Anda di halaman 1dari 11

TEHNOLOGIA LURRILOR DE

ZIDRIE

1. Elementele zidriei
Zidriile sunt lucrri de consrucie alctiute din materiale(crmizi,
blocuri mici prefabricate, piatra natural)
care sunt aezate n zid, respectnd anumite prescripii tehnice,i sunt legate cu
mortar, prin a crui ntrire se obine un element rezistent care se comport ca un
tot unitar monolit, ca i cum zidul ar fi dintr-un singur material.
O crmid sau un bloc sunt alctuite din fee i muchii; feele sunt:patul
crmizii, lungul crmizii i latul (capul) crmizii (fig.IX.9 a).
n zidrie crmizile sau blocurile se aeaza unele lng altele, formnd
rnduri suprapuse n nlime.
Crmizile se pot aeza astfel(figIX. 9 b):
-pe muchie (pe cant), n care caz latul crmizii este aezat pe
nlime;
-pe lat, n care caz latul crmizii este aezat orizontal; putnd fi
aezate n lung (cu lungul crmizii aezat n lungul zidurilor) i n
curmezi (cu latul crmizii aezat n lungul zidului)

Fiecare rnd de zidrie este alctuit din iruri de crmizi, aezate n


funcie de tipul i grosimea zidriei. irurile de crmizi iau denumirea
dup poziia pe care o au n raport cu feele zidriei, astfel (fig.IX.9c):
-irul din fa sau exterior, aezat la faa exterioar a zidriei;
-irul interior aezat la faa interioar a zidriei;
-umplutura aezat ntre irul exterior i cel interior.
Blocurile de zidrie sunt fabricate la dimensiuni care permit realizarea grosimii
zidului dintr-un singur ir i ca urmare ele se aeaz numai pe lat n lungime sau n
curmezi.
Spaiile dintre crmizi sau blocuri umplute cu mortar poart denumirea de
rosturi.
Rosturile zidriei se pot clasifica dupa urmtoarele criterii:
1.Dupa poziia pe care o au n zidrie exist:
-rosturi orizontale sau n lungime ntre rndurile zidriei, care sunt vizibile
pe toat lungimea zidului;
-rosturi verticale sau n nlime, ntre crmizile sau blocurile din rndurile
zidriei, care sunt vizibile pe nalimea fiecrui rnd de crmizi;
2.Dupa modul cum sunt executate exist:
-rosturi pline, care sunt umplute cu mortar cel puin pn la faa zidriei;
-rosturi goale care nu sunt pline cu mortar pn la faa zidriei.
1.1.Aezarea crmizilor n zidria din crmizi i blocuri

Zidria cu rosturile verticale n prelungire nu este rezistent, deoarece nu


poate lucra ca un singur element, ci pe poriuni separate care au tendina de a se
desface sub aciunea incrcrilor.
Zidria cu rosturile verticale dintr-un rnd acoperite de crmizile din rndurile
alturate este corespunzatoare n ceea ce privete rezistena, iar sub aciunea
ncrcrilor acestea lucreaz ca un singur element.Suprafaa zidriei asupra creia
se transmit ncrcrile creste cu fiecare rnd inferior.
Acoperirea rosturilor verticale din rndurile unei zidrii de ctre crmizile
din rndurile aflate dedesubt i deasupra, poart denumirea de legtura sau
eserea rosturilor;
La zidriile de crmid de diferite grosimi, legatura la fiecare rnd se aplic
astfel:

- la zidria de crmid se utilizeaz legtura n lungime aplicate


pentru cazurile n care crmizile sunt aezate pe muchie;
- la zidria de crmid se aplic legatura n lungime;
- la zidria de o crmid se poate aplica fie legtura n lime, n cazul
zidriei alctuite numai din rnduri de crmizi aezate n curmezi, fie
legatura n bloc, n cazul zidriei alctuite din rnduri de crmizi aezate
n lung;
-la zidria de 11/2 crmid se utilizeaz legtura n bloc sau n cruce;
n cazul zidriei din blocuri se utilizeaz legtura n lungime sau n laime,
cu meniunea c pentru realizarea decalrii rosturilor, la nceputul rndurilor
se folosesc fragmente de bloc, jumti de blocuri livrate din fabric sau
crmizi cu goluri verticale.

1.2.Aezarea crmizilor la ntlniri i ncruciri de ziduri

n cldiri exist rareori ziduri izolate.


n practic, zidurile se ntlnesc n variate poziii, i anume:
-ntlniri de col, denumite coluri, cnd ambele ziduri care se ntlnesc se
opresc la locul de ntlnire;
-ntlniri la mijloc, denumite ramificaii, n care caz n zona de intersectare
unul dintre ziduri se oprete;
-ncruciri sau ntretieri, cnd ambele ziduri care se ntlnesc se continu
de o parte i de alta a locului de ntlnire.
La ntlniri ca i la zidria n cmp se aplic legatura la fiecare rnd.
2.Alctuirea zidriei simple din crmizi i blocuri ceramice

Zidria simpl se realizeaz din crmizi sau blocuri ceramice aezate


pe lat sau pe cant cu excepia celor cu goluri verticale care se aaza
numai pe lat, n rnduri orizontale i paralele.La alctuirea zidriilor
din crmizi pline i cu goluri verticale, pe lang crmizile ntregi se
folosesc i fraciuni necesare realizrii eserii legturilor, ramificaiilor i
colurilor. Fraciunile de crmizi sau blocuri se obin prin tiere cu
ciocanul.La ziduri cu grosimea de crmid i de o crmid se
admite folosirea crmizilor sparte n proporie de cel mult 15%.
nlimea zidurilor trebuie s fie multiplul nlimii blocurilor; pentru
eventualele completri se folosesc crmizi cu goluri verticale
La zidria din crmizi i blocuri cu goluri orizontale, la intersecii,
ramificaii si coluri se folosesc jumtti produse n fabric, precum i crmizi cu
goluri verticale.
Rosturile verticale se es astfel ca suprapunerea crmizilor din doua rnduri
succesive pe nalime, att n cmp ct i la intersecii, ramificaii i coluri s se
fac pe minimum crmid n lungul zidului i pe crmid pe grosimea
acestuia. n cazul zidriei din blocuri ceramice, decalarea dintre rosturilor alturate
trebuie s fie de minimum de din lungimea blocului sau de 10 cm. n toate
cazurile, eserea se realizeaz n mod obligatoriu la fiecare rnd.

2.1.Legturile ntre ziduri la coluri, intersecii i ramificaii

-se execut alternativ, n funcie de tipul de crmizi i de blocuri ceramice


utilizate, i anume:- primul rnd de crmizi este continuu la unul din ziduri
i se ntrerupe la cel de- al doilea n dreptul interseciei;
-rndul al doilea de la cel de-al doilea zid se realizeaz continuu, ntrerupnd
pe cel din primul zid;
-zidurile portante se execut din crmizi sau blocuri cu aceeai nlime;
legtura ntre zidurile respective se va realiza prin ntercalarea unui stlpior de
beton armat, n zonele de intensitate seismic de gradul 7 sau mai mare, cu legtur
la patru respectiv trei rnduri n cazul zonelor de intensitate seismic de gradul 6
sau mai mic.
Zidurile de umplutur la cldirile cu schelet de beton armat se mpneaz la
partea superioar i se ancoreaz de elementele portante ale construciilor.
3. Legarea peretilor despartitori de peretii portanti

Legarea peretilor despartitori din caramida de peretii portanti din


caramizi si blocuri ceramice se executa ca in figura IX.21.
Inainte de executarea zidariei de umplutura pe suprafetele respective ale stalpisorilor si
diafragmelor, se aplica un sprit de mortar de ciment, iar rostul verticaldintre zidarie si
diafragme se umple complet cu mortar.
Alcatuirea zidariei simple din caramizi ceramice pline la stalpi
La stalpii de zidarie, modul de asezare a caramizilor si numarul caramizilor
cioplite variaza in raport cu dimensiunile stalpilor.
Zidariile dintre golurile de usi sau ferestre, denumite spaleti de zidarie, se
executa la fel ca stalpii de caramida.

4. Reguli tehnologice privind tehnologia zidariei simple din caramizi


1.Prin dimensiunile lor, gradul de umplere cu mortar si uniformitate, rosturile
zidariei de caramida
influenteaza
capacitatea
portanta,
stabilitatea
si
caracteristicile termotehnice ale acesteia.

Zidaria de caramida sau blocuri ceramice, grosimea rosturilor orizontale este de


12mm, iar a rosturilor
verticale, de 10mm. Se admit rosturi de grosime mai mare
numai la zidarii executate din caramizi recuperate si zidarii putin solicitate.Rosturile
orizontale trebuie sa se afle in acelasi plan orizontal, iar
cele verticale trebuie sa
corespunda procesului de tesere adoptat.
2.Zidaria se executa in randuri orizontale pe toata suprafata constructiei, pentru a
se asigura o incarcare
uniforma a portiunilor de zidarie in curs de excutie.
Denivelarile admise fiind de maximum 3 mm la zidaria aparenta si de 10 mm la zidaria
destinata a se tencui
3.Zidaria se incepe de la colturi sau de la goluri.
Intreruperile in timpul executarii zidariei se lasa in forma de trepte, a caror
inaltime sa nu depaseasca 1
m.
4.Pe lungimea unui perete se pot prevedea intreruperi la 1 m distanta de la locul
intersectiei peretilor si
se pot termina la cel putin 0,25 m de la acest loc.
5.Intreruperile in dreptul capetelor buiandrugilor sau deasupra acestora sunt
interzise.
6.La intreruperea lucrului nu se permite sa se astearna mortar peste ultimul rand
de caramida.
7.Primul si ultimul rand de caramida se executa din caramizi asezate in curmezis.
8.Santurile, sliturile si golurile necesare executarii instalatiilor se pot executa
numai daca nu afecteaza rezistenta zidurilor. In zidaria din caramizi cu gauri si blocuri
ceramice cu goluri nu se admite executarea
santurilor prin spargere, ele se lasa in
timpul executarii zidurilor.
9.Dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si marca mortarului de

zidarie sunt cele


prevazute in proiect.Consistenta mortarului se determina cu conul etalon, pentru zidaria din caramizi
pline trebuie sa fie de 8 - 13 cm, iar pentru
zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale sau orizontale, de 7 - 8 cm.
10.Inainte de punerea lor in lucrare, caramizile se uda bine cu apa iar pe timp de
arsita se uda mai abundent.
11.Rosturile orizontale de la zidaria din caramizi si blocuri cu goluri orizontale vor fi
umplute complet cu mortar.Pentru realizarea rosturilor verticale, mortarul se va aplica
cu mistria pe portiunile marginale cu
goluri inguste.
12.Zidaria de umplutura se ancoreaza de structura cladirii (stalpii sau diafragmele
de beton armat) cu ajutorul bolturilor impuscate cu pistolul.
13.Obiectele sanitare se monteaza pe zidaria din caramida sau din blocuri cu goluri
orizontale ci dibluri de
lemn care se fixeaza in goluri executate cu ajutorul unei
freze sau cu odalta subtire.

5. Operatiile si fazele ce compun procesul de lucru


a.Trasarea elementelor de zidarie
Inainte de a se incepe zidirea peretilor, acestia se traseaza pe fundatii, pe
planseu sau pe zidurile
inferioare.Este necesar ca trasarea sa cuprinda toate
elementele din plan ( iesinduri sau intranduri, colturi, goluri de usi si ferestre ).
Trasarea se executa dupa planuri de executie, folosind sfori, dreptare, coltare
sau sabloane.Sfoara
serveste la trasarea tuturor randurilor de caramizi; ea se
fixeaza la un capat cu ajutorul unei scoabe
putand fi mutata la fiecare rand sau la
mai multe randuri.
Pentru trasarea golurilor de usi si ferestre si pentru realizarea corecta a spaletilor
verticali ai zidariei, se
folosesc sabloane de metal asezate cu exactitate in golul
respectiv si sustinute cu parapete in timpul l
ucrului.
b.Intinderea si nivelarea mortarului
Intinderea si nivelarea mortarului se pot executa cu canciocul sau cu lopata cancioc.
Cu ajutorul canciocului mortarul este luat din targa si intins pe zid, dupa care este
nivelat cu mistria. Aceasta metoda nu se aplica decat la lurcrari mici, cu un front de
lucru redus.
Intinderea mortarului cu lopata - cancioc permite muncitorului sa se aplece mai
putin cand ia mortarul.
Cu lopata cancioc mortarul poate fi intins si nivelat in lungul
si in latul zidariei si se amesteca totodata
mortarul in targa.

c.Asezarea caramizilor
Pentru ca zidarul sa nu fie nevoit sa execute operatii de deservire si pentru a se
ridica productivitatea
muncii, caramizile trebuie sa fie asezate dinainte pe zid de
catre un muncitor auxiliar, in ordinea indicata in fig.IX. 26.
d.Taierea ( cioplirea) caramizilor
Fractiunile de caramida de 3/4, 1/2, 1/4 se obtin prin cioplirea caramizilor cu

ajutorul ciocanului de zidar


(fig.IX.25,f).
Pentru cresterea productivitatii muncii, caramizile pline sau cu goluri verticale,
necesare la realizarea
legaturilor la colturi, intersectii si ramificatii se taie cu un
dispozitiv electric cu disc abraziv.
e.Zidirea caramizilor si formarea rosturilor
Caramizile pot fi zidite folosind mistria sau fara ajutorul acesteia. In ambele
cazuri caramida se zideste
in moduri diferite, dupa cum sirurile de caramizi sunt
marginale sau de umplutura si dupa modul de formare a rostului vertical.
Cand zidirea caramizilor se executa cu mistria, zidarul incepe fiecare rand nou
prin intinderea mortarului cu mistria pe randul de caramizi anterior, dupa care aduna o
cantitate din mortarul intins catre muchia
verticala a caramizii zidite inainte,
pentru a forma rostul vertical. Apoi asaza caramida pe mortar,
impingand-o catre
cea zidita anterior si lovind-o usor cu manerul mistriei.
Zidarul tine tot timpul mistria in mana, iar cu cealalta mana asaza caramida pe
mortar.
La zidirea caramizilor fara mistrie, zidarul tine caramida in pozitie inclinata pe
stratul de mortar intins
dinainte, iar cu partea ei de jos aduna o parte din mortar
catre caramida zidita anterior. Asezand caramida in pozitie orizontala, o preseaza catre
cea alaturata, pana cand obtine rostul vertical de
grosimea dorita. Mortarul folosit
trebuie sa fie suficient de plastic, pentru a putea fi impins cu caramida.
In acest caz zidarul are posibilitatea sa zideasca fiecare caramida cu o mana sau
cu ambele maini
(fig. IX.28), sau sa aseze cate doua caramizi in acelasi timp. Sub
sirurile in lung, mortarul trebuie aplicat in fasii de 7-8 cm latime avand la mijloc 2,5- 3
cm grosime. Sub sirurile in curmezis, mortarul trebuie aplicat de 20 - 22 cm latime.
Aceasta metoda cere multa indemnare, de aceea se foloseste, atat la executarea
sirurilor de la
margine, cat si a celor de umplutura obtinandu-se o productivitate a
muncii cu 20 - 25% mai mare decat
in cazul utilizarii primei metode.
O alta metoda consta in zidirea caramizilor fara mistrie, formand rostul vertical
prin apasarea caramizii, dar folosind mistria pentru asternerea mortarului si pentru
curatarea mortarului iesit din rost.

6. Zidirea caramizilor
Dupa ce se zidesc primele caramizi la unul din capetele zidului, inaltand cateva
randuri ( fig. IX. 29. ) se
trece la celalalt capat, zidind la fel cateva randur, obtinanduse astfel reperele de colt.Pentru zidirea portiuni de zid dintre repere, se intinde o sfoara
la fiecare rand de caramizi, iar acestea se asaza cu muchia lor superioara dupa
sfoara.Cand distanta dintre reperele de colt este mare, este necesar sa se
execute si repere intermediare. Sfoara se fixeaza la fiecare capat cu cate un cui
infipt in mortarul din
care zidarul ia mortarul cu canciocul si il intinde peste
caramizile asezate, indeasa mortarul cu mistria in
rosturile
dintre
caramizi,

umplindu-le bine.
Apoi, zidarul verifica orizontalitatea si verticalitatea zidariei. Cu dreptarul si cu
nivela controleaza daca
randul este orizontal, adica daca a fost zidit exact dupa
sfoara, aceasta verificare se repeta la fiecare rand ( fig.29,c). Pentru obtinerea
nivelului orizontal, caramizile care sunt mai ridicate se indeasa cu l ovituri
usoare
aplicate cu ciocanul pe un dreptar.
Cu firul cu plumb, lasat sa cada liber pe inaltimea zidului, se verifica verticalitatea
acestuia (fig.IX.25,h,i).
Verticalitatea se mai poate verifica si cu ajutorul nivelei asezata cu lungimea pe
inaltimea zidului.

Pentru ca zidaria sa se execute usor si in randuri egale, se folosesc abstecuri, pe


care sunt
nsemnaterandurile de caramida si rosturile dintre ele. Abstecurile se
fixeaza la fiecare colt al zidariei
iar la ziduri lungi se fixeaza si abstecuri intermediare. In acest caz, zidarul poate
verifica zidaria numai la
cateva randuri, intinzand sfoara chiar in dreptul semnelor de
pe abstecuri si marcand nivelul fiecarui rand de caramida.
Dupa zidirea catorva randuri de caramizi, zidarul curata cu mistria mortarul iesit
din rosturi si scurs pe
fetele zidului.
Rosturile pline au mortar pana la suprafata zidului, iar cele goale se lasa fara
mortar pe o adincime de
1 - 2 cm de la fata. Rosturile goale se recomanda in cazul zidariilor care urmeaza
sa se tencuiasca, pentru ca tencuiala sa adere mai bine la zidarie, si in cazul zidariilor
aparente.
La executarea zidariilor din caramizi sau blocuri cu goluri trebuie sa se tina
seama in mod obligatoriu de pozitia golurilor in zidarie. Este interzisa asezarea
caramizilor sau a blocurilor cu golurile la fetele zidariei, precum si umplerea acestora cu
mortar, pentru a se evita inrautatirea caracteristicilor termoizolante ale zidariei.

7.Zidirea blocurilor ceramice


Zidirea blocurilor ceramice se realizeaza in mod asemanator cu cea a
caramizilor, cu
deosebirea ca blocurile fiind elemente de dimensiuni mari,
comparativ cu caramizile, pentru realizarea
grosimii zidurilor, nu sunt necesare mai
multe siruri de blocuri.
Zidaria se executa, ca si cea de caramida, dupa sfoara intinsa pe abstecurile de
colt si intermediare.

Cand se zidesc blocuri in lung primul ajutor merge la o distanta de 0,80 - 1,oo m
inaintea zidarului si insirue blocurile in picioare pe zid, co distanta intre ele de 1/2 bloc.
Al doilea ajutor intinde patul de mortar si aplica mortarul pe capul blocurilor asezate
in picioare. Zidarul prinde fiecare bloc cu
amandoua mainile de fetele laterale,il
intoarce, il asaza pe mortarul intins si il impinge cu capatul pe
care este aplicat
mortarul spre blocul zidit mai inainte. Dupa aceea, zidarul potriveste blocul cu usoare l
ovituri aplicate cu manerul mistriei sau cu ciocanul, completand rosturile cu
mortar si curatand mortarul
de prisos.
Dupa zidirea fiecarui rand de blocuri se verifica orizontalitatea si verticalitatea
zidariei executate si se
muta sfoara pentru executarea in continuare a zidariei

8.Alcatuirea si tehnologia de executie a zidariei complexe


Zidaria complexa este zidaria intarita la intervale determinate prin calcul
sau constructiv cu stalpisori de beton armat cu care conlucreaza la preluarea
incarcarilor verticale sau orizontale.
Zidaria complexa se executa ca si zidaria simpla din caramida, cu
deosebirea ca in dreptul golurilor lasate in zidarie pentru stalpii de beton se introduc
in rosturile zidariei, bare de otel - beton pe
masura ce se zideste. Distanta intre
bare pe verticala, numarul si diametrul lor sunt indicate in proiectul de executie.
Dupa ce s-a executat zidaria de caramida, se trece la armarea stalpisorilor,
cofrarea laturilor ramase libere. Dupa caz, stalpisorii pot avea 1, 2, 3 sau4 laturi
cofrate cu zidarie la turnarea betonului.
Pentru o mai buna legatura a betonului din stalpi cu zidaria din caramida aceasta
se executa in strepi pe fetele care vin in contact cu betonul din stalpisori. Pentru a
asigura o buna conlucrare intre zidarie si
beton, rosturile zidariei vor fi lasate
neumplute cu mortar pe o adancime de 2 cm.
Betonul care se toarna in stalpi trebuie sa fie de consistenta plastica, si se toarna
dupa udarea prealabila a fetelor verticale ale zidariei care vin in contact cu acesta.

9.Alcatuirea si tehnologia de executie a zidariei armate


Zidariile armate sunt acele zidarii in masa carora este inglobata o armatura de
hotel care trebuie sa reziste impreuna cu zidaria la actiunea diferitelor solicitari.Zidaria
si armatura trebuie astfel legate intre ele, incat sa se asigure conlucrarea lor, la
preluarea eforturilor.
Armatura sub forma de bare sau plase sudate se dispun in rosturile orizontale, la
maximum cinci randuri de caramida.
Grosimea rosturilor in care se prevad armaturile transversale, in forma de gratar,
va fi egala cu diametrele a doua bare care se incruciseaza plus 4 mm.

Zidaria armata se executa ca si zidaria simpla de caramida, cu deosebirea ca in


rosturile zidariei, pe masura executarii acesteia, se monteaza armatura din hotel- beton,
fie sub forma de bare independente, fie sub forma de plase sudate,conform prevederilor
proiectului .
O atentie deosebita se va acorda realizarii grosimii corespunzatoare a rosturilor,
pentru a asigura protectia cu mortar a armaturilor, impotriva coroziunii.
La intersectiile dintre ziduri, armatura se monteaza prin alternare.

10. Tehnologia de executie a zidariei mixte


Zidaria mixta folosita la realizarea peretilor exteriori ai subsolurilor este alcatuita
la exterior dintr-un perete de beton, iar la interior din zidarie de caramida asezata in
lung, cu rosturile tesute la fiecare rand.
Pentru realizarea legaturilor dintre cei doi pereti la fiecare al patrulea rand se
asaza transversal cate o caramida la intervale de maximum 1 m in lungul zidului.
Caramizile asezate transversal alterneaza pe inaltimea zidului, iar pentru asigurarea
legaturii celor doua materiale diferite, la cel mult 1 m inaltime, se prevad un rand de
caramizi asezate transversal.
Betonul se toarna in straturi succesive avand inaltimea a trei sau patru randuri de
caramida, corespunzatoare randurilor cu caramizi dispuse in curmezis, cealalta fata
fiind cofrata cu panouri de cofraj. Cand prin proiect se prevede ca hidroizolatia verticala
sa fie protejata la exterior cu un zid de 12,5 cm grosime, se procedeaza mai intai la
executarea acestuia si a hidroizolatiilor respective, aceste elemente servind ulterior
drept cofraj exterior pentru turnarea betonului. La turnarea betonului in zidaria mixta se
va tine seama de pauza tehnologica necesara pentru intarirea mortarului din zidaria de
caramida, in caz contrarexistand pericolul prabusirii zidariei datorita impingerii date de
beton. La turnarea betonului se va urmarii realizarea unei bune compactari a acestuia,
prin mijloace manuale ( maiuri de mana, sipci ), mai ales datorita faptului ca betonul
trebuie sa fie de consistenta plastic vartoasa.

11.Executarea lucrarilor de zidarie pe timp friguros


La efectuarea lucrarilor de zidarie trebuie sa se tina seama de influenta
temperaturilor joase asupra prizei si intaririi mortarelor. La temperaturi pozitive joase,
priza si intarirea mortarului de zidarie au loc foarte incet, iar la temperaturi de -10
-15 grade C, motarul ingheata dupa 6 12 ore.
Prin inghetarea timpurie, rezistenta finala a mortarelor
scade cu 30 70%.
Deasemenea scade si aderenta mortarului la piatra sau caramida.
Pe timp friguros nu se vor intrebuinta mortare de var simplu si nisip in
lucrarile de zidarie, deoarece daca ingheata inainte de terminarea prizei, aceste
mortare se faramiteaza la dezghetare.

Pe timp friguros nu se admite stropirea caramizilor cu apa, deoarece aceasta


ingheata pe suprafata caramizilor si reduce aderenta la mortar.

Continut
1. Elementele zidriei......................................................................................................................1
1.1.Aezarea crmizilor n zidria din crmizi i blocuri.........................................................2
1.2.Aezarea crmizilor la ntlniri i ncruciri de ziduri.......................................................3
2.Alctuirea zidriei simple din crmizi i blocuri ceramice.........................................................4
Zidria simpl se realizeaz din crmizi sau blocuri ceramice aezate pe lat sau pe cant cu
excepia celor cu goluri verticale care se aaza numai pe lat, n rnduri orizontale i
paralele.La alctuirea zidriilor din crmizi pline i cu goluri verticale, pe lang crmizile
ntregi se folosesc i fraciuni necesare realizrii eserii legturilor, ramificaiilor i
colurilor. Fraciunile de crmizi sau blocuri se obin prin tiere cu ciocanul.La ziduri cu
grosimea de crmid i de o crmid se admite folosirea crmizilor sparte n proporie
de cel mult 15%. nlimea zidurilor trebuie s fie multiplul nlimii blocurilor; pentru
eventualele completri se folosesc crmizi cu goluri verticale..............................................4
2.1.Legturile ntre ziduri la coluri, intersecii i ramificaii.....................................................4
3. Legarea peretilor despartitori de peretii portanti.........................................................................5
4. Reguli tehnologice privind tehnologia zidariei simple din caramizi...........................................5
5. Operatiile si fazele ce compun procesul de lucru........................................................................6
6. Zidirea caramizilor.......................................................................................................................7
7.Zidirea blocurilor ceramice...........................................................................................................8
8.Alcatuirea si tehnologia de executie a zidariei complexe.............................................................9
9.Alcatuirea si tehnologia de executie a zidariei armate.................................................................9
10. Tehnologia de executie a zidariei mixte...............................................................................10
11.Executarea lucrarilor de zidarie pe timp friguros.....................................................................10