile Lor au primit
pe d-1 prim-ministru care, prezentnd Reginei un
frumos buchet de fiori, a adresat felicitri $i urri
in numele consiliului de miniOri.
In urm, Suveranul i Regina au priinit Casele
Lor civile i militare, in numele crora d-1 I. Ka-

linderu a rostit urmtoarea cuvntare

Sire,
Prea Grafioas Regind,

Nespus de pretioasd este aniversarea de astdzi, care aminte,ste 11Miestdtilor Voastre 40 de ani de fericitd mpreund
viefuire, iar supu,silor Vo,strz ziva in care s'a mplinit nc
una din dorintele nafiunii.

In aceastd zi, ndoit de nsemnatd, binevoiascd Maie-

std file Voastre a-mi permite s ndeplinesc sarcina, ce mi-au

dat crdinciosii Voptri slujitori, de a depune la picioarele

Voastre prea respectoasele noastre felicitdri.
Sire,
Prea Gratioas Regina,

Aducndu-Vd viile noastre urdri, ne facem nu numai

o datorie sufleteascd ctre Maiestdtile Voastre, ci ,si cd tre

tard, pentru eare, serbarea de azi nfdtipeazd simbolul unirii
ei cu Dinastia.
Ca unii cari am avut fericirea a Vd apropia, ,stim, mai
ales, cu cate greutdti ,si piedici au avut Maiestdtile Voa-

stre de luptat, cdci progresul fdcut de patrie este evident

fi simtit de tog. Tara e recunoscdtoare Maiestdtilor VoasLra pentru neatrnarea ,si fala la cari ati ridicat-o, cu a-

www.dacoromanica.ro

M. S. Regina Elisabeta In anul 1866.

www.dacoromanica.ro

ALBINA

159

jutorul Milostivului Ziditor ; iar Istoria va nregistr cu

licere de our mreala opera ce V'a fost ursit s mplini i.
Paginile glorioase ale vieJii ronzne,sti din acesti 43 de
ani, vor amint viitorimii cdt de mult Maiesidtile Voastre
.?i -au unit cugetrile $i fptuirile cu idealul poporului romn.

M. S. Regele Carol 1n 1869.

Fiecare fapta, fiecare pas nainte ce s'a savr$it; va marluris pururea barbfia pi nfelepciunea .V oastra, Sire, care,

ca pi Frideric al II-lea, ati dat pilda eelui dintiu servitor al Statului; va amint nallimea de cugetare, buntatea Si dragostea Voastr, Prea Gratioas Regina, care, ..cu
cuvntul pi eu pana miastr, ai slvit simfirea ronzna
www.dacoromanica.ro

M. S. Regina E/isabela a Romniei.

www.dacoromanica.ro

M. S. Recele Carol I.

www.dacoromanica.ro

162

ALBI\

pi datinele s/rmo,sesti ,si aFi szdit ,sz rorlit in ininzile tutu-

ror iubirea de lard ,si de neam.

Din adncul ininzei dorinz Maiestfilor Voastre s ajung

nunta de aur ,si s se bucure nc nzult vreme mainte de
tot fericitul bine trupesc ,si sufletesc. Fie ca Pronia, care a
binecuvntat munca Voastr de pn acum larzind Maiestlilor Voastre serbri (Wit de mndre $i de rari, ca cea
de asta'zi, s mbogleasc toldeauna viala Voastr cu fapte
mrefe.

Inlfm asemenea rugi fzerbinfi ctre Cel-A-Tot-Puternic,

care s'a artat ndurtor care poporul romn, s-1 aib in

sfnta sa paz ,si sd reverse binefacerile sale asupra lui
,si a Dinastiei romne, pn la sfrsitul veacurilor. Insuflefifi de aceste sentinzente $i pcitrunsi de nestrmutat devolament, slujitorii Vo,stri V roag toldeodat a primi, ca
prinos de adnc recuno,stinf, aceste dou amintiri pe cari
sunt turnate Augustele Voastre chipuri.

S trifi, Sire!
S trap', Prea Gralioas Regin !
Triasc Dinastia Romn !

M. S. Regele, primind darul, a multumit enduros, zicnd cd dorinta Sa cea mai mare este ca
restul vietii Sale s-1 Inchino binelui obstesc
ririi Patriei.

In amintirea lui Mihaiu Vo d.

,tua de 8 Noemvrie, ziva sfntului Arhanghel Mihail, cade anul acesta in duminica in care apare
No. 6 al Revistei noastre.
6
Ne folosim de acest prilej pentru a reaminti figura acestui mare Voevod, care cu sabia -i viteaz,
s'a impus admiratiei vecinilor $i chiar statelor mai deprtate
a ajuns s inchege ntr'un singur trup pe Romnii
din Tara- Romneasc, din Moldova i din Transilvania.

Pe cnd un lung dir de predecesori ai si zite d -1 Al.

nu sunt dect niste jucrii in minile mpratiilor vecine, ale Turcilor, Ungurilor sau Germanilor, Mihaiu Viteazul, cum apare pe scen, determin el irul mprejurrilor, concentreaz asupra lui privirile lumii poli tice, devine un factor insemnat in evolutiunea istorica a
timpului sau. Din lut, poporul romn devenise iar om, atins de degetul dttor de viat al acestui erou.
La nceputul carierei sle, el void s scape tara Munte -.
neasc de ngrozitoarea ngenuchere in care czuse fata
cu mprtia otoman, gnd mare $i nobil, cad nzui in
Xenopol

cotro au tins toate sufletele mari, dela robie spre libertate.

www.dacoromanica.ro

A f.RTNA

163

Dac ar fi gsit in vecinii si crestini ni$te tovarsi de

lupt cari sa-i dea mana cu bun credint, si sinceritate, daca
ei n'ar fi urmrit si n'ar fi uneltit pierderea lui, desigur ca
Mihaiu ar fi sdrobit cu adevrat puterea turcoascd.

/lihaiu Vlfeazul.

Imprejurarile ns au hotrit altfel. Dupa ce a i:nvins pe

Turci de mai multe ori, a fost silit sa se mpace cu ei pentru a-si asigur linistea In prtile celelalte si aceast liniste
a pltit-o cu lupte si mai strasnice, cu silinte mai presus de

fortele omenesti.

Strlucirea i-a fost mare.

Acel capitan zite Blcescu care umbl si isbeste Cu iuteala

trsnetului, atei minunati ostasi cari sufer In tacere marsurile cele
mai repezi, osteneala si foamea cumplit, trind numai de entusiasm
si de glorie, btndu -si joc de puterile naturii, ca si de ale oamenilor,

acea bun rndueal, acea disciplin si jerfirea ce el pstrase

www.dacoromanica.ro

Mihaiu

Clcl.

www.dacoromanica.ro

ALBINE,

165

In atea campanie, toate strlucitele triumfuri cari ncununar

strdaniile for fur glorificate ,si trmbitate in toate prtile.
Veacul nu artase Inca in Europa o asemenea armie nici un asemenea general. In toate prtile se zice c Mihaiu a coprins Ardealul In unsprezece zile $i Moldova numai In opt. Toti du @manii
ei se ingrozir. Ei se incredintar c singuri nu pot face nimic impotriv:i -i, ci numai coaiiztindu -so toti impreuu.

