NTOCMIT

DE

IOAN CO.STANTINESCU
Madona Dudu.

Casierul Aezmntului

Cu o prefa de d. N. IORGA, profesor universitar.

Cu 53 de clieie, fotografii j, documente.

. Biserica drmat n vara. anului 1913.

Tipografia "Neamul Romnesc",-Vlenii-de-Munte, 1914.

www.dacoromanica.ro

PREFA T A.
S'a vorbit adese ori de bogata biserica din Craiova pe care

generatia latinizanta a prefacut-o ca nume din Precista ot

Dud" , adica Maica Domnului de sub dudul batrin care atragea privirile si cuprindeec in el icoana jacatoare de minuni, in Madona Dudu" , ceiace evident ca nu mai spune
nimio, in niciunul din cuvintele care compun ciudata nomenclatura pretentioas. D. Ioan Constantinescu, de multa vreme

casier al asezamantulid, a gasit cu calesi bine a facut

sa caute in arhivele bisericii pentru a da elemente sigure
administratorilor ca si criticilor.
Precista ot Dud" 21U e, ca biserica Obedcanu, din acelas
oras, o fundatie exclusiv boereasca. Clucerul Chiriac Gaianul

J'acuse pe la 1700 o simpla injghebare de lemn. Boerul de

mana a treia Constantin Fotescu a colaborat cu negustorul
Ilagi Gheorghe loan adica Gheorghe IIagiut fiu al lu?
Ioanca s ridice, pe la 1758, zidurile si sa creeze zestrea
sjantului lacas. i jelul cum s'a unit in aceasta opera liberalit atea ama ndurora e desigur pe atat de putin obisnuit pe
cat de interesant.
Negustorul incepic intai si el merse cu zidirea pana la
braul jerestrelor". El diirui, si dupa incheerea tovarsiei" ,
numai dela dansul argintarii, car(i i odajdii" ; el facic
singur chiliile, dar amandoiimpreuna ispravira zidaria i dadura
ori adusera de la altii, pe langa odoare, mosiile : Maglavitul, din
Mehedinti, Maracinul din Dol j ; viile iTiganii, pravaliile din
Craiova, daca nu si moara, veniau dela ambii. Participarea lor se
facic in conditii de perfecta egalitate, spune Ocluya Eotescului
unul un ban, altul alt ban" . i acei ce vndusera acareturile

www.dacoromanica.ro

rnErATX

lasasera (data din pretul lor normal, incal sa poata fi numarati infre ctitori. Negustori craioveni i altii se aclamara
londatorilor isi rezervau
pe urma, cu daruri mai mici.
insa dreptul de epitropie.
Acestora insa nu li se parea ca opera comuna ar fi indestul de asigurata. De aceia inca din 1784 Maria Fotescu
cauta aripi de acoperamant" la episcopia de Rimnic, a carii
ombra netrecuta" trebuia sa se tase acum asupra asezeimantului.

O incercare mai ciudata f aceia, pe cave o facit tot Fo-

tescu, de a viuda la mezat", nu numai avente a, dar si

daniile jacute de sotul raposat. i, pentru a se incurcet litcrurile i nzai mult, aceias l'aduna avuse sa poarte un proces
cu Hagi Gheorghe, care reclama, se pare, o parte prea n'are
din veniturile bisericii comuna, invinuind pe tovaras ca ar

fi dosit o parte din

ele. Caimacamul Craiovei, Domnul insus numira socotitori, dintre boeri si negustori, cari
vira reconzandand o impacare intre reprezintantii fratilor"
ctitori. .Anume parti din zestrta fundatiei, care fusescra
trecute urmasului lui Iotescu, Dumitrachi
era vorba
chiar de mosii si mori fura deci restituite, adaugindu-se
formala invatatura a MG se mai viuda dintr' ale bisericii
sol, a instraina la alta m(tna straina", ceiace se si prirn't
de amandozta partile. Un hrisov dovinesc formal, capatat prin
interventia lui Manolachi Brancoveanu, hotaret cu intarire de
blestem cd biserica 1224 pode fi inchinatanimanuia. Nuramawa
nici legatura, din 1766, de a se da pietre de ceara episcopiei,
care, in schimb, garanta un nztmar de calugari ca poslusnici,
caci testamentul lui Gheorghe loan hotarez sa nu fie astfel
de calugari, ci nunzai doi preofi de mir, un diacon si un

dascal.

Biserica av inca dala inceput, se pare, ca si a badeanului si a aceluias IIagi Gheorghe loan la Cerneti, scoala
In chiliile sale. Aici pregatiet, pe la 1820, oamenii pentru
Tara cea noua cunoscutul dascal harnic si priceput traducator
Stanciu Capatineanu. loan Maiorescu fit urmasul bunulzei

tran in aceleasi vechi chilii. La 1841, dupa cutremur, se

darama vechea zidire cu trei turbe si se lacea o alta, din
caramida si cm ni,sip de Jiiu. Din vechea biserica ~sera
numai morminicle ctitoresti si acel clopot turnat de Din&

www.dacoromanica.ro

1STORICUL DISERICII MAICA PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

panel loan Bola, la Belgrad, pentru ctitoria dela Topola

a lui Caragheorglie si pe care pribegi sarbi Il adusera (Julia

1812 la noil.
Cunosc.utul negustor Baluta loan, al carui induiosator tes-

tament s'a tiparit de noi in volumul XXII din Sturlii si

documente", acluse in 1819 un cantare dupd sisttmul nou de
musichie" pe care-1 reprezinta si _Anton Pann i i se Jacea

o lefsoara, de 1500 de lei pe an, biserica luand asuprali

inset numai a patra parte. in cibiuiule lui se mula apoi la

1830 Capa tin e anu ca profesor al scolilor publice" , iar urmasul sau, loan .1Ifaiorescu, nu pleat de acolo deceit in 1842.
In mai putina potrivire cu caracterul asezeimantului flt casa
de nebuni, fundata solid numai in 1854. D. Constantinescu ni
ar'ata inset ca era vorba de cei cu mintile ratacite cari alergaft
la ajutorul Precistei, caruia i se adaugea acum si .ajutorul
omenese al medicilor. Si din aceleasi venituri s'a facut scoala
de fete, pensionul Lazaro-Oteteleseanu si ;coala central& in
aceiasi epoca a lui .Barbu tirbei. Statul ii impusese aceasta
larga contributie, pentru cal-e trebue sa se faca un imprumut
saa poate, cum crede autorul acestei carti, ce urm ase si indemnului unuia din epitropi, Iordachi Otetelisanu.
.2Vu poate sa strabata cineva aceste pagini Jara a se patrunde de nevoia monad neaparate a unei vaste opere de cul-

turd care era 0 in inten0a celor d'intaiu ctitori, 'Mtn& cat,

potrivit Cu vremea lor, puteau sa judece, dar astazi a crescut
fireste in aceias masura cu bogatia fundatiei si cu cerintele
urgente ale unei teri si unui neam in plina desvoltare.
Opinia publica asteapta. Oamenii de bine sa se puie, la
lucru !

N. IORGA

Vezi N. Iorga, Clopotul lui Caragheorghe, In Analele Academiei Ron-Jane"

unde i ttri despre biserica i epitafe.
;e 1913,

www.dacoromanica.ro

I.
INTRODUCERE

In timp de aproape cinci ani de zile, cat am fost secretar al Epitropiei Bisericei Madona Dudu din Craiova,
avand ocaziunea s cunosc o parte Insemnat din documentele acestei biserici, precum i actele ei de administratiune care at avut loc de acuma mai bine de un secol,
mi-a venit idea, sa m Incerc a Intocml un mic istoric al
Asezamantului acestei biserici.

Este adevrat Ins c chiar dela Inceput, m'am convins ca imi iati o sarcina foarte grea, cautand s stabilesc In anul 1914, fapte petrecute acuma aproape dou
secole, privind Intemeerea acestei Biserici, cu un trecut, as

putea spune fara exagerare, prea interesant din punctul

de vedere al crediatei, ce se pune In sfanta Icoara a
Maicei Domnului, nu numai de catre crestinii care veneaii
aci s se inchine acelei puteri nemarginite, pe care o numim Dumnezeu, ci si din partea a mai multor Domnitori
ai Tarei, cari, Indemnati numai de o atare credint,
cutat odinioar prin luminatele lor hrisoave, s Intareasca
si s Ingradeasca pe cat mai mult posibil existenta acestui sfant locas; si mai cu seama, cum unul din domnitorii

tarei, pentru a prea-mari si mai mult Institutiunea, hotarase printr'un hrisov ca s fie epitropi aci apururea i neschimbati Cinstiti boeri Caimacami dimpreun cu Cinstiti
boeri divanii Halea".
A trebuit zic, atunci, din cauz'a ca nu cunosteam cat
mai multe documente si fapte, se pxasesc cu mahnire, do-

www.dacoromanica.ro

IOAN CONSTANTINESCU

rinta pe care o cultivam de atata vreme, formandu-mi

convingerea, ca nu aveam putinta a rspunde prin aceast
lucrare la cele mai importante cestiuni inerente unui asemenea istoric.

Am continuat totusi si mai mult, din dorinta de a cunoast cat mai bine Institutiunea la care serveam, sa nu
pierd nici o ocaziune, cari imi punea la Indemana posibilitatea, de a-mi Inmulti. cunostintele In aceast directiune.

Intocmirea acestei lucran, n'a fost grea numai pentru

faptul ea, nu putea fi sprijinit pe acte, care sa stabileasca
precis data zidiril bisericei, ci i pentru ca clela Ctitorii sau

Epitropii acestei Institutiuni, cari s'au perindat In aceast

Indelunga vreme la trebile ei, n'a ramas nici un crampei
scris, care sa,mi poata servl ca o mica indrumare, In lucrarea aceasta, ce-mi propusesem a face.
Este adevarat ca unul dintre fostii Ctitori repaozatul Ion
Ralian, a scris o brosura, Insa, tratand esclusiv numai despre caracterul juridic al acestui Asezamant i aceasta dup
ce s'a obtinut desecularizarea Bisericei.
Din acest punct de vedere, prin urmare, pare ca ar fi
fost un mister, faptul c nici unul din cei ce aveat chemarea a cunoast rostul Institutiunii,
scris In aceast
privinta, atunci cand le erea cu mult mai usor, sau sa' fi
lasat oare care note biograf ice, privind acele suflete pioase
mari, care intr'o ora atat de fericita, au pus temelia
acestui sfant locas, din care s'a ridicat Asezamantul mare

de astazi si care nu s'a putut strich, dei s'au facut si se

vor mai face Inca' multe Incercari in acest scop.

Din lipsa unui asemenea istoric si mai cu seam& din

cauza misterului, In care ar parea ca s'a cautat a se Invalul bazele pe cari a fost Intemeiat acest sfant locas, s'a
pus mult In umbra prestigiul Asezamantului, care de fapt,
fie odinioara, cand dispunea de venituri mici, fie acuma,
cand i raspandeste cu prisosintia binefacerile sale, a con-

tat In orasul Craiova ca cea dintai Institutiune de binefaceri, iar In Romania oficiala, a fost prenumarata printre
cele mai importante Institutiuni similare.
Dar, dupa cum se vedea din istoric, nici odata, nici un

motiv, n'a putut exista, care sa fi putut pune n umbra

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII MATCA-PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

pe acei doi mari fondatori, Hagi Gheorghe Ioan si Constantin Fotescu,

Si aceast convingere, care m'a si determinat s muncesc cu toat struinta, pentru a realiz acest istoric,
mi-am format-o acuma, cand am putut cunoaste continutul condicei pomelnicelor fondatorilor, acela al difer4i1or
dniasi (donator si al domnitorilor tarei din epoca 1 7781803 si urmatori, si In sfrsit al altor binefactori ai
acestei Biserici.

incurajat de aceste pretdoase documente si intrigat de

relatiunile ce aveam dela btranul venerat Dimitrie Valerian, nascut la 1826, am pasit la cercetarea vrafurilor de
dosare si a altor documente, convins ea, de ast data voi
ave putint s duc pn la sfrsit, dup cum am si reusit aceast lucrare.
Avnd In vedere importanta AsezAmantului si mai cu
seam legendele ce s'au brodat pe seama intemeerel acestei
biserici si a punerei ei Inteo lumin alta de c'at cea adevarat, am speranta, c acest istoric, va fi cercetat cu tot
interesul, cel putin de ctre onoratii Craioveni, In mijlocul
carora se gseste aceast Institutiune.
Printr'o ocaziune fericit, czandu-ml in man In timpul
acestei lucrri, o mica brosur, cuprinznd trei documente
emanand dela fondatorii bisericei i traduse In anul 1888,
de ctre rposatul Ghenadie, Prea Sfintitul Episcop al Ramnicului, autorul acestei brosuri, m'am servit In lucrarea
mea si de aceste trei documente, ele, prezintnd mult
importanV, dup cum se va vede din istoric.
Socotind, de asemenea, c acest istoric, nu poate fi numit astfel, de cat numai fiind prezintat cu toate donatiunile care au contribuit la Intemeierea Asezrnntului
artand i persoanele care au colaborat la conducerea
administratia acestui Asezamant, am citat cu toat scrupolozitatea aceste donatiuni, fie ele chiar de mica important, precum si pe autorii lor.
In fine, am prevzut numele acelor persoane, inclusiv
fondatorii, care, Incepand de la intemeerea bisericei i pn
In prezent, au fcut acte de Ctitori si de Epitropi.

Cat pentru anumite fapte cu caracter mai important,

am cautat s redat, pe lang textul tradus al documen-

www.dacoromanica.ro

toAN coNsTANTINEsCU

telor cu care sprijinesc asemenea fapte i faximilele unor

asemenea documente. Cu mult greutate mi-am putut procura, pe lang o parte din fotografiile Ctitorilor, un numr
insemnat din fotografiile fostilor Epitropi, asa c, onoratii
cititori, vor ave ocaziunea s cunoasc, portretele acelora,
care ad fost Ctitori i Epitropi, acuma 80 ani.
Atrag atentiunea onoratilor cititori, In cat priveste numele de Madona Dudu", pe care Il poart astzi Biserica,
subiectul acestui istoric, ca ori de cate ori a fost nevoe

In cursul acestei lucrri s citez numele Bisericii, In afar

de ceace cuprinde textul diverselor documente, de care
m'am servit, am citat-o cu numele de Maica-Precesta dela
Dudu", adevratul nume care i s'a dat dela intemeiere,
aceasta, bazat pe ceace reese, atat din conecsitatea textelor celor dou testamente, acela al fondatorului Hagi Gheorghe loan si al sotriei fondatorului Clucerul Constantin Fotescu, cat si din faptul ca motivul zidirei a fost sfanta icoan
facatoare de minuni, a prea sfintei de Dumnezeu nasctoare.

Este adevrat ca aceasta biseric se vede pomenit In

trecut sub diferite nume : Biserica dela Dudu, de aici, din
Craiova", unde se cinsteste si se praznueste hramul Adormirei Prea Sfintei Nsctoarei de Dumnezeu, cum o spune
prin testamentul su Maria Cluceru Foteasca, sotia fondatorului Fotescu, sau ,,S. Biseric Maica-Precesta", cum
zice prin testamentul su fondatorul Hagi Gheorghe loan.

Sau In fine Biserica de la Dud", de aici, din Craiova, ori

Sfanta Biseric ce se numeste dela Dudu, de aici, din Craiova",

cum se afirma prin alte documente reproduse In istoric.

Bazat prin urmare pe aceste documente si pe motivul
care a prezidat la zidirea BisericiI, am citat-o astfel cu
numele de Maica-Precesta dela Dudu", care cred c, cadreaz mult mai bine, atat cu aceste documente si fapte,
singurele izvoare de unde i-se poate culege adevratul ei
nume, cat i cu datinele Bisericei noastre ortodoxe.
Este adevrat Ca In momentul intocmirei acestei lucrari,
locasul propriu zis al Bisericei nu mai exista, fiind dramat In vara anului 1913, In interesul recladirei, acest fapt
ins nu poate impieta cu nimic asupra acestei lucrri,
chestiunea bisericei confundandu-se, cu totul, cu Insusi Institutiunea acestei biserici.

www.dacoromanica.ro

ISTORIUUL BISERICII MAICA-PRECISTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

S speram, ca atunci, and recladirea acestei biserici va

fi un fapt implinit, eei ce vor avea conducerea si administrarea Asezamantului, vor lua masuri ea s i-se redea ade-

varatul ei nume pe care la avut dinteun Inceput, mai cu

seama, ca numele pe care Il poarta azi de Madona Dudu",
nu-i este impus In mod expres prin vre-o lege, documente sau

hrisoave domnesti, ci este adoptat cu trecerea timpului si,

pare-mi-se. mai sigur, Incepnd cu procesul facut Statului
pentru desecularizarea ei.
Declar ca nu am catusi de putin pretentiunea, ea lucrarea mea, sa fie o lucrare academia,: din contra, sunt convins, ca din punetul de vedere al stilisticei, i se vor putea
aduce destule eritici.
In ce priveste ins datele si faptele constatate aci, nu
am nimic a reprosa constintei mele, ele, punnd In lumina
expresiunea adevrului.

Din acest punct de vedere, as fi prea mu4umit, daca

umila mea persoana va servl ea un imbold, In at priveste aceasta lucrare, pentru ea persoane cu o adevdrata
competinta si chemare, s de, la lumina alte documente
si fapte necunoscute de mine, dar care totusi, sa intereseze acest istoric.
ma simt dator s aduc aci multumirile mele Parintelui
Iconom Gr. Popescu Breasta, profesor si revizor eclesiastie,
pentru Indemnul si ineurajarea ce mi-a dat, cu prilejul
citirei manuscriptului acestei lucrari, inainte de a pasi mai

departe, pentru a putea fi imprimata.

1914 Maiu 14.

www.dacoromanica.ro

I.

Biserica dela Dudu", de aici, din Craiova, unde se cinsteste si se prznueste hramul Adormirea Prea Sfintei Nscatoar de Dumnezeu" si unde se afla sfanta iccan facatoare de minuni", precum se exprim prin testamentele
lor fondatorul Hagi Gheorghe Ioan si Maria Clucerul Foteasca, sotia fondatorului Constantin Fotescu, dac5, s'a pu-

tut intemei odinioara, pentru ca astzi s poata fiint

Asezmantul Bisericei Maica-Precista deba Dudu, care acum

dispune de un venit de aproape 800.000 lei anual, nu se

datoreste, In primul rand, decat fondatorului Hagi Gheorghe Joan, care ca prim initiator si MIA' concursul nim'nui,

a Inceput singur, cu a sa cheltuiala, zidirea Bisericei, pe

care a Inaltat-o pana la braul cel deasupra ferestrelor"
si apoi, s'a prins tovaras cu fondatorul Constantin Fotescu,
cu care a continuat si des'avarsit aceasta lucrare.
Relevez acest fapt, de oare, ce s'au gasit persoane, fie
particulare, fie oficiale, facand parte din Administratiunea
acestui asezamant, care, atat prin viu grai, cat si prin publicitate, au cautat sa dea Intaietate la opera Intemeierii
bisericei, fondatorului Constantin Fotescu ; ba chiar, s'a afirmat, c'a acest din urma fondator, a crui ramura s'a
stins de mai bine de un secol, ar fi adus In patrimoniul
bisericei, cea mai mare parte din prima sa zestre; ignorandu-se, pe cat mai mult posibil, aceia ce cu drept cuvant
se datoreaza lui Hagi Gheorghe Joan.
In acelas timp si MIA a intentiona o secunda sa micsorez pe fericitul fondator Constantin Fotescu, gasesc ne-

www.dacoromanica.ro

10AN CONSTANTINESC1J

cesar a esplica, cu documentele ce reproduc aci, ca daca

Clucerul Constantin Fotescu s'a prins tovaras cu Hagi

Gheorghe Ioan, la zidirea Bisericei si apoi la sust,inerea si
Intemeerea mai departe a Asezamantului, n'a facut-o ca
ar fi fost solicitat de Hagi Gheorghe loan, ci acesta a solicitat tovarasia lui Hagi Gheorghe loan, la aceast lucrare
de ravn dumnezeeasca", dupa cum se exprima pomelnicul d-lui Clucerul Con stantin Fotescu : vazand ca se zideste aceasta stanta Biserica, a prins, fiind de ravna dumnezeasca i s'au invoit cu reposatul Hagiu i tavorasindu-se amandoi etc."

Dam aci si pomelnicul d-lui Hagi Gheorghe Juan:

Acest blogorodnic Hagi Gheorghe, din pronia lui Dunanezeu,

au cugetat intru inima sa, a zidi aceasta sfanta Biserica Si cu

mare ravna prin ajutorul cel de sus si al sfintei nascatoareI de
dumnezeu, au inceput din temelie i i-au inal(at zidirca pana la
brdul cel deasupra fereOilor" Cu toda cheltuiala dumisale, apoi
ravnind i dumlui Clucer Costandin Fotescul acestui lucru
dumnezeesc, s'au unit cu dumnealui Hagi Gheorghe i la toata
cheltuiala au fost amanduoi tovaros pan ce au svarsit-o cu
totului cat pa dinafara atat si pa dinlauntru dupe cum se vede,
au facut zid imprejur si au 1nzestrat, cumparandui dina'vutul
dumnealor mosia Maglavitu din judetul Mehedint, Marcinu din
Dolji, cu morii i cu vil, tigani i odoara bisericesti dupa cuvinta,
trisa Hagi Gheorghe, deosebit a purtat toata greutatea si cu mare

osteneala sau sdraduit pana ce cu de toate au intemeiato, mai

ad',ogand insusi cu a sa cheltuiala argintarii, cri, odajdii si
altele ce ad lznit, facand i cateva chilii, iar dupe moartea
dumisale remaind fiul dumnealui Zanfirache Biv. G. Logofat,
asemenea nevointe au pus, si din venitul bisericii au inoit si au
adaogat odoare bisericesti, si cu mijlocirea dumnealui multe

scule sau cstigat de la alti cinstiti ctitori, au mai inaltat si

zidurile imprejur spre a dumnealui si a tot cinstitului neam ves-

nica pomenire.
Tot acest cinstit boer dumnealui biv. G. Logofat Zanfirache,
fiul dumnealui raposatului H. Gheorghe ca o odrasla buna si ca
un ctitor adevarat i desavarsit, dupe multa nevointe ce cu tot
sufletul seu se srgueste pentru dragostea Maicai precestai la

www.dacoromanica.ro

ISToRICUL IIISERICII MAICA PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

inalarea i inoirea zidurilor, au mai llrgit curtea sf. biserici

si

i de scutire, mai adloglnd prin

au inoit hrisoavele de mil

-:::

--

119 l'I't

F[.. tf

1-1

..:4',174./j_..xtli piciegi,.

_ .44,] .:

,,

_"....

rePti -e!..)., :If')illt rot.

ifi. .4.,i t : ; # 4, ,.;!!

T-441'11,-

r.

crpii

, r,",
fifi; ti-t-:

,Sdend

drlineyir

kv,(41/ii 5' y 4

,i..

,4,4,it-.,

`',FH,ilic11.'

I,

,i.% r -,.,

:,

iii

AV fl}ij

.(N4:0 H 1 i

41r

,,dia ....4.__.

.4;,,..., r ;

RA,,,,..4fHtl)K

'

4fffilil.rd id

---...,..

.,

il, k4 forfyRi

..

:;fi? 7.i.

r.

..

t-

rteialtm
::'
' -lA 41'
,

'

' ;i

iji4cAin.4

Krtian4i)1

,
d.47kk,-.7pittil

., i

'4114Prr,

.,1.".

irk

i 1 ',II's, ,.r hi .
e

ga41**4:217,.+3T4d,:z

4411.*

Fig. 3.

otefi-4.

Pomelnicul Hagi Gheorghe loan.

cerere Mili domnesti si altele multe au flout si au folosit prin

epitropia dumisale".

www.dacoromanica.ro

10

IOAN CONSTANTINESCII

Textul pornelnicului d-lui Clucerul Costandin Fotescu :

..Acest cinstit boerio, dupe cum am pus la aratare mai inainte
7-";' Or
-

"

E N,1101
.
-- ---4PZi,oreg'
, rrvz,i,a,:d-

'-:'-',11___

',.

I/
?
,II.Isl
,,,fr.14/1
., 0,
E;f1 g$,iiel/al!
,,1704.r.
,
..
.

'
'",

0?

.1/110e14 if";

,- .,
rb, .7.7,4 L. ;, , ;
..

isilld,
:

,10111

.-.1Kto.:7;:/,/41./1
.

i0 4.11

it; IrecTiz1141ll

'a

ti NV

..

i pi!, i

/%t, (

blifii.

, u t Q il4( 1 .1
1f1i4

) TiViaa
}iilite .
,i

iwdhpim
-

,hRv/A
1

'Via ,

!!rg' /1

4fiyi

#. 4 4i14144

gar -ee

.../.74w,441719:4.1414- JTE.
4-

1, Pep. le/
;,.

P.jj rf {-1 ?Pi

1/,' Fla 11 II/!t 01 e itijea e,,,

'

/,,,,r2,,,AirtP.0,14,

fr

Adybeyft

/ro

SI 44 r

///4

'

oft ar:14'.7

"-i

"

rig. 4.

ti"

7/U' 7"6".141
Vq", ,40,,

td Mot

Urmare la ponaelnicul Hagi Gheorghe loan.

fAa pomelnicului rapos. Hagi Gheorghe, ca fiind indemnat

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII MAICAPRECESTA DELA DODD DIN CRAIOVA

11

din eastav dumnezeesc, vazind ca se zideste aceasta sfanta

biserica, a prins fiind de ravna dumnezeiasca, sau invoit cu ra-

;.1,1p1.1
.

(' (1' IQ 44i

OM

C 7ert fA d

Ran

,Cd', I IsAIWI;

:to!

d
g7.411114

.1

7141'6

Ciga

ik
I

.1

.7,q,/, f

//

p:-. of

Tiierig..,,i;

..,.,

ti &WI M 21-1 441,

,..-)rt 1.,,,,,,,* l,,,, k?, "ak.,.

.-, y 1

.L.,',

yr, ....,,,;,,,,;744.,-,,,,t1,,v

II ; 1.1 1: At):

, nv

0,)4,M sg rill P/Is ,

,'` , , ',

1.04., ,04,44i0,4,41
yej7/49.A.1.1iIN'AIAJG L'Ay

J., fy:ryp,p

.):il. . P., ei::;

1:-;

, A i:

4l' 7,,,,,. ,

..4i. A ill 4FI ./.11e$1 f W.) 0,5,

1,. V ,-, , : ,, p ,,,;

....Pit). .; ,i,, a it ii tid;:,01 '

' perfj. Jor a .! 1.7/ei :AA i,,,, .,, i
1 4 pr4 pt. 4 /lie '2/ k 1' ,,.
A..

'

(1'.* 'se/xi/I'm-4;1.f,, rI

' ,,

",'"-.P.1,,,- ri '7,...i..-t'd!,

rig b. - romennctu Ulucerului Uonstantin Fotescu.

posatul Hagiu i tovarasinduse arnandoui la zidirea bisericii au

www.dacoromanica.ro

12

LOAN CONSTANTINESCU

sevarsite amandoui cu cheltuiala dumnealor dupe cum se vede

cu chilii i cu zid Inprejur ; insa d-lui raposatu Costandin
intrat in lucru cand ierea inaltate zidurile pana la braul ferestilor din sus, si au inzestrato amandoui cu moii, cu mori, cu
vii, cu igani, cu odoara bisericesti ca sa fie d-lui si tot neamul

dumlui in veci pomenire.

Aceste dou documente au o importanta insemnat

chiar hotratoare, In privinta faptului zidirei si intemeierei
bisericei.

Ele nu pot fi puse la Indoial de nici un om cu judecata curat i aceasta, mai cu seam, ea au fost serse
atunci, cand nu se mai gsea In viat nici Hagi Gheorghe Ioan i nici Clucerul Constantin Fotescu.

Ca la data intocmirei acestor dou documente, Hagi

Gheorghe Ioan nu mai traia, o spune insusi pomelnicul
sau, iar moartea Clucerului Constantin Fotescu, se stie ca
a avut loo Inaintea mortei lui Hagi Gheorghe. Faptul acesta se confirm prin Insasi existenta testamentului sotiei acestui fondator, Maria Cluceru Foteasca, facut inainte

de testamentul lui Hagi Gheorghe Ioan si in care testatoarea vorbeste de (reposatul boaiarul mieu).
Hagi Gheorghe Ioan, prin urmare, n'a avut putinta
influenteze asupra Intocmirei acestor dou documente, pen-

furit singur acte, care

tru a se putea presupune
s-i creeze locul de frunte In istoricul acestui sfnt locas.
Acuma, ca se va fi intamplat, dup cum o spune pomelnicele acestor doi fondatori (si tovrsindu-se amandoi

la zidirea bisericei au s'avArsit-o anAndoi cu cheltueala

d-lor) ca fondatorul Clucerul Constantin Fotescu, sa fi intors lui Hagi Gheorghe loan, jumtate din aceia ce acesta
cheltuise cu Inltarea zidurilor bisericei, pan la braul cel
deasupra ferestrelor, se prea poate, dar acest fapt, n'a putut miesora dreptul de Intietate, pentru Hagi Gheorghe
Ioan, drept n'ascut pentru acesta, deodat cu initiativa inceperei zidirel bisericei.

Sunt ins si alte documente, opera urmasilor lui Constantin Fotescu, care dovedesc ca Hagi Gheorghe loan, era,
gelos de opera sa nfreat, i dore ca ea cu nici un chip
sa nu fie atarnat de Episcopie sa alt mnbstire dorinP,

www.dacoromanica.ro

IsToDlcut 1318EDICII MAICA PRECESTA bELA DI)Du DIN chAmvA

pentru a carei respectare, dupa cum se va vede, s'a straduit extrem de mult i flul sau Zanfirache; pe cnd, din
contra, urmasii lui Fotescu, adic sotia i fiul sau, abatandu-se cu totul de la dorinta autorului lor, au Incercat
intr'un timp sa inchine biserica sfintei Episcopii. Acest
fapt, s'a Intamplat la 14 Noembrie 1784, iar mai tarziu,
adica la 1797, singur, Foteasca a Incercat printr'o jealba
ca srsi vanz, l mezat daniile i averile sale, care la
acea data, faceau parte din zestrea bisericei.
Mai Inainte de a expune consecintele ce puteau ave,
aceste acte, daca ramaneau In picioare, sa reproduc textul lor :
Actul de inchinare, dupa cum am spus la partea introductiv a acestei lucrari, I-am gsit Impreuna cu alte documente, privitoare tot pe aceasta biserica, traduse i publicate, intr'o brosura apruta In anul 1888 si datorita

Prea Sfintitului Episcop al Ramnicului, de pe atunci,

posatul Ghenadie.
Adecg et Maria sotia raposat. Clucer Costandin Fotescul, impreuna cu fiul meu Dumitrake Foteskul, cariT mai jos ne vom
incredintam cu aceasta a n6astra scrisre, la prea cinstita mana prea Sfintiei Sale parintelui Episcop Rr3mnicul, Kirio
Kir Filaret, ca sa se stie ca reposat. sotul meu, In viata Rind
cu reposat. Hagi Gheorghe, sau indemnat amandoui, din ravna
dumnezeeascg, de au zidit din temelie sfanta biserica ce se numeste de la Dudu de aici din Craiova, unde se cinsteste si se
praznueste hrarnul Adormirea, prea Sfintei Nascatrei de Dumnezeri Rind si sfanta Icna, a inchipuirei Sfintii sale facatoare
de minuni, si mai in urma a infrumusetat-o cu jugravirea, ag
facut Namestiile cele dupe imprejur, chiliile i celelalte zidiri,
precurn se ved puind cheltuiala de tovarasie, unul un ban, si

altu alt ban, si ail cumparat acareturi, moii, tigani, pravalii,

m6ra i alte podoabe, care le-au dat zestre Sfintei biserici, si
statoare in veci, spre trebuinta slujbei, si ajutorul sfintei case,
deosebit de daniile ce le-au lasat boerit de la caril sau cumparat acelea acareturi, si de odarele de argint ce le-au afierosit
boeriI negutatoriI, i alii crestini, pentru dragostea Sfintei Ic6ne,
si din silinia si indemnarea amandurora ctitorilor. Dup..), cum
sant aratate In condica sfintei biserici si aratam si inteaceasta

www.dacoromanica.ro

14

IOAN CONSTANTINESCU

scrisoare anume cele ce ent danie de reposati, sfintei biserici,

care lucruri ale sfintei biserici, pana la moartea reposatilor ctitori sau stapanit si sau kivernisit de Dumnealor, si dupe m6rtea
Dumnealor, au ramas ca sa fie epitropi feciori, si carii se vor
trage din neamul Dumnealor. Dar noi vazand nestatorniciea
omeneasca si socotind ca i6ste mai de folos si de mai buna,
interire sfintei biserici ca sa fie subt aripi de acoperamant, si
rezamata de temeiul altui sfant scaun bisericesc, am cugetat
cu toata mima, si din partea noastra am inchinat aceasta sfanta
biserica, ca sa fie metoh Sfintei EpiscopiT R6mnicu,.spre vecinica

pomenire, n6i si la tot neamul nostru, si sa alba prea SfintitiT

Arhierei, cariT dupa vremi vor fi a purta grijea acestui sfant
16cas, si a ne pomeni, la sfinte rugaciunile prea Sfint,iilor Sale.
De vreme ca am cunoscutu ca nu putem din neamul nostru a
fi mai ales Epitrop si mai buni de cat arhiereul locului, ca
aiba acest sfant locas ca o umbra netrecuta si ca un acoperemGnt nestricat. Deci parinti Arhierei carii dupa vremi vor fi,
pe cine va socoti destolnic, si vrednic din dmenil ceT bisericesti sa alba, a orandui din partea Sfintei EpiscopiT, ca sa hiverniseasca, atat cele miscatoare, cat si cele nemiscatoare, Impreuna cu Kir Zantirache, fiul si Epitropul reposat. Hagi Gherghe,

(fiind-ca numai din partea noastra am inkinato la sfanta Episcopie, iar Dumnealui na inkinato) va agonisi sa se dea la cele
trebuincioase, pentru folosul sfintei Case, dupa cum va porunci
si va povatui, preasfitit. parintele Episcop. Drept aceia am dat
ac6sta scris6re a ndstra, ca sa fie aceasta danie In veci,
nestramutata, de la sfanta Episcopie, i pentru mai aclevarata
credint,a ne-am pus pecetiile, i iscaliturile mai jos.
1784 Noem 14.

Maria Fotsca Clucersa, Dumitrake Fotescu, Iosif Protosinghel martur", Protopop Craiovei Martur".

Mara de acest document dupa cum am aratat, mai

gases in catagrafia din dosarul Epitropiei No. 36/1836:
urmatoarea jalb : (1797 lulie 21. Jealba Foteascai ca sa-si
vanz'a la mezat daniile si averile sale).

rIZ

er ol;ec
I

"

";:rvre./.14..L.

..;

Fig. C Jalba Foteascai din 21 Iulie 1797. prin care cere sa-i se vanda
la mezat darurile

averile sale.

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII MAICA-PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

15

Ce s'ar fi putut Intampla dac s'ar fi transformat In

fapt una din aceste doua Incercari facute de Foteasca,
adica inchinarea sau vanzarea zestri bisericei ?
Vorbind de primul act, acela prin care numita cu fiul
su Inchina biserica, partea ce li se cuvinea de la autorul
lor, sfintei Episcopii i fr a-mi permite sa banuesc
administrarea bisericei cu amestecul Prea Sfintitului Episcop ca ctitor si ca epitrop, ar fi mers rail, din contra,

poate c ar fi fost o mai buna garantie pentru biseric

aceasta numai daca Insusi Prea Sfintii Episcopi ar fi
colaborat personal la actele de administrare, dar pericolul
care result pentru biseric prin aplicarea acestei lnchi-

nari, era cu totul altul

Dupa cum voi arata mai tarziu, s'a fcut Incercare, cu
ocaziunea secularizrei a averi Mnstirilor, de a se seculariza i aceasta biserica, esercitandu-se acest drept chiar

de catre Minister, un timp destul de Indelungat 1862-

1869, cnd s'a obtinut prin justitie descularizarea sau cand

s'a stabilit ca acest Asezamnt este cu totul particular si
nu poate fi socotit ca o Manastire
acest cstig de cauza nu s'a putut olatine dupe cum
o spune Insusi hotarrea, de cAt numai avandu-se In vedere testamentul fondatorului Hagi Gheorghe Ioan i acela
al Cluceresei Maria Fotescu, pe care aceasta voise sa-1
strice prin Inchinarea ce o facuse posterior ctre Episcopie ; si evident si pe baza acelui zapis, pe care II vom
cunoaste imediat din istoric, dat de Hagi Gheorghe i fiul
sau Zanfirache, la mna Foteascai, In anul 1781 Februarie 10, prin care stingndu-se pridna ce Hagi Gheorghe
pornise In contra lui Fotescu, pentru venitul bisericei, se
stabilise, precum spune si Foteasca prin testamentul sau,
fcut In aceiasi zi de 10 Februarie 1781, felul de chiverniseala trebilor bisericei si statornicirea ei pe veci, asa
cum se avusese In vedere la intemeiere.
Ori, daca la data cnd s'a fcut secularizarile Mnstiresti, s'ar fi gsit la aceast biserica 0 administrare in
chipul cum o dorise. Foteasca prin actul de Inchinare catre
Episcopie, s'ar mai fi putut obtine o hotarre, prin care

sa se dea acestui Asezamant independenta i autonomia

de astazi, cum hotarse fondatorii de la inceput ?

www.dacoromanica.ro

18

MAN e0NTANTNESdd

Evident c, nu, find-c, o parte, adic jumtatea care

s'ar fi administrat de Episcopie pentru Fotescu, ar fi trecut de drept in posesiunea Statului i in cazul acesta,
poate ca s'ar fi pierdut caracterul de independent si pentru cealalt jumatate care apartinea ramurei Hagi Gheorghe

Tot asa de periculoas ar fi fest i vanzarea a o parte

din zestrea bisericii, fiindc, srcind-o, n'ar mai fi putut

deveni un important asezamAnt, cum este astzi.

Dar, pentru a se vedea si mai bine, in ce chip intelegea Hagi Gheorghe Joan, s, ingrijeasc de avutul bisericei,
este nevoe s vedem i zapisul dat de acest fondator

fiul s'au Zamfirache la mana Foteasci, pentru regularea

pricini ce Hagi Gheorghe pornise la domnia Tri, in potriva fondatorului Fotescu, pentru venitul bisericei, despre
care vorbii mai sus
Traducerea acestui document face de asemenea parte din
cele

trei Osite in brosura Prea Sfintitului Episcop Ghe-

nadie :

Incredintez cu acest zapis al met, la mama d-ei Clucersei

Mariei, ce au tinut-o reposatul Clucer Costand:Fotescu, precum
se se stie, ca fiind ea cu duninMui ctitor la sfanta biserica
Dudu, de aici din Craiova, unde se cinsteste si se praznueste
hramul Adormirea prea sfintei Nsatoarei de Dumnezeil, care
biserica am zidit-o din temelie, cu keltuiala amanclurora unul
at si altul, i in urma facand silinta, am cumprat mosiT, ti-

gara, si altele, care le am inkinat si le am dat zestre, sfintei

biserici, si vsnicA danie, i uni din boeri la vanzarea acelor
mosii au lasat i danie, pentru pomenirea a tot neamul dumnealor, i fiind sfanta Icoana factoare de minuni, multi din boiari si din negutatori crestini, s'au indemnat, si au daruit sft.
biserici, din odoare de argint, din sfite, si alte pod6be, ale bisericii puind ea multa silinta si osardie, si cate-va din od6re,
acute numai de mine insumi cu keltuiala mea, precum se arata in condica sfintei biserici, si dupe cum s'au luat inscris,
in condica sfintei Episcopii ROmnicu, in care se arata anume
t6te mosiile, i tiganiY, i sint cumptirate cu baniI Ctitorilor,
ct, si din cele ce ati dat danie, precum si de t6te sculele si
odrele slintei biserici, i fiind-ca in viata reposat. Clucer Cost-

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL DISERICII NI/MA- PRECISTA DELA nunu DIN CRAIDVA

47

and. luase t6te veniturile ce s'au gasit pe mosii; si didse la lu.crul sant, biser. si la socot6ala ce avusasem, cu r6posatul., din ani
trecuti, incheiasem mai nainte, lar trei ani mai dupe urma, fiind-ca
aratase de deplin, am dat
iar luas0 r6posatu bani venitului,
jalba la dumn6lui Teodorake Negri fost mare Clucer Caimacam
Craiovi, si dupe cererea mea au oranduit doui boeri, pe dumnl.
r'p. Stefan Bibescu biv. ve!. pahr. care pe ace. a vreme era biv. vel.

