J. Neamtu E, Osiac P.G. Anoaica = Fixica Teste grila Aadmiterea in anand superior medica Electricitate, Termodinamicd, Opticd, Atomica & Nucleara UMF Craiova 2016Teste Grit Prefasi Lucrarea este destinati examenului de admitere la Universitatea de Medicina si Farmacie si cuprinde intrebatri si probleme tip test-grila, pentru proba de Fizicd. Confinutul volumului este organizat in urmatoarele parti: Electricitate (Curent Continuu $i Alternativ), Termodinamicd, Opticd, Atomicd si Nucleard, Testele sunt astfel alese incét si acopere programa analitics si tematica bibliografic’ prezentata 1a sfargitul volumului, referitoare la sectiunile mentionate', Se urmAreste clarificarea, intelegerea aprofundata gi fixarea cunostintelor teoretice, precum gi ) Ja o temperatura fixa depinde de natura materialului ¢) este direct proportionala cu rezistivitatea conductorului d) este direct proportionald cu sectiunca conductorutui ©) este invers proportional’ cu. lungimea conductorului 59, Rezistenta echivalenti an rezistori de rezistenfe Ri, Ro,.Rx grupati in serie se determing cu formula: a) RRR +R, 60. Rezistenta echivalenti an rezistori de rezistenge Ri, Ro,...Ra grupafi in paralel este: a » °) 4 e) on, (®) de o sursi unui circuit exterior si aplicind legea lui Ohm, alegeti variantele corecte: |. Folosind formula energiei transferate 15 Teste Grits " w w Ww Ww WsU Et 62. Printr-un dispozitiv electric trece un curent electric de 14 care transporta o sarcink q = 3600C. Cat a functionat dispozitival? a) 15h ) 3600s ©) 90min d) 60min ©) th 63. Un circuit electric este aledtuit dintr-un conductor cu rezistenta R = 4Q $i sectiunea de 4mm?. Care este lungimea conductorulul dack rezistivitaten materialulul din care este construit circuitul este p = 0,016-10% Qm: a) 100m b) °) d) ©) 64. Care dintre expresiile urméatoare corespund unitifii de misuré 0 (Ohm): 65. adeviirati: 4) mirimea inversi rezistentei electrice se mumeste rezistivitate b) mérimea inversi rezistentei electrice se aumeste conductantiFizica ©) unitatea de misuri pentru conductanta in sistemul international SI este © (ohm) @) unitatea de masura pentru conductanta fn sistemul intemational SI este J (Joul) ¢) unitatea de misurd pentru conductanta tn sistermul intemational SI este S (siemens) 66. Conductanga echivalenti an rezistori de conductante Gi, Gr, ... Ga grupati in paralel este: a) 67. * Vectoral inductie magnetich are directia: a) paralelé cu directia fortei electromagnetice ) paraleli cu directia curentul electric ce parcurge conductorul liniar aflat in cémp magnetic ©) perpendiculars pe directia clectromagnetice d) face un unghi ascutit cu directia forjei electromagnetic ¢) face un unghi mai mare de 90° cu directia forfei electromagnetice . * Expresia fortei electromagnetice este: Failx F fortei a) B) 69. * Inductia magnetics creat de un curent de intensitate J ce circula printr-un is Teste Grild conductor liniar foarte lung, Ia distanta r de conductor are modulul dat de formula: 9 Bank 70. * Inductia magnetick in central unei spire de raza rare expresia: a 44 71. * Inductia cdmpului magnetic uniform din interforul unui solenoid are expresia: L Bau a) MN NE ) Bat 9 Beagh ll poll a all Ll ) Baul 72. * Fora electrodinamicd de tnteractiune dintre doui conductoare de Iungime /, aflate ia distanta d unul de altul, paralele qi parcurse de curenti stationari [1 yi 2 are modulul:Fics ! Teste Gri +e yhcbt a) 1047 Pew b) 21047 1 ©) 6281047 2 reid t d) 107 ed ®) 3141057 6 roth hd 4 2x 77. * O spiri cu raza r= 16cm este parcursi 73. * Unitate de masuri fundamentala - ‘Amperul este definit cu ajutorul urmitorulal fenomen fizie: a) interactia intre un conductor liniar, strabatut de curent si un camp magnetic exterior ) interactia intre doi conductori_ rectitini, pacaleli, foarte fungi, parcurgi de curent ©) efectul Joule al curentului electric @) interectia intre doua cémpuri magnetice produse de doi magneti permanenfi ©) autoinductia 74, * Ce inductie magnetic produce un curent electric cu intensitatea de SA ce striate um conductor liniar, la distanta de T-m Sem de conductor (1, = 47-107 a) 1057 ») 510°T ) 2105T a 1057 9 104r 75, * Un conductor liniar stribitut de un curent I= 104 este plasat tntr-un cémp magnetic uniform cu inducfin magnetici de $107, perpendicular pe linlile de cimp. Stiind ‘ca Iungimea conductorului in cémp cate Sem stunci fora electromagnetica care acfioncazi asupra conductorului este: a) 2,5:10°N ») 105N ©) 5.105N @ tov ©) 25104N 76. * Care este inductia magneticé in central unui solenoid cu 100 spire gi Jungimes de 20cm, parcars de un curent de’ Intensitate 14 (jl = 47-107 2"; 93,14)? de un curent de intensitate J = 44, Si se caleuleze inductia magneticd in centrul spirei Gendt), a) £1077 b) 2.1077 co) 5-10°7 a) °) 78. Permeabilitatea magnetich relativd a aanui media 2) nu are unitate de mésura (este 0 mArime adimensionala) b) se misoara fn H/m ©) este egalA cu raportul intre permeabilitatea magneticd absoluti a mediului respectiv si permeabilitatea magnetica a vidului ) este un numar care arati de cate ori inducyia intr-un mediu la o distanyé r este mai mare ect inductia la aceiagi distangl in vid €) arati de cate ori inductia intr-un mediu la distanfd r este mai mic& decat inductia fn vid la aceiagi distantd 1077 2n107T Blk la aa 79. Care dintre urmitoarcle afirmafii caracterizeazi un solenoid: ) lungimes, misurati pe directia axei longitudinale, este mult mai mare decat diametral ) are spirele dispuse in cel putin dou straturi ) spirele sunt dispuse singur strat 4) intre spire exist spati libere €) spirele nu au spatiilibere intre ele 80. Doua conductoare paralele, parcurse de carenti electrict stafionari: a) se atrag dac& curenfii au acelagi sens ») se resping dacil curenfii sunt de sens contrar ©) se atrag dack curentii sunt de sens contrar uFizica 4) se resping dac& curentii sunt de acelagi sens ¢) nu interactioneaza 81. Forfa electrodinamici: 1) este direct proportional cu produsul intensititilor curenilor ce circula prin cele dou’ conductoare ) este invers proportional cu distanja intre cele dowd conductoare ¢) nu depinde de proprietatile magnetice ale mediului in care sunt plasate conductoarele 4) este direct proportionala cu lungimea comma a conductoarelor €) depinde de proprietitile magnetice ale mediului in care Sunt plasate cele doud conductoare 82. fn definitia amperului sunt impuse urmitoarele conditii pentru expresia forfel electrodinamice: a) conductoarele sunt plasate in vid ') forta de interactiune pe unitatea de lungime este de 1 N/m ©) distanta intre conductoare este de 1m 4) intensitatea curentului care parcurge cele doua conductoare este aceiasi ©) forja de interactiume’ dintre cele dows conductoare pe unitatea de hungime este de ul 21077 83. Inductia magnetici a campulni magnetic uniform din interforul unul solenoid are modulul: a) direct proportional cu _intensitatea curentului din solenoid ) invers proportional cu __intensitatea curentului din solenoid ©) proportional cu mumérul de spire al solenoidal lungimea ¢) invers solenoidului ©) depinde de proprictitile magnetice ale mediului 84. Inductia magneticé fn centrul unel spire parcurse de curent este tn modal: 8) proportionalA cu raza spirei )_invers proportional cu raza spirei ©) proportionala cu intensitatea curentului din spit proportional = cu 18 Teste Gril @ invers proportional’ cu. _intensitatea curentului din spira €) depinde de proprietitile magnetice ale mediului in care se afl spira 85. Inductia magnetici futr-un punct aflat la distanta r de un conductor liniar parcurs de curent electric este: a) tangent Ia linia de cAmp ta punctul considerat 'b) are modulul proportional cu distanta pans la conductor ©) are modulul proportional cu. intensitatea curentului din conductor ) are modulul invers proportional cu distanja and Ja conductor €) are directia dati de tangenta la linia de cmp tn punctul considerat 86, Fluxul magnetic ce stribate o suprafati aflati intr-un cimp magnetic este (punctul reprezinté produs scalar iar simbolul x produsal vectorial): a) ® bo °) d O=BSsina x5 BScosa 9 0-25 sing 87. Care dintre afirmatiiie urmitoare este adevirati: 2) fluxul magnetic printr-o suprafafl este o mifrime vectorial ) _fluxul magnetic printr-o suprafafl este 0 mirime scalara ¢) fluxul magnetic printr-o suprafapl depinde de inductia magnetica a cfmpului magnetic ‘uniform care strdbate suprafata respectivl 4) fluxul magnetic printr-o suprafafd au depinde de inductia magnetic& a cAmpului magnetic uniform care strlbate suprafaja respectivi ©) unitatea de misurd a fixului magnetic este H GHenry) 88. Se consideré un circuit simpla format dintr-o sursi de tensiune (E=9V, r=20) si un rezistor (R=20). Ce tensiune, Ui, se vaFiziol misura In bornele rezistorului? Dack in paralel cu sursa de tenslune se monteazk 0 alth sursi identick, ce tensiune, Us, se va gH R 8) Ui=4500 mV; Uz=6000 mV b) Ui=3,5 V; U5 V ©) Uy=4,5V; U=6 V @) Ui=6 V; U2=4,5 V ¢) U;=3500 mV; Ur=5000mV 89. Se consider un cirenit simplu format dintr-o sursi de tensiune (E=9V, r=1) gi un rezistor ce precinti la borne o tensiune Urr7V. Rezistena electricd, R, a rezistorului fl tensiunea, U:, Ia bornele acestuia, atunci cind se adaugi fn paralel cu sursa circuitalul o alts sursi identicd, au valoarea: en] R a) R=4000 mQ; U = 13,5 V b) R=4m0;Ur=9V ©) R30; U2=78,8V d) R350; Ur~7,88 V ©) R=3500 m0; Ur = 7,88,V 90. Se considers un circuit simplu format dintr-o sursi de tensiune (E~9V, r=0,5Q) gi un redistor ce prezinti Ia borne o tensiane Ur=8V. Rezistenta electricl, R, a rezistoralul l tenstunea, U2, ln bornele acestuia, atunci- cénd se adaugi in serie o altd sursd identici, au valoarea: Teste Grilt a) ») °) d °) 91. Tensiunea 1a bornele unui rezistor, R= 9, ce este slimentat de douk pile electrice Er LV, r= 0,60, E= 9V, n= 042 ) fnseriate, este : (Eun) | a a) 18000mV b) 25 ©) 22500 mv ) BV ©) 22000mVv 92, Tensiunea Ia bornele unui rezistor, R= 90, ce este alimentat de douk pile electrice (Es-15V, ri=20, Ex= 15V, r= 20.) montate fn paralel, este egalk cu: {E2,r2) (Eur)Fizicd a) 13,5V b) 13500. mV °) 27V 4) 27000 mV ) 15V 93. Se consider’ un rezistor R=79, alimentat de trei surse identice, din care douk surse montate fn paralel sunt tnseriate cu a treia (E=13,5V, r=20), curentul prin rezistor este egal cu: en en eo R a) 27A ») 27V ©) 2,78 4) 2700mA ©) 27mv 94, Se consider’ un rezistor R=100, alimentat de doud surse identice (E=13,5V, F=20), ce sunt montate astfel incit bornele pozitive sunt fn contact iar bornele negative sunt conectate Ia rezistor. Tensiunca Ia bornele rezistorulul, U, si curental prin rezistor, I, sunt egale cu: 95, * Conectat Ia o tenstune constanti, un conductor cu rezistenfa de 40 este parcurs Teste Gril de un curent cu intensitatea de 24. Intensitatea curentului ce ‘trece printr-un conductor cu rezistenta de 100,.conectat singur Ia aceeagl tensiune constanth are valoarea: a) 084 b) 0,44 ©) 0,24 @) 124 ©) 064 96. * Intensitatea curentulai dintr-un circuit serie este de 244. Dacd rezistenfa circuitulul extern crete eu 20, intensitatea curentului devine 24. Tenstunea electro- motoare a bateriei din circuit este: av by © 9 a Ww 9 Ww 97. * Intensitatea curentului dintr-un circuit aledtuit dintr-un rezistor si o sursé, este de ‘1,84. Conectiind in serie cu aceasta sursi oa doua sursi, identicd ca prima, intensitatea curentului devine 34. Daci se conecteazd doua sursi in paralel cu prima sursi, intensitatea curentului prim rezistor va fl: a) 484 b) 3,24 ) 24 d) 124 2) 084 98° Un rezistor avand rezistenta electrick de R=30 este conectat eu ajutoral » douk fire conductoare lao sursk ca tem. de 12/ gl rezistenfa intern de 10, Puterea dezvoltath fn recistoral R este de 1277., Dublind Nnngine irelor condaciare de covexinseFizicd ©) 06757 99° Fiuxul magnetic pentru un cadru pitratic de Inturé 10 cm, pentru care vectoral asoclat —suprafefel este perpendicular pe liniile unui cémp magnetic extrior de 1T, este egal cu: a) 0,5 Wb ») 0Wb ) OW @) 6mWb 2) 6 mW 100.* Prin tre conductori liniart, lungi, paraleli, aflati fn vid Ia distanfe egale cu d (umul de celilalt), circali curenfi de intensitiqi egale, astfel = b= -b = 1 Inductia magnetick intr-un punct afiat Ia accengl distant de ei este: a) poli aa b) mol V3 poe ©) ol V3 Manes a ) pol V2 And) 2) wo V3 (nf) Teste GeilsTeste Geil Fiza Capitolul 2: Producerea si utilizarea isa curentului alternativ uN 105.* Legea autoinductiet are urmitoarea 101.* Legea inductiei_electromagnetice | formulare matematicé: (legea lui Faraday) are urmitoarea expresie matematica: a) e=A@-Ar at D6 c) e= 7 1 d) “70 ) e=A®-Ar 102.* Care este fluxul magnetic printr-o suprafati de 10cm?, agezati perpendicular pe liniile unui ciimp magnetic cu induetia de 10°7: a) 10° b) 10° WD ©) 105% 8) 2.105% ©) 105% 103.* Inductanfa unui circuit este dati de formula: a) L= b) Le so Ls ad) L= 66|- o/~ ae ® Las 104.* Pentra un solenoid inductanta are a) ») °) d °) 106.* O bobina cu N=1000 spire si S=10em, avind pe axa parglelé cu liniile cAmpulul magnetic de inductié B=1T, este scoast din cémp intr-un timp de 0,5s. Ce tenstune electromotoare medie se va induce in bobind: @ osV yi ov ow 2) 027 107.* Sa se giseascd inductanta unel bobine cu 1000 spire avind lungimes de 36 cm gi sectiunen 367-104 m? efind are un miez de fier cu p=400 (1210; jo-47-107H/m): @) 8H 5) L6H o) 16H @ 08H @) 4H 108.* © bobind are 100 spire, lungimea 40cm, sectiunea de 10 x cm?. Cu ce vitezi trebule sa varieze curentul prin bobink =2) pentru ca si fle generath o tensiune electromotoare autoindus’ de 1V (se dau (9210; jem 107 H/m): a) 10tA/s b) 10:45 ©) 2:10%As @) 10sFizica ©) 1084s 109.* © bobind avind inductanta L = SH esto parcursd de un curent a chrui intensitate seade cu o vitezi constanti Seon, s ‘Tensiunea electromotoare autoindusi este: av ») 1sV ¢) O1r @ 020 2) O1sy 110, Alegeti expresia a cérei dimensiune este aceeagi cu cea a tensiunti electrice: @) BIP/q ») O/(r) Olt @ BE/Qqi @) BIP/(@®) 11L* Conductorul mobil AB din figura urmitoare este deplasat spre dreapts producind un curent indus J de Ia A Ia B. in. Fegiunea M inductia magneticd a cimputul exterior va avea sertsul: B } M thi rn ] a) dela planut hartie la observator ) paralel cu I fn plamul hartie’ ©) perpendicular pe I fn planul hartiei @) dela observator spre planul hartiei ©) se anuleazi 112.* Ce se intimpli cu inelul de cupru suspendat dack apropiem de el magnetul in formé de bark: Teste Gril a a) inelul va fi atras de magnet b) inelu! mu se va deplasa ©). inelul va fi respins de magnet ) inelul se va résuci €) nici o varianté nu este corectt ©) tensiune electrics 114.