Mihaiu ajunse acuma in culmea gloriei i a mririi ce el visase. Abia cinci ani trecuse decnd el trsese sabia spre a apar
tara sa de tirania turceasc printr'o multime de eroice triumfuri, respinsese potopul turcesc departe de dnsul i de ntreaga
Europa cre$tin. Nu numai att ! El voise a-$i cre o patrie mare
pe ct tine pmntul romnesc norocul ajntndu-1, in ctev
luni, i Ardealul $i Moldova i o parte din Banat aunt unite cu
tara Romneasc. Rmsese numai Timioara cu tinutul ce se
afla sub Turci i Oradea-mare cu prtile orientale ale Ungariei

pe care el le cere dela mpratul, cu dreptul c ele fac parte

din Ardeal, precum fusese i sub Sigismund Bathori. Aceste
mici tinuturi dobndite, unitatea national ar fi fost completa,
www.dacoromanica.ro

Uciderea lui Mihaiu.

www.dacoromanica.ro

ALBTN t

167

Independenta absoluta ar fi urmat fr ndoial. Mihi rea-

lisase acum visarea iubita a Voevozilor celor mari ai Romnilor.

Acum Romnul s'a nfrtit cu Romnul, $i toi au una $i acea
patrie, una $i acea c rmuire nationala, ast-fel precum ei n'au
fost din vremile uitate ale vechimei.

Dar aceast strlucire a fost numai vremelnic.

Cuceritorul Ardealului 1}i al Moldovei, acela care scuturase jugul turcesc $i Mouse s ajung faima vitejiei sale
pn In deprtatele tinuturi ale Asiei, Invins in lupta dela
Mirislu; vede plind steaua care-i condusese pasii. Izbnzile
ce dobnd mai in urm fur neindestultoare s ntoarc
pierderea 1 de ad urmeaz zilele de adere.
$i totul poate c ni$te silinte supraomene$ti ar fi fost n

stare si rede mcar o parte din ceeace pierduse, dac

lovitura migeleasc nu i-ar fi ridicat viata...

Astfel a fost epoca lui Mihaiu. Iat ca ce vorbe o carac-

terizeaz Marele Blcescu :

Timpuri de aducere aminte glorioas ! timpuri de credint si

de jertfire 1 cnd priO nostri, credinciosi sublimi, ingenuchiau.
pe cmpul btliilor, cernd dela Dumnezeul armatelor laurii
biruinfei sau cununi>= martirilor, si astfel mbrbaita(i ei nvleau
unul impotriva a
prin mijlcoul vrsmasilor, si Dumnezeu

le da biruinfa, cci el e sprijinitorul pricinilor drepte, cci el

a lei sat libertatea pentru popoare si cei ce se lupt pentru libertale, se lup t pentru Dunnr, eaeu 1

112ostenitori ai drepturilor pentru pstrarea crora pctrintii

nostri s'au luptat atta in veacurile trecute, fie ca aducerea

anni.nte a acelor timpttri eroice s destepte in noi simd'emntul

dorinei ce avent d'a pstr si d'a twirl pentru viitorime aceast
prefioas mostenire !

s?'o:-

Scrisori ctre Redactie.

Inaintez odat cu aceast suma de lei cinci, costui revistei Albina=
pe anul al 13-lea. VA rog bine-voiti a-mi trimite $i nmerile 'din urm.
Sunt foarte satisfacut de aceast frumoas revist vi nu voi s o prsesc In nici un caz, cci are multe lucruri folositoare ntr'nsa $i interesante. Pentru care urez conductorilor ci viai fericit ndelungat.
Cu profund respect, $tefan D. Popescu.
CQntiret parohia Miilurile Com. Hngulegti Jud. R. Sirat.

Domnule Administrator,

Este mir numrul revistelor, cari ajung la existenia inepretuitei barnice cAlbina. Ea este hrana sufletului pentru once om. Aceasta a fcut s se gseasc numere din Albina $i In coliba cea mai srac.
Azi v'am trimes cu mandat postal suma de cinci lei, abonamentul
meu pe anul XIII, 1909 -1910, Oct. 20, la revista d -v. QAlbina).
V salut cu respect, ,St. Popescu.
Inatit. com. Ceacu. jud. Ialomita.

www.dacoromanica.ro

168

ALBINA

Scrisoare din Danemarca.

Copenhaga 20/X 1909.

lubite Domnule,

Am urmrit eu drag, de aici, din Danemarca, unde m

gsesc pentru instalarea fiului meu la nvttura practic
teoretic a agriculturii ,si gospoddriei daneze, discutiunile luminoase ,si nlttoare din congresele regionale ale
bneilor noastre populare.
De mult aveanz credinfa c mntuirea poporului ne va
veni dela bncile ,si cooperativele populare : acum, de cnd
sunt in Danemarca, $i am vzut rezultatele uimitoare ce
au dat aceste institutiuni, in aeeast de Dumnezeu blagos-

lovit tetra, m'am ntrit $i mai mull in convingerea ce

aveam.
Am vizitat gospodrii de ale marilor proprietari (pn
la 500 ha.); de ale proprietarilor mijloeai (proprietari,
grani frunta$i, burghezi rurali, chiaburi, cu 25-35 ha),

,si de ale micilor gospodari (hznsmani, care au fost mproprietriti prin lege special cu 11/, 3 ha.)
Lsnd la o parte marea proprietate; in gospoddriile
mijlocii am gsit evarete nzestrate eu tot ce trebue gospodriei, ete o moar de vnt sau manej eu cai pentru diferitele trebuinte : pompat ap, treerat, riacinat, tocat furaj etc; curte pavat, grdin superbi de legume, pomi
,si fiori; groapa de gunoi zidit; grajduri cimentate, pure
cu poduri malte pentru pstrat cereale ,si nutreturi. Apoi

in grajd ntre 15-25 vaei cu lapte; 4-6 cai de maned,

40-60 porci la ngrpat pentru vnzare; vitei, oi, gste,

gaini.
La gospodriile mici trnesti (hansmani) casele cu 4
odd i, bine mobilate pi perfect curate. In grajd 3 6 vaci
eu lapte, 6 10 porci, 2 cai de ntune, vitei, etev oi,
g,ste, gini etc. Gospodarii unii arau ngropnd gunoiul
mpr,stiat pe ogor; altii treerau cu mane,i cu un cal; altii
culegeau sfecla, cartoFii etc., ,si le puneau la magayie sau
la groap. Curte eural ; grdinit eu legume ,si fiori.
Am vizitat apoi lptrii cooperative (toate sunt cooperative).

