Unde:
- necesarul brut susinere fabricaie
- stocul previzionat in ziua lucrarii
Necesarul brut de susinere fabricaie reprezinta cantitatea de piese necesara pentru a
fabrica produsele cerute de client la care se adauga stocul de sigurana
Unde:
- cantitatea de piese necesara pentru a fabrica produsele cerute de client
Ss stocul de sigurana
Stocul de sigurana reprezinta cantitatea de articole destinata sa atenueze
incidentelor din aprovizionari si consumuri. Stoc destinat sa limiteze riscul legat de:
efectele
-Fiabilitatea furnizorilor
-Imprecizia calcului de necesar
-Incidentele de fabricaie
comune;
3 zile pentru piese sensibile
Stoc de sigurana
Pentru furnizorii straini: 3 zile pentru piese comune;
7 zile pentru piese sensibile
Stocul previzionat in ziua lucrarii se determina cu relaia urmatoare:
Unde:
Si stocul iniial din ziua aprovizionarii
L- livrarile de la client ce urmeaza sa fie recepionate
cantitatea de piese consumata din ziua de calcul pana in ziua de livrare
Alegerea furnizorilor
Este activitatea de cautare a unui furnizor ( o sursa) de materii prime sau produse care reprezinta cel
mai bun raport pre-calitate, in orice ara a lumii. Companiile pot avea o activitate proprie de cautare a
resurselor dar o acoperire globala presupune imense resurse de personal, legaturi, timp si bani, deci
companiile pot sa foloseasca servicii specializate in gasirea resurselor. Este un mare risc folosirea de
ageni pentru stabilirea surselor deoarece calitatea poate sa nu fie conforma cu specificaiile si nivelul
preurilor sa fluctueze ca rezultat al fluctuaiilor ratelor de schimb.
O intreprindere poate sa faca aprovizionare de la o sursa unica sau de la o sursa multipla.
Sursa unica reprezinta faptul ca aprovizionarea se face de la un singur furnizor si prezinta
avantajul unei colaborari stranse si a unui parteneriat de lunga durata si prezinta dezavantajul unei
dependene totale si a riscului de oprire totala a fabricaiei in caz de probleme la furnizor.
Sursa multipla aprovizionarea se face de la mai muli furnizori si permite asigurarea unei
aprovizionari relativ sigure pe perioade lungi de timp si a obinerii unor preuri avantajoase bazandune pe concurena dintre furnizori.
Procesul de alegere a furnizorilor presupune parcurgerea urmatorilor pasi:
-Identificarea furnizorilor se face pe baza ofertei facute de catre agenii comerciali, din cataloage,
publicaii, informaii obinute de la proprii reprezentani comerciali.
-Ierarhizarea furnizorilor se face in funcie de factorii de evaluare luai in considerare prin atribuirea
unei ponderi de la 1 la 10 fiecarui factor.
-Selecia furnizorilor cel mai bun furnizor va fi selectat pe baza unor criterii precum preul, timpul de
livrare, calitatea, disponibilitatea pieselor de schimb, servicii post-vanzare, etc.
asigura buna desfasurare a activitatilor care caracterizeaza procesul de asigurare, distribuire si control
asupra modului de utilizare a resurselor materiale si echipamentelor tehnice, in indeplinirea de catre
productie a sarcinilor si obiectivelor previzionate.
In cadrul ansamblului complex organizare structurala, pozitia de baza o ocupa structura
organizatorica.Din punct de vedere al modului in care este conceputa, actionata si utilizata in scopul
indeplinirii obiectivului de activitate structura organizatorica specifica aprovizionarii cuprinde:
ansamblul persoanelor si a subdiziviunilor organizatorice strict necesare, specializate pe domenii si
activitati, precum si al legaturilor dintre acestea, intr-un aranjament astfel determinat incat sa
asigure conditiile indeplinirii, cantitativ si calitativ, a sarcinilor si obiectivelor ce revin aprovizionarii
in ansamblul sau, cat si pentru fiecare din modulele sau componentele specifice.
Caracteristicile oricarui sistem organizatoric functional ii este existenta a doua componente fara
de care ansamblul in cauza nu este si nu poate fi operational,respectiv:
-structura conducerii sistemului;
-structura executiei proceselor.
Cele exprimate constituie practic regula sau conditia generala a functionarii, cu atat mai necesar in
conditii optime a unui sistem, aprovizionarea in calitatea ei de componenta activa a firmei nu
poate face rabat, astfel ca in ansamblul sau ca sistem functional, cele doua componente
susmentionate se refera la:
Structura conducerii sistemului. Constituie ansamblul functiilor de conducere astfel definite de
locul si importanta in coordonarea sistemului pe nivele functionale, carora, prin natura si
competenta postului le revine responsabilitatea deciziei in aprovizonare.
Structura de executie. Comporta ansamblul subunitatilor si activitatilor de natura organizatorica in
care sunt incadrate si isi desfasoara activitatea persoanele cu functii de executie, ale caror atributii
si responsabilitati constau in asigurarea desfasurarii cu operativitate a structurilor care
caracterizeaza fiecare din componentele functionale. Componentele functionale tipice structurii de
executie indeplinesc operativ sarcinile, atributiile si responsabilitatile legate de fundamentarea
cumparatorilor firmei, derularea programelor de aprovizionare, transportul, receptia, depozitarea,
stocarea, gestionarea, pregatirea si eliberarea din gestiune a marfurilor, evidentierea si
gestionarea informatiilor legate de miscarea marfurilor si valorilor pe circuitul: furnizor
aprovizionare receptie depozitare productie financiar-contabilitate furnizor, realizandu-se in
acest fel logistica sistemului de aprovizionare in cadrul firmei.
Indicatori de stocuri.
Definitiile de mai jos nu corespund, in mod natural, unor indicatori care ar trebui in mod necesar sa
fie toti urmariti: alegerea unui indicator de stoc si a unui indicator de deservire este suficienta.
Este, insa, interesant sa cunoastem mai multe tipuri de indicatori, care sunt folositi in intreprinderi,
pentru a observa relatiile care se stabilesc intre ei si pentru a se servi in mod punctual de acestia
in scopul aprofundarii analizelor.
Indice de rotatie IR =
(mereu<1)
TTA = NZS / Pa
TTA = 232 / IR
IR = 232* Pa / NZS
Daca luam in calcul ipoteza de 232 zile lucratoare pe an.
Indicatori de deservire in aprovizionare.
IRAC =
IDAC = 1-IRAC
IRAP =
IDAP = 1-IRAP
IDAP=(IDAC) la puterea n
<< n << fiind numarul mediu de componente necesare pentru a fabrica un produs (calcul de
probabilitate de disponibilitati simultane).
Altfel spus, pentru un acelasi produs finit, gestiunea aprovizionarilor trebuie sa permita cu atat mai
putine rupturi cu cat componentele care trebuie asamblate sunt numeroase. Astfel, probabilitatea
de a dispune in acelasi timp de toate componentele se reduce in mod periculos!
Trebuie retinut cel mai bun compromis intre numarul cel mai mic posibil de rupturi in
aprovizionare si minimul posibil de stoc, cu mentiunea ca obtinerea unuia nu trebuie sa se faca
in detrimentul celuilalt. Cateodata, numeroase actiuni intreprinse in simultan, pot sa le
imbunatateasca pe amandoua.
Indicatorii, pentru a fi credibili si utilizabili,
pertinent, intelesi de catre toti.
in
mod
Obiectivele trebuie sa fie clare si explicite. Trebuie ca ele sa fie in stransa legatura cu o analiza
a situatiei existente si a progreselor posibile si cu un plan de actiune.
Informatia si animarea trebuie facute vis-a-vis de obiective sunt esentiale deoarece aceste actiuni
pot stimula persoanele sa-si exploateze potentialul la maxim.
Fig. 1
Este la fel de important sa se acorde atentie atat oscilatiilor curbei, cat si tendintei valorii medii.
Oscilatiile, data fiind amplitudinea lor, ne permit sa vedem stabilitatea indicatorului. Oscilatiile
puternic descrescatoare pot evidentia probleme foarte penalizante si trebuie tratate inainte ca
acestea sa se repete sau se amplifice. Pe de alta parte, oscilatiile puternic crescatoare dau o idee
asupra performantelor care pot fi atinse, atunci cand toate conditiile favorabile sunt indeplinite.
Este deci indispensabil sa se identifice cauzele oscilatiilor, mai ales ale celor ample.