Scribd Logo
Unggah

Selamat datang di Scribd!

  • Tratat de Endodontie Vol 2 Iliescu 2014

    Diunggah oleh

    patriciame9
    4K tayangan244 halaman
    tratat endodontie

    Hak Cipta

    © © All Rights Reserved

    Format Tersedia

    PDF atau baca online dari Scribd

    Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

    Apakah konten ini tidak pantas?

    Laporkan Dokumen Ini
    tratat endodontie

    Hak Cipta:

    © All Rights Reserved
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    4K tayangan244 halaman

    Tratat de Endodontie Vol 2 Iliescu 2014

    Diunggah oleh

    patriciame9
    tratat endodontie

    Hak Cipta:

    © All Rights Reserved
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    dari 244
    TRATAT de ENDODONTI E volumul 2 Acad. Prof. Dr. Andrei ILIESCU (sub redactia) (© Editura Medical, 2014 Toate drepturile editorisle asupra edifiel romdnesti aparyin in exclusivitate Eetril ‘Medicale. Publicafia este protejatf integral de legislaiia inter gi internefional. Orice valorificare a confinutuiti in afara limitelor acestor legi si a permisiunit editorilor este interzisd gi pasibild' de pedeapss. Acest lucra este valabil pentni orice reproducere ~ {ntegrali sau parfialf,indiferent de mijloace (multiplicf, traduceri, microfilman, precum ile stocarea i prelucrarea in sistem electronic).” Descrierea CLP a Bibliotecii Nationale a Roméniei Tratat de endodontie / Andrei Iliescu (sub red.). - Bucuresti Editura Medical, 2014 2vol. Bibliogr. ISBN 978-973-39-0773-2 Vol.2 - Bibliogr. - ISBN 978-973-39-0775-6 L Biescu, Andrei (coord) 616314 Redactor: Liliana PETRESCU ‘Secreta de redactie: Maria Elena NEAMT ‘Tehnoredactor: Florina ALEXE. Primavera PANAIT ‘Corector: Corina GHINOIU 23 Capltolul 26 Capitolul 27 Capitolul 28 CCapttelul-29 Capitola! 30 Capitola! 31 Ccapitolul 32 Ccapitotu, 33 Capitolul 34 Capttolul 35 Capitolal 36 Capttotul 37, CUPRINS Volumul 2 LARGIREA MANUALA A CANALELOR RADICULAR... Sef luce Dt. Paula Perea INSTRUMENTARUL ENDODONTIC ROTATIV... Dr, fonela Etsabeta Clobanu LARGIREA ROTATIVA A CANALELOR RADICULARE Dr, Sergiu Gabriel Nicola LAVAIUL ENDODONTIC. ‘sist. Dr. Anca Trcdtoru PANSAMENTUL ENDODONTIC ANTIMICROBIAN wvesnrevnenonnne Prof. Dr. Andel tescu DEZINFECTIA CANALELOR RADICULARE PRIN AGENTI FIZICI..... 571 Sef tue. De Alexandru Andrel esc, Prof Dr. Andre esc ACCIDENTE IN LARGIREA CANALELOR RADICULARE... Dr, lonela Elbabeta Ciobanu OBTURAREA CANALELOR RADICULARE. Prof. Dr. Andrei Hlescu, Dr. Mihaela Georgiana ties Asist. Dt. Uana Aminov PROGNOSTICUL TRATAMENTULUI ENDODONTIC - 494 . 505, 518 528 592 602 Cont. Dr. Monica Dana Monea RETRATAMENTUL ENDODONTIC ORTOGRAD. ‘sist. Dr. Anca Torcdtoru PROGNOSTICUL RETRATAMENTULUI ENDODONTIC 1V_TRATAT OF ENDODONTIE Capitolul 38 Capitolut 39 Capitotul 40 Ccapitolul 41 capitolul 42 CCapitotul 43 Capltolul 44 Caplcolul 45 Capitolul 46 Ccapitolul 47 Capitol 48 >ROGNOSTICUL RETRATAMENTULU! ENDODONTIC RETROGRAD {CHIRURGICAL.. ‘Aalst. Or, Anca Torcdtars PROCEDURI DE ALBIRE A DINTILOR.. Conf. Dr. Mihaela Jena Jueulind RESTAURAREA DINTILOR DEVITALL.. Conf. Dr. Mibaele Jana Tuevind ALTERNATIVA IMPLANTO-PROTETICA IN TRATAMENTUL PRTOLOGIE! PULPARE we nomemnn nnn fef leer Dr. Alexandra Andee Mescis INTERFATA ENDODONTIEI CU ORTODONTIAcnewinwenee—ne r. Mihaela Georgiana Miescu [MANAGEMENTUL PACIENTILOR CU AFECTIUNI SISTEMICE IN ENDODONT IE eens Cont Dr Senda ithaeia Popescu INHALAREA DE CORP! STRAIN! IN TRATAMENTUL DE CANAL. 878 Dr. Monalisa Elena Enache INFECTIILE ENDODONTICE §1 PATOGENEZA BOLILOR SISTEMICE nnn Cont. Dr. Sanda Mihaela Popescu BIOSTIMULAREA IN CAMP ELECTROMAGNETIC... Dt, Bogdan Vids MATERIALE DE OBTURATIE DE CANAL avon nnoneomns Cont. Dr. Monica Dana Monea EXAMENUL IMAGISTIC IN. ENDODONTIE... Sef luer Dr Alexandru Andre! Hiescu, Asst. Or. rina Marla Gheorghiu, Dr. Mihaela Georgiana liescu 77 780 _ 738: 508 — sininneee 826 31 mie G LARGIREA MANUALA A CANALELOR RADICULARE 263.23, Tehnica fortelor compensate (balanced force). 487 263.24 Tehnica telescopar progre- sive (step-downvcrown- ernie 408 telescopsri Instrumentelor de canal... 483 2631, Migcle de lige manvald 2 me) 2 renee 483 26.3.2.6.Tehnles clindvll apical 490 . “Tehnlclle de lérgire manuala 484 ——— 2632.1 Teblea standard 264, Unsves manall © conker (conventional). ~ 404 urbe. 262.22,Tehnica telescopiri egiesive —eibllogra (step-back) nme 485 26.1. IMPORTANTA Indubitabil etapa de preparare a canalului radicular este cea im importanté fazi a tratamentului endodontic Premisa canal corecte este debridarea (curatirea) si dezinfectia prealabili a side, mului_ endodontic, In ordine corecté mal Intéi se realizeazd configurarea (confor- marea) canalului radicular si mai apoi debridarea. Prin tratamentul me- canic se faciliteaz8_configuratea, debridarea filnd completats de_activ= hea iriganjllor, 5 1 pega 4 fe) Be) oiouctora fear averse fe rte oh 482 _TRATAT DE ENDODONTIE de fal multe criteri: lipsa_simptomelor_sublective (lipsa durerilor spontane sau pro- vocéte, lipsa sensibiltafi la percufla In ax}; 2 functionalitate pistrat’ tn cadril sistemulul_masticator; 2)-“lipsa_fenomenelor Inflamatoril periapical 45~ Tadjologie obturatie de canal corecti fir4 fenonene patologice perlapic 26.2. OBJECTIVE