Scribd Logo
Unggah

Selamat datang di Scribd!

  • Ancoraje in Teren SR EN 1537 2004-1 PDF

    Diunggah oleh

    Alexeivici
    14 tayangan64 halaman

    Judul Asli

    Ancoraje_in_teren_Sr_EN_1537_2004-1.pdf

    Hak Cipta

    © © All Rights Reserved

    Format Tersedia

    PDF atau baca online dari Scribd

    Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

    Apakah konten ini tidak pantas?

    Laporkan Dokumen Ini

    Hak Cipta:

    © All Rights Reserved
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    14 tayangan64 halaman

    Ancoraje in Teren SR EN 1537 2004-1 PDF

    Diunggah oleh

    Alexeivici

    Hak Cipta:

    © All Rights Reserved
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    dari 64
    Fateurelia Ae _ amen SERB TON @ ' BIBLIOTECA TEHNICA ICS 93.020 ASI Or SR EN 1537 - lie 2004 STANDARD ROMAN Indice de castcare G 20 A F Executia lucrarilor geotehnice speciale : 1 Ancoraje in teren Execution of special geotechnical work - Ground anchors: Exécution des travaux géotechniques spéciaux - Tirant d'ancrage APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 9 Decembrie 2002 Standardul european EN 1537:1999are_statutul unui standard roman CORESPONDENTA [Acest standard este identic cu standardul european EN 1537:1999 This standard is identical with the European Standard EN 1537:1999 La présente norme est identique & la Norme européenne EN 1537:1999 "ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ‘Adresa str, Mendeleev 21-25, 010962, Bucuresti Directia generald: Tel, +40 21 211 32 96, Fax +4021 210 08 33 fs | Standardizare:Tel. +40 21 310 43 08, +4021 310-43 09 sau¥40 21 312 47 44 Fax +4021 31558 70 7 ja Publicatii - Serv. Vanzari/Abonamente: Tel. +40 21 212 77 25, +40 21 212 79 20, $40 21 312 94 88, +40 21 312 94 89, Fax +4021 210 25 14, +4021 212 76 20 @ASRO Revenues nga od pra = pes send noe ple te cee cau (olectroni, mecan,folocopare, mictofimare et) este intrzied dach nu existhecordul sos al Ref.: SR EN 1537:2002 Edifia SR EN 1837:2004 1 Domeniu de aplicare Stancardul se aplicd la punerea Tn opera, incercarea si la monitotizarea ancorajelor permanente $i Provizorii la care se incearca capacitatea de ancorare. Un ancora se compune din trei p&rfi: capul ‘ancorajului, Zona tibera $izona de fixare, Termenul teren” include atal paménturile c&t si rocile stancoase. Proiectarea si calculul encorajelor in teren necesita experient’ si o bun’ cunoastere a acestui domeniu particular. si desi aceste puncte sunt tratate concis in standardul ENV 1997-1 Eurocod 7 Proiectarea geotehnicd ~ Partea 1: Regull generale, proiectarea ancorajelor este tratat Int-o manieré mai detalata ‘nt-o anex’ a acestui standard. Etapele de punere in opera $i incercare necesit8 munca si supraveghere califcate, Standardul nu poate Tnlocul cunostinjele personalului specislizat si expertiza antreprenotilor experimentafi, necesare aplicaril standardului, Standardul nu se referdi fa sisteme alternative de ancorare precum pilofi tensionafi, ancoraje ingurubate in teren, ancoraje mecanice, pamént armat, ancoraje expandabile sau ancoraje cu cofp mort. Standardul stabileste si defineste principii referitoare la tehnologia ancoréiril, Acolo unde ancorajele nu sunt conforme principilor definite in text, flexbilitatea tn folosirea respectivelor sisteme este dati de acordul sctis el Reprezentantului Tehnic al Cllentuiui 2 Referinfe normative Acest standard european contine prin referinte datate sau nedatate prevederi din alte publicafi Aceste referinte normative sunt precizate in text acolo unde aper, iar publcafile la care se face referie sunt istale ‘mai jos. Pentru publcatile detate, amendamentele sau revizuirle ale oricdreta dintre aceste publica se ‘aplica la acest standard european numal daca au fost introduse prin amendarea sau revizuirea lui. Pentru ublicafile nedatate, se aplicd ultima edilje a publicatilor citate. ‘In mod exceptional, lista refesinjelor normative confine gi standarde europene aflate Tn stadiul de Proiect. Daca unui dintre aceste documiente devine standard european, referirea la acesta trebuie verificats, EN 45014 General criteria for dectaration of conformity. ENV 206 Concrete Performance, production, placing and compliance crteria. ENV 1981-1 Eurocode 1: Basis of design and actions on structures — Part 1 - t Basis of Design, ENV 1992-1-1 Eurocode 2: Design of concrete structures ~ Part 1 - 1: General rules — General rules and rules for buildings. ENV 1992-45 Eurocode 2: Design of concrete structures - Part 1 - 6: ‘Structures, with unbonding and extemal prestressing tendons. ENV 1993-1-1 Eurocode 3: Design of ste! stuctures- Part 1 - 1: General rules ‘and rules for buildings. ENV 1994-141, Eurocode .: Design of composite steel and conerete structures Part 1- 1: General rules and nules for buildings. ENV 1897-1: 1994 Eurocode 7: Geotechnical design — Part 1: General rules. PrEN 445 Grout for prestressing tendons — Test methods. 4 SP Waal 9 ‘SR EN 1537:2004 prEN 446 Grout for prestressing tendons ~ Grouting procedures, pIEN 447 Grout for prestressing tendons. pIEN 10138 Proiectarea armaturlor pretensionate — Specificai pentru fuide . ‘ injectare uzuale. 3. Termeni, definifii si simboluri 3.1. Termeni si definitii ‘Termeni principali sunt aceeasi cu cei din ansamblul standerdelor Eurocod. Pentru acest standard se apliodi urmatoarele defini: 3.44 ancoraj in teren E: anchor F tirant d’ancrage G: Anker ispozitv capabil sé transmité o fortd de tactiune eplicetd la un strat cu capacitatea portanté necesardi 3.41.2 capul ancorajulul F: téte d’ancrage G: Ankerkopf parte a ancorajulul in teren care transmite forfa de tracfiune de la armaturé la placa de distibufie sau la stuctura i242 toorcare de receptie E: acceptance test Fi essai de réception ‘G: Abnahmeprufung ‘ncercare penbu a confirma c& flecare ancorej corespunde citerilor de acceptare 3.4.4 lungime liberd echivalent E: apparent tendon free length F: longueur libre équivalente G: Rechnerische freie Stahllange lungimea armaturi intre punctul de fixe ol ermaturi in presd gi un punct de pe armaturs, rezutat dint-o ‘ncereare a unui ancoraj. 34.5 separare E: bleed Frressuage G Absetzma separarea apei din fuidul de injectare 3.4.6 diametrul forajulul E; borehole diameter F: diamétre de forage G: Bohrlochdurchmesser iametrul unui oral, definit de diametrul sapede foraj sau al tubulaturi, excluzdind trgiile ‘SR EN 1537:2004 3.1.7 capacitatea portanté internd caracteristicd a ancorajului | £: characteristic internal anchor resistance F: résistance interne caractéristique du tirant G: Charakteristischer Innerer Ankerwiderstand ‘copacitatea portantd la intindere caracteristicd a armaturll ancorajulul 3.1.8 Reprezentant Tehnic al Clientulul : E: client's technical representative F: représentant technique du client ‘G: Technisher Bauherrnvertreter reprezinté beneficiarul si este complet familierizat cu toate aspectele lucrarilor referitoare la folosirea ancorajelor, inclustv cuncasterea specializata a tehnologiei de ancorare in teren 3.1.9 dispozitiv de cuplare E: coupler F: coupleur G: Koppelelement un dispozitiv utilizat pentru imbinarea tronscanelor de bar& sau a torcanelor care formeaza armatura ‘ancorejului QO 3.1.10 viteza limita de fluaj * E: creep limit F: vitesse limite de fluage G: Grenzkriechma® deplasarea maxima admisé datorat fluajulu, la un anumit nivel de solictare 3.4.14. fort de intindere critic’ de flual E: critical creep load F: traction critique de fluage G: Kritlsche Kriech Kraft forja de intindere in ancoraj corespunzatoare sférsitului primei porfiuni lineare a graficului vitezel de flua} functie de solcitarea apiicaté ancorajulul 3.1.42 forth de Intindere de refering E: datum load G: Vorbelastung solciarea de la care se méscerd deplesarea capuluiancoreubi In cach une inercae Ih general se) adopt 10% din valoarea fortei maxime de intindere 3.4.13 tneapsutare ee E: encapsulation F: protection G: Korrosionsschutzumhaillung protectie anticorosiva aplicati cel putin pe lungimea de fixare a arméturi f 3.1.14 capacitatea portanté externa a ancorajulul : external anchor resistance F: résistance exteme du tirant i G: Herausziehwiderstand des Ankers capacitatea portantd a unui ancoraj a interfata dintre teren si zona de fixare a acestuia 7 j of SR EN 1537:2004 3.4.45 Iungimea zonel de fixare a ancorajului E: fixed anchor tength F: longueur de scellement du tirant G: Krafteintragungslinge lungimea proiectal2 @ unui ancoral, pe percursul céreia incdrcarea este transmis& terenulul Inconjurétor prin intermediul corpululinjectat 3.1.46 lungimea zonei libere a ancorajulul E: free anchor length F: longueur libre du tirant G: Freie Ankerlinge cistanja dintre cap&tul proxim al zonel de ficare a ancorejului si blocajul acestuia la capul ancorajului 2.147 fluid de injectare E: grout F: coulis