Am rmas uinait, dar absolut uimit de roadele nepre.tuite ce poate da munca ordonat ,si asociatiunea cinstit.
Nu zic ba, sunt ,si conditiunile climaterice prielnice ; aju
mull ,si pieata de desfacere vecin, Londra, dar fr cele
dou nsu,siri cod de curacteristice Danezului, nu s'ar fi
ajuns la a,s rezultate extraordinare; cet vizitnd pi trgul sptmnal (Mereuri Joi) din Kopenhaga m'am crezut ntr'o adevrat expozitie de animale.
www.dacoromanica.ro

169

ALBINA

Buimdeit de toate cele ce vzusem, imi dam cu socoteala

e, aicea trebue sai fi lost de cznd lumea a,s; ,si totu$, vizitnd dups ndeninul tncfrului G. Lupu, valorosul
singurul student romn dela Academia regald de agriculturd din Kopenhaga, eruia i datorese boccie aceste eonstatri minunale, vizilnd, zic, ,si 1Vluzul Istoric al Danemarcei, din vecina'tatea Kopenhagei, ,si vznd gospodriile
de odinioard, tare asemanloare eu ale noastre, mi s'a in-

trit credinia cd putem ajunge Si noi la ce au ajuns danezii, cunoscndu-i ,si imitndu-i.
Acepti frani frunta,si ,si codapi, dar toti domni mulumii
pe avutul lor, fac tria Danemarcei, care a avut curajul
eu Prusia !
i l va ave ori end s de piept
Ro)nnii, care vor sau care au datoria s vadd poporul
cel mai mulFumzt in Ora lor mnoas ,si numai a lor, sd
vie in Danenzarca, s'o cunoasccz bine, cci ea toal, cu toate
iusulele ei, este cea mai nalt ,si mai folositoare ,seoal
de gospodrie rurald ,si de con,sliinf nationalcz; sa- ia credinfa, rdbdarea ,si buna rnduial dela aceti oameni ,si
scz le clued in patria noastr ,si vor bine merit dela Patrie.
Ing. Scutaru.

Cuvntare contra sinuciderei,

aNu Qtii cd sunteti casa lui Dumnezeu ei Duhul lui Dumnezeu looneete in voi ?

Deed cinev stria casa lui Dumnezeu, pe acesta Dumnezeu il va

stric, pentruc casa lui Dumnezeu
este sfnt, cum sunteti voi sfingi.
(I Cor. C. 3. z6.:7.)

Cinslii creptini,
Dela un timp Incoace, vetile triste ce auzim, ne fac s credem c oamenii s'au cam 4nstrinat dela voea lui Dumnezeu.
Pare c li s'a turburat mintea i s'a 4nrit inima, cutnd
s prsiasc viata pmnteasc, nedndu-i seama de soarta
lor, neflindu-le mil de coi rmai cu jalea i amArciunea In
suflet.

Decnd exist/ lumea nu s'a auzit ca un om care trete In

necredint, s fie i linltit In cugetul su i deci fericit. i?i
atunci, ne putem da seama de cauza comun a nenorocirilor
de astzi, care nu este decdt necredinta religioas.
Cu cat omul se deprteaz dela voea lui Dumnezeu, cu att
devine mai crud, mai barbar chiar cu sine insu.
$i din contr, cu ct omului li place s se gndeasc la Dum-

www.dacoromanica.ro

170

AI.RTNA
_1_

nezeu, s-si dea seama despre datoriile ce are fat de EI, fat
de sine si de societate, cu attt omul este mai demn, mii cinstit, mai moral.
De indat ce mintea omeneasc este .lsat in voea sa, fr
nici o cluz sfntt, ea rtttceste, i?i schimb ideile despre
Dumnezeu.
$i atunci, credinta religioas intr'un singur Dumnezeu, este
inlocuit cu necredinta si deci numtrul crimelor sporeste.
Ni se umple sufletul de groaz, amid cotim sau auzim c tinerii dela o vreme incoace, so sinucid cu o nepsare ca de nebun. Si se tot intinde ca o boal molipsitoare aceast crim,
si orict am cauta s aflm cauzele ca st le inlturm, nu le
putem afl in amanuntimi la flee() om in parte, caci e greu
lucra ca s se cunoasc cinev pe sine insu-si, ca atat m ti malt
altii ; si do aceea, In fata nedomiririi zicem ca a fost nebtln
sau cine stie ce cauz nocunoscut a fost la mijioc. (1).
Dar pe cnd pentru nebuni se fie sanatorii, pontru coi criminali se iau mtsuri de Indraptare, pentru sinucigmi ce se face?
Nimic, fiindc nu ei mai tresc. Si atunci se intelege dela sine
c trebue s se inlture rul pentru cei cari trilesc, pentru a
nu se amgl de diavol, convingndu-i In deajuns despre mrimea Si responsabilitatea nespust a pcatului sinucidorei, cum
despre remediile sau cile de Indreptare a rului co bntue.
I.

Sinuciderea oste unul dintre cele mai mari pacate care aduce

dupa sine nu numai perderea trupeasc, dar mai ales pe cea

sufleteasc. Si ca s ne facem o ideo despre mrimea si ttrmrile grave a'.e acestui ptcat, s no gndim ca el nu se iart
nici in lumea aceasta si nici In cea viitoare. Si nu se iart,
pentruc otnttl daca s moar, and mai are timp de poci;int?
Cum i cand se va poctl omul, and nu mai are viat In trupul cu care a petrecut fmpreun ?
Dar sa vedem mai ltmurit, do cate ori este vinovat sinucigasul ?

El pctueste fat de legea natural sau a finii, nscutt de

Creator In mintea omului.
In lumea animal In genere, Creatorul a pus logea conservarii individului ,si a speciei. Aceastt lege so observa In instinctele animalelor, yi niciodat nu s'a vzut un dobitoc st se oomoare. Cum dart omul, coroana creatiunii care are jttdecat,
ratiune ce-1 indeamn st-si pstreze sntatea prin onice mijloace, st se arato prin sinucidere mai pe jos dect animalele
necuvnttoare?
(1) A se vedt, pe larg : Sinuciderea, cauzele $i renediile ei de Ioan

Popescu. Buc. 1897.

www.dacoromanica.ro

ALBINA

171

0 omid, care tre$te prin frunze, umbl prin mii de foi,

rbdtoare, pn ce gseste ce-i trebue de mancare ; iar omul

la cea mai mica neliniste s s desndiijduiasc, s-si piarz
rbdarea si statornicia In mijlocul greuttilor vietii ? Oare nu
se arata pe sine mai prejos de cat celelalte vietuitoare ?
Omul treste In lume pentru un scop : pentru indeplinirea
datoriilor sale morale fat de stpnul su, Dumnezeu, Indeplinind voea lui ; si apoi, pentru fericirea sa individuala, a familiei $i a societtii In care tre$te asteptnd rspltirea ostenelilor sale, fie In lumea aceasta, fie In cea viitoare.
Prin urmare toat lupta, ce trebue s'o dup omul In acest
scop, formeaz pentru el o datorie, $t sentimentul datoriei il
deosebeste de animale, si nu odat se zice despre un om, care
se lupt cu greuttile viet tt $i nu se d invins, c este om cu
demnitate moral.
Vie boala, durerea, sracia, exilul $i moartea, co stint lucruri
indiferente, zice un intelept, Seneca, dar nu m voiu ucide pentru a pune cant durarilor mele, pentruc a vol s fac a$h inseamn a fi un las.
Sinuciderea este o crim Ingrozitoare si fat de Dumnezeu,
Creatorul nostru. El ni-a dat viat si noi nu suntom stptlni
pe ea ca s ne-o rid'cm, dup cum nu suntem liberi de a vol s
existm sau de a Incepe s fiat prin noi insi-ne $i Dumnezeu
ne d viat $i tot El o ridica fr voea noastr. N..i am dorl
s mai trim, cci e dulce viata. $i cheltuim aver() pentru a ne
prelungl viata, dar nu putem face aceasta, mai mutt dec3t ii
este dat omului s treasc.
De aceea, legea moral/ condamn sinuciderea, privind-o ra o
despretuire a Binefctorului nostru, ca o jignire nespus de
mare adus Intelepciunii si sfinteniei dumnezee$ti, ca o lovire
In drepturile altuia.
)tlntuitorul 1!imti, Domnul nostru Isus Hristos, intrebat fiind
de un legiuitor, ce s tac pentru a mo$teni viata ve;nic, El
ii rspunde : S nu ucizi." Prin urmare, dac cel ce ucide pe
altul pctueste gray, cu att mai mult pctue$te si e vinovat de pedeaps vesnic acela care i$i ridic fr nici un drept
viata.