Stolnic, si pe dumn6lui Cluceru Barbu Prisecnu, ca la toate

sa faca cercetare, puind t6te lucrurile sfantei biserici la oraniala, si neapucgnd boeri a intra in socoteala, ad rOposat Clucer
Costand. largsi de iznoavg am dat jaiba la prea milostivul
nostru Domnu Io Alexandru loan Ipsilant VV. d., aratand pentru
acel venit al sfinteT biserici, ca ad ramas In casa reposatului,
si Maria Sa dupe jaiba mea, ad facut porunca catre dumnlui
Grigorie Razu biv. ve!. Clucer, Caimacam Craiovei, ca sg orgnduiasca boeri i negutatori, socotitori i indreptatori, de pricinile ce avem, si pe acelea ce se va dovedi, dreptul sfintei
biserici sa faca implinire, de la Clironomul casei rseposatului
si dumnlui Caimacam ad oranduit, doui boeri mari ai Diva-

nului, pe clumn6lui Hagi Stan Jianul biv. vel. pahr. si pe

dumnlui Stefan Krasnarul biv. vel. sluger fiind ornduit, si
dumnlui ClucerulBarbu Prisecanu i strangandu-se dumnlor
la un loc, unde fiind si dumnei Clucersa Maria fata, impre-

una cu mine, si cu fiul meu Zanfirake, am aratat dumnlor

inscris t6te veniturile, ce cautam la casa r6posatului, dupe argtarea ispravniciei cat si pentru a opta parte, din Maglavit,
care o cumparase r6posatul, mai in urma de la Gligorasco
si in diata o lasase fiului dumisale Dumitrake i pentru
o mora, pe apa Naznatuiului 1, dupe mosia Bucovatului, i pentru

o livadie de aici din Craiova, a lui bogoslov Portgrescu, ce

sant ale bisericei, si le st6panea casa rep. care aratandu-le
t6te inscris, intrand dumnlor boeri in socoteala, s'au gash pe
acei trei ani luati, de r6p. tl. 1383, insa pe un an neputand
clovedi, ad fgcut dumnlor tahmin, tl 275, iar pe doui ani
'.s ad dovedit ti. 1108 pentru care bani intreband dumnlor
,,boeri, pe dumnei Clucersa, ce are a respunde, dumnei au
r6spunsu, ca r4osat ca un st6pan ce ad fost, ce ad luat nu
Imprimarea sau traducerea greeita', adevaratul nume al apei fiind DAznAtuiu.
2

www.dacoromanica.ro

48

10AN CONSTANT1NESC10

stie, si ce all dat la lucrul sfintei biserici nu stie, fara de cat

au v6zut i dumnei, ca la mertea r6posatului in diata aa
lasat ti. 750: danie sfintei biserief, i deosebit au dat i Dumnei, ti. 250 care s'ail facut ti. 1000, cari bani s'at dat in pretul bolteT ce s'aa cumparat de la dumnlui, Hagi Ivan Pop, si
deosebit am mai dat ea din venitul sfintei biserici, i afar& din
bani ce au lasat Hagi Ivan danie sfintei biserici, din pretul boltel, dupe cum pe larg arata zapisul vanzari, care bolta
facut venit biserici, pentru pomenirea tuturor.
Deci pentru tcte pricinile ce cautam la casa repos. aflandu-se si iubitorul de Dumnezaa, prea sfintia sa parintele Episcop Rmnicului Kiriu Kir. Filaret, au mers Dumnlor boeri de
aratat prea Sfintiei Sale, tete cererile mele, cum si respunsul
Dumnei Cluci. si cum s'ar gasi cu cale sa se izbranesca, si s
se lamursca tete ale sfintei biserici, i prea sfintia Sa, i Dum-

nlor boeri, asa au gasit cu cale, ca de vreme ce ell n'am eau-

tat mai nainte, In viata reposat. acum sa ne impacam dupe

cum va fi mai bine, fiind-ca s'au zidit sfanta biserica de frati,
intru care si eil i fiul met Zanfirache, am primit paciuire Intfacestas chip pentru acea a opta parte de mosia din Maglavit.
ce lasase reposat, fiului Dumisale lui Dumitrake, cum si pentru cinci parid de mosie, tot din Maglavit, ce numeste reposat,
Intr'o diata mai 'nainte, ca le lasase casei Dumnlui, de care cercetandu-se zapisele acestor parti de mosie, s'au gasit scris pe
numele sfintei biserici, neavand nici o amestecatura Casa Dumnei, cum si a opta parte, de la Filiseanu, ce este zapisul pe
numele r6p. all dat Dumnei Clue., iar sfint. biserici, far de Intercere de bani, asisdrea si mera ce este In Naznatui, fiind
stricata au facut- o cu keltuiala dumnei, i acea moara ramane,
iar supt stepanirea sfintei biserici, far de nici o Intercere de
bani de keltuiala, fiind-ca venitul acei mori, se luase de Dumnei, cum si livadia Portarescului, din marginea Craiovei, sa o

stapaneasca iar sfanta biserica, pe cat se va dovedi tete

remaie, supt stepanirea sfint. biserici, si de acum inainte sa nu
mai avem a cauta nici eu, niel fiul meu Zanfirache la Casa
rep. Clue. nici un felia de venit sail de tigani, fiind-ca aa ramas acestea tete, cele mai sus numite, ale sfintei biserici, ci
Impreuna acestea, i ca cele ce se gsesc, in zapisele sfintei biserici, de cumparat&e, si date danie moi, iganii, scale, dupe
cum se numesc in condica sfintei biserici, ce se numesc ins-

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL IJISERICIL NAICA-PRECISTA DELA DUDE DIN CRAIOVA

cris, In condicasfintei Episcopii, precum si e mi-am dat socoteala

de tot datul i luatul, sfintei biserici, impreung cu Kir Stavru,

dupg cum am argtat socotla, i au Intgrito Dumnlor boeri,
si iargsi pentru buna Intemeiare, a sfintei biserici, dup6 cum
dintru inceput am fost frati, la acstg sfantg biserica, si de acum
Inainte, Ins6 despre partea mea r6mai dupe cum si sunt ctitor,

si epitropu pang voi trgi, la tte ale sfintei biserici, impreung

cu Epitrgpul Dumnei Cluceresei PAtrasco. iar dupe meirtea mea

rangne fiul meu Zanfirache Ctitor, Impreung cu Epitropul ce

voi 'Asa, ca sg stepansca si s chivernisscg tte ale sfintei
biserici, spre Intemeiarea i chivernisla sfi. biserici, irnpreung
cu fiul Dumisale Dumitrake, 1 cu Epitropul ce-1 va lasa Dumnei. Iar a vinde dintr'ale biser. sau a instreina la alta mang
strging, sa nu fie ertat nici de noi, nici de Dumnezeg, pentru
ca noi Ctitori, ori cate se coprind In condica sfintei biserici,
a sfintei Episcopii, miscatoare i nemiscatoare. le am dat danie
sfintei biserici, pentru dragostea sfintei Icoane, ce este acdtre
de minuni ca sa fie vesnica pomenirea nr5strtf, si a tot neamul
nostru, i acelora-alti crestini, ce an. dat danie, care asemine

zapis am luat

i ell de la Dumnei Clucersa, Intgrit cu pecetia

Dumnei iscglit i fiul Dumnei Dumitrake. Si de acum inainte,
ori ce se va agonisi din veniturile sfintei biserici, si fiind trebuintg de a se lucra sau a se da In trba sfintei biserici, sg fie
cu stirea amandurora Ctitorilor, si Epitropilor, s naibg voie nici
a lua sau a da, unul farg de stirea altuia, i pentru credintg
am Intgrit cu iscglitura mea, si cu a fiului meu Zanfirake, ca de
de acum 1nainte, sg, se pazscg acest asezAm6nt, nestramutat
fiind i boeri de cinste martori, cum i pentru acele cinci pgrti
de rnosie din Manglavit ce se se numesc mai sus, care s'a1 ggsit zapisele pe numele sfintei biserici i cumpgrate de frati, cu
1ntoarcere de bani, de care an remas tot hotarul, Maglavitului
fintei biserici, si cu altele ce se numesc prin cgrti, si prin zapise si prin condicg, si am Intarit, care pentru mai bung Tritemeir;re, am dat ruggeiunea, prea Sfintiei Sale, pgrintelui Episcop
si Dumnlui Caimacamului, dimpreung i toti boieri Divanului,

ca sa 1ntarieascg cu iscgliturg zapisele aceste, ce de noi din

facut, cu acsta leggturg s, se tie nestrgmutat.
bung voie
IIagi Gheorghe Ioan
Zanfirake Hagi Gheorghe.

www.dacoromanica.ro

1781, Fevr. 10.

20

WAN CONSTANTINESC0

Fiind noi oranduiti, de prea Sfintia Sa parintele Episcop R6mnicului, Kiriu kir Filaretu i. de Dumnlui, Grigorie Razu biv.
vel. Clucer, Caimacamul Craiovi spre izbranirea i Indreptarea
de tetta socotla si pricinile ce cauta Dumnlui Hagi Ghergbe,
cu Dumnei Clucersa Maria Fotsca, pentru veniturile sfintei Biserici de la biserica de la Dudu, unde se praznueste, Adormirea
prea Sfintei Nascat6rei de Dumnezeti, ce sunt Ctitori la acsta
sfanta biserica, fiind adunati cu toti la un loe, In ce chip li s'au

izbranit tte pricinile, ce arata pre larg Intl ecest zapis care
dat unul la mana altuia, si fiind adevarat
din buna voie
'l Incredintam si co iscliturile nstre.
1761, Fevr. 10.

Hagi Stan Jianu, biv. ve. pahr. Stefan Crasnar, biv. ve!. sluger.

Barbul Prisacnu biv. ve]. Cluci za arie.

Revenind la actul acela al Inchinarei, ctitorul Zanfirache

vazand cu ochi ca este amenintata s'a piara opera Orintelui sau, precum si a autorului acelora care voiau
chine biserica, a apelat la sprijinul acelui Prea Cinstit si
de mare neam boer Manolache Brancoveanu", dupe cum
o spune pomelnicul acestui mare boer si reclamand domniei tarei, a obtinut de la M'aria Sa Domnitorul Mihail
Constantin Sutn, hrisovul din 21 Aprilie 1785 prin care
domnitorul fcand cercetare si adeverindu-se de vointa
Asezmantul ctitorilor, cum a fost dintr'un ince,put si cum
acestia lasase la moarte-le cu blestem, ca sa'nu fie volnic
nici unul din ctitori a Inclina biserica si a o supune unde-

va, a hotarat ca si de aci inainte s se chiverniseasca

aceasta biseric ca si Ora aci de catre ctitori si Epitropii
lor, fiind pururea sloboda i neanchinata.
Dar iata textul acelui hrisov

Datam Domnia mea aquest Domnescul nostru hrisov lui Zanfirache sin Hagi Gheorghe din Craiova i quellor lalti Ctitori
Epitropi ai Sfintei si Dumnedeesti Riserici ai Sfintei si Dumnedeesti Biserici que s numeste Dudu din orasul Domnii melle

Craiova prin quare intarim asezamantul que prin zapise au

facut clucereasa Maria foteasca a raposatului Clucerului Costandin Fotescu co hagi Gheorghe tata-s6u si cu dansul pentru
slobozenia sfintei si Dumnezesci Biserici aquestia unde este si

www.dacoromanica.ro

ISTORIGUL BISERICII MAICA-PREEISTA DELA UUDU DIN CRAIOVA

21

sfanta icOna a Maicai Precisti facatdre de rninuni ca sa s

so tie. si s Se pazasca ase(lamantul pururea nestramutat pentru qua dupa qu s'au zidit aquesta sfnla Biserica de quotre
hagi Gheorghe si de quotre cluceru Costandin Fotescu si au
inzestrato fiesquare cu que au voit pusau mai multa silinta
nuinitu hagi Gheorghe spre intarirea si intemeierea sfintei Biserici, si dupa rivna si silinta luf au harazit danil si alti si
osebit de aquestea ail facut Hagi Gheorghe de quelle trebuincicise Biserici si cu singura cheltuiala lui avind aseclamntu
.,aquestii Ctitorii intre clftsi ca s nu lie nici unul niqui altul
volnic a strainuta si a instreina din averea biserici la alta mana,
sau a inchina si a supune Bisserica la alta manastire, dupe
,,quare Hagi Gheorge, au fost intocinai urmator si cu durere
.,assupra sfintei Biserici asisderea si fiu su Zanfir cu assemenea
dragoste si fierbinteala fiind au pus si pune silinta atit spre
podoaba i intemeierea ei facand ziduri si chilii in prejur si
altele innauntru biserici si afara', quat si la iconomiile biserIci
silindus si adaogandu-le dupa, cum ne-a adeverit domnia mea
de la toti din partea locului iar cluceru Costandin nu numai in
viata, se lacomea la alle biserici venituri, qui si insusT la rnoartea lui o mosie anume Maglavitu a Biserici au fost lasato
sOu Dumitrache ca s o stapaneasca i niqui socoteala de
veniturile Biserici que fusese asuprasi nu si-o dedese pentru
quar la 1. 1782 pornind .Hagi Gheorghe jalba la domn asupra
Cluceresi fotscai fiind quo sociul murise i orinduindu-s cu
porunca Domneasca la Divanu Craiovi spre cercetare. Divanul
au oranduit dintre Divaniti troj boeri socotitori si indreptatori
quari dupa cercetarea que au facut v,,Ind zapisele atat alle
MosiI Ma,glavitu quat si alle altor mosil facute pe numele
tei Biserici stapanindus, de quotre Casa Clucerului Fotescu
de au dat atat Mosia Maglavitu quat si alte mosii que le tinca
ru ca s le stapaneasca biserica flind alle biserici, iar pentru
venituri fiind quo n'au fost apucat Hagiu ca s-si caute cu Cluceru quand era in viata, au facut invoiala si impaciuire intre
dansi si s'au refuit. Dui:0 aquea peste troj ani umbland Clucereasa ca s faca urmarea impotriva asezamintelor si sa, inchine
partea ei de Ctitorie la Episcopia ROmnicului pornita fiind cu
rutate pentru quo i se luase cu judecata moiile bisericii quare
le au tinut ru si vrind Hagi Gheorghe a o trage la judecata

pentru o urmare in potriva cu aqu6sta, au cklut Clucereasa

www.dacoromanica.ro

22

IOAN CONSTANTINESCU

la impa.ciuire si au dat zapis intarind ase,qamintul pentru ne

Instreinarea biserici.
Dupa cum pentru tte aquestea ne am indestulat Domnia
mea din insusi zapisele Cluceresi quare s'au vadut iartl un zapis cu 1. 1781 fevruarie 10 adeverit si de sfintia sa parintele
Episcopii Rmnicului i de trei boeri divaniti anume Hagi Stan
jianu, bivel paharnic. Stefan Crasnar bivel sluger, Barbu Priseceanu bivel clucer intru quare zapis dupa que areta clucereasa
si flu sett Dumitrache isbranirea de socoteala veniturilor que
fusese as.upra Clucerului Constandin Fotescu i intrcerea mosiilor si acareturile biserici que le are atat de la aquesta quat
si de la Ctitori, se fie pe seama biserici, iar ei sO naiba voe a
vinde dintrale biserici sau a instreina la alta mana straina. Alt
zapis cu 1. Ghenarie 30: quel d clucereasa la mana lui Zanfirache clicand chiar asa quo scie cuvntu sotiului s'u, quo cu
mare blestem si cu groaznica afurisenie atat in viata traincl
quat si la mrtea lui au lasat ca s6 nu fie volnic nimini din

Ctitori sau Epitropi s6 stramute biserica la Episcopul sau

alta manastire streina, ci se se padeasca si s6 se Chiverniseasca t6te averile biserici de Ctitori si de Epitropi que i va
lssa Ctitori. Acum au dat jaiba Domnii mele numitu Zanfirache quo clucereasa si peste aquesta de al doilea zapis umbla
ca partea ei de Ctitorie sa o desghineze sO o inchine si so fac
supusa la Episccpia Rmnicului cerand dreptate la pornirile si
urmririle In potriva alle Cluceresi, la a quaria jalba din porunca domnii melle, facandus6 cercetare ne au adeverit qu
vointa i asecAmintul Ctitorilor cum dinteun inceput a fost
cum si la mrtea lor cu blestem ca sa nu fie volnic nici o parte
nici alta a inchina biserica si a o supune undevastl, qui sO s6
chiverniseasca de quare Ctitori si de qu6tre Epitropi lor fiind pururea sloboda si neinchinata. Dupa quare aquest ase(lmint al
Ctitorilor nu 'Dote clucereasa nici clironomia ei cu niciun fe!
de cuvnt a desghina partea ei de Ctitorie la maini streine, si
a face numita biserica din slobod legata In vreme que insusi
ia marturiseste cuv6ntu si vointa Ctitorilor a quarora scop si
hotarare s6 cuvine cu tag, dreptatea si dup pravili a se pazi.
Drept aque dupo aqueste mai sus numite d66 zapise quare
urmea(la vointi si hotarare Ctitorilor, am dat domnia mea aquest
domnescu nostru hrisov de intarire la mainile lui Zanfirache,
si aquelorlalti Ctitori si epitropi ai acestei sfinte Biserici, ca ase-

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISEIUGII MAICA-PRECISTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

23

darnintu Ctitorilor s se -tie si s6 se pazeasca intru -Lae nestramutat si se nu pth nici clucereasa nici fiu sH.Dumitrache
nici quei din urma lor, cum asemenea nici Zanfirache, sau quei
que se vor trage dintrensu a instreina cu vinzare or cu danie
dinteale biserici sau a inchina vreunul din ei partea de Ctitorie la Episcopie, sau la alta manastire, ci dupe cum au fost
pen acum, asa i de acum inainte sa fie sloboda si nesupusa
nicairi, si sa se chiverniseasca de qu6tre Epitropi lor dup6 ase(1amintul ce au, iar altu nimini la alle biserici s6 nu s6 amestice intru nimic, si am intarit hrisovul aquesta cu insusi credinta domnii mele.

Io Mihail Costandin Sutu Voivod i cu credinta prea iubitilor

nostri flu Ioan voivod, Grigorie voivod, Alexandru voivod, mar-

tori puind si pe D-lor cinstiti si credinciosi boeri quei rnari ai

Divanului Donanii mele Pan Filipescu ve! ban. Pan Dumitrascu
Racovita vel vornic de tara de sus. Pan Enache Moruz vel vornic de -tara de jos. Pan Scarlat Greceanu vel logofat de tara
de sus Pan Manolache Cretulescu vol logofat de tara de jos.
Pan Grigorie vel Clucer. Pan Dumitrache Falcoianu vel paharnic. Pan Stetan Vacarescu vel stolnic Pan Alexandru Manu.
Pan Iordache palada ve! sluger. Pan Toma Cretulescu ve! pitar
si ispravnic scriindus6 hrisovul aquesta acum 1. 1785 Aprilie
21 In .orasul Domnii melle Bucuresti.

Dar, daca s'au gsit si se vor gas1 In totdeauna persoane, care sa nu dea lui Hagi Gheorghe Ioan locul In care
l'a fixat crestineasca sa iniiativ, faptul acesta, pentru cei
ce cunosc fie cat de putin organizatia acestui Asezamant,
nu trebue privit ca ceva nefiresc ; ca, in definitiv, cum de

nu s'ar cauta a se preamari fondatorul Fotescu, a carui

ramura fiind stins de mai bine de un secol, s'au stins tot
de atunci si obligatiunile ce biserica cu veniturile ei ar fi
trebuit sa le aib fata de descendentii sai?
Si cum de nu S'ar privi cu alte aprecien i de cat cele
adevarate, numele i partea de munca a lui Hagi Gheor-

ghe Ioan, care prin descendentii si, va continua sa fiinteze

la acest Asezmant poate chiar i secole de aci inainte si

www.dacoromanica.ro

24

IOAN CONSTANTINESOU

deci, biserica la randul sau i potrivit cu veniturile de care

dispune, sa esecute testamentul acestuia prin indeplinirea
unor obligat1uni de ajutoare fata de ramura sa In viata
Jata prin urmare, motivele unor astfel de aprecieri
care de sigur ca nu vor lua sfarsit, de cat atuncea cand
se va stinge ultimul vlastar cu dreptul de Ctitorat din partea acestui fondator.
Relativ la aceste critici si tocmai in interesul adevarului, gasesc necesar a arunca o privire asupra brosurei
(splendoare I decadent) tratand despre trecutul si prezintele bisericei Madona Dudu, brosura dat publicitatii In
anul 1909 sub anunimatul ua ortodox") ;
Am cunoscut p autorul acestei brosuri i tiu si motivele care 1-au determinat, a formula prin .aceasta brosura, un adevarat rechizitoriu, 'Dana ca,nd si In -contra celor duoi fondatori, tratandu-1 de uzurpatori In privinta
lor, asa ca a-si avea motive s nu vorbesc de aceasta
brosura ; este nevoe Insa pentru lumina adevarului a se
stl daca autorul anonim a lucrat condus de un spirit juditios, dar in acelas timp si de o dreapta judecata, sau
numai nemultumirea sufleteasca sub impresiunea careia se
gasea In timpul cand a scris, a fost singura sursa a motivelor sale de critica si de acuzare.
Ca punct principal care intereseaza faptul intemeeri bisericei, se afirm prin acea brosur, ea acest sfant locas,
al carui motiv de zidire a fost minunile Icoanei Maici
Domnului, ar fi ridicat in timpuri ante-deluviane, la o
data pierduta in negura uitarei" de alte persoane si ca
Hagi Gheorghe Ioan

Clucerul Constantin Fotescu, care

spun ca sunt fondatori, n'ar fi fost in realitate de cat restauratorii acestei biserici si ca numiti cu ocazia restauAxel, au avut grijea a face s'a dispara numele adevaratilor fondatori, precum si data cand a avut loc zidirea.
In privinta restaufarei, anonimul arat c acest fapt ar
fi avut loc In anii 1781-1782.
Autorul anonim mai pomeneste de o notita trecuta in
condica pomelnicelor, in care se vorbeste despre un anume

Chiriac Gaianul, ca de la acesta ar fi fost locul pe care

s'a cldit biserica, ramas de la mosul sau, care a si fondat biserica i trage concluzia c acesta ar fi adevaratul

www.dacoromanica.ro

ISTORIGUL BISERIGII MAICA-PREGISTA DELA D Ur, LI DIN CRAW VA

25

fondator, motiv pentru care Hagi Gheorghe Ioan si Cons-

tantin Fotescu, au cutat mai intai personal si apoi prin

urrnasii lor, a nu se spune in pomelnic cine este acest
mosul lui Chiriac GaianuI, cum l'a chemat si In ce vreme
a fondat biserica;
Pentru ca s, se poata face dlscutduni asupra numitei
brosuri, trebue inlaturata de la inceput credinta cum ea
biserica ar fi o lucrare (ante-deluvian'a) acest cuvant nepunand in evidenta alt-ceva, de cat eroarea profunda in care
cade scriitorul, sau mai bine zis neexactitatea celor ce se
afirm, prin acea brosura,
Dar, In aceast privinta, insusi autorul se contrazice,
sustinand c biserica ar fi o lucrare ante-de-luviana. Ori,
numitul, pretinzand ca biserica ar fi fost facuta de mosul
lui Chiriac Gaianul, dupe cum se va vedea din istoric, acest Chiriac Gaianul a supravietuit lui Hagi Gheorghe loan
si cu atat, mai mult lui Constantiu Fotescu si In cazul acesta, s'ar putea fixa foarte bine o data in privinta lutetemeieri Biserici fie ea chiar cat mai departat posibill In
nici un caz ins& nu se poate vorbi de o data ante-deluviana
dupa cum pretinde anonimul.
Cercetand mai departe aceast, brosura, constat o alta
contrazicere din partea autorului ei;
Se pretinde de anonim ca Hagl Gheorghe Joan i Clucerul Con-

stantin Fotescu ar fi restaurat Biserica In anii 1781-1782;

Ori, la aceasta dat Constantin Fotescu nu se mai ga-

sea in viat si atunci acest Fotescu, nu s'a putut bucura

nici de fericirea, pe care i-o ingAdue anonimul, de a fi
contribuit eel putin la aceasta restaurare ?
Maria Clucerul Foteasca sotia fondatorului Fotescu, asistat& de fiul su Dumitrache Fotescul, face testament pentru
regularea trebilor bisericei la inceputul anului 1781, adica

pe la 10 Februarie acel an si atunci se naste intrebarea:

daca restaurarea bisericei a avut loc In anii 1781-1782,
pututa Constantin Fotescu s'a ja parte la aceasta lucrare ?
Dar, se va vedea ca Constantin Fotescu a murit ca
mult inaintea datei testamentului sotiei sale, fiinde aceastadup cum reese din testamentul sau -- la 10 Februarie 1781, lu deja parte la administrarea bisericei prin
epitropul sau Patrascu, ceia ce daca moarte lui Fotescu

www.dacoromanica.ro

26

MAN CONSTANTINESCU

ar fi avut loe de la 1 lanuarie-10 Februarie 1781, nu

este de admis ca inteun interval asa de scurt (o luna
ceva) sotia sa, sa fi regulat cestiunea de a administra prin
epitropul s'au Patrascu i apoi imediat, cand nu se asezase bine tarana pe mormantul sotului sau, sa nu se gandeasca la altceva de cat la facerea testamenttilui"
Este esclusa deci Cu desavarsire ideia ca ar fi avut loe
vre-o restaurare in anii 1781-1782.
Am facut aceste expuneri mai mult pentru a arata,
afirmatiunea anonimului este departe cu desavarsire de
realitatea faptelor.
De altfel, se va vedea ca n'a avut loe nici o restaurare
Bisericaloc,asul propriu zisla care se refera anonimul
si pe care acesta l-a apucat fiind in viata, adica acela In care
s'a facut serviciul divin pana in primavara anului 1913, nu
este biserica pe care numitul o imputa fondatorilor Hagi
Gheorghe loan i Clucerului Constantin Fotescu, ci cu totul
alta, care a inlocuit pe aceia zidita de cei doi fondatori.
Se va vedea de asemenea c Hagi Gheorghe Ioan facea
acte de ctitorie Inca de la 1760, daca nu chiar de la 1758
Dar, am credinta, ea daca anonimul ar fi cunoscut toate
aceste fapte, care nu se pot Inlatura prin presupuneri, ar
fi renuntat de sigur, ori cat de nemultumit ar fi fost, s'a
mai serie In felul cum a scris.
S vedem acuma ce este cu persoana lui Chiriac Gaianul;

Este adevrat GA se gseste trecut in condica de pomelnice

i pomelnicul Clucerului Chiriac Gaianul ;

De mosul acestui cinstit boer ati fost facuta biserica cea veche a maicai precesti ce pe insusi acest loe ce este acuma imprejmuit cu zid, aU fost, care loe aU fost al
de mosteniri
si pe acele ca un Ctitor adevarat i desavarsit cu cele ce au
fost prin putinta au indestulato cu carti cu sfite preotesti
cu altele ce va fi mai lipsit, spre a tot cinstitului neam vecinica pomenire.

Si mai departe pe a doua pagina:

Acest cinstit boer io Kiriac Cluceriol ce este numit In fata foi

rvnit Ctitorii mosului sea si avand mare dragoste si cucerinta catre sfanta i facatoarea de minuni icoana au daruit o
pereche de paftale de aur curat din care paftale sau facut co-

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL RISERICII MAICA-PRECISTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

27

roana maici precesti iarasi co. cheltuiala dumisale cum si pietrite ce sau pus la crucea coroanei tot dumnealui leau afirosit,
au mai dat sfintei Biserici i artoclasia de argint, spre a
tot cinstitului neam vecinica pomenire.

Ca a existat un Chiriac Gaianul, aceasta s'a stiut inca

de la punerea In executare a testamentului Hagi Gheorghe
loan, fiindca iata ce spune acest fundator prin testamen-

tul sn fcut la 24 Maiu 1782:

La sfanta biserica Maica-Precista las pe fiul meu Ctitor ca
sa chiverniseasca sfanta biserica, impreun cu Chir Ianache
Cincul si cu Hagi Constantin Popa si cu ceaus Chiriac Gaianul,
tiind catastih curat de tot venitul i cheltuiala".

Calitatea pe care urma sa o alba ceaus Chiriac Gianul pe ling, fiul lui Hagi Gheorghe, viitorul Ctitor Zanfirache si pe care acest fondator nu o preciseaza prin testament

era aceia de Epitrop i aceasta o spune prin testamentul

sau Maria Clucerul Foteasca si iarasi pentru buna intemeere a sfintei biserici, dupa cum dintr'un inceput am

fost frati la aceasta sfanta biseric si de acum inainte,

Insa despre partea d-lui Hagiului rmane d-lui Ctitor si
Epitrop pan& va till la toate ale sfintei biserici,
preuna cu Epitropul meu Patrascu, iar dupa moartea

d-lui, rmane fiul d-lui Chir Zanfirake Ctitorul, impreuna

cu Epitropul d-sale Chiriac Ceausul.
Aici, des poate fara nici o importanta, este de remarcat,
ca Maria Clucerul Foteasca care si-a facut testamentul

tea lui Hagi Gheorghe Ioan, stia deja cand si-a facut testamentul, ca Hagi Gheorghe va desemna ca Epitrop pe MO
fiul sau pe Ceaus Chiriac Gaianul.
Se vede ca numita se interesase mai dinainte dela Hagi
Gheorghe Ioan, despre acest fapt, avand evident iiteresul
sa, stie cu cine avea s lucreze fiul sau Dumitrache la intrarea sa In Ctitorie; Sau c fata de acest Gaianul, exista
o obligatiune morala? poate chiar din cauza cestiunei locului bisericei dela mosul sau ? i poate hotarasera de
comun acord Foteasca i Hagi Gheorghe loan, pentru a-1
lasa Epitrop pe acest Gaianul?

In acest caz insa, famane neexplicabil faptul cum de

nu cutase sa se conformeze unei atari obligatiuni mai

www.dacoromanica.ro

28

IOAN CONSTANTINFSCU

intai Maria Clucerul Foteasca, care ar fi putut numi cu

mult inainte ca Epitrop din partea sa pe Ceaus Chiriac
Gaianul, in loo de a fi avut pe acel Patrascu, de care
vorbeste prin testamentul s'AA? fiindca in definitiv, dac
exista o obligatiune fata de Gaianul, pentru locul pe care

s'a ridicat Biserica, apoi ea privia egal atat pe Foteasea

cat si pe Hagi Gheorghe?
Si apoi acest Gianul, care prin calitatea ce-i de,semnase Hagi Gheorghe prin testament (lupa, moartea sa, si
prin insusi dreptul pe care 1l atribue anonimul, pare ea,
ar fi trit In apropierea lui Hagi Gheorghe Ioan si al lui
Fotescu si atunci este neexplicabil, cum de numitul InMula pe Hagi Gheorghe loan si pe Constantin Fotescu

s faca In mod public acte de fondatori In dauna sa?

Cum de nu se jeluia Mriei Sale domnitorului trei, spre

a-1 aduce la Ctitorie col putin alturi cu acesti doui, sau
mai tarziu alaturea cu Chir Zanfirache?
lat fapte cu caracter destul de important, pe care totusi le las fra, rspuns, spre a nu se spune de persoane
interesate, c doresc cu once chip, a ma erije in rolul de
aparator al acestor doui fondatori.
Dar, consesecinte unui principiu de impartlalitate i cu
toate c nu exista documente care sa, faca' aceste constatri, admit ea terenul pe care Hagi Grheorghe loan si
Constantin Fotescu au zidit biserica, ar fi dela mosul lui
GAianul;

In acelas timp, Intemeiat pe hrisovul Mari Sale Alexatidru Voda Ipsilant, din 1788 Alarde 18, se poate da ca

fapt cert e pe acest loe, a fost mai nainte o biserica de

lemn:

La 1778 Martie 18, hrisoava a lui raposatului intru fericirea

Domml".
Alexandru Voda Ipsilant, ea in orasu Kraiovi se atla la Bi-

serika ce sa numeste Dudu Stinta lkoaria a prea Kuratei de

Dumnezeu Nascatoare si pururea feceoara Marieu fakatoare de
minuni, si tamaduitoare i isbavitoare de ori ce boala care Biserika mai 'nainte an fost de lemnd, apoi Kostandin fa'oteskula
bifveiti Klucerg de arie, i H: Gherghe Ioannti, ku a lor stradanie si keltueala au precut Biserika de pieatra, i kiliT pentru
bolnavi ce nazuesk spre tarna,duire, oranduindu-si Domnia sa
milile ce sint ariltate inteacestil hrisovil ect.

www.dacoromanica.ro

IsTontwit, DISERTCII MAtbA-PRECISTA, DELA DIJDU bIN CDA1017A

29

Faptul insa care nu se poate contesta de nimeni, este

acela c istoricul bisericei Nlaica-Precesta dela Dudu, n'a
inceput si nu poate avea alt Inceput, cleat numai de atunci de cand biserica a luat flint& prin zidirea ei de catre
Hagi Gheorghe Ioan si Constantin Fotescu;

Ca este asa si

ca,

acesti doi fondatori au drept la a-

ceasta calitate fara nici o contestare, o spune atatea hrisoave domnesti, prin care s'a ingrdit si s'a intarit pe cat
mai mult posibii existenta acestui Asezamant, asa precum
11 fondase si precum dorise cei doi fondatori sa, fiinteze.
Asemenea intriri domnesti s'au dat de catre domnia
tarei prin urmatoarele hrisoave, dintre care unul 1-am reprodus In Intregime mai nainte:
De catre Maria Sa Alexandru Ion Ipsilante, prin luminatul hrisov dela 18 Martie 1778;
Idem Nicolae Constantin Caragea Voevod, prin hrisovul din 6 Martie 1783;
Idem Mihail Constantin Voda Sutn, idem 4 Februarie
1784 ;

Idem, idem 21 Aprilie 1785;

Idem, idem 17 Aprilie 1792;
Idem Alexandru Constantin Moruzi, idem din 8 Tulle
1793.

Idem de catre Maria Sa Alexandru Ion Ipsilante prin

hrisovul din 28 Mr rtie 1797 si
De catre Maria Sa Constantin Alexandru Ipsilante
idem 14 Septembrie 1808 si
De catre Maria Sa Domnul loan Voda Caragea, prin
hrisovul de la 25 Iunie 1813.
Dar, peutru a se vedea, si mai bine ce interes purta
domnia tarei acestui sfant locas si ce recunostinta avea
Ctitoria bisericei pentru bine voitoarea ocrotire din partea
acestor domnii, voi cita si cateva pomelnice, trecute In
condica de pomelnice a bisericei.
Pomelnicul Mariei Sale Nicolae Caragea Voevorl.
Acest blogocestiv domn si Miria Sa Inca bine au voit de au
inoit si au intarit hrisovul Mariei Sale Alexandru Vv. Ipsilante

www.dacoromanica.ro

HAN CoNSTANTIN8SCO

30

prin luminat hrisovul Mariei Sale dela leatul 1783, pentru mile
ce s'au dat sfintei biserici ca sa fie nestramutata urmare etc."

1' Lai
r

kkflif

r tv-?,'

4-

gp

zeR/vx,,,,Tr,

H 1-.1. Ito 4,7 if

(7t1Ardei

Cak

of 76

' f7

iirtF1
4

riCaC174i.1o,in

44Z 4.44y11..4

NU/ (qv Po
-

,,.e, qr.,. ' ''''1,..

1,

:! :'

),::

ri : :' ,117

::

fi
,7 IferivirArl'rig - ;,`:ri
if 7xii)Ititt,Irtinire/! Pr4v 1, tyr.l. :r f r.,- ;-, ,',/ e -A,

!...',441:42:: a: 14,

.''

f.:(11,

',"

,,,,

',"

' I ; e ....-

iA

..

,r9/ ,

or

. ''i , ^,-..,' ) i

Jf 2:..:,. '041: : 7,4

' AL 'f '

r.'

i.--.:-.V.1-,,,.

';
..

;.

t,

,E...4

i,-.1. '4
..-Sa_ e E

Ft,'""io

,,

0,)

'

1..)

..:4 '?
.t,..r.:..., so

,,,t-

"

,-:'

!"..

-,

, ..,....,-,,,..

..\---4',.
N ...I,,

!..,,

.4- -_

1r

Fig. 7. Pomelnicul l'ariei Sale Nicolae Caragea-Voevod.

Pomelnicul Mriei Sale Alexandru Moruzi Yoevod.

Acest blogocestiv domn 'Inca bine a voit de au intarit.
domnesti ce le au fost date sfintei biserici si prin deosebite

calIi, dar dupa vremi ca sa nu se rapue acele deosebite ca4i

www.dacoromanica.ro

ISTORICIIL DISERICII MAICA-PRECISTA DELA DUDE DIN CDAIOVA

s'au rupt ca sa nu fie si cartile si hrisovul, coprineandu-se In

Iuminatul hrisovul Mariei Sale toate muele ce le are sfanta biserica ca sa fie de Intarire si de ajutor etc.
Pomelnicul Mariei Sale Mi kan Szqu Yoevod.
Acest blagocestiv domn inca bine au volt prin doul luminale
hrisoave in doua domnii ale Mariei Sale de au intarit mila ce
au dat Maria Sa Alexandru Voevod Ipsilante ca neclintit sa fie
bisericei de ajutor si de intarire."

Emiterea acestor
hrisoave de intarirea fondatiunei bisericii, s'au-facut de
sigur de domnii

,
..

404,(6 ,.Mi,-3.A/4c.r,(. eh-PC

1.4fr- NP! s:?

rei, dupa ce, cum

spune Maria Sa Mihail SuO, se cerceta

drepturile acelor ton-

datori Hagi Gheorghe Ioan si Constan-

tin Fotescu sau ale

urmasilor acestora

sau daca nu se va
fi

iC7J?

r'

't

IMF!

Cei
, TO4

i7Ji?Tl

411410r ,

0,4 get(

facut atari cer-

cetari ori

de cate

ori se dedea asemenea hrisoave, nu se

poate ca ele s nu

se fi facut cel putin

cand s'a dat primul
hrisov.
Dar, ca Inteadevar
istoricul bisericei In-

t.

cepe de la fondatori
Hagi Gheorghe Ioan
si Constantin Fotescu

ca prin ur-

mare -numai acesti

doi sunt fondatori,
o dovedeste si diver- Fic, 8. romelnicui mariei Sale Mihail Sutu-Voe'

sele acte de dona-

www.dacoromanica.ro

d.

82

loAN CoNSTANIMESctl

tiune, de care voi vorbl mai trziu, donatiuni care au inceput s se faca bisericei numai de atunci de cand acest
sfant locas a fost ridicat de Hagi Gheorghe Toan si Constantin Fotescu.

La ce data a avut loe zidirea Bisericei?

Zidirea acestei biserici, care dupa cum am spus, s'a
Inceput numai de care Hagi Gheorghe loan, ridiend-o
pn la brul cel de-asupra ferestrelor i apol a desvr-

sit-o cu tovrsia Clucerulni Constantin Fotescu, a avut

loe, tinandu-se seam si de timpul trebuincios pentru lucrarea unui asemenea locas sfnt, Intre anii 1750-1758
sau cel mai trziu 'Dana la 1760. Am fixat ca epoca a zidirei

bisericei aceast dat, avnd ca punct de orientare datele cele mai vechi la care a inceput a se face danii bisericei, aceasta fiind representat la diferitele donatiiunT

sau cumprturi, prin fondatori Hagi Gheorghe Toan

Constantin Fotescu.

Aceste danii sau cumprturi, cu exceptiunea unui act

de zlogire fcut la 1758, Incep In anul 1760 si aproape
toate cele mai importante se vede fcute Intre anii 1760-

1709, ceia ce denot c daniasii nu s'au gandit sa fac

asemenea zestruri Bisericei, deck atunci, cand au vzut-o
cu ochi ridicandu-se falnic, frumoas i cladit de curnd
cnd desigur avuseser primele ocaziuni, s asiste la
serviciul divin in acest sfnt locas, decorat cu picturi noi
si cu atatea lucruri de preti, cu care de obiceiu se Imbrac, interiorul unor asemenea locasuri noi, spre a fi tot
asa de strlucitoare si de frumoase inauntru, precum constructiunea le este nou.
Si cand desigur acesti credinciosi erau atrasi ad, In

mod exceptional, de credinta ce aveau In icoana Maici

Domnului, ca este fctoare de minuni si c5,-i va proteja

pentru binefacerile aduse acestui sfant locas. Tmduind
si isbvind pe unii de boalele fizice, iar pe alti de cele
morale.

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL T3ISEP.ICII MAICA PRECESTA DELA DI2DLT DIN camova

33

S'ar putea spune c Biserica a fost gata pentru slujba

bisericeasc chiar la 1758, iar nu la 1760 cand se vede
ea a Inceput primele danii si aceasta bazat pe catagrafia
bisericii stat In dosarul Epitropiei No. 3811834 in care
se gaseste trecut:
1758 Martie 5, Zapis de zlogirea unei case cu locul si Cu
o vie c,tre Hagi pheorghe".

Din momentul ce acest zapis se gseste trecut in catagrafia de documentele bisericei, evident c5, el nu poate
fi socotit ca un act personal al fondatorului Hagi Gheorghe, ci acesta desigur ca a lucrat in numele bisericii, catre tare se fcea zlogirea.
La aceast dat, prin urmare biserica luase fiint, poate
de curnd, dar sigur c, Ea luase fiin, fiinde, a se presupune altfel, nu vedem ce cauta acest document ca s,
fie trecut printre acelea care apartineau bisericei.
Presumatdunea aceasta pare cu att mai justifican', cu
ct se vede c, zlogirea din acest zapis se facea chiar
de Catre mama lui Hagi Gheorghe anume Mirica.

Dar, s'ar putea spune c, aceast, imprejurare ne-ar determina s credem tocmai contrariu, adic c5, el era un
act personal catre Hagi Gheorghe; in acest caz ins, fa-

mne neexplicabil faptul de ce nu a ramas zapisul la

acesta, sau mai tarziu la descendentii si, In loe s, se g5,-

seasc, printre documentele bisericei i inc trecut In catagrafie?

S'a-1 fi fcut oare Hagi Gheorghe danie bisericei?

In acest caz ar rarnane nediscutabila data de 1760 a

desvarsirii Bisericei, atunci cand a Inceput s i se faca

cele mai importante danii.

Printr'o adonatie facuta la 1888 de catre Prea Sfintitul
Episcop Ghenadie al Ramnicului in josul arintorului act,

ar parea c numitul ar vol s afirme c, zidirea bisericei

a avut loo la 1766.
Iat documentul:
MAICA PRECISTA"
I.

Datara aceast carte a noastra, sfintei si Dumnezeestei Epis3

www.dacoromanica.ro

34

IOAN CONSTANTINESCU

copii ROmnicului, precum sa se stie c cu ajutorul lui Dumnezeil

apucandu-ne din temelie am zidit aicea In oras Craiova la

Dud, sfanta Biserica, unde se cinstste i s'e praznueste hramul Adormirii prea sfintei Maicei lui Dumnezet. Fiind la aceasta
sfanta biserica i sfanta icoana asemanarea kipului sfintiei sale

veke i facdtoare de minuni, si din ravna si buna cugetare a

inimei noastre, indemnadu-ne am venit la prea sfintia sa iubitorul de Dumnezeu Kiri kir Partenie Episcopul Sfintei
Dumnezeesti Episcopii R5mnicului, de am inkinat danie din
an in an la sfanta Episcopie cate zece oca de cra,, sa se afle
la ziva praznicului sfantului parintelui nostru Ierarh Nicolae,
sa aiba a lua sfanta Episcopie ace,sta danie, In toti anii de la
acsta biserica. i de la prea sfintia sa parintelei Episcopul sa
aiba sfanta biserica mila, cu oranduiala de doui ieromonahi calugri, i alt calug'er de poslusanie, aparati si iertati de tte
si ora,nduialele ce iesu preste tot anul, de la visteria
domnesca. Numai poclonul proa sfintiei sale sa-1 dea din an
In an, dupa obiciu, iar alta suparare sa nu aiba sfinta biserica din veniturile ei, nici acesti mai sus numiti preuti. Dupa,
cum se cobrinde si in cartea prea sfintiei sale, si pentru ca
sa se tie si sa se paziasca acest Asezarnant, nestramutat, am
dat ac'esta carte intarita cu iscalitura noastra. Ca sa, fie aceasta
Danie pentru a noastra vecinica pomenire. Iul: 15 lt 1766.
Hagi Gheorghie loan,
Cost. Fotescu.
biv. logofet za vistirie".
Acest document se pastreaza in arhiva S-tei Episcopii atat
In original cat si in copie. Originalul este scris pe o coal& de
hartie alba, care are ca marca de fabrica pe foaia intaia o stea
iar pe a doua un medalion, de care atarna an ordin si in lam-

tru sInt incrustate trei potcoave. Scrisoarea actului este cea

ronda a secolului XVIII si actul ecte Investit cu iscalitura si
sigiliul lui Hagi Gheorghe, scrisa cu litere grecesti, si Constantin Fotescu cu a sa pecete, scrisa, In mod abreviat. Kopia este
scrisa in condica skiturilor si a metoaselor S-tei Episcopii la
foaia 444 paga doa. C6la cu originalul a fost indoita In sease,
si pe indoitura de deasupra cuprinde insemnarea: carte de inchinarea Biserici de la Dud: ot Craiova, carea este zidita, de
Dumnlui Gheorghe Hagi 1766.

*i pe acest docuraent 1-am reprodus tot din mica bro-

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL DISERICII MAICA PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

35

sur6, vorbit, mai sus, a Prea Sfintitnlui rep. Episcop Ghenadie al Rmnicului.
Relativ la ornduiala a 2 ieromonahi clugri i alt
clugar de poslusanie, despre care fondatori vorbesc In
acest document, fondatorul Hagi Gheorghe loan nu numai

ca., a renuntat mai trziu la aceasa dorint, dar a tinut

s, interzica In mod expres prin testamentul su dela 24
Maiu 1782, prezenta unor asemenea calugasi la aceasta
Biseric.
Pentru Sf. Biserica las cu sufletul meu ca sa fie doui preoti
de mir, un diacon si un dascal, 6menii de cinste, Cu evlavie si
cu frica lui D-zeu, dupa cum este si sfanta iccana facat6re de
minuni impoclobita precum se vede. Iar din calugari sa nu se
primeasca a fi polusnici la sf. biserica.

Revenind la actul din 1766 al fondatorilor ctre Episcopie In privinta acelui ajutor cu 10 oca de cear pe an,
si de si convins Ca data de 1766 din adonatie care
fusese pus pe Indoitura documentului, pentru a fi gar
sit cu lnlesnire, nu poate indica de cat data documentului, totusi pentru orce imprejurare, afirm ca. este InMurata, cu desvaxsire ideia ea biserica s'ar fi terminat tocmai In 1766 si aceast convingere o sprijinesc
-tot cu donatiile care ail inceput la 1760 si care Inca,' odat,

nu se puteau face decal numai In fata unui fapt implinit, adica, atunci cand biserica se gsia desvarsita si
serviciul religios inceput In ea.
Relativ la actul de zalogire de la 1758, pe care-I luasem
ca data a zidirei bisericei, trebue sa relevez c la acest

act n'a luat parte si Constantin Fotescu, dar se va vedea

si alte acte sunt fcute cnd cu un fondator cand cu
.altul sati cand cu amandoi Impreun.
Locasul propriu zis al Bisericii zidita de Hagi Gheorghe
si Fotescu, n'a durat decat pti In vara anului 1841,

dac chiar nu va fi Incetat a mai servi pentru slujba bisericeasc Inca, pe la sfarsitul anului 1837, cand a fost
stricat de cutremur si de cand s'a si Inceput a se lua
masuri de strngere de fonduri pentru prefacerea ei.
lat, un fapt necunoscut 'Dana astazi si care Inltur

www.dacoromanica.ro

36

IOAN CONSTANTINESCU

cu desavarsire legendele ce se atribuiatii locasului bisericii,

In care s'a facut serviciul divin pana In primvara anului

1913. Acest din urrna locas nu este prin urmare biserica
care s'ar fi restaurat in anii 1781-1782 de catre Hagi
Gheorghe Ioan si Constantin Fotescu, dupa cum pretinde
anonimul prin brosura despre care am vorbit.
Nerezultand pana acuma, din nici un istoric faptul acesta,

s'a crezut atat de subsemnatul, si de sigur de toti Craiovenii, cu excluderea acelora trecuti de varsta de 80 ani,
dad, se vor gasi multi dintre acestea cu cunostinta unor
asemenea fapte, ca biserica daramata in 1913 este aceia
care s'a construit de catre liagi Gheorghe loan si Constantin Fotescu.
Imprejurarea care m'a determinat sa cercetez si s'a afla
documentele cu care stabilesc cele ce afiirm, se Incepe cu
o povestire ce mi s'a facut intr'una din zilele anului curent, de catre batrInul venerat D. Valerian, Craiovean, fost,
institutor si director de scoale Primare pe vremuri. Dar
iata ce mi-a istorisit acest respectabil batran:
Sunt nascut la 1826 si cand am venit in Craiova eram in
varsta ca de 7-8 ani.
Fiind dat la scoala, primele doua clase le-am invatat la scoala
Obedeanul, iar clasa III-a si a IV-a, le-am facut aici in curtea
bisericei la Maica-Domnului, cu dascalul Ghita Calinescu care
sedea in chiliile bisericei. Tot aici, in curtea bisericei, mai erea

atunci si o alta scoala cu 4 clase, ce li se zicea clase urnanioare, cum ar fi azi cele gimnaziale. La aceste clase umanioare se preda, cursurile de catre d-nu Ion Maiorescu care inlocuise de curand pe Stanciu Capatineanu.

and veneam aci la coala, mi-aduc aminte ca se darama

biserica, care era cu trei turle iar afara, cam aproape de intrare in Biserica, se gase o cruce de piatra, unde se spunea,
pe atunci ca ar fi fost un Dud, in care s'a gasit Icoana Maici
Domnului.

Intrigat de aceste amanunte, care resturnau cu desavar-

convingerile pe care le avem 'Ana aci, am pasit la cer^etarea diverselor documente si acte, incepand In ce priVstede administratie dela 1776, iar documentele dela 1758.

www.dacoromanica.ro

37

ISTORICUL BISEBICII MAICA. PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

Astfel, In ce priveste faptul

cutremurului. si al prefaceri
bisericei, am gasit In budgetul pe anul 1838, Intocmit la
15 Ghenarie 1838, de ctre Epitropii Iordache Oteteliseanu
si loan Plesoianu si de catre Ctitorul Ioan Ralea, prevazut
la partea cheltuelilor:
pararale
29.

Lei

Acesti bani prisosesc, care se vor intrebu28.582

inta la meremetul bisericei, fiind stricata de cutremur si de nu
sa vor ajunge, sa vor mai cheltul din venitul bisericei din anul

1839.
7

a.;

LZitt

1,7), ,qo././/'os"-- .45 I (.21-

VI 4 a.,

el/4- .46cc Ili

.,

i;

iek

Facsimilul textului budgetar reprodus mai sus.

Fig. 9.

Budgetul pe 1839, tot la partea cheltuelilor se inchee

cu urmtoarea prevedere:
parale.

Lei

Adeca lei treizeci si opt de mii sapte sute

38.729
34.
doaazeci si noua parade treizeci si patru kan i au a sa keltul
in cumpararea materialurilor de trebuinta prefaceri biserici si
alte keltueli neprevazute".
-t-s /c ...7%)

I:, 2 ..., -/ y .

i ' 1, A,. , 4 , -4(

- .-, - - , 4
7,----,
' l'a
,,,, . /41 41 ; ,777fi. 7 1,,,,, li.,,! /.

.7 f o kyc .

. ., -I

...'' \ s 11,
' '

N. ,

74 1 .

'

? ,p.:-,17 !

,,

ek,,,....,4 e._., ral - IC t 41n

:!,' et rri t CV', ( ff.. A t , ,.....).; ,,,,,' a.,t.
, ,-,--", ,,,
tr
-9 , Y
u 4 - 911/'s,
I, - ,
.
n - . .. 7-riip _)
y
ra r,.1,7, 4 .1., CI" .r,,,,?7, te pi 011,,.....72 7
..i.j,i3 4

Ar,2(4. err. /NY i , ny 1 i t .' A,' P.,,i, .. .., a , In I Kitli, g Pys I a

( 1,

.....//: it.

., .

"--- ---'.

i' .11'?:Z''''-':'. Z4..,...n.;-,;4 Sf;;;',.'; ..

Fig. 10.

eA",
-RA
,,,'---9
i

'IL',4.:,,d

Un alt act din 1839 al Epitropilor Iordache Oteteliseanu

Than Plesoianu i ctitorul Ion Ralea.

Acest budget de asemenea este intocmit de aceleasi per-

www.dacoromanica.ro

38

IOAN CONSTANT1NESCU

soane ca i cel precedent la data de 27 Ghenarie 1839.

In budgetul pe 1840, intocmit la 1 Ghenarie 1840, Epitropi fiind tot Iordache Oteteliseanu si Ioan Plesoianu,
iar Ctitor loan Ralea exist trecut la cheltueli:
Lei

parale

Raman capital pe anul urmator atat In

96.785
08.
naht cat si In materialuri si care au a se cheltui intrebuinta
prefaced bisericei"
,-

.1 4..
.

.1

'a

riv

e-

Fig. 11.

Alt text din budgetul pe 1840.

Tot in acest an, se inglobeaz la partea veniturilor materiale necesare constructiuni si care se cumprase In anii
1838-1839.

La venitul total budgetar de lei 129.615 bani 08, se spune

in care intra lei 23.004 parale 34, ram* din veniturile anului
1839, precum din bilantul incheiat in acel an se vad In casa
bisericei.
23.004,34

660, Se scad plata lui Constantin, cusurul pana la lei

975 pentru stricarea turnurilor i acoperisurilor
2.513,30 Pentru 39.557 oca var cu toata cheltuiala stricoratului ce se afla in curtea bisericei cumparat
din anul 1838.
1.324,10 Idem var oca 26.485 cumparat in anul 1839 care
se afla nestricorat.

13.660. Ce se arata In socoteala trecuta ca s'au Impartit

pentru facere de car5mida.

625, Cei dati pentru nisip, iar in anul trecut.

40.457,34.

In sfrsit In budgetul pe 1841 incheiat la 1 Ghenarie

1841, de catre aceleasi persoane, se prevede la cheltueli:

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICH MAICA PRECESTA DELA DUDU DIN cRmova

Lei

150.126

parale
12.

39

Rgmane capital pe anul urmator atat In

naht cat si In materialuri, din care au a se cheltui In trebuinta

cladirei bisericei".

Tot In acest budget, la partea veniturilor probabil

o justificare pe trecut, se trece ca venituri totale

Lei 185.552 In care in-U.5,

Ramasi din veniturile anului 1840, precum din bilantul Incheiat In acel an se vgd In casa bisericei, insa cu lei 18.113 aratati in materialuri
var, cgramida si nisip.
22.163,02 Dati In materialuri i In anul trecut care se soco74.231,26

96.394,28.

teste tot ca cheltueli ale bisericei insg

625, pentru nisip de jii.
5174,32 pentru var.

4049, pentru caramida.

1457,10 pentru scanduri brad.

3600, pentru cherestea.

dati arvung dulgherului neamt.

2000,

5260, pentru tampla.

22.163,42.

Toate aceste budgete se gasesc In dosarul Epitropii No.

7/1836-1862.
lat5, i intervenirea Epitropii No. 2 din 12 Februarie
1841, ctre maghistratul Oraului Craiova (Primarie) prin
care cerea a se orAndul licitaie pentru darmarea bisericei stricat, de cutremur, In interesul lucfarilor de prefacere.
Cinstitului maghistrat al orasului Craiova.
In vara viitoare este a se incepe zidirea din nou acestei biserici i pentru ca trebue mai Intai curatit locul zidirei vechi
de subt biserica si clopotnitg am socotit ca acuma din vreme
sg se strice pomenitele zidiri spre preggtirea

De aceea este rugat cinstitul maghistrat sa bine voiascg a

obsti farg zgbavg prin telal aici in oras ca cine se va insarcina, ca stricarea bisericei si a clopotnitei alegand dintrinsele
si caramida intreagg cat s'ar putea de multg, sg vie In presudvia cinstitului maghistrat la 20 ale urmatoarei luni i prin

www.dacoromanica.ro

40

10AN CONSTANTINESCU

strigari la mezet va ramanea asupra celui ce va primi pretul

cel mai de jos".
Acest document se &este In dosarul Epitropii 22/34.
C, Biserica a fost prefacuta din temelie Intre anii 18411843, mai rezulti, si dintr'un raport al Epitropului din
partea Guvernului Gr. Oteteliseanu, trimis la 10 Noembrie
1856 Ministerului Cultelor, ca o Intampinare In contra unor
f

el..., c.-,

no, :
ft

4............, ot..,

.-,-,..,....

e...,.....,,- t,

';'

.a.
.,-.,

1 .

t.,/,..;5,',,c-,' 424 ...4--,

...

,T.-1,-,-.- s---,

'

..<e...-7.,z., ,,,... '-'

..<4.....,Ct ' -54--ve a.,-t......e...a.t.

.

tpe 7/.., .5/L'E...,

et, e.4

-.9/4.. ,...,ne,,,,, ff.:44.3.:;,'

gr...,....7..."=,,,,,,-,..,4-...,,....G,
.1, r----',

..a./E,..el

4 .......,

4".,

...

..,

...-

.....

1.

2...

....., .*.......

........, ....,--.-^.
.:"
et, ..4 ,

,... L -I..., t. A....

O .C4 La I ...<1..,

,
.p ta. ,,,,,,,-,

,,,,..

..4'

.e.....

.'.

'

,....- `"?t',...........1,.....,- "Iex...-, 7.

...-3-s,....4. ,47....., ,G.-", ...

...........-..,-f ...4 -,....--.;1.,::

..,-

..,';

e ,..".h. , 0:',.;-,.

,p,

...,,.. ,,-;,........;--..{.4 : eZe, /7.41. e, ... ',Cc, G:::i.,,,,-..,

r.....,.... ..... ,e,..1..7".. O. ,- ,-,...2,
, ..C,

-,:it .

-,..- ...--

. fi, ,,

--

.44 R..4 os /.9/......

......, -

-.
...".

4
.', 'a4 ---. ,.............e......

4, 4 --4,..0;;:we ....

e-.-.'

...-

"

45.;tri
....,
-,--4 ....--; 2..; 1,1_,

...

---

..->.;:c

....._,,,, e ,...''' .. , , 7,-, si-d-t e4,0,-. 4-41-'6'

,.... ,g4 4

Cy-ft,'

Ag., --,-',......A...' e.

....4 .0

r ' .' .4, , a"

3.

' t...* ..... t.- ' ....

Fig. 12. Adresa No. 2 din 12 Februarie 1811, atre rnagistratul

oraului Craiova.

rapoarte ale Epitropului Ctitoricesc de pe atunci, Serdarul

Toma Strmbeanu, un raport privitor la Casierul bisericei
care In acelas timp era si Secretarul Asezmantului, sau
mai bine zis la dihonia ce exista intre acesti doi Epitropi,
Pentru d. Savva Ioan ce zice ca la intrarea d-sale In Epitr
pie l'ar fi gasit atasat pe ranga mine, cu bani i actele bisericei

www.dacoromanica.ro

1STO1IICUL BISERICII MA1CA PlIEGESTA DELA DUDE DIN CRAIOVA

41

inrcasa sa farg Mci o garanta sau form.5., si cum cti, au slobozit

bani numai dupg, Mste rAvAsele ale mele fr ordin subscris de
ambii Epitropi precum d-ei slujeresei Marghioalei capatnenci
si altora, luandu-si dumnealui asuprsi dreptul de a-1 depArta

si a orndui pe altul
Are dumnealui Serdarul mare greseala

aci d-1 Saya loan pentru multele slujbe ce au arAtat impreun cu fratele dumisale Dumnealui pitarul CrAciun loan, in-

nainte de a se orndui in slujba bisericei, si anume in anii

1835 si 1836 cand s'au

facut reparatia ruinelor incAperei

pansionului de fete Lazaro-Oteteliseanu dintr'acest oras, in anii

1838 si 1839 la zidirea scoalei Centrale, In anii 1841 panel' la
.,1843 la zidirea chiar a bisericei a _211aici Domnului si in sfarsit
i in anul 1844 la zidirea incAperilor scoalei externe de fete etc.

Dar, ca a existat doua biserici, s'a dovedit i cu ocaziunea daram'arei celui de al doilea locas, adica a bisericei daramat in primavara anului 1913;
lata petitiunea antreprenorului d-1 G. S. Zanolini, data
Epitropii In ziva de 10 Septembrie 1913 si inregistrata la
No. 2571, prin care arata c cu ocaziunea claramrei bisericei, a gasit In interiorul ei, sub pardoseal, zidurile
vechei biserici si care, dup, restul zidurilor gasite, s'a vazut ca vechea biserica a existat pe dimensiuni mai mici
decit aceia daramata acum in urma:
Domnilor Epitropi"

Subsemnatul antreprenor constructor, angajat cu darmarea

locasului bisericei acestui AsezAmant, am onoarea, a vg ruga,
sA binevoitd, a mA dispensa de scoaterea fondatiilor a 50 cent.
prevAzute in contract, de oarece in schimb i subsentnatul voi
avea de cl4rantat zidurile vechei biserici care s'au geisit in interiorul
bisericei pe care o cleiram".

Aceasta cerere se gaseste in dosarul Epitropiei No.

51/912 Vol. I.

Se stie de toti Craioveni c abia cu ocaziunea daramarei celui de al doilea locas al bisericei, s'a aflat
unul din cele doua clopote ale acestei biserici, apartinea
Supremului Voevod al poporului sarb George Petrovici, mosul
M. S. Regelui Petru I al Serbiei, clopot pe care acest suprem

www.dacoromanica.ro

42

IOAN CONSYANT1NESCU

voevod II daruise biserici de pe Mug, Curtea din Topola

tinutul Serbiei, si cu toate acestea, fara a se cunoaste imprejurrile, el a fost gasit In clopotnita Bisericei MaicaPrecesta de la Dudu, unde dupa cum se va vedea, din
scrisoarea reprodusa mai jos, servea de un secol.
In adevar, este cunoscut in mod notoriu, c acest dopot a
fost remis M. S. Segelui Serbiei, In 1913, vorbindu-se de
acest fapt i la Academia Roman& de catre d-nu profesor
universitar Nicolae Iorga, eu, totusi, posedand o scrisoare
de la Secretariatul Arhiepiscopului Belgradului i Mitropolitul Serbiei, din care reese istoricul provenientei acestui

Fig. 13. Catapeteasma Biserici armata In vara anului 1913.

obiect, care numai la aceasta biserica a sunat un secol intreg, pentru a aduce slava si marire lui D-zeu, precum si lauda celui ce l'au daruit casei acestei puteri divine, voi reda aci textul acestei scrisori.
Stimate Domn,

Conform inaltului ordin al P. S. S. Arhiepescopului Belgradului

si Mitropolitul Serbiei, am onoarea a va comunica, ca P. S. S.

Mitropolitul a primit scrisoarea dv. din 21 ale acestei luni

www.dacoromanica.ro

ISPORICUL BISERICII MAICA PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

-43

dupa citirea acesteia P. S. S. a tradus punctual in limba sarba.

inscriptia care se gaseste pe clopotul coborkt din turnul hramului Madona Dudu. Inscriptia In traducere libera inseamnk.:
Acest clopot a fost daruit de voevodul poporului sarb, d. George
Petrovici, Curtei din Topola hramului bisericei Nasterea prea
Sfintei Nascatoare lui Dumnezeu. A tost turnat in Belgrad,
anul 1811. Lucratorul acestui clopot a fost Ioan Bota, nascut
Ardeal.

Traducerea originala ad literam suna astfel: Acestui clopot

daruitor a fost primul fruntas d. George Petrovici supremo!.
voevod al poporului sarb hramului bisericii Nasterea prea'Sfintei Nascatoare lui Dumnezeti, pe langa Curtea din Topola, turnat in Belgrad, In anul 1811.

Acest clopot a fost turnat de maestrul Ioan Bota, nascut la

Ardeal.

Aici aveti traducerea justa si Dv. veti binevoi a starui sa.

traduceti in limba romana.
Precum se coustata acest clopot erea turnat In Belgrad
asezat In turnul Biserici in Topola, iar pe timp cand voevozi
nostri din cauza dczastrului in 1813 au fost siliti sei paraseascd
Serbia dintre care si Voevodul Kara-George el desigur a luat
clopotul cu dansul spre a-1 adaposti de turci. Stim inset ca* KaraGeorge la plecarea sa din Serbia, s'a dus in Romania luane cu sine
si clopotul ear cum de a ajuns acolo nu se stie nimic. Pentru noi

insa e un dar nepretuit, i noi sarbi cu toti suntem multumItori romanilor el fiind o reliqua istorica pentru noi, pe care
romani cu atata marire i multumire sufleteasca, ne Inapoiaza..
.Secretarul Mitropoliei
Protodiacon Limb. D. Popovici.

Obtinerea acestei scrisori se datoreaza subsemnatului,

care dorind a se avea adevarata traducere a inscriptiuni
dupe clopot, am rugat atunci cand se discuta remiterea.
lui M. S. Regelui Serbiei, pe D-nu Petre M. Covacevici
contabil din Craiova, care bine voind a interveni cu rugAminte la P. S. S. Mitropolitul Serbiei, a obtinut aceasta
scrisoare.

In luna Aprilie 1914, Epitropia acestui asezamant, a

primit un alt clopot din partea M. S. Regelui Serbiei.

www.dacoromanica.ro

44

IOAN CONSTANT1NESCU

Inscriptiunea dupa acest din urma clopot are In traducere

pe o parte urmatorul cuprins:
Acest clopot este daruit Bisericii Maica-Precista de la Dudu
In Craiova In schimbul clopotului al stramosului meu KaraGeorge al sail nepot Petar I Regele Serbiei.

lar pe alt parte:

Stabilimentu Militar Technic Craguevat".

Cel dealdoilea clopot pe care II poseda Biserica, se vede

din scriptiune ca este daruit In anul 1832 de ctre Baluta
Ioan pe care 11 vom cunoaste din istorie ca a fost epitrop
al acestei Biserici timp de 21 ani.
lata i traducerea inscripOunei acestui clopot:
Slava lauda-marire Cerescului domn vestesc iar la cel ce
mia dat finta numele sati pomenesc Baluta Ioan".

Am stabilit asa dar ca biserica zidita de Hagi Gheorghe loan si Constantin Fotescu, a existat 80-83 ani si
poate c ar fi continuat sa existe Ora In zilele noastre,
daca nu venea cutremurul mare de la 1837 a o darama
astfel s fie siliti, cei ce aveau conducerea i administrarea Asezamantului, s, o prefaca, din nou.
Cea de a doua Biserica sau cel de al doilea locas al
acestei Biserici, a carei cheie de la intrarea principal poseda In golul manerului cu litere de fer data de 1843,

atunci cand evident erea gata pentru' serviciul divin, a

durat 70 ani, fiind daramata, dupa cum am spus, In
prim'avara anului 1913, nu atat pentru vechime sau ruina,
ci pentru a se ridica In locul ei alta mai mare si mai
bogata, care sa corespunda cu importanta Asezamntului

si mai cu seama cu veniturile pe care le are astazi.

Aici gasesc locul cel mai nemerit, s aduc toata
lauda si admiratiunea mea, acelor persoane, care au ho'carat recldirea bisericei si care au contribuit, a se face
cat mai multe acte In aceasta directiune, pentru ca dispozitiunea de recladire s nu mai poata fi abandonata de
cei care conduc si vor conduce trebile bisericei atta timp
cat va dura lucrarile de recladire.

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISETITCTI MAICA PRECESTA PELA DUDU DIN CRAIOVA

45

Erea poate timpul ea s i se dea o haina nou si de

mare pret, acestui sfant locas, care de fapt, aproape de
cand s'a ridicat si pan la dramare, a servit de catedrala orasului, pentru toate tedeumurile

solemnittdle

cu caraeter religios, oficial sau national.

Dar, pentru ea s-mi exprim i mai bine convingerile
ce am despre infaptuirea msurei de recldire, mrturisesc
cu toat constiinta, ca, acesta este primul i cel mai de
capetenie act, cu care se peate rspunde la fapta mare
a celor doui fondatori, de a fi dat fiinta nemuritoare acestui
slant locas.
A cesti doui fondatori dintr'un Inceput s'au srguit mult,
hotarand si pe al0 la impodobirea i Imbog4irea bisericei
atunci m Intreb, cu ce act mai frumos s'ar putea raspunde la fapta lor, decat cu pre-noirea bisericei, In conditiuni mai frumoase si mai bogate, care s-i dea acestui
sfant locas o nou viat si care implicit va avea i asupra Asezmantului o Tnraurire binefacatoare?
Poate c aceast masur, cand se va vedea infptuita,
va servi ca un imbolddes credinta In vremurile noastre,

trebue s o spun cu mahnire, numai este aceia de odinioarpentru a face s reinvieze de ici de colea, mcar
cat de putin, gesturi de piozitate si de drnicie cdtre bisericile nevoiase, din partea acelor persoane care dispun,
cum era. odinioara, cand datorit unor asemenea suflete,
s'a putut intri pe veci aceasta biseric.
Proectul de recradirea acestei Biserici este datorat d-lui
Arhitect Duiliu Marcu, membru In Consiliu Technic Superior si care conform contractului cu Epitropia va diregea,
executarea acestor lucran; iar ca antreprenori, D-nii
Arhitecti Dimitrie Nedelcu din Craiova, constructorul
Liceului Carol I din Craiova, idem Sf. Petru si Pavel
din Ploiesti, Palatului Minerva si alte cldiri, precum
George N. Maxentianu din Bucuresti.

Cand s'a pus pentru prima dat cestiunea gsiri fondurilor pentru recldirea acestui sfant locas, imi amintesc
cl aceasta idee, adica aceia a contractrii unui Imprumut,
a produs asupra unor anumite persoane o impresiune cu
adevkat penibil, exprimandu-si temerea, c un atare 1m-

www.dacoromanica.ro

10AN CONSTANTINESGU

prumut ar produce cu timpul un adevarat dezastru In starea financiara a tisezamantului; iar altii, au combatut
deea unei recladiri, poate tot dintr'un spirit de economie,

ori poate dintr'acela de a se pstra intacta forma si vechimea acestui din urrna locas al bisericei, caruia de sigur
acestia ca si mine ii atribuea vechimea a Insusi Intemeieri
Asezamantului Maica Precesta dela Dudu.

*144 i

Fig. 14.

f W ",

Fatada latera1a a proectului pentru recladirea Bisericei.

Acuma Insa, daca i unii si a1ii, vor privi mai de aproape motivele care li facea sa-si exprime asemenea temen, vor sirr4i de sigur o satisfactiune sufleteasca, ca nici
anal din aceste motive nu puteau avea importanta pe care

www.dacoromanica.ro

ISTORICT_IL PISERICII MAICA PRECESTA DELA DUDU DIM CRAIOVA

47

se silisera s, o dea, poate In mod foarte constiincios, ges-

tului lor de ostilitate acestui act, pe cat de ludabil din

punctul de vedere al credintei noastre crestinesti. pe atat
de bine venit, pentru a Inalta si a premenii prestigiul acestui Asezarnant.

In cat priveste angajarea imprumutului necesar, se obiect ca nu trebuie sa se bage Institutiunea In datorii
de timp ce administatiunile de pana aci nu se silisera
fac economii pentru formarea capitalului necesar recldirei, s, se renunte la o atare idee, putand ca ea s, fie
satisfacut, cu oare care lucrari de reparatiune mad mult
sau mai putin importante.
Cestiunea aceasta Insa, adica' aceia a dezastrului care
se ipresupunea ca ar fi cauzat contractarea unui imprumut,
mie mi s'a prut dela Inceput ca are la baza ei premize
cu totul gresite, pentru ca contractarea unui Imprumut nu
se face si nu s'a facut acuma fiind un fapt Implinit
cu atacarea fondurilor care constitue zestrea bisericei, adica cu instrinarea a uneia din proprietatile sale, care
In fapt, pentru o Insemnata parte din proprietatile rurale
este prohibita de testamente, ci numai cu angajarea veniturilor, care de aci Inainte, In loe s fie afectate intr'o
proportie prea mare la dispozitiuni de ajutoare sau alte
acte poate mai putin importante, ele se afecteaz si se vor
afecta la plata anuitatilor i dobanzilor unui asemeea imprumut.

Dar, dad, masura recladirei s'ar fi luat chiar cu Instrainarea unor anumite proprietati, a caror Instrainare n'ar
fi fost interzisa de testamentele fondatorilor si Inca faptul
nu poate fi criticabil si In dauna bisericei, care a dat
fiinta i toat, existenta acestui Asezarnant, daca se va
cauta sa se aprecieze ca Infapruirea unui nou locas al
acestei biserici, -este cu totul superioar, interesului pecuniar ce Asezamantul ar trage In mod nesatisfacator din
veniturile unor anumite proprietti, In raport cu valoarea lor.

Tot asa de nejustificata s'a dovedit si credinta ea' locasul acestei biserici, dramat In primavara anului 1913,
ar fi acela datand dela Intemeerea bisericei de catre cei
doi fondatori. In aseasta privinta am vazut din istoric, c,

www.dacoromanica.ro

48

IOAN CONSTANTINESCU

acest din urma locas, nu e cel ridicat de catre fondatorii

Hagi Oheorghe Ioan si Constantin Fotescu si prin urmare
nu era locasul care din punct de vedere al vechimei lui,
dac ar fi fost dela acesti fondatori, s fi justificat pastrarea lui ca o reliqua religioasa, poate si secole de aici Ina-7

inte, cu toate cd, din punctul de vedere al formei sale arhitectonice nu ne amintea Intru nimic o lucrare de arta,
care sa ne lege prin ceva cu adevaratele monumente reliogioase, cd,rora prin restaurari s'a cautat a li se pastra
In totul forma datand de secole, cum ar fi exemplu biserica dela Curtea de Arges, Sfintii Erarhi dela Iasi sau biserica sfantu Dumitru din acest oras, drora prin restaurare li s'a pastrat cu sfintenie stilul lor care represintd,
adevaratul stil al bisericei Indatinat la noi.
Poate c aceasta bisericd, cdnd se va desavarsi, va fi
din nou chemata sa aibd. In orasul nostru si In Oltenia, un
rol ponderant fata cu celelalte locasuri sfinte, cum a fost
pdna aci i Inca dela Intemeerea ei fiindca, printr'o coincidenta, trebue s relevez, ca dramarea acestei biserici
s'a fcut In 1913, In preajma unui resboi balcanic, iar Inceputul lucrarilor de recldire, acuma cand se deslantueste

in resboi aproape European, pe care toata lumea '1 priveste Ingrozita, nestiind ce va aduce fiecare zi ce trece,
Macar ca Inca nu a intrat In acest dant al morti toate
statele care constitue Europa batrana.
IV.

Dupa Incercarile acute In doua rdnduri de catre urmasi

lui Fotescu de a strica acest Asezamnt, la 1862 a Incercat i Statul a seculariza aceasta biserica, trecand-o
In randul monastirilor ;

Ordinul primit in aceasta privintd, este semnat de d-1

N. D. Racovita Ministrul de pe atunci al Cultelor, poarta
14.042/62 si are urmatorul text
FiindcA bunurile santei monastiri cu patronajiul Maica Domnului susnumit, Dudu, In virtutea cliurnalului incheiat de Consiliut

www.dacoromanica.ro

49

IsToRICuL 13ISERICII MAICA-DRECEsTA DELA DuDII DIN CRAIOVA

Ministrilor in sedinta dela 24 ale expiratei luni August, aprobat

de Inaltimea Sa Domnitorul, urmeaza a se arenda de catre acest
Minister al Cultelor dupa oranduelile ce se pazesc si la bunurile celorlalte stabilimente publice.

Am onoare a v6 incunostinta acestea, nu ,numai ca sa nu

luati nici o dispositie pentru angaj6rea cu arendare a acestora
bunuri; d6ra chiaril de v'a fi vre-una luata, s o anulag;
ca acestO Ministerio este a lua, fara Moment zabava, cuviinci6sele msurl spre aducerea intocmaT la indeplinire a disposimontionatului diurnahl.

Ctitori, au protestat in mai multe randuri

In contra acestui fapt, intervenind si la Corpurile Legiuitoare cu adresa No. 51 din 30 Martie 1866, dar fara de
nici un resultat satisfactor, astfel ca a trebuit s intenteze actiune in contra Statului si la 1869, s'a obtinut cu
Epitropia

titlu definitiv., deciziunea Curti de Apel sectia I-a din Cra-

iova No. 128 din 17 Septembrie, prin care s'a stabilit c

averea acestei biserici sa se administreze de catre tutori
ca

i pana la insusirea acestui drept de catre Stat, sub

privigherea Primariei orasului.

Aceasta hot:al-are este pronuntata de catre d-ni Judea,tori: Ant. C Brailoiu, V. Garlesteanu, S. Conescu si C.
Chinezu, asistati de Grefier N. Bercha, iar Procuror fiind
insusi Procurorul General I. Titulescu.

La aceasta epoca adminisirarea intereselor Bisericei se

facea de catre Gr. Oteteliseanu Epitrop din partea Guyernului i Petre Badita Rezeanu din partea Ctitoriei.
Apararea Bisericei in acest proces s'a facut de rep.
Gheorghe Chitu, Anastasie Stolojan fosti Ministri si D. Capreanu. Cat despre rep. Gh. Chitu, este cunoscut aproape in
mod notoriu, c. acesta a luptat desinteresat atat ca avocat
cat si ca deputat, pana ce biserica si-a reintrat in drepturile
sale de institutiune autonoma, independenta i particulara.

Dar hotararea aceasta avand o importanta prea mare

pentru Biserica, gasesc de trebuinta a reproduce consideratiunile pentru care Curtea de Apel a decis desecularizarea ei:
Considerand In fapt ca existenta si calitatea de proprietara
a bisericei Madona Dudu, este recunoscuta i necontestata.
4

www.dacoromanica.ro

50

WAN CONSTANTINESCU

Considerand ca s'a produs in instance testamentul d-ei Maria

Fotescu cu anul 1781 si al lui liagi Gheorghe loan din 1782,
prin care in basa dreptului de fondatori si ctitori, doteaza
zisa biserica cu avere imobila, sub conditiunea de a se admi-

nistra de catre fii i descendentii lor ca tutori inlaturand tot

odat pe calugarii de monastire a participa la serviciul bisericei fiind destinatiunea ei pentru mir.
Considerand ca modul de administratiune a bunurilor bisericei prin Epitropi descendenti ai ctitorilor pana la anul 1862,
cand s'a insusit de Minister aceste bunuri, n'a fost nici cum
contestata, recunoscandu-se chiar inteun mod formal prin adresele d-lui Ministru din anii 856 si 862 reproduse in rezumat la
practica, din care nu mal: ramane ver o dubietate, ca, direptul
si qualitatea de administratore ai intimatilor le-au fost consfintite de insasi Minister In virtutea testametelor invocate i prin
urmare obligatiunea ce sucumba numitilor intimati d'a proba
direptul de administratiune reclamat se priveste u fapt implinit.
Avand In vedere ea Ministerul de Culte si Instructiune publica, In anul 1862 a radicat Epitropii administratiunea bununurilor In cestiune sub cuvant de o mai stricta aplicatiune a
dizpozitiunilor testamentare dupa cum se vede din adresa cu
data 11 Septembrie 862 si asttel in fata pretentiuni ce a dat
faptul acesta, este a se sti cui se cuvine direptul de adminis-

tratiune.
Considerand ca din ordinul sus mensionat si mai cu seama
cel din 16 Octombre 1856 sub 6639 resulta evident ca Minis-

terul pre de o parte a dat toat validitatea testamentelor lasate de fondatori si ctitori respectand dispozitiunile ce contine,

pre de alt parte insusi nu a negat direptul Epitropii d'a administra si a aproba expresamente aceasta qualitate persoanelor numite prin ordinul din 856 declarate sub titlul de descedenti ai fondatorilor bisericei cu care mod nu se poate zice
ca Ministerul prin adresele sus mensionate a dat loe la alienatiunea averi bisericei, precum se sustine astazi de Domni avocati ai fiscului ci numai a mentinut dispozitiunile testamentale
si modul de administratiune a descendentilor.
Considerand c si clauza fidei comise invocate de aparatorii
fiscului voind a invalida testamentul din 1782 nu-si are locul,
caci astazi nu este In discutiune titlul de proprietate, ci numai
competintia de administrare.

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL RISERICII MAICA-PRECESTA DELA BUDD DIN CRAIOVA

51

Astfel fiind,
Considernd ca insusirea acestui dirept In anul 1862 pAna la
care epoca s'a posedat de Epitropi; nu se vede intemeiata pre
ver o lege expresa nici ver un motiv legal.
AvAnd apoi in v edere c representantii fiscului se serva astazi in apel si de legea secularizarei a averilor monastiresti Inchinate si neinchinate promulgata in anul 1863, 'ins,;
Consider:and ca biserica Madona Dudu; avand destinatiunea

si qualitatea sa de mir, a fost si esta eu totul distinsa cu totul

de acele locasuri numite monastiri, probanduse din chiar decretul domnesc cu anul 1850 trimis Epitropii zisei biserici cu
ordinul d-lui Ministru No. 732 spre a se conforma lui, precum
si din adresele ministeriale posterioare acestui decret.
Prin urmare,
Considerand ca pe cat timp se constata din actele sus mesionate, ca biserica Madona Dudu nici prin testamentele vorbite, a fost asimilata sa destinata ver unei Monastiri i nici
prin legea din anul 1863 se face ver o mentiun ca bisericile
',de mir sa se considere ca Monastirile apoi propunerile d-lor
avocati ai partii apelante, ca biserica Madona Dudu intra in
,categoria Monastirilor la care se reporta dispozitiunile acelei
,legi, nu poate fi admisa pentru cusantul ca bisericile mirene
nu sunt nici cum asimilate celor monahale.
Considerand ca in cat priveste pe Primaria, aceasta autoritate este instituita de dirept a controla atacerile unor asemenea bunuri prin legea comunala art. 96 si astfel este admisa a
privigea administratiunea zisei averi.
Pentru aceste motive, etc.
V.

DESPRE DIVERSELE DONATIUNI FACUTE

BISERICEI.

in privinta acestor donatiuni, indiferent de caracterul

importanta lor, dei la doua schimbari de administra-

tiuni, am avut ocaziunea personal, la formarea inventa-

riului documentelor, s cunosc aproape fie care act In

parte de ce contine, totusi, pentru un mai complect si

www.dacoromanica.ro

52

IOAN CONSTANTINESCU

sigur control, am cercetat aproape toate catagrafiile Incepand cu cele mai vechi aflate In dosarele Epitropiei No.
14

Si

38/I83i

si

36/1836 (relative la hartii d'ale bisericei

Maici Precestei ce au parodocsit Epitropia cea veche a

Casei raposatului Slujeru BaluVa la Epitropia cea noua de
acuma).

Administratia care a primit catagrafia din anul 1834

era compusa din Epitropii: Iordache Oteteliseanu i Serdarul Ioan Plesoianu, primi Epitropi venid dupa moartea
Epitropului Slujeru Baluta Golescu zis si Baluta Joan.
Cat pentru catagrafia din 1836 se vede primita de
Ctitorul loan Ralea serdar.
Incepand cu daniile facute, voi cita Intre ele si acele
cumparaturi, de oare ce si
documente care cuprind
aceste acte, apreciate dupa sumele derizorii fixate ca pret
al vanzrei, nu reprezinta In realitate decat niste donaOuni
deghizate, acute astfel probabil, pentru ca sa nu aiba putinta ale ataca mostenitorii acestor dainasi, sau poate spre
a nu reveni asupra lor nici donatorii.
Dar iata care sunt aceste danii:
i

1) _La 1760 Martie 13, Nica Croitoru au vgndut lui Hagi Ghe_,orghe Ctitorul o cdscioara 16,n0, biserica in lei 15 pentru tre..buinta bisericei si au daruit aceast cAscioarl bisericei pentru
..scoala de invtAtura.
Const. Biv. Log,orat Zavistieru (Fotescu Ctitorul).
2 .176: Septembrie 17, Maria Dasclita sotia DascAlului Pavel
..au vAndut Ctitorilor Hagi Gheorghe si Constantin Fotescu o

casa cu locul ei lnga biserica cu lei 40.

3 _1712 Aprilie 5 Zapisul boerilor Nicolae Dobrosloveanul, G.
Logofat i Baal aceanu Poienarul armasul, prin care au dat danie
Bisericei din mosia Maglavitu o parte, ca s, fie bisericei
dupe
..cum se spune in condica de pomelnice de intArire si de ajutor, lar dumnealor si tot nearnul dumnealor vecinica i nesfarsit5, pornenire.
4) ..1762 Iunie 2 si 1763 Septembrie 1, Ilinca sotia Barbului
Portarescu, fica lii Loan Paianul au dat danie bisericei ease
zile de moar pe apa Georocului i partea sa de mosie din
,hotarul Murta, Georocul, Colacu, Dobresti, moara numit. Salda
ca s i se lngroape oasele la Biserica i s6 se pomeneasca,

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII MAICA-PRECESTA CELA DUDU DIN CRAIOVA

53

1763 Septembrie 1, zapis iscalit de Barbu Port'rescu biv

vel paharnic i de lti martori dand danie bisericei Maica Domnului doua parti de mosie din Maglavitu i eaze zile de moara
din apa Georocului Salcia, si partea de mosie din Murta din
Colac, din Dobresti iTigani.
1 Septembrie 1763, Barbu Portgrescu au vandut bisericei
mosia MarAcinu de sus In lei 407 ce i s'au dat de Ctitori din
zestrea bisericei 811 stanjini cu o moarg dupe apa Dasnatuiului.
Dupe cum se arata in Zapis, Portarescu imprumutase acesti

bani spre a scapa de la turci unde fu,sese inchis la gros.

Iat

i pomelnicul acestui &Was.

Pomelnicul sfintii sale Bogoslov monah ce s'au numit pe mirenie Barbu Porteirescul.

Acest cinstit pgrinte Rind in politie inca pana a nu lua cinul

calugariI, cand au vandut sfintei b1serici partile lui de mosie
din Maglavitu i din Maracin, au dat si iel danie sfintei biserici oares ce:din mosiie precum si din tigani cate-va suflete au
inchinat, ka sa fie de Intarire la sfantul lacasi, Au dat i Ilinca care
iau fost sotiie lui ease zile de moarg din Georocet si partile

ei de mosiie ce leau, avut in Murta i in Colacu i Dobresti sud

Doljiu ca sg le fie vecinica pomenire ingropanduse amandoui

si fii lor in sfanta biserica.

1763 Septembrie 1, Ilinca sotia lui Barbu Portarescu flea lui

Ion

Paianu au dat danie bisericei doua parti de mosia Maglavitu, ca sa i se inmormanteze oasele in biserica unde i sInt
copil ingropati si sa se pomeneasca.
1763 Septembrie 1, Barbu Portarescu au vandut casele sale
din Craiova pe seama bisericei in lei 100 prin Ctitorii Hagi
Gheorghe i Const. Fotescu.
1764 Octombrie 28, Marica sotia reposatului Tudoricg Paianul cu fii sai Costantin i Gheorghe au vandut lui Hagi Ghiorghe i lui Costandin Fotescu Ctitorii bisericii p seama bisericei
din mosia Maglavitu, o parte in lei 75, s o stapaneasca sfanta
bis eri ca.

3 Maiu 1765, Stoica Bgrbiereasa au lasat danie lei 50 bi-

sericei si in locul banilor au dat mostenitorii ei o cascioara

Tanga tg'rg cu putintel loe la uIi1, pentru pomenirea ei si a
parintilor ei.

www.dacoromanica.ro

54

IOAN UONSTANTINESCO

14 Maiu 1765, Pauna Urdareanca au

ndut Bisericei

partea sa de mosie din hotarul Maracinul 123 stanjini in tl: 42

si ce mai prisoseste au daruito sfintei biserici."
In pomelnicul acestei dgniase se zice:
Aceasta Paung ca iubitoare de sfintele biserici au cugetat in
inima ei i egad au vandut partea iei de mosie din Maracinul

de jos 123 stanjini au luat numai talen i 42. lar ce se mai

facea pretul au lasat danie sfintei biserici ca sg fie de intarit
si ajutor, iar d-nei si tot neamului iei vecinicg, pomenire."
Pomelnicul Dumneiei Mara Urda,reancgi".

Aceasta cinstita cocoang din ravna dumnezeiasca au dat daniie sfintei Biserici mosiia Trestioara din sud Mehedinti cu tot

hotarul cu casele de acolo cu viia i cu moara

viia de la

Slavilesti i cu tiganii kare koprind in diiata iel, Iar dupg moartea Tel au lasat de sau inbracat sfanta Icoang a Domnului nos-

tru isus Hristos peste tot cu argint curat cu toata cheltuiala

dumneiel, ca sg, fije intru intemeierea sfantului ideas spre cele
ce va fi lips ajutor lar dumneei i parintilor d-nei co tot cins;)titul neam intru vecinica pomenire.
Tot din partea acestei Pauna Urdareanca mai existg un
Zapis, ins, cu data de 15 Maiu 1765 prin care a mai vandut
bisericei pe 30 talen i inca 123 stanjini din aceiasi mosie i cu
aceiasi declaratiune de danie.
23 Martie 1766, Maria Oteteliseanca sotia raposatului
Barbu Oteteliseanu vornic cu fii sai Barbu i loan au vandut
bisericei o parte din mosia Potrojani ce i zice i Ostroveni in
lei 100 si ce prisoseste peste pret sg fie danie bisericei ca sa
se pomeneasca toti reposatii dumneaei la sfantul Jartfelnic fgcgriduse si pomelnic deapururea.
La 1768 Februarie 1, Maria Dascalita a Dascalului Pavel
a dat Bisericei o casa a fiuseu Gheorghita ce o cumparase cu
lei 60 numai in lei 20 iar 40 lei iau lasat danie bisericei.
La 5 Maiu 1768, Maria sotia rep. Iorgu biv Armas au
dat danie un loe in mahalaua negutatorilor (sfantu Gheorghe
Nou cu fantang, pe dansul.
La 6 Iunie 1768, Gheorghita Paianul postelnicul nepotul
Maricai Paiancii an vandut bisericei prin Ctitorii Hagii Gheorghe
si Constantin Fotescu din mosia Maglavitu o parte in lei 75 iar
ce mai trece din pretul mosiei peste acesti bani au da t danie
ca sa fie pentru pomenirea parintilor dumnealor".

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISEItICII MAICA PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

55

La 1769 Maiu 9, Anita Otetelisanca i erban Otelelisanu

au dat danie bisericeT partea dumneelor de mosie din hotarul
Mgracinul, ca sa-i fie, dupa, cum spune In pomelnic dumneaei
si tot neamului sau vecinich pomenire".
La 1769 August 25, Serdarul Nicolae Obedeanul dela Bucuresti, au vandut bisericei din mosia Maglavitu trei parti ale

sale In lei 200. lar ce va trece mai mult pretul mosiei sa fie
pomenire sfintei biserici pentru sufletul parintilor la pomelnicul
cel mare al Ctitorilor".

In privinta mosiei Gabru se gaseste facutg urmatoarea

mentiune in catagrafia din dosul Epitropiei No. 14/1834.
Klucerul Kiriac Gaianul cel ce se dovedeste ca, au fost Epitrop bisericei din diata rgposatului Hagi Gheorghe unul din Cti-

tori cu leatul 1782 Maiu 24 au lasat bisericei partea sa din

mosia Gabru, dar fiindcg document vechi nu se gaseste pentru
aceasta mosie, nu se stie de au dato danie sau ca Epitrop au
cumparato pe seama bisericei.'.

Ca nu sunt documente altele de cat numai o carte de hotarnicie dela 1819 August 10 in care se vorbeste ca, se alego
parte,t de mosie a bisericei co este danie dela Clucerul Kirin
Ggianul.

In privinta acestei mii, voi cita dou, documente pe

care le am gasit trccute In catagrafia din dosarul 38/1834
i din care reese Ca, aceasta parte din Gabru a fost a
lui Gaianul, daca nu chiar la doi frati Gaianul:

ta

)4, .

2. 4..
,

NI

:: .,-

4.

met",

g..A.' .;;61'',.

A. t -

/47;
h'.

Fig. 15. 0 porunca a Caimdarniei Craiova din 1797.

;4792 Noembrie 28, porunca Caimacarniei Craiovei in desu

jalbei luT Kiriac Ggianul Clucerul, pentru mosia Gabru sud Doljiu
cgtre numiti prigonitori inteaceasta jalbg ca sa plgteascg dreptu 1

Clucerului dela carciume.

1797 Aprilie 10, porunca Caimacamiei Craiovei in dosul
jalbei lui Ilie Ggianul polcovnic asupra prigonirei ce are cu Sto-

www.dacoromanica.ro

56

JOAN CONSTANTINESCU

jan i Iacov si Firu dela Gabru sud Doljiu pentru niste stanjini
mosie catre Ispravnicii Judetului a cerceta aceasta piicina"0 alta parte din aceasta mosie, s'a cumparat de Epitropie In
anul 1908, dela D-na G. Orman si alti ca actul de vanzare au,tentificat de Tribunal in acel an la No. 3689 si transcris la No
3845/908.

La 1778 Decembrie 15, Hagi Ivan Popp lasa prin diata

bisericei o bolta a sa din ulita Popovei, cu chipul urmator,

bolta au tinut, locul cu binaua lei 1550, din care darueste Hagi
Ivan lei 300 danie bisericei, 1000 lei s'au respuns cei lasati de
Clucerul Const. Fotescu danie bisericei si cusurul lei 250 i-ad
datt Hagi Gheorghe, Ctitorul din venitul moiilor sf. biserici".

In pomelnicul acestui donator se mai spune ca acest

cinstit neguttor, au dat si o sfint icoan, Maim Precista
Imbracatura ca s fie la iconostas pentru a lor vesnica
pomenire.
La 1779 Aprilie 15, Tudor Feciorul Costai Potcovarul, au

dat danie un loo de casa pe care, dupa cum se arata In pomelnic si-au facut o casa Popa Anghel, preotul sfintei biserici
si au luat biserica de la el talen i 30, care bani s'au dat la poleitul tamplei cand s'au inoit si locul au ramas sub stapanirea

preotului.
1779 Octombrie 21, si 1782 Aprilie 10, Marin Hoarta cu

sotia sa Sora au dat danie bisericei, o vie in dealul Valcanesti pe mosia Valcanesti, jumatate casa din Dorobantie Craiova, o livadie din lunca jiului pe mosia domneasca pentru ca
sa-i ingroape in tinda bisericei i sa fie pentru pomenirea lor

si a parintilor lor.
Iar dupa cum se arata In pomelnic, via fiind arendata lui
Grigorie nepotu sea pentru talen 30 sa o lucreze sa nu se pa-

raseasca.
1780 Decembrie 24, Mihai Sin Enache Oleaba cu sotia sa

Balasea si cu copii lor au dat danie un loc de pravalie, 2 '/,

stanjini la ulita, pe care loc are casa Stefan Croitoru i da la
sfanta biserica, chirie ceara pe an si este acest loe drept zidul
hanului dinspre miaza noapte".
1781 Ghenarie 14, Paraschivul Calarasiu, cel ce au fost
camaras, cu sotia sa Maria au dat danie o cascioara cu locsorul ei, cu pimnita In dosul casei, care este dupe cum se

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL RISERICII MAICA PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

57

arat in pomelnic, langa. poarta polcomnicului Dimitrache Belcineanu despre zidul baratilor Inca spre a sa pomenire vesnic6.

cu tot neamul.
1784 Maiu 15, Calistra Mona,chia, care dupa cum se
arata in pomelnic fiind poslujnic la sfanta biserica a ravnit
faceri de bine, si au dat danie un loo de gradina in Darabantie
despre balt, care loc se vecineste cu locul duranealui paharnicul Stirbei despre Rasarit ca sa fie pomenire in veci.
10 Decembrie 1784, Ptru Brbieru au vndut un loo
In dosul chiliilor bisericei, in lei 30 lui Zanfirache Ctitorul".

1793 .Ghenarie 21, o casa a Predei Preotesei de lang

biseric vndut la Antim Igumenul Jitianul s'au rescumparat
cu protimisie de Ctitori in lei 18".
1815 August 8, Pitareasa Safta Vilara, au dat danie
bisericei o jumatate de parte din mosia Potrojani ce Ii zice si
Ostroveni, ca sa se pomeneasca sufletul d-lor si al reposatilor
printii d-lor".
1 Martie 1825, d-lui Clucerul Alecu Samurcas impreuna
cu d-nei Cocoana Marioara sotia dumisale nscuta Bengescu, au
dat danie bisericei 4 zile de moara dupa apa Georocul si stan-

jini de mosie din hotarul Murta, toti cati s'au ales de hotarnicul Medelniceru Const Zatreanu. Spre pomenirea d-lor scriin-

du-se in condica numele d-lor ca si a celorlalti ctitori.

1827 Aprilie 19, Preoteasa Sanda sotia Popi lui Anghel
au lasat cu diat, danie un loc cu casa si grclina in mahalaua
Dorobntie, pentru pomenirea d-lor si a printilor d-lor.
1831 Iulie 25, Alecu Daljeanu au dat danie un loe in
potriva caselor Vornicului Dumitrache Bibescu ce 'i au remas
mostenire dela reposata soda sa Joita Cara Dima".
Petru Stefan ce-i zic i Becu Bacanul (data cnd s'a facut dania nu se stie) a dat danie urmatoarele monede : un dodicar de aur, 1 galbinas, 1 jumatate de stambul, 3 rubiele,
6 Nesfiele, pretuite cu 55 lei.
1848 Grigorie Vasile Pavlovici a daruit un galben mare
de 4 galbini, 2 idem a cate doi galbini si 2 a cate 1 pretaiti

cu lei 315.
1848 Ghiorghe Abagiu, idem 1 galben olandez pretuit cu
lei 31,20 parale".
1850 Februarie 13, Dumitru Sintacu Boiangiu idem 3 rubiele, pretuite cu lei 17,10 p.

www.dacoromanica.ro

58

IOAN CONSTANT1NESCU

1850 Martie 24, Gheorghe loan nepotul lui Constandin

Ghimba, a facut danie 5 icosari de aur, gauriti si 2 de argint
pretuiti cu lei 85,30.
1850 Maiu 14, Anghel Blahava a facut danie un icosar
de argint si 2 sferturi si jumatate, pretuiti cu lei 12.50."
1850 August 6, Pavel Pavlovici, idem, una cruciulita aur
sadea cu marca P. P. dram. 3 II, pretuit 80 lei."
1851 Ghenarie 13, Constandin Teodoru Prejbeanul au
facut danie 12 icosari de aur si 2 manere de argint cu marca
K. 1851, pretuit cu lei 148."
1851 Maiu 5, Ghiorghe SArbu Dulgheru idem 1 icosar de

argint, pretuit cu lei 12.10".

1853 Ghenarie 22, d-ei Paharniceasa Stancuta Bengeasca
a daruit 1 galben mare vechi care trage 6 dramuri, pretuit in
lei 180".
1853 Martie 9, Radu Gaidarel Croitoru, a daruit 2 icosari
de aur pretuiti In lei 24,20".
Idem Stefan Sarbu, idem 2 galbeni olandezi idem lei 63.
24 Noembrie 1853, Dumitru Simigiu, idem 2 icosari de
argint, pretaiti in lei 24,20."
1854 Martie 8, Pitarul Ioan Desliu a daruit 1 galben
austriac, 1 galbinasi jumatate misir, 6 rubiele si 3 Nesfiele de
stambul vechi pretuite cu lei 86".
-17) 1854 Noembrie 16, Dumitrie Vasilie Pavlovici zmintit la

minte, a daruit 1 galbin mare de 4 galbini, 19 galbini olandezi si Imparatesti, 9 rubiele, trei icosari de aur. &ma sfertur
de icosari de aur i 1 pol imperial, pretuite In lei 873".

In dreptul acestei danii, se gasWie In catagrafie urrntoarea mei*une

Acesta aflandu-se zrnintit la minte au a lus la sfanta icoana
monedele ce se viad insemnate pe care le cere maicasa inapoi

zicand ca fluseti nu stie ce face, dar nu i s'au dat asteptand

ca doara se va Insanatosi daniasul si va ramnea darul bun".
Tot la 1854, Decembrie, acest Dumitrie Pavlovici zmintit
la minte, a mai daruit un chip de aur Maica Domnului dramuri
7 pretuit In lei 168, iarasi cu mentiunea In catagrafie : i cu

acest chip de aur se va urma dupa cum mai sus se vorbeste.

(Fara data) Ionita tiganu feraru a daruit 11/2 icosari de
argint si o rubea pretuita In 24 lei.

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL 1flSFflICII MAMA PRECESTA DEL!, DUDU DIN CRAIOVA

59

1854 August 1, cand se afla sfanta Icoana dusa la Pitesti din evenimente, Polcovniceasa Anica Anghel a daruit un
galben austriac pretuit lei 31.20.
Preotul Dumitru la Pitesti au clatruit o rubea de aur pretuft& cu lei 5.30, aU fost i doud, nesfiele, dar sau furat de la

sfinta icoand.
Cocoana Salta Prisaceanca a cldruit o bratuleta de bronz

cu pietre de sticla si o piatra lipsd (nu se arata la ce data s'a

facut aceasta danie).
Tot in catagrafia din dosarul 14/1834, se gaseste trecut
la No. 44 urmatoarea mentiune:
Multimea bolnavilor ce nazuesc la sfanta Icoana.
Un numar mare de chipuri de argint trupuri, picioare, ()chi
s'au adunat pAnd la 1854 Decembrie 31,6 oca 300 dram argint

prost care nu pretueste mai mult de 20 parale dramu.

odein
A

r.-., ,,,e6,;tirIN A A, v t e

et,.., ..,.a..

I. -.JAW

14

inualp

.,.:

tit '

jp A.,.

.,,

...et dioury, Ze

4,

tiovia, WargrYdoi, 'X'41,C,1 Oirf '

,"54.',.,44 ,..,7p2A;,.... Ar--4 _9:,- CY

5 a se 34a .4..4` '4"....I.. W. 24,0612A

- vrof. 'ti.1/144, 4.7.1 N
_fr.461-4., A

:7.-4.1

WA)

$,/4-441,r4i,i

), ,

<-24,44.4'

<1

Fig. 16. Vorbirea despre Chipurile de argint aduse la Sfnta Icoan.

541 1855 Maiu 11, Enache Piscanu, a druit un galben Iinpa.-

ratesc gdurit pretuit cu lei 31.20.

Din condica pomelnicilor resulta ca s'a mai facut danie

urmatoarelor odoare:

55) Ponzelnieul d-lui Kostandin Zet 11. (Theorghe"

Acest cinstit jupan Constantin fiind o rudenie cu d-lui Hagi
Gheorghe au fost i d-lui mult ostenitor la trebile sf. de biserici, Inca au dat si danie un policandru de alama cu de 24 sfesnice si au ajutorat cu o suma de bani la facerea candelelor celor
mar de argint, spre a d-lui vecinica pomenire /si atot neamului
seu, ins policandru sau repus in vremea resmeriti muscalilor.

56) Pomelnieul Dumlui Ilagi Kostandin Pop de la Sibil.

www.dacoromanica.ro

60

10AN CONSTANTINESCU

Acest cinstit i blogorodnic Hagi Costandin, avand mare cucernicie catre sfanta si facatoarea de minuni Icoana a nascatoarei de
Dumnezeu, au ajutat si d-lui impreuna cu soacra dumisale la imbracamintea sfintei icoane cu argint i cu a d-lui cheltuiall sau
savarsit dupe cum se vede, au harazit si un policandru de alama
cu 24 de sfesnice, si un rand de odajdiie, de stofa rosie, si au mai

daruit sfintei biserice 2 sfesnice de argint care stau pe sfantul

prastol, spre a dumisale i atot cinstitului neam vesnicg, pomenire.

57) Pomelnicul Dumneei Mandei Geanoglesi"

Aceastg, cinstita i blogorodnica cocoana, avand mare cucenicie i dragoste catre stanta si facatoarea de minuni icoang, a
maicai precistii, au dat talen i 300 la imbracamintea sfintei icoane
cu argint, pentru a sa si a tot neamul dumneiei vesnicg, pomenire, care imbracaminte sau savarsit de Hagi Costandin Pop.

58) Pomelnicul Dumnealui Vel Ban Ghica.

Acest prea cinstit boer, fiind foarte cu dorire i ravnitor asupra sfintelor lui dumnezeeu lacasuri mult ajutor au avut sf.
bisericg, la nedreptAile de judecatg, ce au avut sfanta biserica

si prin d-lui si-au aflat dreptatea pentru aceeia sau scris

randul ctitorilor ca sa aiba vesnicg, pomenire.

59) Pomelnicul Dumlui Cost. Teodorache Negri ce au Jost

Caimacam Craiovii".
Acest blogorodnic boier, avand dorire catre stintele bisrici au
mijlocit catre 4ria Sa Alexandru Ipsilant Voevod, de au facut
mila sft. biserici, cu luminat hrisovul Marii Sale, iar d-lui ca
un Ctitor se va pomeni la sfntul jertelnic vecinic".

60) Pomelnicul Dumlui Pahar. Stefan Bibescul".

Acest cinstit boer au dat sft. biserici talen i sas zeci la facerea
hrisovului sfintei biserici al Mara Sale Alexandru Voevod Ipsilant, i d-lui l-au adus de la Bucuresti aici la Craiova, spre a
dumlui si a tot neamului dumnealui vecinicg. pomenire.
61) Pomelnicul lui Tanasie Stoianovici din Jupalnic in

Banat".
Acest cinstit negutator avand mare cucernicie catre sft.

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII MAICA PRECESTA DELA DUDU DIN CRATOVA

61

Icoang au dgruit sft. biserici un rand de odgjdii si o pereche

paftale de argint cu savat spre a sa si a tot neamul sgu

vecinicO pomenire".

62) Pomelnicul Dumlui Manola che Breincoveanu"

Acest prea cinstit si de mare neam boer avand mare cucernicie cOtre sfanta si de minuni fgegtoare Icoana Maici Precesti, au lost multor silitor si ajutor la Indreptgrile de pricini
si de judecatg ce au avut sfanta bisericg, mai vartos cand au
umblat parintele Episcop Filaret sg, supue biseriea Episcopiei
Mr de voea Ctitorilor cu partea Cluceresei Mariei Fotescu si
prin d-lui si-au afiat sfanta bisericg dreptate si slobozenie IntOrindu-se cu luminat Hrisovul Mariei Sale Mihail Sutu Voevod
pentru aceia ca un desgvarsit Ctitor sg fie d-lui si tot cinsti-

tului neam vesnicO pomenire.

Pomelnicul Dumnlui Postel. Costandin Grece

Acest boer avand mare cucernicie cAtre sfanta fAcAtoare
minuni Icoana maicgi precestiT au dAruit niste mgrggritare la
sfanta Icoanl Intru vesnicg, pomenire.

Pomelnicul Joitii Sin Hagi Dinu din Ramie

Aceasta cresting au dat la sfanta Icoang, un harhal cu diiamanturT care sau pus la icoana cea de argint a Maicgi Precesti
ce ieste vAzutd intru vesnicO pomenire si tot neamului.

6.5) Pomelnicul Maricai Cdlconoaser

Aceasta cresting au dat danie sft. biserici un loe de case
cu cuprinsul lui pentru a sa vesnica pomenire, kare locuieste
,,de la deal de puscarie si ieste mire dou case ale numitei Maricgd, dintre care una care este de la deal de acest loe au vanduto
lui Pantelie BArbieriol.

Ultimile legate petrecute sub imperiul legi noi si acceptate de acest Asezmnt, sunt urmtoarele:
66) Legatul Preotul I. Basilescu, fost preot al acestei
Biserici, in sum, de lei 60.000 efecte publice, care a luat
fiinV la 1903.

www.dacoromanica.ro

62

MAN CONSTANTINESCU

Conform testamentuiui, fondul acestui legat este inalie-

nabil, asa ca Biserica nu are ca beneficiu de cat venitul

11E117'1
i-1?1,_.tytiti;14/1,1rf

dirtly
1.54",..F4;%\
t

'

Kocill X.6

(M7/011144

4imi70/..

pkrilli,ifi4.,

..,

i.,

11

I.I

I .,

...

'

Ili* oc74 m4in

'

,e''''[V f

iff ctcrA / x A r

t.

?,

7 t7 /or 746,!/./1-6
HO'
Ao
141.174,41,rdY7yhtlatt,
-114114//,.-wx/, /
4'11, )
L

J ynt Ai Aek#41
Sp14/,

1,1 /41

t44.7

'Ta

1,

4(47,

rmfoft

rif

ir.Vol.44,1,)tfe.,711,/i4v.vit.14/.
J., ;at i,..stt

l 1.14,it rettlf t
/a, 'AA. y-4
ot.,y.uq ;ix," 4,*

A, 17

'1'

4),

Fig. 17. Pomelnicul Manolache Brancoveanu.

acestui capital in suma de 3000 lei anual, din care este

www.dacoromanica.ro

IST0111GUL

1SEH1CI NAICA PRECESTA DELA DUbU DIN CEMOVA

tinut a indeplini pe fiecare an, urmtoarele obligatiuni

testamentare:

Sa intretie cu toate cheltuelile necesare, patru paturi sau patru bolnavi In Sanatoriu de alienati;
S i se pun, dupa cum s'a si fcut, In Salonul acestor bolnavi, portretul sau lucrat In ulei.
Sa i se faca un parastas In toti ani In ziva de

29 Iunie.
Tot din acest mic venit, s se plateascA Statului taxa
de 5/0 la venitul efectelor acestui legat, adic 150 lei
anual.
67) Idem Legatul Sofia si Alexie Caneciu din Craiova,
In suma de 3000 lei anual, care se plateste Epitropiei de
catre Primria Craiova, legatara universal a acestei suc-

cesiuni.

Cu acest legat, Epitropia Intretine cu toate cheltuelile

4 bolnavi In Sanatoriu de alienati, fara a mai avea Insa
si

alte obligatiuri.

Aproape toate daniile de Case sau locuri in oras, care

n'au intrat In terenurile ce formeaza curtea bisericei acestui

sfant locas, s'au dat cu embatic, care odinioara se platea

In cear pentru lumanarile Intrebuintate In biseric, iar
mai tarziu, acest fel de plat s'a transformat In bani
astfel azi aceste embaticuri nu aduce bisericei de cat lei
237.85 0/0 anual In total.
In cat priveste terenurile pe care s'a ridicat Palatul
Minerva din Craiova. str Uniri colt cu strada Cogalniceanu,
precum i mosia Rojistea Bouveni, sunt cumparate de Epitropie cu diferite acte sub imperiul legei noi.

Pe o parte din locurile care se tinea odinioara cu embatic de descendenti de mai nainte ai fondatorului Hagi
Gheorghe, actualmente se gseste construita de Primrie
scoala primara Madona Dudu", terenul fiind cedat Comunei

In rnod gratuit de catre Epitropia acestui Asezamant.

De asemenea, terenurile pe care exista constructiunea
Sanatoriului de alienatr, precum si parcul acestui Sanatoriu, situat In acest oras Craiova, str. Amaradia, sunt
cumparate in anii 1875 si 1888 de la d-lor Stefan Georgescu si Maria Izvoranu, iar cldirea imensa a acestui Sanatoriu, cu instalatiunea de Hidro-electro-terapie si cu par-

www.dacoromanica.ro

64

MAN CONSTeiNTINESCU

cul, sunt facute de catre acest Asezmnt cu din veniturile bisericei.

In fine, proprietatea unde se gseste instalata scoala
profesional de fete Madona Dudu, se gseste de asemenea,
In patrimoniul bisericei tot prin cumprtoare.
VI.

Donatiunea datorit celor doi fondatori Hagi Gheorghe

Ioan si Clucerul Constantin Fotescu, se stie de la inceputul acestui istoric, c, ea const mai Intai din Insusi
Intemeerea Bisericei, subiectul acestui istoric si locasul de
credinta sfant, care a fost un imbold pentru acea multime de daniasi, care dupa cum vazuram, se intreceau odinioar, condusi de cele mai frumcase manifestatiuni sufletesti si sub impresiunea unei puternice credinte, s contribue prin attea daruri, la intarirea si Inzestrarea de
mult pret a acestui Asezamant.
Fara de ridicarea acestui sfant locas. va conveni de

sigur toti cititorii, ca nu se putea produce acele acte de

danie, dintre care sunt de remarcat mai cu seama
care au contribuit la Intarirea i marirea Institutiuni, de
care ce In ce priveste acele locuri date cu embatic, ele
dupa cum am aratat, nu produc cleat minima suma de
lei 237 anual, iar monedele i obiectele de podoaba, parte
se pastreaza In casa Epitropiei, ne aducand nici-un venit
precum eau adus niciodata, iar parte au servit i servesc
de podoaba Bisericei si actualmente Paraclisului.
Tot acesti doi fondatori, au pltit din banii lor proprii,

diferitele sume fixate drept pret pentru a putea intra in

proprietatea bisericei, In special primele danii, constnd a-

proape numai din mosii. Aceste sume au fost in adevar

mici, dar avand In vedere plata lor In acele vremuri, cand
Biserica abia ridicata, nu avea Inca' venituri, trebue socotite din partea fondatorilor ca servicii de mare pret, fiindca
a contribuit s formeze Biserici cea mai insemnata parte

din zestrea pe care o are astazi.

In aceast, privint', s'ar putea cita ca exemplu mosia
Maglavitu care intrat, In patrimoniul Biserici pentru cate-va

www.dacoromanica.ro

IStoRICIIL 13ISERICII MAICA I3RECESTA DELA DIJDU DIN CRAIOVA

65

sute de lei, azi valoreaza cteva milioane, aducand un

venit, anual de peste 230.000 lei, cu toate ca se gaseste
arendat satenilor.
Ar mai putea sa conteze tot ca o donatiune facut Asezrnantului, de acesti doi fondatori, si tot asa de neperitoare ca
Insusi acest Asezamant, munca depusa de numiti i firea ce trebue sa-i fi caracterizat, i In fine, intentiunile lor frumoase si curate, cu care au lucrat pentru
biserica si care de sigdr ca a contribuit foarte mult, alaturea de credinta ce se punea in sfanta Icoana a Maicii
Domnului i alturea de Biserica ridicata de ei, pentru ca
s se manifesteze acele danii de care am vorbit.
Fondatorul Fotescu a mai donat singur, dupa cum reese
i

din testamentul sotiei sale, a opta parte din mosia Magl avitu.

VII.

Trecand la donatiunea acelor chipuri de argint, pe care

le-am aratat la partea daniilor sub No. 53, gases ca este
foarte interesant a privl mai de aproape faptul cum multimea de bolnavi, care nazuiau la sfanta Icoana, pentru a
se Insanatosl, Intelegeati a-si exprima credinta In aceasta
Manta Icoara.
Epitropia poseda actualmente In easa de fer peste 400
din asemenea chipuri de argint ca: picioare, trupuri, mani
oc,hi.

Aproape la toate inventarierele din timpurile noastre, se

atribuea proveniento acestor chipuri, deplasri lor dela di-

ferite Icoane, pe and din ceeace gasesc acuma In actele

vechi, aceasta provenienta are cu totul un caracter deosebit.

Tinandu-se seam, c aproape toate aceste chipuri se

aduceau de bolnavi, preCum si de felul cum se aduceau,
ar rezulta ca fiecare bolnaV Isi procura dela argintari, intruchipat In argint, partea bolnava a corpului, pe care chip
apoi II aducea la sfanta Icoana, cu credinta interveniri
minuni acesteilcoane, pentru Insanatosirea ochiului, manei,
piciorului sau altei parti a cOrpului atinsa de boala.

Tot atat de interesant eSte Vorbirea facuta de admi5

www.dacoromanica.ro

itIAN er)McrANttNksCi

66

nistratia de odinioara a acestei biserici, in dreptul acelor

monede i podoabe de aur, aduse la sfanta Icoana de catre
acel zmintit" la minte, Durnitru Vasile Pavlovici, pe care
dei le cerea inapoi cu staruinta mama acestui bolnav, sub
motiv ca fiul su nu stie ce face, Epitropia totusi nu i le-a
dat asteptand c doara se va insanatosi daniasul".
Citand acest caz de danie, evident el nu ar avea nici
o importanta, dad, s'ar time, searna numai de faptul ca
a fost fcut de un om iresponsabil; eu insa '1 relevez din
punctul de vedere al credintei ce se punea in Sfanta
Icoana de Catre acele persoane care administrau acest
Asezmant.
VIII.

CAleva note in unja Ctitorilor, incepind Cu cei doi

fondatori Hagi Gheorghe loan i Clucerul
Constantin Fotescu.
In ce privete ramura Valli Gheorghe loan.
Fondatorul Hagi Gheorghe Joan, care se vede trecut prin
diferite documente si cu numele de Hagi Gherghe, a fcut
acte de Ctitorie i in acelas timp si de Epitrop, dupa cum
spune Maria, Clucerul Foteasca prin testamentul sat' si dupa
cum de alt fel era si firesc, el fiind insusi fondatorul.
Ctitoria i administratia sa evident ca a inceput de o-

data cu intemeerea bisericei si a durat pan In anul 1784,

adica doi ani in urma dupa ce i fcuse testamentul.

Tau aceasta data' bazat pe un act de vnzare facut de
fiul su Zanfirache, in calitate de Ctitor, la 10 Decembrie
1784 cu Patru Barbierul, act trecut intre danii sub No. 27.
Dar, ceea ce nu se poate contesta, fiind stabilit prin
documente, este cd la 14 Noembrie 1784, Hagi Gheorghe

fnan nu se mai gasea in viata. i acest fapt se arata de

catre Maria Foteasca Clucereasa si de catre fiul su Dumitrache Fotescu, prin acel act dat la mana Prea Sfintiei
Sale parintelui Episcop Imnicului Kirio Kir Filaret la 14
Noembrie 1784, prin care inchina biserica catre Episcopie.
Este posibil cu toate acestea, ca Hagi Glieorghe Ioan

www.dacoromanica.ro

iSTORiCtIL istt Cii MA1CA. 1,,RECTA btLA btitn/

N C1iAt0114

67

s fi trecut ctitoria fiului sa'a chiar pe cand se gasea in

viata si aceasta pentru motivul c fiind ajuns la varsta
batranetelor, dupa cum se exprima prin testamentul sau,
numai avea putinta de a munci.
Mai este posibil, ca fr sa-i fi trecut de drept aceasta
ctitorie, sa-I fi Ingaduit acestuia a lucra sub privegherea sa,

cum ar resulta de exemplu dintr'o jalba, data de Zanfirache Hagi Gheorghe Caimacamului Craiovei la 1 Iulie 1782,

adica la o luna i ceva dupa ce Hagi Gheorghe

fa-

cuse testamentul.
Sau chiar sa fi lucrat o vreme alaturea cu fiul sau, cum
resulta din acel act cu data de 10 Februarie 1781,

semnat de Hagi Gheorghe tatal si de fiul Zamfirache

dat la mana Foteascai pentru stingerea pricini ce Hagi
Gheorghe pornise in contra lui Fotescu la Maria Sa Domnitorul Alexandru loan Ipsilant pentru veniturile Bisericii.

Se mai poate ca chiar la 1 Iulie 1782, acest fondator

sa fi fost deja incetat din viata.
In ce priveste locuinta acestui fondator, ar rezulta ea
si-a avut-o in acest oras mahalaua Sfantu Gheorghe Nou.
Acest fapt reese din hotrarea Judecatoriei Judetului Doljiu

No. 103 din 27 Iunie 1844, stata in dosarul Epitropiei

No. 11 din 1776-1868 si data In procesul dintre reclamantul Vistierul Alecu Zaroianu din Bucuresti si aceasta
biserica represintata prin d-lor Serdarul Ioan Plesoianul,
Serda.ful Ioan Ralea si Pitarul Dumitrache Poenarul, pentruca Biserica ar fi cotropit acestuia un loo din mahalaua

Sfantu Gheorghe Nou;

La judecarea acestui proces, marele Vornic Iordache 0teteliseanu i Sardarul Ioan Plesoianu, Epitropii Bisericei,

au prezintat cartea de alegere a acestui loe, savarsita de

slugerul Nicolae Oteteliseanu la anul 1843 Noembrie 24 si
In care, Intre altele, se arat de hotarnic:
cand era

s fac urmarea imprteli dupa multumirile, sau artat

d-lui Sardarul fancu Ralea cu cerere de a i se alege
d-lui locul reposatului Hagi Gheorghe cel au dat zestre
d-ei Iriniti Vardini surori d-lui si este coprins in sinetul
Visterului Zaroianul si pana acum au fost neales
despre locul d-lui.

d-lui

www.dacoromanica.ro

10Aisi CONSTANtiNtSCU

68

D-lui Vistierul vazand a se cere de d-lui Ralea locul

lui Hagi Gheorghe pe care socotea ca este tot al d-lui, au
artat nemultumire pe Inscrisul de invoire lsandu-se de
tot de dansul, apoi mai in urm, vzand c d-lui Serdarul Ralea au adus de martor pe preotul Popa Dumitru cc
se afla cu locuinta peste ulita aproape de acest loc caro
au aratat groapa casei rep. Ilagi Gheorghe nu sau mai
i

Impotrivit etc."
Cercetand personal, am aflat ea si astzi exista In strada
Rahovei mahalaua Sfantu Gheorghe Nou o fantana facuta
probabil de aceasta lrinit sora. fostului Ctitor lancu Ralea,
de oare ce poarta numele su (la fantaria Iriniti). Hagi

Gheorghe loan a avut de sotie pe Stana, iar ca copii pe

Zanfir sau Zanfirache care i-au urmat la ctitorie, i doua
fete pe "Hrisanta care f ugise In vremea resmeriti la Sibiu
In tara nemteasca" si care la facerea testamentului se
gasea vaduv, fiindca sotul sail Constantin murise; precum
si pe Zanfira.
Faptul acesta resulta din testamentul acestui fondator.
Rmsitele parnantesti ale acestui fondator s'au Immormantat In Biserica ridicata de numitul si de catre tovarasul su Clucerul Constantin Fotescu.
Identitatea ramasitelor sale s'a constatat cu inscriptia
pietri dupa mormant, peste care s'a dat in vara anului
1913, cu ocaziunea dramarei clei de a doua Biserica si
care rmsite s'au pus provizoriu Inteo groapa zidita la spatele Paraclisului, pentru ca atunci cand recladirea Bisericei
va fi un fapt implinit, s fie asezate definitiv, In cripta
rezervata' prin proeet pentru mormintele fondatorilor i Ctitorilor.

In cat priveste inscriptia dup'a piatra, dei aceasta spart

pe alocurea, iar forma unora din litere roasa, i-am putut
totusi prinde continutul, cu bine voitorul concurs al Cucernicului Preot Paraschiv Drghici, unul dintre Preotii acestei Biserici
Supt aciasta piatra odihnescusa dumnealui robu lui DumnezA u

jupan Hagi Gheorghe Ctitorul Sfintei i Dumnezeasti Biserica

ce sa praznuiaste hramu : Adormi:ei prea sfintei de dumnezau
nascatoarei carele cu multa osteneala si cu cheltuiala s'a casnit
de 'au zidito i infrumusetat cu toata podoaba",

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL DISERICII MAICA PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

69

Aceast inscriptiune care vorbeste de jupan" si semntura fondatorului Fotescu, biv logofat-za Vistirie" din
acel document de la 15 Tulle 1766, referitor la ajutorul celor
10 oca de ceara dat Sfintei Episcopii, ne d posibilitatea sa,

i ocupatiunile ce aveat acesti fondatori si anume: c Hagi Gheorghe Ioan era negustor, pe cand Fotescu mare slujbas In trebile stapaniri.
cunoastem

Despre fondatorul Clucerul Constantin Fotescu.

Clucerul Constantin Fotescu a facut de asemenea acte
de Ctitorie i In acelas timp si de Epitrop tot ea si Hagi.
Gheorghe Ioan, dela intemeerea bisericei i probabil pana
la 1776-1778.

Ca 'Ana la 1776 a facut asemenea acte, se dovedeste

din catagrafia aflata In dosarul Epitropii No. 38/1834, In
care se vede trecut, anaforaua Caimacamilor Craiovei cu
data 1775 lunie 13, pronuntata intre Clucerul Fotescu
Epitropul Bisericei Maica Precista cu Costandin Georoceanul

pentru o moar anume Salcia din apa Georocului."

De asemenea, intre documentele pstrate de Epitropie
exista Jalba lui Iordache Paianul catre Domnitor, contra
lui Costandin Fotescu pentru zalogirea unei mosii de ctre
tatl seu, cu rezolutia domneasc din 1776, Julie 20". La
aceasta data prin urmare Fotescu se gasea ri vieata.
In tot cazul, la 15 Decembrie 1778, atunci cand Hagi
Ivan Pop a facut bisericei acea danie despre care se vorbeste

la partea daniilor sub No. 20, Fotescu nu se mai gasea

In viat, fiindca iata ce zice In acel act: Hagi Ivan Pop
las prin diata o bolt a sa din ulita Popovei, cu chipul
urmtor, bolta au tinut locul cu binaua lei 1550, din care
drueste Hagi Ivan lei 300 danie bisericei 1000 lei s'au
respuns eel lasati

Clucerul Cost. Foteseu dank biseriei etc".

Acest act fiind f,cut la 15 Decembrie 1778 si in el

vorbindu-se de acei 1000 lei lsati danie bisericei de Clu-

cerul Fotescu, evident ca la acea data numitul nu mai

era In viata.
gasit inRmsitele pamantesti ale acestui fondator
mormantate In interiorul vechei bisericii fcuta de numitul
si de catre Hagi Gheorghe Ioan, iar identitatea acestor

www.dacoromanica.ro

IOAN CONSTANTINESCU

70

ramasite s'a stabilit in anul 191$ Octombrie 4, cu oeazia

daramarei celei de a doua biserica, cand s'a dat peste
mormantul seu zidit, avand pe piatra deasupra mormantului urmtoarea inscriptiune:
Supta aceasta: pisanie: s'a odihaneaste robul lui Dumnezau dumnealui raposatu Costandina Crucerul Fotescri
sau facuta cu toata cheltuiala Dumneaei Kocona Maria
Crucerita".

Iar printre ultimele ramasite aproape incenusite ale osamintelor sale, s'a gasit inelul seu de argint, cu initialele
C. F. si cu o cruce cu alte initiale I. N. (Isus Nazarineanu).
Pentru faptul desgroparei acestui mormant i stabilirea
identitatii lui, s'a incheiat si de catre Epitropie procesul
verbal No. 195/913.
Osamintele acestui fondator, de asemenea s'au ingropat
provizoriu la spatele Paraclisului, pentru ea atunci cand
va fi gata recladirea bisericei, s, fie asezate in cripta rezervata pentru mormintele Ctitorilor.

Odata incetat din viata, acest Fotescu, dupa cum am

aratat si dupe cum result, si din testamentul sotiei sale
facut la 10 Februarie 1781, a luat ctitoria ramurei sale
sotia sa, care a facut acte de administratie prin Epitropul
Patrascu, alaturea de fondatorul Hagi Gheorghe loan si
mai tarziu alaturea de fiul acestuia, Zamfirache.
Intrarea sa ca parte femeeasca in ctitorie, s'a facut
probabil pentru un moment ca tutoare a fiului 6eu Dumitrache, care va fi fost nevarstnic la acea data, dar
pentru ca acest Dumitrache Fotescu asista pe mama sa
10 Februarie 1781, cand numita i face testamentul,
poate c el devenise atunci major, insa, tot pe mama sa o
vedem lucrnd In ctitoria i administrarea trebilor bisericei,

evident de multe ori alaturea cu fiul su.

Constantin Fotescu a avut si o fata.
Presupunerea aceasta o bazez pe urmatoarea scrisoare
aflata intre documentele din casa de fer a Epitropii:
Scrisoarea Ilincuti Foteasca Vistiereasa, cu data 1707
Tulle 26, prin care insarcineaza pe Mihail Locusteanu a
lua venit dupa partea sa din Mosia Maglavitu".
Dar acest fapt rezulta, destul de precis din lirisovul Dom-

www.dacoromanica.ro

isronicuL DISEIIICII

PRECESTA DELA DUDU DIN CIIMOVA

71

nitorului Ican Voda Caragea, cu data 25 lunie 1813 de

care voi vorbi mai tarziu.
Maria Fotesc,u a facut acte de etitorie cel putin pan
la 21 Iulie 1797 si aceasta rezult'a din acel document
trecut in catagrafia din dosarn1 No. 36/1836, prin care
numita ceruse sa-si \Tana, la mezat daniile i averile sale.
Stingerea ramuri acestui fondator nu o pot stabili precis,
documentele de care ma servesc nedandu-mi aceasta putinta. Este sigur ins& c Dumitrache Fotescu a murit Inaintea mamei sale si anume inainte de 21 Iulie 1797, cand
Foteasca a dat acea jalba ca s'a-si vanza la mezat daniile
averile sale, pentruca nu-1 vedem iscalit In aceast jalba
si pe fiul seu, cum Foteasca obicinuia s, faca la alte acte.

Pot da de asemenea ca fapt sigur, ca la 1810 lunie 1

aceast ramur nu mai exista, fiindca dupe cum voi arata,

la aceasta data facea acte de ctitor si de Epitrop numai

Zamfirache si acest fapt resulta dintr'o jalba pe care
Zamfirache a dat-o Divanului Craiovei ; pe cand daca Foteasca sau fiul seu s'ar fi gash atunci In vieat'a,' neaparat
ca ar fi participat i ei la semnarea acelei jelbi, ca un act
ce privea interesele Bisericii.

In sfarsit, ca o confirmare si mai sigura, este, c la

intrarea in administratie a Epitropului slugerul BalutA Ioan

zis si Baluta Goescul, impreuna cu alti Epitropi, care pana
la un timp a facut administratie pentru Alecu si loan

Ralea, minori, cu drept de ctitorie, nu se mai gasea in

viata nici Foteasca nici fiul seu, precum nu mai era in
viat nici Zamfirache si nici fiul acestnia Tudoran Armasul.

Acest Epitrop BMA& a inceput a administra in anul

1812 si o serie de acte, ne face dovada ca el a lucrat
singur adica fara Ctitorii aratati mai sus.
Revenind la descendenta fondatorului Hagi Glieorghe

loan, dupa incetarea din viata a acestui fondator, a urmat la Ctitorie din partea ramurei sale fiul s'au Zanfirache, care ca si parintele sau dupa cum am aratat, a
lucrat multa vreme atat ca Ctitor cat si ca Epitrop.
Acest Zanfirache, dupa cum reese din diferite documente, semna cand nuniai Zanfirache", sau Zanfirache
Rali, cand

Zanfirache Hagi Glieorghe, jar in acte si

www.dacoromanica.ro

72

IOAN GONSTANTINESCil

la judecat, i se mai zicea Zanfirache Sin Hagi Gheorghe

sau Zanfirache Hagi Gheorghe.
C, semna si Zanfirache Rali o dovedeste urmtorul document din dosarul Epitropii 14/1804 pagina 1.
Incredintez cu aceasta scrisoare a mea la mama dumlui polcovnicul Dimitrache Bielcineanu, precum sa se stie ca pentru un

loc ce este langa peirta dumnealui dat de danie de r6posatul

Paraschiv Calarasul sfintei biserici de multa vreme si fiindca
sfanta biserica nici un folos nu avea, lam facut schimb cu
Dumnealui si
dat alt loc ce este langa un loc al meu
peste ulita de casale mele spre Dorobantie langa locul lui Radu
Portarelu Motaciu, care acest loe lau fost cumparat Ionita Lo-

gofetelu feciorul rep. Radu Logoatul de la stapanii locului

dupe cum zapisul aratg, si e en protimisie prin divan lam rescumparat Cu talen i patru zeci si patru precum zapisul aratg,
care acesti bani i-au dat d-lui Polcov. Dimitrache Belcineanu,
pentru aceea ramgne d-lui a stapini acest loc al Paraschivului
Calarasu cu bung pace de catre sf. biserica, i sfanta biserica
sa stapaneasca locul ce sau rescumparat ce mai sus se arata
si pentru credinta m'am iscglit mai jos ca sa, sa creaza. Dam
zapis unul la mana altuia, 1804 Septembrie 13.
Zanfirake Rali adeverez aceasta.

Administratia sa, a inceput dupa cum am spus cel mai

tarziu l 10 Decembrie 1784, cand a facut ca Ctitor actul de vanzare trecut la partea daniilor sub No. 27, iar
ca ultim act de administratie din partea acestui Ctitor si
Epitrop am gasit jalbP adresat, divanului Craiovei la 1
Iunie 1810 in pricina cu Pauna Georoceanca.
Jalbg catre cinstitul Divan"
Jaluesc cinstitului divan, pentru pricina de judecatg ce cauta
Pauna Georoceanca, cu o diatg a socruseu Cosma Georoceanul,
ca ar avea si numitul Cosma o particica de mosie In hotarul
Maglavitu, chiar Inca traind acel Cosma, sau judecat pentru
aceasta, pricing cu reposatul tatameu Hagi Gherghe, dupe cum
cartea cinstitului divan de atunci iscalita de seapte boeri di-

vaniti, aratg, In care carte au dat dreptate sfintei biserici,

dupe cum stint trecuti acei cu dania, i In pomelnicu sfintei
biserici, care de atunci si pang acum, sau stapanit de sfanta

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII MAICA PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

73

bisericg, de patruzAci si opt, de ani nesupgrat, iar acum vgz

ca ma orgndueste cu aceastg pricing, la departament, tiut iaste

'
., A.

,..,41.....

.... '

0 A1.1

t.

11,,

.,1-

, 1; 1 .

., '

:',4 5,, I,

:-1.,

,. \ ,..

<4.,,A..,11.V.

N.o......0.,.

, .....

1 X. iT.14 t1.- ,217.1.,:jt, fa. 41i A. \ t'uS

aa.

A t11-.....

'

C,

'

1.t.ir... f :j4;11,44 1 i i11,.

,kr 1V. It.s. 1.../..774 4.4.0. .01, :- I, I. ry,,,,v. T:-...t.,..,40,,

, , ,
7:...4.... .; 14 A !Qt.", ..44..

..ts

c
. .\.- -7..
:
we I e r 1.- ' 41.'tP
4 , 't...:, 6 ..% ...4,
'1,......

_1,,,, so u

51

....,,..,,,Z....,
^ . *".2tii--.4, . 4
1,..v.
tyi. . ...-.s.
vs
eq..... or. ...t.14.
cw,a, ,, rt, 0,, Asttz,

V/ 11.;

L.

o,,,,,,,,,lSt7

...;.t....,...""1.....-..,.."-etzstf. 1,.

.,..

..

......;, V.1%-. k...., ,0-7

,.. OZ.

1.1.4 5 ,. , 4, Zws

*j. ...,,

-t

.:4
,......51.1,...
L.,
....4INAao5
A

el c

,W

:viij_
(7
eih-

LI,

1 rt,

e:

", 0:,

to,.

,i, ei

fiLy it, flIttS it tite9'i

!Ili ra

.."..,

4.,,.'

- RA.,

, .#

e ta.
,t,t,,,
''''.

-.-; oil

.64._

'6,,,i).- .

_.,

(.4...."1......;

R4

,
?t,e'g-T

4.. P. 424.e. Alik Ir.v. VW, t 4.11%1 1,,

441'i:414.A.
- , , -_ '^ 00 ,-. 0'>o. ti.I.CT, AVr
e,t1.1110,rAti . -empotAgr., i...c..97,...nr"

AA n

e_

' ',...-

,4. INct........ c,, -1.1.<,. cm, A4,..,* ,G.,.."

4,

L:

w: a O. ,et4/1,81 Gin. t,... ,74,'....(4,`;', I

..1.. Nst....W.:_lot....4.i."5.....,....
I lk-e-: s',"

.4

J' `1 .1..46.1.t.,

,r..1...

,c.,.Z: gt --1A:Pis-411

,' . e
., CCU. KAU t....C44.C.4 ..,. , (1.7.-45:41.....1.;..1

...'..4
-

,- lg./

1.

, .. C4 OP ' WI 1
. 12.17S....1,44/17 M...-'111-1V:-..:14.61r1 Y044.. ,,, ..... : N.,,',/,t.?...,...7e.as,1

-, A'" '-,..,
.-

..

'

; ",,,,......, r I .

''

..,

...

...

....

., ,..' .. , ' V.'..,)t1I cv. .,,1,..

f.;',

,...

..

"1.

,...:

....

-, .

11..

.4.

' ..C.'. 4,-1,..`

n.,-.4,

--,
/4;4

9.,

....I/QV. JO, %v. ; ,V4,14"Nftek's-..- 4N 4t4,

,..-

! ,_..,;

..:.,

\iie.....

.4." ' I
tAti../

,1

9,
-

Fig. 18. Jalba data divanului la 1 lunie 1810, de Ctitorul i Epitropul Zanfirake

www.dacoromanica.ro

74

10AN CONSTAISTINESCU

)1,.Ertl

,
,

/ e.
, f , ._to,..,05.54
lo'c, ^f a , , 2,...,4, ..r4
...'
..,_ ' .
Z ,..,,r,
'3al'f.'s,
...
.2 ( 2 t "
( '4-'1.e.. 4 Su,..h,'Ll
4 .4,9.,
t ...- a /,)5. a5 2 e,,,,p
7
kac,a.
,-_ ()- '
,Zar ::". e LA. r 4....e.,, .y, ...-.
,...,... 6,.....

:`

tits

R4 4.

; " I. i
1 ,, ,....
9." (.1"...77,'

'1'; '' ,
,,..,:.,,-

,,...-

..-

,- ;,. ,,,,,),

,-i.---

49

4,4 2:21, it:. lyet4ey'ari. 4 ,474 ..4 12 re, e.472:,15 8 .5

...,,,f- t'i15 ,,,,,,e , La. , ,457:7"... f 44
..7.,, , '.0'," , tN./.140 f/. 412.479., & ao'14 e
LA, .

.4. .4.4.41 44 ,

,a

;,,....4

4. a: r 2 fr,..4,- .,.....

;,

1
il, .74Sr:-.4.4, ...,-..9Ii.f
//4/4 .4 -4'"
,,, r 4,)--Z!YE. a
D
el, a
Z-,
e.....0
ti
e
1
...-. 4 * sr ( 4-3 ...9
,
r,
.i.
,
.
..or -,.....

e,p, i

AsA7 A 4 T t. en 61?.5; y g.,...?4......

-....1

Fig 18 (Umare).

intlepciuni d-lui, ca d-lui singer Bgbeanu, la cate pricini de

judecata am avut la departament, la toate miau statut in potriva, si mi 1-au incurcat avand pe doui vechili asupra mea,
cum si cumnatumieu Ghita, Jianu, ce sant cu dansul in judecata, pentru talen i 648 cem ieste dator cu zapise, Inca leste
impotrivitori, si cunoscui curat ca vor sa ma incurce la aceasta
pricing.
ffindca aceasta pricina ieste de da,nie lucru bisericesc, ma'
rog intelepciuni d-lui pentru dragostea Maicai Precestii, sa tim
orandu4i, la clirosu sfintei Episcopii, uncle sa fie si doui boieri
departamentari d-lui Med. Barbuceanul Socteanu si d-lui Cost.
Bratasanu, sa cerceteze aceasta pricing, si cum vor gasi cu
.

cale, si cu dreptate sa arate inscris, ca sa iesim si in cinstit

divan, de aceasta ma rog si cum duhul sfant va lumina pe
d-lui

Plecat P-lui
Zanfirachi Ctitorul i Epitropul Sfintei Biserici".

Odat, astfel stinsa ramura Fotescu, conducerea si administrarea intereselor Biserici, s'a facut numai de catre
Zamfirache Hagi Gheorghe, adicd fard amestecul Statului
chiar fara ajutorul epitropului Chiriac Gaianul pe care
acesta Il numise conform dorintii testamentare a parin-

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII MAICA-PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

75

telui seu, de oare ce dupe cum se va vedea, acest Gaianul,

n'a lucrat In trebile bisericei decat pan'a in anul 1792, pe
cand pe ctitorul Zanfirache, dupa cum reese din jaiba reprodusa mai sus,Il gasim lucrand singur 'Dana In anul 1810,
facand acte de administratie, pe care dupe cum vazuram

le semna atat ca Ctitor cat si ca Epitrop al Bisericei;

Se poate ca numitul s'a fi administrat si mai mult, adica
cel mai tarziu 'Dana' In anul 1811 cand Insa a incetat din
vieaVa In rasmirita. Administrada In chipul acesta, facuta
numai de catre Zamfirache, a durat 'Dana la incetarea sa
din vieata lucrand prin urmare pentru acest asezamant
timp de 27 alai.
Ca titluri de boerie reese c numitul era la 15 August
1809 Biv-Vel Sardar, dupa cum reese din actul lui Scarlat
Minescu, aflat In dosarul Epitropiei No. 14/804 pagina 4:
Zapisul mieu la mana d-lui biv-vel Sardar Zanfirache Epitropul Bisericei Maica Precista de aici din Craiova etc.

lar la 1805 erea biv G. logofat sau tretie logofat la

Bucuresti.

Acest fapt reese din cartea judecatoriei judetului Doljiu

secOa I No. 65 din 25 Tulle 1845, stata in dosarul Epitropii No. 11/1776/1868:
1805 Decembrie 7, iarasi hotararea cinstitului departament
de patru pusa tot in dosul jalbei Balasei sutia rap. Logofiltul

Mihai Oleaba ce au dat in potriva lui Vasile Croitorul tot

pentru acel loe prin care se coprinde ca in urma cercetarei
viind Biv G. Legg!(it Zanfiraehe de la Bucure0i, etc."

Ctitorul Zanfirache a avut patru copii: pe Armasul Tudoran, care a urmat parintelui seu ca ctitor i epitrop ; pe
Costandin sau Dinca Ralea mai mic ca Tudoran, fiind trecut dupe acesta in pomelnicul Hagi Gheorghe loan si care

desigur ca a incetat din vieata inaintea lui Tudoran

poate chiar i inaintea parintelui lor; pe soda Polcovnicului Ianache Cincul, unul dintre cele trei persoane pe care
Hagi Gheorghe Ioan le recomandase prin testament fiului seu

Zamfiraclie, ca epitropi ai Bisericii,

pe so0a slugerului

www.dacoromanica.ro

76

IOAN CONSTANTINESCU

Mat& Ioan, cel ce-a fost epitrop al acestei Biserici si cel

ce se va vedea ca a fost ginerile lui Zamfirache.
In ce priveste pe Dinc Ralea sau Constantin ca fiu al
lui Zamfirache, pe langa Armasul Tudoran, fiind posibil ca
existenta sa ca fiu al acestuia sa fie socotita chiar de 6,tre descendentii lui Tudoran ca neverosimil, sau ca o eroare din partea mea, din punctul de vedere al cercetari
documentelor, voi cauta a stabili acest fapt, fr a ma
preocupa mai departe de persoana acestui Dine& Ralea,
care nefiind continuata prin descendenti, a Incetat pentru
Biserica de data cu Incetarea sa din viata.
Documentele care fac dovada ca si acest Dinca Ralea
a fost fiu lui Zamfirache sint cele ce urmeaza :
Anaforaua Divanului Craiovii din 18 Tulle 1827, data

In pricina de judecata dintre Elenca vaduva Armasului

Tudoran si Slugeru Baluta loan, prin care numita cerea
ca acesta s'A Tase fiilor sei: Alexandra si Ioan epitropia
Bisericii, Intru cAt numiti deveniser varstnici i s fie
obligat a-i da pensia ce i se hotarse de Divan si pe care
curgere de 12 ani" precum si
nu i-o rspunsese
faca casa pe un loc de la socrul sea Zamfirache;
N'ail stiut k acela loca unde atl vrltal jeluitorula sa le faka
kasa este al BisericiT, pricina fiind ka mosuha lora Hagi Gheorghe, au kumparatti acehl lok, i leall data danie Biserici ku
binaua ce azi Mitt sei pzit fiul sat
legatura ka pe acelft lokii
Zamfirake
fecioril

Mai reese acest fapt din pomelnicul Hagi Gheorghe

vorbit mai sus si din budgetele Incepand cu acela pe 1839,

In care pe Mug, Elenca Ralini sotia Armasului Tudoran

si Marghioala nora acesteia sau sotia lui Alecu Ralea, mai

figureaza la ajutoare si Anica sotia rp. Dinc Ralea.

Inca priveste ajutorul dat sotiei acestui Dina Ralea,
se vede In adevr o deosebire din punctul de vedere al cuan-

tumului sumei, de oarece pe cand soacra sa Armasoaia

Elenca Ralini este trecut cu 1500 lei, sau cu 1200 nepoata
sa Marghioala vduva lui Alecu Ralea, sotia acestuia este
trecuta la inceput abia cu 300 lei si mai tarziu cu 480 sau
960 lei ; acest fapt Ins, cum se Intampla si azi, se da-

torete imprejurari ca odata Incetat din viat acest Dinca

www.dacoromanica.ro

77

iStORICIIL BiSERICII AAICA. PRECETA DELA MAW DIN CRAIOVA.

Ralea, far& nid-o descendenta, legaturile sau obligatiunile

Bisericei fa ti de sotia sa numai puteau fi aceleasi ca pentru Elenca Ralini vaduva de Ctitor si care Meuse acte de
Ctitorie prin Epitropul Baluta pentru fii si minori Alecu
si loan Ralea; sau ca fata de Marghioala sotia rep. Alecu
Ralea, care conta In budget ca vaduva unui Ctitor, dupa
urma caruia ave a un baiat, care mai tarziu de asemenea urma

a continua aceasta Ctitorie, dup cum s'a si Intamplat.

Pare ca aceasta Anica Ralea este nascuta Bradeasca, fiind
trecuta In budget la 1851 Anicai Ralea Bradeascai" .
Dupa martea lui Zanfirache, a urmat ca Ctitor fiul sti Armasul Tudoran care ca i printele.seu a lucrat singur atat
ca Epitroti cat si ca Ctitor, Insa timp numai de un an de zile,

de oare ce a Incetat din vieat, inainte de 8 August 1812,

adica )an an In urma de la moartea parintelui seu.
Armasul Tudoran a avut copii, doi bae-ti ; pe Alecu sau Ale-

xandru si pe loan, care mai tarziu au luat numele de Ralea,

dupe mosul lor Zamfirache, care dupe cum am vzut Ii zicea

Zamfirache Rail; si mai multe fete intre care si pe Irinita

Vardina, care dupe cum reese din marturia Polcovnicului
Ianache, trecuta in documentut ce urmeaza, au fost inzestrate de la Biserica de catre mosul lor Zamfirache.
Leatul 817 Maiu 8 anafora a departamentului de patru prin
care se arat cA slugerul Marcu au tras in judecatA pe Elenca
/97f

.4 .1. ;7,
kw..

"",',6141

-#71.

sa.e r .7'

10'v

024.4 --'4.11-6

014 Z..' *4

traft,,,-;4,
14,4 Care

ter-join .-/o4 C.1 at,:a.eak sy e ta eor, I

.2.,,,-...e

--4', ,..-

..ea-ya.

eaatiern-c

.,gtuaa&

2", 0,1 ?it ZeS

asi.o.
`S,e":4,17""reirr

.1y

da7 ..0,6s.yot

44-we oofet 4.. /0

if ,4_4 sit 60;,...'0,;" i'',.3ce't; e:,,, ...4;,..., .....Z--7Vigr, ;J., 7,,T,k,-,,

..(A-. .e,,,,:e 1, ,... ,., g.f .1",.;,,/ 44 6*-.,4a %

r 5
Y
./6 '
.,"
.. :.
'
.

"f A
'' 774- A o al..4.-.4"es. ea
, -.1".?
,, Sta

4'4"- ...At, '

.7,!"

e.'
//a gIrele
.vi .14 ),

.1 4.

el e;4/44 11.

2,

41 .4 I.

..

,a,a. A.,(L'ex.4 ass.

t,

'...._

01

a14V/7

/.4'1,t1 /to

4'
t 4 .fas ze,r.,

--,

6<t, ; A' f 44,4

, y a_

, Or,
-,"

.......,

Fig. 19.

Golfineanca ca

IntoarcA talen i 1000 ce au fost dat pe locul

www.dacoromanica.ro

78

i0AN (";ONSTANTINESE1.1

ce i 1-au 'lost vAndut tri leatul 815 mpreun cU dobanda lor

precum i alto cheltueli ce au mai facut, iiindca sau aratat
slugerul Baluta ca acel loc jumatate este al sfintei biserici Maica
Precista i departamentul de si desluseste ca acest loe este alcatuit din doua trupuri, adica un loe al lui Zanfirache i altul
al bisericei, dar in cea din urma rezema,ndu-se in marturia
unui Polcovnic Ianache ce au fost ginerile lui Zanfirache

ca anaandoua aceste locuri le-au avut el de zestre si de la

dansul s'au coborat in stapanirea Elencai Golfineanca i cd ar
fi avut Zanfirache putere a da si locul bisericei de zestre ca un

Ctit Or ce au ,fost dupd* cunt iar.i cu dintrale Bisericei au cdsdtorit

Zanfirache
alte trei fete si nepoate ale sale, da dreptate Elencai

Golfineancaf si intareste de buna vanzarea amandorora locurilor catre slugerul Marcu.

Odata incetat din viaVa i acest Tudoran, ai carui copii

cu drept de Ctitorat era,u atunci nevarstnici i precum ramura Fotescu se stinsese mai bine de un deceniu, biserica
a ramas la un moment dat MIA nici-o administratie, . rofit'andu-se de aceastaL, imprejurare, a intervenit ginerile
Clucerului Constantin Fotescu care a uzurpat Ctitoria
preuna cu alte rudenii ale sale, streini de asemenea de
Ctitorie, insarcinnd ca epitropi din partea lor pe Hagienusi

si Stefan Papa.
Atunci Elenca .krmasoaia sotia lui Tudoran, ca mama a
copiilor s'esi minori Alexandru i Ioan, cu drept de ctitorat
dupe parintele lor Tudoran, a reclamat Divanului care oranduind un Comitet, acesta prin cartea dela 3 Mai 1812,
a insarcinat cu epitropia Bisericei, pana la majoratul celor
doui copii, pe Slugerul Baluta Ioan, impreuna cu d-lor Polcovnicul Ioan Strachinescu, bifvel logofatul Cornea Brailoiu i bifvel logofatul Dimitrache Briloiu, dintre care acesti

trei din urma Epitropi, incetnd din viata, a ramas a continua epitropia numai slugerul Baluta.
Tot atunci, slugerul Bltita, mult mai staruitor ca ceilalti trei, a reclamat Divanului si a reusit sa Indeparteze
din ctitorie si din trebile bisericiei, atat pe ginerile Clucerului Fotescu, cat si pe ceilalti trei impreuna cu Epitropi lor Hagienusi si stefan Papa.
Participarea Statului la administrarea acestui Asezamant,

a inceput in anul 1813, in virtutea hrisovului dat de ca-

www.dacoromanica.ro

ISTO1iC:13., BtSLIIiCIT MACA-PRECESTA DtLA MAID DiN CAMOVA

79

tre Maria Sa Dornnitorul Ion Vod Caragea, prin cate Dom-

nia Tri, ca o Incurajare

ca un act de Incredere, fat0i,
de slugernl Balutd Ioan, pentru c, reusise sa inlature pe
acei straini care hrpise ctitoria si administrarea biserici,
l-a Intarit sa administreze biserica cat va fi In viat, mai
ca seama i pentru faptul c fusese ginerile lui Zamfii

rache. Domnia Tari, In acelas timp, In dorinta de a se

Inlatura pe viitor alte Incercari de hrpirea dreptei Ctitorii, si-a afirmat acest amestec, mai hotrnd ca Epitropii mari sa fie apururea i neschimbati cei ce dup
vremi vor fi Kaimacami i boeri Divniti Halea".

Daca la moartea Armasului Tudoran ar fi fost majori

fii sei, evident ca si acestia, ca si parintele i mosul lor,
ar fi continuat a administra ca Ctitori si Epitropi, fr,
intervenirea stdpInirii, care pana aci nu Meuse aceasta de
ramura Fotescu se stinsese inainte de 1810.
Toate aceste fapte, adica moartea lui Zanfirache si a
fiului seu Tudoran, precum si ca acesta din urm a fcut
acte de ctitor si de epitrop; insrcinarea ca epitrop a slugerului 135,1ut, si a celorlalti trei, reese din urmtoarele
texte de documente, pe care le-am gasit reproduse In anaforaua Divanului Domniei Tali de la 13 Noembrie 1827,

anafora care se vede semnata de catre d-lor Grigorie al

Ungrovlahil; Neofit, Ramnicu; Barbu .Vacarescu; lordache
Golescu Vornic; Costandin Campineanu; Alexandru Filipescu Vel-logofat i Alecu Cretulescu, bifvel Vornic, pronuntata asupra cererei sotiei Armasului Tudoran, de a in-

latura din epitropie pe slugerul Raluta Ioan si de a se da

aceast, epitropie fiilor si Alecu i Ioan, care mai tarziu
au luat numele de Ralea.
1812 Maiu 3, kopie dupa kartea komitetuluI, prin kare s'au
Insarcinatf1 ku Epitropia Bisericii jeluitoruld sluger ku un Polkovnikd Ioannd' Strekineskuld, i ku reposatuld Bifveld. logofata Kornea Brailoiu, i ku r6posatuld Bifveld logofaiuld Dimitrie Brailoiu, pana kind vor veni in virste kopif lui Teodoran

armasult ce sintd stranepoii ktitorului.

1812 Maiu 29, skrisoare a jeluitorului slugerd katre Polkovnikul Strekineskul a veni sa stea in judekata, inst;iinO,nduld ka
Epitropia lord dupa porunka komitetulul, are sa se urmeze pana
kand i vor veni kopil Armasului Tudorand In virste.

www.dacoromanica.ro

loAN toNstiNtINE5Ct

1812 Iunie 20. Kopie dup. kartea Divanului Kraiovi, adeveritg

de Pitarul Ioan Plesoianul kondicart1 de akolo, skriind katre
posatul logofatal Kornea Brailoiu, si katre raposatult logofata
Dumitrake Brailoiu, ea sa pue In lukrare koprinderea hotafirif

Komitetului ce se arata mai susa In kopie, care au adus'o jalaitorula ku acela Polkovnika Ioafra Strekineskula'
1813 Iunie 25. Hrisovul al Marif-Sale Domnului Ioanna Voda
Karagea, ce s'au dat Biserici Maica Precista ot Dudu, kare s'au
zidita de Bagi Gheorghe, i de Klucerul Kostandin Foteskula,
Inzestrand'og fiesi-kare ku ce au voila, la kare sa afla si kilie
,,de primirea a celora bolnavi, kare nazuesca la sfanta Ikoang
pentru tamaduire. avand cei skapatati hrana si odihna lora din
.,Veniturile Biserici, koprinzatora ka Klueeru Kostandin Foteseul
murindit, sotia lui Klucereasa Maria Foteaska, s'au Invoita ku
Hagi Gheorghe prin Zapisula ot leatu: 1784. Si luand in urmg
Zanfirake fiul Hagiului epitropia Biserici. Iar In trekuta rasmilita murind Zanfirake au ramas fiula sOu Tudoran Armasu, epi:/tropti si Ingrijitora, peste un an murind si Tudoran Armasula,
au ramas nevasta lui cu 4 kopii nevarsniei. i fiind si multe
nevoi In partea lokului ale rasmiriti, ku toate kg odoarele Biserici se afla siguripsite de Tudorana, dara celelalte toate s'aa
arsii si s'au prelpeditii, keind au geisit mijlolf alrii streini a se face

Ktitori, ludnd intru ajutorul lor, si pe un ginere al Foteaskai, si

In Kraiova aflandu-se jeluitorul Baluta, negutatora, om cinstita
karele au tinut In kasatorie pe fika lui Zamfirake Ktitorul Bi,serici, au esit ku dava din partea Ktitorii raposatului Hagia,
Impotriva a celorti ce era a se face ktitori, si prin judekatg i
au departatt, luand asupra-i hrisoavele, i alte sineturi ale Biseriei, kum si Ingrijirea si purtatea de grije a Biserici. Si de
lok s'au apukat de au fakut 8 odai i o pivnita, fiind cele veki

strikate ku totul, kare acest Baluta au dat jalba la Maria Sa,

argtandule toate acestea. $i kum ka el nu primeste a fi ku Ingrijirea Biserici pana In sfarsit, ci numai pana va face si va
drege, cele strikate prin Buiur Dizm, s'au oranduita la Logofetia Tari de sus, de unde s'au fakut Anafora ku aratare pe
:5larg de toate, kunoskandu-se In fapta buna kugetare a lui Baluta. i gasind cererile lui drepte i primite, le-au Intarit Dom-

nia Sa a sa pazi ku nestramutare oranduelile Biserici, dupa

hrisovula. raposatului Domn Mihai Voda uul, prin care Intareste zapisele Foteaskai, i diata lui Hagi Gheorghe, ca sa se

www.dacoromanica.ro

isTorocur..

81

tEfltCII MAICA-PIIECESTA. DELA DIJDU DIN GlIAIOVA

pazeaskg de cei din urma, cum si Ktitori cei ce vor fi mai vred,nici de Pazeskti oranduelile cele intokmite, si ka sa nu gAseaska
mijlok altivf a stramuta dintr'aceste Intocmiri. Dura cererea lui
BalutA, au oranduit Maria Sa, ka, Epitropi mari set fie apantrea si
nestrimbati cei ce (lapel vremi vor fi Kaimakanzi i Boeri

Halea, si Baluta sa aleaga unul din tagma negutatoreaskg, kare,

va fi ku frika lui Durnnezeu si ku ipolipsis, si sa-1 arate la
D-lui Kaimakamul si la D-lor boeri divnii,Si D-lor sa-i oranduiaska plata osteneli din Venitul Biserici aceia ce vor gasi ku
kale, kare epitrop In kat va avea BMW!, viata sg fie askultgtgtorg si de dansul, ka unul ce are impartasire de Ktitorie ku

sotia sa, i ka unul ce are Myna pentru intemeerea, i buna

stare, si podoaba Bisericif, inkg pang, va sgvarsi si lukrarile sa
aibg si putere desavarsit asupra epitropului aceluia, si pe tot
anul fknd sokoteala sa se arate la Divan a sa deorisi sa. se

Incheie. Si kand epitropulg acela nu va esi bun sg se aleaga

altul a se pune n lokg. Si atat Baluta kat si cei din urma lui
.,ce se vor trage din neamul kelor adevarati Ktitori, kare vor fi
ku rudenia mai de aproape, si vorg fi mai vrednici, s aiba totdeauna, slobozenie i putere a cerceta pa epitropul cel oranduit de urmeazg bine, kum si sokotelile kgnd le va face sg se
vazg intai de Ktitori, i apoi Impreuna sa le duka la Divan.
Iar altil sa nu aibg voe a se amesteka. i asa au intarit M6ria
Sa atat oranduelile de mai sus kgt i milile ce le orandueste
a le avea Biserika.
Prin acest hrisov, dupa cum se vede, Domnia Tari, Im-

puternicea pe Slugerul Baluta de a fi mai mare epitrop,

pe tot timpul cat va trai, bazat si pe consideratiunea
intru cat acest Baluta era ginere rep. Ctitor Zamfirache,
are Impartasire de Ctitorie Cu sotia sa ; Ori, aceasta teorie era cu totul gresita, fiind In contra testamentului fondatorului Hagi Gheorghe Ioan, bunicul sotiei slugerului
Baluta, care, atunci cand si-a facut testamentul, desi avea
doua fete pe Hrisanta si pe Zamfira, a spus-o in mod
expres, sa se continue Ctitoriea de catre fiul sau Zamfirache si de catre urmasi acestuia In linie barbteasca ;
precum de asemenea facuse i Foteasca, care desi avea
o fica pe Ilincuta, l'Asase ctitoria numai lui Dumitrache fiuseu.
Revenind la participarea Statului In administrarea acestei
biserici,

faptul acesta se afirma mai ciar, mai categoric,

6

www.dacoromanica.ro

82

IOAN CONSTANTINESCU

prin hrisovul Domnitorului Grigorie Dimitrie Ghica, dat la

27 Februarie 1828, exercitandu-si acest drept tot prin epitropul SlugerulWO, Ioan i aducti nd ca motiv stingerea ramurii
Fotescu, ct i cei Biserica are heir azite multe mili de venituri.

Prin acest hrisov, s'a Intarit anaforaua Divanului, pro-

nuntat, dupe cum am artat, Intre Elenca satia rp.

Armasu Tudoran i Slugerul Balutd, Ioan, hotarandu-se
acesta s, continue a fi epitrop Ins, numai din partea sta-

paniri, Intru cat 'reclamanta cu fii sei nu-1 mai voia din
partea Ctitoriei.
Tot prin acest hrisov i prin judecata Intarita prin el, se
recunoaste dreptul de Ctitorie ambilor copii ai Armasului
Tudoran, anume Alexandru si loan, care devenisera majori
la. 1827, cnd mama lor Elenca ceruse prin divan Inlaturarea slugerului Baluti, din calitatea de epitrop i le da
dreptul a-si alege epitrop pe cine vor crede.

lata textul acestui hrisov:

Io Grigorie Dimitri Ghika Voevod,
Vlahskoie.

Gospodard, Zembleo

Pe aceasta alaturata anafora a D-lorti Velitilorq boerI, ne

ramgindti odihnit. Elena sotiea rgposatului Armasului Tudoraml de la Kraiova, D-lui Velhatmanti al Divanului au Inatisat-o la Divanil Inaintea Domnil mele, prin vekil Pashale
Savopolu, cu Slugeru Baluta Goesku, prin vekilil Dimitrie Ha-

risiadisti, unde intrandt. si Domnia mea In cercetare asupra

pricini, zise jeluitoarea, c paratuhl Slugerti Bgluta si de sileste
ka sa hrApeaska Ktitoriceaska dreptate ce au fii ei Alexandru
si Ioann la sfanta Biserika ce sa zice Dudu din Kraiova.PArgtandti spre ajutorulti lui hrisovuhl Domnii sale, Ioana Veda Ka.,ragea ot leatu 813, ce prin mijloace viklene i s'au datil, dar si
kearu acel hrisovil sokoteste ea ka nu poate ajuta pe plrItulil
la aceasta a lui kugetare, kaci acehl hrisovti din Insusi koprin-

derea sa sa vede ca este urnatorti altuI hrisovt mal veld al

raposatului Domml Mihai Voda sutuhl ot leatu 1795, kare skrie
sa se pazeaska ofinduelile Ktitorilora acestiI Biserici. Iar findueala ce aq rakuttl acei KtitorI este ka mostenitori lorti, adeka cei ce se vor trage din till-10 sa orInduiaska Epitropi, ka
sa Ingrijeaska de veniturile i de buna orInduial a Biserici.
acei Epitropi dlndu-si sokoteaia pe fies-kare an la Ktitori,
iea apoi Ktitori Impreuna ku dInsi pe Epitropi, si sa se In-

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII MAICA-PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

83

fatiseze Cu sokotelile la Divanuld Kraiovi, ka akolo sa sa faka

adeverirea acelord sokoteli kare aceasta Ktitoriceaska orInduiala
..s'ad urmatil pana la moartea sotului su. Iar atunci ramlindt
.,fii si nevIrsnici, Insusi ea a cerutd prin jealba katre stapa.,nire ka sa se orIndueasca EpitropT pirltuld Baluta, din preuna
ku un Polkovnikd, Ioannd Strakineskuld pana cinda vor veni
..fiT ei In virstea cea dupa pravila. La kare fiind-ka akum au
ajunsd. numitIT, si fin-ka sIntd dovediti de stranepoti lui Hagi
Gheorghe ce! IntaT Ktitord al mai sus numitei Biserici, ceru ka
dupa Ktitoriceaska orindueala, si dupd, Intaririle hrisoavelord
Domnesti sa se Indatoreze ptrtul slugerd Baluta, ka sa paradoseaskti, fiilord ei sokoteala lamurita pentru tott venituld
sokotelile Biserici, i pentru zestrile Biserici ce le ad. primitd
suptd purtarea sa de grije. Si apoi ei sa orindueaska alti Epitropi, p kare vor sokoti mai cinstiti si rnai ku buna stare de
MITI Bd.luta i aceia din preuna ku KtitorT, adeka ku fiT ei sa
kiverniseaska acestd stint lokast, prekumt s'ad urmatti si mai
nainte pana la moartea sotului ei Armasului Teodoran, dup.
kare am cerutd de ni s'ad aratatu atItd Dieata lui Hagi Gheorghe kt si kopiea dupd, hrisovuld raposatului Domnd Mihai Voda

si le vazum ku koprindere Intokmai prekumt sIntil asternute In anafora. Deci luIndt i noi seama koprinderi hrisoavelord ce sIntd trekute In anafora. Vedemd ka amIndoua aceste
hrisoave, adika si al raposatului Mihai \Todd sutuld ot leatu
1795 si al Domnii sale Ioannd Vodd, Karagea, ot leatu 1813,
Intareskd orinduelile ce ad legatd Ktitori acestei sfinte Biserici
ot Dudu. i flind-ka amandoi Ktitori prin asezamInturile ce au
facutti Inskrist, i s vad trekute in anafora. Adeka Klucereasa Mariea Foteaska prin zapisuld sau ot lea-W. 1781, si Hagi
Gheorghe prin Dieta lui ot leatu 1782, orInduesktt ka kivernisirea i purtarea de grije a Biserici si a tutuloril mosiilord, i
altord akareturi i lukruri ale ei sa o aiba fiii lor, adekti Dumitrake fiuld Kluceresi, i Zamfirake fiuld Hagiului din preuna
ca Epitropii cei orInduiti de &Iasi. Si din Zamfirake fluid lui
Hagi Gheorghe tragIndu-se Alexandru i Ioannd, fluid jeluitoariT
nu sa kuvine a fi departati de Ktitoriceaska lord dreptate ce
au la aceasta Biserika impotriva Asezamantului Ktitorilord.
.,Iar din Dumitrake fluid Kluceresi Mari! Foteaskai ne rdmiind

vre un mostenitord, sa sokoteste Domnia Tari insarcinata din

partea numitului ku Ingrijirea de a sa pazi, si a sa urma cele

www.dacoromanica.ro

84

WAN CONSTANTINESCII

oranduite de Ktitori cu nestramutare ka obsteaska Epitroapa

ce este. Kare atIt pentru kuvintul acesta, kit a pentru ka are
laarazite multe mili de venituri la aceasta sfinta Biserika avand
1)(1r eptate de Intlitil si mai mare Ktitora al Biserici, sloboda; au
fosta sa orindueaska Epitropa sh. Ingrijeaska de buna ikonomie

si Intregirea Biserici si a lukrurilora sale, si de vreme ka piritul Muta este orInduit Epitropa la aceasta Biserika din partea st apiniri, de acea nu se kuvine akurn a fi lipsittii din Epi7
tropia Biserici fara de nici un fela de viril va' dita ci hotarIm
ka fil jeluitoaril Alexandru i loanna, dupa Ktitoriceaska lora
dreptate ce s'au kunoskutt ka se kuvine a avea i ei la aceasta
sfinta Biserika sa aiba slobozenie ca sasi aleaga si din partea
11lor un braza cinstita pe cine vor sokoti, i fakIndula kuraoskuta mai Tutti Dumnealui Kaimakamului nostru ot Kraiova,

i Dumnealora boerilor Divaniti de acolo de-1 vor sokoti destoinika

vora. primi i D-lora sa se si orIndueaska Epitropa
la numita Biserika care-le din preuna cu pletult slugera Baluta orinduita Epitrop din partea stapIniri sa Ingrijeaska pentru
cele de folosula i trebuinta Biserici, atit la venituri ktta si la
keltueli, i pentru zestrile Biserici, ci pentru Ktitoricestile orin71dueli de a se pazi intokmai, i find-ka jeluitoarea ku fil ei
adulza Ora asupra lui Mut ka ar fi sfeterisita din dreptula
venit al Biserici, prin sokotelile ce'si au paradosita la Divanul
3:Kraiovi pa ani trecuti, Poruncim Dumitale Cinstite i Kredinciosa boerule al DomniT mele Bifvel hatmane Kostake Ghika
IIKaimakamule ale Kraiovi, sa se arate Hora jeluitoriT toate Ka-

tastisele atIt de primirea zestri Biserici, kat si de sokotelile ce

paradosita Muta pana akuma la Divanula de akolo ka
sa le deoriseaska si ei dupa kare de vor putea dovedi numitii
ai jeluitoriT, k Balata au sfeterisit cevasi din venituri, sau
din zestrea Biserici, urmInd Impotriva datoriilor sale, sa facT
kunoskuta acesta sfeterismostii i katre Divanul nostru de aici,
dupa cercetarea ce va face si Divanul, dovedindu-se adevarat
acela sfeterismosa fakuta de Muta prin stiinta sa, s dea
Inskrisa Divanului, i atunci sa se lipseasca cu totul numitul
Muta din Epitropia Biserici intorkInd i acela sfeterismosa, si
sa se aleaga de Dumneata, i de Dumnealor, ceilalti Boeri Diva,niti de acolo altul, karele stii, fie om ,cinstita i ku frika lui
Dumnezeu, ka sa se orIndueaska din partea stapiniri Epitropa
In lokul lui Baluta si din preuna ku Epitropul cel alesa din par-

www.dacoromanica.ro

ISI'ORICUL BISERICII MAICA PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

85

tea fiilor jeluitorir, (kare va fi primit de Divanul nostru de acolea) sa ingrijeaska de cele spre folos Biserici, atit la venit kat
si la kheltueli, kum i pentru orinduelile Ktitoricesti de a sa
pazi intokrnai paradosinchl i sokoteala pa fies-kare an la cei
dupa vremi Boeri Kaimakami si Boeri Divaniti ai Kraiovi, prin
stirea si a fiilori jeluitoril. Jara pentru lokuhl de kas, ce se
,coprinde in diata lui Hagi Gheorghe ca-1 ail dat saseaza fiult
sau Zanfirake i kopii lui ku kirie la Biserika din Prasnicll in

Prasniku kite cinci oka de ceara, i pentru leafa ce i sa da

jeluitoarii de la Biserika kite talere cinci-zeci pe luna, si pentru lokuinta ce cere jeluitoarea a avea din preuna cu fiii sai
in Kiliile Biserici, hotarimil sa se fakca urmare intokmai precum

mai jos in anafora se koprinde.

Cu privire la cercetarea socotelilor despre care vorbeste
acest hrisov, explic ca slugerul Baluta a continuat a fi
epitrop pan& la incetarea sa din viat.
privinta Epitropiei din partea stapaniri, dupe hrisovul

intervenit In 1834, pe baza caruia a fost numit ca epitrop Vornicul Iordache Oteteliseanu, a mai intervenit in
anul 1850 si ofisul Domnitorului Barbu Dimitrie Stirbei
reprodus mai jos, un ofis Inteadevar cu caracter aproape
general pentru bisericile cu venituri din asezamanturi Ctitoresti, dar de care totusi, dupe cum am vzut din hotarrea
de desecularizare, s'a fcut uz si la aceasta biserica; desi
i avea legiuiti ei Epitropi.
Noi Barbu Dimitrie Stirbei cu mila lui Dumnezeu Domn Stapanitor a toata Tara Romaneasca catre Departamentul Credintii.

Avand in vedere ca multe Biserici fiind inzestrate cu venituri, chivernisirea lor nu se urmeaza dupa oranduelile ctitoricesti si precum buna cuviinta cere, noi poruncim acelui Departament ca in aceasta privinta sa, ea in de obsce dispozitille ce
Inca din anul 1834 se afla intccmite i sa starueasca a se pune
in lucrare acole dispozitii, fara alta amanare pe la toate bisericile care au venituri din asezamanturi ctitoricesti si se afla
lipsite de legiuiti lor Epitropi.
Se va 1ntocmi adectt
I. Pentru fiecare biserica sa se orandueasca cate doui Epitropi, din care unul va fi din partea Guvernului, iar celalalt din
partea celor ce au Were, de Ctitori ai acelei Biserici.

www.dacoromanica.ro

IOAN CONSTANTINESCII

86

Epitropul cel din partea Guvernului se va hotgrg de catre

noi, din doi candidati ce ni se vor supune de logofgtul Bisericesc si Chiriarhul Eparhii respective, dupg recomandatia Cgrmuitorului cu Magistratul lui prin judete, lar in Bucuresti numai de Magistrat, aleggnduse din persoanele din partea locului
dintre cei mai cinstiti si cu frica lui Dumnezeu.
Ce] de al doilea Epitrop se va alego de catre cei ce au
cgdere de Ctitori, sau in lipsa acestora, de Mahalagii Enoriasi,
si se va Incunostinta Cgrmuitorului Eparhii al Intgri.
Amgdoui acesti Epitropi vor administra veniturile Bisericei, Inchiriind si arendgnd mosiile si acareturile prin licitatie
Inaintea Magistratului si In fiinta Ctitorilor cgrora le va da de

,,tire In scris,

Cu

o lung mai nainte de ziva hotgrAtg pentru

adjudecatde, de vor voi s, fie fat&

IV. Epitropi vor fi Indatorati ca la inceputul fiecaruia an, in

luna lui Ianuarie sa Inftitiseze la Magistrat socoteli pe anul

trecut, spre a se cerceta fatg cu Ctitori sau cu enoriasi, de vor
voi a fi fatg, si spre a se putea adeveri de Mgdularele acelui
Magistrat, asemenea sl infAisez si Budgetul ce vor alcAtui de
veniturile si cheltuelile anului urmator, ca sg se hotgrascg si
acesta de cgtre Magistrat, potrivit cu AsezamAnturile Ctitoricesti si cu cele mai grabnice trebuinte dintr'acel an.
Infiintgndu-se treptat aceste Epitropii, departamentul credintii
va Ingriji a se lgmuri, In col mai scurt soroc averea si venitul
fiecgruia Biserici prin Catagrafie In Indoit exemplar, din care
unul va sta la Epitropie si altul se va depune la acel Departament.
Urmeazg, iscglitura Mgrii Sale si a SecretaruluT Statului loan Manu.

Parasind pentru un moment intrarea In Ctitorie a fiilor

Armasului Tudoran, cred ca este interesant a se vedea
dad, odat intrat si Statul In administratia acestei biserici,
Isi mai putea avea loe aplicatiunea dispozitiunii testamentara a fondatorilor, care obliga pe descendentii lor Ctitori
sa-si alature cate un Epitrop.
Motivele care calluzise pe fondatori, atunci cand au
lasat prin testarnentele lor o atare obligatiune pentru acesti
descendenti, nu a putut fi altele, decat acelea, ca vazand ca
se face bisericii atatea donatduni de catre persoane streine,
pe care totusi fondatorii le-au adMinistrat cat au trait, s'au
gandit ca lasand ca administra0a acestor bunuri sa se fac nu-

mai de copii lor sau succesorii acestora, i-ar expune pe

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII MAICA PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

87

acesti descendenti la bnueli Incat privea actele lor de administrare i atunci evident le-a pus aceea obligatiune de

a-si altura epitrop, cu care, dupe cum se exprim testamentele, sa chiverniseasc sft. biseric".
Ori, fat cu participarea Statului la administrarea. acestui

asezmnt, se naste intrebarea: dad, fondatorii sau mai

bine zis fondatorul Hagi Gheorghe loan, care continue si
azi prin descendenti, ar fi prevzut cnd si-a fcut testamentul, cA mai trziu se va Intmpla ca s ja parte
la trebile bisericiei i Statul, ar mai fi obligat el oare pe
descendentii si ca s-si alture Epitropi?
Din momentul intrrii Statului In administratie printr'un

reprezintant, interesul de control la care se va fi gndit

fondatorul nu erea satisfcut, de timp ce Ctitorii descendenti urma s. lucreze Impreun cu acest represintant al
Statului? Evident c da!

Asa dar, dela data de cnd Statul a Inceput a lua

parte la administratia Asezmntului, Ctitorii puteau lucra direct si personal, ca i pan aci iar nu prin mandatarii ca astzi i aceasta s'ar fi putut Incepe deodata
cu intrarea In Ctiterie a celor doui frati Alecu i Ion Rai nepotii lui Zamfirache..
Cei doui copii ai Armasului Tudoran, Alecu sau .Alexan-

lea, fii Armasului Tudoran

dru si loan Ralea, dei recunoscuti cu dreptul de Ctitorie

Inc de la 1828, prin judecata Intrit prin hrisovul Domnitorului Grigorie Dimitrie Ghica, din actele ce am avut
Ta indemn nu rezulta c si-au exercitat irnediat acest
drept, de oare ce dupe Epitropul Blut care In ultimul
timp lucr numai din partea st'apniri, abia In 1834 se
vede numit ca epitrop Ctitoricesc serdarul Ioan Plesoianu
venit dupe moartea lui Blut.
Pe acesti doui Ctitori, Ii gsesc lucrnd personal, pe
Alecu Ralea pentru prima dat la 1833. Acest fapt
dovedesc cu o copie dup zapisul Medelnicerului Scarlat
Minescu, cu data 15 August 1809, statd In dosarul No.
14/1804, pag. 5, In josul cbreia exista urmtoarea vorbire scris i subscris de Alecu Ralea.
Aceasta copie este scoas dupe cel adevrat zapis ce se afl la noi
p care 1-am gsit in hrtiile reposatului mopluinostru Zanfirache".

Alecu Ralea" 1833 Aprilie 15".

www.dacoromanica.ro

88

IOAN CONSTANTINESCU

Pe celalalt frate, Joan Ralea, 11 gases In lucrari pentru

prima data la 1834, dupa cum reese din adresa No. 4

din 6 Martie 1834 (Dos. 11/776-62, pag. 5), pe care numitul a facut-o in calitate de Ctitor Cinstitei Ponta' a
orasului Craiova" in contra lui Iota tamplaru, cerand s
fi 6 scos din chiliile Bisericei, unde se gsea ca chirias.

Alecu Ralea a incetat din viata pe la finele anului

1837, in orasul Ramnicu Valcea unde se gasea magistrat,
aceasta dupe informatia D-lui loan Rallan unul dintre actuali Ctitori i nepot de fiu al acestuia, prin urmare In

varste de 35 ani, daca se tine seama ca la 1827, cand

mama sa a fcut proces pentru Ctitorie devenise major.

Faptul ca. Alecu Ralea a incetat din viata in cursul
anului 1837 sau pe la sfarsitul acestui an, rezult din
budgetele state in dosarul 7/1836 si anume:
In budgetele pe 1836 si 1837 se vede trecut personal
acest Alecu Ralea, cu dare de embatic pentru un loe de
casa, ceea ce denota ca la aceasta data se gasea In
viata, iar In budgetul pe 1838, intocmit la 15 Ghenarie
acel an, este trecuta cu acest embatic casa rap. A. Ralea
si in fine, pe 1839 si urmator, figureaza d-ei Marghioala
sotia rap. Alecu Ralea.
Aceasta Marghioal Ralea incepand de la 1851 a luat
numele de Marghioala Ralea Golfineanu.

Incepand cu acesti doi frati Alecu i Joan Ralea, dupe

cum se va vedea, ramura Hagi Gheorghe s'a despartit in
doua, represintandu-se neincetat pana astazi, de o parte,
prin Ctitoria ramurei Joan sau Iancu Ralea, care de la

1853 reja prin insusi acest autor numele de I. R. Golfineanu, nume pe care mama sa 11 purta Inca de la 1815.
Adaogarea numelui de Golfinean la acela de Ralea, se
face de catre Ioan Ralea la 1856 cand semneaza astfel,

sau chiar de la 1853, cand gsesc pe o fica a sa anume

Maria, figurnd In budget cu numele de Maria fica d-lui
Sardar Iancu Ralea Golfineanu".
In fine, o alta parte, se reprezinta prin Ctitoria ramurei
fratelui mai mare Alecu Ralea, schimbat mai tarziu prin
fiul sau loan In aceia de Ralian.
Ctitoria lui Joan Ralea sau Joan R. Golfineanu, a In-

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII MAICA PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

89

ceput dupa cum am aratat la 1834 si a durat pan& aproape de 1863, adica timp de 23 ani.
Incetarea sa din viata a avut loc la 15 Februarie 1865,
inmormantandu-i-se rdmdsitele in curtea bisericei, la coital
altarului Bisericei;
Identitatea ramdsitelor parnantesti ale acestui Ctitor,

s'au stabilit in luna Maiu 1914, cu ocaziunea desgropri

mormdntului su, provocata de aramarea biserici i In
care s'a gsit un inel de argint, pe osul degetului
inel Mcut Inteadins pentru imormantare si pe care exist&
incrustat In litere cu caractere latine loan Golfineanu
1865 Fev. 15."
In cat priveste osamintele, s'au asezat provizoriu ca
ale ce1orla4i Ctitori, la spatele Paraclisului, pentru ea atunci and va fi gata recldirea Bisericii. proectata, sa fie
asezate definitiv In cripta ei rezervata pentru acest scop.

T loan Ralea Golfineanu

www.dacoromanica.ro

90

IOAN CONSTANT1NESCU

Alaturi de mormntul su, s'a gasit cu aceiasi ocaziune

si mormantul sotiei acestui Ctitor anume Elena Golfineanu,

a carei identitate s'a stabilit atat cu inscriptiunea dupa

piatra de pe mormant, cat si cu initialele E. G." dupa
inelul gsit la desgroparea mormantului.

Dupe cum se face mentiune pe piatra mormantului,

Elena Golfineanu a fost nascuta Cotofeanu la 1809 Martie

12 si a Incetat din viat, la 1860 Septembrie 12.

Din casatoria sa cu loan Ralea s'a nscut un balat

Barbu i cloud fete.

Ctitorul loan san Tancu Ralea Golfineanu, se vede din

loan Ralian

acte, ca a purtat titlul de sArdar In anii 1841 si urmatori,

iar la 1856 acela de mare paharnic, pe care l-a avut

probabil pan& ce asemenea boeril s'au desfiintat prin
Constitutie.

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII MAICA PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

91

Din partea ramurei Alecu Ralea, care a avut doui copii,

un baiat si o fata, a luat Ctitoria la 1856 fiul sau loan

Ralian, nascut la 1828.
Intrarea sa in Ctitorie s'a facut pe baza ordinului Mi-

nisterului Cultelor No. 6639 din 16 Octombre 1856, prin

care se aproba cererea D-lui I. Ralian ca in virtutea

testamentului mosilor rap. parintelui sau, fondatorul Bisericei Maica Precista din Craiova i dotata de dansi,
participe descendentii lor cu dreptul de Ctitori la toate
lucr'rile Epitropiei, dand aceasta dispozitiune In cunostinta Epitropil zisei Biserici spre a-i recunoaste.

t Barbu Golfineanu.

loan Ralian a facut acte In aceasta calitate de la 1856

pana la 1904, adica, timp de 48 ani, cAnd a incetat din
viata In Bucuresti unde 'i avea domiciliul.
D-sa a ocupat fiind In viga functiunea de Secretar General la Minister sis aceia de magistrat la Curtea de Apel
din Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

92

IOAN CONSTANT1NESCU

Din partea ramurei loan Ralean sau Ion Golfineanu, a

urmat la Ctitorie fiul sau Barbu Golfineanu, nascut la

1835, care a lucrat in aceasta calitate de la 1863 si

pana la 1887, cand a incetat din viata in Bucuresti, in
luna Februarie.
Raposatul Ctitor Ion Palian a fost casatorit cu D-na
Elena nascuta Moscu actualmente in viata. Din aceasta

loan I. Ralian

casatorie s'a nascut loan I. Ralian care a intrat in Ctitorie la 1904, adica imediat dupa moartea parintelui sau
si care continue a fiinta i azi in aceasta calitate.
Rap. Barbu Golfineanu casatorit cu Maria nascuta
Marghiloman, incetat de asemenea din viata in 1914, a
avut ease copii, patru baeti si doua fete, dintre baeti cel
mai in varste fiind Mircea B. Ralea Golfineanu, cunoscut
In Franta ca literat unde a stat pana a incetat din viata,
sub numele de Jean de Mitty".

www.dacoromanica.ro

ISTORICuL BISIMIett NniCA DREcEsTA DP.LA DuDU DIN CRAtoVA

93

In ce priveste Ctitoria acestei ramuri, la 1897 a intervenit Decretul Regal No. 1251 din 21 Aprilie, publicat in
Monitorul Oficial No. 17/87, semnat ca Ministru al Cultelor D-1 D. Sturdza, prin care a fost numit ca Ctitor In
locul decedatului Barbu Golfineanu, D-1 C. G. Pessacov.
Vazandu-se ins, ca Ctitoria este un drept de familie, care
nu se poate transmite persoanelor straine, s'a revenit a-

supra acestei erori, fara ca cel numit in aceasta calitate

sa fi facut acte de Ctitorie.
Cu toate acestea, tocmai in anul 1893 s'a regulat Ctitolla celui mai mare fiu al rap. B. Golfineanu.

t Mircea B. Ralea Golfineanu.

Cum ins acesta locuia la Paris, calitatea de Ctitor s'a

indeplinit de cOtre fratele su D-1 C. B. Golfineanu, azi
Presedinte al Trib. Doljiu sectia II.
In virtutea acestei delegafiuni, D-1 C. B. Golfineanu a

www.dacoromanica.ro

94

IOAN CONSTANTINESCU

participat ca ctitor la intocmirea budgetelor Asezmantului pe anii 1893-1908 inclusiv; iar pe 1909 si 1910,
a participat la asemenea lucr,ri Insusi Mircea B. Ralea
Golfineanu.

Mircea B. Ralea Golfineanu a Incetat din viat& In luna

Iulie 1910, In Franta, localitatea ,Le Tournebride Hameau
de la Jonchre par Rueil Seine et Oise".

C. B. Golfineanu.

In luna Martie 1911, aceast, ctitorie a trecut asupra

d-lui Barbu Ralea Golfineanu frate rAp. Mircea si mai In
vArste decat fratele d-sale d-1 C. B. Gol fineanu.
D-1 Barbu Ralea Golfineanu continue si azi a avea aceast, calitate.

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII MAICA PRECESTA DEL& DUDU DIN CRAIOVA

95

Barbu Ralea Golfineanu.

IX

Despre persoanele care au %tut acte de epitropi !neepand de la intemeerea bisericii si pan& astazi.
Primul care a avut calitatea de Epitrop la aceasta Biseric a fost, dupa cum am aratat, acel Patrascu pus de
catre Maria Clucerul Foteasca, atunci cand numita a intrat In ctitorie, dupa moartea sotului sail fondatorul Clucerul Constantin Fotescu.

Administratiunea acestui Patrascu a inceput cel mai

tarziu pe la sfarsitul anului 1778, cnd am stabilit cu documente ca. fondatorul Fotescu nu se mai gsea In viata,
si 1-am gasit lucrand pan& la 1.9 Iunie 1783, cand a
facut un zapis pentru mosia Potrojani (Ostroveni).

www.dacoromanica.ro

96

10AN CONSTANVNESCO

Tinand seam& de acel document intervenit la 14 Noembrie 1784, prin care Foteasca trichina biserica sfintei
Episcopii, se poate ca acest Ptrascu sa nu fi lucrat de

cat numai 'Ana la aceasta data, cand pare ca ar fi intervenit o dihonie Intre Foteasca i Zanfirache, dand ca rezultat actul Inchinarii din partea Foteascai.
Se mai poate iarsi, intru cat Foteasca traia la 1797,
ca i acest Patrascu s'a fi lucrat ca Epitrop pana la aceast& data, dar din documente nu resulta aceasta.
Cel de al doilea Epitrop, a fost Ceaus Kiriach Gaianul,
pe care la 1797 '1 vedem cu boeria de Clucer si care
fusese luat ca Epitrop de catre Ctitorul Zanfirache, dup.&
cum lsase prin testament parintele sau Hagi Gheorghe
loan. data cu acest Gaianu, dupe cum am vzut, Hagi
Gheorghe Ioan mai lsase pe Chir Ianache Cincul si pe
Hagi Constantin Popa, rudele sale, primul ginere fiului seu
Zamfirache, ca Impreuna cu acesta i cu Ceaus Chiriac
Gaianul sa administreze interesele biserici.
Intru cat fo idatorul nu face nici o deosebire intre aceste
trei persoane, In privinta atributiunilor lor, ci pe toti deopotriva i lasa sa chiverniseasca sft. biseric," cu Ctitorul
Zamfirache, reese c i acesti doui erau Epitropi ca si
Gaianu, dar documentele nu precizeaza o atare calitate de
cat pentru Gaianu.
Pe Gaianull-am gasit lucrand ca Epitrop la 1788 si acest
fapt reese din urmatorul document:
1788 Ghenarie 12. Scrisoarea catre Kiriach Gaianul si Zanfirache ca biserica, nu este supusa la angaralele monastiresti.

De asemenea, '1 mai gasesc lucrand si la 1792, probabil in continuare de la data numirii sale.
1792 Noembre 28. Porunca Caimacamiei Craiovei In dosul
Abel lui Kiriach Gaianul Clucer, pentru mosia Gabru sud Dolj

pentru numiti prigonitori intruaceasta jalba ca sa plateasca

dreptul Clucerului de la Carciuma.

Ambele aceste documente sint citate in catagraha din

dosarul Epitropiei No." 38/1834.

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII MA1CA PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOV1

97

Al treilea Epitrop este slugerul BAlut, care se mal vede

semnand acte i cu numele de Slugerul Bgut& loan sau
slugerul iflut& Goescul.

Dupe cum am stabilit, slugerul Bluta, a venit deodat

cu alti trei Epitropi i anume: Polcovnicu loan Strchinescu, rud cu fondatorul Hagi Gheorghe, bifvel logof't
Cornea Briloiu i bifvel logoft Dimitrache Briloiu, dintre
care Strchinescu a murit In 1825, iar ceilalti doui mai Inainte.

O administratie Ins& constant i continuA n-o gsesc

din acte cleat din partea slugerului Blut i foarte putiin
din partea lui Strchinescu.
Epitropul Blut a inceput a lucra In anul 1812 August si continue a fi Epitrop pan& la Incetarea sa din viat,

care a avut loc dup& 23 Aprilie 1833 sau Inainte de 19

Iunie 1833.

Afirm aceasta, pentru ca dup& cum constat din dosarul Epitropiei No. 2/1833, la 1833 Aprilie 23, 11 gsesc
semnand contractul cu Polcovnic i Cavaler Ioan Solomon,
pentru arendarea In persoana acestuia a mosiei Maglavitu,
pe patru ani, cu 425 galbeni pe an; iar la 19 lunie 1833,
gsesc in acelas dosar un ordin semnat de marele Logoft al Pricinilor Bisericesti, Alexandru Scarlat Ghica, dat
dup dou reclamatii ale d-lui Srdarul Panait Dljanu,
In pricina arenzii mosiei Maglavitului i Hunia care D. Colonel si Cavaler Solomon de care D. reposatul slugerul
Blut".

Din acest act se vede prin urmare, c la 19 Iunie 1833

acest Blut erea Incetat din viat; astfel a lucrat pentru biserica timp de 21 ani, i aproape singur In tot acest
interval, adicg fr al doilea Epitrop, dupe Incetarea din
vieat a celorlalti trei Epitropi cu care numitul intrase deodat
In administrarea Bisericii.

In vedere c administratia acestui sluger, are o important& deosebita, prin Imprejuraile care an avut loo la ve-

nirea sa ca Epitrop si a faptului c numitul a reusit s

Indeprteze pe acei streini care uzurpaser& Ctitoria, voi
reda a6 continutul testamentului seu, destul de interesant

ca document, din punctul de vedere al textului si al diferitelor dispozitiuni ce ls acesta dup moartea sa.
Despre existenta acestui pretios document, am aflat
7

www.dacoromanica.ro

lo; CoNstANtINEsCtt

08

chiar de la D-nul Profesor universitar Nicolae Iorga, atunci

cand am Indraznit a ma presint D-sale cu 'manuscriptul

acestei modeste lucrari.
Facand cu aceast ocaziune un mic rezumat al lucrarii
mele si D-nul Profesor Iorga auzindu-m pronuntand nu-

mele lui Baluta Ioan, mi-a aratat testamentul acestuia

Inteuna din lucrarile D-sale ,Studii si Documente cu privire la Istoria Romanilor".
Reproduc prin urmare acest document, exprimand D-lui
Iorga respectoasa i profunda gratitudine, ca a bine-voit
a mi-1 pune la dispozitiune, Ingduindu-mi a-1 reproduce
In aceasta lucrare.
Din testamentul unui negustor oltean in vremea Eteriei.

Eti, robula luT Dumnezea Panteleimona Ioanu Preda, ce m'el

chemata pa razgai'onne Muta Ioanu, da acl dina Craiiova, ota
mahalao Petru Boji", se hotareste a serie diata, si sa dobandasca gandula mied catre motenitorii miel ceT adivaratI". Episcopul Neofit e rugat a Imbratasa casa mea cu epitropiia.
Avea drept sa fixeze o treime pentru grija sufletuluT, pentru
Ingropaminte-mi". Hotareste astfel: adict, una antaria d citarie d. Lipt,ca, citarle da cele albi t'ara d captusalt, si o
pareche d ahciri daahl, iarasT dascaptusitT, cu papurA
da tulpana si una binisI da Zofa, acesta haine maroga
a mi sa fa,ce..., sa nu carea cumvasT sa ma imbrace cu vre o
haina dintr'acelea care ea le-ama purtata In viiata, si In capa

sa-ml pue unt fest not, iar ilic sa nu-mT pue, pentru
n'ama trebuint,a, d islica acole) una, vol merge.

i cosaugula

ma roga s sa porun6asca da a nu-1 pune blane da dg josa,

ci numaT st, pue patru speteza ca sa sa aseza multa-pacatotosula trupula miea pa paminta, dIntru care esta alcatuitt, asgminea i capacu cus6uguluT sa-T faca gaurf multe ca s traga
umezala, si da a sa scobort parninta maT in graba pa acele
gaurT pa multa-pacatosa trupula miet, una, i scindurile capaculuT sa sa poruntasc da a la 'asa suptirT, asemanea si ale
cosuguluT.

Sa fie Ingropat la Maica Precesta ota Duda, da la deahl

da mormIntula reposatuluT popi Foti, adicg langa sfantult altara da spre amiaza-noapte, clara groapa ma roga a sa salpa

www.dacoromanica.ro

ISTORICCI, bISERICli NAICA. RRECESTA bEtA bUbb bIN CRAIOVA

99

mal: adinca, da treI cog sg-1 fie adincimea, i sa porun6asca

da a sa aduce si p lesptida da piiatrg, poruncindu-se (16, a sa

si scrie ca &ma aflatt si e slujitora citIva anI acestuI sfantt

lacasa, ca duptt vremI sa, mg pomeneasa si pa mine, dupg, cuma
si ea arna pomenital pe alti, iant. nu mal multal voesca".
500 de lel episcopuluf, care sa nu-1 uite, 1500 la Ingropare: Insti ma roga ca obida ca sa dea da stire la tog pgrintii preog dap"), la toata bisericile, cuma i altora paring citr
sti, vara afla Ina politie ca sa la osteneala da a vani la pe-

trecere-mI a ingropari-mi, dindu-li o basma da talerI doI

jumatate si cita unt let din preung cu basmao, i basmalile
sa li se pue in hartie." ProtosingheluluT si altor arhimandrig

si cintareg cita unt dodacara si o basma". Faclif pang, la

doogzecI ocg, iara nu mal multt, si, cnd mg volt ardica,
atund sg sa inparta la preog, da, a mg petrece paring Cu facliile aprinsa pane la biserica; ceT numig la urma vor lua
Mehl' in bisericti,. Jara la alti la biserica, sg nu sa inparta,
fiindca se face zgomota, si mai bine sa va inparti pa la case
sctipatat6: cindi sa vora inparti hainele sa va trimita si cita
o faclie". Tara iubitilora flag, celord care vora osteni
vort ardica..., sa li sa dea cita o basma d Liptca da cele
negre sai tatg, (sic), din cele care vord fi mal rnari i maI
bune, pentru care mg raga da a fi optii ins1; fiindca la ridicare-mI o sa mg, acopare cu capacu, a nu le aduce fratilora
vre o suparare, de vre unii mirosa, potti zice ca si obida,
pentru aceia ma mgi ca da loc sa mg, acopere cu capacu, ca
acoperit sg ma petreacg, pa care prietinI II rogi ca sa mg,
si ierta, pentru ca este incredintatii sufletulti miea c dina
prietinI ora sa si fie cu petrecerea-mT, da nu sti vora Intimpla
a fi dinti ciraci miel; iart basmalile sa fie de matase.
Pa capacu cosuguluI sa va pune una taclitt da Liptca, ca

da pre-0 sa fie pane la zece dodacarl care twati s sa dea

la vre-o copila care sa va socoti ca ara mal multa trebuinta."
1500 leI ca pomenire pang la 3 anI, cu liturghil de vladicg,

sat vechil".

1200 leI pentru o suta da sarindare, insa in polittiia Craiovi sa nu ramie nicio biserica fara da serindari; restul si In
celalalte patru judeta".
144 leI pentru sarindare, la manastirile cele mall care sinta
inteaceste cincI judata, adica la manastirile ce sinta cu apar-

www.dacoromanica.ro

100

ioAN cdfiSTAtiTiNEsctt

tare da, politie da, pO supta munte, i !mi muntI pa la shiturl".

40 lel In cele patru judete pentru tragerea clopotelora".
pentru c ama
40 let la Bucurestt, la patruzect da

avuta da a face cu multI, si la, sIntal stiutd".

10 let la PitestI, si la Arges, la biserica orasulut da langa
sfinta epiScopie, ce sO afla i moastele Sfintel Filothei".
1000 let, la dooazecT da casa scapatata..., s sa Impartasasca

si mahalao dint Petru Boji".

600 let, sa sa, cumpere vacI cu vitat lora si s s Imparta,
pa la case scgpatata.".
Toatg hainile mele, adeca binie, &bale dazblenita. i InblenitO, antgrie, ibrine si tahcirt..., sa s Inparta pa la ipochimeni
cinst. i scapatata, asemanea si camal i alte maruntisurT...,
t'asa unile sa sa spele si spelata s s dea."
400 de let la Sf. MormInt.
750 let la cinct nepoata., ale reposatuluI clara Dumitrache
Mavrodi..., care nepoata sa afla la Sibil si la Clust".
250 leI la vaduvi si la oament scapatatt Int mahalaoa luT
Petru Boji".
250 let si prina alte mahalale din Craio va, la vaduvi si la saract".

60 let 5 sarindare anuale, la biserica de Ingropare, la Petru

Boji, unaO imI sinta si parinti Ingropatt si la Caracala, la biserica Ioana Botezatorult, unda-mt santa parintt titorT si la
mosiile luT, GoestiT, Spinenit. Se vor lua dA bolta ce o ama
cumpOrat ea da, la reposatu Clucea Haralambie".
120 let pO la saract", de la venitul
36 let Insarcineza pa fie-mea Victoria, ca unit ce-I laza casile", s dea sOrindare, la Petru Boji, undg esta si maica-sa
fngropata", la Caracgl si la ingropare.
250 let la biserica din Caracal, lasata In seamg-I de tata,
undO si duptt moartea reposatulut ama si sindrilit-o de i znoava,
viindu cirjalii, i-aa plisa foca da ah ars-o dupa cum s'ail

arsa si alta biserict si case, si asa silita ama fost de ama

drilit-o da al doilea..., una, si, la leatu 825, ama Ingrijita
s'atl apucata a sa zidi zidul curti, Imprejurula biserici", i cu
alta banisort ce mal avea biserica", platind 130.000 caramida,
mare". SA sg caute In punga da musama" socoteala.
1.500 let, dupg 4 ant, pentru desgropare, i asezarea oaselor
la Petru Boji, d'asupra marmIntulut parintasca". De nu va fi
Inca deslegat la cinct ant, sa se faca rugAciunt.

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII NAICA PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

101

1.200 lel PrecisteI de la Dudu si altor biserid, pentru sarindare.

840 leI capitalast copilelort nepoata-mi Mandi, surori nepo-

tulul Iancu Lalu.

Se arata legaturile cu unchiul Nica, tiind el pe nepoata de
fiica acestuia Kil cu chirt. Ianache Stoenescu".
Zapisult MedelniceruluT Petrache Poenaru pentru mosia Spineni ce amt cumparat-o da la dumnealuT...
Unt locil ce esta int mahalaoa Treistart."

Zestrea und fete:

O pereche da cerceI da diiamantt, dupa moda.
Dol fuli, iartsT d diiamantt.
Unt inelt da diiamantt mare, i altu mict.
Unt gIart da cele bune, daTarigraffil."
Da Zcnrandichi: unt gIart da Tarigrad4 i un taclital
Liptca i o boh6a d bohurt, iarasl dTarigradil".
Alt foaie:
O perecile cercel da diiamantt, dup, moda.
Dol t'un' da diiamantt."
Doa inele da diiamanti cu cite o piiatra.
1 glast civitt d arigradq, cu florT la capataie, iard pin
prejurt cu chenarurl.
O bohcea da buhurt stacojiie cu florI mil colturt i chena-

rud inprejurt.
Unt tacliit d Liptca, buril
Rochiile i fustele, atitt cele noT, citil si cele mal purtate.

O rochie s i sa faca pentru d mireasa, dupa modu.

TreI camsi da linot betita cu piale, sa i se faca.
Doaa palarif d Liptca grile (sic).
Unt lantt da aurt dupa moda, grost.
O scurteica da rnerinosu cu coade de samurt.
O fermen d dra de &mil inblanit cu rist.
Unt pelering d horbote.
Doaa plapome de pambrit sadea, iart print prejurt cu chenarI da cele da Viena.
O saltea da stofita firt da firt, cu treI perinute dupt. obiceit.
Patru perinl n'Ad si una mari, pline cu puft.
Patru fete i una mare ale lort, da linott betitt Cu horbote.
Doaa capoate percalt, da noaptea.
Doat tindurT da asternuturI da percall, ca sa s schimbe,
dint carele unult sa sa faca cu horbote.

www.dacoromanica.ro

102

IOAN CONSTANTINESCU

Unatuun gervete, cu mese Iortt, da LipOa.

Patru prosoape.
Doag perechl strimfi da mgtasg.
Patru perechT strimfi da tiriplicl, fine.
Doag perechT pantohT d mgtgsgrie.
Patru perechT ipact da piele.

La 7 Februarie 1834, a fost numit in locul Slugerului

Balut, Srdarul loan Plesoianu si acest fapt reese din
adresp, No. 2 din 7 Februarie 1834, stat in dosarul Epitropii No. 14/1843, pe care loan Plesoianu o face clironomiler (mostenitorilor) rep. slugerul BA,luta, pentru a-i preda
hrtiile bisericei, spunndu-le prin aceasta adres ca a fost

numit Epitrop atat din partea stpanirei cat si din aceia

a Ctitorilor.

t Vornicul Iordache Otetelieanu.

La 1835 Noembrie 25, vine din partea Statului ca Epi-

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII MAICA PRESESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

103

trop Iordache Oteteliseanu, pe care-1 gsesc In acelas timp

si Inca de la 1827 boer la divanul Craiovei, calitate pe

care o continu si In 1848.
Ca Epitrop, acest Iordache Oteteliseanu, a lucrat nelnIntrerupt timp da aproape 10 ani, adic pan& la 1847
inclusiv.

In acest interval, adica prin anii 1839 II gsesc avand

titlu de Mare Clucer, iar In anii 40-43-44 mare vornic.
Pentru c in timpul administratiunii acestui Epitrop, s'a
prefcut din nou Biserica, care fusese dar'amata de cutremurul mare, dupa cum am artat, deci un act de prea
mare Insemntate pentru acest asezmant, m'am interesat
cu ocaziunea cutarii fotografiei sale, la Biserica Sf. Ilie
din acest oras, unde acesta a fost Ctitorul Bisericei, ca
frate sau descendent al lui lije Otetelisanu intemeietorul
acelei Biserici i d'and de piatra mormntului su, care se
gseste In interiorul Bisericei Sf. llie, asezat la dreapta
imediat la intrarea in Biserick am tradus inscriptsiunea
acestei pietre, avand cuprinsul urmtor:
Viu este. dumnezeu si viu este ceea ce umbla In caile sale
asa viata in inimile dreptilor i suvenirul virtuosului barbat a
caruia tarana zace supt aceasta piatra.
Vornicul Iordache Oteteliseanu nascut 1776 Ghenarie 28 cres-

cut In brate de pariuti nobili cu titlul si cu fapta, educat

inzestrat Cu bune Invataturi, dupe aceea Insarcinat de timpuriu
pe de o parte cu grele griji ale casi parintesti, pe de alta cu
cele mai importante posturi ale Statului, fu cel mai Cu caldura

iubitor de rude si ocrotitor de aproapele su traind o viata

patriarhala In mijlocul numeroasei familii de surori, nepoti si

strenepoti, tacand un trup si un suflet cu fratele su, Imbri povatuind fara preget i fara partinire interesurile or
caruia om alerga la dansul, tot'dauna drept judecator, cu adanca
Intelepciune In chibzuirile i lucrarile sale.
Patriotul cel mai luminat, Intemeietor de Insemnate asezaminte publice; fu cinstit i respectat In toata vremea de toti
cei ce iau cunoscut virtutile, i dupe o cariera, asa de onorabila in curs de treizeci i doui ani aflandu-se In cea dupe urma,
urma, Prezident al Divanului Civil din Craiova, Raposat In 6
ale lunei lui Septemvre 1844 garbovit de griji i osteneli, i sad

www.dacoromanica.ro

104

IOAN CONSTANTINESCU

se tmmormnta In Biserica Ctitoriceascg a familiei sale, Sft.

Ilie din Craiova, puindu-se aceasta piatra peste ale lui ramg4e
de catre Obiditul sau frate Paharnicul Grigorie Otetelipanu".

La 1845, vine In locu-i fratele su Grigorie .0tete1iseanu,

inginer care, de
divanul Craiovei.

asemenea ca si acesta erea si boer la

f Aga Grigorie Oteteleianu.

Gr. Oteteliseanu a continuat a lucra cu Epitropul Ctitoricesc Srdarul loan Plesoianu.

Calitatea Srdarului Plesoianu inceteazA In anul 1839,
venind In locul su Pitarul Sandu Guran care lucreaz
pana la 1851.
Epitropul Gr. Oteteliseanu paharnic care la 1856 era si
Ag, lucreaz neIntrerupt ca Epitrop In aceasta calitate
p,n5, la 1869 Iunie, adic timp de 24 ani.

www.dacoromanica.ro

t Serdarul Toma Str5,mbeanu.

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISEI4ICII MAICA PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

105

Gr. Oteteliseanu a incetat din viata In Iulie-Noembrie

1869.

Dupa Pitarul Sandu Guran a venit In 1856 ca Epitrop

Ctitoricesc, Sardar Toma Strambeanu, care In acelasi timp
era si avocatul domeniului bisericei.
Sardarul Toma Strambeanu a Indeplinit calitatea d
Epitrop pana la Inceputul anului 1863.

De la 1863 pan& la 1865 August a lucrat ca Epitrop

Ctitoricesc d-1 Nae Maldarescu.

La 1865, August 12 a venit in locul acestuia. Petre

Rezeanu care a lucrat In aceasta calitate pana la anul
1872 Ianuarie.

-i-

Petra BRIM Rezeanu.

Acest Petre Rezeanu, In 1869, 1870 si 1871 avea si

calitatea de ajutor de primar al orasului Craiova. Tot pe

www.dacoromanica.ro

106

IOAN CONSTANTINESCU

timpul acesta adica pe la 1865 era si Presedinte de Tribunal.

t Colonel D. Toplicescu.

Tot In anul 1872, dupa incetarea administratiunii lui

Rezeanu, este numit ca Epitrop Ctitoricesc D. Toplicescu,
iar la 1870 Ianuarie vine din partea Guvernului P. Mihail.

D. Toplicesou administreaza papa la 1882, mai bine

de 11 ani, iar P. Mihail pana la 1875.
Acest P. Mihail a Indeplinit fiind chiar ca Epitrop si
anume dela 1872 pana la 15 August 1878 si functiunea de Gassier al Epitropii.
La 1876, P. Mihail ramaind numai Cassier, vine In
ca Epitrop N. Constantin-Zatreanu care In
1877 este in-11=ft de Guvern prin D-1 A. Betolian advocat
D-1 A. Betolian continua a lucra cu D. Toplicescu pan&

locul sau

la anul 1882.
La 1883, vine In locul d-lui Betolian, D-1 Em. Niciu
advocat care lucreaza numai In acest an cu D. Toplicescu

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL DISERJGII MAICA PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

107

Epitropul Ctitoricesc, iar In 1884-1886 continue administratia asezamantului cu noul Epitrop Ctitoricesc d-1 Toma
Mar-Ocneanu, fost Procuror General al Curtii de Apel din
Craiova.

t P. Mihail.

T. Mar-Ocneanu face acte de administratie neintrerupt

papa In anul 1895, adica timp de mai bine 11 ani.
La 1887, vine In locul d-lui Em. Niciu. din partea Guvernului, D-1 G. N. Pessicu care lucreaz, ca Epitrop In
anii 1887 si 1888.
La 1889, este numit ca Epitrop din partea Guvernului
D-1 C. Carianopol, care lucreaz, cu D-1 Toma Mar-Ocneanu

pana In anul 1895

La 1896, este numit ca Epitrop Ctitoricesc D-1 General
de divizie Gh. Anghelescu, iar din partea Guvernului D-1
G. Geblescu.

In ce priveste pe D-1 General Gh. Anghelescu, d-sa con-

www.dacoromanica.ro

'108

JOAN CONSTANT1NESCU

tinue administratia neintrerupt pan

G. Geblescu 'Ara la 1899.

la anul 1905, iar D-1

N. Constantin-Z At reanu.

La anul 1900 vine In locul sau D-I C. Carianopol, iar

la 1901 ja aceast5, c,alitate D-1 1. Bombacil.
La 1902, este numit din partea Statului tot D-1 G. Geblescu, care administreaza pana. la 1904 inclusiv.
La 1905 ja aceasta, calitate din partea Guvernului D-1
I. D. Grecescu, care la 1906 este numit din partea D-lor
Ctitori i functioneaza pand, la finele 1907, cnd Inceteaza
din viaVa. Tot in 1906 este numit din partea Guvernului,
D-1 C. Carianopol, care de asemenea functioneaza pan& la

1907.

La 1908, este numit din partea Guvernului D-1 Nicolae

Romanescu actualul Primar al orasului Craiova, iar din
parteanD-lor Ctitori D-1 advocat Petre Chitu, fratele fos-

www.dacoromanica.ro

iSTORICUL bISERICII MAMA. PEECESt A DEL& DUDO DIN dRAIOVA.

100

tului Ministru Gheorghe Ch# si ambii administreaza neintrerupt pana la finele lunei Decembrie 1910.

I- Anghel Betolian.

La Inceputul Ianuarie 1911, este numit din partea Guvernului D-1 N. Coanda avocat, iar in acelas an, luna Martie
este numit ca Epitrop Ctitoricesc, d-1 avocat Iuniu I. Talpeanu
si ambii administreaz, pana la 10-15 Noembrie acelas an.

La 10 Noembrie 1911, vine din partea Guvernului D-1

Capitan G. Raicoianu, iar la 27 Noembrie acelas an D-1
Maior S. Baitler din partea D-lor Ctitori si administreaza
primul pan& la finele Noembrie 1912, iar secundul pan&
la 14 Decembrie acelas an.
La 1 Decembrie 1912 este numit din partea Guvernului
D-1 Alexandru Carianopol avocat, fiul fostului Epitrop C.
Carianopol, iar pe ziva de 15 Decembrie acelas an D-1

www.dacoromanica.ro

i0AN CONSTANTINESC11

Alexandru Georoceanu, profesor din partea D-lor ctitori si

administreaza primul pana la 9 lanuarie 1914, iar secundul pan& la 4 aceiasi luna.

La 5 lanuarie 1914 revine ca Epitrop Ctitoricesc d-1

t Em. Niciu.

Petre Chita' care administreaza singur avand si delegatiune

din partea D-lui Ministru al Cultelor, pana la 2 Aprilie,
cand este numit din partea Guvernului D-1 Constantin M.
Ciocazan advocat.
D-1 Petre Chitu, continua a lucra ca Epitrop Ctitoricesc

pana la 4 Aprilie 1914, cand vine in locul d-sale D-1

Marin Pretorian, 'nginer si Profesor, care impreuna cu D-1
Ciocazan continue a face acte de administratie pana In
prezent.
Dintre fostii Epitropi se gasesc in viata D-lor: G. N.

www.dacoromanica.ro

IgTORICUL IIISERICII AlkIdk PligdESPA DgLk tinny bIN caMoVik

111

essicu, General G. Angelescu, I. Bombacil, Nicolae Romanescu, N. Coancla, Iuniu I. Tlpeanu, Cdpitan G. Bicoianu, Maior S. Baitler, Alexandru Georoceanu si Alexandru
Carianopol.

t Toma Mar-Ocneanu

In privinta functiunii de secretar si aceea de Casier,

primi auxilian i ai administratiunii acestui asezmnt, am

gsit c aceste doll& functiuni s'au indeplinit timp de aproape 26 ani numai de ctre Cassier, care In acelasi
timp era si insrcinat cu cantelaria si ingrijirea la cele
dinl'untru ale bisericii".
Cercetnd astfel budgetele incepand de la 1836, am

gsit el dela aceasta data si pan la 1845, era insrcinati cu trebile din luntru biserici, cand Ctitorul Ioan Ralea, cand Epitropul Ioan Plesoianu, iar pentru tinerea corespondentii si socotelilor se vede trecuti 2 scriitori, care

www.dacoromanica.ro

412

10AN CONTANTNESU

se pl'Ateau dintr'o sum global prevazut cu destinatiunea

pentru ingrijirea celor din luntru ale biserici".

G. N. Peicu.

In fine, de la 1846 asemenea budgete se contrasem-

neaz'a de ctre Savva Ioannovici cnd cu calitatea de secretar cnd cu aceea de casier, iar In corpul budgetelor,
la partea cheltuelilor, Incepand dela 1849 si pana la 1861,
cat a functionat acest Ioanovici, adic aproape 20 ani,
se vede trecut astfel: leafa Casierului insrcinat cu cantelaria i ingrijirea la cele din luntru ale Bisericei.
Acest Ioanovici, dup cum reese dintr'o adres a Ctitoriei bisericei sfntu lije din Craiova No. 20, din 20 Tulle 1854, se gsea la aceast dat i Epitrop al numitei
biserici, pus de sigur de ctre Epitropul Grigorie Oteteliseanu, unul dintre Ctitorii acelei Biserici.

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL RISERICII MAICA-PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

113

La 1861, Incetand din viga Ioannovici, este numit

Casier K. Oculescu, care In acelas timp ca i predecesorul

sa este si sef al cantelariei Epitropiei", functiuni pe care
le ocupa pana In anul 1871, astfel ca. tocmai In 1872
se Infiin0aza In aceasta privin!,:a dou, funcVuni distincte

una de alta.

General Gh. A.ngelescu.

XI.

Despre diverse acte importante de administratie cu

caracter de binefaceri, sau dispozitduni privind
slujba bisericeascil.

Unul din aceste acte care-si are importanta lui este

Infiintarea Corului.

Incepand cu budgetul pe 1836 cel mai vechi peste care

8

www.dacoromanica.ro

414

LOAN CoNsTANTINESCU

am dat In arhiva Epitropiei, In dosaTul No. 7/1836,

am gsit ca la acea data exista deja acest cor, evident
intr'un mod cu totul restrans
Aa, la partea cheltuelilor, se vede trecut la s'ambrii" lei

1890 pe an un dascal pentru Invatatura a cinci copii

muzichie spre folosul bisericei".

I- George Geblescu ').

Acest fapt mi-a format convingerea, ca existenta acestui

cor, trebue sa fie cu mult mai veche i astfel cercetand

diferite dosare, am dat In dosarul No. 22/1834/62 la fila
135, peste o jalba adresata Epitropiei la 1856, de catre
cantretul din dreapta, Tudorache Dimitrie, jalb, din care
se va vedea ca bazele liDlli asemenea cor s'au pus pentru

prima data in anul 1819.

Iata ce spune acest Tudorache cantaretul prin jaiba sa:
1) N. A. Fotografia rep. George Geblescu, nu este aceia din ultimii ani ai
vietii sale, ci Cu mult mai tanAr, de oarece nu mi-am putut-o procura pe
aceea din irma.

www.dacoromanica.ro

1SToRICuL 1:11sER1C.11 MA1CA-PRECEsTA DELA MU DIN CRA1OVA

ii5

Sunt 37 de ani de cnd ocup postul de cantgret primar la

sfanta Bisericg Maica Precista Dudu dintr'acest ora, si In tot
cursul acestei vremi nu rn'a silit niel o trebuintg apgsgtoare

ca astgzi ca sg,m

argt cu o a,semenea dureroasg, reclamatie

cgtre cinstita Epitropie.
Iuainte de ami argta plIngerea Insg, am socotit de trebuintA
a face o desluita argtare de chipul cu care m'am rtlnduit
am stgruit pang astgzi cntgret la aceasta sfantg bisericg.

Constantin Carianopol.

La anul 1819 am fost chernat dela Bucuresti de cgtre rep.

slugeru MIA& ca sg ocup acest post cu leafg de lei 1200 pe
an si cu Indatorire de a avea i locuinta In incaperile Sfintei
Biserici. Tot In anul a cesta Insg, rep. slug. Bgluta Epitropul cat
si notabilii boeri rg,mnand multumiti de slujba mea de canret, precum si de noul sistem de muzichie ce am introdus la
aceastg Stantg Bisericg, care pang aci era necunoscutg In acest

www.dacoromanica.ro

.116

IOAN CONSTANTINESCU

oras, printeadins sfat ce tinura la Caimacamia dupe acea vreme,

ma, Insarcinara i cu postul de profesor de muzichie cu osebita

leaf& de lei 1500 pe an, care leafa s'a chibzuit a mi se respunde din venitul a patru biserici, Intre care se socoteste
Maica Precista; dela aceasta din urma insa n'am pretins nici o
plata pentru noua sarcina ce mi s'a dat, multuminduma de aci
mime cu lfa de cantare i cu locuinta In curtea bisericii.

I. BombAcila.

La anul 1829 fiind casatorit am prelnoit contractul cu rep.

sluj. Baluta In care s'a hotarat iar ca locuinta mea sa fie
tot In Incaperile sf. biserici, aceasta legatura, Insa nu tinu mutt,
cad la anul 1830 viind porunca Guvernului ca in aceste inceiperi
sei se a. ese $coalele publice, eu a trebuit sa es din ele si sa locuesc in Incaperi cu chirie o vreme IndeIungata, am platit
zic chirii insemnatoare pentru locuinta mea Nina In anul 1842
card s'a streimutat d-1 Ilfaiorescu cel de atunci inspector al coalei
din fnceiperile care pz eu astazi.

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII MAICA-PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

117

Kipul insa prin care mi s'a dat de iznoava locuinta In curtea

sfintei biserici este ca eu reclamasem la cinstita Epitropie des-

pre putina leafa ce primeam si care nu era de ajuns pentru

sustinerea vieti si plata chiriei si rep. Mare Vornic Iordache
Oteteliseanu impreuna cu asociatul d-sale Epitrop precum
cu d-lui Ctitorul marele paharnic I. Ralea luand in bagare de
seam& plangerea mea etc.

t I. D. Grecescu.

lar mai jos.