G: VerpreBmértel ‘material intiritor care transfer& MncSrcarea de la armaturd la teren pe zona de fixare a ancorajulul, $i care poste umple restul forajului s/sau contribui la asigurarea protecfiei anticorosive 3448 Incercare prealabili E: Investigation test F: essai préalable G: Untersuchungspriifung (© incercare pentru a stabili capecitatea portant ultima a interfefel corp injectat - pamént, gi pentru a ‘determina caracteristcle ancorajului in domeniul de incarcéri al exploatiii normale ‘3.4.19. plerdere de tensiune admisibila E: Joad loss limit F: perte de tension admissible G: Grenzkraftabfall plerderea de tensiune admisibié, curnulata, la sférsitul unui interval de timp 3.1.20 forfa de intindere la blocare E: lock-off load traction de blocage G: Festelegekraft {orta de intindere tranerisé la biocaj imediat dupa incheierea unei operati de tensionare 3.4.21 ancoraj permanent E: permanent anchor F: rant d'ancrage permanent G: Daueranker ‘ancoraj cu o durati de ulilizere proiectats mal mare de doi ani 3.1.22. forfa maxima de intindere aplicat E: proof load traction d’épreuve indere ta care este supus un ancora in timpul incerclrilor SR EN 1537:2004 3.1.23 incercare de control E: suitability test F: essai de contréle G: Elgnungspriifung ‘Incercare realizaté pentru a confirma c& solutia de proiectare este adecvata in conditile date de teren 3.4.24 incercare de sistem system test essai de systéme : Systempriifung Incercare ce este efectuald asupra unui sistem de ancorare pentru a verifica capacitatea sa de a réspunde cerinfelor de comportare 3.4.28 ancora provizoriu E: temporary anchor F: tirage d’ancrage provisolre G: Kurzzeltanker ancoraj cu o durati de utilzare proiectat mal mica de dol ani 3.4.26 armatura E: tendon armature G: Zugglied partea unui ancoraj In teren care este capabild s& transmitd forfele de Intindere de la zona de fixare la capul ancorajului 3.1.27 lungime de fixare a armaturil E: tendon bond length F: longueur de scellement de armature : Verankerungslange lungimea armiturilinglobate direct in fuidul de injectare si care permite transmiterea fortelor de intindere aplicate 3.1.28 jungime liberd a armaturil E: tendon free length Jongueur libre de 'armature G: Freie Stahllinge Jungimes erméturil Intre capul ancorajulul gi Inceputul zonei de ancorare a arméituril Jn figura 1 este prezentat un ancoraj tipic. 3.2. Simboluri Ay aria transversalé a armaturii ancorajului Ey valoarea de calcul a unei acfuni Ey eivaloarea de calcul a unei acfuni defavorabile E,,evaloarea de calcul a unei acfiuni favorabile E, modulul de elasticitate al armaturii ancorajulul {_piefderea de efor prin frecare in procente din P, fy _rezistenfa caracteristic’ la Intindere @ armaturi fo, x tezistenfa caracteristicé la intindere a erméturil pentru care se ... de0,1% panied “SR EN 1597:2004 aria retativl a frelor, sfrmelor gia barelor lise sau nervurate fq rata deplasérii datoraté fuajulul ky pierderea de tensiune Loge lungimea liberé aparenta a arméturi |, _lungimea armaturi exterioare, de la punctl de fixare in blocaj pana la punctul de fxare in presi Lines lungimea zonei de ancorare a ancorajului Lyee lungimea zone’ libere @ ancorajulul Le lungimea de ancorare a armaiturii Ly lungimea liber’ a ermaturi P.forfa de intindere in armaturas P, _forfa de intindere de refering Pe forfa de intindere erica la tua Pe forja de intindere critica la ual, estimatit Po forta de intindere la blocare P, forfa de intindere maxims aplicaté ‘capacitatea portant caracteristicg la intindere a erméturi aforfa caracteristicé de intindere a armaturi pentru care se produce © deformatie permanent 0.1% ‘capacitatea portant extemé a encorajului capacitatea portant’ extemd caracteristicd a ancorajului capacitatea portants inter’ caracteristica a ancoralului ? P, 2 capacttatea portanté de calcul a ancorajului PRP PP SB, minima dintre capacitifle portante caracteristice intemal i extern deplaserea capulul ancorajuhii timpul de la eplicarea unui increment al incarcarti sau de la blocarea incércésii a _panta diagramei deplasare datoraid fluajulu imp (scarai logeritmicd pentru timp) AP diferenta inte forfa de Intindere de incercare si cea de referint ‘As _alungirea armaturi ancorajulul sub un increment al incdrc&rii AP Yq Coeficient de variate al forfel de Intindere tn ancora} yr _coeficient partial de rezistenta a ancorajulul ‘SR EN 1537:2004 Legenda: 4 Punct de fixare al armaturil in pres’ la tensi ionare; 2 Punct de fare a armaturil in capul ‘ancorajului in exploatare; 3 Placd de distribute; ‘Armatur, 4 Bloc de transfer a fortelor de tntindere; 10 Corp injectat. 5 Element structural; Pamént /roc& stancoas’; Foraj: Manson de protecfie impotriva aderentel; Figura 4 - Schifa unui ancoraj in teren. Au fost omise detaliile capulul ancorajulul gi ale protectie! anticorosive a acestula 4 Cerinfe specifice 41 Generalitati Aneorsle fh teen pot 8 precio font sum pe baza une cunoagted apohndate 2 proiecti ‘constructiel, a exigentelor structurale ale ancorajului gi a proprietitlor geotehnice ale terenulu, Incercarea ancorajelor’ si verifcarea parametiilor de proiectare sunt elemente indispensable In procedurile de constuire pentru o instalare econorrica $i eficient& a ancorejelor in teren. Responsabiliijil tuturor parlor implicate in proiectarea, execu, incercarea si tntrefinerea ancorajelor in teren trebuie definite, Tabelul 1 prezintd, ca exempiu, o tepartizare echitablla a activitilor de proiectare gi execute SR EN 1837:2004 Tabolul 1- Activitafl de prolectare $i executie Protectare general Execuie specializata 7 Punerea Ta dispozije a informatiior studiiui [1 Eveluarea informatilor fumnizate de studial gectehnic pentru realizerea ancorajelor. geotehnic din punct de vedere al ipotezelor de 2 _Decizia de utlizare a ancorajelor, Incercéile gi veriicarile necesare, stabilirea specificailor. 3. Objinerea autorizariir legale $i a dreptulul de utiizare a proprietati unel terfe pari 4 Proiectare generalé a structurii ancorate, caleulul forfelor de ancorare necesare: Definirea coeficientilor de siguranfé ce urmeazai sa fie utlizati. 5 Definirea duratei de utiizare @ encorajelor (permanentel 1 provizori) gi a cerinjelor pentru protejarea lor contra coroziuni 6 Specificarea distanfei intre si a_orientiri ancorajelor, a forfetor de intindere de encorare gi a cexigentelor privind stabiltatea ansamblulul. 7 Specificarea cistantel minime intre structura de ‘ancorat $i rnijocul zonei de anoorare a ancorajuli, care garanteaza stabiltatea general a lucrari, 8 _ Specificarea dispoztivelor de transfer a fortelor ide ntndere de a ancora suc 9 Specificarea fiecdrei faze de tensionare a ancorgjelor, Impuse de structuré. i precizarea valorilor forjelor de intindere corespunzatoare. 10 Specificarea sisterului de control al comportamentului ancorajelor gi de interpretare @ reaultatelor. ‘11 Supravegherea lucrailor. 42. Specificafi privind intrefinerea ancorajelor. 13. Indicarea, pentru toate parjie implicate, a ppunctelor importante ale proiectului c&rora trebuie Salli se acorde o atenfie deosebita proiectare, 2 Alegerea elementelor $i detalilor constructive ale ancorajelor. 3 Stabilirea dimensiuniior zonei de fixare @ ancorajelor. 4 Descrierea’ sisterului de protectie impotriva Corozlunii a ancorajelor. &. _Fumizarea gi punerea in opers a ancorejelor. 6 _ Fumizarea si amplasarea sistemelor de control a tirantior. 7 Controls calti, 8 Executia $i interpretarea incercarilor asupra ‘ancorajelor. © Evaluarea incerc&tilor. de amplasament a ancorajelor. 10. Intretinerea ancorajelor in conformitate cu instrucfiunile, prob pe ‘Se recomands ca informatile necesare pentru a juta la proiectarea $i realizarea ancorajelor.s& fle furizate anterior inceperi gi sa fie actualizate pe parcursul executiilucriior. NOTA - Proiecterea poate fi realizeté integral sau parfial de cdire client, enireprenorul general, 0. frrmé specialzalé sau de c&tre un consultant. 4.2. Organizarea lucrarilor de ancorare Informatile urmatoare trebuie s& fle disponibile fnainte de aprovizionarea gi punerea th operd a sisterului de ancoraje in teren: = detalii ale proiectului de ancorare in teren, fazele si programul de construire; = un report de cercetare gectehnicd a amplasamentului cuprinzdnd clasificarea geotehnic’ $1 caracteristicile terenurilor in care vor fi amplasate ancorajele in teren; 1 | SR EN 1537:2004 — informatii privind toate celelatte restricfi, inclusiv rejele subterane, fund relevante pentru amplasarea gi functionerea ancorajelor, ~ detalii privind proprietatea pe care urmeaz& si fie amplasate ancorajele; = detalii privitoare la orice autorizare necesarai pentru a avea acces la amplasamentul pe care vor fi realizate ancorajele. ‘Amploarea lucrérilor de cercetare $i proiectare depinde de tipul si mérimea proiectului, de complexitatea ‘amplasamentului $i de nivelul de risc impiicat. 