Noi avem datoria de a preamrl pe Dumnezeu, In trupul $i

In sufletul nostril, iubind pe Dumnezeu $i deci, indeplinind po
runcile sale. Suntem cu trupurile ca ni$te biserici, In care
trebue s domneasc gandul cal bun.
Si daca cinev stric casa lui Dumnezeu, pe acosta Dumnezeu il va strich, pentruc casa lui Dumnezeu este sf3ntii, cum
sunteti voi sfinti", ne spune Sf. Apostol Pavel (1 Cor. Ill. 17).
Deci. este un act mai
dect criminal, cnd sa omoar

cineva lovind in dreptul ce apartine lui Dumnezeu caro ne.a

dat viata spre a ne folosl de ea.
Pentru acoea la toate popoarele s'au dispretuit sinucigasii, iar

sfnta noastr biseric n'are rugciuni pentru -sinucisi, $i se

www.dacoromanica.ro

172

ALBINA

permite inmormntarea religioas numai in cazul cnd s'a constatat bino c persoana a fost nebun intr'adevr.
Dar gravitatea faptului se resfrnge si asupra vietii viitcare.
Viata pmnteasc este sbuciumatA de multe greutti, provenite fie din cauza noastr, din neprevedere, ori alte cauze cari
ne aduc suferinte. Dar necazurile, suferintele au si ele un scop
incercarea sau pedepsirea noastr din partea lui Dumnezeu.
Dar In lumea pmnteasca s'a sfrsit totul ? Pe data ce mormntul s'a inchis, s'a isprvit orice alti lume ? Nu, caci religiunea
noastr ne nvat despre o alt viat, ce urmeazi5, dup moartea trupeasc, viat viitoare, uncle omul va fi rspltit pentru
faptele sale, undo dreptul se va bucur pentru ostenelile sale
de fericirea cereasc, iar cel pctos se va osnd In focul laEste un loc, este un Dumnezeu, care rsplteste fapdului.
tele sufletului nemuritor.
Este un judector sfnt, si drept, care stie toate cele fptuite in ascuns, noaptea si ziva, si niciodat nu se inseal. Ochiul
su ptrunde in sufletul vostru, vor.ea lui Uumnezeu, Constiinta
noastr treaz) ne spune mereu : luptati si nu v desndjduiti
in ajutorul lui Dumnezeu ; inbrbtati-v, c veti imvinge
toate greuttile ce se pun In calea virtutii, si dup lupt vine
si rsplat.
Usor lucru e a-si sbur cine-va creerii, dar trebue gndit mai

inainte, c se diatruge pentru vesnicie, si moartea nu-i mai

ingdue s se reinto,,rc iarsi la viat.
Dar nu se sfrsesc acl urmrile sinuciderei, ci s vedem c
si fat de familie, de societate, din care face parte ca flint social, este rspunz,tor un sinucigas.

Intr'adevr, este o rusine pentru familie asupra creia ias

doliul si jalea, rusine, ce nu sterge nici o dat, pentruc se pomeneste din neam In neam, rmind dezonorat prin fapta sinuciasului. El las pe priniii cari 1-au crescut cu durerea In
suflet, lipsiti de sprijin si mngere la btrnete; las poate,
o sotie cu copti In voea intmplrii, ttitndu-si iubirea printeasc fat de ei, uitndu-si cele mai sfinte datorii de implinit.
Dar chiar dac n'are familie cineva, si n'ar ave datorii de
indeplinit fat de ea, totus omul treste In societate, unde are
drepturi si datorii. Datoria si dreptul stint dou idei ce se leag
una de alta. Omul ca fiint social, este dator, din punct de
vedere moral, a lucr pentru buna stare a semenilor sAi. Omul
nu este numai al sau ori al familiei, ci este membra si al societtii, si cine luge dela datoria catre societate, da ru exempla
de lasitate.
Ce s'ar face omenirea, ce am ajunge nci, dac sinucigasului
i-s'a Incredintat un post si 1-ar prsl., lsndu-ne In voea intmplrii ? Fiecare om este ca un soldat al societtii, a-

vnd partea sa de lucru pentru binele obstesc, si dac fiecare am face ce am vrea, netinnd seama de binele comun, atunci pentruce ne am adunat In societa:e? Care este
www.dacoromanica.ro

ALBINA

173

scopul societtii, dect de a ne ajut unul pe altul ? si Intru

cat sinucigmul dezerteaz dela Yndeplinirea datoriei, cunoscutii

lui rmn fnmrmuriti, plini de groaza de impre.ia rea ce lasA
i nu se gdseste nimeni care sl aprobe fapta sinuciderii. Caci,
cine este omul acela, care sA zici : nu sunt folositor cu nimic

societtii ! 0 vietate cat de mici; tot face un serviciu, dar

un om? Cine poate s zicA, c e singurul nenorocit pe pmant
fr ajutor? Cine va zice c trind, e o povar pentru familie,
inct trebue sA moar mai de vreme? Nimeni din cei iiteleptri,
nu v zice aa, din douA puncte de vedere : Inti, pentruc chiar
atunci and cineva ste In lips,, suferint, ori neputint, cei
mai de aproape ai lui, ori caritatea public, pentru un om cinstit,

care a adus folos societtii, are datoria de a-1 ajut. si al doilea

pentruc nimeni nu va pute zice, cA e singurul nefericit pe
lume, ci se v gsl cineva, care sA-i de o mngere, o mbr-

btare, un sfat, un ajutor.

Iat urm.rile grozav de rele si nffortoare ale ucigasului,

i:atd vinovatia lui de mii de ori, Inaintea cdreia mintea rmne

gnditoare. 4ntrebndu-se: ce a avut, de a fcut ava? Nu ar
nici un mijloc de InlAturare a rdului sinuciderei ?
(Va urm).

-.:...,.. v..L:._..--

D. 1. 1. P.

lYunta feciorului de mparat cu luna

Poveste (1).