* Printr-o bobind cu NV = 400 spire trece un curent fi = 44. Ce intensitate trebuie si ‘albi un curent /: ce stribate o alta bobink cu Na= 200 spire (se considera f= f $1 Si= 51) pentru a obtine acelapi flax magnetic prin suprafata unel spire: a) 24 2) 64 ©) 104 d) 84 2) 44 115,Unitatea de misurk a magnetice este: induefiet 116.Fluxul magnetic se misoard in:117 Anduetia este fenomenul: a) de producere a curentului electric indus fntr-un circuit electric inchis strab&tut de un flux magnetic variabil b) de producere a unui curent intr-un circuit deschis c) de producere a unei tensiuni electromotoare induse la bomele unui circuit electric deschis strbdtut de un flux magnetic variabil @) de disparitie a unui curent electric dintr-un cireuit strbatut de un flux magnetic variabil ©) de interactiune intre dowd circuite electrice electromagnetics 118,Inductanta unui circuit electric are ca unitate de misuri: a HH 3 W 92 * d FS °® aa 119.Inductanfa pentru un solenoid este: a) direct proportionala cu aria sectiunii transyersale a solenoidului b) invers proportional’ cu solenoidului ©) direct soleaoidului 4) direct proportional cu pétratul numarului de spire al solenoidului €) invers proportionala cu pitratul numarului de spire al solenoidului Tungimea “proportionala cu lungimea 120.Tensiunea electromotéare autoindust este: a) direct propottionala cu _intensitatea curentului b) direct proportionala cu inductanya cireuitului ©) invers proportional. cu inductanta circuitului Teste Grilt 4) direct proportional cu viteza de variatie a curentului din circuit ¢) direct proportionalé cu produsul dintre inductanfa circuitului gi viteza de variatie a curentului din circuit 121.Autoinductia se poate produce: a) lainchiderea circuitului electric ) oricfind, dack circuitul este strabatut de un curent electric ) la intreruperea (deschiderea circuitului) @) sumai in miezu! magnetic €) ori de cate ori variaza curentul electric in circuit 122.Care dintre urmétoarele _afirmafii despre frecventa curentului alternativ este adevarati: a) Frecventa reprezinté numérul de oscilaji in unitatea de timp b) Frecventa reprezintS mumarul de oscilatii intr-o perioada ©) Frecventa este egalé cu inversul perioadei 4) Unitatea de misuri a frecventei este secunda ©) Unitatea de misuri a frecventei este Hz (hertz) 123.Care dintre urmitoarele sfirmatii este adevirati: a)_ Petioada reprezint® intervalul de timp dup& care intensitatea si tensiunea curentului alternativ trec prin aceleasi valori, in sensuri ‘opuse ) Pericada reprezintl intervalul de timp dupa care intensitateg gi tensiunea curentului alternativ trec prin aceleagi valori, in acelagi sens ¢) Perioada are ca unitate de masurd secunda 4) Perioada are ca unitate de masura Hz (hertz) ¢) Perioada este inversul frecventei 124.Tensiunes electromotoare alternativi se poate obine prin: a) sotire uniforma a unei spire intr-un c&mp ‘magnetic uniform b) migcarea rectilinie uniforms a unei spire fintr-un cémp magnetic uniform pe directia liniilor de camp ) interactiumea uni cmp magnetic variabil uo bobind fixkFiiod 4) interactiunea unui cimp magnetic uniform cu o bobind fix’ ) migcarea unei spire fini existenja unui camp magnetic 128.Un curent alternativ ce are freeventa de 50H: are: 2) o perioadi de 10 secunde ») operioad de 1 secunda ¢) operioadd de 2-107 secunde @) operioada de 20 milisecunde ©) operioad’ de 10 milisecunde 126.Un curent alternativ ce are frecventa de (OOH: are: 4) opulsatie de 120n rad/secunda b) opulsatie de 60m rad/secunda ) operioada de 1/ 60 secunde @) opericada de 1/ 120 secunde ©) o perioada de 1/30 secunde 127.Un curent alternativ ce are o pulsatie de 120 rad/secundé are: 8) o freoventa de 60 Hz ») 0 frecventi de 30 Hz ©) o perioada de 1/60 secunde d) 0 perioada de 1/120 secunde ©) operioad’ de 1/ 30 secunde 128.Curental alternativ poate fi caracterizat de urmitoarele mirimi: ) frecventa ) pulsatie ©) inductie magnetic& @) period’ ©) fack 129.Cauza producerii unui flux magnetic variabil de citre o spiri a unui conductor electric poate fi : 8) variatia curentului prin spird ) variatia arie spirei ©) variia presiunii atmosferice 3 cea “inci ©) mu se poste produce un flux magnetic variabil printr-o spirit 130.Daci fluxal magnetic printr-o spiri de arie 100 m® este de 2Wb, valoarea inductiel mmegnetice din ceatrul sptrel, este: 2) 0,02 Wo/m? ») 200T 2 Teste Geil ©) 20T d) 2000mT e) 20mT 131.Dack inductia magnetich B=2T, ce traverseazi o spiri cu aria de 1 em’, face un unghi de 60° cu normala Ia suprafata acestela, fluxul magnetic prin spiri este egal cu: O,1 Wb 0,0001 We 0,1 mW 10 mWb 60 mW 132.Dacé sensul inductiei magnetice, B, se inverseazi, atunci valoarea fluxulul printr-o spiri, de arie S, stribétuth de respectivul ciimp magnetic va fi egala cu: a) B-Osina b) -SBecosa O-sina ©) BScosa 133.Dacd aria unel spire aflate fntr-un cimp magnetic de 2T, cimp ortogonal pe suprafata spirel, creste de Ia valoarea 50 mm? Ia 60 mm? atunci valoarea fluxului ‘crete cu: a) 02Wb b) 0,02 mWb ©) 5% 4) 10% ©) 20% 134, Dact aria unel spire aflate fntr-un cmp magnetic de 27, cimp ce face un unghi de 60° cu normala Ia suprafata spirel, creste de Ia valoarea 50 mm? Ia 60 mm, atunci valoarea fluxului cregte cu : a) 0,2Wb b) 0,01 mWb ©) 5% d) 10% ©) 20% | 135.Dack inductia magneticd B a unui cmp uniform ar avea aceeajl valoare cu cea din central unel spire cu raza r= 10cm, parcursi de curental J = 64, ce valoare maximi arFizick Teste Grit favea fluxul magnetic creat de acest cfimp prin suprafafa unei astfel de spire (u=4n 107 N/A2): a) 118x10% mWb b) 12% x 10+ mWb ©) 12Wb d) 1,27? x107Wb °) 12Wb 136.Dintr-un fir conductor cu tungimea ‘63cm se confectioneazk o spira circulars prin care circalé un curent cu intensitatea [= 0.34. Dack inductia magnetich B a unul ‘cAmp uniform ar avea aceeasi valoare cu cea din centrul spirei, ce valoare maxim ar avea fluxul magnetic creat de acest cmp prin suprafata unel astfel de spire (w=4x 10° N/A?) a) 0.6.x? Wb b) 62x10? pW ©) 12Wb @& 128?x 10° Wb ) 6r x10? Wb 137.Ce valoare are fluxul magnetic printr-o spira din centrul unui solenoid, avind N= 100 de spire si Iungimea de 7 = 10cm, ‘F¥spectiv o sectiune transversalii de 4 cm”, stlind ch prin spirele sale circuld un curent cu intensitatea de 10A (1-6 10° N/A): a) 0,12 Wb b) 12mWb ©) 0,24 Wb 4) 0,024 Wb ©) 24mWb 138.* Un solenoid cu Iungimea /, fird miez magnetic, are inductanfa Le. In solenoid se introduce un miez cu lungimea a, avind permeabilitates magneticd relstivi pi, tar pe Ia celilalt capt, un miez cu Iunglmea La ‘avind permeabilitates magnetici relativi Ha.Ce inductanti are acum solenoidal? ) Le Lelh, +4, -H, 4) » Lo bolts D4 Uy -#,) ) La Lely, +, -4)7) 8) Le Lol +(e, Hy] ) L=Lltlay fiw, 139. infaigurarea unei bobine cu N = 1000 spire, avind inductanta L = I6mH, este parcursd de un curent cu Intensitates J = 20m4. Ce valoare are fluxul magnetic propriu printr-o singuré spirs? a) 32-10°W b) 23.106 c) 320-107 Wb a) 0,32uWb ©) 0,23uWb 140.0 spird are rezistenfa electrick de 0,080. Fioxul magnetic prin suprafata spire! se modifick cu 4,2mWVb intr-un interval de timp de 2-10‘sec. CAth energle electrick se dezvolth in spiri in acest timp? a) 3255/5 by 154,475 6) 10,2555 4) 1234275 ©) 0110257 141.Care este tensiunea produsi Ia capetele tunel spire, de arie 1 m?, aflaté intr-un camp magnetic uniform de 1T (perpendicular pe suprafata spirei) tiind ck vectorul asociat ‘wuprafetel spirel se rotegte cu 90° in 0,5 6: a) 2V b) 200mV o) O5Vv @ 2mv e) 2000mv 142.Care este tenstunea produsi Ia bornele umei spire de arie 10 cm’, aflaté intr-un cmp magnetic uniform de 1T, gtiind ck vectoral asociat suprafetel spirei se roteste de la un unghi de 0° la un unghi de 60° (fati de Uniile de cémp magnetic) tn 0,1 s: a) 0.0059 b) IV ©) 2mVv 4 1000mv e) 5mVFick 143, Care este tenslunea produsit la bornele unei bobine de arte 10 cm? si 200 spire, aflati fntr-un ciimp magnetic uniform de 1T, stiind eh vectorul asociat suprafetei spirei se rotegte de Ia un unghi de 0° Is 90° (fati de Unlile de cmp magnetic) in 0,1 s: a) 2V b 1v °) 2mVv 4) 1000 mV ©) 2000 mV 144.0 spirk (cadru circular) cu aria de J0em?, se afli intr-un cimp magnetic ‘omogen cu inductia’B = 0,37. Planul spiret este perpendicular pe liniile de cimp ale induetiel magnetice. Ce _tensiune electromagneticd se induce in spird cand ea, riméniind in acelagi plan, se rotepte cu 45° (fafi deo axi ce trece prin centrul spirel) {fntr-un interval de timp de 0,8 secunde: a) 3.75 mV ») OF ) 0375 mY 4) 3755 pV ©) Opy ” Teste GritsFizicd, Capitolul 3: Termodinamict 145. O cantitate de 18 grame de api confine: a) un mol de api b) 12,046 - 108 atomi de hidrogen ©) 6,023 - 108 molecule 4) 6,023 - 10 atomi de oxigen €) 0,01 kilomoli 146.* Cea mat mic& particuli din 18 grame de api, care poate exista tm stare liberi s1 care pistreazi proprietifile chimice ale substantel reprezinti: a) un mol de apa ') 0 unitate atomicd de masi ©) o moleculA de apa 4) un kilomol de apa ¢) un stom de hidrogen 147." Fenomenul de pitrundere a moleculelor unei—substanfe __printre moleculele altel substante, firi interventia ‘unor forfe exterioare se numegte: a) ditractie ) difuzie ©) interferent& 4) rezonanta ) fisiune 148.* Moleculele oricirel_—substante, indiferent de starea acesteia de agregare, se afl futr-o migeare permanenti i dezordonati care se numeste: a) difractie ) difuzie ©) dispersie 4) agitatie termica ©) rezonanya 149.* Tzotopul {Care masa atomick relativi egali cu: a)6u b) 120 c) 12 d)6 jig 150. * Un recipient fnchis contine api, He gi Dz, anume 200 de molecule dintre care 140 28 Teste Grit de molecule contin hidrogen si 110 molecule contin oxigen. Cate molecule de api contine incinta: 2) 40 b) 50 1c) 60 70 ) 80 151.* Un recipient inchis contine molecule de api, molecule de hidrogen si molecule de oxigen, in total 440 de atoml. Dintre toate aceste molecule 140 de molecule contin hidrogen si 110 molecule contin oxigen. Cite molecule de apa contine incinta: a) 40 b) 50 ©) 60 4) 70 ©) 80 152, Unitatea atomics de masi 8) are simbotul (u) ») are valoarea egal in grame cu 1/ (6,023 - 10) ©) este egal cu a 12-a parte din masa atomiic& a izotopului de carbon '3C ) este egal cu masa electronului ©) este o marime adimensionala. 153.* Masa moleculard relativi a apel este: a) 16 by 12 18 4) 32 14 154,* Masa molari a apel este egal cu: a) 16 g/mol ») 16 wmol ©) 16 kg/mol 4) 18 wmol 6) 18 g/mol 155,* Masa moleculari a apel este egali cu: a) 16g b) 18 kg/kmot )32 kg j18u €) 14 g/molFizicd 156. Cantitaten de exprima in: a) lite b) moti c) grame 4) pascali ¢) kelvini 157.* fn relatia de calcul, pentru o substanti cchimicd (de exemplu apa) a masei molare, j1 =Na me, mo reprezinti: a) masa moleculard relativa ) masa unui mol ) masa unei molecule 4) unitatea atomicd de mass ¢) numarul de moli substanti se poate 158. Dacd anitaten atomici de masi ar reprezenta a gasea parte din masa izotopului C atunci: a) masele moleculare relative s-ar dubla b) masele moleculare relative s-ar reduce 1a jamitate ‘c) mumarul lui Avogadro s~ar reduce la jumatate ) numirul lui Avogadro s-ar dubla ¢) masele molare s-ar reduce la jumatate 159.* Un amestec de douk gaze diferite este obtinut din masele de gaz mi, cu masa molard pi qi respectiv mm, cumasa molars pz. Masa molar medie a amestecului este: 2 web n ) (mi, +m, bavi 3 patti m+, usp, DE em, pa ttthm m, +m, 160.* Numirul de molecule din m = 326f de oxigen molecular (j= 32g/mol) este: 8) 6,023-102 ) 6,023-10 ©) 6,023-108 4) 6,023-10% 2) 6023-107 °) Teste Grilé 161. Masa molars a unel substante (4) a) reprezint masa unui mol din acea substanti ) reprezintd masa unei molecule din acea substanta ©) este egal cu masa molecular’ relativ’ cexprimatf in grame pe mol 4) este egal cu numarul de molecule dintr-un ‘mol exprimat in unititi atomice de mas ©) este egal cu mumarul de moli exprimat in unititi atomice de masa 162. Numirul lui Avogadro (Vs) 4) este egal aproximativ cu 6,023 - 10°5 kmol! ) reprezint& numirul de molecule dintr-un mol de apa, de exempla ) este egal aproximativ cu 6,023 - 10°+inot” 4) este egal aproximativ cu 6,023 - 10° kmot ©) depinde de tipul substantei 163.* Bifafi afirmatia corecti: a) intreun kilomol de substangi (de exempla ap8) se aflé aprozimativ 6,023 - 10” molecule 'b) fn ipoteza Avogadro, un mol dintr-un gaz ideal ocupa un volum de 22,4 m? ¢c) un kilomol de gaz ideal ocup& un volum de 2,41 @) Inwr-un mol de substanpl (de exempln apa) se afld 6,023 - 10 molecule ¢) fotr-un mol de substanfé (de exemplu apa) se afld 6,023 - 10 molecule 164. Un gaz se va afla in condifii normale de temperatura si presiune Ia: a) 20°C gi atm; b) 273° C gi aproximativ 1,013 - 10° Pa; ©) 0°C gil atm; ) 373 K $i aproximatiy 1,013 - 10° Pa; €) 273 K si aproximatiy 1,013 - 10° Pa. 165.* © substanti are masa m qi confine V moll. Dack N4 este numdrul- lui Avogadro, ‘masa unei molecule din substanta respectivi ‘s€ poate exprima astfel: a)v/(m Nay byvm/Na ¢)m/(VNA); \1/wmNd; ©)y Naim; 166. Volumul molarFisica Teste Grits a) este © constanté ce nu depinde de starea de | 170. O masi de 18 kg de ap& va contine agregare a substantei a) 1 mol ) reprezint& volumul unui mol de substangi, in|) 10 moli conditii specificate c) 100 moli ©) este egal cu pp unde p este densitatea | 4) 1 kmol substanfei iar }. masa molara a acesteia, @) mu depinde de starea de agregare a substanfei, avénd aproximativ valoarea 224 litri‘mol ©) depinde de presiunea si temperatura substantei 167, Densitatea se defineste ca _raportul dintre masa corpatui (substanfei) gi volumul séu, Atunci a) densitatea nu este influenfati de temperaturd si presiune ‘b) densitatea unei substanje nu depinde de starea de agregare c) pentru solide, densitatea se determin’ frecvent la 20°C, iar pentru lichide gi gaze la °C. Densitatea se masoari in kg/m? sau g/cm’, Ja presiunea normal, de 1 atm ¢) raportul dintre masa unui corp si a masei unui volum egal dintr-un alt corp de referintl, de obicei apa distilati la 20°C, poartd numele de densitate relativa, e) cu crestered temperaturii, densitatea majorititii corpurilor creste, aceasta datorita 168.* Pentru un gaz inchis intr-o incinti numirul de particule din unitatea dé volum este n, iar mass unel particule este mo. Densitaten p a gazului din incinth are expresia: d)p=nmo ©) p= 0/2? 169.* Pentru un gaz inchis intr-o incinti ‘numiral de particule din unitatea de volum este n, iar masa unei particule este me. Votumul incintel este V. Masa gazului din incinti are expresia: —~ 8) mon bn Vim ¢) mon V Vm ¢) mo Vin ) aproximativ 6,023 - 10 molecule 171.0 substanti ce confine 6,023 - 10% molecule a) este alcatuitd din aproximativ 0.01 kilomoli b) are acelagi volum indiferent de natura acesteia, in conditii normale de temperaturé gi presiune ) este alcituita din aproximativ 10 moli ) are masa moleculard relativa egala cu 10 ©) are masa molara egal cu 10 g/mol 172.Care din mirimile urmitoare se exprimA fn aceeasl unitate de misuri ca qi constanta Boltzmann (ks= R/N4) a) caldura specifica ) cAldura molara ©) capacitatea calorica 4) cAldura latenta specific& ©) entropia 173, Sistemul termodinamic a) este considerat finit ) este infinit ©) este format dinty’un mumar foarte mare de particule 4) este format dintr-un numar redus de particule ) poste interactiona cu mediul exterior 174. fntr-un vas inchis etang se afl v1 = 2 kilomoli de heliu si v2 = 4 kilomoli de hidrogen molecular. Amestecul se incklzeyte cu AT = 10K. Stiind c4 Vasul nu se dilatd, in cursul incdizirii, atunci energia internd a amestecului va creste cu (R = 8310 WKmol-K): ; a) 1080,347 b) 10803007 ©) 108037 d) 3601007 ©) 360,17 175.* Un sistem termodinamic: a) este neomogen, dac& are aceeasi compozitie chimic& si aceleasi proprietiigi fizice in toate puncteleFic ») este izolat dack nu interactioneazS cu mediul exterior 6) este fnchis dact nu schimba nici energie nici substanfi cu exterionul @ este deschis dack schimb’ cu exteriorul substanf8, nu gi energie «¢) este omogen dact nu schimba substan cu exteriorul ci doar energie. 176.* Corpul omenese este un sistem termodinamic a) iaolat ) omogen ©) deschis 4) inchis ©) adiabatic 177. Marcati, dack este corect: ) ansamblul ‘proprietifilor unui sistem termodinamic 1a un moment dat determina starea acestuia >) parametrii de stare reprezint& marimile fizice asociate proprietipilor unui —_ sistem ‘termodinamic la un moment dat ©) fa cazal particular tn care tofi parametrii temmodinamici ai unui sistem rémén invariabili fn timp, se spune c&, in condifille exterioare date, sistemul este in stare de neechilibra 4) un sistem termodinamic ce evolueazi liber, fn condifii date, tinde intotdeauna spre o stare de echilibra ) cfind, fn urma unor interactiuni cu mediul exterior, starea termodinamics a umui sistem se modified, epunem c& are loc o transformare de stare sau proces termodinamic 178.4 Parametrii termodinamici: 4) sunt acei parametri care mu depind de cantitatea de substanfi continut’ fn sistem, la ‘un moment dat; ) au o valoare descrescitoare cu cregterea cantititi de substangl din sistem; ) sunt, de exemplu, numarul de particule din sistem, numaral de moli din substana confinutl, masa sistemului; @) sunt, de exemplu, masa molar, presiunea, temperatura, densitatea; ©) apartin clasei parametrilor de pozitic. 179, Parametril termodinamic! extensivi = in 31 Teste Gri a) sunt intensivi sau locali dac8 exprima unele proprietati locale ale sistemului (densitatea, presiunea); b) necesari si suficienfi pentru descrierea sistemului termodinamic sunt parametrii de proces; ©) independenti se mai numesc gi grade de libertate ale sistemului termodinamic; 4d) interni sunt céildura sau lucrul mecanic; ) extensivi sunt aditivi (masa). 180.