5 Cercetare geotehnica ‘Terenul este un element fundamental al sistemelor de ancorare, prin urmare, 0 cercetare geotehnic’ de calltate este esenfialS. O couzd frecventé a ced&rilindividuale a ancorajelor la incercérile de recepte este absenfa informatilor precise privind concifile locale de teren. Deoarece ancorejele incfinate sunt realizate la fel de frecvent ca cele verticale, se recomanda ca variafia pe orizontald a caracteristicilor terenulul sa fe la fel de atent investigatd ca cea pe vertical. Toate cercetérile geotehnice trebuie executate in conformitate cu prescriptile si recomandaile ENV 1997-1 Eurocod 7, Partea 1. Se recomanda extinderea cercet8i geotehnice pana la extremitafie amplasamentului astfel incat profit geologic s& poatd fi objinut prin interpolare intre locafile sondajelor, mai curénd dec&t prin extrapolare tn txteriorul zonei cercetate, Unde este posibll, se recomianda extinderea lor pentru a include formafiuni din afara amplasamentulul propriu-zis daca eforturile induse de ancoraje se extind acolo, ‘Se recomandai ca adéncimea pan la care se face cercetarea sé fie suficienté pentru a asigura c&: 2 fost Intélnité o formatjune geologic cunoscuts; sau c& nicl un strat afiat mal jos nu afecteaza prolectarea; 1 c& condifile hidrologice sunt bine definite, ‘Suplimentar faf de litologia si structura terenului in conformitate cu ENV 1997-1 Eurocod 7, Partea 1, se ‘cere sa fie cunoscute gi urmatoarele informati, acolo unde acestea sunt aplicabile: 2) pentru pamanturi: - descrierea gi clasificarea (granulometrie, umiditate, greutate volumica, grad de indesare, limite de plasticitate); — rezistenta la forfecare, compresibilitatea si rigiditatea radial’; - permeabilitatea; = conditllle hidrologice ale apelor subterane; = agresivitatea paménturlor i apelor subterane; — existenja eurentior electrci vagaborzi, b) pentru roci stancoase: clasificarea (geometria discontinuitdtilor, greutatea volumica, gradul de alterare, incerciri de clasificare); — stratificatia; rezistenfa la compresiune a roci intacte; 12 = Pn y SR EN 1537:2004 _rezistenfa la forfecare gi deformabilitatea masivului de rood, : — permesbilitates; = condifjle hidrologice ale apelor subterane; ~ egresivitatea rocilor gi apelor subterane; ~ existenta curentilor electrici vagabonzi. Pe baza acestor informati ar trebul sé fle posibié stabllirea dificultsflor previzibile legate de: = obstacolele potentiale la forare; = realizarea gutli de foraj; — stabilitatea peretilor forajului; ~ patrunderea apelor freatice in forej; ~ pierderea de fluid de injectare prin foraj. 6 Materiale si produse 6.1 Generalitati ‘Trebuie s& se ulilizeze doar sisteme de ancorare pentru care a fost documentat o experient& anterioard de succes privind performanta si durabiitatea, “Toate sistemele de ancorare trebuie supuse cel pufin la o incercare de sistem pentru a veifica valiitatea sistemnului, Rezultatele tuturor incercarilor trebuie inregistrate. ‘Incercarea de sistem documentatd trebuie aprobet de Reprezentantul Tehnic al-Clientuiul in conformitate ‘cu principile enunfate in acest standard. ‘Toste materialele utlizate trebuie £2 fle compatible Intre ele. Aceastii prevedere se aplicd in mod expres materialelor ce se gSsesc in contact direct. Proprietatle materialelor nu trebuie s& se modifice pe durata de \iel§ prevazuté a ancorajului int-un asemenea mod incét ecesta s8- plerd’ capacitatea de exploatare. ‘Ancorajele care implic’ utiizarea materiolelor sau metodelor de executie nou dezvoltate sunt permise umai dup ce performanta ancorajulul si durabiltatea materialelor folosite au fost dovedite printr-o ‘ncercare de sistem $i au fost aprobate de Reprezentantul Tehnic al Clientulul pentru a garanta menfinerea apacitfi de exploatare a sistemului de ancorare pe durata de vial prevészutd a structuri ancorate. 6.2 Armaturi Arméiturile din ojel trebule si fie conforme cu urmatoarele standarde europene: Ofeluri pentru construchi ENV 19631-1 Eurocod 3: Caloulul structurlor de ofel — Partea 1-1: Regull generale si reguli pentru claci ‘Armaturi pentru beton armat ENV 1992-1-1 Eurocode 2: Calculul structurilor de beton — Pattea 1-1: Reguil generale si reguil pentru clair. 13 SREN 1837:2004 ‘Armaturi pretensionate prEN 10138: Ammatur pretensionate. pr ENV. 1992-45 Eurocode 2: Calculul§~—structurlor. «= de beton — Partea 1-5: Precomprimerea cu armatur fré aderenf, ‘Alte materiale pentru erméturi pot fi utiizate numai dacd a fost dovedité adecvarea ler th calitate de ‘componente ale ancorajului gi au fost eprobate de Reprezentantul Tehnic al Clientulul, 6.3 Capul ancorajulul Capul ancorajulul trebule s& permit ca armétura s& fie tensionati, solictata la forfa de intindere. de Incercare, la forta de intindere de blocare gi, dacd este necesar,eliberata, detensionata gi re-tensionata. El trebuie 58 poat’ prelua forta de intindere caracteristic’ a armaturii de 100% Py. Capul ancorajului_ trebuie <8 respecte ENV 1992-1: Eurocode 2 dac nu exist motive justficate de abatere. Capul ancorajulul trebuie proiectat astfel incdt s& permit deviati unghiulare ale arméturi in raport cu drecia normalé a capului de maximum 3° sub 0 fork de Intindere egald cu 97% Py @ armBturl ‘ancorejui Capul ancorajului trebuile sé cistribuie forfa la structura ancorata sau la teren tn concordant cu proiectul ‘ansamibluiul structuri prin componente prolectate sau incercate. Cepul. ancorejului (respectiv elementul de legéturd Intre armatura ancorajului si structura) trebuie sé fle capabil s& se adapteze la deformafile ce se pot produce pe perioada de viaté prevaizuta pentru structurd. 6.4 Dispozitive de cuplare Dispozitivele de cuplare trebuie s8 fie conforme cu ENV 1992-1. ‘compromité rezistenta la intindere necesard a armaituri, ; Eurocode 2, si nu trebuie s& | Se recomanda evitarea cuplri armturil in zona de frxere @ ancora ‘Alungirea liberd a unei arméturi de ofel nu trebuie sa fie limitata de prezenta dispozitivelor de cuplare. Protectia enticorosiva a dispozitivelor de cuplare trebuie s& fie compatibili cu cea a armaituri, 6.5 Zona de fixare a armaturii Pentru ancorarea armaturii in zona de fixare se utlizeazé pe aceastd zona bare profilate sau nervurate, toroane sau fevi care lucreaza in compresiune. ‘Cu tity informativ, urmatoarele tipuri de armatur de ofel pot fi ancorate prin Inclestare: ~ sre trase la rece, proflate dupa tragere; = s&rme calite gi revenite, nervurate in timpul laminas la caldl; = bare nervurate; = toroane cu gapte sérme. Avia relativa (f) @ sArmelor gi barelor nervurate sau profilate trebuie s& fie conforma cu ENV 1992-1: Eurocod 2, COfelurile de precomprimare cu suprafafi lisé cu sau faré dispozitiv de ancorare Incercat special, pot fi utiizate numai pentru ancoraje provizoril c&nd sunt aprobate de cate Reprezentantul Tehnic al Clientului. 14 | | | | cad SR EN 1537:2004 6.6 Distantiere si alte elemente introduse in foraj ‘Toste arrrturile gi protectile puse Tn opera trebuie 88 2ib& 0 acoperire de minimum 10 mm de fluid de injectare fal8 de peretele forajulul. Acest lucru poate fi cbfnut cu ajutorul distantierelor sau-elementelor de centrare. rice element pus in operd si care raiméne tn foral, se recomanda sé fie distantat si pozifonat astfe! incat ‘$8 nu reduc capacitatea de inclestare @ armaturi, Pentru a garanta pozitionarea corecta a armaturii(lor), @ ‘componentelor armaturi, a protectiel enticorosive si a oricaror alte elemente din forej, ee recomanda ‘Amplasarea distanfierelor astfel incdt s& fie Indeplinite cerinjele de acoperire minima gi sa fle posiblié Uumplerea complet a golurlor de catre luidul de injectare, Distanfierele si elementele de centrare nu trebvie s& impiedice curgerea fluidului de injectare. ‘Cand sunt utlizati in exteriorul protectiei unui ancoraj permanent, se recomand’ ca distanfierele s& fie reaizate din materiale rezistente la coroziune. Proiectarea elementelor de centrare va tine cont de forma forajulul, de exemplu de prezenta lérgitior sub forma de clopot, de masa armaturi si de posibiitatea deranjarii terenului in tmpul punei in opers carmaturi, 6.7. Fluide de injectare din ciment si aditivi ‘Suspensille de ciment utiizate in interiorul protect! gin contact cu armitura de precomprimare trebuie S& ffe conforme, tn general, cu prEN 445, prEN 446 si prEN 447. Acolo unde exist un confict intre prevederle acestui standard gi prEN 445, prEN 446 si prEN 447, trebuie s& fle adoptate prevederile acestul standard, Pentru suspensille de ciment utllzate la acoperirea unei arma&turi into protectie sau ta protejarea tevilor 120 mm. Grosimea minim& a peretelui unei tec! sau unui tub exterior neted trebvie sii fie mai mare cu 1mm fat de cea prevézut3 pentru tuburile ondulate, sau acestea trebuie arate. imetru interior > 80 mm gi < 120 mm; Grosimea minima a unui tub interior neted trebuie 88 fie de 1,0 mm, iar cea a