Dar in ce parte de lume s apuce el, suflet btut de gnduri si lipsit de orice dragoste, dect
dup alt sla0
si a ajuns ntr'un trg. Aici, pe and lnnc la
o crsin, auz vorbindu-se c soarele de aceea
nu mai moare si e vesnic tnr si frumos unde
se spal dimineata, cu ap vie dintr'o fntn
ce o are naintea casEi. Ba nc acuina vrea s
se nsoare s ia de nevast pe sor-sa, Luna, si c
ea nu vre s se duc In ruptul capului dup el,
ci zice ca nu se duce dect dup cel care a sti
cum s'o fure, si c o multime de feciori de crai
s'au ncercat, da, ce au fcut2 c napoi la vetrele
lor n'au venit.
(1) Vezi No. ri.

www.dacoromanica.ro

174

ALBINA

Fntna eu ap vie, Luna i toate nzbtiile auzite, i trez dorinti neavute pn atunci.
Tot e el un prpdit pe lume, Scos ca cel mai
ru din oameni, de ce n'ar ncerc i el i dac
i-ar rupe gtul, e!... i lumea cu el ori fr el tot
una. $i nclecncl pe cal o apuc spre partea unde
apune soarele.

Prin ce locuri n'a umblat, numai codri, $i dup

vreme nemsurat a ajuns la un pod de aram
a gsit trei fete cu prul de aram i cu o casd
plin cu bani de aram.
Bund ziva, trei fete eu prul de aram, zise
betanul oprindu-i bidiviul.
Multumesc d-talo, voinice, rspunser cele trei
fete, dar ncotro ?
$i betanul le spuse:
1VI duc s caut veleag
tinerete.
Iar ele vzndu-1 frumos i vorbir:
Hei, hei, voinice, veleag
tinerete nu gse-

ti de cat la noi, cd cine se duce de aici nu mai

vine; iar noi avem o cas de ace de aram cnd
om gt de numrat acele atunci om muri.

Dar flcul nostru nu ls s isprveasc vorba

i clruind dijma podului un ban de aram, se
pierd in negura pdurilor in cntecul vntului.

$i merge el, merge, zi de var pn in sar;

noaptea iar i ziva iar i iat-1 ajuns la o pdure

de argint.
Aici era un palat tot de argint plin cu bani de
argint $i eu trei fete cu prul de argint. Cine tre-

ce trebui s de un ban de argint.

Bund ziva, trei fete de mprat cu prul de

argint.
Multumim voinice: Da ce vnt pe aici ?
Cant veleag i tinerete, fetelor.
Veleag
tinerete noi avem i cnd om gt
de numrat toti banii de argint, atunci om mur.
Flcul plt banul de argint i eu pletele in vnt,
eu calul necheznd se pierd In zare.
$i merge el, merge, trece pdurea de argint, trece
altele verzi i tot merge, pn and d de un palat
www.dacoromanica.ro

ALBINA

175.

de aur, cu un lan de gru cu spicele de aur foi cu

frei fete secertoare cu prul de aur cret. Cine tre-ce pe acolo secer leg un snop de gru apoi
I0 ct de. drum.
Bun ziva, trei fecioare, trei secertoare,
cu prul de aur cret.
Multumim dumitale, voinice. Da ce vnt pe la.
noi?

Veleag i tinerete.
Veleag i tinerete, noi avem : toat ziva omsecer
om canta ; graul 1-om treer i 1-om pune
In hambar i and om gt de numrat fir cu fir,
atunci om muri.
Voinicul secera i el un brat de gru $i-1 leg
In snop
and bun ziva fetelor se pierd In
zarea lumii doinind.
a mers sptmni, nopti eu zile la un loe, can-Land de dor i de noroc, prin locuri uncle nici pasre maiastr nu sboar $i ajunse la un palat numai de aur $i din pietre scumpe. Aici era palatul_
soarelui la marginea pmntului. La poart gs
o fetic cu prul ca 'Acura, cu ochii ca murele, cu
gura ca sngele cu fata ca zorile zilei. Asta er.
Luna sora soarelui.
.

Bun ziva, fat mare, Yi d. el.

Multumim d.umitale, voinice, dar ce dor te-a.
adus? c pasre miastr nu calc pe aici, dar nc

om pmntean, i d fata nro0ndu se ca focul.

Veleag i tinerete, zin, i rspunse flcul..
Veleag $i tinerete, eu am, ti spuse fata, eu glas

tremurtor
oftnd: vezi fntna aceea de colo
cu ghisdele de sticl 2 Acolo.i apa vietei. Cine se
scald In ea, s fie btrn de apte-zeci de ani, se.
face ca de $apte i nu moare niciodat.
Astea le
cutam, i d flcul de mprat.
i sa uim de frumusetea Lunei, dar i ea cnd auz
vorbele betanului se gnd c poate sta s fie mai
volnic s'o fure.
din vorb in vorb prinse a spune $i fata aidoma ce auzise flcul prin lume. Iar cnd auz gi_
ea de ptania lui i se fc mild 0 jale de strinwww.dacoromanica.ro

176

ALBINA

tatea lui, i -1 lud i dup ce -1 ospt, l duse la

fntna cu ghisdele de sticld din care e tnr ca
de apte ani, apoi l ascunse.
Cnd veni luminktorul lumii, seara, zise strmbnd nasul:
Da ce miroase a oin pdmntean, surioard?

A om pdmntean? Fereascd sfntul, ti s'o

fi pdrut, frktioare, unde ai umblat attea strkinktdti.

O fi, zise soarele, i -$i cdut de mask.

Ce i-a pus sor-sa in mncare, cd i-a venit un

somn de mai sk cad.
Inaintea palatului ave un pod Intro patru brazi
de argint i acolo se duse soarele sk se culce o
leack i adorm tun.
Atunci Luna scoase pe fldcdu de unde -1 ascunsese $i, lund douk mere de aur, zestrea ei, i Incklecnd pe cal, o pornirk la fugk. Unde? Dumnezeu
ii ti. Atta ck ave i soarele un cal In grajd care

cum Ii vkzu fugind, a a nechezat de s'a trezit

soarele ngrozit.
Ce este? Intreabd el Ingrijat.
Stkpne, stdpne, zise calul, surioara ta a fugit cu un fkt-frumos.

Pot s mai dorm, s m scol, s mnnc

s-i aj ung ?

Poti s faci i du rece, stkpne !

soarele, dupk ce mai trase un somn bun, se
sculk i fdc lkutoare in fntna tineretii, stkt

$i la mas $i ncklecd oimanul.

Hei, hei, unde erau ndrdgostitii notri, cte hotare nu trecuserk ? dar calul soarelui numai i intinse aripele i cnd se ldsd fu lngd ei.
Soarele, nici una nici doud, crp doud palme voi-

nicului nostru, de vdzu stele verzi i Ii lud fata,

ldsndu-1 s fluere a pagub.

Dar bdeatul nu se 1s; mai stdt s se mai desmeticeasck din cele pdtite i o porn Inapoi.
Ajunse seara; soarele se gdte trudit sA se culce
i Luna s ncliidk portile, cnd numai iatd-1 i pe ol
(Va urm).

;l. DragOslav.

www.dacoromanica.ro

ALBINA

177

L ucrrile agricole in luna P/oem vrie.

Diferile lucrdri la cmp.