* Starea unui sistem termodinamic a) nu poate fi reprezentatd in coordonate (p, V) ) este de echilibra dack tofi parametrii independenti nu variazd in timp ©) se reprezinti printo linie curb& in coordonate (p, V) 4) nm se modific’ pe parcursul unui proces termodinamic ©) este stationaré, dact parametrii de stare variaza in timp 181. Enunful Un sistem termodinamic izolat evolueazh spontan spre o stare de echilibru termodinamic pe care nu o mai parksegte de la sine reprezinti: a) postulatul fundimental al termodinamicii ») principiul I-i al termodinamicii ©) principiul al D-lea al tetmodinamicii 4) principiul al Il-lea al termodinamicii ¢) postulatul echilibrului termodinamic 182/Enunful ,Dack sistemul A este tn echilibru termic cu sistemul B 4i sistema B este in echilibru termic cu sistemul C, atunci sistemul A este fn echilibru termic cu sistemnl C* reprezintt a) principiul zero al termodinamicii ) principiul I-ii al termodinamicii ) principiul al U-lea al termodinamicii 4) principiul al [-lea al termodinamicii ) principiul tranzitivitatii echilibrului termodinamic 183. Un sistem termodinamic a) are tofi parametri de’ stare variabili in timp daca este in echilibru; ) mu poate realiza schimb de caldura cu alte sisteme termodinamice daca este inchis; ¢) suferd un proces termodinamic dac& cel putin un parametru de stare se modificd in timp;Teste Grilt Fisica \ @) este izolat dact permite doar schimbul de | 188.Un termos cu dop ce contine api si substant& cu exteriorul; ‘gheafi in interior reprezinth un exemplu de ©) dac& este deschis mu poate fi considerat izolat, 184, Un sistem termodinamic a) este izolat, dack suferi doar schimb de energie, mu gi de substanti cu exteriorul; ) deschis poate schimba doar substanti cu ‘mediul exterior, mu gi energie; ©) este in echilibru, dact tofi parametrii termodinamici riman invariabili tn timp; 4) este omogen, dact fiecare parametri intensiv ce caracterizeazA sistemul are acceasi valoare pentru tot sistemul; €) evolueazi liber in corftitile date spre stiri de neechilibra. 185. intr-un proces termodinamic a) o parte din parametrii ce descriu starea sisternului se modifica; ) starea termodinamicd initials a sistemului poate coincide cu starea final’; ) daca sistemul este izolat, va evolua spontan spre o stare de echilibru; @) are loc 0 modificare a numérului gradelor de libertate ale sistemului ce sufera procesul dac& acesta este inchis; ©) 0 parte din parametrii independenti ai sistemului se modificé. 186. Un proces termodinamic este: 2) reversibil, dac& poate reveni tn starea initial prin alte stari intermediare; ) evasistatic atunci cfind sistemul evolueazi prin stari aflate in vecinatate echilibrului; ) cvasistatic daca evolueaza foarte lent; 4) cvasistatic atunci cand parametrii de stare nu se modificé in timp; ©) cvasistatic, dack starea inifial& coincide cu cea final. 187.* Un termostat reprezinti din punct de vedere termodinamic un sistem ) a cfu presiune mu se modifica in timp; ) actiui temperaturd variazA liniar in timp; ©) a cri temperaturd nu se modific’ in timp; @) pentru care raportul dintre presiune gi temperatura raméne constant; ¢) aclrai temperaturé scade in timp. 32 a) sistem deschis; }) sistem izolat; ¢) sistem termodinamic; €) sistem adiabatic; ¢) sistem omogen. 189, Modificarea pozitiel pistonalui in sensul cregterii volumulul, pentru un sistem inehis de tip cilindra cu piston este un exemplu de a) proces exoterm; b) efectuare de exteriorului; ©) efectuare de lucrs mecanic asupra sistemului; 4) proces izocor; ) proces in care energia internd se modifica. luca mecanic asupra 190. in care din procesele suferite de un gaz ideal ciildura primiti poate fi transformaté ‘in totalitate in Iucru mecanic? a) izoterm; ») izobar, ) adiabatic; 4) izoenergetic; e) in nici-un fel de proces 191.* Un sistem fizie format dintr-un numir foarte mare de particule care pot interactions cu mediul exterior se numeste: a) termos b) termostat ¢) termodinamic 4) izolat adiabatic ©) calorimetra 192.Care din urmitoarele mirimi au ca unitate de misurk Joul-ul: a) energia cinetica ) presiunea PV 4) caldura ) lucrul mecanic sistem termodinamic —_izolat 193. Un adiabatic: a) va avea variatia energiei interne egalé cu ) nu poate schimba luca mecanic cu exteriorul;Fiicd ©) are energia pitratici -medie a particulelor constituente egald cu zero; )1m poate schimba c&ldura cu exteriorul; ©) poate fi considerat un sistem termodinamic real pe parcursul unui proces caracterizat print © parcurgere foarte repid’ a tuturor starilor intermediare, 194.* Dou sisteme termodinamice puse fa contact termic 4) schimba intotdeauna Incru mecanic; +b) schimbi obligatoriu substanti; ©) igi maresc energia interné totala; 4) isi egaleaza presiunile; ¢) igi vor egala temperaturile, 195. Trecerea unui sistem dintr-o stare de echilibra termodinamic fn altk stare de ‘echilibru termodinamic se numeste: 196, Procesele cvasistatice 4) au stile intermediare de echilibra ») se desfigoard lent ©) mu se pot reprezenta printr-o diagram’ de stare : @) reprezint& cazuri idealizate pentru procesele fntdlnite fn nator’ ©) sunt ireversibile 197, Procesul 1 a 1” b 1 reprezentat in figura alituratis este: 198, Keuntia termick de stare Clapeyron - Mendeleev 4) este relatia care stabiloste © leghturk fntre parumetrii de pozitie ai unui sistem termodinamic; 33 Tesie Guilt +) determiné complet toti parametrii sistemului termodinamie atunci cand se cunoagte unul dintre acegtia; ©) este relajia care stabileste 0 legaturd tntre parametrii de stare ai unui sistem termodinamic; 4) este valabild doer pentru un gaz ideal; ©) este 0 relafie ce leag’t parametrii de stare cu cei de proces. 199, Care din urmitoarele afirmatii reprezinti caracteristici ale garulul ideal: a) numar foarte mare de molecule constituente b) dimensiunile moleculelor constituente sunt foarte mici, fiind comparabile cu distantele dintre acestea ) moleculele constituente pot fi considerate puncte materiale iar forjele intermoleculare se neglijeaza 4) moleculele se afld in agitatie termic& ©) ciccnirile dintre molecule’si dintre molecule i peretii vasului sunt plastice 200.Un gaz real se aprople de modelul gazului ideal in urmatoarele ipoteze: Ia presiune inaltd gi temperaturi coborate; b)-la temperaturi relativ ridicate si presiuni coborate; ©) dacd legile experimentale ale gazelor (Charles, Gay - Lussac, Boyle - Mariotte) sunt valabile; 4) daci este valabilA relatia Clapeyron - Mendeleev; ) la presiune gi temperaturd normal 201.Care din _urmitoarele _ afirmatii reprezinth caracteristici ale gazului real: 8) moleculele constituente au volum propriu b) se manifest forte de interactie intermoleculare ©) 1a temperaturi mari gi presiuni joase au 0 comportare apropiatt de cea a gazelor ideale 4) dimensiunile moleculelor constituente sunt foarte mici in raport cu distanjele dintre ele, astfel fnedt ele pot fi considerate puncte materiale ©) forfele de actiune intermoleculare sunt neglijabile 202. Unitatea de misuri a mirimil fizice egal cu expresia vRT/V este a)N- m’;Fizica ‘Teste Gril N/m; N/m; ON- my ©) Pascal. 203.* Temperatura unui sistem termodinamic creste cu 100 grade Kelvin. Variatia de turk a sistemului, exprimati in grade Celsius, va fide a) 273 b)-273 ©) 100 4373 €)-373 204. in ecuatia termied de stare (Clapeyron— Mendeleev), cunoscind R = 8,3143 - 10° Iamol - K), dacé se utillzeazi un'mol de gaz ideal, aflat fntr-o incinti inchisé ew un volum de 22,4 J, 4a p = 1 atm., temperatura gazului va fi sproximativ: a) 373K ) temperatura normals ©) 100°C 173K 0c 205. CunoseAind constanta gazelor, R = 0,083 atm -+U(mol - K), care este yaloarea ‘densitatitii azotului molecular - céa mai apropiath de valoarea reali, Sn condigit normale (azot - masa atomici, 14): a) 1,25 gem? b) 1,25 gf! (0.62 gt 0.62, g/dm* ¢)1,25kg/m? ‘206. Legea Boyle - Mariotte (transformarea izotermé ‘2 gazului ideal) poate fi reprezentati astfel: Ky a) i LL, ») 207." Legea de transformare izobaré a waut gaz ideal a) se mai numeste gi Charles; ») are forma P= Po (1 +B); 6) araté c8 raportul dintre presiunea gi volumul ‘unui gaz ideal au o valoare constant®; ) stabileste c& volumul si temperatura absolut pentru un gaz ideal sunt in relatie de directi roportionalitate; ©) aratd c& produsul dintre presiunea si volumul ‘unui gaz ideal au o valoare constant 208. Majoritates procesele din interlorul corpului omenese sinitos pot fi aproximate termodinamic la nivel celular ca find ) reversibile 209, Constanta general a gazelor, R, poate avea, urmitoarele unitit! de taiisurk a) atm / (mol - K) b) atm /(mol- K+) c) atm - // (mol - K) 4) Jmol - K) e) Pam’ /(mol- K) 210. Legea de transformare izocori » unui gaz ideal a) a fost stabilité de Boyle - Mariotte b) are forma V = Vo (1 +B 1) ©} a fost stabilith de CharlesFizicd 4) s© poste reprezenta intr-o “diagram ‘Clapeyron (p, V) sub forma unei drepte ©) stabileste ch presiunea gi temperatura absolut{ pentru un gaz ideal sunt direct Proportionale 211.* Legea de transformare Boyle - Mariotte pentru un gaz ideal 4) stabilegte eX presiunea unui gaz este direct proportionala cu volumul acestuia; b) se poate reprezenta intr-o diagram& Clapeyron (p, V) sub forma unei drepte verticale; ©) este valabila intr-o transformare izotermaA; 4) are forma V / T= constant ¢) are forma P/ T= constant 212, Dack fintr-o transformare izotermé pentru o masi de gaz ideal, volumul de gaz crogte de 5 orl atanei a) presiunea scade de 5 ori; ) mumirul de moli scade de cinci ori; c) temperatura scade de 5 ori; 4) concentratia particulelor creste de cinci ori; ¢) densitatea scade de 5 ori. 213, Un sistem tachis format din N = 6,023 10® molecule de gaz ideal, aflat la presiune ¢i temperaturd normald, va aves volumul de: )2At $)22,4 mf, ©)22,4 m; O24 224 om’ 214, Eeuafia generalii a gazelor ideale: 4) poate fi aplicaté pentru orice stare a gazului real; ») este o generalizare a legilor Charles, Boyle - Mariotte ¢i Gay - Lussac; ¢) exprimata matematic se mai qumeste si ‘ecuatia calorica de stare pentru gazul ideal; @) se mai numeste gi ecuafia termic& de stare a sgazelor ideale; ©) impune utilizarea temperaturii exprimati in grade Celsius (°C). 215. © mask de gaz ideal muferd o transformare in care presiunea si densitatea te dubleazS. Despre temperatura. gazall 35 Teste Gril b) se reduce la jumatate; ©) scade de patra ori; 4) creste de dous ori; ©) creste de patrs ori. 216.* Mirimea fizick exprimati prin raportul PV / (RT) reprezinti, pentra un sistem - gaz ideal: a) numérul total de molecule al sistemului; ») energia interni a sistemului; ©) concentratia molecularé a sistemului; 4) densitatea gazului; ) mumairul de moli de gaz. 217." Mirimea fizicd exprimati prin raportul Pw / (RT) reprezinté, pentru un sistem - gaz ideal: ) numsrul total de molecule al sistemului; b) energia internd a sistemului; ©) concentratia moleculara a sistemului; 4) densitatea gazului; ) numérul de moli de gaz. 218.* Cfind temperatura unel incinte ce confine un gaz ideal rimfine constanti, formula Clapeyron - Mendeleev conduce Ia: a) legea lui Charles; ') legea Gay - Lussac; ©) legea Boyle - Mariotte; 4) legea transformarii adiabate; ©) relatia Poisson. 219, Identificati varianta corecti pentru transformirile enumerate: a) legea lui Charles: Lt . t ») legea Gay - Lussac: 2 T ¢) legea transformarii adiabate: Le P 4) legea Boyle - Mariotte:220, Constanta generali a gazelor a) pentru un mot de gaz, in condifii normale, se poate calcula cu relatia: PoVo/To; b) find o constantd, are aceeasi valoare indiferent de unitiWe de msuré in care se exprima; ¢) depinde de volumul incintei gi de tipul de gaz folosit; ) are drept unitate de masura J / (mol K); e) este adimensionalA 221." Un cilindru orizontal, suficlent de lung, fnchis la unul din capete, are la celilalt capit un piston mobil de grosime d, ce delimiteazi gaz ideal pe o porfiune b din lungimea cilindralui. intors in pozitie verticalé, cu pistonul in jos, lungimea coloanel de gaz devine 2h. Dack se consideri procesul izoterm, pe = 10°N/m* (presiunea atmosferici), ¢ = 10 m/s? si Ppinm = 104 kg/m’, atunci grosimea pistonulul, d, este: a) 10cm; b) Sem lm @) 50cm; ©) 10cm; 222." © mask de gar ideal transformarea izotermi din figuri. suferk Precizati in care din punctele marcate pe desen densitatea gazulni va fi maxima: al bz 03 de Teste Grilt Or 223.* Acelagi numir de moli de gaz ideal suferi procesele izobare reprezentate tn figura de mai jos. Precizati relatia care cexisti intre cele 3 presiuni: V2 2S Tt a)pi>pa>ps >) pi> ps> pe ©)ps> pr> Pi d) p> pi>ps ©)p2>ps>pr 224, Pentru un mol de hidrogen, fn conditii normale, urmétoril parametri au valorile: a)p= aim; b) V= 22,4 dm’, ©) T=273K; 4) N= 6,023 - 10°, e)p=1 gem’. 225.* Conform ecuatiei Clapeyron - Mendeleev, zotermele din diagrama ‘Alituratii, realizate pentru acelag! aumir de moli de gaz ideal, su temperaturile ordonste astfel: P NS te t a)ta ter te )trzte2te dt=tmte e)ta>to>ts 226." © mask de gaz {deal transformarea din figuré Phys AAS mM! Precizafi punctal in care densitatea gazulul este maximi: al sufersFisch 2 33 44 95 227.%In 3 baloane identice se afli gaze diferite: fo primul azot (Ux: = 28¢/mol), fn cel de-al doi-lea hidrogen (j112 = 2g / mol), gi {fn ultimnl Oz (j102 = 32g / mol)). Dack toate se afl Ia aceeasi presiune sf temperaturd, care relatie fntre masele de gaz continute este corecti? a) m > ms > mz +b) ms > mi > mz ) ms > me >m 4) m> ms >m ©) m> mi >m3 228.* in figura de mai jos sunt reprezentate trei izocore ale accluiagi gaz ideal. Precizati relafia dintre densititile celor trei incinte: Zs 8) pa m2 > ms; b) mi> ms > ) ma> ms > mi; @) ms>m2>mi; ¢) my>mi>mz. 231. Cele trel izoterme din figurd sunt trasate pentru 3 sisteme inchise, cu gaze ideale monoatomice diferite. Dac temperaturile celor 3 sisteme sunt egale, alegefi ordinea corecti pentru numirul de , moll confinut fn flecare dintre acestea: WY a) i> V2> V3} b)vi>va>v23 e)v2>v2> V5 Ava>ve> vi; e)vs>Vi> V2. 232.* Precizatl, pentru transformarea ciclick ‘© unui gaz ideal dintr-un sistem fnchis reprezentati in figura aliturati, care dintre punctele marcate pe diagramd pe acecasi verticalé au temperatura cea mal mici: Pi oB aa »)B oc OEFizics \ ‘Teste Gilt 233.* Un gaz ideal imchis suferk 0 | c)3; transformare izobara in care volumal creste | d) 4; de 4 ori. Precizati cum variazi temperatura | ¢)5 absoluté a sistemului: a) scade de 4 ori; ) scade de 2 ori; ©) creste de 2 ori; 4d) cregte de 4 ori €) mu se modific’. 234.* fn figura alituratk sunt reprezentate transformirile a3 gaze ideale diferite, avind aceeagi masi, aflate in reciplente de volume egale. in ce relatie sunt masele molare ale a) =p = pe: ‘b) Mi > Ha > po; a