unui tub interior ondulat de 0,8 mm, NOTA - In cazul fn care sistemul de protectie comporté doua bariere de material plastic, beriera externa asiguris tun enumit nivel de protecje pentru cea interioaré in timpul puneril in opera. Tn cazul in care tuburile de material plastic servesc la transmriterea unor forte, ele trebuie deformate sat condulate, Indiimea $l frecventa acestor deformati sau ondulati este legatdi de grosimea tuburllor i trebuie 8 permits transmiterea incrcdiilor fr pierderi de efort datorate relaxéii 18 | | SR EN 1537:2004 Tabelul 3 - Exemple de sisteme de protectie anticorosiva la ancoraje permanente VERIFIGAREA PROTECTIEL ASIGURATE 9) Toste sistemele de proteciie rebuie supuse uneia sau mel muitor incercéri pentru verficares ValidtBpi sisternui. Rezutatole tuturor Incercarior trebule documentte. by) Reprezentartul Tehnic al Clientului va face o eveluere tehnicd a rezutatelor incercéilor asupra sistemului de protecfe anticorosiva pent a verifica efcactatea cu care fiecere barieré a sistemului asiguré protecta prevazuta, Frebuie sa se find seama c8, pentru anumite sisteme, integttatea berierel ineme poate influeria ea Tnsisl inlegrtetea barierei externe. ) acclo unde se ulizeazs o singurd barierd de protecfe pe zona de fixare a arméturi, integrtates ecesteiatrebule 28 fie verifcal8 print-o incercare in-situ, ca de exemplu incercarea de determinare a rezistvitii electice. 7 EARIERE DE PROTECTIE 1. ZONA DE FIXARE ANPLASATE rotecfa anticorosiva poate f asiguraté de unul dire sistemele urmatoare: @) Untub de material plastic; ) Dow’ tuburi de material plastic; 2) Un singur tub de material plastic ondulat ce acoperd armétura gun {id de injecire pe baza de ciment. ) Doua tuburi ondulate concentrice de material plastic ondulat ce acoperd ‘ermatura, umplute integral (cu ciment sau rBging), att in zona centri ‘ct g1ntre tuburi, Inainte de puneres in operé. Un ingur tub de material plastic ondulat ce acoperdio armaturé din | ¢) Un tub de mateial plastic gf bore sau fire si care este fxat cu uid pe baz de ciment. Acoperies material de Umpluturs pe baz batei(lon in tub trebuie 88 fie de minimum Smm. Bara(ele) trebule $8 de ment din interior 2108 supratafa nervurat® continu, Lirgimea fisulor materialuui de ‘mpluturd pe bazs de cimentcinire barele de armatur gi tubul de protecie nu trebuie sd depBgeasc& 0,1 mm sub incércarea cu fora de Tntindere de tucru. . ‘) Un singur tub cu mangete din ofel sau material plastic ondulat, cu 4) Un tub metalic sau de material ‘gfosime de minimum 3 mm, cu 0 acoperire de 20 mm de fluid pe baz plastic si materialul de umpluturd te cimentinjectat cu o presiune de minimum 500 kPa, prin puncte de pe baz de ciment din interior, A ee re roms Cai ree ae re ey tit ee oe nsum mm. Largimea fisurilor materialului de umplutura pe bazé de ciment nu epee evidence 9 Unsigr ub me ca spf ends (ub ann 9) Un i met peta de a ee ea wag | Se oe capacul de material plastic ce acoperd biocajul trebule protejate de fluid H Paice enter a Sy Cae ee ava depgi 0,1 mm sub inc&rcarea forjel de intindere de exploatare. 19 SR EN 1537:2004 ‘Tabelul 3— Exemple de sisteme de protectie anticorosiva la ancoraje permanente (continuat) 2. ZONA UBERA Sistemul de protect permite deplaserea fiberé 8 armatuti in fore. Acest lucru poate f obfinut cu ajutonul unuia din sistemele urétoare: 2) 0 teacd de material plastic pentru flecare armaturd, umplutd integral cu un produs de protecfe anticorosiva elastic, plus recomandarile A, B, C siD de mai jos; b) o teacd de material plastic pentru fiecare armétur, umpluta integral cu fluid pe baza de ciment, plus ispoaifile A gi B ce mai jos; ©) © teac’ de materiel plastic comund pentru toate armaitutile, umpluté integral cu fuld pe baz de ciment, plus cispozia B de mai jos. ‘A) Untub sau 0 teacd de material plastic comun(@) la toate armature, umplut(@) cu un produs anticorosiv elastic. B) Un tub sau o teacé de material plastic comun(a) pentru toate armaturile, inchis(a) la extremititi pentru a proven inrerea ape. ©) Un tub sau 0 teacd de material plastic comun(2) pentru toate armature, umplut(®) cu suspensie pe baz’ de iment. D) Un tub metalic comun pentru toate ermiturile umplut cu suspensie densdi pe baz de ciment. Tin tubure indivcuele sau in tubul comun este prezent un lbrifant sau contac est pst de aderenté pentru a asigura rmigoarea ibe a srmaturl in tmpul tensionari. 3. TRECERE DE LA CAPUL ANCORAJULUI LA ZONA LIBERA A ARMATURIL Un mangon metalic vopst, umplut cu fuid de injectere sou beton monolf seu un tub rigid de material plastic, se racordeazé sau se sudeaz3 de bloca, Else racordea7é la teaca sou la tubu ce protejeaz’ zona liber a araturi §i 60 ample eu un produs de protecje antcorosivé, iment sau gna sintetiod. 4, CAPUL ANCORAJULUI ‘Un capac metalic vopsit sau galvanizet, cu o grosime de minimum S mm, sau un capac de material plastic rigid, cu 0 {grosime de minimum 5 mm se fxeaza pe placa de distrbuije si dacd este demontabl, se umple cu un produs elastic de Protecfie anicorosiva gi este prevazut cu o gamiturd de etangare, Dac capacul este amovibl, ese poate umple ci CGment sau résind sinketicd. ‘In cazul th care un tub ondulat, utiizat la injectarea fluidului sub presiune este ulizat ca barier de protectie, se recomanda 6% se demonstreze cd, dupa injectarea fluidului, apa nu poate pétrunde prin ‘Gapetele de injectare. ‘Tubul trebuie 3 aib’ 0 grosime minim’ de 3 mm gi trebuie 68 se stabileasc& pe baza unor Inoeroéri de sistem (a se vedea 6.12), cd inaitimea si frecvenfa ondulafflor permite transmiterea solictétlor aplicate. Se recomands, de asemenea, s8 se demonstreze integritatea barierei de protectie in prezenta eforturior de intindere. ‘Jn cazul in care un singur tub de material plastic este utlizat ca bariera de protecfie pentru un ancora permanent, trebuie realizaté o incercare pe teren pentru a verica integritatea tubului de material plastic pe oat lungimea ancorajulul, Aceast& incercare poate fi una de rezistivitate electricd, realizaté dupa injectarea gurl si dup tensionarea ancorajulul, pentru a putea demonstra izolorea total a.armaturi ‘metaice in raport cu pamantul, Descrierea aménunfita a unei metode de incercare acceptabile este data in anexa A a acestui standard. " . 6.10.2 Mangoane termo-constrictoare ‘Se pot folosi mangoane termoconstiictoare pentru a acoperi produsele anticorosive ce protejeazd suprafafa unui element metalic. 20 > ‘SR EN 1537:2004 ‘ncdizirea tecil termoconstricoare trebuie s& fie astfel realizata incat celelalte elemente ale sistemului de protectie enticorosiva s& rman conforme cu cerintele prezertull standard, adicd acestea nu trebule Gefcrmate seu arse ca urmare a procesului de Inc&lzire si nici nu trebuie deteriorate Tn vreun alt mod ce poale avea ca urmare diminuarea capacitafi lor de protectie, Reta de constrict trebuie sd fie astfel incat s8 se evite aparitia deschiderilor pe termen lung. Grosimea mangoanelor dup& constricfie nu trebuie s fie mai micé de 1 mm, 6.10.3 Dispozitive de etangare Ravordurle mecenice se etangeazd prin intermediul unor inele O-ring, @ unor gamituri de etangare sau a ‘unor mangoane constictoare. Gamiturle de etangare sou alte dispozitive echivalente trebuie s& prevind pierderile de produs de protect sau orice patrundere a apei din exterior, indiferent de migc&rile relative ulterioare ale elementelor racordate. 6.10.4 Fluid de ciment Este permis realizarea unei protectii temporare prin injectarea de fluid de ciment in foraj, cu conditia ca ‘acoperirea minima a armBturil sd alba o grosime de minimum 10 mm pe toata lungimea acestuia. Se permite realizarea unela din cele dou bariere de protect permanente prin injectarea unui fluid dens de ciment in fabric sau sub condifi conirclate echivalente, cu condifja ca acoperirea dintre armaturd si batiera externd si fie de cel pufin 5 mm, si cu conditia s8 se peat’ demonstra c& lérgimea fisuriior sub ‘Incarcarea de intindere de lucru nu depageste 0, 1mm (a se vedea 6.12). {in cazul ancorajelor cu tub cu mangete, cu tubul metalic sau din material plastic ondulat avand grosimea de minim 3 mm $1 cu acoperire cu o gfosime de rrinimum 20 mm de fluid injectat sub’o presiune de minimum 500 kPa, trebuie s8 se demonstreze cA largimea fisurlor ce apar In acoperire sub forfa de {ntindere de serviciu nu depageste 0,2 mm. \ Repartija si lrgimea fisurlor poste fi, n anumite condi, impusé prin repartizatea nervurlor pe bara de ‘armed. ‘Se recomanda efectuarea controlulul de calitate si a verifcérilor volumului de fluid in timpul injectarit protectiel. 6.10.5 Ragin! Fiudele pe baz’ de régind injectate sau puse in oper’ print-un procedeu controlat, si care esiguré 0 acoperite a armaturil cu 0 grosime de minimum 5 mm, sunt permise ca bariere de protectie permanente, cu Concija ca materialul protector si fie confinat, 68 nu prezinte contracfi uterioare gi s& nu se fisureze. 