eS Succesul tratamentului mecanic de canal presupune: ~ realizarea unei cavitiji de acces corecte, care s& permit 0 vizue- fizare bun’ st accesul direct tn axul [ung al canalului redicular, dar f8r8 sacrificiu inutil de fesut dentar sSnétos; = largirea canalului concentric cu forma sa initialé, méntingnd linia anatomiei canalului, inclusiv curburile; ~ realizarea unei forme conice uniform progresive a canalului radi cular, cu calibrul minim la nivelul foramenului apical, care trebuie sé-si pastreze pozitia, fard a fi transportat; = evaluarea radiologic’ judicioasa (anatomia canalului, patologi preexistenta); ~ izolarea corect8 (rulourt si aspirator, dig8); = odontomettia precis8; = utilizarea solutiilor de lavaj (optimizate prin incikzire si utilizarea ultrasunetelor); __ = Indeprtarea $1 refacerea corect8 a tuturor restaurtilor coranare defectuoase Inaintea Inceperil tratamentului endodontic = protejarea dintelui impotriva fracturii in timpul tratamentului ‘endodontic; ~ starea parodontalé a dintelul trebule s8 fie bund sau In rezolutle; ~ mentinerea permanent’ a canalulul umed cu ajutorul solutillor de lavaj endodontic si 2°chelatorilor; = utilizarea instrumentelor de canal féri efort excesiy, dupa instruc- slunile producitoruk Urges manual a canalelor radiculare 483 26.3. MODALITATEA DE MANEVRARE A INSTRUMENTELOR DE CANAL Pentru largirea canalelor radiculare (shaping) se folosesc mai multe tebnici prin cate instrumentarul endodontic destinat acestui scop tera- peutic, acele de canal, este manevrat de o anumits maniera. De regula, in cursul tratamentului biomecanic de canal instrumen- tarul manual indepérteazé prin rézuire dentina din perefii canalelor gratie unor miscari fie de reaming, fie de pilire circumferential. 26.3.1. MISCARILE DE LARGIRE MANUALA A CANALELOR 26.3.1.1, Reamingul Miscarea de reaming const& inti-o rotatie de 90° in sensul acelor de ceasornic, urmata de retragere. Se utilizeaz8 in special ace Kerr tip burghiu (reamere), datorits unghlulul dintre spire si axul lung al instru- mentului. Aceastd tehnicé permite controlul diametrulul preparatiel. 26.3.1.2, Pilirea circumferential Pilirea circumferential const In miscari de du-te - vino de ampli- tudine 2-3 mm, apastnd circular pe tofi peretii canaluful radicular sI inde Partand uniform din stratul de dentind, Se utilizeaza in special ace Kerr tip pila ffile) sau ace Hedstrém, De retinut cé: 5 fyreducsren aculul in canal se face pas ual etearen Bd activ (timp in care se produc: = jeintoduceree abu in canal se face de fecare data in alt punct al circumferinjer acestula pentru realizarea actulul de largire circulara; ~ conformarea canalului (preparatia) va fi uniforms, cu 9 conicitate, continu, 484._TRATAT DEENDODONTIE Utilizarea cu presiune excesiva la nivelul curburii interne a canalului poate duce la Indreptarea curburit (fenomenul de stripping) sau chiar perforatia linear a peretelui respectiv (fenestrarea). 26.3.2, TEHNICILE DE LARGIRE MANUALA 26.3.2.1, Tehnica standardizatd (conventional) Tehnica standardizaté (convensionala) Tehnica conventionald a fost descrisi de Ingle in 1961 si reprezint tratamentul clasic de preparatie @ canalelor. Aceasta tehnica este indi- cat in _canale drepte, obturatia ulterioara de canal realizindu-se pr ‘ehnica_monocon, sau_doar cu past Dupo inifiald cateterizare a canalului radicular, se introduc acele pana la nivelul constricfiei apicale, conform odontometriei. Negocierea canalelor radiculare se realizeazd printr-o_miscare de rotatie reciprocd (watch winding) 2 acului lubrifiat in prealabil ena mig! de pile cleumfereriald sau cu sugchi de otaie de un sett ge cate si Fetragere (reaming), se abordeazS peretil pe toats lun- glmea de lucru, ‘Acele de mirime crescitoare se reintroduc secvential pind la punctul de referintS apical. Se tncepe cu acul cel mai_mic Nr_19 sau Nr. 15, In functie de grosimea canalului. Tn cazul canalelor cu dia- ‘metrul foarte mic, se’ poate face permeabilizarea $] cu ace Nr. 06 sau Ne. 08, In cazul canalelor,cu diametru mai mare, acul Initial poate fi Ne 20, Dupé utilizarea acelor cu diametru mic pana la constrictia api- cali, trecem la ace consecutiv mal mari, retragindu-ne In treimea medie, apoi cu ace de dimensiuni si mai mari in treimea coronars, pistrandu-se secventlalitatea far a séri peste veeo marime. Miscarile de pilire se fac pe toti peretii canalulul radicular, rezultind ‘anal in forma de: pile pereyt netez]- cu call palnlé cu perefi netez, cu calibrul_minim la frictiei_apicale si cel maxim la nivel _coronar. Conicitatea ‘corespunde instrumentulul utilizat sau este maj mare. {n cazul canalelor curbe, Instrumentul va fi precurbat in prealabil, conform indicatiel de pe radiografia preoperatorie, sau se utilizeaz’ ace flexibile, preferabil cu varful inactiv. Tratamentul se face sub irigare Urgrea manuals canalceradcale 485 continua cu solut endodontic, puténdu-se asocia_si_un lubrifiant sau_un chelator, Pentru a evita formarea de praguri, este obligatorie verificarea permeabilit&tii canalului radicular pe toatd lungimea de lucru, respectiv { recapitularea cu acul intial. Indepartarea detritusulul dentinar remanent * este necesara pentru a nu se compacta dentina In canalul radicular $i a avea riscul pierderil lungimii de lucru. Tehnica conventionalé este o tehnici apico-coronaré_usor_de. realizat, Conformatia rezultaté are_conicitate redusa. Din cauza frictiunil ‘acului pe o portiune extins& 2 canalulul radicular, preparatia apicalé Tm cazul canalelor curbe se face dificil, riscul indreptirii curburilor (Stripping) find apreciabil. . ‘Canalele tratate prin tehnica standardizata se obtureaza fie cu un singur_con central de gutapercd, fie cu _conuri de argint (la vremea respectiva). Canalul, fiind preparat cu un reamer cdrula | se imprima migciri de rotafie, ajunge - In cazul ideal - si aib’ aceeasi dimensiune ‘cu ultimul Instrument utilizat sl cu conul de gutapercé ce urmeaza a fi introdus. Din cauza conicitatii reduse a preparati densarea ral ‘Avantajes? ~_diametrul rotund al preparatiet canalulul, mai ales In treimea sa coronara, cand se folosesc migcarl de reaming, puténdu-se obtura cu un ur con cu diametrul similar celui al canalulul radicular; = economia de timp. Dezavantajer - - = in cazul canalelor cu sectiune ovals sau reniform’, prin reaming _nu_se abardeaza tof peretil_ canalulul radicular; Incercarea de a crea lun canal cu secfiune rotund poate duce fa perforasi. In acest caz, se recomand3 miscdrile de pilire circumferentialA, nu se n- 26.3.2.2, . Tehnica.telescopaciiregresive.(step-back) Odat& cy introducerea si réspéndirea tehnicilor de condensare fateralé si verticala, tehnica standardizat8 a fost tnlocuits tot mal mult ~ de"forme de preparatie cu conicitate marit’. Tehnica step-back sau telescoparea regresivé a fost introdusé de Clem in 1969 si apol completat de Mullaney in 1979. Ea reprezinta o _Modificare 2. metedei. standamdizate de tratament larcirea scealizandu-se net * 486 _TRATAT DE ENDODONTIE Aceastd tehnicé In trepte este recomandaté in tratamentul mecanic al conalslor radisulate. cua curburd soars, sore moderaid. Este 0 teh inicé apico-coronara. Primul ac care se introduce pe toata lungimea de lucru se numeste acul initial (initial file), Se_configureaza_ segmentul. apical, utilizindu-se dupa unil autori ace cu 2-4, respe 3-5 dimensiuni_mal_mari_decét acul initial cu cate sa efectuat odontometria, Se reatizess sf aie care va reprecenta Uige pid le are se_sfectuears uatarmeniUl biomecani $l linia aplcal s saeae ae anal Preperata Tegal apes S canclay And la constrictia epicals Gane Varglte In funczie de calibrul natural al acestuia, de obicei pani la un ac cu doud ping la patru numere, superioare celui cu care 5-a facut cateterizarea $i odontometria. Ultimul ac care s-a utiizat pe toaté lungimea de lucru se numeste acul master apical (apical master fe). Urmatoarele instrumente se aleg In ordine crescitoare, la fiecare ac superior ca_dimensiune, lungimea de lucru se scurtesz4 cul mm. “Aceastd retragere se face pani la 4-5 mm de stopul apical. Dups fiecate ac se realizeaz controlul pérmeabilftati pe toatd lun- gimea de lucru a canalulul radicular. Aceasta maneve’, numiti secapl- lula se face cu un ac cu un numir inferior faté de ultimul folosit pané se ajunge la acul master apical, lar dupa ce Incepe telescoparea rearesivé propriu-2is8 (ret ilimetty), cu" acul master ‘apical pand [a nivelul stopulul apical. Lavajele endodontice i recapitularea pe tntreaga lungime de lucru asigurd permeabilitatea canalulul s1 previn blocajul apical. Ultimul ac cu care patrundem In canalul radicular se numeste ac final (final file., cu Tehnica_telescopirii_rearesive are avantalul_unel_preparati o_conicitere” mai pronuntats, decat tehnica standardizaté, permitand condensorea aterali_ca tehuics de obturatie de electle. Datoritd ree Tragerl cu cite un mmreu ace din ce tree Tal mart tecul aparitiei Jawrogeniilor de tipul _praguillor si a perforatilor sunt mi reduse ‘Tehnica step-back este mai greu de aplicat corect in canalele cu curburd accentuat, utllizindu-se in special in_canalele_cu_curburd moderat’, futem varia tehnica, utilizind freze Gates Glidden pentru _a largi trelmea coronard si se pot Introduce si ace Hedstroem pentru a evaza (coronar preparafl Tremlifare Caz clini i care lungimea de lucru este de 24 mm, _acul intial este Nr.15, acul master este Nr. 35 gi acul final este Ni Lngjirea manuall 2 canalelorradieuare 487 Secventa utilizarli acelor este: Iso 15 - 24 mm ~ acul Initial (initial file) Iso 20 - 24 mm — Iso 15 — 24 mm - (recapitulare) {0 29 - 24 mm = 's0 25 - 24 mm ~ Iso 20 - 24 mm - (recapitulare) = go 25 — 24 mm ~ Iso 30 - 24 mm ~ Iso 25 - 24 mm - (recapitulare) = Iso 30 ~ 24 mm ~ Iso 35 - 24 mm ~ acul master apical fopical master fe) = Iso 30 - 24 mm ~ (recapitulare) = Iso 35 - 24 mm = Iso 40 - 23 mm 0 © ~ Iso 35 - 24 mm ~ (recapitulare) = Iso 45 = 22 mm ~ Iso 35 - 24 mm -~ (recapitulare) =_Iso_50 - 21 mm = acul final (final file) In tehnica step-back, ca si in celelalte metode de preparare ale canalulul radicular trebuie sd tinem cont de faptul cd_majoritatea canalelor_ au_un_diametru_vestibulo-oral_mai_mare decat_cel_mezio- ~Gigal SHTeI RA Instramentaral nu va acfiona pe peretele vestibular “Fn special pe cel oral, Un avantaj al telescoparil regresive este faptul cS, retra- :, 5 evita utilizarea acestor ace mal gette Tish putin flexibile In freimes aplcalf, evitindu-se formaiea raauilor (elbow). ; Pentru a aborda mai eficient canalele curbe se utilizeaz un Jubii fant (Rc-orep) s1_ace ultrflexblle Tn aceasté tehnicd se urmSroste pastrarea: unui diametry cit_mal _mnis_al_canalulul radicular la nivel apica) s! a_unel conicitati moderate pentru a evita extruzarea materialului de obturatie dincolo de apex si, de asemenea, retentionarea sa in_canal 26.3.2.3. Tehnica fortelor compensate (balanced force) Tehnica forfelor compensate a fost descrisé de Roane si Sabala th 1985. Se utilizeazS in tratamentul mecanic al canalelor radiculare cu curburd accentuats. 