p2> Ps b) ps> p> Pr p> p> Pp 4) p= pi= ps ©) p> Pi> pe 236. in figura alitarata sunt reprezentate in coordonste Clapeyron mai multe transformiri ale gazulul ideal. Precizati reprezentarea care mu este izobark: P 3 2 = v b)2; 38 237.* Pentru um gaz ideal, densitatea are urmitoarea formuli, iu functie de cellalti parametri de stare: a) Pu/ (RV) D)PT/R © Pu/(RD) 4 PT/(RV) ©)mT/(RV) 238.* Parametrul de stare, intensiv, ce earacterizearh starea de incilzire corpurilor si are proprictatea cé fntr-un sistem izolat, format din mal multe subsisteme aflate tn contact termic, conditia necesarii de echilibru este ca valoarea sa si fle aceeagi pentru toate subsistemele se numeste: 2) presiune; b) caldura; ©) densitate; 4) temperatura empiric’; ¢) volum. 239.* Dou sisteme aflate tn echilibra termic 4) au aceeasi presiune; ») au acecagi temperatura; ¢) au scelasi volum; 4) au acceasi densitate; ¢) au acelagi numar de particule. 240." Un termometru indici fn conditii normale 0° iar in vaporil apei care fierbe (Ia presiune normald) indick 80°, Temperatara reali (exprimati in °C) a unel indicatii de 20° pe scara. acestui termometra gresit ‘etalonat va fi de: a) 10°C; b) 15°C; ¢) 20°C; 25°C; 30°C 241.* Princtplul zero al termodinamicti introduce un nou parametru. de stare, intenstv, numait: 4) presiune b) cfldura ¢) temperatura empiricaFisicd @) densitate ¢) entropic 242. Scara Celsius de temperaturi are ca repere: 4) temperatura vaporilor de api care fierbe (la pfesiune normal); 'b) temperatura punctului de anomalie al apei (la presiune normals). ©) temperatura de topire a ghetii pure (la presiune normals); ¢) temperatura punctului triplu al apei (la presiune normal); ©) temperatura de evaporare a apei pure (la presiune normala); 43.4 Scara Kelvin (absolut) temperatarii are un punct de reper la: 8) punctul de fierbere al apei (la presiune normals); ») punctal de topire al ghetii (la presiune normal); ©) punctul de topire al apei (la presiune normal); 4) punctul triplu al apei (la presiune normala); ) punctul de anomalie a apei (la presiune normala). 244. Pentru un sistem inchis care evolueazi ‘zocor se pot modifica a) temperatura ’b)numérul de particule continute ©) presiunea 4) lucral mecanic ©) energia intern 245. Mirind presianea unui gaz ideal, de opt ori gi micyorindnt volumul de doui ori, temperatura acestuia ) crete de dow ori ») cregte de patru ori 6) crete de opt ori 4) scade de dou ori ¢) nu 90 modifick M6.Care din urmitoarele mirim! au ca unitate de misurk Joul-ul: 8) puteroa electric’ ») clldura specifica ©) capacitatea caloric& 4) lucrul mecanic ¢) produsul dintre presiune gi volum de 39 Teste Gril 247. Considerim = presiunea atmosferici medie terestré p= 10'Pa iar Pamintul o bili de raz R = 6400km (suprafata Pimintului sferic se poate aproxima astfel cu formula 4nR?), Se consider’ g ~ 10m/s?, Masa total a aeruiul din atmosfera terrestri se va evalua astfel In valoarea: 8) 51-10" ag b) 64-107 kg ©) 5110" g ) 64-10" tone ©) 51-10" sone 248. Lucrul mecanic in termodinamicy a) este 0 mérime vectorial’ ) fiind 0 mBrime energetic& se misoari fn Watt ©) are semmificatia ariei __procesului termodinamic $i se m&soar’ in m? 4) este o misurl a schimbului de energie dintre ‘un sistem termodinamic inchis i exterior, atunci cénd parametrii de pozitie se modifica €) este o mirime de proces 249. Conform definitiel, lucrulul mecanic pentru un sistem termodinamic inchis este pazitiv a) intr-o transformare in care volumul este crescitor ) daca presiunea finalé este mai mare decat cea initial: pr> pi c) se efectueazi lucra mecanic asupra sistemului @) sistemul efectyeazi lucra mecanic asupra mediului exterior ©) sistemul este izolat 250.* Pentra transformarea AB din figura de mai jos, lucrul mecanic este PAA zl a) negativ deoarece asupra sistemului se cefectueazi lucru mecanic din exterior ) pozitiv, deoarece presiunea sistemului scade, acesta suferind o comprimare ¢) zero, deoarece transformares este izocor’: 4) descrescator, presiunea scAzind citre zero +) cresc&tor, datoritd destinderiiFizica 251.* Daci intr-o reprezentare Clapeyron @, V) lucrul mecanic are semnificatia ariei de sub diagrama de evolutie 2 sistemului, precizati daci tn transformarea de mai jos (1 a1’ b 1) sistemul efectueazi sau nu lucru mecanic: pa 8 o Di v 4) sistemul pornegte din punctul 1 si se intoarce {in punctul de unde plecat, deci volumul final este egal cu cel initial, astfel lucrul mecanic total este zero b) asupra sistemylui se cfectueaz lucru mecanic deoarece, pe porfiunea de destindere lucral mecanic este mai mic decét pe portiunea de comprimare ©) lucrul mecanic pe transformarea (I a 1" b 1) este pozitiv, deoarece lucrul mecanic la destindere este mai mare decat cel la ‘comprimare 4) procesul este cvasistatic deci Iucrul mecanic este zero ) nu se poate efectua lucru mecanic, procesul find monoterm 252.* in ce relafii se afli cele 3 iucruri mecanice efectuate de aceeasi cantitate de gaz ideal, conform transformirilor din figuri: PRA D B a) Lap = Lap = Leo: b) Lap < Lp < Leos ¢) Lap S Lap $ Leo; @) Lap > Lan > Leo ©) Lap > Lap = Leo 253. Pentru un sistem termodinamic, in cazul bilangului energetic U=Ec+Ep, semnificasia fizich a termenilor egalitifil este: a) Ep - energia totalé a sistemului b) U—energia intema a sistemului ©) Ee - energia cineticd de migcare a moleculelor sistermului “Teste Grild @) Ec+Ep - energia sistemului datotate migearii moleculelor gi interactiunilor dintre moleculele sistemului ¢) Ep ~ energia potentiald a sistemului datorats ‘campul exterior de forte 254.* Energia intero’ a unui gaz ideal reprezinti 8) energia potential a sistermului b) energia cinetic& a sistemului c) suma energiilor potentiale de interactiune dintre moleculele sistemului d) suma energiilor cinetice ale moleculelor sistemalui ©) energia totald a sistemului 255.* Daca notam cu U energia interna & unui sistem, E.- suma energillor cinetice ale moleculelor din sistem, Ep - suma energillor potentiale de interactiune dintre moleculele sistemmului, We - energia cinetica a sistenulul sl Wp ~ energia potentiali a sistemulul datoraté cAmpurilor exterloare de forte, atunel: 8) U=Ee+ Ept Wet Wp b) U=Ec+ Ep ©) U=E.+We )U=E,+W, €) U=We+ Wp: 256, Energia cinetici pentru toate moleculele unui gaz ideal este fn relatie liniaré cu a) presiunea gazului ) temperatura gazului ©) densitatea gazului 4) volumul ©) energia inteme 257.* Ecuatia calorict de stare a gazulu! {deal monoatomic se poate exprima conform uneia din exprestile: a)U=vCpAT; b)p=nkeT; U=(G2)VRT; )pV=vRT; e)U=(2)VCvT. 258.* Dack temperatura absolut a unui mase de gaz ideal se dubleaz atunci energiaFitch ) creste de patra ori; ) cregte de opt ori, e) mu se modifica. 259, Eeuatia caloricS de stare pentru gazul ‘ideal biatomic are forma: 9 au =Svnar ) U=vOvr ©) pV =" Rr # Im ae 5 ©) U==vRT 260. Precizati care dintre relatiile tutre densitifile corespunzitoare celor tre! transformari din figuré este corecth (se considera aceeasi masé, din acelagl gaz ideal), dack se consider acelagi prestune Ia care se face evaluarea: T @)ps 0; b) daci sistemul suferi 0 transformare adiabatic’, Q>0; ¢) pentra un sistem izolat Q = 0; @) dac& sistemul sufer’ 0 transformare izoterm’, Q= 0. €) energia inte’ a unui sistem izolat se conservi. 271.*Forma matematici a prinetptulut I al termodinamicit este 0 consecintit a) principiului 0 al termodinamicii; 1b) conservarii si transformArii energiei pentru sistemele termodinamice; ¢) teoriei echipastitici energie; 4) ccuatiei termice de stare; ©) ccuatici calorice de stare. 272.* intr-o transformare la care este supusi ‘0 mask de gaz ideal, lucrul mecanic efectuat este egal cu cildura primiti de scesta din exterlor; procesul este: ) izoterm ©) adiabatic 4) izobar ©) politrop 273.* Energia toternd « unui sistem tzolat a) creste ) scade c) este egalA cu zero 274.* Trei recipiente de volume egale contin aceleasi mase de Ha (jun = 2g / mol), Nz (unz = 28g / mol) respectiv O2 (yo = 32g / mol). Precizati in figura aliturati cum se identifick cele 3 gaze pe cele 3 tzocore: P, Ze Z5 T a) 10x; 2—Na 3-H b) i ~ Ox; 2—Ha; 3-Ne ¢) 1 ~ Na; 2 Oa; 3 - Ha 4) 1-H; 2-0x3-N2 ©) 1-Hz;2-Nz 3-02 275. Un gaz ideal suferi o transformare al edrai grafic in diagrams p-T este cel din Care din transformirile de mai jos corespunde acestuia? PA° 276, Prisval principiu al termodinamicti este {ntiinit sub una din formele: a) pehtru un sistem termodinamic variatia energiei interne este egal cu diferenta dintre c&ldura totalé schimbati de sistem cu mediul exterior gi lucrul mecanic total efectuat ») mu se poate realiza un perpetwum mobile de speta a Ta i U+L L pentru toate procesele cvasistatice ¢) nu se poate realiza un perpetuum mobile de spete Ti 277* Sotr-un proces oarecare, un sistem tfectueazi lucral mecanic L'= S00S $i primeste cildura Q ~ 1200J. Variatia ‘energiei interne a sistemului va fi: 2) 17003 b) 12003 «) 5003 7005 ¢) 17003 278, Un perpetuum mobile de spefs fut 2) reprezint§ un dispozitiv care s& producd fucru amecanic, fir’ sf consume energie din exterior ) reprezinti o instaiatic care s& transforme clldura primité fntr-un proces ciclic monoterm fn cra mecanic pozitiv; ©). este imposibil de realizat conform Principiului I al termodinamicii; 4 este posibil de realizat conform primului principiu al termodinamicii; ¢) este o magind termica. 279, Cildura specifici 2) depinde de natura substanjei pentru care se definegte; b) se misoara in J/ (mol - K); «) au depinde de natura substanfei gi nici de tomperaturd; c 4) este egalé cu raportul dintre capacitetea caloricd a conpului gi masa acestuia; ©) pentru gaze este un parametru de stare, adica 1m depinde de tipul transformérii, ry Teste Grilt 280. Coefictentii calorici (c, C, Cy) sunt 1) parametrii de proces; ) parametrii de stare; c) parametrii intensivi; 4) parametrii de pozi ) constante de material. 281. Cildura molari a) este egali cu produsul dintre caldura specific8 a corpului si masa molari a acestuia; b) are aceeagi unitate de misurk ca gi capacitatea caloric a corpului respectiv; ¢) se mésoara in J/ (kg - K); 4) este 0 mérime dependenté de procesul termodinamic; ©) mu are unitate de masur’. 282. Lucrul mecanic pentru o masi de gaz ideal — sistem inchis - poate fi nenul in transformirile: a) izotenma +b) adiabatica ¢) izocord 4) izobars ¢) ciclica 283.* Unitatea de misurd pentru capacitates caloricd in S.L este: 284.* transformarea *reprezentath fn. figura alituratié, Bifati rispunsul corect: © mast de gaz ideal suferd P _ a) AU>0,Q<0,L>0; b) AU <0, Q>0,L>0; 0) AU>0,Q>0,L>0; d) AU=0,Q=L>0; ©) AU>0,Q>0,L<0. 285. Lucrul mecanic efectust de un sistem termodinamle aflat initial Ia presiunea po ¢i temperatura To gi avind volumul Vo care seFizik destinde adiabatic butr-un spatiu vidat ce va aves fn final votumul 2Vo a) Po Vo; b)2 Po Vo; ©)3PoVo 40; ©) 2,5 Po Vo. 286.* Daci wn gaz ideal suferé o destindere adiabatici atunci energia internd a acestuia se modificd astfel: a) devine zero; b) cregte; ©) rimane nemodificats 4) scade; ) nu se modifica. 287.* Dac& unai gaz ideal blatomlc if creste adiabatic volumul de 32 ori temperatura sa absoluti: a) cregte de 4 ori ») scade de 4 ori ©) cregte de 8 ori ) scade de 8 ori ©) se reduce la jumatate 288.* Considerim doud transformiri, A->C (aocoré) si BC (izoterma), ca fn figura de mai jos, pentru aceeapi cantitate de gaz ideal. Precizati care rispuns este corect: Th LS a) in ambele transforméri se primeste céldura; ») in transformarea izocors A-¥C se cedeazi cAldura gi in transformarea izotermA BC se rimegte; ¢) in ambele transformari c&ldura este cedatt; 4) in transformarea izocor’ A~¥C se primeste cAldurd gi in cea izoterm& B-%C se cedeaz; ¢) in transformarea izocord A~+C se primeste cilduri gi in cea izoterm’ BC cAldura schimbatd este zero. 289. Precizati pentru care transformare, sugerati mal jos, energia internd a gazului ideal scade: a) comprimarea izoterms; ) incdlzirea izocor’; ) comprimarea izobar8; “ Teste Geils 4) destinderea izoterma; ) comprimarea adiabatica. 290.* in cazul destinderii adiabatice 1 aceleiagi mase de gaz ideal: 8) gazul se incalzeste; ) gazul se riceste; ; c) lucrul mecanic este negativ, 4) energia intern nu se modifica; ©) variafia energiei interne este pozitivi. 291. Um gaz ideal (sistem inehis) suferi o transformare ca in figura: oh i Nt F Daci initial coordonatele sunt (2pe, Vo) gf fn stares finali (ps, 2Vs), care din urmitoarele afirmatii sunt adevirate: a) parametrul de pozitie scade; ) temperatura finala gi cea inifialA sunt egale; ¢) cAldura cedati de sistem este (3/2) po Vo; 4) variatia energie interne este zero; ¢) lucrul mecanic efectuat este (3/2) po Vo. 292.* La comprimarea adiabatic’ a unui sistem termodinamic alektuit dintr-un gaz ideal 8) se efectueazA tucru mecanic asupra sistemului gi se incalzeste ») sistemul efectueazd lucrs mecanic:asupra exteriorului gi se ricegte ©) sistemnl efectueaz& Iucru mecanic asupra exteriorului si se incdizeste d) se efectucazi. luca mecanic sistemului gi se riceste ©) sistemul efectueazi Iucra mecanic asupra exteriorului si temperatura riméne constant 293, Precizati, din girul de mal jos, care din mirimile fizice enumerate are aceeasl unitate de misurd ca gicildara molark: 8) presiunea; ») cAldura; ©) lucrul mecanic; 4) constanta universalA a gazelor, ) UV TD). 294.* Un mol de gaz ideal monoatomic, aflat initial In temperatura Ty, efectueazi 0 asupraFie transformare descrisa de ecuatia T = aV? (a ‘ante 0 constantd poitiva), ajungind in starea fill Ie un volam de 3 ori mai mare. ‘Variatia energiel interne fn aceasti ‘twansformare este numeric egal cu: ) 3RTV2 »)6RT: )10RT, )2RT 9) 16RT: 295.* Un mol de gaz ideal monoatomic, aflat initial Ia temperatura Ti, efectueazi o transformare descrisa de ecuatia T= aV? (a ‘este 0 constant )), ajungind in starea finalé la un volum de 3 ori mai mare. Lucrul mecanie tm aceasti transformare este mumeric egali cu: a) RT/2 »RT 4 @8Rh Ot0RT, 296.* Un mol de gaz ideal monoatomic, aflat initial Ia temperatura T;, efectueazi o transformare detcrisa de ecuatia T = aV? (a este o constanth pozitivi), ajungind in starea finali la un volum de 3 ori mai mare. Cildura absorbita in cursul transformartt este numeric egal cu: art yy 2RT 9 4RT O10RT 6) 16RT: 297." Un gaz ideal (sistem inchis), ae initial In temsperatura T:, ‘ccrisa de ecusfia T = a¥? (a ete 0 constanté pozitiva), ajungind in starea fieald Ia un volum de 3 ori mai mare. Presiunea initiald (P1) qi finsli (P2) sunt in relatia: a) Pi=3-P2 b)Pr=P2/9 9) Pi=9° Pa Pi=P2/3 =P: 298." Dack apa are cildura specific’ de 42k0 / (kg + K), precizati clit este efldura 45 Teste Geils necesaré pentru 100g de apa pentru a se fined de la 10 In 20°C: a)42ky b) 4203 ©) 0,42 21-107 ©) 42005 299.Dack spa are cfldura specifick de aproximativ 4,2 kJ/ (kg - K), cildura molars a acesteia va avea valoarea: ) (4200 / 18) JK; ) (420 - 18) J/ (cmmol « K); c) (4,2 - 18) J/ (mol - K); 4) (42 18) kt / (mol - K); ©) (42: 18)1/ (kmol - K). 300. Expresia capacititil calorice gi unitatea el de misuri tn SI este: 2) Q/ (m: At), Ske - K); ) Q/m, JK; “)Q/ALI/s; @ QUAT , YK; o)m: 6, JK. (aotatia ¢ reprezintl cBldura specific’) 301.* Pentru un gaz ideal monoatomic, cdldura molari, fntr-o transformare zobari este: a) 3 R2; 302.* Numral gradelor de libertate (i) pentru molecula gazului ideal monoatomic este egal cu: al b)2 3 a4 6 303.* Un gaz avand Cp = SR/ 2 primeste izobar cildura Q = 1200 J. Lucrul mecanic efectuat de gaz este: a) 240 ) 4803 ¢) 9603 6) 30003Fizica ©) 12003 304,* Unitatea de misuri a mirimii fizice egal cu VRT In(V2/ V1) este: ak; b)K; ©) Pas Ow; ©) adimensional. 305.* Dacd legitura dintre cildura molars la ‘Yolum constant « unui gaz ideal si umdrul gradelor de lbertate (i) corespunzitoare moleculel componente este Cy = i- RZ atuncl, pe baza relatiel Robert - Mayer, Cp va fi egal cu: a)R2; b)2R2; )iR/2; ) GH) R2; ©) (#2) R22. 306.* Relatia Robert Mayer pentru un gaz ideal a) precizeaz ci diferenta dintre caldura specifica izobari i izocord este egal cu constanta generald a gazelor; ) clldura molara izobard este egal’ cu suma dintre c&ldura molari izocors si canstanta generalti a gazelor; ©) capacitatea calorica izocord este egalt cu diferenta dintre capacitatea caloric’ izobara si constanta generala a gazelor; ) este echivalenta cu R = Cy - Cp; e) este o consecinti a principiului doi al termodinamicii. 307.* Care este cildura specifici a unut gaz ideal monoatomic, la volum consta1 a3 bj2R GDR; 4) (3/2) Rips )(2)R. 308.* Exprimati coeficientul adiabatic numai {in functie de gradele de libertate ale gazului real: a) i +2) b) 2+ 1) ©) G+ Ii @ G+ 2yi ‘este Grilt ©) 20+ Ii 309. Precizafi, conform relatiilor de-mai jos, ‘cum se transforma relatia Robert - Mayer pentru un gaz ideal, dack aceasta se exprimi {in capacitifi calorice pentru un gaz dintr-o incinté fnchisé (notaté K, pentru a elimina confuzia cu cAldura molars): a) Kp=Kv+R/v e)Kp=Kvt+p-R 310.* Un gaz ideal are un coeficient adiabatic egal cu y = 1,4. Precizati natura gazulul: a) monoatomic ) biatomic ©) triatomic 4) tetraatomic €) pentaatomic 311.* Ce valoare are cildura molari tntr-o transformare adiabaticd? a)Cv b)Cp 0 @ GH) R2 er Rl) 312.* Un gaz ideal are un coeficient ‘adiabatic egal cu y= 1,4. Precizati valoarea cildurii molare izocore: a) RZ b) 3R/2 ©) SR2 d) 7R/2 ) OR 313.* Un gaz’ ideal are un coeficient adiabatic egal cu y = 5/3. Precizati valoares ciidurii molare tzogare: a) R2 ») 3R2 ©) SR2 d) 7R2 ©) 9R/2 314.* Exponent! adiabatic, y, are unitatea misurkFact \ Teste Gril a)J/(mol- K) 319.* Considerim dowd sisteme inchise cu bI/K mase diferite din gaze ideale diferite aflate la sig temperaturi diferite. Pentru ca intr-o OUK diagrams (p, V) graficele izotermelor ©) adimensionala corespunzitoare si coincid&, —intre temperaturile absolute T: si Tz trebuie si 315.* Cunoscand ecuatia transformarii | existe relafia: ‘adiabatice im coordonatele (p,V), pV! = const, determinati aceasti ecuatie in coordonate (T,V): a) TV" = const. ») TV = const. ©) TVH = const. & TV" = const, 6) WITH = const. 