6.10.6 Produse de protectie anticorosivé ‘Sunt utilize frecvent produse de protect anticorosivai pe baz de uieiuri sau unsori din petrol Resomandatile privind criterile de acceptare a produselor anticorosive vascoase precum si exemple de metode de incercare pentru a méisura proprietijie acestor produse sunt prezentate In anexa‘C. ‘Se recomanda ca proprietatie produselor de protecfie anticorosiva s includ stabitatea la oxidare ‘precum gi rezistenta la atacurl bacteriene si microbiologice. Produsele anticorosive utlizate ca bariere de protectie permanenta trebuie acoperite cu o teacd, un tub sau mengon robust, etans la ap, e! Insusi rezistent la coroziune. ‘th aceste condifi, aceste produse acjioneaza ‘att ca lubrifanti c&t gica materiale de umpluturd ce impiedica patrunderea apel sau gazulu, Produsele anticorosive neprotejate pot fi-utiizate ca bariere de protectie temporerg, cu condita S8 fie ~ aplcete prin grunduire. Benzile impregnate cu produse anticorosive nu pot fi utllzate decat ca protectie temporard, datort’ tendinfel lor de a se deteriora in urma expuneri la apa sau aer. 2 ‘SR EN 1537:2004 6.10.7 Acoperiri metalice de protectie Acoperirle metalice de protect nu trebule aplicate pe arm&tur, Acoperirle metalice de protectie pot fi utiizete pentru alte elemente metalice precum plici de distribute, teci si mangoane. 6.10.8. Alte acoperiri pentru piesele metalice ‘Acoperirle pe baz de gucron-rasini epoxidice, gudron-pouretan precum si acoperitle epoxidice asamblate prin lipire se pot aplica pe suprefete metalice decapate prin sablare si dup indepartarea corpurlor stréine déuntoare. Ele pot fi folosite ca protecfe anticorosiva pentru armaturile ancorajelor provizori, cu condita 82 fe aplicate In fabric’. ‘Acest tip de protectie poate fi admis ca produs’ de protect anticorosiva a arméturilor ancorajelor permanente daca grosimea acoperiil aplicate in fabricd este de cel putin 0,3mm, si dack defectele de aplicare precum por sunt eliminate printr-un control de fabricate adecvat. ‘Acoperifle nu sunt permise pe zona de fxare dec&t dacd aderenja si integritatea protectei anticorosive ‘sunt verificate prin incercari (@ se vedea 6,12). 6.10.9 Tuburi gi tecl metalice Pérfile metalice ce sunt protejate exterior pot servi ca barierd de protectie permanent Impotriva coroziunil, Acest tip de protecfie poate f furnizaté de un fiuid dens de ciment, de beton, de o galvanizare la cald sau de aplicarea mai multor straturi de material de protecfie aprobat de Reprezentantul Tehnic al Clientului. ‘Componentele metalice gruncuite care suferd contracfi prin tensionarea ancorejului nu sunt permise decét acd fixarea $i integrtatea protectiel contra coroziunii sunt controlate prin incercari (a se vedea 6.12). Jn cazul un care un tub de injectare a fluidului este considerat ca barierd de protectie , se recomanda s& se demonstreze capacitatea clepetelor de injectare de a impiedica patrunderea apei dupa injectarea fluidulu. ‘Tubul trebuie s& sib o grosime de minim 3 mm cu o acoperire minima de fluid de 20 mm, lar capacitates de fixare ct ¢iintegritatea protectiel anticorosive trebuie vertficate print Incercare de sistem (a se vedea 6.12). ‘Toate deteriorarile potenfiale ale metalului sau grundului trebule iuate th considerare la proiectarea ‘ancorejului, la stablirea grosimi si cimensiunilor elementului, 6.11 Aplicarea protectiei anticorosive 6.11.4 Generalitat! Principle generale de realizare a protectiei anticorosive sunt aceleasi pentru toate pairfle componente ale unui ancoraj, dar la nivel de detalu, este necesarg o tratare diferité a zonei de fixate, a zonei libere gi a ‘capului ancorajuli, Sistemul de protectie nu trebuie s& implice operafi de tensionare si detensionare i nici s& nu fie deteriorat de astiel de operati. Tecile, fie individuale, fie comune, nu trebule fixate de armatur’ sau trebuie s& aib& suprafafa de contact lubrifiatd pent a permite migcarea liber& a armaturilla tensionare. Etangarea zonelor de trarzijie de la 0 protectie la alta precum gi a extremitziflor trebuie sd fie trataté cu multd atentie. Intrefinerea ancorajului sau a uneia dintre parfile sale componente trebuie sé fie astfel realizata incat s& nu implice deteriorerea protectiei anticorosive, oO o SR EN 1537:2004 6.11.2. Zona liberd gi zona de fixare a armaturit Cénd armaturile sunt inglobete intr-un sistem de protecfie anticorosiva, ele trebuie s& nu prezinte urme de coreziune, In special ciupturi. Un strat superficial de ruging este aoceptabil, cu condija ca acesta S8 posta fielminat si ca suprafeja sé fie imediat acoperita cu un fluid pe baz de ciment, Protectia zone! libere @ unui ancoraj provizoriu poate fi eplicatéin situ, pe gantier sau tnainte de Iivrare. Protectia zonei de fixare a unul ancore] provizoriu se aplic, de regula, in situ. ‘Acolo unde protectia Impotriva coraziunii a ancorajelor permanente este realizaté inainte de introducerea ‘armaituri in fore, prin intermediul tuburlor seu tecilor de material plastic, @ teclor permanente ale armaturi, 2 fuidelor de injectare pe bazéi de ciment sau de rginisintetioe, a produselor anticorosive, se recomanda realizarea acestei protectin fabric’ sau pe santier, fn ateliere construte in acest scop Th care se poate ‘asigura o elmosferd uscat’ si curatS. Condiile exterioare trebule s& fle adecvate puneril in opera a prctecfiei anticorosive conform prezentululul standard, ‘Acolo unde protectia enticorosiva @ ancorajelor permanente este realizat3 in situ prin intermediul tuburilor tecior de material plastic, a tecilor permanente pentru armatur8, a tuburilor metalice, a fluidelor de injectare pe baz de ciment sau rdsini sintetice, a produselor anticorosive, se recomanda adoptarea tuturor Frésurlor pentru ca ermatura gi tubul metalic s& ts! pastreze caltle gi $8 rimand ferite de materiale ‘corozive pe tot parcursul acestei operat. Injectorea protectiel ancorsjelor permanente trebuie realizalé de la extreritatea inferioard a teci gi fara ‘ntrerupere pnd la completare. ‘Armétura nu trebuie s& fie expusd curenflor electrici vagabonzi cu efect deteriorant. 6.11.3 Capul ancorajulul \in medi ambiante agresive, se aplic4 0 protecfie preliminerd capului ancorajulu, at&t pentru ancorajele ;permenente cat gi pentru cele temporare. Scopul eplicril protectiel pe zona intetioard a capului ancorajului este de @ objine © suprapunere peste prolectia zone! libere a armaturii pentru a proteja zona de armétura situatd sub placa gi la trecerea prin aceasta, ‘Acolo unde sunt uilizate tehnici de injectare, se recomand® uliizarea unui tub de injectare la partea inferoaré gi a unui tub de ventilare la partea supericard pentru @ asigura umplerea complet’ a golurior. ‘Cénd partea intericar a capului ancorajulul nu este accesibilé, se poate utliza un produs de protect articorosiva aplicat anterior. CCénd nu sunt prevézute nici tensionarea gi nici un control al forte de intindere, réginile, suspensile sau aite tmeteriale de etangare pot fi utlizate pentru interiorul capeculLi, Dac& sunt prevazute fie tensionarea fle un ‘control al forei de intindere, protectia parti exterioare @ capului ancorajulu, inclusiv capacul si coninutul, ‘acestuia trebuie 6d fie detasabile. Umplerea capacului cu produse anticorosive trebuie s& fie posibilé dupa aceste operat. “Trebuie sa se prevadé o etangare adecvala si un cuplej mecanic Inire capac si placa de distibufe, Jncazul ancorajelor permanente, piaca de distributie precum si celelate elemente metalice ale capului care sunt expuse coroziunl trebuie protejate, inainte de a filivrate pe gantier, conform cu standardele europene releritoare la structuile metalice, Grosimea capacelor metalice pentru ancorajele permanente trebuie s& fie de minim 3 mm, Cu acordul Reprezentantului Tehnic al Clientului se pot utliza cépiace de material plastic armat cu © grosime de minim § mm. Sistemul de protectie aplicat pairflor exterioare si interioare ale capulul ancorajului tebuie supus une ‘ncercéiri de sister. SR EN 1537:2004 6.12 Incercarea protectiel anticorosive a ancorajelor permanente prin incercari de sistem Toate sistemele de protectie anticorosivé trebuie supuse cel putin la 0 Incercare pentru a le verifica eficacitatea, Rezultatele cetaliate ale Incercarilor realizate vor face obiectul unui dosar. ‘Tipul tncerc&rilor de realizet pentru fiecare sistem de ancoraj trebuie s fie aprobat, in conformitate cu principle definite in acest standard, de c&tre Reprezentantul Tehric al Ciientulu, care trebuie s& evalueze Fezultatele Mcercarilor asupra protectiel anticorosive si 88 verifice dac& protectia oferita de fiecare barierd ‘gi indeplineste roll. Procedeul de tensionare trebuie si fie conformé cu unul din cele 3 tipuri de Incercari de control descrise th articolul 9. Conditile de confinare la nivelul zonei de fixare a ancorajulul incercat trebuie s& le reproducti pe cele din teren, funciie de natura acestula, pémant sau roc. NOTA. Se realizeaz fie incercari in situ fie Incercdri de simulare in laborator. Incerc&rile de laborator pot implica tensionarea uniforma a atmaturilor protejate precum si simularea transferulul de eforturi prin intermediul zonei de foere. In cazul realizar incercérilor in situ, procedeul de punere in operd trebuie S& 0 reproduc pe cea utilizat pentru realizarea ancorajelor de lueru. ‘Ancorajele Incercate trebuie degejate cu grid dupa tensionare pentru a putea observa efectele acesteia ‘asupra sistemului de protecfe anticorosiva. Unmitoarele proprietafi ale sistemulii de protectie enticorosiva trebuie evaluate, functie de caz, prin inspecfe sau masurare: — grosimea 1 integritatea tuburilor de material plastic; — integritatea imbinatilor gi a etans&rilor, = acopetirea cu fluid de injectare si comportarea distantierelor $i pieselor de centrare; = pozitia si distanfa Thire fisurile aparute in fiuidul pe baz de ciment cand acesta este utlizat ca bariera de protectie anticorosivé, — nivelul gi volumul de umplere a tuburilor cu fluid, rgina si produse anticorosive; = deteriorarile captugeliior de protectie; ~ gradul de fixare la interfefe; = dislocarea componentelor la punerea in operd $i tensionare. Trebuie s& se ib’ in vedere c& pentru anumite sisteme de protectie, integritatea barierel inteme depinde de integitatea cell externe. ‘In cazul fn care se folosesc tuburi de material plastic ca barierd de protectie a zonei de fixare a unui ancora] permanent, se recomand’ s& se demonstreze print-o incercare de sistem integritatea produsului de protectie pre-injectat. Este recomandabil ca tn Incercare s& se reproduc’ condifile reale de tensionare, s& Se adopte un mijoc de reproducere aproximativa a conditilor de teren, si s8 se demonstreze, prin ‘exerrinarea materialului plastic dupai tensionare, c& protectia nu a fost deteriorati. O incercare de sister ‘care reproduce conditile de tensionare este suficient& pentu o dispunere dati a arméituril si pentru 0 dimensiune data a tubului de protect (unrexemplu de astfel de Incercare este descris in anexa B): ‘Atunci cénd protectia este asigurati de oStre un singur tub de material plastic impreun’ cu fuidul de injectare cu fisurare controlata, se recomenda verificarea printr-o Tncercare de sistem a distanfei dintre ‘isur In interiorul tubului de protectie (In termeni de num&r de fisuri / metru). Pomind de la caracteristicle ‘elastice ale armaturor sia distantelor observate Thtre fisuri, se recomanda s&i se demonstreze pe baza rezultatelor incere&rllor cd deschiderea fisuriior nu depaseste 0, 1mm sub efortul de Intindere de lucru. Se recomanda si se demonsireze prin examinarea plasticului dupa tensionarea acestuia cd proteciia nu a 24 9 ‘SR EN 1537:2004 suferit deterioréri, © Incercare de sistem care reproduce consitile de tensionare este suficienté pentru o Sispunere dala a armaturi gi pentru o dimenslune dala a tubulul de protect (un exemplu de astiel de ‘ncercare este desoris in anexa B). Tn cazul cénd se utlizeaz’ un tub cu mangete de ofel cu grosimea de 3 mm sau un tub de material plastic ‘ondulat acopert cu un fluid de injectere cu fisurare controlata cu grosimea minima de 20 mm, se fecomendai ca distanta intr fisuri in interiorul tubului cu mangete (in termeni de numér de fisuri/ metru) $& fie stabill& prin Incercare pe banc. Pomind de la caracterisicile elestice ale armaturlor gi a distanjelor bservate inte sur, se recomend’ s& se demonstreze, pe baza rezultatelor incercarior, c& deschiderea fisuior nu depageste 0,2 mm sub efortul de Tntindere de lucru. O incereare de sistem care reproduce condiile de tensionare este sufcientS pentru o dispunere datd a armaturi si pentru o dimensiune data a tubului de protectie, 7 Consideratii de proiectare ‘Acest atticol se referd la elementele ce se recomandai sa fie avute in vedere fn stadiul de execute @ unui ‘ancoraj astelincdt sé se realizeze proiectulsistemului de ancorare. Pentru proiectarea detalatd al unui ancoraj trebuie s& se fac referite ta anexa D @ acestul standard. Pentru proiectorea de ansamblu a structuriitrebuie s& se facd referire la standardele ENV, 1991-1-1: Eurocod 4 Partea 1-1 si ENV 1997-1: Eurocod 7 — Partea 1. ‘Structurile ancorate pot fl constitute din urmitoarele tipuri de structuri: = structuri de sustinere; — ramble si lucrari de stabilizare a pantelor, — lucréri subterane; = Iucrdri ingropate gi subsoluri supuse la subpresiuni datorité prezentei apelor subterane; = lucrari care transmit terenulul eforturi de intindere generate de suprastructura sau de incarcari aplicate acesteia. ‘Se recomanda 8 se indice clar pe planurile de execute, acolo unde este cazul, care sunt — dimensiunile secfionale minime » si caracteristicle materialelor tuturor elementelor sistemulul de ancoraj; ~ lungimile zonei tibere gia zonel de fixare; — unghiul de inclinare a forajelor destinate ancorejelor, — toleranfele dimensiunilor, inctintiior $1 a pozifionarii ancorajetor. Proiectarea sistemulul de ancoraj se bazeaz pe peremetrii terenuli si pe geometria cispozitivului de Sreorare. in cazul in care sunt propuse modificéri ale pozitil, a distanfelor intre ancoreje sau incinaiti Soestora, se recomanda efecluarea unor studi sau incercéri adecvate penttu @ demonstra a aceste rmodificd sunt acceptabile. ‘Se recomand& ca proiectul unui ancoraj sa abordeze urmitoarele aspecte: — incarca\ile $i limitérile impuse de c&tre ancoraje incdrcérilor structurii in ansamblu, ca baza de dimensionare a acesteiay: . — modul in care sunt aplicate incdrcdrile ancorajului pe intreaga sa durat de viafé, respectiv static sau dinamic; = modul de repartizare a inc&rcdrllor transmise structurii de cétre sistemul de ancorare pe durata fazel de tensionare a ancorajelor si pe toatd durata de viaté a structuri; 25 SREN 1537:2004 ~ legatura dintre ancora] si structurd care s& asigure stabiltatea generala in orice moment; = consecintele ced&ril unui ancoraj in timpul tensionairl sl ulterior, precum si posiblitatea alocaiil unor locatii de rezerva pentru encoreje inlocuitcare, daca este cazul. 8 Executie iz 8.1 Forarea gaurilor 8.4.4 Generalitagh Forajele trebuie realizate cu respectarea tolerantelor specificate. NOTA 1 - In cazul aparitiei pe santier a unor concitii neprevazute se pot aduce modificdri proiectului sau pot fi introduse proceduri de executie alternative. De exemplu se poate proceda la largirea diametrului forajului daca este necesaré utifizerea tubajulul. Respectarea toleranjelor de execujle este important pentru pastrarea Valabilti solu de proiectare a stucturi ancorate. in general, trebule evitteforaele crizontale pentru a eva aifcutafie legate de umplerea completa frojuul eu ful de injecare, Diametrul forajulul trebuie 8 permit realizarea acoperii minime cu uid a arméturl pe toati kingimea ‘ew zonel de fixare. ‘Se recomandS s8 se prevada spajiu pentru depésiree adéncimil de forare atunci cénd detritusul nu poate fi ‘extras din talpa guri de fora). La alegerea si amplasarea dispozitivelor de forere, in lipsa altor specificafi, se recomanda respectarea turmatoarelor prevedert |= pozitionarea exei forajului la nivelul capului ancorajului se va face cu © tolerantéi de maximum 75 mm fata de pozitia din proiect; = alinierea inijald @ axei de forare nu trebuie s8 devieze cu mai mult de 2°, fat de axa specificats a forajului. ‘Se recomenda verificarea deviafei dupa forarea pririlor 2 m. i Jn cursul fordtii, se recomandé limitarea deviafiei totale @ forajului a 1/90 din lungimea, ancorajului. ‘Ocazional, conditile speciice de pe amplasament pot conduce la suplimentarea acestei toleranfe. 9 NOTA 2 - Batiu gi platformele de lucru de pe care se execut’ forajul trebule si fie rigid pentru a putea obtine alinierea dorité a forajuui In cazu incorttudinil se recomandaiverificares pozffonéri in timpul foréril. Respectarea, toleranjelor unghiulare este important peniru evitorea interacjiunilor intre zonele de fixare ele ancorajelor aliturate. Pentru evitarea acestor interacfunii sunt necesere toleranfe unghiviare mai mici pentru ancorajele de Jungimi mai maxi. NOTA 3 - Respectarea toleranjelor admise pentru devierea de la directia specificaté este important pentru ‘evita dficultafile la punerea in opera, frecdrile nedorite la tensionare i interacfunle inire zonele de fxare ancorajelor elaturete. Masurerea acestor deviaii nu iniré Th prectica uzuelé, totus in cazuri speciale se pot ulllza | In acest scop inciinometre. Se pot reduce deviafile forajulul prin ullizarea tielor de fora rigide de dlametru mare Jn prezenfa tubsjulul. Tn general, deviafiie sistemelor rigide se datoreazé obstacolelor sau planelor de falie Tndlinete. Existé si ate mijoace si metode care permit verificerea si remedierea defectelor de aliniere, care nu fac. Tns8 obiectul acest standard. ‘A 8.1.2 Metode de forare . Metoda de forare trebuie aleasd th functie de conditile de teren cu scopul de a produce o deranjare minima 2 paimantului sau o ameliorare a capacitaiti de ancorare @ acestuia gi a permite mobilizarea rezistentei de calcul (R.)@ ancorajulu. NOTA 1 - Evitarea unor deranjari importante ale structurii paméntului este de dort pentru: 26 SR EN 1537:2004 ‘$1 puneti fn operd a ermaturil (se recomanda utlizerea = a evita prétbusirea perefiorforajulu Th timpul fr tubejulul acolo unde este necesar); = alimita eténarea terenuiul inconjurétor in cazul paméntulor necoezive; = alimuta variatia rivelulul apelor subterane; — alimita thmuierea peretilor forajulul realizat in paméinturi coezive sau roci stincoase degradate. Modificdtile terenulul tn timpul ford trebuie limitate pentru a reduce efectele negative, ca de exemply feurarea, preconsolidarea, postoonsolidarea, asociate fiecdrel operaffi executate. Fiuidul de fora) $i ‘eventuali sai adtivi nu trebuie s& aib efecte negative asupra armaituri, asupra protectiel acestela, asupra: {fuidulul de injectare sau asupra peretilor forejulul, mai ales la nivelul zonei de fixare. NOTA2- Eftcienta sistemuhi te condifjonaté de raportl Tre secfiunea de inrare a fuidului de fora gi Ae Zactunil inelare de lege a acestuia, de dimensiunile pariculor gi de greutatea volumica a detitusuiui seat checum si de greuictea Volumicd fuidului de for), Uilizarea seri comprimat in cazul existenfel Seat or coeslve Th slare umed& poate antrena doputile gi poate provoca deranjériinutle ale terenul SSiacon forsjuld. Agile, mernele gi rocle mamoase pot sufer! umfiri sau remanieri in cazul fn care sunt Supuse in mod intl Groulefei apel pent perloade lung de timp. Este bine 88 se prevad’ mésuri speciale in cazul forejelor care traverseaza straturifreatice sub presiune. NOTA'S = Nisipurile fst pot pierde stabiltetea sau se pot offna ca rezultat al prezentel unul gradient hidraullc Gefevorsbil in vecinatates forejuiuk. Procedure de neuivalizare a efectelor suprapresiunli apei $i cele de prevenire a ruperiihidraulice, prabusii peretelu crop si eraziuni pereflorforaulu, precum gi toate operafile de punere tn operd a armatur si de Injectare a fuidului de injectare trebuie s& fle definite tn prealebil $i ‘ntocmai. In prezenta unui rive rdicat al apelor subterane poate f judicioas’ utlizarea nor fuide de foraj de densitate rdicata. 'NOTA4- Printre masurile preventive posibile pot ficitate urmatoarele: = ullizarea unor accesorii speciice fordri cum ar fi sas-ul sau obturatoarele; = coboréirea niveluiui apelorfreatice, dupa o evaluare a riscului de tasare gonerall a terenuiil; = injectarea prealabilé a terenului, ‘Se recomanda ca operatile de forare s& fie astfel_conduse Incat toate variatile importante ale ‘carecteristiclor paméntulul, prin raport cu cele de calcul a ancorajului, s& poata fi detectate imediat, ‘Se recomendé stablirea unui profil cu pamanturile ce urmeaz’ a fi intéinite in fora}, ufizand repere de jdentiicare simple si practice (de exernplu tipul de plmant, culoarea fluiduiui recuperat din foraj sau ‘olumul de fluid pierdul) si care pot fi recunoscute ugor de cBtre operatorul utiajului de forare. ‘Toate ciferentele majore prin raport cu acest profil trebuie raportate imediat prolectantuki, 8.2. Confectionare, transport, manipulare si punere in opera a armaturilor 82.1. Confectionare Pe parcursui confecion&ri gi depozitri lor, arm&turle trebuie plstrate corespunzator, fete de coroziune, de deteriora mecanice precum si de zgura de suduré. “Ammaturile nu trebule depozitate in colaci cu diametru mei mic decat-cel minim specifica de producsitor. In cazul in care armaturle cunt realizate din toroane sau sérme gresate in prealabil, porjunile de armaturd ‘sluate in zona de fixare trebuie curdtate cu gfié cu ajutorul unui jet de vapori sau-cu solvent. 27 | i | | | | ‘SR EN 1837:2004 tn cazul utiizarii solventilor, la degresarea armaturilor se vor utiliza solventi ce nu sunt agresivi fati de vreuna din componentele ancorajului $i se vor lua méisuri pentru ca, dup’ aplicarea acestora, interata fluid de injectare / armaturd 88 fie capabi S& trensmité forta de intindere de calcul fra eparitia fenomenului de ccurgere lent. ‘Se recomanda fixerea solidé de armaturd a elementelor de centrare destinete respectirii acoperti minime prescrise de armatura, NOTA - Distanfa tntre elementele de centrare depinde th principal de rigidtatea armatuti 1 de grevtatea acestela pe meiru lini. 8.2.2 Transport, manipulare gi punere in opers Pe parcursul maniputiri, tansportului si puneril in oper’ a armaturi, se vor lua masuri pentru evitarea deformarii acesteia gi a deterioréri elementelor sale componente si a elementelor de protectie contra ‘coroziunii Inainte de punerea in operé a armaturii se recomanda verificarea lungimii acesteia preoum si a forajulul gi absenfel obstacolelor. Se recomand& punerea fn oper’ a arméturil pe baza unei proceduri controiate, urmérind mai ales s& nu se modifice pozifile relative ale elementelor componente. In cazul ancorajelor Tnclinate escendent, se recomanda fixarea solidé a arméiturll odata instalate pentru a evita orice deplasare Tn timpul injects Se recomand adaptarea intervalelor de timp intre diferitele operatii necesare realizar ancorajulul functie de proprietaitle pamdntului. Se recomandé ca aceste intervale 8& fie c&t mei scurte posibi. NOTA - Tn cazul in care exist un rice de ufilri sou contracfi ale terenulu, se recomanda punerea th operd si injectarea ermaturl imediat dupa forare, Ca regula general, se tecomand® punerea in opera si injectarea ‘armaturll in aceeas} 21 In cate a fost foratf zona de fare a ancorejull, Dacd amanarea acestor operaii este inevitabil, se recomandd s& se acopere fiecare foraj pentru a evite patrunderea materialelor deteriorante in interior acestora. 8.3. Injectare 8.3.1 Generalitati Injectarea urméreste realizarea uneia sau mai multora dintre functile urm&toare: 2) formarea zonei de fixate a ancorejului astfel inc&t tensiunile aplicate $8 poata fi transferate de la armiturd la terenul inconjurstor, b) protejarea arméturil impotriva coroziunit; ¢) Imbunaitdtirea comport terenulul din imediata vecinatate a zonei de fixare In scopul imbunatatini capacitafi de ancorare; 4) impermeabilizerea terenului in imediata vecindtate a zonei de fixere pentru a limita pierderile de suspensie, NOTA - Th cazul in care volumul de suspensie injectat cu o presiune inferioaré sau cel mult egal cu cea ‘geclogicd deptigeste de trei ori volumul forajului, trebuie fBcuta 0 colmatare generaléi a golurlor din masiv gi irebuie revicuit modul curent de execute a ancorajelor. In astiel de situafi, este posibl s4 fie necesard coimatarea generaii a golurior din masiv inainte de injectarea ancorajelor. Pentru tndeplinirea functilor ‘enumerate mal sus la punctelec) gid) consumul de suspensie la injoctare trebule 88 fe cel normal. Ih scopul realizétil_zonei de fixate a ancorajulul-f&r&-pierderi necontolabile de suspensie- pe aceastl ungime, pot fi uate in considerare urmatoarele operati: = Incercari in foral; ~ injectare prealabilé, — injectarea ancorajului; 28 SR EN 1537:2004 8.32 Incercari in fora) Duns realizarea forojului sau pe durata Inject ancorajulul trebuie luste mBsuri pentru a garanta 8 zona de fate este umplutd integral dupa intrirea fuidulu, NOTA 1 Incercarea cu apa ~ Pentru roc! stancoeée, pierderea probebilé de fhid pe bazii de ciment poste f Minot pe baza unei incercari de Injectare a apel. Uzual se realzeaza o incercare de determinare a Sermesbilayi eu gradient variabil pe itreg fora sau pe lungimea zonel de fare eu alutoral unui diepercor. Ffctores prealablla nu este, in general, necosord in cazul Tn care pie‘derle de ep8 tn fra} sau in zona de fore caeereyulu; mBgurate pe o durata de minimum 10 min, sunt mai mic de § lin sub o presiune de 0,1 MPa, NOTA 2 Incercarea cu uid de injectare sub gradient variatil~ In cazul fn care injeciarea sub presiune a zone sotto nu foce parte din execula normala a ancorejul, gaura de fora| poste fl umputé fn prealabil cu fluid iar Soin rivellbi ecestia urmant pind la stablizare, Dac8 rivelui fiduli seade continuy, se recomend carat a purl i dupao rtrre evicioni a fhidull,s8 se refac fora sl s8 se repeteTncercarea. Aceasté Jrrclcare ge poste face pe toaid lungimes forejului sau doar pe tungimea zonel de fxae, izolat cel pun eu un ‘buretorhidrauilc sau cel pujin cu un tubal pe zona liber a ancore)uiu, NOTA3~ Irjectarea sub presiune ~ Peniru ancorajele la care zona de fxae este injectalS tub presiune, eceasti Sycrafe este in general Zolalé pe perioada extrager confroateo tubal sau cu ajtorul unui obturator hidrauc cer'a unui tub cu mangete. In timpul injectll, un debit controlat sub 0 presiune data semnaleaza un procedeu de IGjctare salsticstor, Oded realzaldinjectarea zonei de fare, eficactotea acestel faze poste f verticals prin eet foro raspunstiu terenuul lao injeciare supimentard de fud, caz in care presiunea de revenire tebuie 8 fie objinuté api, 8.3.3. Injectare prealablta ‘Se recomanda s& se efectueze toate injectirile prealabile prin umplorea forajulul cu un fluid pe baz de ‘Ciment. Pentru rocile stancoase si paménturile coezive de la material piastc-vertoase ta tar, cu fisuri Geschise sau paral obturate, ca sin paménturle necoezive permeabile, se va utliza in general un fiuid pe baz de nisipiciment pentru a limita consumil de suspensie. ‘Otatd ce injectarea preclabilé a fost reslizatl, se recomanda refncercarea forejului, i, daca este neceser, repetarea procedurii dupa reexecutja acestuis. 83.4 Injectare prealabild a rocilor stincoase In rocile slabe (semi-st8ncoase), alegerea momentului de reexecutare a forajului, in raport cu ‘atingerea_ rezistentel fuidului este de imporianta capitald pentru evitarea problemetcr legate de devierea forajuit, Ullzerea fluidelor chimice nu ar trebui sa fie necesardi th practica normala. Dacd totugi acestea sunt tizate, tebuie ca ele 88 nu confind nici un element chic cu efecte negative asupra ancors)uiul sau rrediului Tnconjurétor (de exerrplu prin contaminares paméntului sau a apetor subterane), In cazul in care o incereare cu apa pune in evident’ existenfa unei legaturi hidraulice-cu un ancoraj vecin tetonsionat, ve recomand& s& nu se execute tensionarea acestuia inainte ca fuidul de injectare = fac pied. 83.5. Injectare prealabiia a pamanturilor Irjectarea prealabii poste f prevazutS in cazul In care Incerca\ile in fore] su aratat cA paméntul este putemic permeabl, sau c& exist riscul s4 nu opera presiune pe retur cand fuidul este injoctat cu debt Trare, Inectarea prealabil nu poate fio procedurd uzualé ci doar © mésurd de precauie in cazul In-care condiile de teren descrise mal sus sunt predominante. jn enumite crcumstanfe exceptionale poate deveni necesar’ umplerea_generaia a golulr in scopul ‘mbunztzpri proptietsifior terenuli, In acest caz este preferabil ca aceasts operaje S& nu fle considerat parte integrant’-2-executiel ancorajulul a 83.6 Injectarea ancorajulul Se recomand& s& se procedeze la punerea in operdi a fiuidului ct mai repede posibil dupa execu forajului. jn cazui tn care injectarea se realizeaz cu ajutorul unui tub Tnecat, extremitatea acestuia trebule 6A rémana imereata in fluidul zonei de fixere $i injectia trebuie continuats pand-cdnd consistenfa fuiduiul de retur este identicd cu cea a cele! injectate. T amretSseENT SR EN 1537:2004 Injectarea trebuie s8 inceopa inlotdeauna de la partéa inferioara a zonei de injectat. In cazul forajelor ofizontale sau inclinate ascendent trebule s8 se utlizeze, fie doar in zona de fixare fie pentru intreaga Jungime a forajului, un sas sau un obturator, In scopul evita pierderilor de suspensie, ‘Aerul gi apa trebuie £3 posté iesi pentru a permite umplerea complet cu fluid. Jn cazul th care ancoraele sunt executate aproape orizontal, se recomand® adoptarea unor masuri speciale ca Injectarea sub presiune fn mai multe faze, pentru evitarea formal golurilor in zona de injectare. Daca se prevede o injectare repetatd a zonei de fixare sau 0 reinjectare se recomand’ incorporarea unui 10 kA (0,01 MQ) Msuréiile se vor realiza cu ancorajul conectat la polul pozitv si pémantul legat la polul negativ al paratului de mésurd. In general, trebuie utlzat ca nul terenul umed de pe amplasament Mai pot fi folosite ca nul armatura structurii de beton armat affaté fn contact cu terenul, tevile metalioe ‘ngropate sau armaturil introduse Th p&mént sau in rocile sténcoase. “Toate punctele de contact electric trebuie mentinute curate pe durata efectuari determinéri, DRE | se poste executa in doud etape distinete: Etapaa ‘Aceasti incercare se uliizeaz& pentru determinarea integritifi protectiei de material plastic pe lungimea Zonel libere $i a zonei de fixare @ ancorajului dup diferte etape ale executiel acestuia dar inainte de tensionare, respectiv: = dupa introducerea armaturi in foraj, dupa injectarea primers; dup injectarea secundara (acolo unde este cazul); — dupa incercarea de receptie. Realizarea masurétilor in aceste faze de execute este prezentati in figura A 1.2) SR EN 1537:2004 Legenda 4 Ohmmety 2 Element structural (beton); 3 Teren; 4 Tub de protectie din material plastic; 5 Anatura. Riintre armaturd siteren 2 0, 1MQ Figura A.1.a)- DRE | inainte de blocarea armaturil O rezistenta electric’ 2 0,1 MO Tntre arméturé si teren demonstreaz un nivel acceptabil de integritate a tecil de protecfee din material plastic. NOTA 1-0 teacé de material plastic etansa i lipsitl de defecte conduce la valor ele rezistenfei >100 MO. NOTA 2 - Se recomend s& se utilizeze aceste mésurdiri pentru determinarea efectelor diverselor faze ale ‘execufel ancorajulul asupra integra tecil de protectie din material plastic, Etapab Aceastd Incercare se bazeazd pe determinate izolarii electrice dintre ancoraj pe de o parte $i terenul in care acesta se gaseste gi structura ancoratd pe de alta parte, respectiv: dupa blocare; dupa injectarea capului de ancoraj; laorice moment pe durata de viat’ a ancorajului. rezistenta electric’ Ry, masurati intre ancoraj si terenlstructurd -2-0,1 MQ demonstreaz’ o izolatie. clectricd acceptabild @ ancorajulul faté de teren gi structurd. ‘Modul de realizarea a m&surérilor pe ancorajut executat este prezenta in figura A.1.b) SR EN 4537:2004 Legenda 1 Ohmmetru; 6 —__Mangon din material plastic; 2. Element structural; 7. Placd de repartie; 3 Teren; 8 Cap de ancorare; (4. Tub de protecto cin material plastic; 9 — Gamituré izoletoare, 5 Armatura, Rifhtre capul de ancorare gi teren/structura 2 0, 1MQ. Figura A.1.b) - DRE | dup blocarea armiturii ancorajului A3 Metoda de determinare a rezistentel electrice ll (DRE Il) ‘Aceasta Incercare se realizeaz’ numai dacd R; dupa blocarea arméturii ancorajului este mai mic& de 0,1 MQ, si are ca scop s& demonstreze c8, cel putin, nu exist un contact direct intre capul de ancoraj $i armatura structuri ancorate, DRE Il se realizeazd pe ancorajul tensionat. Figura A 2 prezint& modul de realizare a incerc&rii. Dispozitivul de masurare utilizat va avea | urmétoarele specificafi: = tensiunea de masurare: aproximativ 40 V curent alternativ; = intervalul de masurare (0...200) kO {(0.:.0,2) MQ]. Th general, placa de distribute poate fi utilizata drept conexiune de nu. Tn cazulin care placa de distributje este acoperita cu un material bun izolator electric se poate folasica nul ‘arméitura structuri ancorate. {In timpul deterrinzri capul de ancoraj trebuie menfinut uscat, si mai ales gemnitura izolatoare dintre blocal $i placa de distribute. Suprafetele care realizeaz’ contacte electrice tebuie mentinute permanent in Sontact si curete. Pentru asigurarea unui contact perfect trebuie s& se utlizeze fie cleme fie magneti puteric, Nu trebuie utiizate figele de conectare ale eparatului pentru acest tip de masurare. 41 SR EN 1537:2004 Metoda DRE Il este dependents de condijile climatice precum umiditatea aerulul in zona capului de ancoraj gi de prezenta curentior electici vagabona in teren. In cazul realiz&rii mai multor masuréri pe acelasi ancoraj, gi considerénd ¢& acestea au‘ fost corect executate, se va adopta ca rezultat final cea mai mare dintre Valorile obtinute pentru rezistenta electrica. © rezisten{& electric’ Ry intre capul de arcoraj si placa de distibutie sau arméitura stucturii >1000 demonstreaza cd nu existé contact direct inte capul de ancorej si erm&tura structurii ancorate. Legend’: 1 Ohmmetru. Ry intre capul de ancorare si placa de repartijie >1000 Figura A.2 - DRE Il dupa blocarea ancorajulul 42 ‘SR EN 1537:2004 Anexa B (informativay Verificarea prealabila a integritZtii protectiei anticorosive {in prezenta anexé sunt descrise metodele de verificare a integrititi protectiel anticorosive prefabricate a timpul sau dupa tensionarea acestuia. In figura B.1 este prezentat& schema generalé a INCERCAREA A Incercarea const’ in tensionarea une! atmaturi inconjurate de un tub de protectie din material plastic neconfinat. ‘Armature, fuidul de protectie i tubul (tuburile) de material plastic ce 0 inconjoaré sunt supuse unor {nc&rcdir identice cu cele preluate de ancoraj in exploatare. ‘Ancorajul este incdrcat cu solicitarea maxima fa care trebuie s& fie solcitat in incercarile pe teren. jn timpul Incercéiii se vericd prin observare directa flexibllitatea si rezistenta la fisurare a tubulul de protect din material plastic. Forfa aplicatii armaturi este apol readust la zero, ‘Se procedeazd la detagarea unei porfluni din tubul exterior de protectie gi se reincarc armitura pana la ‘efortul de blocare pentru a verifica comportarea tubului de protecfe interior precum gi pentru a determina

    Anda mungkin juga menyukai