In luna aceasta se mai fac lucrari la camp cari n'au

fost ispravite in luna Octomvrie. Astfel se fac semanaturi de grau, se dijmueste porumbul de catre proprie-

tari si arendasi; se mai fac araturi de toamna pentru

semanaturile de primavara. Dupa ce s'a ispravit cu facerea ogoarelcr, sau din cauza timpului aceste ogoare

nu se mai pot face, se incepe cu caratul balegarului pe

acele locuri cari in primavara trebuesc seminate. Se
cara numai acel balegar care este putrezit pe jumatate.
Acest lucru se cunoaste dupe paiele amestecate cu balegar cari sunt innegrite si se rup usor. Pe camp gramezile de balegar se fac de aceeasi marime si de o potriva departate. Fiindca numai astfel balegarul raspandit pe suprafata pamantului, va face a rodirea campului sa fie aceeasi.
In grdina de pomi roditori.
In gradina de pomi a si in podgorii se fac sadiri de
pomi roditori, cu port altoi de vita americana, cu copaci de padure si cu semanatul semintelor de copaci.
In grddina de legume.

Daca locul nu s'a putut sapa in luna Octomvrie, se

sapa in aceasta luna si daca timpul este bun se poate
sad usturoiul de toamna.
In pdure.
Se face taiatul lemnelor de foc si de constructiunii
lemnele destinate pentru foc se fac stanjeni sau metr
cubi, cari trebuesc scoase din padure pana la Martie;
iar lemnele destinate la constructiuni trebuesc ferite de
ploi si caldura soarelui a sa nu putrezeasca.
Inlre(inerea vitelor.

Vitele cari mai fac lucrari la camp, trebuesc bine hra-

nite cu fan bun si cu radacini de sfecla; iar celelalte

vite casi oile in timpul zilei gasesc inca destula iarb
prin porumbistele nearate, a si prin alte locuri. Daca
timpul a devenit ploios si friguros, vitele se tin la grajd
sau cosare.
www.dacoromanica.ro

178

Af.RTN' .

In timpul iernei, vitelor li se da ca hrana pe langa

fan natural sau artificial si rdcini de sfecla, de morcovi, de pastarnac, de nap porcesc si cartofi. Aceste
radacini este bine ca sa se toace si sa se amestece cu
fan, cu pae ori cu coceni, cari dau o buna hran pentru vite.
Dintre rdcini, cailor li se da numai cele de morcovi;
iar vacilor de lapte, radacini de pastarnac si morcov, aceste rdcini dau laptelui o coloare galbena si-1 fac bogat

In unt. Ca hrana se mai pot da si borhoturile ce raman

dela fabricele de bere si rachiuri, etc., precum si tur-

tele de in si de canepa. La vacile de lapte nu se pot

,da borhoturi, pentru ca laptele se acreste si capata si
un miros urit.
Apa ce se da vitelor in timpul iernei trebue sa aiba
o caldura de 10-12 gr. centigrade si daca se poate sa

se dea In grajd. Adapatul vitelor iarna se face de 2

ori pe zi.
Se pune drobul de sare in esle si vitele ling atat cat
le trebue. Sarea mreste pofta de mancare, ajuta la
mistuire si la asimilarea partilor hranitoare.
Bczleqarul.

Balegarul care se scoate in fiecare zi din grajdul vitelor, se pune pe un loc numit arie, departe de grajd
cam de 12 metri. Aria trebue sa fie bombata si bine
batuta cu un maiu, ca udul din balegar sa nu treaca
In pamant ; iar daca pamantul este mai nisipos, se pune

deasupra catev roabe de pamant galben, care se bate

bine cu maiul. Balegarul pe arie se aseaz in mod regulat cu o furca de fier, ca gramada sa aiba aceeasi
grosime pentru ca putrezirea sa se faca deopotriva.
Oile.

In timpul iernei li se da aceeasi hrana casi celorlalte

vite; iar balegarul se poate scoate dupe 15 zile, dar

in fiecare seara sa li se puna asternut de paie ca sa
nu li se murdreasc lana.

Porcii.

Daca scroafel nu s'au dat la vier In luna Octomvrie,

se dau in aceasta luna. Scroafa se intrebuinteaz ca

www.dacoromanica.ro

179-

ALBINA

animal de prasila dela versta de 8

9 luni, iar vierul

dela ro luni pana la 4 ani. Scroafa poarta sarcina aproape

4 lupi; iar purceii se lasa sa suga 5 -6 saptamni, cand

se pot intarc. Castrarea masculilor se face dupe 6 luni
dela fatare. Pentru Ingrsat se aleg porcii cari au versta
dela 18 luni pana la 2 ani, se aleg de obiceiu porcii.
castrati. Timpul cel mai bun este toamna, iar a hrana
li se da cartofi si dovleci fierti, amestecati cu tarate,
precum si tot felul de graunte, a porumb, etc. Hrana
trebue data indestula si la ora hotarita. Cotetul sa fie
cat se poate de curat; iar sarea de bucatarie se socoteste de zo gr. pentru fiecare porc. Sarea ce se pune
In mancarea lor ajuta a porcii sa se Ingrase mai repede..
Psrile de curte.

Se hranesc cu tot felul de graunte, a porumb, etc.,_

se mai pot hran cu malaiu si cu tarate, cu cartofi si

cu alte radacini fierte si amestecate cu malaiu sau tarate. Fanul de lucerna si trifoiul tocat si fiert, amestecat cu malaiu, este o buna hrana pentru toate pasarile
de curte.
Cotetele in cari dorm pasarile de curte trebue sa fie
cu mai multe despartituri, a pasarile sa nu se bata In-

tre ele; pe langa pareti se fac cuiburiie in care oua,

iar pentru clocit trebue sa fie alte despartituri. Cotetul
trebue sa fie curatit de murdarie, si din cand in cand
trebue sa se afume cu pucioasa. Stinghiile pe cari dorm
ginele sa fie In 4 muchi si curatite cel putin la 2 luni,
iar intr'un colt al cotetului podeala trebue sa fie mai
jos, unde se pune nisip, amestecat cu cenuse si pucioasa,
a sa se scalde gainele In timpul iernei.
Cu cat gainele vor fi mai bine hranite iarna, cu atat
vor ou mai mult.
V. 5. Mola.

www.dacoromanica.ro

180

ALBINA

CEI MAI VECHI AERONAUTI

Oamenii abi de cel mult dou sute de ani, tinnd seam
de clugrul care s'a urcat cu balonul In Barcelona pe la 1710,
au Inceput a face baloane $i a se avanti In vzduh.
Iat Inse un paianjen, care a gsit meteug de cltoreste
In aer fr s aib aripi, ci ajutndu-se cu un fir de at fabri.
cat de el. Numele gngniei e Aranea aeronautica. Toamna
vedem adesea plutind astfel de fire In aer ,si dac bgm bine
seamb, gsim ,si paianjenul micut, pe care II duc.
Aceti paianjeni se urc pe copaci sau pe buruene 4nalte, se
dau cu capu 'n jos, arunc un fir sau mai multe din ghindurile
ce au supt pntece i se las in voea vntului, Yntinznd labele.
Adierea duce firul cu paianjen cu tot. Dac vrea s se coboare,
strange, cal cum 1-ar depn, firul ,si, ne mai sprijinindu-1, el,
.cade.

Se ,stie c flrele sunt dintr'o materie foarte usoar. Nu tim

de nu sunt i goale Ynnuntru. Ori cum, plutesc, nu pentru c
stint mai ware ca aerul, ci pentru c le mn vntul, ca pe
zmeo. Drept vorbind, nu s'ar pute deci vorbi de baloane, cari

sunt mai ware de cat aerul, nici de aeroplane cu ma$in ,si

cu aripi, cari le dau iuteal, ci, precum spusei, mai curnd ar
ave asemnare cu zmeele.
Paianjenul tine cumpn prin greutatea sa.
De altfel, tot a0 sboar $i semintele attor buruene, de pild
.ale ppdiei, ale scailor.
acestoa au un numr de fire ware
de cari atrn semnta destul de grea.

Ori cum s fie, paianjenul aeronaut face une ori cltorii

fungi. Darwin a vzut cznd pe corabia pe care se afl el,
da 60 de miluri marine dela uscat. Lister i-a vzut trecnd,
foarte pe sus, pe deasupra catedralei din York.
Hulse $i Lister au fcut cercetri asupra acestui fel de paianjeni, sunt acuma dou sute de ani.
/.

AVZ

Incepud dela 3 Noemvrie 1909 si pn la noi dispozitiuni,

de
:audient la d1 Ministru al Agriculturei Domeniilor vor fiorele
in toate
zilele de lucru, dela 111/,-12s/, ziva, $i anume:
Luni, Miercuri i Vineri pentru public, iar
Marti, Joi $i Smbt pentru d-nii Senatori $i Deputati.
D-1 Secretar general, va prim ca
acum in toate zilele dela
.ora 11-12 dimineata.

www.dacoromanica.ro

181

ALBINA

PAGINA GLUMEATA

CARE PE CARE?
Bucatareasa invatase, nu etiu cum, un corb sa se nvrteasca pe lnga casa. Ii arunc din cnd in cnd cate o bucata de carne sau cate un os.
Intr'o zi striga pasarea-i favorita ei-i dete un os.

l,

..1. _,1

__._li

. _s

Multumita, se a$eza sa ciuguleasca ce bruma de carne a

mai gasi pe el.

d.. J. _._J _,.

iata nsa ca afurisitul de dulau care vazuse toate din

eu4ca, la usa careia st lungit, se apropie incet ncet de
sigur ds~
eorb ei-i smulge ciolanul din cioc. Apoi,
isbnda, se apuca sa-1 roasa.

www.dacoromanica.ro

183

41.13INA

Iar bietul corb se asezd mniat pe grilajul care nchide

curtea cinelui si se gnde ce sa faca pentru a-$ rdsbun
de insulta suferitd.
Ce sd faca?
Observd deodatd c coada dulului hrpitor ese printre
zdbrelele grilajului ... sare jos si o nhat cu ciocul si trage ...
i trage,..

pnd cnd se ncovrigd biata coadd, iar bietul duldunip

.ca 'din gura sarpelui .. .

Vd nchipuiti cd a trebuit s lase osul din gurd si a fost

fericit_cd a putut sd scape si sa se ascunzd In cusca lui.
www.dacoromanica.ro

ALBINA

183

Iar corbul se arat acum stpn pe situatie

Stan Pfitu/.

Trgurile noastre si cele streine.

Pretul mijlociu la sute de kgr. socotit in franci.
griu

Germania, Berlin.

29,10
30,20
Anglia, Londra.
25,10
Austria, Viena.
26.50
B.-Posta.
28,00
If
Belgia, Louvain.
12,00
Bruxoles.
23,00
Anvers.
21,50
Olanda Croning.
28,00
Italia, Milan.
29,25
Spania, Albac6t6.
29,15
Elvetia, Geneva.
23,00
America, New -York. 20,50
Chicago.
19,25
Franta, Paris.
23
In alte trg. din Franta 22,65

Manheim.

secarA

orz

ovz

22,10
22,00
21,00
21,00
21,00
16,50
16,50
17,50
21,00
21,75
20,30
21,50
15,75
15,75
16,00
16,42

23,00
23,00
21,05
21,50
17,00
16,50

20,00
22,05
14,00
19,50
18,25
16.75
17,75
20,00
16,50
19,85
16,00
20,00
18,25
18,25

16,50
17,50
16,50
21,00
16,50
17,50
17,00
17,00
18
17,24

19
18,25

La trgul din Braila.

t3rul suta de k. s'a vitindut cu

Secara

Orzul de toamn

. 19--21

1.

20 ct.

14-15 l.
11-12 I. $i 40 ct.

11 1. ai 70 ct.

de primavar,
Ovzul . . . .
Orzoaica . . . .
Porumbul
Cincantinul

10-12 L
13-14 1.
12-14 1. ai 50 ct.
13-15 1.
24-25 1. at 50 et.

Fasolea

Meiul
.
Mazrea .
. . .
.
Seminte de Cnepb, .

13 1. at
1. ai
23 1.

16-18
.

www.dacoromanica.ro

25 et.
25 et.

184

ALBINA

PEIYTRU DOM/YII ABOIYAT%

Ineii (lela 1 Octomvrle revista a intrat in al XIII -lea an al
existentes sale, rugaaim dar elduros pe iubitii no$trl aboutit'
s bine- voiaseil a ne naint, pria mandat po tal, micul cost al
abonamentului, pentru a ne sent de maille cheltuell ce suntem nevoiti a face pria trimiterea cltitantelor spre neasare.
Pe lng alte mbuntiltiri ce aducem revistes, anal acesta

von( da ea suplrment :i patru tab /ours co %rate. In timpul

functioniirel corpurilor legiuitoare, vom da la croule!! desbaterile camerei $i senatului. Aeestea ne impun cheltuell cari
aratfi c5 suma de 5 lei ct costi abonamentul anual al revis-

tel, este malt prea mieil ,s1 dcci e o datorie pentru inbitii
no$trll abonati ele a ne scull de cheltueli zadarnice pentru

incasare.

ADMINISTRATIA.

Lioitatiuni.
La 16 Noemvrie 1909, orele 10 a. m., se va tine licitatia
a doua la Eforie, pentru 200.000 250.000 kgr. lemne de foc,
necesare a se distribul sracilor In eeercitiul 1909 1910.
Veste ctre stenii romni doritori de nvttur.
La nceputul lui Noemvrie anul rcesta (1909) iese dela tipar Calendarul Stenilor pe 1910 cu urmittorul cuprins:
Urare de anul nou (1910); Lumin fratilor Lumin;
Cuvnt ttre steni; Intmplrile cele mai nsemnate de and e lumea;
Srbtorile anului 1910; Felarite sfaturi gospodregti pe luni; Folurite

invtturi de bine; Scoalele de agricultur pentru fii de mitent; Cum

trebue ,fcut rugciunea gi despre rugciunea nevrednic (vorbele Sf.
Ioan gurA de aur);Mitropolitul And. Saguna; Familia Regal; Pr. Carol la M-rea Putna; Cuza-Vod gi d-na Elena; Praznicul unui stean p.
Cuza-Vod; Cuvntul Mitropolitului Moldovei cAtre solda(ii dezertori;
Ingtiinjare pentu gcoal; Cite bnci gi societti stegti; Congresele

bncilor stegti din 1909; Cuvntarea steanului romn Androcescu din

Bucovina la congresul bncilor din Botogani; liudemnuri la economie,
casele de cetit in sate; Felurite sfaturi de gospodrie gi plugrie; Cum
s ne facem o smnl bun; $urile In gospodrie Alte istorii de haz.

Calendarul va avesl gi chipuri: Mitropolitul Saguna, Regele gi Regina, Prinoipele Carol, Cuza Vod gi Doamna Elena, Slteannl
Androcescu din
Bucovina.

Pre(,al 40 buni

Cine tr/mete ban/1 pe 15 calendare ln suma de 6/e/ va prlml lnca 4

calendare ln dar.Cererlle $1 bani/ sa se tr/meata pe adresa ,Cercul
De#eptarea Sateni/or Fo/ticenl.

Tot la Cercul Degteptarea Stenilor se mai gsesc: Crtiefc de inchf-

aeiuni (rugaciuni) trebuitoare ori crui bun cregtin, preiul 15 bani,

g Crticicit de plugugoare, collude gi cutece de stea, prelul tot 15 bani.
Cine trimete bani pe 15 crticele (2 lei 75) va primi 4 crticele in dar.
Cine trimete pe 30 crticele, va primi 9 in dar.
Cercul ,De .,teptarea Sateni /or, Fo /ticenl.

www.dacoromanica.ro

AIL.

STE A U A"
Societatea =Steaua are de stop a lucr pentru
intinderea nvt<turii in popor, prin tiprirea $i
rspndirea de scrieri $i publicatii morale, patriotice ,si de folos practic, si pentru impiedecarea, prin toate mijloacele legittite, a rspndirii
de scrieri publicatii imorale, sau eu tendinte
contrarii statului si ideii nationale romane.
Cotizatia este de eel putin doi lei pe an, iar pentru nvtitori,
preoti rurali Si steni, de eel putin un leu pe an. Fie -care membru este indatorat ca, in 031 d'in-iu an dupa primirea si, s facA
a se primi in So3ietate cet putin alti doi membri noi.
Cererile de inicriere, insotite de cotizatia pe un an, se pot a&es d -lui Spiro C. Haret, str.Ida Verde, Bucuresti.
Comttetal: Preyedinte, lout lf;tliadleru, Membru al Academiei Rom ine. Vice- pre,$edinte, Sava Soutituescu, mare proprietar, fost senator.
Administrator $i casier, Spiro C. Ilaret, Ministru, profesor univer
sitar. Secretar, Coast. Banu, profesor secundar, lost inspector ?CoMembrii : Petre (x.lrboricea nt, Administrator al Casei SfMr.
L'iserici Autocefale Ortodpxe Romdne, profesor In Se,ninarul Central
fi director al Sc. Normale a Societci tii pentru inecit(ilura poporului
ro mein; I. I)intitrescu Procopie, senator, Post Prinzar al Capitalei; M.

\'I,ldescn, Post 3finistru, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, Post ud1u %nistralor al Casei $coalelor, profesor secundar; Pompiliu Eliade, pro Ie.or universitar. Cenzori, Const. Aliutuesteanu, inginer de mine; Preotul
scononz Coast. Ionesco, profesor secundar; Coast. Aleiaudrescu, institutor.
Membrii
cotizatiuni pltlte (urmare).
D -na Eufrosina Ghindar- Teodorini (Ploesti), 4 lei; D -ra Spiro -Paul
(Ploesti), 4 lei; D -ra Matilda Nicolescu (Ploesti), 3 lei; Paulina Brteseu
(Ploesti), 4 lei; D -na E. N. Stoicescu (Ploesti), 2 lei; I. G. Dutnitrascu
(Buzau), 2 lei; Eufrosina I. Dumitrascu (Buzau), 1 leu; Gh. Gh. Nicolescu (Buzau), 1 leu; Const. Florescu (Rtesti), 1 leu; C. Ratea inv. (Oar ja), 1 leu; D. Gldau nvt. ( Oarja), 1 leu; N. Caragea (Slobozia), 1 leu;
B. Brlneseu (Mozoeni), 1 leu ; M. Udrescu ( Mozoeni), 1 leu ; M. Marinescu (Negrosi), 1 leu ; Prvu Ionescu (Brlog), 1 leu ; Pr. Ion Pre descu (Serbnesti). 1 leu; Teodor Popescu Mozceni (se. No. 2), 1 leu;
Pr. Z. Stnescu (Zlujanu), 1 leu; D. Enescu (Negras), 1 eu ; S. Ionescu
(Teiu), 1 leu; Stoica I)umitrescu (Mozoeni p. 2), 1 leu; M. I. Angelescu,
(Cateasca), 1 leu; D. S. Diaconescu (Fur1uesti), 1 leu; N. Zantfir (Rociu), 1 leu; B. I'trascu (Oarja), 1 leu; M. Ionescu (Ciresu), 1 leu; M.
Popescu (Tutulestii), 1 leu; G. Enache (Poiana- Lacului), 1 leu ; E. S.
Georgescu (Pduroiu), 1 leu; I. D. Nicolescu (Uda de jos), lieu; N. Nicolescu (Uda de jos), 1 leu; D. Georgescu (Uda de sus), 1 leu; Pr. M.
Mihailescu Uda de sus), 1 leu; Pr. V. Petrescu (Richitelele de jos), i
leu; Pr. Gh. Rdulescu (Richitelele de sus), 1 leu; D. Rdulescu (Oarja),
1
leu; Gh. Beiu Palade, profesor (Peatra Neamt), 5 lei; G. G. Ndejde
(Iasi), 2 lei; Niculae Idazere (Iasi), 5 lei; Const. Sporea (Iasi), 2 lei ; Alberto Cirillo (Iasi), 2 lei; V. Circa- (Iasi),'2lai; Neagoe Popes (Iasi), 2 lei.

Numarul membrilor inscrisi in cursul anului 1909 este de 700, iar

veniturile societtii, tot in acest timp, sunt de 4.780 lei.
(Va urmi to (lumirua victor)

www.dacoromanica.ro

rftwolaw~lanialftwassaftawarmarivammawammatimmikattssarniftersamerwaswarn

reasigurri

VICTORIA"

Societate anonima de asigurri gecarale

IN BUCURE$TI

Directiunea Generali: 10, Strada Doamnei 10

o

CAPITAL STATUTAR LEI 5.000.000

INTAIA EMISIUNE LEI 1.000.000

SOCIETATEA ASIGURA :

a) contra pagubelor cauzate de Incendiu ,si Explozie, procum si in contra Teml.::oi $i Ciclonului;
b) asigurri asuhra Vietei i Rentei viagere ;
e) contra pagubelor de Transport maritim, fluvial terestru;
d) contra pagubelor cauzate de Grindin la toreale si vii ;
e) contra accidentelor corporale si a consecinlelor ra- pundorei civile;
f) contra pagubelor provenite din Mortalitatoa vitelor ;
g) contra spargerii oglinzilor, geamurilor }i firmelor de cristal, etc.

Reprezentanfa generala Bucureatl, atr. Karagheorghevicl, 3.

492

www.dacoromanica.ro