316.* Cunoscand ecuatia transformiril adiabatice in coordonatele (p,V), p-V! = constant, determinati care ecuafie fn coordonate (p,T) este corecti: ») THP = const ©) PT = const &) VIITH = const ©) T/PH = const 317.* Intr-o transformare izotermA lucral mecanie 4) este intotdeauna pozitiv, deoarece functia Jogaritm este pozitiva; ») este intotdeauna negativ daci volumul initial ste mai mic decdt ce! final (Vi < Va; €) este zero, dack Ve< Vi 4) este pozitiv, dack pe izoterma sistemul se estinde; ©) depinde dac& temperatura este pozitiva: sau negativa (pe scara Celsius). 318.* Dacit se gtie cd exponentul adiabatic, ¥, este supraunitar atunci fn coordonate (p, V) peatra gazal ideal, p = f(V): 8) igoterma este mai descrescitoare decét adiabata; b) adiabata este mai descrescitoare decat izoterma; ©) izobara este mai descrescitoare decat adiabata; ; ) -adiabata este mai descrescitoare decat izocora; ©) adiabata este funcfic crescatoare. " 8) Ti /Te= Gus gu) / (om ma) b) Ti / T2 = (is m) / G2 m) ¢) Ti / To = (yr pa) / (my + me) &) T/T (art) / (mi + ma) e) Ti / Te = (tu m)/ (ue m) 320.* Trei sisteme inchise confinand cantititi identice de gaz ideal biatomic, aflate initial la aceeasi presiune gi volum se destind izoterm, adiabatic respectiv izobar pind la un volum de 3 ori mai mare. Precizafi in ce relatie vor fillucrurile mecanice efectuate de acestea: a) Lr> Lea > Le b) Le> La> Lr ©) Le>Lr> La @Lr>Le> Las e) Las> Lr > Le 321 Ce se poate spume despre temperaturile celor trel stiri ale gazulul ideal din transformarea adiabaté 1-2-3 ? a) TeTeT b) TeTeT 0) Te T>Ts @) Tr T>Te eo) TeTPT, 322." Un gaz trece dim starea 1 in starea 2 pe mai multe cil. in care din acestea se atinge temperatura minimi (se consider T: > Tr; P20 d)AUn>0 €) Us <0 341.* fntr-o incinta de volum V se #fld up gaz ideal Ia presiunea p si temperatura T. ‘Mérimes fizick exprimati prin relafia PV Na (RT) reprezints: 2) concentratia gazului >) mumérul de particule din incints ©) energia intend a gazului 4) numarul de moli de gaz ©) densitatea gazului 342.* Unitatea de misurd tn sistemul international a mArimif fizice egali, conform legit izobare a garului ideal, cu. (V - ‘Vo)/(Vert) este: aC bk! OK oc m/c 343.* Unitatea de misuré a marimil fizice egald cu vRT/V este ais N/m o)N/m? ONm ) Kim? 344.* in graficul aliturat sunt prezentate douk transformiri ciclice 1+2-3—1 gf 2-432, Referitor Ia aceste transformiri ciclice se poate afirma ck (1. reprezinti Iucrul mecanic) “Teste Geil 0) 0< Lp < Late 345.* Um gaz ideal monoatomic se destinde din starea 1 fn starea 2 pe mai multe cai. in care dintre acestea se efectueazi cel mal mare fucru mecanic (se consider’ T: > T2 gi Pi> pa): a) Izobara +izoterma b) Izobara + izocoré ¢) Adiabatd + izobart d) Izobara +adiabatd ) Izocora + izobara (346.* Un gaz ideal monoatomic se destinde din stares 1 in stares 2 pe mai multe cai. in care dintre acestea se efectueszi cel mal mare lueru mecanic (se considers Ti < T2 ¢i i> pr) a) Izobara +izoterm’ ) Tzoterma + izobara c) Izobara + adiabatt d) Politropa direct 1+2 €) Locors + izobari (Politrtopa are forma p¥"= const.) 347.* O masa de gaz presupus ideal este supusi unei transformiri pentru care se fac mai multe misuritori ale ciror rezultate sunt trecute in tabelal de mai jos. Transformarea suferiti de gaz este: Presiune (Pa) | 10° [05-107 | 0410" ] Volum (1) i 2 2,5 a) adiabaticd ») izobara ©) izocord 4) izoterma ©) ciclic& 348.* Dack volumul unei cantititi de gaz ideal scade izoterm cu 25%, presiunes gazului creste aproximativ eu a) 25%Fick 2)33% ©) 50% 1) 66% 2) 75% 349. Volumel minim al masei constante de gaz ce gvolueazk dup& transformarea ciclici prezentati fn figura aliturati corespunde stiri 2 93 o4 9s 350. in cazul transformarilor de faza, a) relatia (Q| = A -+m reprezintd cildura necesari unei camfiifi m de substanté pentru a- i modifica starea de.agregare, la temperatura la care decurge transformarea b) A, cildura de latent& specific’, este definits pe unitatea de volum ©) A este constanié indiferent de tipul tranzitici de faz 4) explicatia comportamentului substanjei se ponte da la nivel microscopic, pe baza .energiilor potentiale de interactie « moleculelor ‘mediutui respectiv Se) [Ais = Jmol © 351.* Care din mirimile de mai jos nu au ‘unitatea de masura Joulul: a) Energia potential ) Variatia energiei interme ¢) Clldum latenti specifica 4) Suma algebricd Q+L; ©) Produsul pV ‘352.* Un sistem omogen este caracterizat de: a) variatia discontinua, in salturi, a proprietitilor sale fizice; - b) aceeaxi’ compozitie chimick gi- aceleagi ‘proprietifi fizice in toate punctele sale; ¢) variatia continua a proprietatilor sale fizice, peo anumité directie din spatiu; SI ‘Teste Gril 4) componenta mai multor stiri de agregare; ¢) existenfa unor mfrimi fizice constante in 353. Vaporii caracteristici: a) coexistd cu lichidul din care provin; ) presiunea lor depinde de masa lichidului dar ru depinde de masa acestora; ©) presiunea vaporilor saturanti reprezints presiunea maxim a vaporilor uoui lichid, la o temperatura data; 4) presiunea lor scade odat8 cu temperatura; ©) presiunea lor depinde de natura lichidului din care provin. 354. Exemple de transformiri de fazi s1 inversele lor: 2) vaporizarea ¢+ condensarea; ») evaporarea ¢+ vaporizarea; 6) topirea ¢+ solidificarea; saturanfi au urmitoarele | d) sublimarea ++ desublimarea; ©) cristalizarea ¢» solidificarea 358,* in cazul realizirii vaporizirii a) aceasta se produce instantaneu in atmosfera; b) aceasta se produce instantaneu in vid; c) presiunea vaporilor saturanti produgi in atmosferd este mai mare decit in vid, la o temperatura data, ) se produce la o temperatura constant, bine precizati; ¢) toate rispunsurile sunt corecte. 356. in cazul evaporarii a) aceasta reprezinti vaporizarea unui lichid prin suprafata sa liber’; b) viteza de evaporare creste cu suprafata libera alichidului; ) viteza de evaporare nu depinde de presiunea atmosferica de deasupra lichidului; 4) viteza de evaporare nu depinde de diferenta dintre presiunea . vaporilor saturanti la temperatura la care are loc evaporarea gi presiunea veporilor din atmosfera inconjuratoare. ©) viteza de evaporare mu depinde de temperaturd. 357. in cazul fierberii 18) se vaporizeazi lichidul in toat masa sa;Teste Gril Fisicd ‘b) la o presiune dati deasupra Tichidului, temperatura de fierbere rimfine constant, chiar acd chu prmiepte contin edt ©) temperntura de fierbere, nn depinde de presiunea exter’; temperatura de flesbere an depinds: de altitudine; ¢) apar bule in toatd masa lichidului. 358. Dac vaporizarea este procesul Snvers condensirii, pentru o masi m de substanti ‘supusd anor astfel de procese, atunci a) Ac = Ivy ) AU rap = AUooa = 05 ©) Aap, = AUsind < 0; 4) AUap. = AU oma. >) ) Qc=-Qy. 359.* Prestunea vaporilor saturanti a) nimane constant in timpul comprimatii izoterme; ) nu depinde de natura lichidului din care au provenit; ©) depinde de mase lichidalui; 4) depinde de masa vaporilor in contact; ¢) mu este functie de temperaturs. (360.* Temperatura critic’ a) reprezintd temperatura la care se produce cristalizarea; >) reprezint& temperatura maxima ie care o substanfl mai poate i fntlnits fn faza Kichids c) nu depinde de substanta analizat’; ) imu poate fi explicatd de energia potentiala de interactiune moleculard; ©) depinde de presitmea gi volumul lichidului. 361. in cazul izotermelor Andrews a) se explica lichefierea gazelor; ) fortele de atractie dintre moleculele de gaz pot fi neglijate; ©) au 0 izoterma critic’ caracterizatt de temperatura critic, iar cele doud faze lichid ~ ‘gaz mu se mai se pot disceme; ) stabilesc domeniul de saturatie unde este posibilé condensarea vaporilor, adic& starea lichida gi cea gazoast coexistl; ) sunt valabile doar pentra gazu! ideal, 362. im cazul comprimérii tzoterme a gazului 4) sistem! primegte lueru mecanic in timpul comprimarii vaporilor gazului; ) im timpul condensirii vaporilor se degajé caldura; ¢) temperatura sistemului se modific8; 4) la temperaturi take, peste cea critica, gazul are un comportament aseminator cu cel ideal; «) forfele de interactiune dintre molecule pot fi neglijate. 363. Pentru izotermele Andrews a) patierul izobar se reduce la un punct pentru temperatura critica; b) temperatura critica este temperatura maxim’. Ja care gazul se mai poste lichefia printro comprimare izoterma; 6) tt domenial de saturate — zona palerelor — sistemul confine vapori saturanti; 4d) se ilustreaz3 comportarea gazului ideal supus. comprimarii izoterme; ¢) in domeniul de saturatie coexists starea lichidd si cea gazoasi a substantei. 364, in cazul topiril, a) temperatura de topire depinde de presiunea mediului in care se produce; ») temperatura de topire este 0 caracteristick pentru o substandl cristalind chimic puri; ©) temperatura de topire se meutine constants, pani la topirea fntregii mase a corpului amort; ) temperatura ‘de topire pentru corpurile amorfe are 0 valoare constant bine precizaté, la presitune constanti; ) clldura latent specificd de topire este diferits de cea de solidificare, la acceagi presiune atmosferic’. 365.* Prin obfinerea ghetii din api, Ia t = orc: a) masa creste; ») densitatea rimane aceeasi; 6} volumal creste; 4) sistemul primeste caldurt, ©) creste agitajia termic& a moleculelor, 366.* Un lichid fncepe si flarba atunci cfind: 8) presiunea vaporilor sti devine egal cu presiunea atmosfericd; ») presiunea maximé a vaporilor sii este ogali cu presiunea vaporilor de deasupra lichidului;Fried ©) presiunea din interiol bulelor ce se formeaz& este egalA cu presiunea exercitata de fortele superficiale; d) presiunea vaporilor sti este egal cu presiunea exercitaté de fortele superficiale; ©) presiunea atmosferica este mai mare decat presiunea vaporilor saturanti ai lichidului; 367.* Ce eantitate de cilduri trebuie transmisi unel mase de 200grame de api, aflati In temperatura de 10°C, pentru s ajunge Ia temperatura de flerbere (100°C) 31 se vaporiza 10 din masa initial de lichid? Se comsideré: c= 4190 kg K) si Auge =2,26MI 1g. 8) Q=60,31k7 b) 0=120,62k7 ©) O=8380F 4) Q=242Ms; 9) 0=7523.4I 368.* Pentru diagrama izobara (la presiune normalé) a apel din figuri, se pot trage urmitoarele concluzii: Tec) 0 i ‘timp ) sistemul tsi modific’ de doua ori starea de agregare pe intreaga transformare ) starea initiald (i) este lichida ©) lichidul se vaporizeaz primind cildura din exterior ) evolutia este din stare solid’ in stare lichida ©) evolufia este din stare lichidé in stare de vvapori 369.* in figura alaturaté este reprezentaté: diagrama transformarilor de faze ale amestecului unci mase de gheati cu vapori de api, 1a presiune constanti. Temperatura finald a amestevalui este: 3 Teste Gril a) -40°C b) OC ©) 40°C d) 100°C e) 160°C 370. in aceleagi condifii, presiunes vaporilor saturanti pentru chide diferite are urmitoarele proprietifi: a) depinde de natura lichidului ») depinde de proportia lichid — vapori ©) este functie crescatoare de temperaturi 4d) depinde de volumul vaporilor ©) are valoare constant 371. Principiul al I-lea al termodinamicii afirmi (direct sau prin consecintele sale) ed: a) Nu este posibil’ o transformare prin care cAldura si treacli de la un corp cu temperatura data la un corp cu temperatura mai ridicata; ') Cildura cedatd este pozitiva iar cea primiti este negativas ©) Randamentul unei magini termice este ‘Intotdeauna subunitar, ) intro transformare ciclick._ monoterma sistemul nu poate ceda lucra mecanic in exterior, ¢) Intreun sistem izolat cnergia totali se conserva. 372. Intr-o transformare clelici monotermi, a) sistemul ou poate ceda lucru mecanic spre exterior; ) ireversibil, sistemul va primi lucru mecanic din exterior, ©) schimbul de calduri pentru sistemul considrat se realizeazd cu un singur termostat; 4) variatia energiei inteme int-un cic este pozitiva; @) variatia energiei interme intr-un ciclu este negativa. 373.* Un gaz ideal (sistem inchis) suferi o transformare ciclied, ca fu figura:pf a Ds; 2 Vv Daci fm starea 1 coordonatele sunt (2pe, Vo) 41 in starea 3 (po, 2Vo), lucrul mecanic al transformirii va fi: a) (3/2) poVo; ‘b) {1/2) poVo; ¢) (5/2) poVo; 4) (3/2) peo; ©) (12) poVo; 374.* Raportul dint lucral mecanic gi cildura schimbati intro transformare izobaré s unui gaz ideal monoatomic este 375.* Intr-un motor termic sursa de incilzire produce o temperatura de 127°C, temperatura exterioars flind 27°C. $tiind ca motorul nu functioneazi dupi un ciclu Carnot reversibi, rezulti ci randamentyl: a) este egal cu 33% ) este mai mic decdt 25% ©) este egal cu 25% 4) este cel mult egal cu 50% ©) poste fi 100% 376.* Un gaz ideal monoatomic (sistem inchis) suferd o transformare ca in figura: prot 2 v Daci fn starea 1 coordonatele sunt (2pe, Vo) gi fm starea 3 (pe, 2V0), Incrul mecanic efectuat de sistem este: (1/2) PoVo b)PiVo ©) 2PoVo 4) -PoVo €) - (1/2) PoVo Teste Gril 377.* Un gaz ideal monoatomic (sistem inchis) suferd o transformare ca fn figura: pp ~ 2 v Dac fn starea 1 coordonatele sunt (2po, Vs) qi in starea 3 (ps, 2Vo), elldura primitd de sistem fn timpul Incdlzirii este: a) (122) PoVo b) (3/2) PoVo )2 PoVo 4) (5/2) PoVo ©) 3 PoVo 378.* Un gaz ideal monoatomic (sistem inchis) sufers o transformare ca in figura: P 1 bs ———> v Daci fn starea 1 coordonatele sunt: (2po, Vo) iin starea 3: (po, 2Vs), cantitatea de cilduri cedati de gaz in timpul racirii sale este: a) 1/2) PoVo b)-PoVo ©)-2PoVo ) (-3/5) PoVo ©) C32) PoVo 379.* Un gar ideal monatomic (sistem {inchis) suferd o transformare ca in figura: TIN 2 1 Dacd in starea 1 coordonatele sunt (po, 2Vs) fi fa starea 3 sunt (2po, Vo), ai se calculeze Yaportul temperaturilor intre starea 1 ql stares 3: a) 1/4 b) 13 O12 ) 28 el 380.* Un gaz ideal monoatomic (sistem fnchis) sufera o transformare ca fn figura:Fizick TIN 2 1 Vv Dacd fa starea 1 coordonatele sunt (ps, 2Vo) flim starea 3 sunt (2po, Vo), sK se calculeze lucrul mecanic pentru un ciclu complet 2)" po Vo ) po Vo/2 ©) 3po'Vo!2 4) 2peVo!3 ©) -prVo 381.* Un gaz ideal moncatomic (sistem fnchis) suferd o trausformare ca in figura: pl 3 Bs v Daci fn starea 1 coordonatele sunt (po, 2Vo) si in starea 3 sunt (2po, Vo), si se calculeze | edldura achimbati pentru un ciclu complet 8) -3po'Vo ) -3poVor2 9) -Spo'Vo2 4) porVo!2 ©) G2)p0Vo 382." Un gaz ideal monoatomic (sistem fnchis) suferé o transformarea elipticl, 192-93-44-91 ca in figura: Dack fm starea 1 coordonatele sunt (3po, 2V0), in starea 2: (2pe, 3V0), in starea 3: (Po, 2V»), fm starea 4: @pe, Vo) 8K se caleuleze cdldura schimbati tn acest ciclu: a) n poVol2 ‘b) RpoVo/4 o) npoVo3 4) 2poVo ©) Ar poVo 35 Teste Grit 383.* Un gaz care eféctueazi un cictn Carnot absoarbe fntr-un ciclu cfldura Qi = 80k3 si efectueazk lucrul mecanic L_ =" 20d. Raportul dintre temperaturile absolute ale sursel calde gi reci este egal cu aes bas 22 d24 2,5 384.* Un gaz care efectueaz un ciclu Carnot cedeazi fntr-un ciclu cAldura Qo = -60KI si efectueazk lucrul mecanic L = 20k3. Raportul dintre temperatura sursei calde $i cea a sursei reci este egal cu 32 »)53 O43 ad) 5/2 5/4 385.* intr-un motor cu ardere interna, temperatura maxima a gazelor este de 627°C,temperatura exterioara flind de 27°C. Rezulti ca randamentul motorului este: a) Egal cu 66,6% b) Cel mult egal cu 66,6% ©) Egal cu 90% 4) Cel mult egal cu 50% €) Cel putin egal cu 66,6% 386.* Un gaz efectueazi un ciclu Carnot, absoarbe intr-un ciclu de Ia sursa caldi cdldura Qi #i cedeazé cildura Qz = Qu/3. randamentul ciclului este aproximativ: a) 25,25% ) 33,3% ©) 45,5% d) 50% ©) 66,7% 387. Randamentul ciclului Carnot poate fi seris sub forma: a) qa eV2/Vi bd) n=l p/p nel h/T d) N= 1-1Qd/Q® )1=1+Q/®Fizici 1 Teste Gril 388.* Expresia matematici a primulul | c) 2 principiu al termodinamicii exte: 4) 20 -AU+L 28 393. Fle un clelu dreptunghlular in coordonatele (V,T) parcurs im sens out R4/a trigonometric, in’ cursul caruia volumal ot late dn gazului ideal de Iucru variazi de Is V Ia 2V, 389.* © masind termick parcurge ciclal format din doui izobare: pi = const., pz = const. #1 dou izocore: Vi= const., V2= const. Precizati randamentul ciclului dack masina termick primeste cantitatea de cildurk Qi = 45. Se dt pr- pi~4 N/ox? si V2- Vie 0,5 mw? a) 25% b) 33% ©) 45% ) 50% ©) 66% 390.