Pe cand dar eu dup, dreptate asteptam ver o mangaere sau
resplatire din partea cinstitei Epitropii pentru indelungata
neprecurmata mea slujba de 37 ani ca cantare t primar care
am putut trage asuprami in toata vremea atat multumirea cinstitei Epitropii i verbala i prin osebit act ce am la mana cat
si a notabililor boeri si a obstei intregi ce se intrece a veni la

www.dacoromanica.ro

118

IOAN CONSTANTINESCIl

acest sf;Int loca pentru regula canturhor ce m'am silit s, tiu

ca Profesor de muzichie care am avut tot d'auna i am i
astazi coala deschisti pentru ori cati tineri doresc sa Inve0
aceasta arta. etc."

Nicolae Romanescu

XII.

Despre casa pentru zmintiti de minte.

Primele dispozitiuni de Infiintarea unui ospiciu de alie-

nati sau mai exact, c, aci la aceasta bisericA a existat

chilii pentru bolnavi ce nazuesc spre tamaduire" are o
sorginte tot asa de veche ca i nsui intemeerea biserici
acest fapt se spune In hrisovul Domnitorului Alexandru

loan Ipsilant, dela 18 Martie 1778, de care am vorbit In

acest istoric i in care se arat, c fondatorii Fotescu

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII MAICA-PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

119

Hagi Gheorghe loan preacand biserica de lemn in biserica

de piatra, tot atunci au facut si chilii pentru bolnavi.
De asemenea, din hrisovul Caragea dela 1813, am va-

zut ca bolnavi scapatati aveau aci pe 'MO, odihna

hrana din veniturile biserici.

Petra Chita.

Din actele de administrgie insa, existente in arhiva Epi-

tropiei, am gasit ca la 1854, s'a infiir4at prin budget un

post de ingrijitor la acesti bolnavi cu 400 lei anual, iar
la 1856 s'a mai infiintat o femeie de serviciu si un randas
portar, prevazandu-se si 1500 lei pentru repargia incaperilor din chilii pentru bolnavii zmintiti" ; Dupa deviz
ins& se vede ca reparatia i constructia acestor chilii costa
lei 28.040 parale 4. Aceste reparatii nu s'all facut OM, la
1866, fiinda, tocmai In acest din urma an se mentioneaza in
budget ca chiliile ne mal putand fi reparate din cauza

www.dacoromanica.ro

120

IOAN CONSTANTINESCU

ruinei se admite 29.000 lei pentru prefacerea lor, din care

s'a pus In budgetul pe acel an lei 14.000 pentru inceperea lucrarilor.
Cat pentru intrqinerea bolnavilor adica ca hrana etc.,

la 1860 gasesc o prevedere budgetara de lei 4090 si

anume:

N. N. Coand.

SA se cumpere troj stAnjini de lemne pentru bolnavi, fiindcg

n'ajunge un stj. cum au fost In anul 1858 . . . lei 378.

sa se dea pentru hrana bolnavilor smintiti
sgraci
400.
Leafa ingrijitorului pentru bolnavi cu adgogire
de lei 600 pe an
1800.
Sgmbria randaplui pentru bolnavi, cu adgogire
de lei 276 pe an
756.
Idem a femeii slujnice la bolnavi, asemenea
756.

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII PdAICA-PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

121

Toate aceste masuri, fat ca cele aratate In cele doua

hrisoave dela 1778 i 1813, erau evident numai ni te Imbunttiri a unei star care de fapt exista deja de aproape
un seco!.

Iuniu I. Talpeanu.

Cercetand motivul care a prezidat la Infiintarea unui

asemenea adapost pentru ace0i suferinzi, fiindc'a eram
convins, ca o atare masur6, nu era justificata de mu4imea
cazurilor de dement, care aveau loc la acea data i acest
fapt rezulta din Insui prevederea budgetara derizorie pentru

hrana (nici 200 lei anual calculat dupa valoarea monedei

unui leu de astazi), am gash cu surprindere, ca tot oredina ce se punea In minunile Sfintei Icoane a Maicii Domnului, fusese motivul luarei acestei dispozitiuni.
Faptul acesta il arata hrisoavele domneti i. alte do-

www.dacoromanica.ro

122

IOAN CONSTANTINESC ti

cumente de la fondatori si donatori; dar pe lang aceasta,

chiar In budgete prevederile de cheltueli in acest scop se
treceau Cu o asemenea menOune.
Astfel, In budgetul pe 1858 unde se prevede leafa ingrijitorului pentru acesti bolnavi, se gaseste urrnatoarea
vorbire: leafa ingrijitorului bolnavilor cari nazuesc la
Sfanta Icoana."

Capitan G. BAicoianu.

Tirand seam de toate acestea, de chipurile de argint

care se aducea de multimea bolnavilor la Icoana i In
sfarsit de dispozitiunea ce Epitropia luase tot In 1854,

In privinta darurilor aduse la danta Icoana de catre

acel smintit la minte Dimitrie Vasile Pavlovici, cum ca
sa nu i se libereze maicasi darurile aduse de acesta, asteptandu-se ca doar se va insanatosi daniasul si va famine
darul bun, trebue sa privim In aceste fapte, c Sfanta

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII MAICA-PRECESTA DELA DUDO DIN CRAIOVA

123

'coma exercita o putere covarsitoare asupra sufletelor cres-

tine, nu numai la cei de jos, dar si la cei de sus, adica

asupra perscianelor cu situatiuni si cu cultura timpului. Si
aceasta credinta se .baza, poate nu numai pe ce era scris

in documente, dar mai mult sau mai putin pe fapte sau

evenimente vazute cu ochii, ori transmise lor prin viu grai
de martorii oculari ai unor asemenea minuni.

Maier S. Baitler.

Poate ca fondatorii, cari marturisesc prin atatea documente si in special prin acela din leatu 1766 Iulie 15 si
1781 Febrarie 10, precum si prin testamente CO sfanta
Icoana e facatoare de minuni, se va fi convins prin ei
insasi, de aceste minuni, care ii va fi si indemnat sa porneasca la intemeerea bisericei si sa starue atat de mult,
la intemeerea si intarirea pe veci ai acestui Asezamant.
Deci dar, numai credinta in minunile acestei sfinte Icoane,

www.dacoromanica.ro

124

IOAN CONSTANTINESCU

a fost motivul Infiintkei unei Case de adapost, pentru

aceste nenorocite victime, fie ale unei ereditati, fie ale unei
boale fizice, abuzuri, sau boale morale.

Alexandru Carianopol.

Constatarea Insa destul de trista, pe care trebue sa o

facem cu groaza, este comparAiunea ce ne-o da progresul
pe zi ce trece al acestei nenorocite boale;
La 1860 se cheltuia dupa cum vAzuram 4090 lei pe an,

ceea ce ar veni calculat pe moneda de astazi mai putin

de 2000 lei,aceasta pentruca la acea data nu se gasea
In cautarea acestei case nici 10 bolnavi, i lucrul acesta
reese din budgetul pe 1862 In care se vede trecut: hrana
pentru 16 bolnavi i 5 servitori a 36 parale pe zi".
Astazi Insa se ridica anual la aproape 100, numarul
bolnavilor cautati In Sanatoriul de alien* al acestui Avez'amant, i pentru Intretinerea acestui Sanatoriu, Aeza-

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL DISERICII MAICA-PRECESTA DELA DUDIJ DIN miaow,

125

manta' trebue sa suporte o cheltuiala de aproape 90.000

lei anual!... si cine stie! In cazul cand Epitropia ar admite o primire de bolnavi In numar neconditionat, daca
nu s'ar Indoi In cateva luni numrul acestor desmosteniti
ai soartei!... Si sa nu uitam ea' In Romania mai exist& si
alte Case pentru asemenea bolnavi, cum este Socola" de
la Iasi, Infiintat si Intretinuta de Epitropia Bisericei sfantul
Spiridon din Iasi, precum si Ospiciul Marcuta din Capitala,
al Eforiei Spitalelor Civile, unde de sigur cu statisticele
privitoare la miscarea acestor bolnavi, exist& aceleasi triste
constatari.

Alexandru Georoceanu.

0 organizare Ins, a acestei Case, prin tratarea bolnavilor cu concursul stiintei medical, pare ca nu s'a Inceput de cat abia prin 1858.
In aceasta privinta, gsesc un raport al Epitropiei No.

www.dacoromanica.ro

126

WAN CONSTANTINESCU

77 din 16 Iunie 1858, catre Administratia Judetului, prin

care aratandu-se pericolul cu tinerea primului zmintit furios In chiliile bisericei, anume Hagi Dumitru Gheorghiu,

se adaoga ca nu este cu putinta a se tinea In

chiliile

din curtea bisericei un asemenea furios nebun fiindca

Intraceasta curte lacuesc mai multi amploiati de ai bisericei, Preoti, Cantareti i alti cari u familii i copii
mici, pre langa care se mai adapostesc si multi bolnavi,

C. M Ciocazan.

de alte boale iinitite precum ipiliptie ce nAzuesc la

sfanta icoana a afla tamaduirea si osebit de aceasta

atat la serbatori cat si In zile de lucru este mai totdeapuna biserica plina de orkani de amandoua secsele

de toata treapta si care vin de asculta sfintele slujbe

si se cinstesc acatiste
paraclise apoi cand s'ar tinea
nun zmintit i nebun in gradul cel mai dupa urma in
curtea biserici, nu numai ca s'ar tulbura in deobste linistea tuturor mai sus numitilor dar si fameile care sar
i

www.dacoromanica.ro

lawmen DISERICII DIAICA-PRECESTA DELA DUDU DIN CDAIOVA

Intampla a

fi Insarcinate,

precum

127

i copii speriinduse

zbieretele nebunului prea lesne li sar putea Intampla

vre o nenorocire osebit de alte primejdii ce pot sa izvorase& din faptele nebunului la IntAmplare de a scapa

din paza unui singur randas destinat pentru ingrijirea

,pAtimasilor etc..

j0,0.1.111.

...I.

t,

Marin Pretorian.

Pare deci ca cazul acestui nebun furios a avizat la luarea unor masuri serioase In privinta cautarei unor asemenea bolnavi.

In privinta icoanei, cum ca In 'ea se punea o credinta

nestramutata de Insanatosirea bolnavilor, am gasit In dosarul No. 9/1835/62 la pagina 49, o Incheere a Epitropului din partea Guvernului, cu data 15 Noembrie 1862,
prin care acesta constatand ca ingrijitorul bisericei si al
ospiciului, Tache Branescu, rasa aceasta Icoana s'a fie trans-

www.dacoromanica.ro

128

IOAN CONSTANTINESCU

portat. In ora la casele bolnavilor, a pedepsit pe acest

funcionar cu scoaterea din serviciu i Inlocuirea lui cu
Petre Bancov;

Astaz1 aceasta casa purtand numele de Sanatoriu de

alienar , are o instalatie complecta de Hidro-electro-terapie construita i Infiintat cu toate cele necesare la anfi
1908-1910 la care data s'a i pus In funqiune.
XIV.

o subventiune destul de important& a servit biserica

Pensionatului de fete din acest ora Lazaro-Oteteliseanu",
incepand inca inainte de 1841.
La Inceput, aceast subventiune erea cam de 23.000

lei anual, iar mai tarziu, adic dupa 1851, din cauza
nu se achitase regulat, ajunsese i aceasta conform ofisului Princiar No, 1566 din 1851, s'A se plateasca cu jumatate din veniturile bisericei. Prin 1864 aceasta contributiune se ridica la suma de leT 192.255 i 37 parale anual.

Dar In aceast privinta, sunt doul documente constatand ca Biserica Maica-Precista de la Dudu, a suportat cu veniturile sale toate cheltuelile savarirei cladirei
*coalei externe de fete, a prefacut din temelie Pensionatului Lazaro-Oteteliseanu i a zidit i coala Central.
Unul din aceste documente st In dosarul No. 22/1834/62
fila 6 i are cuprinsul urmtor:
Cinstitului sfat orasenesc din Craiova".
Din socotelile anului trecut incheiate de catre cinst. sfat este
cunoscuta starea i trebuintele sfintei biserici si pe Maga aceasta
Tricepanduse i cladirea qcoalei externe care urmeaza a se savali in vara viitoare fiind foarte de neaparata trebuinta sfintei
biserici.
Cu cinste rugam cinstitul sfat ca sa faca cuviincioasa punere

la cale a serie unde se va cuveni ca sa se dea voe sa se Tmprumute biserica dela vre-o casa publica o suma de trei patru
mii de galbeni cu soroc de ani mai multi i cu dobanda, care
sa se plateasca la fieste care an din venitul ei i fiindca banii
pensionatulid de care se ;`ine fcoala externd sant hotarati a se

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL DISERICII MAICA-PRECDSTA DELA DODD DIN CRAIOVA

129

slobozi din venitul bisericii dupa ce se va plati mai nainte

datoria, se va sdidea dobanda pa cata suma se va numara
nainte ca si biserica sa nu ramae In paguba si scoala externa
sa nu 'ncerce zeticnire din lucrarea sa.
Anul 1844
Luna Noembrie 22

No. 14
Craiova".

Tot din acest dosar si In special din adresele 12/1848,

18/1847 si 27/1849, reese c Epitropia se imprumutase
de la Eforia Seoalelor Cu 1700 galbeni dand chitanta urmatoare:
1700 adeca una mie seapte sute galbeni austriacesti i olandezi ne-am Imprumutat supt isclii Epitropi ai Bisericei Maici
Precesti Dudu de aici din Craiova dela cinstita eforie a scoaIelor din printipatul Romaniei, In trebuinta mai sus pomenitei
sfintei biserici, pe care galbeni ne fagaduin ai respunde cu soroc
de acum pana in trei spre zece luni adeca la ntia zi Ghenarie
anul 1849, Impreuna Cu dobanda lor cate cinci la pung5. pe
luna dela 20 ale trecutului Aprilie anul urmator 1847 pana
vor respunde fiindca aceasta imprumutare este facuta Inca din
anul 1846 Aprile 20 si s'au piatit dobanda putina pe un an
,,pan 5 la 847 Aprilie 20, ramaind a se plati de atunci incoace
dobanda pana la desfacerea capetelor.
1847 Decembrie 1, Craiova
No. 16.

Cel de al doilea document este acel raport trimis Ministerului Cultelor si al Instructiunii publice la 10 Noembrie 1856, de catre Epitropul din partea Guvernului Gr.
Otetelisanu, ca o Intampinare In contra rapoartelor Epitropului Ctitoricesc Toma Strambeanu, raport de care am
prin care discutandu-se de acest Epivorbit mai inainte
trop dihonia ce exista Intre numitul i Epitropul Ctitoricese, arata In acelas timp. c aceasta hiserica, a facut
cu cheltuiala sa In anii 1835 si 1836 reparatia ruinelor
i

incaperi pensionulni de fde Lazaro-Otetelifanu dinteacest

oras, In anii 1838 si 1839 zidirea scoalei centrale si

9

www.dacoromanica.ro

130

10AN CONSTANTINESa

gal-sit In anul 1844 zidirea incaperilor ?coalei externe de

fete".

In privinta acestor destul de Insemnate servicii pe care

Biserica Maica Precesta dela Dudu le-a fcut pentru aceste
dou scoale, Pensionatul si scoala extern care apartineau
fondatduni Lazaro-Oteteliseanu, nu pot preciza neavand acte

la Indmn, dac ele au fost opera acestei biserici ca o

consecinta a principiilor ei de binefaceri, sau ea aceste
scoale au apartinut mai Inainte chiar acestei biserici; sau
In fine, c' toate aceste obligatii de lucrri i ajutoare bnesti, se datoreaz faptului ca unul din Epitropii acestui
Asezmnt, adic Vornicul Iordache Oteteliseanu, In timpul
cruia s'au fcut toate aceste lucrri, fiind poate unul
dintre fondatorii Fondatiunii Lazaro-Oteteliseanu sau des-

cendent al acestui Oteteliseanu, a struit si a determinat

cu calitatea sa de Epitrop, pe colegul ssu Serdarul Ioan
Plesoianu si pe ctitorul loan Ralea, ca aceast Biserics
s contribue la attea acte de foarte mare insemntate
pentru fondatiunea Lazaro-Oteteliseanu.
Murind acest Iordache Otetelisanu, dup cum am vazut

a venit ca Epitrop din partea guvernului fratele su Aga

Grigore Oteteliseanu, care administrand o vreme foarte in-

delungat, a avut toat putinta ca s fac a se respecta

dup moartea fratelui sau, acea insemnat contributie
bneasc de ajutor, pe care biserica Maica Precesta de la
Dudu o fcea fondatiunii de mai sus.
Aceste din urrn presupuneri, sunt cu att mai tritemeeate, cu cat se vede Ca la 1841, a intervenit ofisul Domnesc No. 249 din 8 Martie acel an, un ofis aproape arbitrar din punctul de vedere al obligatiunii ce se punea acestei

Biserici, pentru a ajuta fondatiunea Lazaro-Oteteliseanu.

Vazand jurnalul incheiat de catre sfatul administrativ ecstraordinar la 19 ale lui Noembrie din trecutul an, ce mi sau In-

fatiseat de catre acel departament pe langa raportul cu No.

2791, atingator de cererea ce prin jalba catre Domnia mea au
fAcut Inca de la 9 Aprilie, anul 1837, uniI din orAsani orasului
Craiova a li se da ajutor din veniturile Biser.ici Maici precesti
ot dudu din acel oras pentru t;inerea pensionatului de fete ce
este a se Infirrt,a acolo.

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII MAICA-PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

Vgand argtarea ce ni sg face prin pomenitul jurnal c

131

fos-

tul intrand In cercetarea ctitoricestilor asezgrninturi ce i sa

Infgtiseat de care acel Departament de si lea ggsit asemanate

cu jaiba ctitorilor acei Biserici a cAreia coprindere este cg
aceast Bisericg neatarnat fiind, qui se va supune la o asemenea dare, atunci se va socoti ca un metoh dar le ad vAzut
a fi deopotriva si privitoare catre faceri de bine pentru pomenirea acelor ctitori.
LuAnd In bagare de seama chibzuirea ce face sfatul cg dupg
ce mai intai s vor scoate obidnuitele cheltueli pentru tinerea
pomenitei Biserici, apoi a treia parte din prisosul venitului sg
se d'ea In trebuinta tineri pensionatului de fete socotindusg si

aceastg una din cele mai insemngtoare faceri de bine si cu

care nici o calcare nu se aduce ctitoricestilor asezgmanturi.
Primim Domnia mea de bung aceastg chibzuire pentru argtatele cuvinte si poruncim a sg face urmare intocmai D-lui Seful
Departamentului trebilor bisericesci va aduce aceastg poruncA,

a noastrg la indeplinire.

Las prin urmare altor persoane care vor ctmoaste mai

bine sorgintea acestor importante acte, a dovedi, Insa numai
cu documente, adevaratul motiv care a determinat pe Administratia de odinioara a bisericii acestui asezamnt, sa faca
toate aceste sacrificii, pentru fondatiunea Lazaro-Otetelesanu.

Fiindca dupe cum vazuram, tot aceasta biserica a suportat cheltuelile zidirii scoalei Centrale In anii 1838 si

coala externa de fete zidit tot de

1839, e posibil ca
1844,
sa fi fost ca si cea central,
aceasta blserica In
i

In ce
dar ridicate
scoala publica i deci ale Statului,
priveste constructiile lor cu cheltuiala acestui asezamant,
dei adresa Epitropiei catre maghistratul orasului No.

14/44, spune c coala externa de fete, tinea de Pensio-

natul Lazaro-Oteteliseanu. Poate ca Scoala central& si acea

extern& Inlocuiau clasele nUmanioase si cele de Invatatura
care dela 1830-1842, cum spune In jalba cantdretul Tudorache Dimitrie si cum ne-a povestit btranul Dimitrie Valerian fusesera in Chiliile acestei Biserici. Sigur Ins& este ea
localul fostei scoli Externe care tine de localul Pensiona-

tului. serveste azi Internatului de fete de Gr.

www.dacoromanica.ro

II.

132

IoAN CoNSTANTINESCU

in acest local se pa'streaza ca Portrete ale fondatorilor,

portretele rep. Vornic Iordache Oteteliseanu i Lazaro.
De asemenea, din budgetul pe 1859, reese ca tot cu
cheltuiala acestui Asezamant, s'a construit biserica din comuna Maglavitu;
SA se faca la mosia Maglavitu o biserica mare de zid noua
dupe planul facut din porunca Guvernului de D. A. Orascu Arhitectul In anul 1855, deviz ce sa sue la lei 63.000.
Din pretul bisericei sa se dea pe acest an 3/4 parte 48.000.,

Aceasta este vorbirea prevazuta In budgetul pe 1859

si pe care imi bazez actul de binetacere al construiri bisericei din numita Comuna.

La 1866, dupa cum reese de asernenea din budget, s'a

dat lei 15750 pentru Infiintarea fantanelor Obedeanu.
La 1866 idern aceiasi suma ca ajutor spitalului Filantropic Central din Craiova.
La 1880-81 s'a Infiintat scoala profesionala de fete Madona Dudu In casele din orasul Craiova, str. Amaradia, proprietatea Asezamantului, cumprata del a D-na Acrivita Tinca.
Conform legei publicata In Monitorul Oficial No. 35/904
Epitropia acestui Asezamant s'a obligat a servi Primariei
OrasuluI Craiova, In interesul aliment'arei orasului cu apa
potabila, o subventiune anuala de 20000 lei, timp de 40
ani, adica In total suma de 800,000 lei.

La 1909-910, tot cu cheltuiala sa, s'a restaurat bisericile dupe mosiile Rojistea i Maracinele cu care s'a cheltuit

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII MAICA-PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

133

aprocsimativ suma de 40,000 lei si in acelas timp a construit i infiintat din nou doua scoli primare pe mosiile
Gabru, i Atlaracinele, care functioneaza intr4inute tot de
acest Asezamant.
XX.

Despre venituri, cheltueli i ajutoare.

De cgiva ani cestiunea ajutoarelor in genere, dar in
special acelea ce se atribue membrilor din neamul fondator, sunt privite de opinia public& cu un interes deosebit
cu toate acestea, se va vedea c asemenea ajutorari fie
catre neamul fondatorilor, fie ctre acela al donatorilor sau

catre persoanele streine, au o sorginte foarte veche la

acest Asezamant;
Faptul acesta il confirma mai intai hrisovul Domnitorului Ghica dela 1828, care referindu-se la fapte petrecute

la 1812, se vede ea Inca dela acea epoca biserica dedea

Elencai A.rmasoia vduva lui Tudoran 50 talen i pe luna,

prin Epitropul Balut. Mai vzurm din aratarea Polcovnicului Ianache facuta Divanului la 1817 Mai 8, Ca Ctitorul Zamfirache a inzestrat dela biserica nepoate i fice de
ale sale; iar ca o dispozi iune constant& In aceasta privinta,
voi cita cifre din diferite budgete aplicate la diferite epoci :

Luand astfel budgetul pe 1838, care se inchee la venituri cu suma de lei 54.695 parale 9, vedem s de si in
acest an se inscrisese la cheltueli suma de lei 28,582, mai
mult decit jumatatea veniturilor totale, pentru inceperea
lucrarilor de prefacerea bisericei stricata de cutremur, totusi s'a inscris si pensiuni suma de lei 11,600 si anume:
Lei 1500 D-ei Elencai Ralini.
1200 Pitaresi Uti Ghimpeteancai.
1200 vaduvei lui Aleco Ralea.
,
600 Stolnicesei Sevastitei Brailoaicai.
1200 Vistieresei Mandi Poenaresi.
600 Teodorache Cantaretu.
)7

1200 sa se lama* la zile mari saracilor precum i

31

p9)

ajutor la copii lepadati.

600 iriti Cvardanii.
600 Setraresi

www.dacoromanica.ro

134

IOAN CONSTANTINESCU

In budgetul pe 1839, cu un venit total de lei 71,328

si 29 parale, i cu o prevedere n trebuinta prefacerei bisericei de lei 38.729 si 34 parale, se vede Inscrik ca
pensii 13.300 lei, Intre care, Stolniceasa Sevastita Brailoaica, 1200 Medelnicereasa Alta Rosianca, 600 Setrareasa
_

-.t A ta;

"
Ha

,i,7. j'...

j,,,.?/

A I. .,-...

.. a
.
ko,....,...(... -,,,, t,,,

-.1,

1.:,,,..1

'

? 1:T

i rf ez -

...-t -opt,'

6ecs ....

....,,:-.;.....,,t '

,..,

;I, , ,. -

4. .7"...,..::: ,:.": .1-1

.k./73.i. 241,,,,,, L ...y.c

.
It", A 414...-

',,

-11 %WA: ,,, St I in Ayr/

.,,.

,,- i -; .4 .': ,,,,,; /

,i0n-

.C.., '4 :." ;.. ,,, 1, '

...3/ 4 eu.'.;;/ ,?..--.:1',1:,(,

' Y 4;,fi'l.(1-

' . ,< .'')

4,

.. ,C._
., a a a 14A A a eat
el : 1,, -.." .1-411 c
,.,..

".

C., -

;\

,7g

i ...ef,e, ";_ff: :4 .:.,;.1:.: ....i.,0-11..._k.-- -

;VG, .-

, -0,4...; 424

a........

.-4,,a,4aot,a'',...'14.., .,441r...
,, .......4
r ,,o nu,", .
, (,..e 0
..... , % ' 1. ,!,...., .1,47/. '..."

yi. 0
.

io,o.

...-.,

IX x 4 y , ..,S t

,L2
'4"c.V,"-',
.". -,zsaa
nap(.4.:-',.....
c,. ,,,,,.
A., n 9.
jet,

,f".4.
0.

t s: AA. -

ti:e.:/....,16..........

.,...;-..-.1t54. .q ,c... ke...4'

,=4.0.

..

..

I .4.

;1, ,...1,,,t

-, V ,- ii......, frt.,

,a,lial.,,,.., Iwa ap 4 er......_

......., Z., ......:

_j e_ X. /

,.

.: .7.;:,,-..,,,,E..c.,..,,.--, scirc--;Pw-.4---/ t" ---.

,._...
..Ci "PP ka.--.
i40. i f Le, -

.t..2 ..41, $,..4 ,(gt, ,nnYj.A:- ,,,,, `'., )

6 C. - .Vitc...,,C. e

..t.),.
.,,,,v .t,i,4,

,,,, . -z A...wk., . ,..., ,. if, .;

4,... - , ,..0:_ h.
r .....,-..,.,..../...,0,AC. - .4.tc,/;,7,1,_
*7.,"
;,,.. ...A.n,,:'".i
-""----')
..,r.,0,,,'7'-.:`-,6.X,4.0.2
C

,,,i.,,,,e

:
..;.4.tv,z;::'.'...'`.:,.'

44`...--,;,...;,".;v2.1...::::::_,:.:0,..,!-,::.:.1-r-4z:?-..21;.7'...1...?...4.;;.
1 .1 IC

7, 0.
,4" i e IC

-.:11-oLifw.L.V.. ..4.e...)0t,;*
- .4,;14'...,"`""'
.." 0.'--g,.'",-.y...47,-,7,1,-,, ,,,c ,,

4,..i. ..-,..ar, . .1, ' v ,:its AI .

,
.74-5. /1..0 %N.4,-,..,4
15 ...Le ..aitiL,
..., .........

, i,

olz,.(,,._..L..2.,...........f._!...... A.," i

et 'I .. a

4 t..,...,

k.V,C''.',

iq...' (%. ..,,k1 i /

.44Mk:. 4,' .f.'-'2P .%44 .r2... '',4.,...,..- i..;..,3, ,

_,

ii, :,,,,,,,,,,,L71, i:::,:k..:

-1.,3

-.

.--

-.L.
.i.,1,21.........,
,

Fig. No. 20. Budgetul pe 1839

Elenca Paeanca, 600 Pitareasa Uta Ghimpeteanca, cu lei

1800 Vistiereasa Manda Ponareasa, 600 Catinca Oteteliseanca cu Marghioala fiiesa, 2400 Marghioala sotia rap.
Alecu Ralea, 1600 la trei copile de boeri scapatati, 300
Anica sotia rap. Dinca Ralea, 600 Taodorake Kastrino,

www.dacoromanica.ro

135

ISTORICUL BISERICII MAICA-PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

600 pentru cheltuelile pomenirii rap. Alecu Ralea i altor

persoane dintre .care aproape toate cele prevazute in budgetul pe 1838.
Tot in acest an la nsambrii" i cheltueli din launtru

4..4.,-;,t...,4, l'....
2,..

'

7>

, '',,,, f,r:

,.

7.,

V, A ,
'
.,,',.
.., ' ' ' '.:" tnri.;`5,..1.':!.,

,1,..,* .

,,

rns

.7 ,- '

..

r,.

,0

n.'

;.,

..,

'

d1'
.

', r

e 0%, ...... 4f",/..41.....",,,

'......, 1. ...)
`
t Pj j ...r. ...,[A api., ' e 1....f.t.A.
, .1,.. 0., , n:
,
0
.. , 411.1.7.%;.4.: 4.t..-4/...... .... A. ,?:,e.y..., kvi,',..9,......., 4 ......;,...,,,,,,,,,e4,

t,' ,

..1

.....
4t: '' ., r..., 4 . oft ,..r? .,, A.,%+,..,:.:1:41.,71:40,.:,,-*.t,.....e.:4,4,....,:-,--it -'...?..4,41,g'4:f..ti.',.,-;'n-r.
i.

..

.-

r.,-7%-iz-s.. n--:!-v-,,,....'-,-!-!'f....-.""T`7....7-4'":"---'

.:,

-v.

, V

"

...i,. .ne ,

,v""

'

r'r

- ---..,

.
: Ir. V"el.., ...,,
., 4 !nr...
V1.te-;344-,1"-.:-.4-'
- j. -An.

id ;:',0";',`:' ..r;r1; .:-.'''

,,....,..,> 1.. 0 n'...

.6-'7 ,_

'

.. ,,

Ay, -,T7rivvy .i.e.f cr.

.., -7

'

u.'

_,

,,,- ,.,
--rt t u is .--1,./..........-,
.
v.

..._

,,,'......14,41,:Z .:,...:,..c:3 ;,,,, ,, _._:.7.

. -

',..1..... t r .. W02:!:_41,ri

4 ''...?!. "
:f., ...',,,,,,:t.,.....;!... ,.......r.e.,.:;:t1,,:*.,15.,,' - ;
' Av..,
', r:.', ..,,,,,,,,,,,...f.,',..;.:!.,..........4.....;4{
: ,..L.,',...1
- 4 , -,_=,.,
..,.1,...:._4:144,...
...., ...Ai;
, ,,,,,, 1A....,......47y,..711.....,./C''.........
^a e.,...,.li. '
-

''4

,'

"

t,

4.... o,

7 r 4, Or

'

Ara.......,:ii% 4....... ........;,

d,,',

'

..1

..

I.A.-.4?-71/,-. '..' ,,, is,- .;!...,,,,,,......,r - f I ,... 4. r +.4.7.444 ii., i V. ../ ,

.4;100; --. /r..., <711....f...-. '

.,:fe. .0.,..., '

.a

,,

1 ,i;.1,10 I . 1,4,.. 41,24....-...:* 1, ,.../..

-, 4 . .-. ,, - 7G '
..
.- -34, ,. ,..;, -4, .. ,.."...4.4... , ...,..........,,,,,,_
,,, ...1-,-.v;
'a' e P
'.
,...;714
74 Pit. A 4.,./,-. ..., .. , ... ,..........-.,
.....,-yrL!,,,....f,:,
.....,

'

1,-. ....-

..

,-

'
,

.....
.

,.'..-,4-7.
's J...F.....S.4.!,,,,...

sk:i.4.,. '-,...-

,p,..,;
,

`-zT7',1-,.4.y._

4.--

..

-r

....

.:;cr!3::!--A.

$.16.:51;;:i.:',f: ':',..'...,'..C.,-,:A.. .,.."e...:..

,
.

9,

s '-''4
-,. i-;,,,,

'''''

'',IY, 4.-'-...ofir , '..1--_.1-.....:._

3-4..., ,r, '..4.k

,, I.

,...-.

- .....'

'

' ,.

t
e ,4,. .1i,,..11-. ,
...v....C.-

. '.

.
,

'

v-

'.6

i '......Cii,;4,..sX, h.:C.- 4.
,-

, ,r; ,Iii 41 ../., .6,1,..,,,d.1....o

rge4
.

.0 944-4....47............r.*"'...

(.... -$/r .....,..ibee-rt../to.----.

,;/

-, .- -,:-.N,,,,c- .;

.,..,...,. .4 ,,,,,,I. An.. it. , J.

.,

..

'

%1 6.-.:;.:.k..;',..e..4,,,..4;.5.7-.._.

1, le f

: : - ta. e".

... fr".,....

, i.,,,....,..
.,
'. y
e, '...Alt...a,.
, 4, - -,,,,,,...,.....,
.-...7,,,,45,,,,"
or. y re.s re...
,
,
6......4.::,-, . 41[4:4' i',..r..4,...,A444. 4.54?.......

.'..., . .41". ,.,:. 7r rotAii0V,.,,,,,-....,Arr

.......-.-.4Av
. ..
r ; ;.,0
...A...., .. A. .61411,V.'vv!...,,,P
.
.

e ..'

,. .

;,,,,414..f....,.....s.,, .. ,
.

-7

Fig. 21. Budgetul pe 1840

ale bisericei se prevede 600 lei anual la trei preoti, &lid%

ate 200 lei de fiecare preot, 550 Diaconului, 1890 dascalului scoalei de muzichie, etc.
Pe 1840, sunt inscrise ca pensiuni la obraze scapatate" lei 16,100 intre care figureaza cu lei 600 Stol-

www.dacoromanica.ro

136

IOAN CONSTANTINESCU

niceasa Sevastita Briloaica, 600 Pitreasa Uta C-thimpeteanca, 1800 Vistiereasa Manda Poenreasa, GOO Catinca
Oteteliseanca, 1200 Polcovniceasa impreun cu fiiesa Marghioala, 600 Irinita Vardina, 600 Maria Plesoianca 1200
lei Nae Sefendache, 3600 Maria sotia rp. Alecu Ralea,
1200 Maria Ralini, 800 Dumitrana Plesoianca, 800 Pau-

nica Plesoianca, 300 Anica sotia rp. Dinc Ralea, 600

Maria Plesoianca, 100 Dumneaei Ua Jata mare a rep. Popa
Stanciu, carele find preot al bisericei l-au tiat turcii in
vremea a postacii in curtea bisericii uncle se afla pdzind"
si altor persoane.
Si Cu toate acestea in acest an aproape toate veniturile fusese afectate pentru cheltueli necesare constructiuni
bisericei.

La 1841, cu venituri totale lei 185.552 sunt trecute

pensii lei 15.100, Intre care iarsi vedem acele nume artate mai sus inpluSiv Irinita Vardina Cu 600 lei, cu 500
lei polcovniceasa Leanca Strechineasca; Sau pe 1844,
unde sunt venituri numai lei 78.804 bani 14, pensiile se
ridica la suma de lei 27.860 prevzandu-se intre alti cu
lei 4800 D-nei Victoria Blut cusut din anii 841 si 842
fiind c i sau fost trecut numai cate lei 1200 pe fiecare
an. lar acum dupe porunca inaltei stpaniri data la jaiba
numitei, i se mai adaog cate 2400 lei pe an" idem pe

acest an 3600, lei 1800 Vistiresi Manda Poenreasa, 600

Setrresi Elenca Peanca, lei 3600 Maria Ralea, 1200
Irinita Vardina, 1200 Maria sin rposata Polcovniceasa
Brseasca cu lei 1200 Maria Ralea sin Srdarul Ion Ralea, fetelor Epitropului Ion Plesoianu din cate 800 lei li
se face cate 1200 lei de fiecare i s mai prevede tot in
acest an lei 6300 ca ajutor la csatoria D-ei Cocoani Eleni
fiica d-lui slugerul Oteteliseanu, etc.
Pe 1845, fiind venituri lei 75.839 parale 14, se prevede intre altele lei 7875 ca ajutor de cstorie fiicei paharnicului Nicola Oteteliseanu, lei 7875 fiicel Srdarului
I. Plesoianu (care la acea dat erea Epitropul Ctitoricesc
al Bisericei) si lei 3150 pentru cstoria fetei cantretului Tudorache; lei 3600 D-ei Victoria Bluta, 1200 Sita
Mldreasca, 1200 Catinca fiica rp. pitar Ghimpeteanu,
600 Setrresei Elenca Pianca, 480 Anica sotia rp. Dina

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL BISERICII MAICA-PRECESTA DELA DUDU DIN CEIAIO\A

137

Ralea, 1200 Mariei Plesoianca surori d-lui Serdar I. Plesoianu etc.

Inca priveste lefurile preotilor pe acest an se vede tre-

cut cu lei 1000 preotul Ion Pavel iar celorlalti preoti

anume Popa Marin, Popa Enache si Popa Dumitru

Diaconului Dinu pentru multele abaten i din datoriile Ion

si neindreptare dupa, atatea dojeniri ce ti s'au fcut si
Incredintri ce au dat Epitropii ea, se vor punta mai bine

neputand fi suferiti mai mult cu asemenea purtri, nu

,,li se va mai slobozi nicio lean,".
Mergand mai departe cu asemenea cercetri i citnd
In mod global veniturile i alocatiunile pentru pensiuni si
ajutoare, mai vedem urmatoarele tifre:
Pe 1848 venituri lei 78.958.34, iar pensiuni 22.670.
Pe 1849 venituri lei 93.974 parale 34, iar pensiuni lei
29.360.

Pe 1850 venituri lei 90.679.21, iar pensiuni lei 19.760.

Pe 1851 venituri lei 108.301.26, iar pensiuni lei 14.600

la nou fete ce se trag din neamul critorilor si 4200 la

trei din neamul dniasilor". Peste aceste sume se mai prevedea Intre cheltueli extraordinare 250 galbeni adic ju-

mtate din ce s'a kibzuit a se da D-nei Viktoria Blut

la cstoria fiicei D-sale, 100 galbeni idem la csatoria
ficei D-lui Gheorghe Strchinescul Agapiei.

Pe 0854, venituri lei 153.936.33, iar pensil lei 14.200

la cei din neamul ctitorilor sau in total lei 20.770 In care
intra si strini.
In cat priveste lefurile personalului bisericei cantretul
din dreapta este trecut cu 4800 lei anual, cel din stanga
Cu trei mii, un preot cu 1440 lei, alti doui cu cate 780
lei iar diaconul cu lei 126 lunar.
Pe 1857 venituri lei 159.706.18, iar pensiuni lei 128.250.
Pe 1858 venituri lei 374.887 parale 5, lar pensil lei
22.400 farniliei Ctitorilor, .6600 idem dniasilor, 1800 slujitorilor si 9700 strinilor.
Pe 1861, venituri 376.469.14, lar pensii pentru neamul

ctitorilor lei 24.500, pentru acela al donatorilor lei 8400,

iar pentru slujitori i strini le i 30.250.
Pe 1862, venituri 436.04 parale 21, iar pensii lei 24.500,
Intre care se vede trecute Catioca Oraneasca, Victoria aa-,

www.dacoromanica.ro

138

fOAN CONSTANTINESCU

luta, Marghioala Ralea Golfineanca, Elenca Strechineasca,

Marghioala CapatIneanca, Tuta Strechineasca, Barseasca,
Elisabeta Camaraseasca, Safta Oteteliseanca, Marghioala
i Anica Argentoianca etc., iar la cei ce se
trag din servitorii Bisericei lei 4400 Intre care Pauni rap.
Saya Ioan ce a servit bisericei mai multi ani ca Cassier
sef al cantelariei 3600.
Pe 1864, venituri lei 384.784 si 34, iar pensii lei 27.900
celor ce se trag din Ctitori, 4200 functionarilor si 28.600

Bengeasca

streinilor.

Pe 1866 venituri lei 384.511.34, iar la partea ajutoalei 28.600 neamului fondatorilor, 8000 idem dona-

relor :

torilor, 4600 functionarilor, 31.610 streinilcr si 9150 burse.

Pe 1867, venituri lei 120.000, iar la ajutoare lei 28.100
neamului fondatorilor, idem donatorilor 7200, functiona-

rilor 11.640 si burse de studiu 7940.

Pe 1875, la un venit total de lei 311.218.96 ajutoare
totale de lei 65.016.
Pe 1876, la un venit total de lei 383,234 82 ajutoare
burse In total lei 72,670.

Pe 1878 la un venit total de' lei 259,880 bani 47 se

vede Inscrise ca ajutoare i burse lei 51,438.

Din aceste cifre prin urmare rezulta c biserica MaicaPrecesta dela Dudu, consecinte unor principii de bine-facere, a acordat i acorda asemenea ajutoare, neintrerupt

de peste 100 ani, dac nu chiar sorgintea lor sa fie tot

asa de veche ca i biserica.
Acuma, c astazi se constata de toti si cu drept cuvant, o sporire simtitoare a acestor ajutoare, acest fapt,
daca nu slut alte motive, trebuie privit ca firesc, fiindca
biserica numai este aceia ce era la 1838, cand avea abia lei
54,695 parale 9 ca venituri, ceia ce comparativ cu astazi
nu ar fi nici 25.000 lei ; si nici obligatiunile care concureaza azi la Intretinerea nevoilor de existentA i instructd-

unea membrilor societati, nu pot fi comparate cu acelea

de acum 70, 80 sau 100 ani.
In sfarit, nici moneda de azi, vorbind din punct de
vedere al valoarei ei ca obiect de transactie, In schimbul
procurarii materialelor i obiectelor trebuincioase, compa-

www.dacoromanica.ro

IsToRICUL HISERICII MAICA-PRECESTA DELA DUDU DIN CRAIOVA

139

rativ cu aceia ce se putea procura odinioar pe o suma

egala nu pote satisface la fel diferitele nevoi de existenVa.

Dar, observand i in alte directiuni, se va vedea ca s'au

facut i cu drept cuvant sporuri destul de simtitoare si
la pltile de personal ;
Asa, de exemplu, lund In aceasta privint, cheltuelile
obligatrii pe anul 1836, vedem ca trei preotd erau platiti

atunci abia cu 300 lei sau cu 100 lei anual fiecare preot
iar diaconul cu 400 lei, ceia ce In total pentru patru
preoti represinta o cheltuial, de 700 lei anual.
Ori, azi, tot trei preoti si un diacon sunt retribuiti cu
un salariu total de 18.000 lei anual.
Dar, evident ca la toate serviciile se va vedea acelasi
resultat de 'spor la lefuri.
Terminnd aceast modesta lucrare, m'a opreso asupra
cestiunii recladirii locasului acestei biserici, pentru a-mi ex-

prima credinta ca cei chemati la conducerea i administrarea Asezamantului, Isi vor pune toate puterile, pentru
ca faptul acesta sa nu dainuiasc, decenii, cum din nefericire avem un asemenea ras chiar aici In Craiova, cu Biserica Srantu Dumitru, a carei restaurare dureaza aproape
de un sfert de secol si Inca nu se Intrevede speranta unei
apropiate desavarsiri a lucrrii.
Dar, pentru ca aceast sfanta Biserica isi pstreaza ca
si la inceputul ei, acea sfanta Icoana, care a fost motivul Intemeierii bisericei si despre care attea documente
marturiseste ca este facatoare de minuni, i speram ca tot

Ea va pune In sufletele celor ce au raspunderea, toata

dragostea ce se cere pentru asemenea lucruri de ravna
dumnezeiasce, facandu-i astfel sa-si dea toat, silinta,
pentru a ne red acest srant locas, pe cat mai curand
posibil Inoit In conditii de frumuseta superioar si ca o
adevarata lucrare de podoaba pentru ca s prea merite
numele de monument religios, precum i are o importanta destul de interesant prin motivul care a prezidat
la intemeierea ei.
Si am credinta ca ni se va Implini aceasta dorint,
pentruca omul, precum este de mio tot asa poate cuprinde

www.dacoromanica.ro

140

IQAN CONSTANTINESCU

cu sufletul m'dietia lui Dumnezeu, dupa cum s'a exprimat

parintele Arhimandrit Scriban, si astfel el stie sa se faca
vrednic de opere, despre a caror superioritate ar putea fi
geloasa insusi dumnezeirea".
1914 Noembrie 10
Craiova

www.dacoromanica.ro

ANEXE.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

Testamentul Cluceresei Maria Foteasca

IncredinOz cu acest zapis al meu la mana Dumnealui
Hagi Gheorghe i chir Zamfirache fiul Dumisale, precum
s se stie c'a fiind raposatul boiarul meu cu Dumnealui

Hagiu Ctitor la sranta biserica de la Dudu de aici din

Craiva, unde se cinsteste si se prasnuieste Hramul Adormirea Prea Sfintei Nascatrei de Dumnezeu, care biseric
a zidit'o din temelie ca cheltuiala amandurora unul cat
si altul si In urm5, fa" cand silinta au cumprat moii, igani si altele, care le-au Inchinat si le-au dat zestre sf. biserici i vecinica danie, deosebit de la unii din bojar
la vInzare acelor roosii au lasat i danie pentru pomenirea a tot neamul Dumnealor si fiind sfanta Wm& facatre de minuni, mulV din boiari si din neguVatori crescini,
s'au indeletnicit si au daruit sf. biserici din odoare de ar-

gint, din sfite si alte podbe ale bisericii mai mult prin
osardia D-lui Hagi Gheorghe i cateva facute si de D-lui
singur, dupa cum sa arata In condica Sf. Biserici i dupa.'
cum s'au luat Inscris In condica sf. Episcopii Ramnicu, In
care se arata anume tte moiile i iganii ce sunt cumparate cu banii Ctitorilor, cat si din cea ce au dat danie
precum si de tete sculele i odoarele sf. biserici, fiindca
In viga raposatului boiarului meu au fost luat tte veniturile ce s'au gsit pe mosii, de luase i dedease la lucrul
sf. biserici si la socoteala ce avusese rap. cu D-lui
Hagi Gheorghe din anii trecutd isi incheiase mai riainte,

www.dacoromanica.ro

144

ISTORICUL BISERICD MAICA PR ItCISTA DELA DUDU DIN GRAD:1VA

iar intr'un an mai pe urma fiindc iarsi luase raposatul

banii venitului, zic d-lui Hagiu, ca n'au aratat venitul pe
deplin, si In viata rap. ar fi dat d-lui jalba la (Hui Tudorache Bivel Clucer Caimacamu Craiovei si dupa cererea
d-lui au fost oranduit doi bojar: pe d-lui Stefan Bibescu,

Bivel Paharnic care pe acea vreme era Bivel Stolnic

pe D-lui Cluceru Barbu Prisceanu, ca la t6te s faca
cercetare, puind t6te lucrurile sf. biserici la randuiala
neapucand d-lor bojari a intra In socotla, au raposat
Cluceru Costandin si de isnva au dat d-lui Hagiu jalba
prea milostivului nosiru Domn Io Alexandru loan Ipsilant
Voevod, aratand pentru acel venit al sf. biserici ca ar fi
ramas in casa r'eposatului si aducand luminata porunca
catre d-lui G-rigore Raz Bivel Clucer Caimacamu Craiovei

In care porunceste ca sa se oranduiasca boiari si negutatori socotitori si indrepttori de pricini ce vom avea
pe ceea ce se va dovedi dreptul sf. biserici sa faca Implinire de la Clironomii casei raposatului, si d-lui Caimacamu au randuit doi boiari mari ai Divanului, pe d-lui
Hagi Stan Jia.nu Bivel Paharnic, si pe d-lui Stefan era'snariu, Bivel Sluger, fiind oranduit

i d-lui Cluceru Barbu

Prisceanu si strangandu-se d-lor la un loc, am venit ,si
Hagiu i cu Zamfirache, araeu fata impreuna cu
tand d-lor inscrisu atat pentru venitut ce cauta la casa
raposatului dupa aratarea ispravnicului cat si pentru a
opta parte de mosie din Maglavit care o cumparase r,posatul, deosebit pe urma de la Gligorascu Filisanu, si
indata o lasase fiului meu Dumitrache si pentru o mra
din apa Dasntuiului pe mosia Bocovatalui pentru o li-

vadie din marginea Craiovei, a lui Bogoslov Portarescu pe

cat se va dovedi ca sunt ale sf. biserici si le stpaneste

casa raposatului i dand d-lui Hagiu inscris t6te cererile
d-lui, intrand d-lor bojari In socotla, s'au gasit pe acei
trei ani luati de rposatu talen i 1383.. , insa pe un an
s'au fcut tahmin talen i 275... neputand dovedi, iar pe doi
ani s'au dovedit talen i 1168 pentru care bani ntrebndum
boiari ce am a rdspunde, am raspuns, c rapo-

satu ca un stapan ce au lost, ce au luat nu stiu si ce au

dat la lucru sf. Biserici nu stiu, fr, decat vbz c la
m6rtea raposatului prin diata au lasat talen i 750 danie

www.dacoromanica.ro

ANEXE

445

sf. biserici si deosebit am mai dat si eu talen i 250, care

s'au fcut talen i 1000, care bani s'au dat In pretul boltii
ce s'au cumparat de la d-lui Hagi Ivan Pop, deosebit de
banii ce au mai dat d-lui Hagi Gheorghe din venitul si'.
biserici i afar& de banii ce au lasat d-lui Hagi Ivan danie
si'. biserici din pretul boltei, dup cum pe larg se arat
In zapisul vInzarii, care bolta s'au facut venit bisericii
pentru pomenirea tutulor.
Deci pentru t6te pricinile ce cuta d-lui Hagiu de la
rposatu, aflandu-se aicea i iubitorul de D-zeu pr Sf. Sa
Printele Episcop Kiriu Kir Filaret, au mers d-lor boiarii
de au aratat tte cererile d-lui Hagiului, cum si d-lui
Hagiu Vi-a aratat toat, jaiba catre Pr Sf. Sea ca si cum
s'ar gasi cu cale se isbraneasca i s lamureasca tte
ale sf. biserici, i Pr Sf. Sa si d-lor bojari asa au gasit

cu cale ea de vreme ce d-lui Hagiu n'au cutat -mai

Inainte In viata raposatului, acum s ne Impacm cum

va fi maI bine, fiindca s'au zidit sf. biseric de frati,
Intru care si eu si d-lui Hagiu si kir Zamfirache am primit pciuire intr'acelas chip. Pentru acea parte a opta din
Maglavit ce o lsase rp. fiului meu Dumitrache, cum si
pentru cinci parti tot din Maglavit ce numeste rp. Intr'o
diat, mai dinainte c lasase casei d-lor, de care cercetandu-se zapisele acestor parti de mosie s'au gsit scriso
pe numele sf. biserici, neavand niciun fel de amestecatura, nici eu nici fiul meu, cum si a opta parte de la
Filiseanu, ce este zapisul pe numele rposatului, am dat
tot sf. biserici fara de intoarcere de bani, asijderea
iin6ra ce este In Dasnatluiu, ce au fost stricat si am facut-o eu cu cheltuiala mea, i acea m6r, s rmaie iar
sub stpanirea sf. biserici, fara de niel o Intoarcere de
cheltuial, fiindca venitul acei mori se luase de noi,
au fost cumparata iar de fratii de la Portrescu, cum si
livadia Portrescului ce se va dovedi din marginea Craiovei, t6t s rmaie sub stapanirea sf. biserici, si de acum inainte sa nu mai am eu sau fiul meu Dumitrache
c,uta la casa d-lui Hagiului, niel un fel de venit din
mosii sau din tigani, fiindca au rmas acestea t6ate ale
sf. biserici Cate s'au numit mai sus, si acestea Impreun, cu cele ce se gsesc In zapisele sf. biserici de
19

www.dacoromanica.ro

146

IsToRicti. DisEtticit MAICA-PRECEStA DELA opt DIN cRAtoVA

cumpartre si date danie mosii, tigani scule, dura cum

se numeste In condica sf. biserici ce sunt numite in scris
dat
In condica Sf. Episcopii, precum si d lui Hagiu
socotla de tot datu si luatu sf. biserici Impreuna cu Chir
Stavri, dup cum arata d-ion socoteala cea. Intrita de
d-lor bojari socotitori, i iarasi pentru buna Intemeiere a
sf. biserici, dupa cum dintr'un Inceput am fost frati la acesta sf. biserica si de acum Inainte, Insa despre partea
d-lui Hagiului ramane d-lui ctitor si epitrop pana va trai
la t6te ale sf. biserici, Impreun cu epitropul meu Ptrascu,
iar dupa mrtea d-lui, ramne fiul d-lui Kir Zamfirache
Ctitoru, impreuna cu epitropul d-sale Kiriak Ceausul ca
stpansca si sa chivernissca t6te ale sf. biserici, spre
Intemeierea

chivernisla sf. biserici, impreuna cu fiul

meu Dumitrache si cu epitropul ce'l voiu rasa.

lar a vinde dintre ale bisericii sau a instrina la alta'
mana strina s, nu fie iertati nici de noi nici de Dumnezeu, pentru c noi ctitori, ori cate se cuprind In condica sf. biserici si a sfintei Episcopii, miscatre i nemiscatre le-am

dat

danie acestei sf. biserici pentru

dragostea sf. Icne ce este facatre de minuni, ca s'a

fie vestrica pomenirea n6stra si a tot nmului nostru
si a celorlalti crestini ce au dat danie, care asemenea
zapis am luat si eu de la d-lui Hagiu isclit i Kir Zamfirache si de acum Inainte ori ce se va agonisi din veniturile sf. biserici si fiind trebuinta de a se lucra sau
a se da in trba sf. biserici, s fie cu irea amandurora ctitorilor i epitropilor, iar s'a nu aiba voie nici a
da, nici a lua unul far de altul i pentru credint am
Intrit cu iscalitura mea si cu a fiului meu Dumitache,
ca de acum Inainte sa pazeasca acest asezarnant nestrr
mutat, fiind si bojari de cinste martori, cum si pentru
acele cinci parti de mosie din Maglavitu, ce numesc mai
sus care s'au gasit zapisile pe numele sf. biserici si
cumparate de frati cu Intrcere de bani de care au ramas tot hotarul Maglavitului sf. biserici si cu altele
ce se numesc prin carti i prin zapise i prin condica,
am intarit ; care pentru mai buna intemeiere am dat rugaciune Pre Sf. Sle Parintelui Episcop si d-ion Caimacamu dinpreuna cu toti boiarii Divanului, ca s Intarsca

www.dacoromanica.ro

147

ANEXE

isclitura zapisilor acestea ce de noi din buna voie s'a

facut, ca acsta legatura sa se tie nestrdmutata.

1781 Februarie 10.
I I- P.1

(s) Maria Cluceru Foteasca

(s) Dumitrache Fotescu

Fiind noi oranduiti de Pr Sf. Sa Parintele Episcop

Earrinicu Kiriu Kir Filaret, de D-lui Grigore Raz Bivel
Clucer Caimacamul Craiovei spre isbrnirea i Indreptarea
de t6ta socotla i pricinele ce catau d-lui Hagi Gheorghe
cu d-ei Clucereasa Maria Foteasca pentru veniturile sf.
biserici, de la Biserica de la Dudu unde se prznuieste
Adormirea Pr Sf. Nascatre de Dumnezeu ce sunt
Ctitnri la aceast sf. biserica, fiind adunati cu toti la un
loe, In ce chip li s'au isbranit tte pricinile, se arata
pe larg Intr'acest zapis, care din bun voie, si-au dat unul
la mana altuia,
fiind adevrat '1 Incredintam si cu isi

calituri le ricstre.
1781. Februarie 10

(ss) Ilagi Stan Jianul, Bivel Paharnic.

(ss) ,Ftejan Crasnariii, Bivel Sluger.
(ss) Barbu Prisaccanu, Bivel Clucer Zaarie.

Testamentul lui Hagi Gheorghe loan

De vreme ce csul sfarsitului este si de Ingeri nestiut,
eu robul lui D-zeu Hagi Gheorghe I6n, aflandu-ma
la varsta batranetelor si temandu-ma ca s, nu ma cu-

prinza sfarsitul fara de asezamant, art mai jos scoposul meu In ce chip sa urmeze "mostenitorii mei dupa
sfarsitul meu, rugandu-ma Intaiu tuturor crestinilor cui ce
voiu fi gresit s me" ierte, i toti sa fie iertati de D-zeu
si de mine pacatosul.
1782, Maiu 24.

www.dacoromanica.ro

148

ISTORICUL BISERICII MA1CA PRECESTA DE LA DUDU DIN CRAIOVA

Mai Intiu las pe fiul meu Zamfir, stpan pe t6ta

munca mea din copildrie, ant miscatre cat si nemiscat6are; s, fie stpin desavarsit.
Dator nu sunt la nimeni nici un ban, nici cu zapis
nici fara zapis, nici mai dinainte nici de acuma, fr, numai socotelile ce va avea fiul meu Zamfir, el le stie si le

va savarsi; iar de se va scula cinevas cu vre-un zapis

sau si cu gura, s nu se tie In sma, ca eu nu ma stiu
dator la nimeni nimic, fara numai talere 108 ce stint sub
pOstrare la mine ai copilului lui Atmag ce se afl, In
Tora Nemteasca, Inteun zapis cu Chir Ioan Preda, starostea, cu dobInda la zece unul, macar ca am trimis In
multe rInduri s, vie acel copil din Tra Nemteasca s'A'si
iea banii, si nu stiu trieste sau a murit ? ca pOna acum
n'au mai venit.
Pentru sotia mea Stana, fiindc de cInd ne-am luat

sunt 45 ani, i-am lasat via de la Sutesti, ca sa-i fie

pentru chivernisl Cat va &al si vinul ce va face In vie

sa-I vanza acolo In deal, si din banii vinului s lucreze si via si s dea si fiiu-meu Zamfir din an In an
cate o butie de vin, un butoiu de pelin si o putin, de
trosie; iar dup, meirtea ei s'd ramaie via iar a fiiumeu,

numai sa aiba a'i da acum de loc talen i 120 s'al aiba

In lada ei sl fie de cheltuial la ce'i va trebui, s'i
nu fie oprita la nimio In casa, si pe mine sa' m comande dupa obicefu, s'al dea voie ei ami pe)rte grija
cum va sti, si fiiumeu s, nul stea Impotriva la acestea
ts) 5,

care mi se cade.
Pentru dou fete ale mele anume Hrisanta si Zamfira,
care sunt vacluve si cu copii sOrmani, le fac mertic dela
biseric din stradania mea si dintr'a tovarasului meu rposatul Clucerul Costandin Fotescu, s, li se dea fles-careia pe an cate patru sute oca faina si dou, sute oca
malai, fiindc, si d-lui a luat venitul mosiilor sf. biserici
In 11 ani si va fi si pomana mea si a tovarasului meu.
Inca cnd se va casatori neptele mele, la aceiasi vreme
de neputinta, s'a se ajutore din venitul bisericii cu cele
trebuincise.

La sf. biseric, Maica-Precest las pe fiul meu ctitor,

ca sa chivernissca sf. biseric, cautnd mosiile si t6te

www.dacoromanica.ro

ANEXE

149

ale bisericii, iMpreun cu Chir Ianache Cincul 1 cu Hagi

Constantin Popa si cu ceaus Chiriac Gianul, tiind catastih curat de tot venitul i cheltuiala.
Am poftit si pe d-lui logofat Tudoric Potbnic6nul,
fiind vechiu pmntean si vecin, ca s. fie ajutor fiu-meu
Zama la toate trebile bisericii Maica Precista.

Pentru csci6ra aceasta, din nainte au fost data danie

bisericii jumh"tate, iar pe jumtate am dat eu talen i 22
si par. 20, si rposatul Clucer Constantin talen i 10, si

dup ce au venit din rsmirita am cheltuit de am mpi

fcut casa acst-lalt mai mutt de 600 cu tot cuprinsul
altele n'mestii cum se vede si cu un loe ce l'am cumprat de la Popa Barbu, i fiul meu s z, In casa nesuprat de nimeni, att el cat i copiii lui, iar s nu o
vanzi, si de vreme c, m aflu eu acuma intrinsa de sez,
sa dea chirie fiumeu Zamfir la biserica, din praznic
praznic cte cinci oca cear, fiindc eu am cheltuit pan&
acuma cu aceast, casa, de am prefcut'o mai mult de
cat talen i 600, dup cum mai sus am zis i s aib, fiumeu Zamfir s sza IntrInsa nesuparat de nimeni, ea sa
fie purttor de grip, la s. biserica dup cum am fost
eu.

Pentru talen i 1000 ce a lasat rp. Clucer Constandin bisericii, s'au luat i s'au dat In pretul boltii ce

s'au cumprat de la d-lui Hagi Ivan dup, cum zapisul

arat.
Pentru nou, roate de guri de Venetia, Ins& coturi 489,
care stie i d-lui paharnicul Jianu, mrturisesc cu sufletul
meu c' le-am dat la jupnul Nic, i s aib, d-lui a rspunde banii la Venetia.

Pentru fiantra mea Maria, s'au luat tte din casa mea,
facut, i diat de sotia
mea Stana cand s'a bolnmit a fcut-o cu duhovnicul ei.

nu mai are a lua nimio, este

Au avut partea ei 2208 florinz si au luat 4800 sau

4900, precum rAspunde crtile de judecat, si nu mai are

s caute nimio la casa mea si s, aib, pace fiul meu
Zamfir de catre ea.
Pentru sf. biseric las cu sufletul meu ca s fie
doi preoti de mir, un diacon si un dascal, oameni de
cinste, cu evlavie si cu frica lui Dumnezeu, dup, cum

www.dacoromanica.ro

150

ISTORICUL BISERICII MAICA PRECESTA DE LA DUDU DIN CRAIOVA

este si sf. icn fa'catre de minuni Impodobita precum se

vede. Iar din calugari s, nu se primsca a fi poslujnici la sf. biserica, si s. biseric, s se chiverniseasca de
ctre Ctitori si de Epitropi precum si pan, acum s'au
urmat, iar s nu care cum-vas s, se indrzneasca din

Ctitori cine-vas s inchine sf. biseric, la Episcopie sau la

alte manastiri de pe afark caci oricine se va ispiti a strica
acest aseziamant ce l'am lasat al bisericii sa nu fie iertat,
nici de mine, nici de D-zeu ci s, fie afurisit de 318 sfinti
parinti de la Nicheia.
Pentru un Patru Tiganu ce-i zic Tonea, pe care 1-am
cumparat de la d-lui r'p. Stolnicul Dumitrache Obedeanu
cu zapis in talen i 20, care tigan fiindca tinea o tiganc, a
manastirii d-lui raposatului paharnic Obedeanu, cu prelungire de vreme nici Vana acum nu mi s'a dat acel tigan,

nici alt schimb, ci s, aiba a-I cauta fiul meu Zamfir ca

este tigan bun al meu far' de pricina.
Pentru Florica tiganca ce au tinut'o Ghiberdic tiganu,
pe care am cumparat'o tot dela d-lui Stolnicul Dumitrache

Obedeanu dup, cum zapisul arat. lar de 12 ani incke

'mi-au luat'o un tigan tot al manastirii Obedeanului, imbracata de mine cu haine de talen i 22 par. 20 si stau
pgubas de atunci pan& acum si de tiganc, si de munca tlgancei. Ci si pentru acsta s, aiba a'si cauta fiul
meu Zamfir GA este tiganca a mea buna far' de pricing, ; 6.'6 inteatatea randuri si'au pus soroc Costandin Copacel ce este ispravnicel pe mosia mana'stirii
Obedeanului, din porunca d-lui Paharnic Jianu epitropul
ca-mi va da schimb si mi-au si adus doua schimburi, dar
nu 'mi-au placut; cand a fost la al treilea soroc ami
dea schimbul de potriva dup, obiceiu, au venit Copacel
cu un ravas al r'p. Bogoslv Portarescu unde sunt
si eu iscalit chezas, ce s'au gsit la mana lui Ionlache
Portarescu de 15 ani, ce serie la mana lui Negoita vataful de tigani domnesti, cum ca i-au ramas Bogoslov
Portarescu dator sal dea un suflet de tigan cu soroc
pan& primavara, si acel ravas l'ar fi dat acel Negoita vataful lui lordache Portarescu s, caute acel suflet de tigan
la mine, si cu acel rvas caut, Copacel a se apara de
mine pentru acsta tiganca, dar eu marturisesc cu su-

www.dacoromanica.ro

161

ANEXE

fietul meu ca nu stiu in stirea mea de acel rvas, pentru

ca r'p. Bogoslov Portrescu,

ce va

fi

avut a face cu

Negoit vataful pentru vre-un schimb de tigani, eu nu

stiu. Dar dintr'aceasta se dovedeste mai bine ca Iordache
Portrescu de cand au luat acel ravas de la Negoit vataful de tigani domnesti, sunt 15 ani, si de'ar fi stiut In

15 ani ca are s iea Cu acel ravas vre'un tigan de la

mine, nu s'ar fi suferit a tcea Inteatata suma de ani,
ci ar fi venit de loo de si-ar fi ca'utat la mine, c', n'au
fost vre-un om bogat sau cu nescarva tigani multi s, nu

bage de sma, ci tocmai acum peste 15 ani vaz acel

r'avas la mana lui Copacel, cu care cauta a se apra de

a nu'mi da tiganca, de unde se cunste

c,

Bogoslov

Portarescu ce va fi avut cu acel Negoita vataful, de atunci s'au esoflisit caci sorocul acelui ravas au fost numai
pana primAvara, si va fi gasit tiganul pricina el nu g,seste ravasUl sa se sparga, si cu aceia au intrat in mana
Portrescului ;

El Inca au socotit ca trecand vreme la

mijloc, va mai lua alt schimb cu acel ravasiu. Eu dup.&

cum arat cu sufletul meu nimic nu stiu de pricina aceluias ravas, far' de cat m vad iscalit chezas pe Portarescu. Iar tiganca aceasta este buna far' de pricina, a
mea.

Pentru fie-mea Hrisanta, fiind fugiti In vremea rsmiritei la Sibiu in Tara Nemteasca, s'au intamplat de i-au
murit sotia ginerimeu Conspntin, si pentru tovarsa ce
a avut cu chir Ianache Cincul, am intrat noi la socotla
cu d-lui, fiind si alti negutatori fata, si din tta socotla
s'au ales capitalul ginerimeu Constantin 140 florintz unguresti, precum socotelile ce sunt la kir Ianache Cincu
arata inscris, care si acesti bani, 'i-au cheltuit fiemea Hrisanta acolo la Sibiiu, si de atunci pan& acum tot noi, 'i-am
dat de cheltuial de sum, de bani precum foile arata.

Pe Tudor tiganu ca tiganca si cu copiii lui, pe Constantin si pe Dobra tigan.ca sal stpansca sotia mea
Stana, fiind cumparati de mine, pang, va trai In viatia,
iear dupa m6rtea ei, sa ramae lar a fiumeu Zamfir.
Talen i 20 las s, se dea la cutie de milostenie, ca atata

mi-a dat mana, fiind Ingreuiat cu cheltuiala sf. bise-

rici si cu docia fete vduve cu case grele si cu copii ne-

www.dacoromanica.ro

152

ISTORICUL BISERICII MAICA PRECESTA DE LA DUDU DIN CRAIOVA

Cu fete de mritat, care n'au nici panea de

tite zilele, ci Cu stradania mea si cu milostenia
Sale Alexandru Vod au trait pana acum.
Talen i 30 las fiemei Hrisanta i talen i 30 fiemei Zamfirei, cu care bani s. aiba fiiu-meu Zamfir purtare de
grij, a face copilelr haine ce se va ajunge.
Un srindar las s, se dea unde ma va ingropa.
o jumatate de sarindar la sfeti Gg. ot mahalaua ne-

varstnici

guVatorilor.

O jurnatate de sarindar la sfeti ln.

Acsta diata ce am facut'o cu bun oranduial, fiindu-mi
tote mintile intregi, neasuprind sau n'p,stuind pe cine-

vas ctusi de cat, s'a se urmeze la Ote intocmai dupa

cum se cuprinde mai sus, dar sa nu se cerce cine-vas a
strica aceA, asezamnt c.a., va avea a da seam, inaintea
lui Dumnezeu i infricosatei judecati.
1782, Maiu 24.

LP

Hagi Gheorghe loan

Hagi Const. Stoenescn, martor.
Popa Hristea, Duhomnicu.

Si am scris eu Tudorica Podbaniceanu, logofat la divan,

din cuvant in cuvant cu invtAtura d-lui Hagiului si sunt
si martor.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII.
Pagina.

Prefata data de d-1 Profesor Universitar N. Iorga

Introducerea

III V

3-5

Capitolul.

Pomelnicul Hagi Gheorghe loan

.
.
.
Clucerul Const. Fotescu
Actul prin care Maria Foteasca Clucereasa i fiul sau Dumitrache, a Inchinat Biserica la Sft. Episcopie
)7

8-9
10-12
13

Jaiba Foteascai, cu data 21 Iulie 1797 prin care ceruse a

se vinde la mezat daniile i averile sale
Zapisul cu data 10 Februarie 1781, dat de Hagi Gheorghe
Joan i fiul sau Zamflrache la mama Foteascai, pentru re-

14

14

gularea pricinei ce Hagi Gheorghe loan pornise la Domnia

TATE, impotriva fondatorului Fotescu, pentru veniturile

16-19

Bisericii

Hrisovul Domnitorului Mihail Constantin Sutu, Cu data de

21 Aprilie 1785
Pomelnicul Clucerului Chiriac Gaianu
Hrisovul Domnitorului Alexandru Voda Ipsilant, cu data
18 Marte 1778
Pomelnicul Domnitorului Nicolae Caragea
Idem Alexandru Moruzi
Idem Mihail Sutu

In V.

V.

20-23
26

27

29
30

28
30
31
31

La ce data a avut loc zidirea Bisericii 9

Actul CU data 15 Iulie 1766, dat de Hagi Gheorghe loan
si Constantin Fotescu, Sft. Episcopiei Ramnicului . . .
Scrisoarea Mitropolitului Serbiei In privinta Clopotului
Ordinul Ministerului Cultelor din 1862 privitor la Secula-

32 44

rizarea Bisericii
Decisiunea Curtii de Apel 128 69 privitoare la desecularizarea Bisericii

48 49

Despre diversele donatiuni Mute Bisericii

Pomelnicul boerului Manolache Brincoveanu

51

www.dacoromanica.ro

33-34
42-43

49-51
65
62

156

TABLA DE MATERII

VI.
"VII.

Donatiunile datorite celor doi fondatori

Despre chipurile de argint ce se aduceau la Icoana Maicii

64-65

Domnului

65-66
66-95

Cateva note In unja ctitorilor Incepand cu cei doi fondatori

Cartea Comitetului din 3 Maiu 1812, prin care s'a Infiintat Epitropia Bisericii, pana la venirea In varste, copiilor
Armasului Tudoran
77

IX.

XI

XII.
XIV.

XX

Hrisovul Domnitorului loan Voda Caragea, din 25 Iunie 1813

80
82

79
81
85

Idem Grigorie Dimitrie Ghica din 27 Februarie 1828 .

Idem Barbu Dimitrie $tirbei din 1850
85-86
Despre persoanele care au Molt acte de Epitropi, Ince.
pand de la intemeierea Bisericii
95-113
Testamentul fostului Epitrop Baluta loan
98-102
Despre diverse acte importante de administratie, cu caracter de bine-faceri, sau disposiOuni privind slujba Bisericeasca.
113-133
Despre Casa pentru zrnintiV de minte
118 128
Subventiunea servit Pensionatului de fete Lazaro-Otetelisanu
128-131
Despre venituri, cheltueli i ajutoare
133-139
Anexe cu testamentele Hagi Gheorghe loan si Maria Cluceru Foteasca
143-151

www.dacoromanica.ro

ERA TA
Pag.

RAndul

In loe de

SA se citeascA

1 (la in-

troducere
2

8
14
14
15
19
21
21
24
28
28

29
32
34
44
44
47
47
48
48
54
59
59

68
92

103
103
104
131
136
137
137
139

se
sa
se vedea
se va vedea
28
laznittl
lpsit
1
Ce sint danie de reposati Ce sint date danie de reposati
19-20
hiverniseasc A
kiverniseask
18
descularizarea
desecularizarea
38

32

1-2

fintei

sfintei

s. s se tie

s' se tie

21-22

flulului

fiului

12
28
37
39
34
31

anunimatul

anonimatul

9
10

32

ultim

In fApruirea
aseastA

ar fi exernplu
24
dant
28
jartfelnic
23
la trebile sf. de biserici
24-25
Cu de 24 sfesnice

5
9

33
21
19

25
7

foteskuld
prefAcuta
locas, tarcaduind
este
inscriptiune
istoric
InfAptuirea

precurd
locas- TAnikluind
ecte
scriptiune
istorie

10

3
1
3

1778

17S8
fAoteskult1

odihnescusA dumnealui
Ioan Ralean

a ceasta

ar fi de exemplu
dans
jartelnic
1a trebile sf. biserici
Cu '24 sfesnice
odihnescusA oasele dumnealui

1848
1847
1839

loan Ralea
1843-1844
1844
1849

cele
Cusut
Critorilor
Pe 0854

cele
cusur
Ctitorilor
Pe 1854

asa de exeplu

asa de exemplu

www.dacoromanica.ro

CIPLIMEriT
Brosurii Istoricul Bisericii Maica Precesta dela Dudu"
din Craiova.

cxti

cezeezez OCX 0

emeezZi-

12ceemeY244
ezleae

ce

en, Ltezteeb et:hied

aee2/ necaZd

mexe.

ezee

2.'eGZ

/././

reein, ce e e_e

e.nteee4ce-a4e.
62144, ez42 92oee

yne4

efe. cee

4eyeei,ex

.4

/ex

czeecz.dd
onleeLdee.

gZe.eezc

ezn-b

doszereZe/ eZfrei;

ten,

line/ere

efecei-re,

ectczvt

eedi W(GOettGL-

ezeereee,

cezi,e eze..14-

rnirncz -b dezelecete.
tYidaral

www.dacoromanica.ro

$t)

r,g;

)fif

OFIM H

A WA ni

rE6priE

ItiO.TA16,Itg a 1.= lire

War aga 7,411b,

5i1h0AilsE.

rEpori

Tsdi,opri H .

T
C.4

1. T4

M414

,pit.1 TOY .
E Hi

IOCThUAHH.
.

+1f1HI:POp

E44i1.
Mapy .

C.

`bA41114.

liApeT11-1.4
CTA ff

'
.

At

a' xi

,
agi-u

Vic Kt
lintiZAdf
ci-21t /tan' 64

,I1E4,4.

C.-10

11,40.

a It

n 01144
14Am

fr

I IL
A V!'

4 ye -77o

"....1 ,454,

,...-

,---...

....

4:as..y...,...7.---...._._-Q..._--.......---'.ritItir. 94:19tt...4as,.S-crei ,

.3,7;.:::,.. ,,,,

WY,' I yy.y 17,..r. ft7,7";-(1.9.,*: Jia.lyi*AA Yi,f t/1'ay;

',.:,4,..'.-;',1,Z.'".

a;7
,tf if, ,...r. ..,,,, id, ,r: y ,,y, I; O lf 4. i ,A), ,,,,,r .

' ,1,,n4./idtr.4 thfaive 000le.,,,,,...*.4.r.,...r.a -1,,,s..

-,11.,,,k,Z,

2,0, ,4,,,fyy JIIIIC,CY f 4 ff,y14.I., 9,. -2 7.0yr..., r-d,

"e'.4.-4-4,:x4t.rf4,ke.0.71,70; .4%,,r.....11.; 1 y d..., -.1...4tyfR, rvaieeir%.,..4

Novad.y.AN:ro A P ty/Py.Wit4,4-Alirl.Y Aa 1,11,- gt,,,y,yipty.,,,,:e. r.t.ler.t1 si
'ti4 s 4 ,ilsrf

e.

...1;p3,,r0 .11)4,4?"11.4Y, :Cy. a Ji"..-0,

Ctri..CX(t..
,. f,,, ,,,r,..j ....ti,...?,reri.k.
I, ji,,,t1,,,,, ,,,,z, .,e,,",.
If, 1444.0.1.e
*Are* T,,,,..,

or' .1r.i:

-00,0lia 4.1.11:7( -.N.,

(f$ ay A, 4,, 0,f4.;177,,i-,,,,i,et vi...re.or,,. 4,..1,0,74C

Ca:r C,01:41,:,,,r1

t, el. Y411,2,,i,:l elf 1. ;',, 1..,

f.X.,,y.Ao,',,1,Il447.,te4iw..-;.4rs";
,-74
.1.7f.
17%)I, TV?. -,,,,p L.1,4014...
Y.Y;S:11: me* rear.04.4y,r,,,,-,t,-,r
1fr,Pri Awl,: 1:i; .0,,,r ,20,,,,,,,,, ,
,,,,it

,.

,,r, :. .:1;',11
4,4K$ 44..F.7.yrliqt; .,9-,t; i ,, fr-,4,4; ;rxi.c..770.,:.J.0,..

C:y

scR*4-Y0,:f0Py ey...;51. t f 74:t. v.-. y ; t n(1,1.44.4.04yra.ry;

:yyirlpylt7..2f,Y, yy/y r*,,y1.4Yft.,y.4+4;e0 ,

......-t eigni=ir,

;Aiqrhiplar -1,-jy,44,044(

r17.1 4.4 WIT:ll II:I1,7f ; : e ye/yams, .r.4,;+r,...; ,soAttAso,

Pomealnicul D-lui Hagi Gheorghe loan.

(Veal broaura pas. 9)

www.dacoromanica.ro

A' Atf
'

-I
r

"

'1,`^`
-:

"

;i4

/Oa Ai
A:42-6 /77,244//,

RJR;

Ind #;41"net, lt

. NA. ?/.

/ro C

tJLf

Liftr
drAllt/;__!1,1

/0(a

/Pt
z

ZAP-7/frefWA'"
/1777 a

.a/ot 1st n
t

f"-r4Xn

--eL iv a
.

;407,74(

Ella 'l-fee "

MOM'

elt`.

; thfft v,t,i 441.7.. 4S,

4.11%

..1711'5.:94,1 114;1 v
"Jr
ts

i;

i.i ye,,,v4c: .114/1,44 11:i, (14;41,-,

frfitive
,11/1 in, 1 $ 5.
_yfr.rt,Tr
#54.14
.

f
I'ff.
...C.I.Arejit

ah

op

vr VT,/

fd,

Urmare la pomealnicul Hagi Gheorghe loan.

(Veil broeura pag. 10)

www.dacoromanica.ro

, TIONtAHHKgii.

1HAM liOCTAHAtill 90TECO.

74:/_-MPZ:o.

_311 _

OCTAHTIiir
HTPISE

1/4.7p4ANE,

114pm.

COAlz 6

C IS 4 V

11/00/i.

Tittaisi

hIH1.

Pixy ,

.fivhAA

m0

CAB4 ,

IIOCT4H01:1
al-111,41d

glifTtiie .
1.1 raphi .
Him

mitu,A

FrrpinE

4er27,40;

k,Is.,ir'''

'NNtr.....rir.
, f

Aftle.. ;born.;,44.,gle/..1..,

.!,:n. ;tire 41.14.4,,f4t ne

2,44ht 4ef
.ie .4%

4./4.44 ..1.1;444?C ,I

447,7-....t 7.: :747 fa : ' A: /1/4. n..7.:7,. I, .. r . s. I

lir.le.rJe' ...elite.i. c..,,,,iii.14.44,'"iff i ot;y?,

rj1...: " a ret,.,07.rmy.
i...
.1%W...ti e
Jr,A....:. egr
4e

"to,: ..)17,I.,:-.4,i4,

ii'"7",y12..

Jo,....
J.:et ;KtID,' 4,:t;rr..; ,r,. -444 ,

. :4 4.7,..T., A.,41sit 4*,fili liet....",t-e.,..17,.

_lc-Pk:17 i

..r ti,".'.F. PM,:".. C 4:.:P I .1... .4

, .a.. , , ,

4",

....

.7501: .4,4, eAl 4.'1 t44.4 44

.i.
. or.,1 l'fr
rit .r44,

.,'
ft.:itiii...4.te;
, "V,
-,
, ...
. . .
e
.
' '7. 'rt. ',A 4..,1frpse
,c,,(2,:,
,7fr...A,,,,,

1...

&le 44.74tt ..f4 Cat44/1 41,46f.or, 4/An

A..-

e.e.t, ,r,..

A _4_

-71',', ...1u7,..5,611,....'fr, fig,

7 ..rire..,...' '

Porrtealnicul D-Iui Clucer Constantin Fotescu.

(Vear,brouraPag. 11)

www.dacoromanica.ro

_,..,

AiA Sii

'

.'.46.

REXIIK.311...:14,11
,._,.. .. .

e-

jilpIAll. -.

4):15po Fi Di

' 4.0,11H FiKii...j,

: r'.

-_-t.

ntlijiillif

,
-.P52Y4T1404 -7-

Cliii)TA

,.

ii./FH:i

si

.'

/1 nii'414.,.

MA HA

i;77 .ifiii1111 .

fatorpi

Ilitr.iii

41441C'1'4.

".P149f4,

E tioitr'h
Is mot . -\

',1 '

10,

if H671

E.MITEpl

53:!,),.;,,-1,,4714,,,-.:77,_

..,itt.rotri: ....eV fIri . "..f/

".,,,,:-E
CiN3.

,rorrOla ,7

-..

alTA.,

..,,,,,I.

.,

.4.r4.0:0:16'4,6:.tr ;...t.t:.:

...Jr ...0 a f ity: . se,r,,,

c.iftif .t.ta yft ,!Pfine:sf,

-g.

iii He.
n7)/11414

:1117.

.'1.4.,.../.1: rt...4,1.I.

Piino,iiE

'

.2.."407.4.,...7{,'(';'

,
(

-.._
Nof(Ay;

.1

s''

.C44:1T'A

CATADAHA/I

N lip.14i; '
r

...

.1

CT/iii1 .
'

Ill.iii:

-, Nni0ip.it. .
6.

...

1 A i e ; .i -

riLARS .
,,IESI:E2E:ilitEEERE:53.1
.,

ii".1'. ".1E ...K1,6,1 ii

liviiiind.

"3

l', 2 ,.. ,-.44.r.t7,: ry iiv,z,.,

ri;.; ,r.f.ret!tt,1" 7, SI;

...

. Oh
... 4, ,,,2 .. ti 4;44. ' tfr1
?.,:f .,114:t r,i. *I gm
11.

.0 aa Arl;t rei,e-;-.;,'
(At, i' 2P
^

,"":=,.

,,,,,,-st `;,5..--7,:',C,
.. .
.! 1 fit,64. .4.

.....i.,

Av.,.%-r-

.,,

--, : T.'

..--

'..- '...-" .3_7 ....... ..

rt-

'

"

."'

'

r' '
--

'

Pomealnicul D-lui Clucer Chiriac-Gdianu

(Vezi brovffa pag. 26 27)

www.dacoromanica.ro

411

fan

4"."

tfc :rate 4,4,46.4,,,,

^7,, Aorr.
if treArt.~',,,

o ay
jduI A27j

.4),/t.9;;,-txrorr
14, .$7 ,44444reeort

at. .a.izrtr,iatit7e.ro'im' nit aa.

./44/1..44/14 ewe

(4 pos fieeCoe

. ?teem, 11;P-A fr,ff401,4

47,7,1,44,..

fV424.-

,rf "'or,. Xv.ser

Irye

ed"..-414,i.

,rtb

e"Xe 4 fa 4.4

.,
,74,11,co4
.

Urmare la pomealnicul Clucer Chiriac Gaianu.

(Vezi bropra pag. 26-27)

www.dacoromanica.ro

OMhTiInj

if'

fl1I.

m 'pnicLiE JflirOtj
-0"a

oig64:;

.1T:octitij
reOarit'..

er144,44F-fii:

i 5 0E50;
BQE59:A..

OEfio,V:

r_.
0,4^

,--,-..-,--"7.."-: -7

ten;
'
.. felt,...
(.,41
','"31
, .;T 1 ,,, IF, le.rr ,:, e
4,..

,,..

di,

...-

nre.m.

,,

.1,

,eir,nez,,, e

1'

,
5...."4

^,

at a/i.n....?
t ,ff , .... V,...,1

,,, ,

br .
.
.71...
te.i - e..se
,......
tea 71:41+; _14 , Lit Trr,, rAtt.vern . ;ten' .,,A4 ....f .r, T 41

1 frd,/,7 1 vei,
1,

.42,"-,0 914. (4. - ;III ,ile rf

71-i, 4:7?., 1 n 1.711:,,,I,0 3 c

...,

7-1
;:"..1..

i 11'7"
41:ft

.,,,

4,14.

:- .

t",,Tet

.2".:',/,;;'","
-7"-a ,,,,,,.. 1.43,-,;:a .e,f r,;. /., 'elf
....,
i

.1

.771" rE ,_

Pomealnicul Will Sale Nicolae Caragea Voevod.

(Vezi brov.ira pag. 30)

www.dacoromanica.ro

110MtraiNfig4
CiCSA'goceS

MhpiiICAM

>0%

D.05

AdAmpA.

.11

OEfiCiA,

BOED0,3,.
0660.11,-

....;__________,
..

f';,; ri,...;,,,,..,._2,: ,;#,r ;WO, 477,

fr a,,, 16.,Allf#71,41,14,1( .4
I tav1..41/71,74ifili ..:f ili ,C.77/..4-:',7,1
. .
-a- i.
1. re hl .1.4* - Aria 't; .47.f.1.4,,./Pd 4:4(...4" ?r

'XL., .41,,,,' 1/ ii," 11,0 CA 'q

I,99.r.. ;ire;

tor".. ., w. , 4.4,i ...,,,.; r,...,,

16 :i.orf: /PAW.

I'
Pomealnicul Mb.rii Sale Mihail Sulu Voevod.
(Veal brogura pag. 311

www.dacoromanica.ro

Mt
arA API Pi MA HMI

11110 nt I its .

i;

M-0141

Otryll .

.
-

omit:
CNIANi

'

Pg(ticbtxi .

Rommpui

eile er,,,e;XI

r,t

WSi.LI2,15.7.,tr., ,, =It tAyr'

.4*.tvc
Aiy./Alf",MrlretT41;

k +1.

--.....,.

fflo. a",
*pi ,./4 A .

z fr,00,:t.47.P .ept. r

tY7," +iip41,11,K p

meet

eft! .;"0..;.r.tr17;,[
,70;^14

istriie ,150, AA.

4,41 IC, R.

"ri

xe"

e A,

/rg

404;

si.att

tiPeton,1

'etoijr, ,de r.5,,

,

-..

4145,1

Pomealnicul D-lui Manolache Brancoveanu.

(Veal broura pag. 02)

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro