Anda di halaman 1dari 18
TJoan- Aur Pep, *Rowaui ss desk pane nic un carunraboinic al wep sveanevce de Samii pene inetner, dou, pope mig ae scree fe birt lide apesor Mode saat fen lomes feds purant cet. erpennt spat aplica Incondle spe, onde aceorle neue opt! Cal, seu, Sigelecte) ea tks de procar ma puncotstoare Denereor cen chet spape3 membi dene webu coborit mst spe 4 fo coni cel moa ifs a als polite nomad. Chir a prin jaa a cll 3Vspetn popoule seat dn Europa acl de ance docarlass 5 : In lumina acestor marvusii si considerapi, ar teebui sd admitem e& ung eatin jrl ant 999 ft cam 80.90, mame compar cual sor popsl mignon, Tou edo ma 4 eer in sen eric, ind elspa Pao! fpreind capac wlteroar vngrioe de» onan un tat Erbil dea simile anomie pola in pst adam ch Desa» minima seman rdboinilr ungur educa Iajumitas acest snes al lung Ses one a6 a fi pur ence ma 180000 900.050 ‘Career ast mrl popeailr premaghinepreeat Peroni tori aga ste ew gu a 1906002000) desler se dar sper poplin -Uagare de ne is cna 60000 de orc ta oper noma sngrior cuca O ami repondrnasungurl a pute, ste ras petra Chngn Panos propre ALL ek Petr eet pata inns al tetra ope Se it cicero’ 96, de stactr tne aac ue ce sessed, dpa df omopens eat, Sova, Tan, Crjna, Basal, Maamurl Vivi ale soe de mange nein deocamdat nds 3 Pac, el 34 2 Beep Gy. Grrl. Sab, Nene, Gy. Aa, Eg eee Fpl Berd) Seba i, « ah gbaaris ore cst an maa tapas componeg sat Soper Armots mgr cde a coap cele OC cha a incl de jie seal Xo eniaameat pout pnts ‘ai (expedidedar wer opt anu propane cup esto dj paericpopule de dena, Ut lad ‘ltl seestr mone es conte ent De afl, agree timp, nu fs slum gad ard AUS ue crs nomiri- vn poporsvcertor sau alent, recurs Lacon Muse: ao sven tonto oar pole aio de fap pe cw 80 propontvecinor la De ee, ees cor tal ue dinero ce ices lets agua nr 25 fut ii copy les dup am 1000 aes dpa se Cais, crt endale paral ung 2.6, Cronicile latino-maghiare din secolele XIL-XV si valoarea lor istorica Tstoriogria maghiart medieval dispune de citeva Iver ~ ae ddeveniteizvoareaarative ale epoct spective ~eenyale pent Ingelegera socieci care lea generat {hn cadrl aestriavoare sarative (ron) se sflect elie nei centralsud.esceuropene dia secolal IX pnd fa omental redactari lor sadl de evoluie social politics i economict 2 un aurilor In prema stabil lor In Fannonia structure etno-demo. rfid a Pannoaiet la acea daa gi lerion expel inareprinse de Uungue in spusel, sual festa Esrope,conflctee cu une states formatiuni police exisente fa zona pannonian i carpatid ras formule suferitedesocietstea uogar el osama edentariare sifedalizae cretinareaungurlo colonize i sgeraea nor s fa Ungaria formareastatului ungar, eacceiunes in eadeul dnastiei Aapadienilor cucevelefnueprine de unguri fn detimentsl statelor fi popoateloe dia ju et. De aceea, de gradu de crebilitate a aestor Intoure depinde psibilateacunoaericorecte 2 ealcilr ewocate (Ces mai important asemenes Incr et, fd indoials, Geta Hungry, slated de un nota, rams anonimy, at rege [De ees, Iucravea mai cea Croc a Ananya Cronica = fone publica petra prima oar in 1746, de cite .G. Schwandener 1M Bel ea connituind o adevats ceelate pentra oamenti de ‘inf care ma wa gindie nici clips #41 puna indoilsvaloarea unc, loeptaed co a dows just» seecull tect, aceptaren ‘ee ensin facut locunui critic fir limite cronies ind ‘cotta fantasnagoriofabullsauo legend fick val ir ator Gd ealifiat dep fleifieator al tecutul”.Schimabareade ating poste a sibt cel putin doud explicit: 1) tcerea de a romantisn La faza rice, posiivisa in storiograie, fant in timpal ela uns Inexagerai notable; 2) acentuarealupelonanizate de emancipare smal» popoule cups fg a Tnperl Habu 5 ‘Aust Unga, inex csi lope, ideologia nayonala a roménilr, slowcllor eration, sibilors acordat wa rol mportane agement ixorc, mune veckimii i contiuiig de leuite a acetoe popoare su pis de popone fa regiunile eae vor devend ulterior appase ores! ungar apo’ Habsburglor Dar Aronymasadueea maetee lave cocmal ia sprijiul anterorti yi condinutai somtalie tlssilor fs de maghiar,deoporiein provincia cae sey ona fislivierau majortar pin Ungaria propre (Cla Pano De aici, exacerbareareactei de eupingere 2 operi pomenitul cronica, eacyie care aacins poncel culsizant prin Robert Roeser, fn 1871 Periosdn de espingee cotall a Notarulll Anonim + prlungi, cu precider in Aneto Ungaia, timp de citer deceni Numal ei eliminarea completa a lui Anominat ca ivr tore privareaastfel a vecié euleeri maghiawe de una din cresile sale 2 eons, Homan a 1B fundamental ezavau problems preente’ popoaror nemaghiae In Plana ia tata ungat de al rai Celelale eric latino ‘haghin i sbeapionay gcle pe roman sari y-2 pe etoile cuceie terior de maghiar iar fzvoaele extern conlirmau acest {pt Prisul intori care supus une! analie critic, jimiie, is terogralialatino-maghiar din eevolele XILXV afost Héman Baia, In deceni al tiles al secolulus X30. Conform eeresrilor lui “ibman la orginesvecilorcronil se afl dua ahetipuri de gest: Pritula piendat si nuant Geta Ungerorum,coprind evenimente tl ove ungurilor de a inceputurle sale stcepna a 109K; al tile, de asemenes pierdut, se chema Gesia Hungaria gi 2 fos ters a sfigiclseclului XU cub domi lui Ledisi TV Cumanol (127251290). Despre cel dine arhetip se mai sie 8 a fos srs, probabil de vn cleric de cultura ances gi ealian, cae ati fn Fedactae Comic lui Regine, Ante lthaenss, ile de fail Ue veil arpadient si ale obiliall maghiare. Elaborsrea acest fshetip #4 pete spre inal domnie lu Laisa cel Sine (177 1095) si ial cag documenta Conce lei Anonynus, Annales Posies, Report ai Ricard ca 1297, Comical Thmas de Sjulata 31 inforratie verbale ale lui Odo de Deu. Din cel deal Eilenarbeip sau inspira Simon de Kera(Pentrs eonica er ‘nina Ta 1285), Chronic picuom Voniobonens (1388), Ohnicon Pasriense, Chronicon Dubicense si Chronicon Badense. fn ces cel privese pe Mapstral 2isP, aotarul reel Béla Tt (131114) sau al ropes Bale IL (1172-196), soprano stank ‘Anonyrins, ola aoa select wechile geste regal dia secolul I, turnind material faptie exsent acolo fa forma gesteoe franceze ‘ontemporane pe cae lea cunoscit in medi intelectual lParisuli, ‘de inset Prin urmare, Hdman vede i cromica lui Anonym oper de savant ce doming epoca" 0 naratiune wlaboratcu gai [Hbcdin puncrde vedere strategie, et geogetic adn pattunderes ‘sti ily elope metodics ft profunsienes eunostinelor sale [le futrului®, Dep emarcdanvmite inadvertent, exegetul aghiar » “Anonym au prckat nec 0 pare din gree li ee login’ concept gi metoda lui Anonym, valoaea documenta ‘roniciy i subliniaa caseterel noble, earcterizind} pe autor digean prenatal wl sig magia in epoca celui del dole Arbo! mondial ulterior sa ornult din ou seroase Indien egaturs cu valoaresdocumetarhagestlor Iai Anonym, neon espingsndu se a bloc ineeaga era, alto liniatadu-se doar para anumite. ltdeauna, inte pajele use Sub sermaulindoeit era cele pevitar Ia roma. Seda cer eesorlor maghiar +20 fndmpeat in ceva dire, cu scopul de « feveita civ) opera NotaruliAnonim ete ela 048" a bazt fn pestle de pe vremes ui Ladislau of fin; b tate ernie din ‘ecole XILRV, de Ia Simon de Keza incosce,»au inspca din ile fefeitoare la romain; «)baza iformatva 3 cronili sa consist diner rere deiavoar necocludente, dar mai les din tail one enclogce, cu lang rxpladire in Ungaria meditala®. De pilda, Tul inte acest detractors msi recent ai hai Anomymas spune Irae acest apaine atgorie de pst romancice (si!) apart ‘in Europa Occidental fn seco XIT" ed screaile de aes gen a4 nai degabs un eaicter liter, neasSnd alc o tending faca 0 felt dela sevenimentelor™. Acta iri adaugac personae Figuriad acolo sunt in pare copii imaginaiiavtoruli,neavind alt ral decit fac mai clortecariers elon ator i chestunile SStorce pe care ef Je au de spus"®. Numai ch aerte aerial suat Contacte de fnausi Among, cat fine #8 exp singur metoda Tiguroaede luca: ,Dacs may voi sheet din serial acer agin Faboaiele scesors [angurilorl i lapel lor de arme, cede arnt atecee inte ale Buti iors false ale yranior care ‘bu au die vitart lcd pina scum faptele vite si razbodiele Ugurlor...Eu ine deoarece nu am flat despre aceasta faeain nic oy Grey. maton 2 n cane a vreuaul stor, ci am azo numa in istorii false ale ‘nil, au abam propus desi ia lcrarea de fga™, ‘rin urmarm nu exata tive se creadi 3 eiberat, Anonym “aeamapus in mod curent legeade fable fn lueraeasa,deourcee repodiaes express eras cet procedes. Nu este nal puyinadevirat BPcorl, format in veaeul XI ocidentl tales vogaeposill ‘Gralerse” 4 pels In operas forme of ormule din acest epos. Dar favo lace pint colo inci sfalsfice content tecutul au s8 pond in prinwplan fantezia sa, Fl afioneaza four-o manierd ertics i ropnge cum sa viet, tradiiaorl fn altbordinede deca puratoe Geeuvincal sechil nobilis suahiare,notarsl repel ala sri © [cre militant, deoarce aptrntersee descendenor insofar propa a ll Arp, ale croe poi raw ameniaate de noua Sobitime oviginatd nai ale in strsinisaduyiulerior in egat de Sveran arpa de serie cxtolca In acest seas, Anonym, yiSinion de Kea, exprima in opertconstiganafonalaeitar in poct,sosinind ci abilimes trafionals era urmasa adevarajlor ‘Thgulcuceritori ea prtnimesprvenea din popoarelepopulaile Snpuse, iste de ungur Ta nsvalizea lor” Cu altecuvinte in veclele Sql in mental clei elitar din Ungaria sacl piturlor infect ale socket erapus,in parte seama curr tramogiloe trostom de cit sadeviri ungor" apt reflect ii ideologile tlt popoar siconorm, in oareate misor, oa ealtaten Pe acess Tinie yi in consinvares =i, Anonyms se iscrie in clndul repre 2enantilor spespapae’nafonae’ alstus de John de Salsbury In ‘Reglia, Vinceiius Hispanvs in Spana, Suger i Raoul Glaber in Fans nlupea pent atirmare tinerlor aonarhi europene fn ata tuaiveralismnlut peomovar de Bzant (acum formals tami) gi de impart geemani Gena 1 agsesie)" Anonym expend in ronich ‘muda de a maghian, laudh vires raboinice 5 cucertoare ale feamulvi st, sublinianssuperortates maghiarllor fade grec SB ap pA lo Pop oh ap 71. ep Laan. n exsist ‘eutoni~ cele doua popeare imperial yi sustne direct cd neal Seti [ungar] nu a fost vreodatssubjagat de veeun mpi, aia na fos supus nici bizar, aie germanilr. Prin uriare este evdeat ea opers lat Anya expriaainterece societai arpadiene dia seclele XILXII 4 preznts tora cucerr sti” dn secoleleIXX prin prism acento ners, De il decry, oarecare deformare a salt, prezenga uot elie cranspuse dia alte suse ec, uma acest ce se ating in oneags coated ‘medieai nmin nu rate prin mintecespingsaeest acri izvoare storie ta blox Si apt, chiar dacd Notarul Anon at dleviat nai mul dela celtatea boric, rim celal autor de croc ‘are confirma lala mar care nu putea, cu toi oe iapite secritic din estele sale. Pe de als pare, exist un mete seros se considered tote acle nun, wale apt cae parla ‘Anonym nu sunt pomenieaidoma in le invate a owt invari fnvenae, aia tmp eit sueorul ne aigurs cha florea suee de primi mina gi acia timp cht au se cuore alte tonic strict ‘confemporane ew gestele alate in ata a conchzi se poate firma ca tn gener cect lai men Balin prvi fai croniclor latino maghiare vehi au fot judicoase, far ezulsele lor au a fost ine nfirmate De aera, acest roi so ‘llvaloaedeievoare stoic, in nasa in care ate etelemedicrle furopene aso asemenea valour, imbinat cu cea literarh. Numal pe bazaacestor geste, coplate cu susele externe cu ezulatle cer etatlrarheslogice etc, se poate recon tealitates acee epoc 2.7. Traditia cronisticA despre steuctura etnicd a Pannoniei si Transilvaniei in perioada premaghiara ‘Toate invoarcle conver, fa sustine cy fa omental lunge lunguclor din stepele nord-pontic de cite Bulga! si pecenei, Pennonis i Teansitvania eras populate de communi eteogene "tds. ” cece priveesrucra cnc Nici sur mu usin idea vil demografie, nic in Fannomia transdanubid, ail inure Dunde $i ‘Tisai la xe de Tita pnd Ia Carpal Orcoal si Merdional. “Traits consemnats de Simon de Kera (1285) ide cleat cri alecelui deal doles rhetp, labora ub Las Cuan precum Fide lucrarle aspirate partial dn producle acer abet, aah ch upa moartes flor le Attila derramarea slmperiul™ hunic, omonia 2 amas locuits de slat (Sle), presi (Gra), teu (ao), messiani (Mean rome (Ula), any Ian monet dh sub dominai lui Seatopluk, enearal Moraiei Mari cues spo, in ura luptloe purtate, de etre engu” Feind abstictie de uneleanacronieme, inerente ture gselor inedievae, aceste relat nu sunt surprinatoar deoaece si san ‘moraien, cei rei (bizantni, german (eutoni franc dees), buleacifmessan5i rom (Lan) sunt confirma de ale saree 2 prezengi in Aemonia sau, cel putin, la margaile oi fn perioada premergtoare spares ungurlor" Victor Spine! 3 demonstat cent ct idees implicit omnior, limpreuni et alte popoare din centul gi suhesal Europe, fa eve nimentele legate de navaizea fi tapsnies hunics ia Evra, csc freveat in Tteratara medicals, nd menyonats tn numeroae i ‘rite cred prin jumatateamileniel Il Vom sical cites comple LNidelangenlind pope germans, ect jurde 1200): dele Rinne dn Tara Rominilor oe afl fate oapefi lui Ail, la acta sceseuiacu Keenan alt pas st pomenii omni (Wachen), 2. Biter wad Dice (poem ero, compus intr 1254126) daucele Ramage din Tara Rominilor, Ramincar putes fe susie ‘rol eponizs al poporuloi romin, amiacind de forma sub care romini se autoderemaau 3. Die Klae Contauares Is Niblungeniod): spare Sige von Welchen 4. ogra romance al a Atlee 1) Coie dea Biblioteca Marsana di Veni eal XIV} in arnata li Arta faceau pate cumani, roma unguriibulgar ') Varianta latina vet li Aria, de Te Biblioteca mr cipal din Verona ecolul XVI: fn campanis din Hala, Ail svt ean pe Chan, lacs, Ungarr i Volare *) Codie de Ia Biblioteca Ambrosian’ da Milano cco XV):-din oastea regu hunilr fae pare roma, bulgari ungurfi Sn locul cumanilo iar tu ) NiceolS de Casola, La quer dtie (poems cavalees, sers ine 1386-1368): Ala, sons rege al Ungar al sarin, sea inte supusi sit pe cuman,bularyromnti ta Conform aceloraicereeaiideea existent romnilor ia moni si barinul Duna, de ls Ania pint la venien ungulon, 2 fost Preluat de unit unanist” 1, Anton Veramins (1808-154): ara. aluat ea din coaicile Imaghian sit deseneaz3 pe omni deep piston ai talesilors 2. Frideric Monin. serie, la 1682, fro. luceae despre geneta itlienilo,c i vemea i Atl, roma ar ft populat Moca ‘Dacie, num ulterior Tara Remlnease, Bolgaria Transilvani, Esteesident ci pomenima romiailoinlegacuract epoca ui Ala (ecolul V)eprezats un anacronism In acst acre dar longi acest idl anacronice devente lige se alt contre ranomisdde ‘radii ral din Poononia js Tasioani, cla desnderenungurior sei adi pe one. Cum huni ea soca strane a ngurlor descng in Femmonia sau wun el de ungue mat timpusi (primal descaecar), a fost grec, prinexteapoare,romin st par gcontemporan a neamululei Ala Gejeala te oem ‘spilt, deoarece, cum zat, prin sxoll Vein pina designe proce deetnogenezaroménessct, ada de transforma a ate foilor din Dacia, Moesia i chiar Renuiia in stroma gi apo in remini. Viahineemia, cura stn latino, (Celalaleathetip de eronici, repezentat de lurarea Notanulit ‘Avoaisn al gph Bla yi inpinat din ale lavoare deci Simon de era, nu mat apropie pe romini de huni na elated eu clare 1, a pateunderea ungurilor fn Mlapnonia Gi 896), acest or locus te Selec, Bulgari et Hlcitac pace Romaorn, cu ake cuvinte de shavi, bulgari st romiai". Sen expreset Bach at pastores Remanorm vai clsitia ai jx Despre Transilvania prope te, ‘supusi nor expediti dejaf din partes wngurlo, ta jurul al 980, “Arama pune ers locus de rom sll (Blasi et Sle) in aceasta chestiune astucturéwinice + Pannonie in perioada premaghiars,luraile istrice laine refertoare Ia Ungaia sat com Fema fa lini’ mar de veches conick sens vente anil eat (labora la Kies Laincepurl secolulu XID) mal veche ex 5-100 de tai deci pstelelai nom. Croscarl rs aaticswngurii nomi, dupa longs lor wecere pe lings Kies, Vladimir prin atc av et Muni Unguresti(Carpait Nomi) [asia scolulul IX 3h au suns in ormoni, unde a eget ca romani elo) sien av pe care fam infrig,alungindw apoi pe romani gi mpundndt pe shi Sa propus, pent acest ca, aefarea dente inte woo romiai, sub pretext ef exist avait inadvertnte de formulate i cronicatseascl ssa incest scredirate idl ed mural tne oa tar referi Ia franci™, Apropicrea volo franc ete imposible, deoarece prin el dine ermen inttdenuna as fost desesnat deere avi de et romini si deoarece fa cronica kieran franc par gi suse desensnatt cu propril lor aus, Argumenul uli este hocivitor:Datorita lis incontenientelor care decurg pene teoile ra.) sor orc din paps idenieate wl feu iorogeia Spurs bandana a in urn idea Meni evoete Hat, dec f dowd ivoare din dows ri calle dlr dag, independent na de ata, scl ace, ame relews present rominlor pe tertile pe care nea ae neue ungur dup 98 896, Acest fap este exegri, grap seid Informa transmis, Nova i surpineoares jot coal et “Anon va flat Is Bet fate ai 18611909 ar canoe seo tent cron se of dict, cut aces Tera pri inven ct lips de rice tte Tay ash nu se ye ct precise cind atric gis cst mony lal dls edn ie ‘ini despre eu upor pi lelwopiseli ese ae 150 1200. fal learn etl rem cll exon eee ‘0 preinsnc aemiare Tn fn, ext aki 9 mire ‘Anon, edst fm mil apnea, at 6 slo nus Pea mare duit alae fn see rin dein npn, lar dae in aml romdailor formats larconcnds, etn sean seca nfmate ee comet 2.8. ,Blachii ae pastores Romanorum. Primal isoriccunoseut care face legatra fre rom romani te loan Kynnamor, eae sprinde pe rin patcipind ta 167, Jo campanie bizsntng contes ungurtor”. Kyanamos er secteanl fiyparcules Manuel Comensl era fare bine informst sep eesti campani si asupe teritrilut leu de ron, a nord I sud de Dunare, Despre romn, se pare ca despre cei noni. dondreiy Alensnitarul bizar: Se tise va sunt coon vende demu din tala", Cu shecuvine, Kynnaas expr opine spas, Catenin cpa, smi ed omni se eg in roman ust Nott Avni rep Bey amin ace sree corel biantn sf ndepernent de ef alr er Pan teste eralocit de Sede erie Blab pe Remon St dicutt mult ite ori i olgésupes sete! orl, dnupes senshi aoa de patore Ramanan aps cartel copulate sau eplicatv al count a, Dacha te aoa de #, feuac ar peach expres pater Romononnm at legit Bac Tasiae de» formula un punc de vedere arupe aces prespuse letra imporent dens ce ileg Anonyme aor imedicel rin nines de Romani Sa obserat cen, pe bunk epee vermentl Romana Anonyme ales xl ie™ ‘ebel ete boat In legutorscn tl prion I)evenimentle legate de cere honk 2) dea noates aka cceire i Arp 5) periondardativcotesporan sutoruli®looate acre ipowm, ‘einai ut Amy sute Mee cu popula Rome Petr Seco V, exe eden ck. Romane soe vec oman, deopoci {Rote peril, dence ocuton cel dous en pura seca ume. fa 3 doa perion wclele VLIX), an mi poate f torbude romani casio Rome imesh de amis or Ih de utamorkorres or, Cronica fleet names de Re dares Hannonias fur lec secle provece romana i deoarece vege roman se pices lator pul. Era lar hi popula tomas lc favor geri ea Ctatea Been, 3 dat fa pre sco la dfn Fao ie dase wanna tte how etieromsaic, de ai ches o 0008 pares dee perde Price noi eis. Romani contmporan i Anonym pears Unga, au po 6 dete ini pel cali de gine romans Gaia) alc latin inva spinal sclulus XU. Desi pe fonda ingleslss gener tertenul Roman, por seasue Sanat, n nce de perils lace ve eer aor Inraprs cates Rowe sc teen de Raman pus in legiturten Rew nl par in see expres pstoresRomanoren $i poone Romanoram. Anonyme sess Fides dup moarea regi Ari, mani eeu ct pine Paanonei este pase {pon pents cual lr pies fn are Panton 5p rept vino pues ci pani Pannoie a pawn lo, nde ‘Sup romani pac turtle] pe domenie Unga ‘deal scl aor pune piel romani au ops sor Pannonie! pala Dire, unde a sett piston este)" “Termell Annie por momendor au cunoscut © mare stupiai n oca il Anonym erie. O30 de Delp a 1180, spune cd pouvieadiie in Ungaria sar fal a las Cues flares sential frnce. Ripon dominican: Reds, Unga Magna (1297) enone (3 Ungar nate de descindere Iu Arp, pra mumele de pare Tomar Thoma de Spalatocontemnesss il dps 1250, iioars Ungar ra nuit pale mani “Termes de sor omer pare mal ales fa suse oto ung cum a Ananymi, Simone Reza, Chrono ptm Vindobonente, ChroniconFosmiene, Chronicon Dubnicns 3 Cronicon Bde Son de Rea scsi modell pena ote ‘soni din ali arbetip ere a urea 0 ‘Cum sa viet, faci Anumyvens, dept nu fndeajuns de pec, sabes 9 snoniiie bare romain (Pal) si pastor romanilor ijuuores Romvorun), Discus in legit cu eadaceea $1 seal onjunciei aoa dovediccs ton gmt, irc, deoarece ost Fate expres! Blac acs Romanor ers laausit, pe deplin, be Siton de Reza gi de ceoukile ce a erat. Conicaralnoteazh Timpede ca romani, cae fuseert pati colonil romani, au nas de Bunivoe in Paonia, ips retragerea stpdnitii roman: “Blachis, qui ipsoren (Romanorum] fuere pastes et colony Ianentibus sponte in Farmomae”. Cronicarl ara detain fa firma stacurile 91 jafuilr hunilr, romani, adica elementals propuse itadine din Peroni, mje, Macedonia xi Friis 2 crap alia die -gricaton pst romanilr* lic omit {So cel ce urns devina roma au mas ade bundvie” pe loc" Beck omni sunt car preseata de etre crnica lui Simon de Keza fide cate alte patna cron latine de pe teritoral Unga drept gieltoriis pst omanil, cima fa Rewonia ate provine omane Waitt), dup reeragerea stspSaieilromane. O alta Confirmare a aceleap wl, cu worl elemente no, vine din pacea ‘unui cua anonim dominiesa nce, autr al ferait Desrpto Europe Orit (308) E noteaaa ct Inte Macedonia, Abia "Tealonic exsta un amumie popor fare mare x mumeros care Se shumeste romini, cae ediniart a fost pastor romano fi cae Seeded locuiau ie Ungria, unde din cea foarte mari verde feels» parmtnli era pagunile rommanilor. Dar apo alungatt Se unguri de acolo [evmonil i [rma] au refugat in panile Selene", Pain uemamyanoninul frances moma ca ace legacara ‘agnstra Hominy 82 lars nee coma pastor i pay romanilo din Ungara, dar confiema cees ce spices conical Kievan cu vivo dow secole fiat, anume a romini din evnonia su fox slung de wna 6 aceyt romani (mdcar pagal) au Tngrogat aumirul romnilor baleanici Dar invorl frances cel muses confit 0 vec sur bizaniad,anume Siraegtoned lui Kekawmenos (ca 1075, cae relateaza despeeo rscoala s rominilor din mona Dunia Save, ‘urmata de oreragere a lor spre Epi, Macedonia Eads, Estesemnificaivfptul hoa cele ese esto one, Descriptio Europe Orientals Sayin), elaborate independent nade ate, conseazt amine ane deqlass de popalaie romd- nase del ord ls, ier rin urease, 2otuniled pro ips Romanimen su leg de stipinrea romana asupraPannonei i de uriayil omanilor in cea rgiune, anus de romani pide ron Peet cetor motive fn cronie demoasteszsexisteta unei puternice tals populare ppinnonice legate de amintvea de saplniea Romel, de caster manic al rominilr gi de calitates lor de moyenitori si Rose fn acea parte de lume. Faia rominilor de decendeng i romani fnypletes a eade bun agricul qf crestor de animale, De aees, ‘Anonymus ji ceili autor meationatt pecfigareac dublul seas pe Carel vate nojunea de lab in eu ney sume cel de rom gi cel de pastoe™. Nomai cacti se cuvin aera (cute tei marci ermenul de bleh oad, cum rain exe nisiodatdepart ée amintrea Romei;2)termenul de pore aso nord, de cel de colon (adies ran, culivato,agriculor ete), cera ce art ferm natura economielsedentae romnefi 3) etmentl de lah ma ‘uc mai niciodatasensul generic de pastor, ct pe aela de mda sor su pitor romén, ocupatia ind invarabil socatk cu en, Acolo unde spar in evul mediy pistri nomiti lah iste cae couduceau dups drepul mmdne, este cla ed sem dea face cb 2 ron, chiar dacs wali diote eer pe cale-deasailare de eat opel mai numero care incon mn conchvi, observa ecroniie tere cele exer cae scfer a letonie presaphars merjoneas lar prevent sel ign ern ors ops popula ea pe ‘Aces poplati, ncepod cu ala V, sunt: romani, huni svar Gavi eonuoda desea cu huni pel su blzamin ‘earn sa fant de esx gems moe dar al sh, bularit say messianic pum dacl ay pave cl a mat one ly ait fo nha pr 4s in momenta impactali co tibule ungree ne mena doar oman isdn inlumina marrlrinvocste ios se ved cumevsoalittea cronclor latin labore Ungar iy ecolle 010 far cele their anise) presntpe roa’ dept ura a omanion “ain Pannen Tsivania tsa de ena unguio Inacests ron, exits, dak a. 0 Widens clara cel putt 0 enuenie huiiost 9 popoarlr 1 poplailorpeaughire fa tera pe fare rburle gare fea eect pentraa se weza prec 3 pepulatilorgrupurlor tice ete ai tesa in Unguia™ Lie esorsdia urmae oar ing atin german flandens, siact, ‘loa spaniol race lle’ (ele din ra gra ery ateses fumite generic late), ise, hexane, sat cacanen aa ini (ara), baci prceneg ua coroner ees Nida inate lite dem senipnsnt ment rn Onc ees ‘ominioede aurea Regt Ungare ar Bn los orien Gen ead ancbieedt Mal nuk, ears uniguet tees roasilor ar & eeu abd poqeal~conoxy uno opal ta ‘oll Kl XIV, aes sub och Anonym Simon de Reza gla Cela, Nu se poste cat aes pe gh, ao bani, ‘sh oriental gen js Sf toe stecident ch ack mv a Phat dea plescas pe rons «2 urmaji a oatanilor, fate popula veh ale Panoonel 9 Transient or li s 3. State incipiente (formatiuni politice) atestate de unele izvoare scrise pe teritoriul Romaniei (secolele IX-XI) 3.1, Generalitati. Conceptia istoriea si viziunea politica a Notarutui lui Béla Anonym, ca $a cronicari din central si apusl Europe i seco IF XI, pus slujbs propaga pariosce i napionae in sens pe care acest din urma termen Ia capstat gifie nolor cerceati eferitoare la naiunes medieval. Aceats propaganda f= ‘onbild monachllor ajonae pecale de as consti cuprinde ter ici I) attadinen animal, deoarce hnperial Franc de Ee, leven apoi nua ngerin Roma de Nate Germans, promovae ideologe polities nglabans de subondonare aaafunior season, 2) caatares sa ips ereareaysuninerea une origin sec use 4 poporului respects chiar 4 dinate; 3) imoearea ndrepalt fntre™ al statu (repauluy princpatule) fa caved de stpnire ‘supe teitorull propel “Anoniml lat Blase incadreses perfect tn acest el, aplicabila sunorilor occidental de este, in ecole XILXIIL, Elma clars ipa fy de imparai german, eros Te cond nicodat il ‘ficial de mpertorRomcorion (snd Roman’ a ave tees pli), pe cela de mperatr/rex Theaomicora (uae Thentnic aes "Eitan fone ek Remap 8 es calc yi saloare prions). Supupi fmpanilor german sunt, de ‘serene, demumifi prin eaicomal Theron, say prin aumele ge Ulicoteritarale ale vecilor uniuai de triburi devenite nations Allemanni, Bases, Fac, Ses. Ocidertal medieval masifeset access attudine gaa de baile bias, msec, de gl lin loe de omperaar Remancram), us imperator Gren, Cm 2 cami, Anonym flosete nofunea de Romani suman ingles {hn ceea ce prveyte ergines ist a poporului sia dinate, Magisral rex 59 facs pe ungur deecendeti dire husilon, iar pe Arpad urmasol ll Ati Teoria aro evident fnetie polities, dhoarece ea este menita si legitimesesapSnira repli ungue supra Pannoniel ia populailor gaste pe tertorilecacerte sub Arpt. ‘Gest Hngaoriom lasses si teria deeper! al gvuluisial devaralorngur”asopratritorullcuceit, Dept tesa sore se spring inviionea ui Anos acon pe cel putin doua anumente: 3) arcendengahunicd = uagurilon fap te leconfers vechime si faim) preosupare fi de elit ungrilor ddesclector, faa de oll sta fa socetate gi sportrlle acs lice cu poposele i populyile cucerte. Anonym tach a deavotd al doilea argument, dar sigerearseslutis problematic. El spune ck dorete 3 serie .genealogiaellor Ungare 3 nobililor lor fn ce thi cele sapte pemoane principale, cae se umeawsSaptemaghian= (emoge), a weit di Pars Scie.) cee ate ci gh subjugatsau dn cre motiy poperl pleat dn Tata Sec se cheamd {limba strtinlor unguri (Hengri, iar iba aproprie maghia (Meger'S- aprecist,pe buna deptate, ed pe wees Anonyn ‘nu era formata eplin 9 congtigs nationals medieval (eudala fn 8s gars cronicaul wing doar cngtings tara ex stm eit a turer leeitorlar cr se rivers pe sine dope aupugt al eget descendent dia glul suprem al cueertrlo, Arp La ronal tumor Simon de Keralucrorlese clarifies, a Sensul cs, deplasind| cceneal de la stavteritoriu la populate, el considers c8 hai ‘angriin uinae de 108 claus a dat nastere nobililor ung dia secalul Il, cre, tof, au aceeapioxgine: fa deeapea consecigs, 2proape of supusi, agscultori, cameni de rind din gra same de fvgine suting, si anume descendentitaborigenilor din Ungaria, ‘apts decuceritoci ungur® Prin aceasta ideologe nayional, ‘ta lepitinaee stp nie coroane maghiare anni pr, adi 2 start aun nobilitas, asupra populpilr sane de pe teriril regatului™. Notarol Anonim av putea impinge lururile tit de depare. El, fn acord cu vzivnea sa poltcoerorial, se refers tn ulimul capitol lucia yaezkminteleregatuli central era Paine tote deeptrile egal” (omae ra nen), pe are dacele Toon tyi transi Ungar (omnes primate angeriz) leas smoytent dels fondstorl sins! si, prin el, de la eeele hus!” [Acceatel pe orgines maghias gi buries a eltei gael este fad ‘evident ils Any fat ce ales formarea contig naionale ‘medieval bila in Ungara, aga cum ve reflect ea a Simon de ‘Reza si ls croicai care rau vera, 3.2. State incipiente mentionate de Anonymus [Notarul Aaonin al eeglut Ail consider ca tertoriul salt sxpadian cin vremeusa ert mostenivea de dept arealitail maghiar ‘Surmare a dond cauz: 1) sap iniea parila acstor spat decive * ekg Leone $8, eeu” hun; 2) caceie de te gia aor one, cacti i rela deepal abc pent anger nul, Anny pare sorbent, ponte anal 90, despre tas lormatiuni politic, suite ccte sa pincpae, in repanen ‘Sco panoniant Ce hal niprtntssemenea otmaiune ee sprecereacronicarli, nots taana bang teterilproviaiel ‘oman omenim lesitedslavi, bulari omni pastor ema) {ideromaatAtdaesesclacae Fa langapereman dn moni, Supe conical levine, prsinind cy dpa moaren mga hy,

Anda mungkin juga menyukai