* intr-un motor termic temperatura maximi a fluidulul de lucru este 273°C, temperatura exterioari flind 0*C. Rezultl ca randamentul motorului este: a) Egal cu 50% b) Egal cu 100% ©) Egal cu 25% 4) Cel mult egal cu $0% ¢) Cel mult egal cu 100% 391.* Un motor termic are contact termic unic cu apa unef mari. Poate el functiona pe baza cildurli acumulate fa mare(?): 2) Da, conform celui de-al U-lea principiu al termodinamicii ) Nu, conform celui de-al I-lea principiu al termodinamicii ©) Nu, conform primului principiu al termodinamicii 4) Da, daca temperatura apei depligeste 25°C €) Da, daca temperatura apei depageste 40°C 392.* Fie un ciclu dreptunghlular in coordonstele (V,T) parcurs tn sens trigonometric, fn cursul caruia volumul gazulul ideal de Iucru variazi de la V Ia 2V, temperaturile extreme atinse find T si ST. Si se determine raportul presiunilor extreme atinse fn clela (Pmax/Pmin): a) 10 dS 56 temperaturile extreme atinse find T qi ST. Si se determine randamentul cicfului Carnot care ar funefiona intre temperaturile extreme atinse tn cletu (7): a) 75% ») 30% ) 40% 4) 50% ©) 80% 394. Fle un cicla dreptunghiular in coordonatele (V,T) parcurs fn sens trigonometric, in cursul carula volumul ‘gazulul ideal de lucru variazk de la V la 2V, temperaturile extreme atinse fiind T i ST. Se di exponentul adiabatic al gazulul, y= 1,4 $1 In2 = 0,7. Si se determine randamentul ‘motorului termic ce ar functiona dupa ciclul dat (0): a) = 30,4% b) = 20,7% 4d) = 80,5% €) = 40,2%; 395.Randamentul unel masini termice biterme se poate calcula cu formula: a)nel-TT: by N= 14Q51/Q ©) N= 1-1Qd/ Qp d= 1- T/T ©) N= 14Q/Q 396.* Radamental unui motor termic ideal care functioneaza dupi un cicla Carnot este n=30%. Si se determine raportul dintre efldura cedati yi cea primiti de motor fntr- un ciclu, in valoare absolut: a) 7/10 ») 3/10 0) V2 O28 ©) 78Fizicd 397.* Radamentul unui motor termic ideal care funetioneaza dupi un ciclu Carnot avind temperatura sursei rect t = 27°C este 730%. Se di exponental adiabatic al gazulul ideal, y= 5/3 si se cunoaste (10/7)*5= 2AI. Sh se determine de cite ori creste preshunes tn timpul comprimirii adiabatice we: a) 22,88 ori b) 31,25 ori +0) £3,84 ori ) 22,41 oi ©) £4,45 ori 398.* Radamental unui motor termic ideal care functioneaza dupé un ciclu Carnot avind temperatura sursei reci t = 27°C este 77730%. SK se determine cu cate grade trebule maritk temperatura sursci calde pentru ca randamentul si devini, 11-80% QD): a) 160K 250K ) a11SC ‘) =210K sic 399.* Un gaz ideal avand exponentul adiabatic 7 = 1,4 parcurge un proces ciclic format dintr-o comprimare adiabatici 1-2 in ‘care presiumea creste de 128 ori, o destindere teobara 2-3, 0 desindere adlabatick 3-4 gi 0 comprimare izobari 4-1. Si se determine de cate ori crete volumul gazului in destinderea adiabatica: 8) de 128 oi ) de 64 oi ©) do 32 ori 4d) de 16 ori ©) de2 ori 400.* O masini termici evolueazi dupi un ciclu Carnot. Se cunoaste cf, dack micyorim temperatura sursei reci cu AT, randamentul acestela creste cu 50%, jar dack mirim temperatura sursei calde cu acelasi AT, randamentul creste cu 20%. Raportul temperaturilor absolute dupi care aceasta evolneazi va fi: 01 2) 0,2 7 Teste Gril 2) 03 4) 0, ©) oy 401." O masiai termick evoluearé dips un ciclu Carnot. Se cunoaste ci, daci micyorim temperatura sursef reci cu AT, randamentul acesteia cregte cu 50%, iar dack mirim temperatura sursei calde cu acelasl AT ef crete cu 20%. Randamentul masinil termice este: a) 20% b) 30% ©) 50% Qo 4) 60% ©) 80% 402.* O masina termica lucreazk dupa un ciclu Carnot, cu temperatura sursei calde tr =227°C gi temperatura sursei reci t2 = 27°C. Precizati randamentul magini: a) 20% b) 30% ©) 40% 4) 80% ©) 90% 403.* O masina termick lucreazk dupa un cicla Carnot, cu temperatura sursei ealde t. = 227°C ¢i temperatura sursel reci t2 = 27°C, produce intr-un cicla un Iueru mecanic L = 4-10°J, Determinafi eildura cedath intr-un ciclu: a) “Akg ») 20 ©) -3kI 6) 4k ©) -61d 404.* Dack mugchiul uman are un randament de transformare eSiduri - lueru mecanic de 33%, precizati cit ar trebul si fie aproximativ temperatura sursel calde dack ar evolua dupd un ciclu Carnot? (Se considers temperatura sursei reci cea 2 corpulul, adici 37°C) a) 170°C b) 190°C ©) 200°C ) 220°C ©) 240°CFiziol 405.Un gaz ideal monoatomic (sistem inchis) suferd o transformare ca in figura: Pf 1 SA v Daca fn starea 1 coordonatele sunt (Vo, 2po) #1 fn starea 2 ~> (2Vo, po), ce coordonate va avea punctul transformirli dupi care sistemaul fncepe sk cedeze cilduri: a) 15V08 ‘b) 10P/8 ¢) 12Vo/8 Os IPeke ©) 20Vo/11 406.* Cum variazi energia internd a unui gaz bintomic dack un procent de 30% din moleculele sale disociazi izoterm, devenind gaz monostomic? 2) creste cu 2 procente; ») creste cu 6 procente; ©) energia intema nu se modifict; 4) scade cu 3%; ©) scade cu 4%. 58 Tes GetFis Capitolul 4: Optica 407 Principiul propugirii rectilinii a Tuminii afirmé cd: a) intr-un mediu omogen gi transparent lumina se propaga pe o traiectorie circulard ») intr-un mediu omogen gi transparent lumina ‘se propagd fn linie dreapt ) intr-un mediu omogen gi transparent lumina se propaga pe mai multe traiectorii 4) futr-un mediu omogen si transparent lumina 20 propagi pe o traiectorie eliptica 6) fntr-un mediu omogen gi transparent lumina se propagi pe o traiectorie dreptunghiulard 408." Principiul reversibilititii drumului razelor de lumini afirma ci: a) Drumui unei raze de fumind este maxim decd Inmina se propaga de la dreapta la stinga ‘b) Drumul unei raze de jumin este minim dact tumina ve propaga de la stinga la dreapta c) Drumulunei raze de lumina este maxim acd lumina se propag’ de ia stinga la dreapta 4) Drummul unei raze de lumina nu depinde de seasul ei de propagare ¢) Drumut unei raze de lumind este minim dack lumina se propagi de la dreapta la stanga 4@9.* © imagine reali se obtine intr-o oglinds sferick: 4) la intersectia prefungirii razelor reflectate gi ‘mu poate fi proiectata pe un ecran interseojia direct’ a razelor reflectate $i i proiectatd pe un ecran ©) din raze reflectate paralele © din raze reflectate divergente ¢) din raze provenite din focarul oglinzii 410.* Principiul independentei fascleuletor de lumind afirmi ci: 4) drumul unei raze de lumina este independent de actiunes altor raze de lumina ) drumul unei raze de lumina sade daci se intersecteazi cu alte raze de lumind ©) drumul unei raze de lumina este maxim dac& se intersecteazA cu alte raze de lumina 4 drumul usei raze de lumina este minim daca se intersecteazi cu alte raze de lumini ©) drumul unei raze de lumina creste dacd se intersecteazi cu alte raze de lumink ‘Teste Grilt 411.* Indicele de refractie absolut al anui medin este definit prin relatia: a) n=t pb neve nat ®nal c nak v (notd: ¢ este viteza de propagare a luminii in vid; v viteza de propagare a luminii in mediul considerat) 412. Axa optick principald a unei oglinzi sferice este dreapta care: 4) trece prin centrul oglinzii si un punct coarecare al ei b)este paraleli cu dreapta care trece prin -centrul oglinzii si varful oglinzii 6) trece prin central oglinzi si varful oglinzii 4) teece prin varful oglinzii gi un punct oarecare alei ¢) este perpendiculari pe dreapta care trece ‘prin centro oglinzii si varful oglinzii 413.* Fasciculele de lumini foarte putin inclinate fai de axa optick principsli sunt: a) fascicule perpendiculare ») fascicule convergente ©) fascicule divergente 4) fascicule paralele ) fascicule paraxiale 414.* Una dintre cele dou legi ale reflexiei Jomitnii afirmi cd: 4) unghiul de incident’ este mai mare decat ‘unghiul de reflexie ) unghiul de incidents este mai mic dectt unghiul de reflexie ©) unghiul de incident este egal cu unghiul de reflexie 4) unghiul de incidenta si cel de reflexie au ‘impreund 90° ©) unghiul de incidensa si cel de-reflexie au impreund 180° 415.* Relatia dintre raza unei oglinzi sferice tidistanga el focalé este:Fizica wa » we & & SSS &e n W Np el wl S u 416.* Oglinzile convexe dau imagini: a) reale ) reale, drepte ©) virtuale, drepte 4) reale, risturnate ) virtuale, ristumate 417.* oglindi sfericd concavi are raza de curbari 1m. Un este object aezat la 25cm de varful oglinzil. Care sunt caracteristicile imaginii: a) reali, risturnata b) reald, dreapta ©) virtuala, dreapts 4) virtual, ristumata ©) nu se formeazi imagine 418." Imaginea unui obiect liniar ayezat perpendicular pe axa optici principal Ia distanta de 4 cm de varful unei oglimi sferice concave care are raza de curburé 6,4 cm se formeaza la: a) -l6cm 419.* Imaginea unui obiect liniar ayezat perpendicular pe axa optick principal In distanta de 4 cm de varful unei oglinzi sferice concave care are raza de curburi 6,4 em este: a) reald, dreapta ) virtuald, dreaptt ©) virtual, risturnats d) real, risturnat’ ©) nm se formeaza imagine Teste Gril 420.* Imaginea unul obiect liniar ayezat perpendicular pe axa opticé principal 1a distanta de 4 cm de virful unel oglinzi sferice concave care are raza de carburé 6,4 em este: a) de patru ori mai mare decat obiectul ) de doua ori mai mare decat obiectul ©) de doua ori mai mic& decdt obiectul 4) de patru ori mai mic& decat objectul ) egala cu obiectul 421." Ce valoare are distanta focal a une! oglinzi sferice concave in care se formeazd 0 imagine realA, de trei ori mai mick decat obiectul, distanta dintre obiectul gi imaginea final fiind de 20 cm: a) -7,5em, b) +2.Sem ©) -10em 4) +0cm e) +Sem 422.* Imaginea unui obiect luminos aflat fo fata unei oglinzi sferice convexe este: a) real pentru orice pozitie a obiectului ») virtuala pentru orice pozitie a obiectutui C) reali pentru obiectul aflat in centrul de curbura 4) virtual numai pentru obiectul aflat in focar ) reali cdnd obiectul se afl aproape de varf 423. Imaginea unui object luminos afist in fafa unei oglinzi sferice coucave este: a) reald intotdeauna ) virtual pentru obiectul aflat intre varf si focar ) virtuala pentru orice pozitie a obiectului 4) reali pentru obiectul aflat intre focer gi vart ©) virtual pentra obiectul aflat intre focar si centrul de curburd 424.* O lentil este consideratk subfire dack: a) grosimea ei, misuratS pe axa opticl, este mult mai mare decit razcle de curburé ale suprafetelor sale b) grosimea ei, misurati pe axa optic’, este mult mai mick dectt razele de curburi ale suprafetelor sale ) grosimea ei, misurati pe axa opticl, este gala cu razele de curburd ale suprafejelor saleFisica @) grosimea ei, misuraté pe axa optics, este egal cu media aritmetica a razele de curburd alé suprafefelor sale ©) grosimea ei, misurati pe axa opticd, este egald cu media geometric a razele de curburd ale suprafefelor sale 425.* Unitatea de misuri, fn sistemul international S.L, a convergentel este: a) metrul ) centimetrul ©) dioptria 4) milimetrul ¢) decimetrul 426.* 0 lentild divergentié are: a) grosimea 1a mijloc mai mare decét la extremitai ») grosimea la mijloc egal cu grosimea de la extremit&ti ©) grosimea la mijloc de 2 ori mai mare decit Ja extremitii 4) grosimea Ia mijloc de 10 ori mai mare decat Ja extremitati c) grosimea la mijloc mai micd decat la extremitati 427.* Oglinds convexk cu raza de curburi de 1,5m formeazi 0 imagine dreapti de trei ori mai mick decit obectul. Si se indice poritia posibili 2 obiectului: a) obiectul la 1,5m de varful oglinzii in partea concavé ') obiectul la 0,1m de varful oglinzii in partea ‘cOnvERS ©) obiectul a 1,5m de varful oglinzii in partea convexa @ obiectul 1a 0,5m de varful oglinzii in partea concava ¢) obiectul 1a 0,3m de varful oglinzii in partea coneavi 428.* Convergenta unel lentile subtiri este de 4 dioptrit (6). Care este distanta focali a lentllel: 2) 0,25m b)2m co) Im 4} 0,1m 9) 04m a Testo Geld 429.* Mirirea lnlard transversalé #2 unui sistem format din doud lentile subtiri avind respectiv miririle liniare fi ¢i A2 este: oA A ) B-A ) AB DA+A 2 B-h 430.* Care este distanta focali a unei lentile, daci convergenta in aer este de 58 (dioptrif): a) 405m b) +0,2m. ¢) -0,5m 4) Om ©) -0,2m 431.* Dack imagines reali a unui obiect formati de o lentila convergenti se afld intre dublul distanfei focale si inflnit, pozitia obiectulul este: a) de acciagi parte cu imaginea ») in focar’ ) intre focar gi-lentilé 4) la distanté mai mare decét dubto! distanfei focale ¢) fntre dublul distanfei focale gi focar 432.Imagines reali si risturnati a unui obiect aflat la distanta de -20cm de un sistem de lentile subtiri, convergent, se formeazi Ia distanta de Gfiem. Sistemul este alcituit din: a) o lentilé convergent, subtire, avand ‘marirea liniard transversal B= -5 d) 0 lentila convergentd avand marirea liniaré transversall P=-3 ©) doud lentile convergente, subjiri, centrate avand marirea liniari transversald Bi= -2 gi Bo=3 4) doud lentile convergente, subtiri, centrate avind marirea liniard transversald i= -2 gi Pel £) 0 lentild convergent&, subfire, avand marirea liniard transversal B=2 433. Mirirea Uniard transversal B, a unei lentile subtiri este: a) Pozitivi daci imaginea este reald si rasturnatéFis b) Pozitiva dac& imaginea este virtual’ si dreaptt c) Negativa dack imaginea este reali si ristumaté @) Intotdeauna pozitiva ©) Intotdeauna negativa 434. Pentru oblectul luminos afist intre dubtul distantei focale $1 focarul unel lentile convergente pozitia imaginil este: a) intre focar gi dubtul distentei focale ») fntre focar gi lentila ©} de aceiasi parte cu obiectal 4) fntre dubtul distanfei focale gi infinit ) intre lentil si dublul distantei focale 435.* Imaginea unui oblect luminos formati de o lentila divergenti este: 4) realA pentru orice pozitie a obiectului ') virtual& pentru orice pozitie a obiectului ¢) reali clind obiectul se afla intre focar gi lentila 4) virtual’ numai cind obiectul se afla fatre ublul distantei focale gi focar ©) realé numai c&ind obiectul se afl in focar 436.* Un obiect luminos se aflé Ia o distant egal cu 2f de o lentilé convergenti (f= distanga focali a lentilei). Imaginea este: 4) reald, rdsturnati si la 2/de obiect ) reald, dreaptt gi la 2fde obiect ¢) virtuald, dreapta gi la 2fde lentil 4) reali, dreapta gi egal cu obiectul ¢) reala, risturnata si la 4fde obiect 437.* Imaginea unui oblect luminos aflat In 20cm de o lentila este formatk de aceasta pe ‘un ecran aflat Ia 20cm de lentili. Si se indice riispunsul corect: a) lentila © convergent cu distanta focal& de 0,25m, ) lentila © convergent’ cu distanta focala 10cm, 6) lentila e divergenta cu distanta focala 20cm, 4) lentila € divergent’ cu distanta focala 0,15m, ¢) lentila © convergent cu distanta focal 50cm, 438.* Imaginea unui obiect luminos aflat Ia 0,2 m de o lentil se formeazi pe un ecran aflat Is 80em de obiect. Indicafi rispansul corect: Teste Gril a) lentila este divergent cu distanga focal - 20cm, imaginea virtuald, dreapta ¢i mai mare de dout ori decit obiectul ») lentila este convergent cu distanta focala 20cm, imaginea reald, ristumaté, mai mick de doua ori dectt obiectul ©) Jentila este convergent cu distanja focalé 15cm, imaginea reali, risturnat8, de trei ori mai mare decat obiectul 4) lentila este convergenté cu distanja focalé 1Scm, imaginea reali, ristumatd, de trei ori mai mic decit obiectul ¢) lentila este divergent cu distanta focala - 15cm, imaginea virtual’, ristumata ¢i de tei ofi mai mic& decdt obiectul 439.* Imaginea flicdrii unei lumindri aflate Ia 30cm de o lentil: se formeazi de acelayl parte cu obiectul fa distanta de 60 cm de lentil. Sa se indice rispunsul corect: a) lentila este divergent cu distanta focalé - 90cm, imagine virtuala, dreapté, mai mare de doua ori decat obiectul ») lentila este convergent cu distanta focal 60cm, imaginea virtuald, dreapta, de dou ori ‘mai mare decat obiectul ©) lentila este divergent cu distanta focala - 60cm, imagine realé, ristumat%, mai mic& de doua ori decat obiectul 4) lentila este convergent cu distanta focal cm, imaginea reali, dreapta de dous ori mai mic& decd obiectul ©) lentila este convergent cu distanja focala 30cm, imaginea reald, punctiform’ 440.