Locul controlului.

Influena pv deciziile
O versiune a teoriei atribuirii care a beneficiat de mult atenie din partea cercettorilor
este teoria locului controlului a lui Rotter. J Rotter (1966) a fost de acord cu Heider asupra
faptului c diferena dintre atribuirea intern i cea extern este important pentru om.
Introducere n psihologie. Cuprins
(Cap.15: Psihologia social) - (Partea a III-a: Cogniia social) - Locul controlului
El a subliniat c noi facem, de asemenea, atribuiri cu privire la comportamentele noastre.
Unii oameni explic n mod constant evenimentele din viaa lor ca depinznd de puteri
aflate dincolo de controlul lor, cum ar fi Dumnezeu sau soarta. Alii explic n mod constant
evenimentele din viaa lor ca decurgnd din propriile lor decizii.
Care a fost conceptul de loc al controlului al lui Rotter?
Rotter (pronunat "rotor") a propus conceptul de loc al controlului pentru a marca distincia
dintre localizarea psihologic a controlului aciunilor cuiva fie la sine nsui, fie n mediul
nconjurtor. Oamenii care cred c n mod constant c evenimentele sunt cauzate de
anumii factori situai n afara controlului lor personal sunt numii externaliti. Se spune
despre ei c au un locus extern al controlului. Despre oamenii care i asum n mod
constant responsabilitatea pentru propriile lor aciuni sau care simt c au puterea de a face
ceva cu privire la o situaie, se spune ca au un locus intern al controlului.
Rotter a dezvoltat un test "hrtie - creion" pentru a determina locusul controlului. Acesta
implica 29 de itemi cu alegere forat, uor de administrat. Dup publicarea testului, au fost
efectuate sute de de experimente asupra locului controlului n anii 70 i 80. Experimentul
tipic a corelat scorurile de pe scala Rotter cu alte cteva variabile de personalitate, cum ar fi
prejudecile, intensitatea convingerilor religioase sau motivaia de a avansa n cadrul unui
loc de munc.
n ce cazuri este benefic locul intern al controlului?
Un studiu anterior a artat (de exemplu) c reaciile oamenilor la avertismentele referitoare
la tornade depind de locusul lor de control. Persoanele cu un locus intern al controlului
(internalitii) vor lua msuri pentru a reduce la minimum ansele lor de risc, cum ar fi s se
refugieze ntr-o baie (care are o probabilitate mai mare de a rmne intact fa de alte zone
ale casei). Prin contrast, persoanele cu un locus extern al controlului (externalitii) au
tendina de a adopta o atitudine fatalist. Astfel de oameni ar putea spune "Dac o fi s mor,

atunci o s mor; nu pot s fac nimic cu privire la asta." De multe ori ei nu iau nici o msur
de protecie. n acest caz, a fi externalist este duntor.
n ce cazuri locusul de control extern, ncurajat de "terapie", este de ajutor?
n alte ocazii, un locus de control extern poate fi benefic. Un internalist se poate blama pe
sine nsui pentru evenimentele negative i astfel se poate descuraja. Un externalist poate
rmne plin de speran c se vor schimba circumstanele. De exemplu, Wilson i Linville
(1982, 1985) au realizat mai multe studii utiliznd studenii din anul I de colegiu, aflai n
situaia de risc academic, care erau marcai de performanele lor academice srace i foarte
ngrijorai cu privire la capacitatea lor de a face fa facultii. Pentru jumtate dintre membrii
grupului a fost oferit o "terapie a atribuirii", prin informaia c astfel de probleme sunt
frecvente n timpul primului an, i c notele, de obicei, cresc n al doilea an. Membrii altui
grup au beneficiat de suport emoional, dar atribuirile lor au rmas neschimbate. Rezultatele
au fost clare. Primul grup care a fost ncurajat s fac o atribuire extern n loc de a se
nvinui pe sine pentru eec s-a comportat mai bine la teste dup terapie, i a obinut note
mai bune n urmtorul an.
In 1954 long ago- Julian Rotter, un psiholog American care a dezvoltat siteoria invatarii
sociale Social Learning Theory, lanseaza teoria locusului de control.
Locusul de control este o gradul in care te astepti sa iti atingi obiectivele si telurile
dorite. Este gradul n care tu atribui comportamentul tu unei cauzalitati externe
(factorii de mediu) sau unei cauzalitati interne (propriile decizii).

Pe langa imaginea de mai sus, ne putem deasemenea imagina doua cercuri concentrice
cel extern reprezinta mediul de lucru si evenimentele iar cel intern persoana si un
punct/arie plasat fie in interiorul cercului din mijloc locus of control intern fie in
exteriorul cercului locus of control extern.

Atunci cand crezi ca poti controla evenimentele si rezultatele actiunilor care iti
influenteaza viata si emotiile precum si sursa recompenselor i pedepselor ai locus de
control intern (recompensele sunt determinate de propriile capaciti i calitati, de propriul
comportament ),
Cand consideri ca recompensele i pedepsele sunt controlate de ctre ceilali, de ans,
noroc sau destin ai un locus de control extern. Sau extins, daca viata ta emotionala este o
functie exclusiva a evenimentelor sau actiunilor celorlalti locus de control extern.
Psihologia organizationala foloseste acest concept pe scara larga si foloseste dimensiunile
rezultante in procesul de evaluare a angajatilor.
Studiile au evidentiat pe mai multe arii ale vietii, ce comportamente sunt asociate cu un
locus de control intern crescut sau scazut. De exemplu, cei care practica regulat exercitii
fizice si se simt responsabili in legatura cu controlul greutatii au o constiinta mare a
responsabilitatii fata de sanatate si deci un locus de control intern ridicat in aceasta privinta.
Locusul de control intern ridicat este asociat cu:

abilitati generale ridicate si mult dezvoltate

inteligenta emotionala ridicata

maturitatea emotionala

experienta de lucru cu oameni

intensitatea ridicata a interactiunilor si incadrarii sociale

respectul de sine

multipe perceptii pozitive cu privite la sine

multipe perceptii pozitive cu privite la ceilalti

un grad ridicat de toleranta

viziunea pe termen lung

putere de persistenta in actiune

putere de a amana gratificatiile mici pe termen scurt in vederea obtinerii

gratificatiilor viitoare, de mai mare amploare

alcatuirea unei liste clare de teluri personale

un angajament crescut fata de telurile personale

motivatia intrinseca

gradul de satisfactie personala

Prin opozitie, locusul de control scazut indepartat de sine este asociat cu:

evitarea situatiilor presante

capacitate scazuta de confruntare si sustinere a perspectivei proprii

frica de a fi evaluat

reactii emotionale in care liberul arbitru este foarte putin angajat (liberul arbitru definit
in acest context ca distanta intre stimul si raspuns)

putere mica de anticipare a rezultatelor pozitive aduse de un efort sustinut

norocul sau destinul sau karma vazute ca elemente implacabile

lipsa de perseverenta si renuntare la obiective dupa primele obstacole intalnite

Locus de control specific indivizilor vs. locus de control specific ariilor culturale
Exista indivizi cu locus de control ridicat sau scazut asa cum exista si culturi cu locus de
control ridicat sau scazut. Romanii bunaoara isi fac autocriticasau recunosc in vecinii de bloc
o atitudine permanent fatalista. Indienii si cateva alte popoare asiatice au aceeasi indreptare
spre fatalism.
Cunoastem in schimb atitudinea de CAN DO foarte specifica Americanilor (vezi B. Obama:
Yes we can) sau a Englezilor, de care din fericire am inceput sa ne molipsim.
In privinta Indiei consider ca , avand una dintre cele mai vechi culturi religioase atestate
daca nu chiar cea mai veche, este atat sursa de pornire a acestei atitudini cat si punctul
terminus al ei, pe un nivel superior inchizand cercul. Mai jos o sa explic sistemul dinamic
spiral in care consider ca este absolut necesar sa fie incadrata teoria locusului de control si
pe care il voi numi: sistemul dinamic spiral al teoriei locusului de control. Nu am citit
toata teoria de specialitate insa din literatura parcursa pana acum nu am intalnit o asemenea
incadrare a acestei teorii. Indraznesc o misiune de pionierat. Putem deci extinde teoria si la
arii culturale, nu numai la indivizi si desemenea ar trebui sa privim acest concept, dupa cum
spuneam si prin prisma unui sistem dinamic de evolutie.
Am putea spune, la modul cel mai basic, faptul ca Occidentul este caracterizat per
ansamblu de locus de control mare iar Orientul de un locus de control scazut.
Ar mai fi interesant de analizat in ce masura cele 4 dimensiuni cross-culturale ale lui
Geert Hofstede pot fi asociate si cu teoria locusului de control.
Analiza si aplicarea acestei teorii la nivel cultural, este cu atat mai complexa cu cat adauga
mai multe arii culturale specifice si bineinteles, aria religioasa corelata cu indreptarea
stiintifica si care definesc major liniile locusului de control specific culturii unei natiuni.
Stim ca stiinta roughly said respinge religia. Ateul se considera superior omului religios.
Ceea ce sta la baza acestei atitudini este tocmai dispretul si respingerea pe care oamenii de

actiune cu locus de control in general intern, o au fata de cei religiosi care par sa plaseze
sau chiar plaseaza locusul lor de control in exterior Dumnezeu, karma sau norocul.