488 _TRATAT DE ENDODONTIE Ace pili cu varf notsietor (pile Flex-R) se introduc pe soad 1un- gimea Je lucru gi se rotesc 90° in sensul acelor de ceasornic, aplicind usoaré presiune in ditectie apicalé. Se pozitioneaza astfel acul iz nivelul ichel apleals. Pentru facilitarea patrunderii acclor pe conal se poate realiza lir- glrea ireimil coronare sau a porjiunii canalutul pana la nivelul curburli cu freze tip Gates-Glidden, similar tehnicii de telescopare progresiva. A soua rotatie se face in sens invers acelor de ceasornic de 120" 360°, cu presiune tn directie apicalé. Acul se angajeazé indenting, avind 2 actiune de téiere, Uitima migcare este din nou o rotatie in sensul migcarti de reaming pentru a Incirca detritusul dentinar, care mei apoi va fi indepartat din canalul radicular, Prima migcate este de pozitionare, a doua migcare este cea activa. Se pot utiliza 51 ace Kerr reamer sau file. Este 0 meioda ef lent, dar trebuie combinaté cu tehnica pili, Dup’ unii autori, este contraindicaté folosirea fortelor compensate ca unica tehnicé in tra tamentul mecanic al unui canal radicular Tehnica 2ermite Wigires sufcien) spans Je pivetill consitictigi ape gale_s, canalelor_cu curb at. Forta apiicata .balansat® ‘supra ale geometric! cangivlu!, evitand Indreptatea curburilor $1 istcdeni. com ar stippiigul sau chiat_per foratilie is pivelul curburit interne _{fenestrareg). De asemenea, sunt evlisis pisiaie pe curbura externa « canalului radicular, zippingul si transpozitia apical8, canalul puténd ii instrumentat corect pe toata lungimea de iucru. Simul tact si abilitiqile practice ale operatorului raman foarte importante indiferent de tehnicé si de instrumentar. Avantajul_metodel const& In posibilitatea instrumentdril apicale pnd la ace ISO 45-80 $i évitarea devierii de fa directia canalului, In spe~ cial in regiunea apical3. 26.3.2.4. Tehnica telescoparii progresive (step-down/crown-down) Tehnica step-down a fost introdusé de Goerig in 1982. Conceptul abordarii initiale a regiunil coronare a canalului radicular a fost descris ined din 1976 de Riitano, Insé a fost privit cu scepticism deoarece riscul blocérii cu denting a canalului radicular tn zona apicala era considerat Lurptes niarsld a canallorachculare 489 prea mate tn conditie in care acest segment ru era instrumeniat cu Prioriate. eauisa.sieaedgomy, permite Jiegize de, fons conics, slssoaat a canalului radicular nea, descrescatoare. a aarimi, " cadrul tehnicii de telescopare progresivé se efectueazS mai ‘ntai permeabilizereu cu ace 08, 10, 15 gi l&rgirea segmentului coronar gi nijociu co insteumentar matwial, apoi se pot utiliza pana la niveiul freze Gates-Glidden, Se irigé abundent canalul, largites canaiului in dou’ treimi corgnare, se utiizeazd ace ‘din ce In ¢@ mai_mici ¢ de_cAtve zona apical, Se introduce ‘sstrumentarul ilenegrur din ce ta ce mai fadans, 03: vet telserauall » sepmnentulul corgnay, con- ical, Ocontomeiria finela se face cand in- numeroase[avaria) cum ar fi: ea jecutulul MOR necrotic sau infectat, Z $5) inedie a canalulut racicuier fa Ineeputul tra- famentulul biomecanic, eviténd pistonarea detrtusurilor in zona per apicala; => seducerea _pevcoluluiacutlzérllor_in_tratamentul_gangrenei puipare prin indepararsa cu prioritate a rlimegugului dentinar infectat dir, cele doug treimi coronare ale canafului gi evitdad riscul transporca acesivia prity oramenu! apical it zona periradicuiara (principiu! mersdel ese reducerea extruziei apicaie}; => latgirea coronard Initial face ca instrumentele s& aib& mal putin contact cu perefil canalului in cele doud treimi coronare ale sale, eliminandu-se astfel interferentele mecanice dentinare de la acest nivel; ‘=> instrumentarul poate fi manevrat cu mai mare precizie in treimea apicald a canalului radicular, calea de acces citre aceasta zona find larga gi accesul rectiliniu pnd la nivelul curburil, astfel incdt nu se deviazé traiectul acelor de canal; ‘=> tratamentul tun api rapid $i eficient; > scadsoboseala_instrumentarului_endodontic, eviténdu-se separarea (fracturarea), datorita contactulul sau de lueru redus in cele dous treimi coronare ale canalutul; 490 _TRATAT DE ENDODONTIE Liga manuals canalelcradiculare 491 ~ _diminueaz’, “de asemenea, riscul_indreptéril_canalelor_curbe (stripping) si_scade freeventa erorilor de tratament (praguri, dilacerare apicald, fenestrore}; ~ eficientizarea_lavajelor_endodontice, prin crasterea cantit3tii so- lutiel si posiblitatea improsp3tarll si a: utilizirii metodelor moderne de lavaj, datorité largirl zonel coronare a canalulul radicular. Se evita astfel blocarea canalelor cu_rumegus dentinar $1 formarea de dopur dentinare; = Galitatea tratamentul biomecanic de canal si a debridaril sale (curdyiii sau cleaning-ului) devin predictibile; = este 0 t2hnicd rapidé ce permite, tn situatli clinice favorabile, efectuarea_tratamentului endodontic Intr-o singura_sedinsé, chiar in Se eementlet endodontic Sart 26.3.2.5. Tehnica dublei telescopari (duble flare) Tehnica dovble-flare reprezinté o imbinare a tehnicllor de telesco- pare progresiv8 (step-down) si telescopare regresiva (step-back). Canalul se lirgeste dinspre coronar spre apical Incepand cu Instru- mente groase, in secvenf8 ISO descrescitoare. Se insist pind cand lungimea de lucru este accesat& cu un ac subtire. Preevazarea In treimea coronard poate fi completaté prin utlizarea frezelor Gates-Gtdden. Se realizeazi instrumentarea zonel apicale pang la diametrul dort, jar apoi se aplicd tehnica step-back dinspre apical spre coronar pentru a mari conicitatea canalulul. Prin aceasté tehnicd, se imbin& avantajele tehnicii de telescopare progresiva cu cele ale telescoparii regresive: ~ se indeparteazé initial factorli de interferengé mecanica din cele doug treiml corcnare, pana fa nivelul curburii canal ~ se Inlaturd fesutul moale necrozat gi infectat si dentina ramolita din treimea coronar& a canalulul radicular; se realizeazi si 0 preparatie apical§ judicioas8, sub control, a fe a canalului radicular, cu pistrarea corecté a lungimil de 26.3.2.6. Tehnica cilindrului apical (apical. box) Aceast8 tehnicd pleacd de la premise cé unele canale radiculare sunt mai largi tn treimea apical, in special la nivelul incisivilor. Se considers ci pentru aceste canale preparatia optim ar fi sub form’ de cilindru in zona apicala pentru a obtine o curdare eficienté. Se utilizeazS initial ace Kerr file printr-o miscare de pilire, apot prin migcéri de reaming se conformeazs un stop apical. Se Incepe cu acele Nr, 08-20 si se continua cu 2-3 numere pana acele se introduc Iejer in canalul radicular. Cele dou’ treimi cqronare se prepard sub form conic& cu ace Hedstrém sau chiar cu freze de canal coroner fafa de curburd, cu dimensiunea cu un nurn&r mai mic decét uitimul ac utllizat pe toa’ lungimea de lucru. Recapitularea se face prin migcari de reaming, astfel Incat la final preparatia apicala are forma cilindric&, cu un stop apical la nivelul con- strictiel apicale, care va fi limita obturatiei de canal. ‘Avantajul acestei metode const8 tn curafarea superioaré a treimil apicale a canalului radicular. 26.4. LARGIREA MANUALA A CANALELOR CURBE Canalele radiculare prezinta In marea lor majoritate o curbur8 mai mult sau mal putin accentuatd. Aceasta poate fi plasat’ tn mal multe planuri, mezio-distal (poate fi observat pe radiografia conventionala retro- alveolar’) sau vestibulo-oral (poate fi observat numai pe CBCT, clinic, sau microCT, ex vivo). Diagnosticarea unei curburi se face atft radiologle, putandu-se evidentia in special dup& obturatia de canal, dar si preoperator. Simul tactil si experiena clinicianulul orienteaza, de asemenee, tratamentut In cazul existenfel unor curbutl. Introducerea pasiva @ unui instrument endodontic usor precurbat In canalul radicular ne orienteaza in functie de pozitia manerului instrumentului asupra curburllor. Schneider propune o clasificare a curburilor canalelor radiculare pentru @ ajuta clinicianul In alegerea tipului de tratgment biomecanic, corelat cu unghiul curburil, Canalele cu curburi de 0-5° sunt considerate canale drepte, canale cu curburi intre 10 $i 20° sunt canale cu curburi medi, iar canale cu curburi de mai mult de 25* sunt canale cu curburé mare. De asemenea, trebuie jinut cont si de pozitia curburil, de raza curburi, de lungimea curburil sl de faptul c& toate curburile se desfé- 492 _TRATAT DE ENDODONTIE soar, mai mult sau mal putin, tridimensional. Curburile sunt intotdeauna Tai pronunfate decit apar pe radiografie, Pentru 0 abordare cét mai facilé a canalulul radicular trebuie incer- cati mai intéi reducerea curburil in perimetrul cavititii de acces si"al intrarii In canal. Se realizeazd astfel 0 preevazare. Cu o freza Gates- Glidden se inléturd toate obstacolele din treimea coronaré si medie astfel incit instrumentul s8 poat fi introdus in linie dreapts In canal pana la nivelul curburil de la nivelul trelmil medii sau coronare. Instrumentele vor fi precurbate corespunzétor curburii canalulul Nu ar trebui rotite in canal pentru a pastra orientarea varfului acului. Se vor utiliza preponderent migcari de pilire circumferentiala sau pilire anticurburd. Precurbarea insuficient& conduce, la instrumentele cu m&- mai mari si mal putin flexibile la aparitia de praguri in treimea apical’. Th cazul canalelor cu curburi accentuate se pot utiliza metode aju- t8toare precum mérimile intermediare de ace pentru a evita formarea pragurilor, deoarece usureazé trecerea intre dimensiunile standard ale acelor, mai ales intre acele cu dlametrul mi Dupé precurbarea instrumentului partea taletoare a spirelor de pe zona interioar§ a curburll aculul poate fi rotunjita, cu ajutorul unel pile diamantate, pentru ca instrumentul si fie eficient si sé fnlature dentina preponderent de pe curbura extericard a canalulul radicular, in scopul astral formel Initiale a acestuia. De asemenes, se poate apela la tehnica piliril anticurburé (anticurvature filing) In care instrumentele de lucru fac presiune pe zona exterioara, de sigurant8, a curburll (safety zone), evitindu-se partea in- tetioara, de rise, a curburil (danger zone). ‘Avantajul consti In reducerea riscului de perforatit si modificari ale curburilor canalelér in sensul Indreptarii acestora. Aceast& manevid este inclusd in cadrul altar tehnici de largire, neconstituind practic 0 tehnicS de sine statétoare. Rezultatele unui tratament endodontic depind nu numai de instrumentele utilizate gi de tehnica de tratament aleasé, ci gi de expe- jenta clinicianulul, precum sl de cunoasterea aménuntits a materialelor 41 tehnicilor, Tn alegerea tehnicil corespunzatoare trebuie finut cont de situatia clinic’, respectiv de factorii anatomici (diametrul initial al canalului, forma canalulul rotund, ovali sau sub forma de clepsidrs, curbura canalului) si de diagnostic (pulp& vie inflamat& sau gangrené). Decizia pentru utilizarea unei anumite tehnici trebule {uatd Indi- vidual, fiecare caz clinic avand particularitatile sale. Linea manuall a canalelorradiculare 493 Bibllografie 1 Castelluect A. = Endodontics, vol I It Tridente, 396-397, 483, 2005. 2 Clem WH. ~ Endodontics In the adolescent patient, Denial Clin. North Am, 13, 482-493, 1989. 13, Fava L. The double flared technique, an alternative for biomechanical preparation, 4 Endod, 9, 76, 1983. 44, Ford B= Preparation of the root canal system, In: Harty’ Endedontes in Clinical Practice, 5* ed, Wright, £7-83, 2003. 5. Gafar M, Mlescu A. - Endodontie clini sf practicl, ed. a I-a, p. 167, Eat, Medical, Bucuresti, 2004. 6. Goerig AC, Michelich Ru, Schultz HH, - Instrumentation of root canals in molar using step down technique, J. Endod, 8, 550, 1982. 7. Gulabivala K, ABdo 5, Sherif M., Regan JD. - The influence of Interfacial forces and duration offing on root canal shaping, Endodont. Dent. Traumatol. 16, 166- 174, 2000, 8, Helivig £, Kilmek J, Attin T, ~ Elnfubrung in der Zahnerhsltung 6. Ubsrarbeltete ‘Auflage, Deut, Zahnarzteveriag, 309-310, 2012. 9, Hulsmenn M. ~ Die Aufbereltung des Wurzelkanals. inc Heldemany Endodontie, Praxis det Zahnhellkunde, 4° ed, Ucban und Fischer Verlag, Munchen. 10, Hulsmann M, - Endodontle, Thieme Verlag, Stuttgart, 125-128, 2008. 11, Ingle Ji. A standardized endodontic technique using newly designed instruments and filing materials, Oral Surg Oral Pathol, 14, 83, 1961, 12. Mullaney TP. - Instrumentatlon of finely curved canals, Dental Clin. North Am, 23, 575-592, 1979. ers OF, Peters Cl. - Cleaning and shaping of the root canal system. In: Cohen's Pathway of the pulp, 10* ed, Mosby, 321, 2011. 14. Rltano F. = La slstematiea 3 templ, Dental Cadmos, 4 10, 1976. 16. Roane 15, Sabala CL, Duncanson MG. Jr. - The balanced force concept for Instrumentation of curved canals, J. Endod, 11, 203, 1585. 16, Saunders WP. Saunders EM. - Effect of noncutting tipped Instruments on the quality of root canal preparation using a modified double flared technique, J Endod, 18, 32, 1992. 17. Schnelder 5. - A comparison of canal preparations in straight ani curved root canals, Ora! Surg, Oral Med, Oral Pathol, 32, 271, 1971. 18. Tronstad L.- Cllnieal Endodontics, A Text Book, 2 revised ed, Thleme Veriag Stuttgart, New Yor, 185-187, 2003, mw INSTRUMENTARUL ENDODONTIC ROTATIV 27a. 273.11. Sbsterul ProTaper 272, 273.2." Ci miscare reelpeo 273.21. $istemul WaveOne. ara. 2731, 27.1. GENERALITATI Instrumentarul endodontic rotativ poate fi confectionat din ote], inoxidabil (freze Gates-Glidden, Largo etc) sau plisie de_nichelsitan, {freze ProFiles, Light Speed, ProTaper etc.) (tabelul 27.1). TABELUL 27.1 Clasificare w Instrumentarulul endodontle rotatlv “nstrumentar mecanle dn fel din NET Hero 642 i = Hero Shaper Endotere | + Hero Apleal j Sybron Endo 63 | ProTaper i Re Flex Master 27.2. INSTRUMENTARUL ROTATIV DIN OTEL (Getes-Giddea] sunt freze_burghiu de formé_elipsoldalé, cu_striat active scurte sl virf inagiv, fabricate in gase_dimensiun) de la calibeul 150 9) pans la ISO (150) Ele pot fi reaizate pe dot Tungimi, de 15 sau 12 mm, “Supuse unor tensiuni ridicate, frezele sunt realizate astfel incit si se fractureze la nivelul jonctiunil dintre maner si axul lung al frezel. Ingicatil de_utiizare: , Srelacares otMallor_canalelor radiculare; (euolviAta) > preevazares portiunil_coronare drepte”a canalului radicular. ‘Deoarecessunt usor agresive, aceste Treze trebuie folosive eu gia in porjiunea corenari a canalulul pentru a evita realizarea unel fenestra, Utiizarea frezelor Gates-Glidden trebuie asociat® cu irigBri abun- dente pentru a elimina detritusurile realizate si aparitia blocajelor.Tura- ta indicatS pentru a asigura un control adecvat asupra acestor freze este de 800 rpm. » 27.3, INSTRUMENTARUL ROTATIV DIN Ni-Ti (NICHEL-TITAN) In ultimil ani a fost introdus in practica endodonticé un numar mare de sisteme de NiTi rotative menite s& previns numeroasele acci- 496 _TRATAT DE ENDODONTIE insrumenciut endodontic roaiy 497 dence ze pot survent in timpul tratamentului endodontic. sicesie sisteme Tassie 272 auc varletate larg8 th ceea ve priveste caracteristicile de design si performaniele clinice, demonstrandu-se o strans& legatura intre acestea. Cconiettaiie 1 dlametrele acelor Profaper ‘Sau fScut numeroase studii pentru investigarea si confirmarea Prafaper = conic capacitatii instrumentarului rotativ din Nici de a mentine forma adecvata 1 T a ‘canallus gi de a scidea timpul necesar efeciuiii Watamentulyi | ! | i endodon i i ' Dezvoitarea instrumentarului rotativ din NETi este considerata 2 | i : fi una dintre cele mai importante metode de evolutie in realizarea | | i tratamentului endodontic. Indiferent de tehnicile folosite, succesul in obtinerea obiectivelor | tratamentului endodontic depinde in cea mai mare masuré de i t respectarea etapelor pas cu pas. | ' { t 27.3.1. CU TURATIE CONTINUA | x st fs et ' D100 a7 (0, joais x ac70 27.3.1.1,Sisteuyi Provap: fot fooss——fosse Tara inns jee hase Taos 2roTa58 (Dentsply/Maillefe, Ballaigues, Switzerland) a fost | b,_fo0es 50 eres, “Variant manuals, cat sl sotativa cu o conicitate progre- 2, foto 060 0058 sl. pentru a crea o forma idea!d = canalulul si 3 reduce timp. de 2, aies 076 {008s 1 instrumentare, Este un sister care a Yost Intens exarninat $i comoarat — | eee cu alte sisteme. 3, 10.190) Sistemul Profaper este alcétuit din sase freze. Trei dintre ele (SX, Dy oso 1 $1 $2) sunt create pentru a modela forma canalulul, indeparténd ob- 0, [0020 stacolele de pe traseul acestuia si creind o cale netedi de acces | 3, [ae20 pentru acele de finisaj (F1, F2 si F3). } D,, [0.020 Frezele de finisal au ca scgp obtinerea formei finale a canalului cu [o,, [acre ¢ conicitate si_un diametru corespunzatoara, Caracteristicile acestor In- Oe strumente sunt prezentate tn tabelul 27.2: [Dy |e Sistemul ProTaper este recomandat 2 fi utiizat in ordine crescé- Proteper = dlametre toare de la cea mal micd {rez la cea mai mare (SX ~ F3), dupa per- [|e 7 20 3% FA meabilizarea in prealabil a canalelor cu ace Ksfile 10, 15 si chiar 20 ISO 2, [225 8 24 27 3 39 (fig. 27.1) 2, [2 By 233 a 8 Teinica recomandath pentru acest sistem este te a ae viteeza de fotayle variazS tntre 250 — 350 rpm indicéndu-se wtllzaren | be 305 38 465155 s4 ‘unui micromater Gu posibilitatea regiari forjei de cuplu (torque-ulul) gi 3.175 355 45 32 i mn eventual cu functie autoreverse. 498 _TRATATDEENDODONTIE TABEWL 27.2 (Cotinvare) B,_[ses ans si Sas. 655 76, D,|73 285 57 63 72 a >, [90 355. a jens (77s 05 0, [108 5 a 7a a 31 Dy |i 755 76 735 [685 96 bp, [ns [ass 35 es 94, Tor DB, 15: 96 355 905 505 106; Da 7, 1075 107, 38 105 un Dy, [1 nes nes [101s | 105 nis Dal Bi B 107, Tis. 12 Dy B F as [ins 126 Fig. 27.1 ~ Sucoesiunea instrumentarulul fn tehnica ProTaper. Miscitile folosite cu acele pentru modelat sunt de pensulare dato- rita acilunii de tlere lateral (Castelucc, 2605), iar acele de finisaj tbulefoloste prin inser ql retagere rapide fro presiune ex G cig da 2 frezelor -PisTaper manual, Holsmann si Schafer au sustinut cé prin folosirea tehnicit crown- down, instrumentarul nu este supus unor forte atét de puternice ca atune) cind este Introdus de fa Inceput si in mod repetat pind la jungimea de lucru. 27.3.2. CU MISCARE RECIPROCA Instrumentarul care utlizeaz’ migcart reciproce poate fi atat din ofel inoxidabil, ct gi din Ni-Ti. Ca i sistemele ce folosese migciri de Ineumentarl endodontic rota 499 rotatie continué, cel reciproc este utilizat in asociere cu instrumentarul manual In vederea urmatirii_unor etape ale tratamentului_endodontic cum ar fi depistarea orifcilor canalelor, stabllirea traseului de alunecare sau_a lungimii_d Unul din_aygacaiele sistemelor reciproce, este c& ‘I figcorscoscilasle sfsstuatijs| Modlics directio de rotate, ceva co seduce anaria ten ‘“unilor atét-In_interiorul aculyi, ct sLin dinie, Oscilaile produse de instrumentarul reciproc se realizeaza prin migcéri de rotatie efectuate atat in sensul acelor de ceasornic, cat si In sens invers pentru fiecare ciclu. Dentsply @ introdus o tehnologie nou In combinarea migcétilor re- ciproce prin cresterea gradelor de rotajie In sens Invers acelor de cea- somnic (150%) fafa de cele tn sensul acelor de ceasornic (30%), creind 0 rotatie completa la fiecare trel cicluri de oscilafli. Rotatia inversé acelor de ceasornic avanseazé instrumentul anga- jandu-| si t8ind dentina, Miscarea In sensul acelor de ceasornic elibe- reazi freza din dentina Inainte ca aceasta s8 se blocheze. 27,3.2.1. Sistemul WaveOne Sistemul WaveOne are In componenté trei freze disponibile tn trei lungimi: 21, 25 $1 31 mm, Pentru prelucrarea canalului este necesard © singurd frez8. Fiecare din cele trel freze disponibile In sistem este utilizat& im situatil diferite: = freza WaveOne Small este Indicaté In canalele radiculare fine, avand diametrul la varf de 21 150 gi 0 conicitate continua de 6%; = freza WaveOne Primary este folosit8 tn majoritatea canalelor prezentand la varf un diametru de 25 ISO $i @ conicitate de 8% care descreste spre capitul coronar; = freza WaveOne Large este indicat’ tn canale cu diametru mare, acest ac avind diametrul la varf de 40 ISO si aceeag! conicitate cu cea 2 acului WaveOne Primary. Ca tehnicd, WaveOne prezinta patru etape in care trebule respectate: ~ realizarea accesului rectiliniu; = selectarea acului potrivit situatict respective; ~ modelarea canalului cu o singuré frezs; igarea abundenta cu hipoclorit si EDTA inainte, In timpul gi dupa prelucrarea canalulul Este indicat permeabilizarea initiala @ canalelor cu ace manuale jn canalele curbe sau cu ace Path File. Instrumentele rotative avanseazS treptat In canal prin 3-4 misciri 500 _TRATAT DE ENDODONTIE Progresive de introducere si retragere, sub exercitarea unel prestunl apicale usoare. Pentru realizarea preevazril canalului se folosesc frezele WaveOne Intr-o miscare de pensulare tn treimea coronard. Deoarece frezele WaveOne au un design unic, pot fi folosite doar aplicate la un motor WaveOne cu functie reciprocd inverss corespun- Zitoare. Acest motor poate fi insé reglat si pentru rotatie continus, uutind fi utlizat cu toate tipurile de instrumentar endodontic ce uth lizeazi acest tip de migcare. Frezale WaveOne sunt realizate pentru a fi utilizate 0 singurd data, inanerele topindu-se prin sterilizare, Aceasta este o metoda de prevenire a accidentelor ce pot surveni ca urmare a uzuril instrumentelor. Dupé ce a fost aleasé freza corespunzétor canalului, trebuie efec- urmatorli pagi = introducerea th canal a unui ac manual Kerrpilé ISO 10 prin migcari de rotatie si contrarotatie, pana la doud treimi din lungimea canalului sau pan’ cand apare 0 rezistents; = in functie de comportamentul aculul Kerr pild ISO 10 In canal se alege fieza WaveOne corespunzitoare (astfel, dacé acul Kerr opune rezistenta ‘a migcérile efectuate In interiorul canalulul, atunci se alege WaveOne small; dacé acul se mised liber in canal, atuncl se alege WaveOne Primary, lar dac& si acul 20 1SO se introduce cu usuringé in canal se alege WaveOne Large); = freza WaveOne aleas’ se introduce pani la aproximativ dous treimi din lungimea canalului; = se Itig’ abundent canalul (niciodaté nu se introduc acele tntr- tn canal uscat); = se stabileste lungimea de lucru cu ajutorul acului manual si se confirma folosind apexlocatorul si 0 radiografie cu acul pe canal; = se introduce freza WaveOne pand la lungimea de lvcru; = se confirma diametrul apical al canalulul, folosindu-se un ac ‘manual cu aceeagi dimensiune la varf ca cea a frezei WaveOne utilizate; = dac& diametrul canalulul este mai mare decét cel al frezei folo- site, se rela prelucrarea cu urmatoarea frez8 WaveOne cu diametrul mai mare, . tua 27.3.3, SISTEMUL SAF (Self Adjusting File Sistemal SAF reprezinté © oud abordare In designul_instrumen- tarului endodontic, caracterizat printr-o adaptare tridimensional la forma Insrumensarul endodontic oly SOT canalului, gratie folosirii unui. singue instrument care Is1_modificd forma Fin-comprimare datorité lipsel unul nucleu metalic, permitand tn final obfinerea unor diametre mal mari ale canalulul far modificerea forme! Initiale $1 cu pastrarea integr& a Instrumentulul datorité rezistenje! me- canice crescute, aspectul de oritar permite o irloare continud cu De asemene: reimprospitare_constanté a solutiel de irigat tn timpul procesulul de Targire. Datoritl acestor caracterstic, numeroase studii realizate pe probe microblologice prelevate din canale infectate, analize tridimensionale ‘ale suprafefelor prelucrate ale canalelor s1 analize privind adaptarea ob- turafiel de canal la peretii acestuia, au certificat faptul c&,acest sistem ‘este mai_cficient fat de instrumentarul din Ni-Ti rotativg ‘Sistemul SAF este alcatuit din doua ace endodontice din Ni-Ti, independente unul de celilalt, disponibile In trei lungimi diferite (21, 25 si 31 mm) create cu un design revolutionar tn scopul real tratament chemomecanic cAt mai complet al canalelor radiculare. Acest design inovativ nu doar debrideaza canalele cu 0 forma ne- regulata utilizand doar un singur instrument, ci si asigura simultan o irigare pasiva pe intreaga lungime de lucru a canalulul tn timpul pro- cesulul de largir Partea activ a aculuj este realizaté sub forma unui cilindsy in gauri, cu asnectul unul guitar, cu ere subsil_s|_compresihll care ‘are un diametru de 1,5 sau 2 mm si un varf ascutit. Acul cu diametrul i de 1,5 mm poate fi comprimat usor, pentru itrodus in orice canal care a fost prelucrat sau permeabilizat anterior cu ajutorul unui ac tip Kile 20 ISO in timp ce acul SAF cu diametrul de 2 mm se comprima usor Intr-un canal ce a fost prelucrat anterior cu un ac K-file 30. Acele SAF sunt jmanipul: cual ip i wi redusi gare t E tie Intro miscare Fecl- _procd translingasd. De preferat este montarea acestor ace Intr-c piesa ‘contraunghi cu o vibratie vertical avand o cadensa de 0,4 mm si 3000- 5000 oscilatii pe minut. Odati introduse in canal, acele au tendinfa de a reveni la forma initial exercitand © presiune ugoar3, constanta pe peretii analelor. Ca gi celelalte freze din Ni-Ti, odat& Introduse tn canal, acele SAF urmaresc formp_canalulul in sens longitudinal : 4)= aut orinarea canalului i In sens transversal realizandu- se 0 aday limensionala a. i reriorul canalulul: &) superioari_celorlalte_instrumente_endodontice_gi et modelare_adecvata_a canalelor In situafii de morfologie radiculara 502_TRATAT DEENDODONTIE complex’, care utual apar cu o frecventa de cca 25% (canalele ovale sau aplatizate); 3.~ comparativ cu celelalte Instrumente endodontice concepute pentru a Indeparta dentina de pe peretii canalului in scopul lsrgir acestuia, .acul SAF realizeazS téierea poretilor de dentin’ (léraitea)_si- multan cu slefuires_peretlor F asocierea acestel actiuni mecanice vibratorii cu igarea alternativa

    Anda mungkin juga menyukai