* Imaginea unui oblect huminos aflat la 40cm de o lentili se formeazd la 20cm de entili de acelagi parte a acestela. Indicati rispunsul corect: a) lentila este divergent& cu distanta focala - 40cm, imaginea virtvali, dreapti, de doua ori ‘mai mic& decat obiectul }) lentila este divergenti cu distanta focald - 40cm, imaginea reall, dreapt8, de dous ori mai mare decat obiectul c) lentila este convergent cu distanja focald 40cm, imagine virtuala, dreapté gi mai mic& de dou ori decat obiectul 4) lentila este convergenté cu distanta focal 40cm, imagine virtual8, dreapt& si mai mare de ous ori dectt obiectulFizica ©) lentila este divergent& cu distanta focals - 60cm, imaginea reald, ristumati, de dou ori mai mare decat obiectul 441.* Un obiect luminos este agezat la 15 cm de o lentil convergent cu distanta focal de 30cm. Indica! rispunsul corect: 4) imaginea este real8, dreapt de dou’ ori mai mic& decat obiectul, 1a 15cm de lentils ») imaginea este virtual, dreaptd, de trei ori mai mare decit obiectul la 45cm de lentil ©) imaginea este virtuali, ristumatd, de dou’ ori mai mick decét obiectul, la 15cm de lentilé 4) imaginea este realt, ristumati, de douk ori mai mare decat obiectul, la 15cm de lentils ©) imagines este virtual’, dreapté, de douk ori ‘mai mare decat obiectul la 30cm de lentila 442.* Unde trebule agezat un object luminos fati de o oglindA concavi cu raza de 80cm pentra a putea obtine o imagine reali de patru ori mai mare decit obiectul: a) -50cm ») 20cm ©) 80cm 4) 200m ©) 50cm, 443." Un obiect Iuminos, liniar, tnalt de 10em, este agezat perpendicular pe axa opticd principald la distanta de Sm de 0 oglind& sfericd concavd cu raza de 2m. Care este natura pozitia jf marimes imaginil 4) imagine reala, dreaptd, de patru ori mai mare docdt objectul agezata la 2m de varful oglinzii ) imagine virtuala, dreapti, de doua ori mai mare dect obiectul situati la 6m de varful oglinzii ©) imagine reali, risturnat’, de patru ori mai mic& decAt obiectul, situati la 1,25m de varful ©) imagine reali, ristumnatd, egal cu objectul situatd la 2m de vacful oglinzii ©) imaginea se formeazd la infinit 444.* Indicati valoarea corecti a distanfel focale » unei oglinzi convexe care poate Produce o imagine de yase ori mai mick dect oblectul cand acesta este la 10cm de varful oglinzii: 4) 2em $) Hem a Teste Grité ©) -10cm d) +1,2cm ¢) Jom 445." Determinafi felul oglinzit si raza de carburd a acesteia astfel inciit si se obtind imagine mirith de patru ori pe un ecran aezat In 12em de obiect: a) concava, R= -4,8 om b) convex, R= +4,8.cm ©) concavi, R=-2,4.em 4) convex’, R=+2,4 cm ©) concava, R=-6,4 cm 446.* Imaginea unui oblect luminos apezat fn fata unei lentile convergente se formeazi pe ‘un ecran situat fati de oblect Ia distanta de 10cm gi este de patru ori mai mare decit obiectul. Distanta focali a lentilel si pozitia objectutul fag de lentil sant: a) f=tem, x1 =-3 om b) f=1,Sem, x1 =+2em 6) f=2em, xi=2em 4) £=1,6cm, x1 ©) f=1,6om, xi #2 em 447.* Alegeti rispunsul corect care indick natura, pozifia si mérimea imaginll dati de o lentilé divergentA pentru un obiect fnalt de Sem, agezat perpendicular pe axa optic, Ia 27em de lentilA, stiind ca distanta focald este ~-18em: a) imagine virtual, dreaptA cu x:=-10,8cm de lentil, y2= 3,6em 'b) imagine reali, dreapta cu x:=-3cm de lentil, yer 3om ) imagine virtual, ristumnati cu x:=-15em de lentils, y2= -6om 4) imagine real, ristumnati cu x:=+10,8em de lentil, y= -3,6em, ¢) imagine real, punctiforma 448." Miopia este un defect al ochiului datorat: 4) opaciairii cristalinului 'b) unei slabe posibilitati de acomodare -a vederii ©) uni viciu de refractie care consti fn faptul cd razele luminoase ce vin paralele de la infinit se intflnesc fntr-un focar in fata retinei 4) luminozititii scizute a mediului inconjurator ©) Iuminozitatii marite a mediului fnconjuratorFizicd 449," Hipermetropia este un defect al ochiului datorat: a) unei slabe posibilititi de acomodare a vederii ») luminozititii marite a mediului inconjurdtor ©) opacizéri cristatinului 4) mui viciu de refractie care consti in faptul ca razele paralele vetite de la infinit se reunese {ntr-un focar situat fn spatele retinei ¢) luminozititi scaizute a mediului inconjurdtor 450.* Miopia se corecteazi cu: a) lentile convergente ») lentile divergente ©) 0 combinafie de lentile convergente si prisme d) lentile biconvexe €) mu se poate corecta cu lentile 451.* Hipermetropia se poate corecta cu: a) lentile biconcave ’) fentile plan concave ¢) lentile convergent’ 4) 0 asociatie de lentile divergente si prisme «) nu se poate corecta cu lentile 452.* Distanta vederii optime pentru un ochi normal este: a) 15em ») 30cm ©) 20cm 4d) 10cm ©) 25cm 453.* Celulele senzoriale de la nivelul retinei specializate in perceperea luminil se numesc: 2) cercuri si sfere ») conuri gi bastonase ©) comee gi retin’ 4) cristalin gi iris ¢) umoare sticloas& si umoare apoasa_ 454.* Convergenta unui sistem de lentile subtirt este egal cu: a) diferenja ——convergenjelor_—_lentilelor componente b) produsul —convergentelor ._Ienttlelor ‘componente ©) raporml ——convergentelor_—_lentilelor componente 4) suma convergentelor lentilelor componente Teste Grilt ¢) media aritmetic& a convergentelor lentilelor ‘componente 455.* Distanta focal a obiectivalul unui microscop este fay = 3mm, iar a ocularulul fee = Sem, Intervalul optic al microscopulul este e=2em. Care este puterea microscopulul: a) 133007 ») 133m" ©) 10m" 4) 100m" ©) 50m" 456.* Unghiul de deviafle minim& (Dau) intro prismA este (A unghlul prismel, i - unghiul de incidenti): 457.Despre Condifia de emergenji se poste afirma ci: a) reprezinti o conditie ca orice raza intrati intr-o prismd s& poatd iesi din ea b) reprezinti 0 conditie ca orice raz intrati Intr-o prismd s& nu poatd iegi din ea c) reprezint& 0 condifie ca doar anumite raze intrate intr-o prisma s& poatd iegi din ea 4) matematic este reprezentatd de formula Dan =2i- A ) matematic este reprezentatd de formula ASU Nota: A este unghiul prismei, i este unghiul de incident’, Dn este unghiul de deviatie minima iar J unghiul limits 458.* Legitura intee indicele de refractie al unei prisme si unghiul de deviatie minimi este dati de relatia:Fizicd as sin Da. 459.* Sectiunea principal a unel prisme este ‘un triunghi echilateral. Unghiu! de incident este egal cu unghiul de emergenti gi are valoarea de 45°.Ce valoare are indicele de refraetie: a) n=3/2 ) wv ©) n=43 d) 21,6 v3 460. O razi de lumini ce cade pe o oglinds plan are unghlal de incident de 30°. Unghiurile directiilor razelor incidenti gi reflectatd sunt: a) 60° b) 75° ©) Lose ) 120° ©) 135° 461." O razi de lumink cade perpendicular pe o suprafath reflectatoare. Ce valoare are ‘unghin! de reflexie: a) 90° ») 60° oo a ase ©) 30° 462% Un obiect luminos este agezat perpendicular pe axa opticd unel oglinzi concave Ia o distanti mai mare decdt dublul distantei focale. Ce imagine formeazi: 4) real, risturnatl, mai mic’ decat obiectul b) reald, ristumatd, egalé cu obiectul ¢) real, risturnat#, mai mare decat obiectul 4) virtuald, résturnatd, mai mica decat obiectul ©) virtualé, dreapté, mai mare decat obiectul 463.* Un object Iuminos este agezat in focaral unei oglinzi concave. Imagines dati de oglindi este: Teste Grilt 8) reali, risturnati, mai mare decat obiectul ») reali, ristumati, egali cu obiectul ©) reall, ristumnatd, mai mic& decat obiectul ) nu se formeaz o imagine ¢) virtuala dreaptd, mai mare decdt obiectul 464.* Un obiect luminos este asezat perpendicular pe axa optici a unei oglinzi concave intre focar ji virf. Imaginea dati de oglinds este: a) real, ristumat®, mai mare decit obiectul b) realé, résturnati, mai mic’ dec&t obiectul ¢) virtual, dreaptd, mai mare decat obiectul 4) reals, résturnat, egala cu obiectul ¢) nu se formeaza o imagine 465.* Cum se refracti o razk de lumini care trece din aer in api (n= 4/3): 466.* In ce caz directia razei reflectate coincide cu directia razei incidente: e) 7=120, F=45° 467.* Cunoscind definitia indicelul de refractie, cum se modificé viteza luminii ‘cdnd trece din aer tn sticli: a) creste b) scade ) rimfne constants 4) se dubleaza ©) scade de dous ori 468.* O lentild divergent are distanta focali {=-4m. Convergenta lentilei este: a) 0,258 b) C=0,256 |. ¢) C=0,55 4) C=0,58 ©) C=0,28Fizik 469.* © lentil convergenté are distanta focalé f= 0,5m. Convergenta lentilel este: a) C=28 b) C=25 ©) C58 4) C= 58 €) C08 470.* Condifia de emergent& (conditia ca o razk intrath intro prism cu indice de refractle mal mare decit al mediulai incoujaritor sf poati leg!) este: a) A=90° b) A>2d 9) AS21 a) A>4d ©) 4>10-1 (Nota: A este unghiul prisme’ iar / este unghiul limits de la care are loc reflexia totala) 471. Dispersia luminii fntr-o prismi se produce: a) deoarece mediul prismei are indici de refractie diferiti pentra culori diferite ) datorita fenomenului de refractie multipla a vunei raze de lumina ¢) datorita fenomenului de suprapunere a mai multor raze de lumin& 4) pentru ca mediut prismei are acelasi indice de refractic pentru culori diferite ©) deoarece viteza luminii prin prisma depinde de tungimea de und 472.* Distanta focali 2 unei lentile subfiri este dati (In funcie de razele de curburi Ri LI te (ete cess t= Jalsa de relatia: ff = ————_. oz) modifich aceastié formuld pentru o lentilé plan convexd (Ri=R, Rimes): 1 el) 1 OB) Cum se Teste Galt 9 f-— 13) 1 9 F-yeR) ) s=0 473.* Imagines unul oblect luminos, perpendicular pe axa optich unel lentile convergente agezat intre focar fi varf este: a) realf, risturnat§, mai mare deca obiectul ) reald, rastumnatd, mai mica decat obiectul «) virtual8, dreapti, mai mare dec&t obiectul ) reald, rasturnat’, egald cu obiectul ) reali, punctiforma 474.* O lentiti convergenté formeaza pentru ‘un obiect luminos ajezat perpendicular pe axa opticd Ia o distanté egalé cu dublul distante! focale fath de lentila: a) realé, risturnata, mai mare decat obiectul ») reall, istumati, mai mic& decat obiectul ©) reali, ristumnatd, egali cu obiectul 4) virtualé, dreaptd, mai mare decat obiectul ) real, punctiforma 475.* Intr-o prismi, unghiul de deviatie este: 8) unghiul intre raza incident& ¢i raza refractatl 1a intrarea in prism& ') unghiul dintre raza transmis prin prisma gi normala la fata de iegire ©) unghiul dintre directia razei incidente si directia razei ernergente 4) unghiul dintre directia razei emergente gi normala la fata de iegire din prism& ¢) unghiul dintre directia razei incidente gi normala la fata de intrare in prism 476.* Reflexia totald a tuminii se produce numai dack: a) nom; f >? b) mem; >? tel fei ©) apm; @) mm ©) mam; 477.* Care din variantele urmitoare exprimé legea refractiel Ia trecerea unel raze de umind din aer fn api:Fisica l Teste Gril sini 481.* O razi de lumind trece dintr-un mediu ) Gar cu indice de refractie mi fntr-un mediu cu indice de refractle m. La traversarea ) sind = spatiulul de separare intre cele doux medi raza incidenti se refracth astfel: sini a) se apropic de normala dack n>m1 9 ur ) se depirteazi de normal dac& na>m: ) se apropie de normala dac& ne ai may = a) #= 45° 485.* Rotind cu 30° o oglindi plani, imagines dat de aceasta pentru un obiect Taminos se roteste cu: a) 30° b) 60°Fick Teste Gilt 45° a) -2Scm, convergent a) 85° ) -20cm, divergent 2) 90° ©) 20cm, divergent 486.* Mirirea liniari transversal pentru 0 oglinds sfericd este: 8) B=y,-22 vn b) Bay, 2 n 9 p= n 4) Beyer ©) B=yt+y 487.Mirirea liniari transversali pentru o oglindd sferici este a) dack B < 0 atunci imaginea este real8 gi rastumat }) decd B > 0 anunci imaginea este reala gi risturats ©) daci B <0 atunci imaginea este virtualé gi dreapti 4) dack B <0 nu se formeazd imagine ¢) dacé B > 0 atunci imagines este virtualé gi dreapti 5 488.Considerati dous medi (mediul 1 si mediul 2) cu indieii de refractie respectiv nt sim a) dack m > nz atunci mediul 1 este mai refringent decat mediul 2 b) dacd m < nz atunci mediul 1 este mai refringent decat mediul 2 ©) daci n; > m2 atunci medivl 2 este mai putin refringent decat mediul 1 4) dac& m < my atunci mediul 1 este mai putin refringent decat mediul 2 ¢) dacd ny < nz atunci mediul 2 este mai pufin refringent decat mediul 21 489.* © lentil are razele Ri=16cm si R: = 80cm, iar mediul optic are um indice de refractie de 1,8. Ce fel de lentilé este si care este distanta focali (distanta focali a unel entile subtiri este dath de formula 4) 25cm, convergent’ ©) 25cm, divergent 490.* O lentil biconvext, de sticld cu indicele de refractie m =1,6 are distanta focal f = 10 cm. Daca lentila este introdusk fntr-un mediu cu indicele de refractie m2 = 1,5 distanta focalii a lentitel va fi (formula ce leagi distanfa focal a une! lentile de indicele mediulul este razele de carburk pentra cele dou fete ale Jentilei): a) 700m b) 80 cm ©) 60cm 4) 90cm ©) 50cm 491.* O lentil convergenté are convergenta de 4 dioptril. La o depirtare de x:= 75em de lentili, pe axa optick principal se ayeazi un obiect care-si formeazk o imagine reali. Pozifia imaginil fati de lentitA este: a) 35cm b) 40 cm ¢) 37,5em 45cm ¢) 25cm 492.* O lentil convergent are convergent de 4 dioptrii, La o departare de x1= 75em de lentild, pe axa optici principald se ageazi un obiect de tndltime yi = 8 cm care-¢l formeazi © imagine reali. Dimensiunea imaginii formate este: a)2em b) 4em ) Sem 4) 10cm e) 16cm 493.* La refractia unei raze de lumind din aer in sticlé, pentru un unghi de incidenfl {= 60° se obtine un unghi de refractle r = 30°.Fics Viteza de propagare a luminii in sticla este: (viteza luminil in vid este c= 310°) a) 210° b) 15-109 s 6) 05-1082 a3 ote 2) 12-10°2 5 494.Cunosciind ci indicele de refractie al balsamului de Canada este n = 1,54 gi viteza Juminil fn vid este c=3-10°, viteza luminii s ‘a balsamul de Canada este: a 4352.10° by 1,552-10° 2 5 ) 1948-10 = s d) 1,948-10° $ 6) 1552-109 3 495.* Cunosciind X indicele de refractic al dismantului este n = 2,42 gi viteza luminii in vid este o=3-10', viteza tuminli to 5 diamant este: a) 122-108 3 b) 1,31-10° s 9) 142-1082 s 151-1092 5 ©) 1,24-10° : 496.* La trecerea unei raze de lumind dintr- un mediu eu indicele de refractie a = 1,3 0 Teste Gril intr-un mediu cu indicele de refractie m2 = 1,4 unghiul de incidenfé este 1 = 30°. Atunct sinusul unghiului de refractie este: 2) sinr = 0,46 b) sinr = 0,32 ©) sinr =014 497.* La trecerea unei raze de lumina dintr- un mediu cu indicele de refractie m = 1,4 intr-un mediu cu indicele de refractie m2 = 1,3 unghiul limits de incident este: a) sin! = 0,821 b) sin! = 0,928 ©) sin! =0,754 6) sin! = 0,345 ©) sin = 0,345 498.* O prismé echilaterala se afld in aer.O razi de lumini cade pe prismii sub un unghi de incidenté i = 60°. Indicele de ‘refractie pentru care raza traverseazi prisma Ia deviatie minima este: a)n=1,5 by n= 2 ons an=2 o) n= 1,33 499. Oglinzile sferice pot fi: a) concave, daci suprafata reflectitoare este pe interiorul calotei sferice +b) convexe, dact suprafata reflectatoare este pe exteriorul calotei sferice ©) convexe, dacd suprafata reflectitoare este pe interiorul calotei sferice 4) concave, daci suprafata reflectitoare este pe exteriorul calotei sferice ©) duble, daca suprafaia reflectitoare este atdt pe exterior cat gi pe interior 500.Care dintre urmitoarele afirmatii sunt adevirate: a) o oglind’ convexa transforma un fascicul paralel intr-unul divergent 'b) o oglind’ concava transforma un fascicul pparalel intr-unul convergentFizict ©) 0 oglinds convexd transform’ un fascicul pparalel intr-unul convergent 4) 0 oglinds concava transform’ un fascicul paralel fntr-unul divergent e) oglinzile sferice transform4 un fascicul paralel tot intr-unul paralel $01.Care dintre urmitoarele afirmasii sunt adevirate: a) Focarul unei oglinzi convexe este real b) Focarul unei oglinzi convexe este virtual ©) Focarul unei oglinzi concave este real 4) Focarul unei oglinzi concave este virtual ©) Focarul unei ogtinzi convexe este localizat {n spatele oglinzii 502." O sectiune a une prisme intr-un plan perpendicular pe muchie se numeste: 2) sectiune secundara ») sectiune de baz ©) sectiune corects @) sectiune principala €) sectitune invariant 503.* Un sistem de doud lentile subtiri se numeste afocal daci: a) focarul obiect al primei lentile coincide cu focarul imagine al celei de-a doua lentile ») focarul imagine al prime lentile se afl& la o distantd mai mic& decdt 10cm de focarul obiect al celei de-a doua lentile ©) focarul obiect al primei lentile se afl la 0 distanfd mai mick decét 10cm de focarul imagine al celei de-a doua lentile 4) focarul imagine al primei lentile coincide ou focarul obiect al celei de-a doua lentile ) focarul obiect al primei lentile coincide cu focarul obiect al celei de-a dova lentile 504.Care dintre urmitoarcle afirmatii sunt egi ale reflexiel: 8) Unghiul de incident& are aceeasi masura cu ‘unghiul de reflexie ') Unghiul de incidenfé este mai mare decét ‘unghiul de reflexie c) Unghiul de incidenti este mai mic decat unghiul de reflexie @) Raza incidents, normala in punctul de incidentd si raza reflectatd sunt in acelagi plan ©) Raza incident’, normala in punctul de incidenfi si raza reflectaté sunt tn plane perpendiculare Teste Gril 505.* Reflexia luminii este fenomenul: a) De schimbare a directiei de propagare a Jumini la trecerea dintr-un mediu transparent fn alt medin transparent b) De menfinere a directici de propagare a luminii la trecerea dintr-un mediu transparent fn alt mediu transparent ©) De intoarcere a luminii in mediul din care a venit, atunci cAnd tntdlneste suprafata de separare intre cele dow medii @) De disparitie a luminii, atunci And fntdlneste suprafaja de separare intre cele dows medii ¢) De amplificare a luminii, atunci cand intélneste suprafata de separare intre cele douk medi 506.* Un microscop este construit din douk sisteme optice convergente (obiectival ¢l ocularul). Distanta intre cele doud sisteme este: ) mai mare decit distanjele focale ale celor dou’ sisteme ) mai mick decdt distanja focal a celor dous sisteme ©) mai mare decat distanja focal a ocularului dar mai mick decdt distanta focald a obiectivuluit ) mai mare decat distanja focald a obiectivalui dar mai mic& decat distanta focalé a ocularalui ©) nici una din variantele anterioare nu este corecti $07.* Ochful uman este um sistem optic care i imagini: a) reale gi drepte ») reale gi rdstumate ) virtuale gi ristumate 4) virtuale gi drepte ©) reale gi virtuale 508.* O razk de lumind cade pe o prismi cu indicele de refractie n= 2, a cdrei sectiune este un triunghi echilateral. Raza de luming se refracté paralel cu baza prismel, Unghiul de deviafie mininak este: a) 5=45° b) 5=60° ©) 5=90° d) 6 =120° ©) 5=30°Fiziol 509.* Cristalinul este o componenti a ‘ochiulul care are formis de: 2) lentil& biconvexs ») prisma ¢) lentil biconcavis 4) oglinda sferica ©) oglinda plana 510.* Celulele senzoriale de la nivelul cchiulu, conurile si bastonasele, se gisesc pet a) cristalin ») retina ©) umoarea apoast 4) umoarea sticloas& ¢) comee 511.* Feaomenul de dependent a indicelul de refractie de culoarea luminii se numeste: 2) dispersia huminii >) convergenta ©) divergenté 513.Mirirea transversald a unei oglinzi sferice este data de: 1 Teste Grild 514.Una dintre legile refractiei se exprimi matematie astfel: Nota: y, ,v,sunt respectiv vitezele Iuminii in 1 avind indicele de refractie m si 2 avand indicele de refractie n2 515.Formula fundamentali a _entilelor subfiri este (C=convergenta lentilei): 516.Un obiect liniar luminos este asezat Perpendicular pe axul optic in fata unel coglinzi concave Ia o distanti |x,|>2/ fata de varful oglinzil. Imaginea fn oglinda este: a) virtual’ b) real ©) rsturnatt 4) mai mare decat obiectul ) mai micé decat obiectul 517.Un oblect liniar Tuminos este agezat perpendicular pe axul optic principal in fata nel oglinzi concave lao distanfi F <|x,|<2/ fat: de varful oghinzii, Imaginea dati de oglinda este: a) realTeste Gril Fizicd 1 >) virtual a) egali cu obiectul ©) dreapta ») real 4) rasturnats ) risturnatt e) mai mare decdt obiectul d 518.Un obiect liniar Iuminos este agezat perpendicular pe axul optic principal fn fata. unei oglinzi concave la o distanti |x,|< f fai de virful oglinzii, Imagines tn oplind’ este: a) reali >) virtual ©) rasturnata 4) dreapta ©) mai mare decat obiectul $19.Un object linlar luminos este agezat perpendicular pe axul optic principal tn fata tunel oglinzi convexe, Imaginea in oglinds este: a) real ) rastumata ©) virtuala ) dreapta ©) mai mica decat obiectul 520.Un oblect Uniar Inminos este aserat perpendicular pe axu! optic principal al unei lentile subtiri, convergente, Is distanfa jx |>2/. Imaginen tn lentilé este: a) dreapta b) real ©) rasturnata ¢) virtual ©) mai mica decat obiectul 521.Un obiect liniar luminos este agezat perpendicular pe axul optic principal al unei Tentile subtirl, convergente, Ia distanta |x,|=2/ - maginea fn lentila este: a) virtual ») dreapta ©) reala 4) raisturnaté ©) ogal cu obiectul 522.Un oblect liniar luminos este asezat perpendicular pe axul optic principal al unei lentile subtiri, convergente, In distanta J 2f ©) clind objectul este real la o distant d < f 4) cind obiectul este real la o distant fm ') raza refractatd se apropie de normalé daca 1 >n, ¢) raza refractatti se departeazd de normal daca n, ) tranzitia electronilor intre dou nivele profunde (apropiate de nucleu) ©) tranzitia electronilor tntre dout nivele periferice 4) accelerarea electronilor ©) ciocniri intre atomi 576. Legea lui Moseley arath a) frecventa radiatilor. caracteristice depinde de numerele cuantice ale nivelurilor intre care se face tranzitia; b) fecventa radiatilor caracteristice depinde de numirul atomic Z al speciei atomice respective;c) ridicina patrat a frecventei radiatiilor X depinde de constanta de ecranare 6; 4) frecvenfa radiatilor X nu depinde de specia atomic folositi; ©) frecventa radiatiilor X este invers roportionala cu produsul Ric. 577. Speetrele de raze X sunt: a) moleculare b) de frinare-spectre continue ©) de linii-spectre caracteristice 4) de imprigtiere ©) de banda 578. Care dintre urmitoarele mirimt numere cuantice: a) numérul cuantic principal b) numarul cuantic orbital ©) numérul cuantic secundar 4) numéro! cuantic de spin €) numérul cuantic magnetic 579.Electronul atomului de hidrogen are o tranzitie intre nivelele cuantice n=2 si k=4 (R=11-10'm). Lungimea de und corespunzittoare tranzitiel este: a) 4,85:107m b) 3,25:107m ©) 485-105m 4d) 325-10°m ©) 485om 580.Si se calculeze energiile radiatitlor X cu men de undi extrema 2 = 200A=2-10%m. (= 6,625-10™ Js, ¢=3-10°m/s) a) 75-1087 b) 99-1017 co) 47eV d) 99:10 F ©) 62eV' 581.Energia radiatiilor X care au lungimea de undi 2=10? m (A= 6,625-10™ Js, ¢=3-10'm/s) a) 12,7:104F b) 19,8105 ©) 7,9:105 eV d) 1,24:10% eV ©) 1,24MeV Teste Gril ) cuantificd valoarea energie b) cuantificé valoarea momentului cinetic ©) are valori intregi, negative 4) are valori tntregi, pozitive ©) cuantificd directia momentului cinetic 583.Folosind formula fui Balmer pentru seria Balmer, lungimea de undi pentra ‘tranzifia ma =3 (R =1,1-10" m" este: a) 5311-107 m b) 6,545-107 m ©) 531, nm 4) 6545 om €) 0,6545 ym 584.Folosind formula lui Balmer pentru seria Balmer, lungimes de unda pentru ‘tranzitia na=4 (R=1,1-10" m™) este: a) 3,75-107 m b) 375am ©) 4848-107 m @) 4848 nm ©) 04848 um $85.Spectral de raze X emis de un tub de raze X are: a) ocomponenta continua 1) component’ adiacent ©) ocomponenta discreta 4) o component’ altemativa €) ocomponenia principala '586.Un atom contine: a) nucleu ») molecule ¢) structuri moleculare @) particule necunoscute ©) electron 587.Ce valoare are masa unel molecule de acetilen’ (C,H,)? (Se diz numirul Ini Avogadro N , =6,023-10” molecule / mol) a) 432-10%g b) 432-10" g ©) 432-107 kg ) 432-1073 ©) 432-107Fizicd 588.Un A este o unitate de misuri egali cu: 2) 10m b) 0,1. om ©) 101m 4) 0,01om ©) 10%cm 589.Dimensiunea unui atom are ca ordin de marime: a) 101m o) 1A c) 0,1 nm tom e) 10cm 590.fn urma ionizarii unut atom de hidrogen se poate afirma ci: a) atomul pierde un electron b) atomul cagtigd un electron ©) atomul se incared negativ 4) atomul se incarca pozitiv ©) atomul de dezintegreazA 591. Conform celui de al doiles postulat al teoriei luf Bohr: a) tranzitia atomutui dintr-o stare energeticd superioard intr-una inferioard are loc cu emisia ‘unui foton ») atomii absorb sau emit energie numai la trecerea dintr-o stare stationari in alti stare stationard ©) tranzitia atomului dintr-o stare enengetica superioar intr-una inferioari are loc cu absorbfia unui foton @) tranzitia atomului dintr-o stare enengeticd {inferioari intr-una superioar’ are loc cu absorbtia unui foton ©) tranzitia atomului dintr-o stare energetic& inferioari intr-una superioara are loc cu emisia ‘unui foton 592. Care dintre urmitoarele afirmafii este corecti: ) pentru pitura K numérul cuantic principal esten=1 b) pentru patura L numarul cuantic principal este n= 2 ©) pentru pitura K numérul cuantic principal esten=2 @) pentru pltura L numérul cuantic principal esten=1 ‘Teste Grits ) pentru pitura M numérul cuantic principal esten=3 |. 593. Care dintre urmitoarele afirmatii este corecti: a) pentru subpatura s numérul cuantic orbital este /=1 b) pentru subpatura s numérul cuantic orbital este/=0 ©) pentru subpatura d numarul cuantic orbital este/=1 d) pentru subpatura d numérul cuantic orbital este /=2 ©) pentru subpitura p numénul cuantic orbital este /=0 594. Care dintre urmatoarele afirmatii este corectt: a) pentru patura K num&rul total de electroni este 2 b) pentru patura K numérul total de electron este 4 ©) pentru pitura K numérul total de electroni este 8 4) pentru pétura L numérul total de electroni este 4 ¢) pentru patura L numarul total de electroni este 8 595. Care dintre urmitoarele afirmatii este corectit: a) pentru subpatura s numArul total de electroni este 2 b) pentru subpitura p numérul total electroni este 8 c) pentru subpitura p numérul total electroni este 6 petra subpatura s numarul total electroni este 4 ©) pentru subpitura ¢ numérul total electron este 8 & & & & 596. Dupi modul in care sunt obfinute spectrele pot fi clasificate in: a) Spectre de emisie b) Spectre de pozitie c) Spectre colorate 4) Spectre de absorbtie e) Spectre combinate $97, Dupi modul in care se prezinti spectrele pot fi clasificate in:Fizicd a) Spectre reduse ») Spectre de bands ©) Spectre de tinii Spectre separate ©) Spectre continue 598. Despre analiza spectrali se poate afirma ci: 4) Analiza spectral cantitativa are la baz principiul conform carnia intensitatea fiecdrei linii spectrale depinde de concentrafia atomilor din proba anatizata b) Analiza spectrala calitativi are la baz principiul conform c&ruia intensitatea fiecrei linii spectrale depinde de concentratia atomilor din proba analizaté ©) Analiza spectral cantitativa are la bazi principiul conform cAruia fiecare element are un spectru caracteristic, format dintr-o succesiune de linii spectrale bine determinate d) Analiza spectralé calitativa are la bazi principiul conform céruia fiecare element are un. spectru caracteristic, format dintr-o ‘succesiune de linii spectrale bine determinate ©) Analiza spectrald informativa are la bazi principiul conform c&ruia intensitatea fiecdrei linii spectrale depinde de concentratia atomitor din proba analizata 599. Deficientele modelului planctar al atomului sunt: a) este instabil din punct de vedere mecanic ) este instabil din punct de vedere electric c) este instabil din punct de vedere electrodinamic @) emite numai un spectru continu de radiatii electromagnetice ©) emite lectromagnetice spectru discret de radiatii aL ‘Teste GriléFiz Teste Geil Capitolul 6: Fizicd nucleara a) numarul total de mucleoni (protoni + neutroni) din nuclea ) numéru! de neutroni din ancien ) numairal de protoni din iucleu: 600.* Nucleul atomic are in interiorul sku: a) protoni gi electroni, ») neutroni si electroni ) protoni ¢i neutroni @) atomi ©) molecule 601.* Raza nucleului poate fi caleulati cu relatia aproximativi:(A-numirul de masa, 7 =1,45-10"% m) a) r=n- AP brand Oren Or=n-A ©) r= AP 602.* Raza nucleului are ordinul de mirime: a) 10%, b) 10°%m, ©) 10%m d) 10m e) 10%m 603.* Forfele nucleare sunt forte de interactiune intre: a) numai fntre protonii din nucleu ) numai intre neutronii din nuclew ©) intre tofi nucleonii din nucleu indiferent de sarcing 4) sunt forte de respingere tntre atomi €) sunt forte de respingere intre molecule 604.* Izotopii sunt: a) nuclee care au acelagi numar de masa dar mumér atomic Z diferit ) nucle ce au acelagi numar de neutroni N gi smumat atomic Z diferit ©) muclee care au acelagi numar atomic Z gi umar de masa A diferit 4) nucle care au acelasi N gi acelagi ©) nuclee care au acelasi numar de electron 605.* Numiral de masa A este: 4) numarul de electroni din stom e) suma electronilor a protonilor gi a neutronilor din atom 606. Radloactivitatea naturali a fost descoperiti de ektre: a) Bethe ») Einstein ©) Rutherford ) Henri Becquerel ©) James Joule 7.* Considerati urmitoarea reactie de dezintegrare: '9B+ZX-+$a+{Be. Care variantii este corecti pentra atomul X: a) 1x b) x o) ix @ 2x ix 608.* Considerati urmitoarea reactie de dezintegrare:Al+in—tat 4X. Care varianté este corecti pentru atomul X: a) aX b) ix o) Bx ad) ix @) Bx 609.* Considerafi urmitoarea reactle de dezintegrare: |H+jn>3 7+4X.- Care varlantit este corecti pentru atomul X: a) 1x b) x ©) ox a ix ©) ix 610.* Legea dezintegririi radioactive este:611.* Timpul de injumititire este timpul in ca 2) numérul de nuclee radioactive scade de zece ori 'b) numarul de nuclee radioactive creste de douk ori ©) numarul de nuclee radioactive scade la jumatate ) num&rul de nuclee radioactive creste cu patru ) materia radioactiva se dezintegreaz8 complet 612.* Formula matematici a timpului de ‘injumititire este: In2 Ta a) a b) Ty, =A-in2 ©) Ty =# in ea ind ©) Tyg 2212-2 D) Ta= 613.* Varistia in timp a numiralul de nucle dezintegrate (viteza de dezintegrare) se aumefte activitaten sursel si se caleuleazi cu formula: a) A=A,-e" b) A=AE e ) AHA ye* 4d) A=Ay-e* oO Astiet . 614.* Timpal mediu de viati este: 8 Teste Grit 4) intervalul de timp in care numérul initial de nuclee scade de 2 ori b) intervalul de timp in care numarub initial de nuclee scade de 3 ori ) intervalul de timp in care numéral initial de nnuclee scade de 4 ori 4) intervalul de timp in care oumérul initial de nuclee scade de e ori (e este numarul 2,71) ©) intervalul de timp in care num&rul inifial de uclee scade de zrori (este numérul 3,14) 615.* Timpul mediu de viafa este dat de 616.* Un preparst radioactiv de “Ucn masa de 1g emite 1,27-10* particule pe secundi, Care este timpul de injumitifire al izotopulul (Na=6,023- 10"): a) 3-107 ani b) 49-10 ani ¢) 2-10ani 4) 4,4-10° ani €) 5-10 ani 617.* Ce numér atomic Z va avea tzotopul ce se obfine din "27h dupi 4 dezintegriri a si doua dezintegrart J: a) Z=82 b) 2-86 ¢) Z=84 4) Z-88 ¢) Z=80 618.* Ce numir de masa A va avea izotopul ce se obtine din “27h dupi 4 dezintegréri a sidouk dezintegriirt B-: a) A=220 b) A=224 ©) A=216 4) A=228 ¢) A=218Fidos 619.* Ce izotop se va forma din “)U dupa 2 dezintegriri 6° $1 o dezintegrare a: a) BX ») ax ©) BX o yx ) BX 620.* Dupi cfti timpi de injumititire activitatea une surse radioactive scade de 1024 ori: a) b) °°) d) ©) t=10-Tya 621.* Si se determine constanta radioactivi 4 unui preparat daci se stie eX activitates acestuia scade cu 10% in timp de 0 ora. (se considers In9 = 2,197; In10 = 2,302) a) 1,56-104s1 b) 1321046 ©) 2,24-104s" 4) 2911055! ©) 3571075" 622." Care dintre urmitoarele nuclecle 3C,40,4N, 20, $C, sunt izobari: a) ic,40 b) 3C.30 ©) 3C,4N 9 ECON ®) 40,50 23.* Procizati numérul de neutroni din nucleul YO: a) NeS 1b) N=22 ©) N=3 @Ne12 ©) N= Teste Gril 624.* Precizati numirul de neutron!’ din nucleul 9F : a) N=4 b) N=7 ©) N=10 é) Nel e) N=28 625.* Precizafi numirul de neutron! din nucleul Mn: a) N=20 b) N=25 ©) NelS 4d) N=30 €) N=35 626.* Unitates de milsurd pentru doza Diologicl este: a) Sievert ) Curie ©) Gray 6) Roentgen ©) Red 627.Care dintre urmitoarele procese descriu interactiunes intre electroni si substan: ) anihilarea pozitronului gi electronului ») imprasticrea inelastic& pe nuclee ©) influenfeaza c&mpul magnetic nuclear 4) interactia coulombiand cu electronii atomilor ©) imprastierea elastica pe muclee 628.* Particulele o sunt: a) nuclee de {C ) nucle de 1H c) nucle de “NV 6) nucle de $0 ) nuclee de #He 629.* Radiatille y au o naturé: a) gravitational ») sunt protoni ¢) sunt nuclee de {He 4) sunt electroni ) sunt fotoni (radiatie electromagnetics) 630.Care dintre urmitoarele _ nucleele 2C,4O,4N ,4O, iC, sunt izotopi: