Analiza Comparativa A Hipermarketurilor Cora Pantelimon SI Carrefour Colentina

CUPRINS
INTRODUCR........................................................................................................................1
CAPITOLUL 1. RTL COMRCIAL IN ROMANIA......................................................2
1.1. Dfinira pii rlvant.................................................................................................2
1.2. Piaa aprovizionrii..........................................................................................................3
1.3. Piaa comrcializrii cu amnuntul d produs prpondrnt alimntar........................8
1.4. Concurna dintr formatl cash & carry i supr/hyprmarkturi................................9
1.5. Piaa gografic a comrcializrii cu amnuntul d produs prpondrnt alimntar. 11
CAPITOLUL 2. ISTORIC AL XPANSIUNII RTLLOR COMERCIALE.....................15
2.1. Rolul sctorului d rtail prpondrnt alimntar in conomia Romanii.....................15
2.2. Gradul d concntrar....................................................................................................19
2.3. Prformanta financiara...................................................................................................26
CAPITOLUL 3: ANALIZA COMPARATIVA A HIPRMARKTURILOR CORA
PANTLIMON I CARRFOUR COLNTINA...................................................................29
3.1. Mtod d culgr a datlor.........................................................................................29
3.2. Analiza i intrprtara rzultatlor................................................................................30
3.2.1. Analiza i intrprtara rzultatlor anchti bazat p chstionar. CORA
Pantlimon.........................................................................................................................30
3.2.2. Analiza i intrprtara rzultatlor anchti bazat p chstionar. Carrfour
Colntina............................................................................................................................35
3.3. Obsrvaia sistmatic....................................................................................................47
3.3.1. Przntara principallor srvicii i caractristicil acstora al hiprmarktului
CORA Pantlimon.............................................................................................................48
3.3.2. Przntara principallor srvicii i caractristicil acstora al hiprmarktului
Carrfour Colntina...........................................................................................................54
CONCLUZII.............................................................................................................................69
BIBLIOGRAFI.......................................................................................................................71
INTRODUCR
n sctorul comrului cu amnuntul xist o strns intrdpndn ntr piaa

comrcializrii i piaa aprovizionrii, doarc poziia unui magazin p piaa comrcializrii
dtrmin voluml d mrfuri achiziionat d la furnizori. Cu ct sunt mai mari voluml d
produs achiziionat, cu att mai mar st putra d ngocir a magazinului n rlaia cu
furnizorii si.
Piaa comrului cu amnuntul d produs alimntar s afl n strns lgatur cu
piaa comrcializrii cu amnuntul d produs prpondrnt alimntar sau cu piaa
comrcializrii bunurilor d larg consum. n fapt, toi comrcianii cu amnuntul i chiar i ci
cash and carry au confirmat c majoritata produslor vndut prin rll lor d magazin
sunt produs alimntar.
Anchta noastr s-a dsfurat prin contact dirct cu cl intrvivat, p baza unui
chstionar format din 9 ntrbri stabilit p baza unor obictiv bin dfinit.
Prin intrmdiul anchti am dorit s obinm dat concrt din punct d vdr
statistic cu privir la:
msura n car consumatorii sunt mulumii d calitata srviciilor furnizat;

frcvna fcturii cumprturilor n cl dou hiprmarkturi analizat;
critriil car au stat la baza dcizii d cumprar;
amabilitata prsonalului angajat;
opiniil consumatorilor cu privir la aspctul gnral al magazinlor;
opiniil n lgtur cu poziionara i amnajara produslor p rafturi;
modul n car publicitata i rclaml ralizat d cl dou hiprmarkturi
influnaz consumatorul;
c ar schimba consumatorii n ca c privt srviciil furnizat n cadrul
hiprmarkturilor.
Anchta s-a dsfurat n 2 locuri principal, rspctiv n cadrul hiprmarktului Cora
i al hiprmarktului Carrfour Bucursti. Anchta a fost una d tip stradal, iar prioada n
car s-a dsfurat studiul a fost 18 23 marti. antionul p car s-a ralizat anchta
cuprind prsoan d toat vrstl, studni, salariai, omri i pnsionari.
CAPITOLUL 1. RTL COMRCIAL IN ROMANIA
1.1. Dfinira pii rlvant

Dfinira si rglmntara piti st foart importanta doarc a rprzinta cadrul
in intriorul caruia s xrcita concurnta intr intrprindri.
Piata poat fi caractrizata p baza mai multor critrii: gografic (s disting din acst
punct d vdr piata locala, nationala sau rgionala), tmporal(pit cu caractr prmannt
sau cu durata dtrminata)sau structural.
Concptul d piata rlvanta st difrit d alt dfinitii al piti utilizat frcvnt in
alt contxt. D xmplu, intrprindril utilizaza dsori trmnul "piata" pntru a
dsmna zona in car isi vand produsl sau pntru a s rfri, in sns larg, la sctorul
conomic in car activaza. st posibil ca trmnul d piata utilizat in mod uzual d catr o
intrprindr si piata rlvanta sa s suprapuna. Cu toat acsta, st ncsara intotdauna
fctuara uni analiz a piti rlvant din punctul d vdr al concurnti, conform
indicatiilor furnizat in cl c urmaza.1
Piata rlvanta a produsului cuprind toat produsl si/sau srviciil p car
consumatorul l considra intrschimbabil sau substituibil, datorita caractristicilor,
prturilor si utilizarii acstora.
Piata rlvanta gografica cuprind zona in car intrprindril in cauza sunt implicat
in crra si ofrta d produs sau srvicii, in car conditiil d concurnta sunt suficint d
omogn si car poat fi dlimitata d zonl gografic invcinat, doarc conditiil d
concurnta difra in mod aprciabil in rspctivl zon.
Prin urmar, piata rlvanta in cadrul caria trbui valuata o anumita problma d
concurnta s dtrmina prin analiza atat a piti rlvant a produsului, cat si a piti
rlvant gografic.2
n ca c privt comrul cu amnuntul (n-dtail), prin intrmdiul magazinlor, n
jurisprudna comunitar s fac distinci ntr comrul cu amnuntul cu produs d consum
curnt, prpondrnt alimntar i comrul cu amnuntul d produs nalimntar.3
n dciziil sal, Comisia uropan a artat c sctorul comrului cu bunuri d
consum curnt, prpondrnt alimntar, s compun din dou pi al produsului: p d o
part, piaa din amont, a aprovizionrii, und rtailrii acionaz n calitat d cumprtori
n rlaia cu productorii, al cror produs s rgssc p rafturil magazinlor, i, p d alt
1
Ordinul Consiliului Concurnti nr. 388/2010 d aplicar a Instructiunilor privind dfinira piti rlvant,
publicat in Monitorul Oficial al Romanii, Parta I, nr. 553 din 5 august 2010
2
Butacu C., Lga concurni. Comntarii i xplicaii, ditura All Bck, 2005
3
Ghorgh Ghorghiu, Manula Nita, Drptul concurnti intrn si uropn, Univrsul Juridic, Bucursti,
2011
part, piaa din aval, a comrcializrii cu amnuntul, und rtailrii acionaz ca furnizori
pntru consumatorii finali.4
n sctorul comrului cu amnuntul xist o strns intrdpndn ntr piaa
comrcializrii i piaa aprovizionrii, doarc poziia unui magazin p piaa comrcializrii
dtrmin voluml d mrfuri achiziionat d la furnizori. Cu ct sunt mai mari voluml d
produs achiziionat, cu att mai mar st putra d ngocir a magazinului n rlaia cu
furnizorii si.
Consumatorii finali pot bnficia d condiiil mai avantajoas obinut d rtailri p
piaa aprovizionrii, piaa din amont, att timp ct xist o concurn intns p piaa din
aval - a comrcializrii cu amnuntul.5
1.2. Piaa aprovizionrii
Piaa produsului
Acast pia cuprind comrcializara d bunuri d consum curnt d ctr
productori ctr distribuitorii n-gros, dtailiti sau alti bnficiari (cafnl, hotluri,
rstaurant tc.). Piaa poat fi divizat p familii sau grup d produs: produs d larg
consum, produs proaspt, divrs produs d uz gospodrsc, lctrocasnic i txtil.
Acst grup d produs includ, la rndul lor, mai mult subgrup (d x. grupa produslor d
larg consum includ: buturi, produs d curni, parfurmri/igin, bcani tc).
Sgmntara pii s bazaz p faptul c productorii furnizaz, n gnral, un
singur produs sau o catgori d produs, lund n considrar, n aclai timp, i flxibilitata
sczut a acstora n a-i schimba domniul d activitat (d x. un productor d lactat nu
ar posibilitata d a fabrica, ntr-un timp scurt i fr invstiii substanial, produs txtil).
Analiza dfinitii rlva ca lmntul sntial st rprzntat d gradul d
substituibilitat al produslor rzultat p baza critriului modificarii structurii consumuluin
cazul uni crstri dfinitiv si smnificativ a prtului.
Utilizara critriului sus-mntionat idntificacrra ca indicator al piti rlvant a
produslor si prsupun aprcira factorilor sai d dtrminar: majorara prtului, ractia
consumatorilor si principiul cli mai mici pit.
Majorara prtului privst majorara fctiva a prtului produsului uni firm, fara
ca produsl aflat n concurntasi catr car consumatorii s-ar puta orinta sa nrgistrz
volutii al prtului.
4
rdi, Rodica-Carmn. Managmntul stratgic al marilor supraft comrcial. (tz d doctorat) Bucursti:
AS, 2007
5
Dcocq A, Dcocq G., Droit d la concurrnc. Droit intrn t droit d lÙnion uripnn, LGDJ, Paris, 2010
n ipotza contrara, a volutii proportional a prturilor, structura consumului d

bunuri raman stabila, mobilitata acstia dclansandu-s la o crstr izolata a prtului unui
produs. Trbui adaugat ca rspctiva crstr trbui sa fi smnificativa n snsul ca nu
trbui sa fi o crstr mar caz n car cumparatorii pot rnunta la produsul rspctiv dar
suficinta pntru a influnta atitudina acstora fi ca rstrangr a consumului fi ca
substituir totala sau partiala a produsului.
Ractia consumatorilor - vizaza raspunsul cumparatorilor raportat la crstril
prtului unui anumit produs.
st important din acst punct d vdr daca majorara prtului dtrmina dcizii d
substituir a unor bunuri cu altl, rnuntara d catr cumparatori la produsul rspctiv si
orintara catr produs substituibil n piata, manira n car acsta din urma sunt inclus n
piata rlvanta a produsului al carui prt a crscut.
Dtrminara cli mai mici pit posibil st importanta din punct d vdr al
introducrii fortat a unor produs nsubstituibil n piata rlvanta a unui produs. Asimilara
ronata a unor produs la o piata rlvanta st n intrsul unor firm car sunt intrsat ca
la nivl statistic / formal sa dtina o cota cat mai mica d piata pntru a fi protjat d acuzatii
d comportamnt anticoncurntial.6
A doua componnta a piti rlvant a produsului st rprzntata d ofrta ca un al
doila indicator al acstia.
Analiza ofrti prin raportar la caractrul substituibil al produslor ar ca baza
critriul posibilitatii conomic a vanzatorilor d a raliza n conditii financiar si thnologic
accptabil bunuri d nlocuir sau conx.
Acst conditii sunt ralizat n masura n car, ntr-un intrval d timp rzonabil, prin
rconvrtira capacitatilor d producti, prin suplimntara sau compltara acstora,
producatorii vanzatori sunt capabili sa ofr produs sau srvicii intrschimbabil cu cl
xistnt dja p o anumita piata rlvanta.7
Utilizara critriului sus-mntionat rlva faptul ca din prspctiva indicatorului ofrta
o anumita piata rlvanta includ alaturi d vanzatorii actuali ai unui produs si vanzatorii
potntiali. Acstia sunt ci car dtrmina mntinra prturilor la un nivl rzonabil raportat
la costuril fctiv. xistnta vanzatorilor potntiali dispusi la adoptara si rconvrtira
liniilor d producti si la migrara d p o piata rlvanta p o alta, caractrizata prin
6
7
Costa Carmn, Sasanu Simona, conomia comrtului intrn i intrnational Bucursti, d.Uranus, 2009
Rus, I., conomia comrtului, Targu Murs, d. Dimitri Cantmir, 2004
maximizara profiturilor, constitui factorul d inhibiti a prturilor si d rstrangr a marji

d manvra a producatorilor dja implantati p o anumita piata.8
Piaa gografic
Piata d aprovizionar nu st limitat la nivl local. Avnd n vdr faptul c, n
gnral, produsl sunt achiziionat d la productorii naionali, d la importatorii naionali
sau filiall unor companii multinaional, dar i faptul c produsl importat suport
modificri n ca c privt ambalajul/tichtara, dimnsiuna pii aprovizionrii st, n
principiu, naional.9
n dciziil Consiliului Concurni rfritoar la piaa aprovizionrii, dfiniia xact
a pii aprovizionrii a fost lsat dschis, avnd n vdr faptul c acasta a fost analizat
n contxtul unor opraiuni d concntrar conomic car, indifrnt d modul d dfinir al
pii, nu au condus la ngrijorri d natur concurnial.
Conform pct. 9 din Instructiuni, piata gografica rprzinta zona in car
intrprindril in cauza sunt implicat in crra si ofrta d produs sau srvicii, in car
conditiil d concurnta sunt suficint d omogn si car poat fi dlimitata d zonl
gografic invcinat, doarc conditiil d concurnta difra in mod aprciabil in
rspctivl zon.10.
Pntru dfinira si idntificara uni pit gografic rlvant, sunt analizati o sri
d factori car pot fi nscrisi n tri catgorii.
O prima catgori o rprzinta tipul si caractristicil produslor si/sau srviciilor
implicat.
Ca d-a doua catgori dfinst circumstantl piti incluzand prfrintl
consumatorilor, xistnta barirlor la intrara p piata, difrntl dintr cotl d piata al
ntrprindrilor n zon gografic nvcinat.
n sfarsit, o a tria catgori st rprzntata d factorii d sparar a pitlor, car
dtrmina dlimitara uni pit gografic d o alta p car s vind aclasi tip d produs
sau srvicii, cu aclasi caractristici.
Includm aici:11
Octavian Cpn, DRPTUL CONCURNTI COMRCIAL, d.Lumina Lx, Buucursti, 1996,p. 12;
Vogl L., Droit d la concurrnc, LawLx, Paris, 2010
10
Ordinul Consiliului Concurnti nr. 388/2010 publicat in M.O. al Romnii, Parta I, nr. 553 din 5 august
2010;
11
9
a. chltuilil d transport al caror nivl, n cazul unor distant mari, pot dtrmina
p o piata gografica un caractr prohibitiv pntru un anumit produs;
b. indisponibilitata gografica a unor produs al caror caractristici (altrabilitat
rapida, fragilitat, volum tc.) fac imposibil accsul p o alta piata gografica rlvanta dcat
ca d origin.
st d prcizat ca dlimitara piti rlvant st un instrumnt d analiza n matria
concurnti comrcial, indispnsabil n analiza modificarilor structurilor piti si/sau a
comportamntului anticoncurntial si n dcizia intrvntii institutiilor abilitat n protctia
concurnti.
Dfinitia piti rlvant, atat la nivlul produsului cat si la nivl gografic pntru
idntificara furnizorilor si a clintilor/consumatorilor car actionaza p rspctiva piata. p
acasta baza s pot calcula marima totala a piti si cotl d piata al furnizorilor, in functi
d vanzaril d produs rlvant ralizat d acstia in zona in cauza. In practica, marima
totala a piti si cotl d piata dtinut d furnizor pot fi cunoscut consultand surs d
informati cum ar fi prviziunil firmlor sau studiil comandat socitatilor d consultanta
si/sau asociatiilor profsional. In absnta unor astfl d surs d informar sau cand
prviziunil disponibil nu sunt crdibil, Consiliul Concurnti poat solicita ficarui
furnizor d p piata rlvanta sa ii comunic propria cifra d afacri, astfl incat sa s poata
calcula marima totala a piti si cotl d piata.
In doctrina s folosst si notiuna d " piata contstabila". Punctul focal s rfra la
rolul concurnti potntial, comparativ cu rolul concurnti fctiv: chiar si o piata cu un
singur furnizor, anum, un monopol, poat fi o piata comptitiva, cata vrm barirl la
intrara p piata sunt mici sau inxistnt. Daca nu xista barir lgal la intrara p piata,
daca xista suficinta informati, accs la thnologia ncsara, prcum si lipsa unui
comportamnt stratgic al furnizorului in cauza si, mai als, a costurilor d ruinar, acst
furnizor st amnintat d posibilitata ca alt firm sa intr p piata rspctiva. Confruntat cu
o asmna posibilitat, l nu va practica prturi d monopol ci s va apropia d nivlul d
prt corspunzator uni pit comptitiv. Conscinta pntru politica d concurnta ar fi ca
pozitia dominanta p piata nu poat fi masurata numai prin cota d piata, ci si prin prisma
critriului contstabilitatii fctiv.12
Prima obicti fata d o asmna abordar st vidnta: conditiil mntionat, cum
ar fi accsul dplin la informati si absnta costurilor d ruinar, corspund conditiilor d
concurnta prfcta, car nu xista in luma rala. D aca, numai o intrprtar nuantata
12
Ghorgh Ghorghiu , Op. cit. p.38;
poat fi sustinuta: pntru a dtrmina xistnta uni pozitii dominant, gradul d

contstabilitat trbui luat in considrar. Daca prmisa ca in ralitat, consturil d
tranzactionar sunt mai curand ridicat st corcta , prspctiva concurnti potntial st
numai un critriu printr altl pntru stabilira xistnti uni pozitii dominant. Cu toat
acsta, dsi rolul concurnti potntial st unul conditionat, toria ar mritul d a fi
subliniat cat d important st caractrul dschis al piti si ractia ipottica a potntialilor
comptitori in stabilira xistnti uni pozitii dominant.13
Toria pitlor contstabil au fost sustinuta d drptul uropan al concurnti, in
forma concptului concurnti potntial si a barirlor la intrara p piata. Dsi important in
contxtul larg al drptului concurnti, acst aspct sunt cl mai bin rdat in matri d
concntrar conomica. Pntru a analiza compatibilitata uni concntrari cu piata comuna,
unul dintr critriil avut in vdr st cl al " concurnti potntial" din parta unor
intrprindri localizat in sau in afara U, conform art.21 (1) lit. a) din Rgulamntul C
privind concntrara conomica. Potrivit lit. b) a txtului citat,"barirl lgal sau d alta
natura" sunt, d asmna, avut in vdr. Comisia a adoptat, intr-o oarcar masura,
concptul d piata contstabila, subliniind in mai mult instructiuni importanta barirlor
pntru vitara unor anumit comportamnt d piata. Asmna instructiuni nu s limitaza
la concntrara conomica , ci la intrdictia intlgrilor si abuzului d poziti dominanta. Un
xmplu st dfinira piti: in trcut, piata rlvanta ra dfinita prin prisma
substituibilitatii folosind, d xmplu, lasticitata prturilor, raportat la crr. Concptul d
contstabilitat a imbogatit abordara traditionala, adaugand substituibilitata furnizorilor.
Potrivit acstui tst, furnizorii car pot schimba produsl lor cu produsl in cauza, fara a
intalni obstacol insurmontabil, fac part din piata rlvanta. Totusi, Comisia fac distinctia
intr tstul substanti ofrti si concurnta potntiala: in dfinira piti, concurnta potntiala
nu contaza, pntru ca st mult pra indpartata. Acasta rzrva rflcta o nvoi practica a
drptului concurnti, car nu s poat baza p dzvoltari viitoar, indpartat in timp. D
aca, rglmntaril Comisii stabilsc unl limit: potrivit instructiunilor privind transfrul
d thnologi, barirl la intrara p piata sunt mici daca intrara p piata a potntialilor
concurnti st prvizibila intr-o prioada d 1-2 ani. Potrivit instructiunilor privind
concntraril orizontal, intrara p piata st avuta in vdr numai daca s ptrc intr-o
prioada d 2 ani.
Concptl d concurnta potntiala, substituira ofrti si barir la intrara p piata
folosit d Comisi apartin torii pitlor contstabil. Totusi, in valuara ralitatii
13
conomic, st mult mai dificil d prvazut dzvoltaril ultrioar. din acst motiv, comisia
da prioritat fctlor anumitor comportamnt asupra concurnti fctiv, iar concurnta
potntiala raman un argumnt subsidiar cata vrm in viata rala xista costuri car rduc
smnificatia concurnti potntial.14
1.3. Piaa comrcializrii cu amnuntul d produs prpondrnt alimntar
P piaa produsului s constat xistna unor form difrit d comrcializar, cl
mai important fiind:15
(i) comrul tradiional, n cadrul cruia consumatorul bnficiaz, n gnral, d
asistna unui vnztor;
(ii) comrul cu autosrvir (comr modrn).
D asmna, s constat o difrnir a magazinlor n funci d suprafaa d
vnzar:
(i) magazin d proximitat (suprafaa mai mic d 400 mp) - car comrcializaz o
gam rstrns d produs (alimntar, chiocuri);
(ii) suprmarkturi (suprafaa ntr 400 i 2500 mp) - acsta comrcializaz o gam
mai larg, att ca tipuri d produs, ct i ca numr d rfrin ofrit din ficar tip,
corspunznd unor ncsiti d achizii rlativ important i divrsificat (Mga Imag,
Billa, tc);
(iii) hyprmarkturi (suprafaa d pst 2500 mp) - rprzint formatul cu
rntabilitata ca mai mar, aprciat ca fiind un lmnt snial pntru nivlul d
comptitivitat al oricrui grup d distribui, att n rlaiil distribuitor/consumatori, ct i n
rlaiil distribuitor/furnizori (Cora, Carrfour tc);
(iv) discountri (n gnral, supraf chivalnt cu cl al suprmarkturilor) acst magazin przint trsturi spcific, n principal rfritoar la nivlul mai avantajos al
prurilor, modul d ambalar i przntar al produslor - mai apropiat d comrul n-gros,
gama rstrns d produs i prpondrna mrcilor proprii al distribuitorilor ;
ivi) cash and carry (supraf mari, d pst 5000 mp) - accsul n magazin st
prmis doar cu lgitimai, car st acordat xclusiv prsoanlor juridic i prsoanlor
fizic autorizat (conform Lgii nr. 650/2002). n gnral, acst tip d magazin s adrsaz
clinilor rvnztori, rspctiv clini d tip HoRCa (hotl, rstaurant, catring) sau altor
14
15
Ghorgh Ghorghiu , Op. cit. p.40.

Tint, Tibriu. Form d comrcializar a produslor n Tribuna conomica, v. 16, nr. 21 (Mai 2005)
sociti comrcial i doar rprzntanii acstora pot achiziiona produs d la formatl tip
cash&carry.
n prioada 2012-2014, p fondul majorrii vniturilor total mdii al populaii, a
avut loc o crtr smnificativ a vnzrilor d produs alimntar prin intrmdiul
comrului modrn, intr-un ritm c a dvansat crtra chltuililor mdii pntru produs
agroalimntar. Astfl, putm concluziona c n aflm n faa unui trnd d majorar a
pondrii comrului modrn cu produs alimntar, n raport cu cl tradiional.
Datorit gradului mar d disprsar i a putrii d ngocir rdus n raport cu
furnizorii/productorii, comrul tradiional cu produs alimntar nu par s aib fora
ncsar d a xrcita o prsiun concurnial putrnic asupra marilor actori din comrul
modrn. n schimb, ptrundra p piaa d rtail alimntar a unor juctori noi, importani,
di par s conduc la o diminuar a comrului tradiional, contribui n aclai timp i la o
rodar smnificativ a cotlor d pia al actorilor mari din comrul modrn. Astfl,
comrciani c avau o przn solid p pia n anul 2014 nu i-au putut consolida poziia
p pia, ci au sufrit o diminuar smnificativ a coti dinut, p fondul intrrii d noi
juctori. Practic, p sgmntul comrtului modrn, anual au loc modificri important
(ptrundra d noi companii, xtindra rllor xistnt, fuziuni), sctorul comrcializrii
d produs alimntar fiind foart dinamic, din acst punct d vdr.16
Spr dosbir d unl pi d produci, activitata d rtail alimntar st supus
unor for concurnial mai putrnic, ca urmar a xistni unui numr smnificativ d
comptitori (p langa micii comrciani sau ci d nivl mdiu distingm lanuri d magazin
prcum Cora, Kaufland, Billa, Slgros, Mtro, Plus, Carrfour, Auchan, Angst, Pnny, tc.)
1.4. Concurna dintr formatl cash & carry i supr/hyprmarkturi
Formatul cash & carry s adrsaz tortic doar rvnztorilor, consumatorii finali
nfacand part din clinii-int ai acstor lanuri d magazin. Astfl, doar o anumit
poziionar a punctlor d vnzar poat constitui un factor gnrator d concurn ntr
acst tipuri d comr.
n practic ns, xist numroas smnal din pia car susin c ntr cl dou
form d comr s manifst prsiuni concurnial.
Concluzia raportului st c, la momntul apariii formlor d comr modrn,
formatl cash & carry concurau putrnic cu formatl d tip suprmarkt, tocmai prin faptul
16
c xista un numr rdus d juctori p pia. Odat cu crtra numrului d hypr si

suprmarkturi, acsta s-au apropiat mai mult, din punct d vdr gografic, d nvoil
curnt al consumatorilor. Astfl, importana vnzrilor prin formatul cash & carry, ctr
prsoanl fizic, a nrgistrat o diminuar. Acst trnd s va mnin i n continuar, cl
dou format nscriindu-s, n mod natural, p pi rlvant difrit.17
Indifrnt d asmnril dintr comrul prin hypr/suprmarkturi/discountri i cl
prin magazinl cash & carry, majoritata consumatorilor finali nu au accs n formatul cash
& carry, pntru simplul motiv c nu din i nu pot din o lgitimai d accs. Ca atar, nu
s ndplint condiia snial pntru ca acst format s formz o singur pia cu
formatl d tip hypr i suprmarkturi, doarc majoritata covritoar a consumatorilor
nu ar accs la produsul ofrit d formatul cash & carry.18
Magazinl d tip cash&carry concuraz cu maril magazin d comr cu amnuntul
tip hyprmarkturi, suprmarkturi, discountri prin pr, sortimnt, furnizori, logistic.
Argumntl car susin acast abordar sunt vnzril ralizat d catr comrcianii
cash & carry ctr prsoanl fizic, nivlul prurilor, gama d produs, modalitata d
xpunr, poziionara i sursl d aprovizionar, car sunt apropiat d modlul
supr/hyprmarkturilor/ discountrilor.
Consiliul Concurni considr c, n prioada d ncput a comrului modrn,
formatl cash and carry concurau putrnic cu formatl d suprmarkt, pntru c xista un
numr rdus d juctori p pia. Odat cu crtra numrului d hypr si suprmarkturi,
acsta s-au apropiat mai mult, din punct d vdr gografic, d nvoil curnt al
consumatorilor. Astfl, importana vnzrilor prin formatul cash and carry, ctr prsoanl
fizic, a nrgistrat o diminuar. Acst trnd s mnin i n prznt, iar cl dou form d
comr s-au nscris, n mod natural, p pi difrit.19
Un principiu fundamntal d dfinir a pii st acla c, din punct d vdr
conomic, pntru dfinira pii rlvant, substituibilitata la nivlul crrii rprzint fora
disciplinar imdiat i ca mai ficac, car acionaz asupra furnizorilor unui anumit
produs, n spcial n ca c privt dciziil acstora n matri d pruri. Un agnt
conomic sau un grup d agni conomici nu poat ava un impact smnificativ asupra
condiiilor d vnzar xistnt, d xmplu asupra prurilor, atunci cnd clinii sunt n
msur s s orintz fr dificultat spr produs substituibil sau spr furnizori situai n
17
Rabontu, Ccilia Irina; Bonca, Amlia Gorgiana. Altrnativ pntru Romania: comrtul modrn sau
comrtul traditional n Tribuna conomica, v. 19, nr. 13 (2008)
19
Dcocq A, Dcocq G., Droit d la concurrnc. Droit intrn t droit d lÙnion uripnn, LGDJ, Paris,
2010
18
alt part. n principal, xrciiul d dfinir a pii const n idntificara surslor altrnativ
ral d aprovizionar la car clinii agnilor conomici n cauz pot apla, att sub aspctul
produslor/srviciilor propus d cilali furnizori, ct i sub cl al localizrii gografic a
acstora.
1.5. Piaa gografic a comrcializrii cu amnuntul d produs prpondrnt
alimntar
Din punct d vdr gografic, pil afctat, n sctorul comrcializrii cu
amnuntul d produs prdominant alimntar, sunt pi local, n cadrul crora s
xploataz punct d vnzar i car sunt uor accsibil consumatorilor. Pntru a dlimita
zonl concurnial omogn, un prim paramtru utilizat st trasara unui crc cu raza
corspunztoar uni distan p car consumatorii o pot parcurg n 10-30 minut cu
autoturismul (n funci d mai muli factori, prcum: mrima i prfrinl gospodriilor,
nivlul vniturilor, accsibilitata magazinlor, mrima magazinlor, raua d transporturi).
Mai mult, zona poat fi xtins, d la caz la caz, atunci cnd xist suprapunri circular al
mai multor zon local difrit.20
Conform studiului d pia comandat d ctr Consiliul Concurni, un sfrt dintr
romni afirm c ar aloca 21-30 d minut pntru a ajung la un suprmarkt/magazin noudschis, car i s-ar potrivi din punct d vdr al prului, calitii i srviciilor, n timp c o
prsoan din cinci ar aloca 11-20 d minut pntru acasta. Practic, conform studiului, doar
16% dintr romni ar aloca un timp situat sub 10 minut pntru a s dplasa la un astfl d
magazin.
Dfinira pii din punct d vdr gografic, aa cum a fost dscris mai sus i
folosit d Consiliul Concurni, st confirmat i d practica Comisii uropn .
Caractristici al pii romnti d comrcializar cu amnuntul a produslor
prpondrnt alimntar
sunt produs alimntar.21
20
Pavl, Camlia. Marca propri in stratgia d markting a marilor supraft d vanzar. (tz d doctorat)
Bucursti: AS, 2011
21
n structura raportului d invstigai vor apra rfriri la studii i analiz rfritoar

la piaa bunurilor d larg consum. Rzultatl i concluziil acstor studii sunt valabil i
pntru piaa comrcializrii cu amnuntul a produslor alimntar.
P piaa din amont, a aprovizionrii d la productori, s ntlnsc mai muli agni
conomici, rspctiv rtailri nspcializai 22, magazin spcializat23, comrciani ngros,
cash&carry, horca24. O posibilitat ral d dsfacr a produslor, aflat la ndmna
productorilor, st i vnzara intracomunitar ctr statl mmbr U.
P piaa din aval, a comrcializrii produslor d consum curnt, pondra comrului
modrn2 5 n totalul comrului cu produs d larg consum la nivlul rii, di n crtr (d
la 27% n anul 2011 la 33% n 2012), s situa doar la un nivl d 35-38%, conform studiilor
d spcialitat, pntru anul 2013.
Potrivit unui studiu ralizat d Grupul GFK26, la nivlul anului 2014, 41% din valoara
vnzrilor2 7 d bunuri d larg consum, n Romnia, s raliza prin intrmdiul comrului
modrn, fa d 38% n 2013.
O analiz p cl patru componnt al comrului modrn (cash and carry,
hyprmarkt, suprmarkt, discountr) a vidniat modificril nrgistrat n 2014 fa d
anul antrior.
Potrivit agnii, ca mai important crtr au avut-o hyprmarkturil, d la o cot
d pia d aproap 15%, n 2013, la 18% n 2014. Acst lucru a fost dtrminat i d
comportamntul cumprtorilor. Mai mult d jumtat din familiil din Romania au
achiziionat bunuri d larg consum prin intrmdiul hyprmarkturilor. Consumatorii au
cumprat mai ds i cu 25% mai mult n 2014 fa d 2013.28
Potrivit HG nr. 1454/2004 pntru aprobara critriilor d implmntar a structurilor d vnzar cu amnuntul
cu suprafaa mar i dfinira tipologii structurilor d vnzar, magazinl nspcializat pot fi magazin cu
vnzar prdominant d produs alimntar, buturi i tutun, car sunt, n principal, magazin gnral
alimntar c vnd prpondrnt mrfuri alimntar din toat grupl d produs, prcum i unl articol
nalimntar d uz curnt, ca: dtrgni, cosmtic, articol d uz casnic i altl asmna
23
Potrivit HG nr. 1454/2004 pntru aprobara critriilor d implmntar a structurilor d vnzar cu amnuntul
cu suprafaa mar i dfinira tipologii structurilor d vnzar, magazinl spcializat pot fi magazin pntru
vnzara produslor alimntar, buturilor i produslor din tutun, i anum: fruct i lgum proaspt, carn i
produs din carn, pt, crustac i molut, pin i produs d patisri, produs d bcni, zahr i
produs zaharoas, dulciuri, buturi i rcoritoar, lapt i produs lactat, ou, uli i grsimi comstibil,
fruct i lgum consrvat, produs din tutun, alt produs alimntar nclasificat
24
Trmnul horca fac rfrir la comrcializara d produs ctr consumatorii finali, prsoan fizic, prin
intrmdiul hotlurilor, rstaurantlor, barurilor, cafnllor sau srviciilor d catring
25
Comrul prin intrmdiul rllor d magazin d tip hypr/suprmarkturi, cash&carry i discountri
26
Grupul GfK st numrul 4 mondial n clasamntul companiilor d crctar d pia. Activitil sal acopr
3 divizii: Custom Rsarch, Rtail and Tchnology i Mdia. Grupul ar mai mult d 10.000 d angajai i 115
subsidiar situat n pst 100 d ri.
27
Considrat la nivl naional
28
22
Suprmarkturil rmn cu o cot d pia rlativ constant n 2014 (14%) fa d

2013 (15%), n scdr cu 1 punct procntual.
Magazinl d tip discount i-au majorat cota d pia la aproximativ 6%. Toi ci 3
factori (numrul d cumprtori, frcvna d cumprar i valoara achiziionat) au
contribuit la acast volui.
Rtailrii d tip cash&carry i-au pstrat cota d pia la nivlul anului 2014, d
aproximativ 3%.
n Bucurti, comrul modrn ar o cot d pia d aproximativ 71% din valoara
total a bunurilor d larg consum.
Conform
informaiilor
agnii
GFK,
la
nivlul
municipiului
Bucurti,
hyprmarkturil din ca mai important pondr, cu o cot d pia n jur d 42% n 2014,
n crtr d la 39%, anul trcut.
Fa d hyprmarkturi, suprmarkturil rmn n continuar important pntru
consumatorii bucurtni, cu o cot d pia d aproximativ 21% n 2014.
Potrivit agnii GFK, n prima part a anului 2014, cota suprmarkturilor p piaa
bunurilor d larg consum din oral cu pst 150.000 d locuitori a sczut la 15%, fa d
23% din pia, ct dinau n prima part a anului 2013. n acai prioad, i n aclai
ora, hyprmarkturil i-au majorat substanial cota, d 18% la 30%, iar rstul magazinlor
din comrul modrn i cl tradiional au rmas la cot rlativ constant.
P d alt part, n oral cu mai puin d 150.000 d locuitori, suprmarkturil i-au
pstrat o cot d pia mai mar dct a clorlalt format d comr modrn.
Sursa: www.consiliulconcurnti.ro
CAPITOLUL 2. ISTORIC AL XPANSIUNII RTLLOR COMERCIALE
2.1. Rolul sctorului d rtail prpondrnt alimntar in conomia Romanii

Rtailul d mrfuri alimntar rprzint o part importanta in totalul comrului cu
amanuntul: 44% in 2013, chivalntul a 12 miliard uro . Acasi pondr s-a nrgistrat, cu
mici variatii, in prioada 2009-2012. In cosul d consum, pondra marfurilor alimntar
rprzinta cva mai putin, doar 37,5%, ca urmar a unor dcizii administrativ al INSS.
Chiar si asa, acasta pondr st d dpart ca mai mar din Uniuna uropana, Romania
fiind urmata la distanta d Ltonia (25%), Bulgaria, Lituania si Polonia (pst 20%); mdia
pntru zona uro st d 18%. Pondra chltuililor cu alimntl in cosul d consum st d
pana la tri ori mai mica dcat in Romania in tari prcum Mara Britani sau Grmania. In
acst conditii, st d intls importanta acstui sctor atat pntru conomia nationala in
ansamblu, cat si pntru ficar ctatan in part.
Conform mtodologii INSS, marii rtailri sunt inrgistrati astfl:
- Cod CAN 4639 comrt cu ridicata nspcializat d produs alimntar, bauturi si
tutun. In acasta catgori sunt inclus Mtro si Slgros. Codul CAN 4639 fac part din
codul 463 comrt cu ridicata d produs alimntar, bauturi si tutun.
- Cod CAN 4711 comrt cu amanuntul in magazin nspcializat cu vanzar
prdominanta d produs alimntar, bauturi si tutun. In acasta catgori intra La Fourmi,
Mga Imag, Billa, Carrfour, Profi, Artima, Pnny, Cora, Kaufland, Auchan. Codul CAN
4711 fac part din codul 471 comrt cu amanuntul in magazin nspcializat.
Cifra d afacri cumulata a marilor rtailri
in comrtul cu produs alimntar,
bauturi si tutun a fost in 2013 d 5,82 miliard uro, in crstr cu 43,7% fata d 4,05 miliard
uro in 2012 (in li, crstra a fost putin mai mica, 36%). Prin comparati, crstra la nivl
global a marilor rtailri (top 250) a fost in 2013 d 7,6%. st firsc ca in Romania sa fi o
crstr pst mdi a consumului, avand in vdr ca in 2013 Romania travrsa inca prima
prioada prlungita d boom conomic d dupa 1989, ca c a dus la stimulara putrnica a
consumului intrn. In fapt, consumul intrn a avut un ritm d crstr mai rapid dcat
crstra PIB, fiind astfl un factor dtrminant al crstrii conomic, dsi calitata uni
crstri conomic bazat p consum st controvrsata.
Crstra consumului a fost stimulata d o sri d factori obictivi prcum crstra
salariilor si pnsiilor, politici fiscal pro-ciclic, boom-ul crditarii, dar si d factori subictivi
cum ar fi o prioada antrioara indlungata d rstrictionar a consumului, crstra
rspctului fata d sin, atractia noului, dorinta d imitati, socializar. Acsti crstri a
crrii i-a raspuns rapid crstra ofrti, prin dzvoltara si xtindra rtllor marilor
rtailri.
Figura 2.1. Crstra PIB si a consumului cu amanuntul, % fata d anul antrior
Sursa: www.inss.ro/
Numarul magazinlor cu suprafata intr 5000 - 9999 mp a crscut d la 33 in 2010 si

41 in 2011 la 218 in 2013, in timp c numarul magazinlor cu suprafata pst 10000 mp a
crscut d la 9 in 2010 si 15 in 2011 la 22 in 2013. Acst crstri s-au facut in principal p
sama crstrii volumului piti si numai intr-o mica masura p sama micilor magazin d
cartir; numarul magazinlor sub 120 mp a scazut cu mai putin d 2% in intrvalul 20112013, in timp c numrul magazinlor cu supraf intr 121 si 999 mp a scazut cu
aproximativ 20% in acasi prioada.
Figura 2.2. voluia numrului d magazin in comrul cu amanuntul, in functi d

suprafaa, 2013 fata d 2011, %
Sursa: www.inss.ro/
Un studiu rcnt (Bukviciut si altii, 2009) arata ca xpansiuna rapida a numarului

d magazin mari in comrtul cu amanuntul d produs alimntar st putrnic corlata
ngativ cu volutia prturilor la alimnt pntru consumatorul final. Astfl, p un panl d
dat pntru Chia, Ltonia, Lituania, Polonia, Slovnia si Ungaria p prioada 2010-2013,
coficintul d rgrsi st -0,32, smnificativ statistic la 1% si cu un grad d
rprzntativitat (R patrat) d 81%. Acst rzultat insamna ca o crstr a numarului d
magazin mari contribui la scadra prturilor, si dci st in bnficiul consumatorilor.
La sfarsitul anului 2013, capitalul social subscris si varsat d catr ci 13 mari rtailri
ra d 5,14 miliard RON - chivalntul a 1,54 miliard uro. Asadar, raportand la stocul total
d invstitii strain dirct din Romania la sfarsitul lui 2013, d 42 miliard uro, putm
stima ca marii rtailri au contribuit cu 3,66% in totalul invstitiilor strain dirct.
La sfarsitul anului 2013, numarul d angajati al marilor rtailri ra d aproap 39 mii
angajati, rprzntand 0,81% din totalul angajatilor din conomi. Un loc d munca dirct
craza insa catva alt locuri d munca indirct, in spcial in distributi, si ajuta la
mntinra locurilor d munca al furnizorilor.
Figura 2.3. Numarul d angajati dirci, marii rtailr
Sursa: www.inss.ro/
Pntru 2014, datl disponibil sunt mai rstrans. Astfl, am putut accsa doar datl
cumulativ pntru o part dintr marii rtailri, si anum Mtro, Slgros, Carrfour, Billa si
Pnny. Cum insa acstia rprzinta 6 din primii 8 rtailri din Romania (vzi sctiuna
urmatoar), rprzntand 73,5% din cifra d afacri a marilor rtailri si 76% dintr angajatii
acstora, datl obtinut sunt rlvant ca valori rlativ si ca tndint.
Cifra d afacri a crscut in 2014 fata d 2013 cu 12,7% xprimata in uro si cu 24,6%
xprimata in li. Cata vrm acasta rprzinta o inctinir fata d ritmul d crstr din 2013
comparativ cu 2012, crstra raman smnificativa, mult pst crstra PIB. Probabil
volutia sa a fost influntata ngativ d incputul crizi financiar, car a lovit si Romania din
trimstrul IV 2014. In spcial in luna dcmbri a anului trcut, car ar fi trbuit sa fi o luna
d crstri rcord ca si in anii trcuti, consumul cu amanuntul a crscut cu numai 2,5%.
Numarul angajatilor a continuat sa crasca si in 2014, p fondul xtindrii rtllor d
rtail, dsi intr-un ritm mai scazut dcat in 2013: 19,6%, comparativ cu 30%.
In acst contxt, st usor ingrijoratoar tndinta dscrscatoar a productivitatii
muncii, calculata ca raport intr cifra d afacri si numarul d angajati. Acasta scadr arata
faptul ca dzvoltara xtnsiva din ultimii ani a adus un volum mai mar d vanzari dar si
costuri substantial mai mari, inclusiv cu prsonalul.
Tabl 2.1. Productivitata muncii, marii rtailri, 2014

2012
2013
2014
Productivitata muncii
(CA/angajat), mii uro
141,2
142,6
134,4
Productivitata muncii
(CA/angajat), mii li
497,1
474,8
494,5
Sursa: amrcr.ro/
Prin dzvoltara activitatii, marii rtailri nu doar au angajat mai mult prsonal, dar au
si platit substantial mai mult tax la bugtl local si la bugtul cntral. In 2014 fata d
2012 incasaril statului d la marii rtailri au crscut cu aproap 300 milioan RON, sau
77%. xprimat in uro, vnituril bugtar strans d la acsti 6 mari rtailri rprzinta
182,3 milioan uro.
Tabl 2.2. Contributia marilor rtailri la bugtul d stat si bugtl local *
2012
2013
2014
Total impozit si tax platit d marii
rtailri **, RON
379.096.512
658.166.167
671.128.873
*Includ cumulativ: contributii d asigurari social, tax local, impozit p profit, TVA
** Datl s bazaza doar p informatiil obtinut d la Mtro, Slgros, Carrfour, Billa si
Pnny
Sursa: amrcr.ro/
Avand in vdr pondra acstor 6 rtailri in cifra d afacri a clor 13 mari

rtailri, prin xtrapolar obtinm o contributi totala la vnituril bugtar d 250 milioan
uro in 2014.
2.2. Gradul d concntrar
Putm calcula cota d piata a marilor rtailri facand raportul dintr cifra lor d afacri
si cifra d afacri cumulat afrnta codului CAN p car il rprzinta.
Tabl 2.3. Cota d piata cumulat a marilor rtailri in comrul cu produs

alimntar, bauturi si tutun
2012
2013
Cota d piata a marilor rtailri in

cod CAN 4639 (comrt cu ridicata
d produs alimntar, bauturi si
tutun)
39,04%
41,19%
Cota d piata a marilor rtailri in

cod CAN 4711 (comrt cu
amanuntul prdominant d produs
alimntar, bauturi si tutun)
25,61%
33,35%
Cota d piata a marilor rtailri

raportata la cumulul CAN 4639
+ CAN 4711 (comrt cu ridicata
si cu amanuntul d produs
alimntar, bauturi si tutun)
31,33%
36,48%
Sursa: www.inss.ro/
In opinia noastra, cl mai corrct calcul st cl car s raportaza la coduril CAN

cumulat 4639 si 4711, luand astfl in calcul toti marii rtailri; in total avm 13 mari
rtailri, din car 2 inrgistrati la comrul cu ridicata si 11 la comrul cu amanuntul.
Astfl, cota d piaa a marilor rtailri a fost d 36,5% in 2013, in crstr fata d
31,3% in 2012. Pntru a analiza daca acasta cota d piata rflcta un potntial anticoncurntial, vom calcula doua masuri al gradului d concntrar: cota d piata a primlor 5
firm, rspctiv indicl Hrfindahl-Hirschmann (suma patratlor cotlor d piata al tuturor
firmlor).
Tabl 2.4. Cota d piata individuala a marilor rtailri in comrtul cu produs

alimntar, bauturi si tutun
2012
2013
Mtro
11,87%
10,81%
Slgros
4,74%
5,15%
Carrfour
4,35%
4,97%
Kaufland
1,80%
4,03%
Cora
2,33%
2,55%
Billa
2,33%
2,02%
Pnny
1,30%
1,57%
Auchan
0,15%
0,97%
Artima
0,60%
0,65%
Mga Imag
0,58%
0,63%
Profi
0,34%
0,41%
0,16%
0,15%
La Fourmi
Sursa: www.inss.ro/
S obsrva ca sporul coti d piata cumulat a marilor rtailri in 2013 fata d 2012 s
datoraza in principal crtrii spctaculoas a cotlor Kaufland (mai mult dcat o dublar a
coti d piata), si, intr-o masura mai mica, Auchan (o crstr d 6 ori a coti d piata). Acst
crstri s-au datorat consolidarii pozitii p piata, acstia fiind rtailri intrati mai rcnt p
piata.
Cota d piata a primilor 5 rtailri a fost in 2013 d 27,5%, in crstr fata d 25,6%
in 2012. Priml 5 firm au o cota insmnata, pst un sfrt din piata, si xista un potntial
anti-concurntial daca priml 5 firm ralizaza intlgri intr l privind prturil.
Tabl 2.5. Cota d piata cumulata a primilor cinci rtailri
2012
Cota d piata cumulata a
primilor 5 rtailri
Sursa: www.inss.ro/
25,64%
2013
27,54%
Totusi, aprcim ca in 2013 piata a fost concurntiala, din cl putin tri motiv.
In primul rand, prin comparati cu clalalt tari uropn, gradul d concntrar st
inca scazut in Romania. Mdia uropana a coti d piata cumulat a primilor 5 rtailri st
50%; taril vchi mmbr al U au cot mai mari dcat noii mmbrii, din mai mult motiv
intr car consolidara piti si nivlul mult mai scazut al conomii subtran. Gradul d
concntrar astfl calculat dpasst 70% in taril nordic si st aproap d 60% in
Grmania si d pst 50% in Franta, taril d origin al principalilor comptitori p piata d
rtail din Romania.
Doar Bulgaria ar un grad d concntrar mai mic dcat Romania (conform datlor
uromonitor, cota cumulata in Romania a primilor 5 rtailri ar fi d 22%, mai mica dcat a
Polonii; insa considram ca datl noastr, prlucrat dupa INSS, sunt mai corct si cota
cumulata pntru Romania st 27,5%).
Dsigur, tndinta nu poat fi dcat crscatoar. Chiar si in tari prcum Spania, Grcia
sau Italia, und producatorii locali d produs alimntar sunt numrosi si bin organizati,
marii rtailri au intr 30% si 40% din piata, in timp c in Ungaria pondra st d 50%. Un
grad d concntrar mai ridicat nu insamna insa automat si o situati anti-concurntiala. st
important ca p masura c gradul d concntrar va crst, acasta sa nu duca si la un abuzz
d putr dominanta. Docamdata insa gradul d concntrar al marilor rtailri din Romania
st la jumatat din mdia uropana.
Figura 2.4. Cota d piata cumulata a primilor 5 rtailri in comrtul cu produs

alimntar, bauturi si tutun, Uniuna uropana, 2013
Sursa: amrcr.ro/
In al doila rand, cota d piata a cli mai mari firm din sctor (Mtro) a scazut,
difrnta rgasindu-s in crstra cotlor d piata al firmlor d p locuril 2 si 3 (Slgros si
Carrfour). Acasta voluti indica absnta unor barir smnificativ d mobilitat p piata.
In al trila rand, a xistat o substituir rmarcabila in topul primlor 5 firm, locuril
lui Cora si Billa fiind luat d Kaufland. Acasta voluti indica absnta unor barir
smnificativ d intrar p piata.
In concluzi, atat in structura cat si in dinamica, piata d rtail prpondrnt alimntar
a fost concurntiala in prioada analizata.
P d alta part, unii dintr acsti concurnti fac part din aclasi grupuri d firm;
astfl, Mtro fac part part din Mtro Group, iar Slgros, Billa si Pnny sunt marci al
grupului Rw. Potntialul anti-concurntial st atnuat d faptul ca acst firm s
adrsaza unui public tinta difrit, atat p sgmnt d volum cat si d prt.
O mtoda d analiza mai fina a gradului d concntrar st Indicl HrfindahlHirschmann (HHI), car s calculaza dupa formula:
HHIv =(v/V)J
und v rprzinta vanzaril (cifra d afacri) ficari firma, iar V rprzinta cifra d
afacri totala a comrului cu produs alimntar, bauturi si tutun.
Luand in calcul ci 13 mari rtailri, obtinm valori mici al HHI, mult sub pragul d
10% d la car Comisia uropana considra ca xista potntial d abuz d putr dominanta
d piata. Chiar luand in considrar si cllalt 140 d mii d firm d profil local, HHI mai
poat crst doar marginal (d xmplu, o firma car ar 1% din piata contribui la HHI cu
0,01%).
Tabl 2.6. Indicl concntrarii Hrfindahl-Hirschamnn
2012
HHI
1,99%
2013
2,06%
Sursa: www.inss.ro/
Nota: pntru usurinta intrprtarii rzultatlor, am transformat indicl HHI, car ia valori
intr 0 si 10000, in procnt.
Figura 2.5. Gradul d concntrar al marilor rtailri in comrtul cu produs alimntar,

bauturi si tutun
Sursa: www.inss.ro/
Dsigur, acst calcul s rfra la gradul d concntrar al piti cu car s confrunta
consumatorul final. P anumit sgmnt d piata (catgorii d produs alimntar) gradul d
concntrar poat fi mai mar, la fl si in raport cu furnizorii. Datl disponibil nu n prmit
insa sa calculam gradul d concntrar p sgmnt d piata.

Daca analizam structura marilor rtailri prznti in Romania, obsrvam ca in gnral
sunt companii uropn, in spcial din Grmania si Franta. Din top global 20 rtailri d
produs alimntar, 6 sunt prznti si in Romania. Dintr cilalti, doar tri mari rtailri la
nivl global nu sunt prznti in Romania, dsi opraza p pitl din rgiun (Chia, Polonia,
Slovacia, Ungaria): Tsco, .Lcrrc (marcil cu aclasi num) si Ahold (cu marci prcum
Albrt, Hyprnova, ICA). Dupa c va trc criza conomica globala, st posibil ca acst tri
companii sa invstasca si in Romania, ca c ar duc, p d o part, la crstra gradului d
concntrar al sctorului in ansamblu, dar p d alta part la o crstr a concurnti intr
marii rtailri.
Tabl 2.7. Principalii rtailri la nivl global, 2013, doar ci car vand si produs
alimntar
Vanzari
global
Tara d origin Prznt in

Romania
Prznt in alt
tari cntral si
st uropn
(miliard
1
Wal-Mart
USD)
374,5
SUA
Carrfour
112,6
Franta
Tsco
94,7
Mara
Britani
4
Mtro
87,5
Grmania
Krogr
70,2
SUA
Schwarz*
69,3
Grmania
Targt
63,3
SUA
Costco
63
SUA
Aldi
58,5
Grmania
51,9
Grmania
10 Rw
si LIDL
11* dtin
Sarslanturil Kaufland
50,7
SUA
www.dloitt.com/consumrbusinss
12Sursa:
Auchan
49,2
Franta
13
Svn
47,8
Japonia
14
. Lclrc
44,6
Franta
15
dka
44,6
Grmania
16
Safway
42,2
SUA
17
AON
41,3
Japonia
18
Woolworths
41
Australia
19
Intrmarch
40,6
Franta
20
Koninklijk
38,5
Olanda
(Ahold)
2.3. Prformanta financiara

Mdia pondrata a profitului marilor rtailri din Romania a fost d 0,80% in 2012 si
0,82% in 2013. Acasta st mica prin comparati cu mdia sctorului d rtail la nivl
intrnational, d 3,6% in 2012 si 3,7% in 2013.
Tabl 2.8. Rata profitului*
2012
2013
Mtro
4,32%
n.a.**
Slgros
4,68%
4,42%
Carrfour
3,87%
3,12%
-4,65%
-17,15%
1,81%
2,46%
0,57%
3,10%
1,80%
3,18%
-1,95%
3,27%
-2,77%
1,45%
0,54%
3,37%
0,77%
-2,24%
-10,64%
-9,37%
0,80%
0,82%
Kaufland
MGV(Romania
(Auchan)Hyprmarch)
Cora
Artima
Billa
Mga(Pnny)
Imag
Rw
Profi
La Fourmi
Mdia pondrata
*Rzultatul financiar nt / Cifra d afacri
**Dat indisponibil p sit-ul Ministrului Finantlor Public.

Sursa: prlucrat din datl disponibil p www.mfinant.ro
Acst nivl scazut poat para surprinzator din prspctiva astptarilor gnral si a
prcptii privind profituril marilor rtailri car rduc foart mult marjl d profit al
furnizorilor locali. O astfl d prcpti putin justificata prin prisma acstor rat scazut d
profit. Totusi, primii tri jucatori d p piata, car au impruna pst 20% din piata,
inrgistraza o rata d profit la nivlul mdii intrnational sau chiar pst acasta (in jur d
4%).
Mai mult, xtindra agrsiva din ultimii ani a rtllor d magazin (vzi si figura 2)
a impus costuri important cu invstitiil si cu amortizara acstora, diminuand astfl profitul
contabil. In acst sns, putm obsrva ca rtailrii vniti mai rcnt p piata romanasca,
prcum Kaufland sau Auchan au inrgistrat rzultat financiar mai proast (toti tri au avut
pirdri important in 2012) dar si-au imbunatatit rzultatl d la un an la altul (Kaufland si
Auchan au trcut p profit in 2013). O anomali st cazul La Fourmi, car ar pirdri
considrabil in ficar din ultimii tri ani.
P d alta part, xista si o xplicati a profiturilor sub mdia intrnationala car tin
d volutia prturilor. Astfl, in Romania crstra prturilor d producti nu s transmit
dcat in mica masura asupra prturilor d vanzar cu amanuntul, ca c duc la rducra
marji d profit pntru rtailri (first, si pntru producatori). lasticitata prturilor d
vanzar cu amanuntul fata d prturil d producti st 0.15 in Romania, fata 0.17 in zona
uro si d 0.40 in statl noi mmbr (cl 10 stat intrat in U in 2004) - conform studiului
lui Bukviciut si altii (2009). Cu alt cuvint, o crstr cu 10% a prturilor d producti s
traduc intr-o crstr cu doar 1,5% a prturilor pntru consumatorul final. D c avm o
lasticitat atat d mica, un fapt d altfl in bnficiul consumatorilor, poat fi justificat in mai
mult moduri: comptitia dintr rtailri, unl subvntii pntru producatori (putin probabil),
fctul d substituti in consum mai pronuntat, importuri mai iftin, tc.
In pofida acsti lasticitati scazut, prturil alimntlor au crscut in 2014 cu
aproximativ 8%, cu un maxim d pst 10% in iuli 2014 fata d iuli 2013. Totusi, in acasi
prioada, prcptia consumatorilor privind crstra prturilor a fost d 31%. Difrnta dintr
prcpti si ralitat poat fi xplicata d un indic al prturilor inadcvat, d o campani
mdia car a acrditat ida unor crstri foart mari d prturi la alimnt, dar si d
dficint d comunicar la nivlul marilor rtailri.
CAPITOLUL 3: ANALIZA COMPARATIVA A HIPRMARKTURILOR

CORA PANTLIMON I CARRFOUR COLNTINA
3.1. Mtod d culgr a datlor

Mtod cantitativ - car srvsc la culgra datlor din organizaii, numit unori i
mtod formal, contribui la procurara datlor suficint d rlvant pntru a construi un
tablou al ralitii din intriorul i xtriorul organizaii. Mtodl utilizaz procduri
sistmatic pntru msurtori i valuri i s aplic p antioan rprzntativ. Rzultatl
obinut au un grad mar d validitat i gnralitat.
Anchta - st o mtod simpl, dirijat i structurat d crctar c utilizaz

chstionarul ca instrumnt principal. Rprzint o mtod sigur d a obin o imagin fidl
i rprzntativ, ntr-un intrval scurt.
Prin intrmdiul anchti s ofr rspunsuri la ntrbri d tipul:
Cin?
C?
Und?
Ct d muli?
Ct d mult?
Cl mai adsa, n funci d modalitil utilizat pntru slcia rspondnilor,

rzultatl obinut sunt rprzntativ pntru populaii mai mari dct cl invstigat dirct.
Anchta noastr s-a dsfurat prin contact dirct cu cl intrvivat, p baza unui
chstionar format din 9 ntrbri stabilit p baza unor obictiv bin dfinit.
Prin intrmdiul anchti am dorit s obinm dat concrt din punct d vdr
statistic cu privir la:
msura n car consumatorii sunt mulumii d calitata srviciilor furnizat;

frcvna fcturii cumprturilor n cl dou hiprmarkturi analizat;
critriil car au stat la baza dcizii d cumprar;
amabilitata prsonalului angajat;
opiniil consumatorilor cu privir la aspctul gnral al magazinlor;
opiniil n lgtur cu poziionara i amnajara produslor p rafturi;
modul n car publicitata i rclaml ralizat d cl dou hiprmarkturi
influnaz consumatorul;
c ar schimba consumatorii n ca c privt srviciil furnizat n cadrul
hiprmarkturilor.
Anchta s-a dsfurat n 2 locuri principal, rspctiv n cadrul hiprmarktului Cora
Pantlimon i al hiprmarktului Carrfour Colntina. Anchta a fost una d tip stradal, iar
prioada n car s-a dsfurat studiul a fost 18 23 marti. antionul p car s-a ralizat
anchta cuprind prsoan d toat vrstl, studni, salariai, omri i pnsionari.
Chstionarul final ar 2 pagini iar timpul mdiu d compltar st d 5-10 minut.
3.2. Analiza i intrprtara rzultatlor
3.2.1. Analiza i intrprtara rzultatlor anchti bazat p chstionar. CORA
Pantlimon
n ca c privt gradul d mulumir a clinilor vis-a-vis d srviciil furnizat d
Hiprmarktul CORA Pantlimon, rzultatl chstionarlor indic c mai mult d jumtat
din antionul chstionat ( 60%) s considr mulumit d calitata srviciil ofrit d

CORA, 35% din prsoanl implicat n ancht au dclarat c sunt foart mulumit, n timp
c doar 5% spun c sunt nmulumit d calitata srviciilor.
Grafic 1 Gradul d mulumir al clinilor fa d srviciil furnizat d Cora

Pantlimon
n ca c privt frcvna cumprturilor fctuat n Hiprmarktul Cora
Pantlimon, ci mai muli consumatori, rspctiv 60%, fac cumprturil o dat p
sptmn. 20% din antionul studiat cumpr d tri ori p sptmn d la Cora, 15% i
fac cumprturil d dou ori p sptmn iar 5% s aprovizionaz cu produsl din
hiprmarktul analizat d 4 ori p sptmn.
Grafic 2 Frcvna cumprturilor la Cora Pantlimon
Din punctul d vdr al principallor critrii car au stat la baza algrii fcturii
cumprturilor n cadrul hiprmarktului Cora, n urma crctrii raalizat am concluzionat c
divrsitata produslor produslor furnizat rprzint principalul motiv d cumprar, urmat
d ofrtl promoional i distana rlativ mic ntr magazin i locuina propri. Prul,
calitata i conomia d timp nu sunt motiv principal pntru car antionul analizat a als
s-i fac cumprturil n hiprmarkt.
Grafic 3 Principall critrii car au stat la baza algrii fcturii cumprturilor la

Cora Pantlimon
La capitolul rlaia prsonal clini, chstionarl ralizat au rlvant c o propori
d 35% din consumatorii implicai n crctar sunt d prr c salariaii sunt amabili i
comunic ficint cu clinii, bnficiind d ndrumar din parta acstora, 30% au dclarat c
doar unori bnficiaz d ajutor din parta angajailor. 15% din ci chstionai nu au
bnficiat d ndrumar din parta angajailor, iar 20% nu au solicitat niciodat ajutor niciunui
angajat al magazinului.
Grafic 4 Rlaia prsonal clini n cadrul hiprmarktului Cora Pantlimon

Prril prsoanlor chstionat au fost divrsificat n ca c privt aspctul
gnral al hiprmarktului Cora. Ci mai muli considr c magazinul st bin organizat, cu
produs xpus corspunztor i raioan bin dlimitat. Atmosfra plcut din magazin,
spaiul larg d micar i curnia sunt principall punct fort n viziuna consumatorilor.
Nmulumiril acstora sunt lgat d raionul d mbrcmint, und mai mult
prsoan s-au plns c produsl nu sunt aranjat corspunztor i c pruril articollor
vstimntar i d nclmint sunt pra mari n raport cu calitata acstora.
Modul n car produsl sunt ambalat i aranjat influnaz ntr-o mar msur
dcizia d cumprar a prsoanlor chstionat n propori d 30%, n timp c 50% considr
c acsta influnaz ntr-o msur modrat. 10% au dclarat c sunt influnai ntr-o mic
msur d aranjamntl i ambalajl produslor i 10% susin c nu sunt influna i n nici
un fl la cumprara produslor d aspctul acstora.
Grafic 5 Influnara dcizii d cumprar n funci d aspctul produslor

n ca c privt promovara srviciilor furnizat d hiprmarktul Cora, rclaml
i panouril publicitar influnaz consumatorul ntr-o mar msur n procnt d 30%
conform rzultatlor chstionarlor. Majoritata participanilor n cadrul crctrii, rspctiv
40% au dclarat c sunt influnai ntr-o msur modrat d rclaml ralizat d
hiprmarkt, iar 30% nu sunt influnai dct ntr-o foart mic msur.
Grafic 6 Influnara dcizii d cumprar n funci modul d promovar a

produslor i srviciilor n cadrul hiprmarktului Cora Pantlimon
Chstionarul a urmrit rlifara dorinlor clinilor d mbuntir/schimbar a

srviciilor furnizat d Cora. Ca mai mar part s-a dclarat mulumit i nu ar schimba
nimic n ca c privt calitata srviciilor, ns au xistat i plngri cu privir la
prsonalul npritnos i ar dori o comunicar mai ficint ntr angajaii magazinului i
clini. D asmna numroi consumatori ar dori divrsificara produslor bio i o
promovar mai intns a produslor tradiional i cologic.
valuara srviciilor furnizat d hiprmarktul Cora prin acordara d not p o scar
d la 1 la 10 a fost ralizat n cadrul crctrii, iar rzultatl obinut indic c doar 20%
considr c srviciil furnizat sunt d cl mai nalt nivl, rspctiv notat cu 10. Un procnt
d 35% au valuat srviciil acordnd nota 9, 40% au acordat nota 8, iar 5% au notat
srviciil hiprmarktului cu 6.
Grafic 7 valuara srviciilor furnizat d Cora Pantlimon p baz d not

antionul p baza cruia s-a dsfurat crctara a cuprins prsoan d toat vrstl
grupat astfl:
- 25% cu vrst cuprins ntr 18 i 25 d ani;
- 15% cu vrsta pst 55 d ani.
Ct privt ocupaia prsoanlor chstionat 50% sunt angajai, 25% sunt studni,
15% pnsionari, iar 10% omri.
3.2.2. Analiza i intrprtara rzultatlor anchti bazat p chstionar. Carrfour

Colntina
n ca c privt gradul d mulumir, al clinilor cu privir la produsl i
srviciil furnizat d Carrfour Colntina, 70% s-au artat a fi mulumii, n timp c doar
25% s considr a fi foart mulumii i 5% nmulumii.
G
Grafic 8 Gradul d mulumir al clinilor fa d srviciil furnizat d Carrfour
Colntina
n ca c privt frcvna cumprturilor, n cadrul hiprmarktului Carrfour

Colntina, s-a constatat c, ci mai muli dintr rspondni i fac cumprturil o dat p
sptmn (50%), ns cu un procnt d 25% sunt ci car i fac cumprturil d patru ori
p sptmn. Procntl prcum 20% si 5%, arat frcvna cumprturilor d dou ori p
sptmn, rspctiv, d tri ori p sptmn.
Grafic 9 Frcvna cumprturilor la Carrfour Colntina

Din punct d vdr al principallor critrii car au stat la baza algrii fcturii
cumprturilor n cadrul hiprmarktului Carrfour Colntina, 33% dintr rspondni alg
Carrfour pntru cumprturi doarc distana st mic ntr hiprmakt i locuina
acstora, urmtorul critriu luat n calcul d rspondni fiind accsibilitata prurilor cu o
probabilitat d 20%, divrsitata i calitata avnd aclai procnt d 10%, urmnd critriul
conomii d timp cu 10%, ofrtl promoional clasndu-s din pcat p ultimul loc cu un
procnt d doar 2%.

Carrfour Colntina
La capitolul rlaia prsonal clini, rzultatl au artat c 55% dintr rspondni
nu solicit ajutorul, i asta pntru c nu ntotdauna cnd s lovsc d vro problm lgat d
produs, dau d un angajat printr raioan ntr-un timp scurt, alii d 20% nu au bnficiat d
ndrumara prsonalului, n timp c ntr-o propori d 15% cr ajutorul unori, i doar 10%
sunt ndrumai d prsonalul amabil.
Grafic 11 Rlaia prsonal clini n cadrul hiprmarktului Carrfour Colntina
Modul n car produsl sunt ambalat i aranjat influnaz cl mai mult ntr-o
msur modrat, avnd un procntaj d 50%, totui acst aspct influnaz consumatorii i
ntr-o msur mar d 30%, urmnd la galitat d 10% ntr-o msur mic, rspctiv n nicio
msur.
Grafic 12 Influnara dcizii d cumprar n funci d aspctul produslor

Promovara srviciilor furnizat d hiprmarktul Carrfour Colntina, prin
intrmdiul rclamlor i panourilor publicitar influnaz ntr-o mic msur rspondnii
cu un procntaj d 50%, urmnd ci influnai ntr-o msur modrat(30%), 20% fiind
influnai ntr-o msur mic, i doar 1% nu sunt influnai.
Grafic- promovara srviciilor
Printr srviciil car ar puta fi schimbat sau srvicii noi adaugat, n opiniil
rspondnilor, s numr :
crara unui loc d lctur
mai mult produs bio la pruri accsibil
mai mult articol d mbrcmint pntru copii
introducra unui card d fidlitat
valuara srviciilor furnizat d hiprmarktul Carrfour Colntina prin acordara

d not p o scar d la 1 la 10, arat cu prcdr, faptul c 55% dintr rspondni au
acordat nota 8, i 45% nota 9, nxistnd nota maxim(10), dar nici mai mic d 8.
Grafic 13 valuara srviciilor furnizat d Carrfour Colntina p baz d not

Analiza ntrbrilor dmografic arat c:
ci mai muli dintr ci chstionai (47%) au vrsta cuprins ntr 25-35 d ani,
locaia Carrfour-ului Colntina fiind lng un complx studnsc,
23%, vrsta cuprins ntr 18 25 d ani
15%, vrsta cuprins ntr 35 45 d ani
Catgoria pst 55 d ani, fiind ca mai rar, cu un procnt d 10%
Grafic 14 Catgorii d vrst

ocupaia prdominant, st ca d studnt, n propori d 57%
urmnd procntul d 30%, pntru statutul d angajat
17% fiind pnsionari
3% rprzntnd catgoria clor omri.
Grafic 15 Ocupaiil prsoanlor chstionat
CONCLUZII
Grafic 16 Gradul d mulumir al clinilor fa d srviciil furnizat d Cora
Pantlimon i Carrfour Colntina
S obsrv c pntru Carrfour clinii multumii au o pondr d 70%, p cnd

pntru Cora d 60%, n schimb pondra ca mai mar a clinilor foart mulumii rvin
hiprmarktului Cora, cu un procnt d 35%, Carrfour avnd 25%. Pondra clinilor
nmulumii st acai pntru ficar hiprmarkt, rspctiv 5%.
Analiznd matrica Swot, prcum i caractristicl clor doua hiprmarkturi, putm
spun c difrnl d procnt n minus pntru Carrfour s xplic prin:
proasta calitat a crnii, a ptlui, n timp c acsta pntru hiprmarktul Cora
rprzint un punct fort
lipsa unui card d fidlitat, acsta fiind disponibil pntru clintii Cora Pantlimon
lipsa crucioarlor pntru copii, ca c rprzint un disconfort dstul d mar
pntru prini, dar i pntru Carrfour, d mult ori Cora fiind alas pntru achiziionara
cumprturilor n dtrimntul Carrfour Colntina.
transportul clinilor Carrfour Colntina xist pntru o singur zon, n timp c
pntru Cora Pantlimon xista tras pntru patru zon
Grafic 17 Frcvna cumprturilor la Cora Pantlimon i Carrfour Colntina

n ca c privt frcvna cumprturilor consumatorii achiziionaz divrs
produs din Carrfour Colntina n procnt d 25% d patru ori p sptmn , n timp c n
Cora doar 4% fac cumprturil d 4 ori p sptmn. La fl s ntmpl i n cazul
cumprturilor fctuat d 2 ori p sptmn, prsoanl chstionat frcvntnd
hiprmarktul Carrfour n procnt d 20%, p cnd n Cora doar 15% mrg d dou ori la
cumprturi.
n Cora Pantlimon s cumpar mai ds d tri ori p saptmn ( 20 d procnt) i o
dat p sptmn dct n Carrfour Colntina( 60%) , difrntl afrnt fiind d 15%,
rspctiv 10%.

Cora Pantlimon, rspctiv Carrfour Colntina
Cora Pantlimon punctaz mai bin dct Carrfour ofrtl promoional i
divrsitata, p cnd Carrfour punctaz n dtrimntul Cora Pantlimon distan dintr
hiprmarkt i locuina propri, pruril accsibil i calitata.
O prim xplicai ar fi vrsta mdi a rspondnilor, car pntru Cora
Pantlimon, ci mai muli, adic 30% au vrsta cuprins ntr 35 i 40 d ani, iar pntru
Carrfour Colntina 47% , 25 30 d ani. Dducm c ci cu vrsta ntr 35 i 40 d ani sunt
mai atrai d ofrt, dct d ci ntr 25 30 d ani, actia din urma fiind studni, car par
mai intrsai d distan, pr i calitat.Totodata politica prurilor st mai bun pntru
Carrfour dct pntru Cora, un studiu din 2011 artnd c pondra prurilor comptitiv
st mai mar pntru Carrfour dct pntru Cora, 27%, rspctiv 23%.Dasmna aclai
studiu arat c, intrsul pntru promovara ofrtlor rvin Cori cu un procnt d47%, n
timp c Carrfour ar un intrs mai mic cu 3 procnt.
Grafic- Rlaia prsonal- clini

La rlaia prsonal clinii, Cora s situaz mai bin dct Carrfour. Procntul d
55% pntru nu am solicitat ajutor, al rspondnilor Carrfour, st xplicat d faptul, c, di
actia ar fi avut nvoi d ajutor, nu au gasit prsonal disponibil, totodat trbui luat n
calcul i faptul c majoritata rspondnilor sunt studni.n 2011, la punct slab,
disponibilitata prsonalului pntru Carrfour ra d 23%, n timp c pntru Cora, acsta nici
mcar nu rprznta un punct slab.
Rspondnii Cora au solicitat ajutorul cu un procnt d 35%, n timp c, ci pntru
Carrfour doar 10%, ns actia din urm au prcizat c uor d rinut amplasara
mrfurilor p raioan, acasta putnd xplica ntr-o msur mic difrna mar cl doua
hiprmarkturi la acst aspct.
Grafic 19 Influnara dcizii d cumprar n funci d aspctul produslor n

Cora Pantlimon, rspctiv Carrfour Colntina
Graficul influni dcizii d cumprar n funci d aspctul produslor n Cora
Pantlimon, rspctiv Carrfour Colntina plasaz cl dou hiprmarkturi p acdai
trapt.
Procntul
cl mai smnificativ, rspctiv 50 % din ci chstionai, s-a dclarat
influnat ntr-o msur modrat d ambalajl i arangamntl produslor, acst procnt

fiind idntic pntru ambl hiprmarkturi. Aclai caz i pntru influna mar p car o
prcp 30% din prsoan n situaia amblor magazin, 10% att pntru Cora ct i pntru
Carrfour, rsimt o influn slab datorat aspctului produslor iar 10% nu rsimt nici o
influn.
Grafic influna publicitii

Graficul
arat far doar
i poat c
influna publicitii prsit asupra
consumatorilor din Cora Pantlimon, ba chiar mai mult, rspondnii Carrfour
ntr-un
procnt d 1% afrim c nu sunt dloc influnai.O concluzi s poat dsprind din faptul c
politica publicitar st mai accntuat pntru Cora, di accntuara publicitii nu rprzint
naprat un dzavantaj pntru Carrfour, astfl nfiind mult chltuili lgat d publicitat,
pruril automat sunt mai mici..
Oricum ar fi, faptul c, consumatorii Cora sunt influnai n mar msur ntr-o
propori d 30% i ntr-o influn cu msur modrat 40%, fa d clinii Carrfour, und
avm pntru prima catgori mnionat 19% , rspctiv pntru ca d-a doua catgori 30%,
nu poat s nsmn dct atragra unui volum mai mar d vnzri fa d concurn din
acst punct d vdr.
G
Grafic 20 valuara srviciilor furnizat d Cora Pantlimon i Carrfour Colntina
p baz d not
Notl cl mai ds ofrit d ctr rspondni sunt 9, rspctiv 8.Carrfour a primit

ntr-un procnt mai mar att nota 9 , ct i nota 8, dct Cora, avnd procntl afrnt d
55%, rspctiv 45%, difrnl dintr cl dou hiprmarkturi fiind d 15%, rsptiv10%.n
aclai timp, Carrfour nu a primit not maxim, Cora obinnd un procnt d 20% d
consumatori car au valuat srviciil cu nota 10.
Dadmna rmarcm faptul c un alt procnt d 5% a acordat Cori nota 6,
Carrfour rmnnd doar la nota 9 i 8.
Faptul ca nota 10 nu xist pntru Carrfour, poat fi xplicat i prin raportara la
punctl fort si la caractristicl Cori Pantlimon, acsta fiind lgat d srviciil d
transport, car pntru Carrfour Colntina sunt pntru o singur zon dci sunt mai limitat,
Cora avnd patru tras d dplasar, lipsa unui card d fidlitat, lipsa prsonalului
disponibil, produsl d carn i d pt car nu ntotdauna sunt cl mai proaspt.
Totodat Cora primt nota 6, p cnd Carrfour nu.Procdul d comparar va fi
asmntor cu cl d sus, raportndu-n la punctl fort al hiprmarktului Carrfour
Colntina. Primul factor st politica prurilor comptitiv, la Carrfour fiind ntotdauna
mai mici, dasmna xistna unor produs marca Carrfour, car promovaz principiul
maximin, minim d rsurs, maxim d fct, n acst caz calitata.Ambiana din Carrfour
st mult mai primitoar. Produsl d patisri, fructl, produsl Farmc sub mblma
Carrfour, sunt alt punct tari, fiind punct mai putin fort pntru Cora.
3.3. Obsrvaia sistmatic

O alt mtod folosit pntru analiza comparativ a clor 2 hiprmarkturi, rspctiv
Cora Pantlimon i Carrfour Colntina, a fost obsrvaia sistmatic. Prsonalul din
dpartamntul d calitat a mrs n cl dou magazin, obsrvnd dirct srviciil furnizat i
calitata prstrii acstor srvicii.
Obsrvaia sistmatic st prcpia i nrgistrara atnt, planificat a fnomnlor,
obictlor, vnimntlor n momntul manifstrii lor. Acasta st o mtod dirct c
nrgistraz comportamntul fctiv al oamnilor n contxt natural. Mtoda prmit
vidnira factorilor c dtrmin i condiionz aciunil i intraciunil uman.
Situaiil obsrvat pot fi:
Spaii;
Actori;
Activiti;
Act;
Obict;
vnimnt.
xist o sri d rguli car s aplic pntru corctitudina obsrvaii:

- obictivl obsrvaii trbui s fi clar;
- n ca c privt coninutul notlor d obsrvar, acsta trbui s includ data,
ora, durata obsrvrii: faptl notat trbui notat n mod obictiv, fr obsrvaiil sau
subictivitata obsrvatorului;
- dfinitivara datlor d obsrvai const n incadrara lor n difrit catgorii.
Un xmplu d mtod obsrvaional poat fi mtoda cumprtorului anonim
utilizat pntru a obin informaii rlvant prin simulara rlaii d intraciun dintr
furnizorul d produs sau srvicii i bnficiar.
Mystry shopping-ul, cunoscut sub divrs dnumiri clintul mistrios, audit
anonim, cumprtor anonim, valuara angajailor - st o mtoda prin car cumprtori
profsioniti valuaz n mod anonim rlaia angajailor cu clinii, intgritata acstora i
calitata produslor / srviciilor. st un instrumnt foart util car msoar i monitorizz
prformana angajailor n ca c privt rlaia cu clinii. Rzultatl trbui intrprtat
n contxtul n car s dsfasoara vnimntl, inand cont i d spcificul activitii i
domniului n car firma activaz.
3.3.1.
Przntara
principallor
srvicii
caractristicil
acstora
al
hiprmarktului CORA Pantlimon

1. Amplasara magazinului
Cora Pantlimon st amplasat p Sosaua Vrgului, Nr. 20, Sctor 2, Bucursti.
2. ntindra magazinului
Hiprmarktul Cora Pantlimon ar o suprafa d vnzar d 14.000m 2. n anul 2005,
cnd a fost dschis, au fost invstii 40 mil. uro, d ctr Grupul Louis Dlhaiz.
Spr dosbir d ali rtailri, conducra lanului Cora a adoptat o alt stratgi: mai
puin magazin, ns p supraf mult mai mari.
3. Parcar
Hiprmarktul din parcar cu o capacitat d 1.700 d locuri pntru:
- autovhicul;
- biciclt i motociclt;
- prsoan cu handicap.
4. Cas d marcat
n cadrul hiprmarktului Cora Pantlimon xist 64 d cas d marcat. D asmna
xist:
- 2 cas prioritar pntru gravid i prsoan cu dizabiliti;
- 8 cas rzrvat pntru couri.
5. Cumprturil pot fi fcut cu ajutorul:
- crucioarlor;
- courilor (d mn, sau p roi).
xist i couri pntru rtururi.
6. Modaliti d plat:
- mastrcard/Visa;
- numrar;
- bonuri d mas;
- ticht cadou;
- ticht Cora d rducr.
xist un punct d facturar car st pus la dispoziia clinilor p parcursul orarului
d funcionar a magazinului.
xist d asmna spaii PayZon, und i poi ncrca lctronic cartla d tlfon.
Cora ofr srviciul driv-through. Prin acst srviciu, clinii din Bucurti au
posibilitata d a-i comanda produsl onlin, prcum i d a stabili ora la car va ridica
produsl. P Cora Digital (www.coradigital.ro), produsl intrsat pot fi rzrvat onlin,
avnd crtitudina c pruril produslor comandat onlin vor fi idntic cu cl din
magazin, fr tax suplimntar.
Alt srvicii ddicat clinilor:
7. Srvicii financiar:
HiprCard d Fidlitat Cora cumprturil aduc HiprPunct c s transform n
cadouri. La cas, HiprPunctl s nrgistraz automat p HiprCardul d Fidlitat i dvin
utilizabil din acai zi. D asmna, HiprPunctl adunat s vor nrgistra i p bonul d
cas. n funci d HiprPunctl acumulat, s pot alg cadouri din Vitrina Cadourilor d
Fidlitat sau din hiprmarktul Cora, prin transformara HiprPunctlor n bon d
cumprturi.
Titularul acumulaz HiprPunct, astfl:
- ct 1 HiprPunct p zi/card/prsoan d ficar dat cnd przint casirului
HiprCardul d Fidlitat pntru scanar, n oricar din hiprmarkturil Cora;
- n funci d valoara cumprturilor, titularul acumulaz HiprPunct;
- pntru cumprara produslor smnalizat corspunztor n cataloagl i n
hiprmarkturil Cora, titularul unui HiprCard d Fidlitat Cora acumulaz HiprPunct
suplimntar.
Tichtul Cora st o modalitat d a fac conomii la cumprturil urmtoar.

Tichtul Cora st un bon d rducr (valabilitata st nscris p tichtul Cora). Possorii
d card Cora alg produsl smnalat n catalog sau la raft.
Crditul 20/30 rat fr dobnd d la UniCrdit Consumr Financing IFN S.A.

cumprturil pot fi pltit n 20 sau 30 d rat.
Avantaj:
- fr dobnd;
- aprobar rapid, dirct n magazin;
- asigurar d via opional crditului (ron) pntru vnimnt nprvzut
(inclusiv protci n cazul pirdrii locului d munc), pn la 65 d ani, la acordara
crditului;
- rambursar n 20 sau 30 d rat;
- vnit lunar minim: 450 li.
Crditul Mr. Turbo
Avantaj:
- aprobar rapid, dirct n magazin;
- asigurar d via opional crditului (ron) pntru vnimnt nprvzut
(inclusiv protci n cazul pirdrii locului d munc);
- prioada d rambursar pn la 60 luni;
- vnit lunar minim: 450 li.
Asigurri Otto Brokr Cora ofr accs la un pacht complt d asigurri:
RCA;
D cltori asigurar mdical pntru cltorii n strintat, acopr chltuilil
mdical sau rpatrira n caz d accidnt sau boal atunci cnd cltorti n strintat.
Riscuri acoprit:
- transportul n caz d urgn la ca mai apropiat unitat mdical;
- tratamntul ambulatoriu;
- mdicamnt, matrial sanitar i procduri d diagnosticar prscris d ctr
mdic;
8.
tratamntul fctuat n condiii d spitalizar;

transfrul ctr o unitat spcializat;
rpatrira n caz d dcs;
tratamnt stomatologic d urgn;
pirdra sau dtrioara bagajlor;
ntrzira sau anulara zborului;
pirdra documntlor;
rspundr civil fa d tri.
D locuin.
Distribuitoar d ap - n Cora Pantlimon xist 2 distribuitoar d ap, amplasat
lng casl d marcat d la intrara n hiprmarkt. D asmna, p timpul vrii, s rgssc

mai mult.
9. Vrificatoar d pr - n hiprmarkt s gssc 11 vrificatoar d pr, amplasat
p divrs raioan.
10. Cabin d prob - Cora Pantlimon dispun d un spaiu gnros, i anum 14
cabin d prob, dstinat probrii produslor (mbrcmint i nclmint).
11. Banc d prob xist un singur banc d prob, amplasat la raionul
lctrocasniclor.
12. Cntar la dispoziia clinilor
13. Consilir la raionul machiaj
14. Rtu gratuit (s asigur pntru confciil cumprat din magazin)
15. Pungi pntru lnjria intim
16. Rturnar produs produsl prisabil s pot rturna n 24 d or, iar cl nonalimntar n 48 d or.
17. Transport gratuit
Clinii bnficiaz d un loc spcial amnajat pntru atptara microbuzlor, dotat
cu protci (mpotriva soarlui i a ploii) i d asmna bnci.Microbuzl plac din 20 n
20 d minut, iar programul st idntic cu cl al magazinului.
18. Livrar gratuit Cora livraz gratuit obictl d mobilir, aparatl fitnss,
aparatl lctrocasnic mari i tlvizoarl cu diagonala d pst 54 cm p o raz d 30 km
d hiprmarkt.
19. Pscri i carmangri propri la crr, n hiprmarktul Cora poi bnficia
d curara i viscrara ptului, rspctiv tocara crnii.
20. Rciclar bcuri, noan i batrii Cora alturi d Grn Group opraz spaii
d rciclar Cora Vrd. Dispun d un aparat d colctat PT i doz. D asmna xist
spaii convnional d colctar bcuri, noan, batrii. Pntru un PT, clinii primsc 0.05
li, iar pntru o doz, 0,03 li. Valoara vochrlor primit d clinii car rciclaz st
suportat att d Cora, ct i d Grn Group (singurul parc industrial d rciclar a durilor
din Romnia).
P baza obsrvaiilor fctuat asupra principallor srvicii furnizat, am ralizat

analiza SWOT, vidniind punctl tari i oportunitil, dar i punctl slab i amninril.
PUNCT TARI
-
PUNCT SLAB
2
Suprafaa mar d vnzar, 14.000 m ,

comparativ cu Carrfour Colntina, c
dispun d o suprafa d 8500 m2;
Numr mar d locuri d parcar (1700),
comparativ cu Carrfour Colntina c
bnficiaz doar d 1200 locuri;
I amnajat
xistnaOPORTUNIT
unui spaiu spcial
Partnriat
cu parcul
industrial
d rciclar
pntru srvira
produslor
i mniurilor
Grn
Group,
Cora
Romnia
fiind
o
prparat n magazin;
compani
cu orintar ctrdprotc
xistna distribuitoarlor
ap, aia
mdiului.
n
anul
2012,
Cora
a dschis
oglinzilor la raionul mbrcmint;
priml
cntr
comrcial
dinnRomnia
Transportul
pntru
prsoan
4 zon al
car
au
primit
crtificara
BRAM
oraului Bucurti, spr dosbir d d
cldiri
vrzi
clasa A;un singur trasu;
Carrfour
c d
parcurg
Introducra sistmului d comnzi onlin:
coradriv.ro;
Partnriat cu Primria sctorului 2
Crosul Sctorului 2, cros anual ddicat
tuturor romnilor (s dsfoar din 2004);
Lipsa spaiilor spcial pntru

dpozitara bagajlor;
Inxistna spaiilor spcial amnajat
pntru copii;
xistna unui singur banc d prob;
Nu xist bi n intriorul
hiprmarktului;
AMNINRI
Facturil la
i nupot
fi pltit la
Concurn
a utilit
putrnic
principalii
casl
d
marcat;
concurni Cora Pantlimon: Carrfour
Colntina, Billa, Mga Imag;
Numrul mar al buticuril i
magazinlor d cartir c atrag un numr
mar d clini;
Criza conomic;
Scdra putrii d cumprar a
consumatorilor;
Mdiul lgislativ instabil.
3.3.2. Przntara principallor srvicii i caractristicil acstora
al
hiprmarktului Carrfour Colntina

1.Amplasara magazinului
Hiprmarktul Carrfour Colntina st amplasat p Sosaua Colntina nr. 426-426A,
sctor 2, Bucursti
Mijloacl d transport disponibil: Tramvai: 21 Autobuz: 409, 412, 415, 416, 417,
432, 454
2. ntindra magazinului
Hiprmarktul Carrfour Colntina st o invstii d 38 milioan uro, avnd o
suprafaa d vnzar d 8.500 d mtri 2. A fost inaugurat la data d 24 sptmbri 2003,
aproap d cntrul Bucurtiului, p locul uni gropi d gunoi.
3.Parcar
Hiprmarktul din parcar pntru:
- autovhicul;
- biciclt i motociclt;
- prsoan cu handicap;
Parcara hiprmarktului ar o capacitat total d 1.200 d locuri.
4.Cas d marcat
n cadrul hiprmarktului s gssc 56 d cas d marcaj, dintr car 8 pntru mai
puin d 10 produs, 2 cas pntru prsoan cu handicap fizic sau fmi nsrcinat i 2 cas
spcial pntru articol voluminoas.
5.Cumprturil pot fi fcut cu ajutorul:
-crucioarlor;
-courilor (d mn, sau p roi)
6.Modaliti d plat:
- numrar;
- Mastrcard/Visa;
- bonuri d mas;
- ticht cadou;
Alt srvicii ddicat clinilor:
7.Srvicii financiar:
Carrfour MastrCard
Possorii cardului Carrfour MastrCard au part d promoii spcial, dstinat
xclusiv
possorilor
utilizatorilor
carduri
Carrfour
MastrCard.
n plus, n funci d modalitata d utilizar a cardului, possorul poat opta pntru

rambursara capitalului, fi n sum minim, cu o dobnd lunar d 2,20% (valabil n
prioada 06.02.2013-05.05.2013), fi intgral, n cadrul prioadi d grai d minimum 18
zil i maximum 47 d zil.
Avantajl cardului Carrfour:
-plus d siguran la plata prin cardul cu CIP;
-bugtul disponibil d pn la 20.000 li;
-pn la 47 d zil prioada d grai;
-achitara oricrui produs n rat lunar comod pn la 31.12.2013;
-plata simpl i comod a facturilor chiar n hiprmarkturil Carrfour;
-bani disponibili oricnd, d la oric ATM car afiaza sigla MastrCard;
-pli on-lin p sit-uril car prmit tranzacii lctronic.
Crdit
Clinii car achiziionaz produs d minim 1.500 li din hiprmarkturil Carrfour
prin CRDIT IDAL primsc cupoan d magazin a cror valoar nt (100 li, 150 li,
rspctiv 200 li) s stabilt n funci d suma finanat.
MonyGram
nc d la lansara din sptmbri 2009, srviciul "Transfr d bani" prin
MONYGRAM n CARRFOUR a dovdit clinilor c acsta st un srviciu d ncrdr,
la ndmn i uor d utilizat.
MonyGram st un lidr mondial n rndul srviciilor d transfr d bani n ntraga
lum, lucrnd n 300.000 d locaii din 197 d ri i tritorii.
MonyGram ofr o modalitat sigur d xpdir i primir a banilor ctr i d la
prsoan, aflat oriund n lum
Avantaj:
st rapid banii ajungnd acolo und st nvoi d i n numai 10 minut
st la ndmn
vitai comisioanl d schimb
st disponibil pntru oricin nu st nvoi d un cont bancar i nici d un card d

crdit.
st uor d utilizat
st prsonal puti aduga un msaj gratuit d 10 cuvint.
Asigurri
RCA n Carrfour
La birouril d vnzri Carrfour - Otto Brokr s poat raliza asigurri RCA d la
cl mai rprzntativ companii d asigurri, d asmna s gssc cl mai mici pruri,
dar i informaiil car s ajut clinii s alag cl mai potrivit RCA pntru i.
Loto
Lansat n aprili 2008 srviciul Loto din cadrul hyprmakturilor Carrfour ofr
produsl lotristic, n partnriat cu Lotria Romn.
Simplis Facturi
S poat plti oricnd factura propri sau a altor abonai ai furnizorului d
srvicii/utiliti, fr costuri suplimntar, doarc acst srviciu st ofrit gratuit.
8.Tl Vrd
Din 1 sptmbri 2006, Carrfour a lansat srviciul TLVRD CARRFOUR la
car clinii pot apla avnd la dispozii numrul d tlfon cu accs gratuit 0800-0800-02.
Programul d funcionar st non stop: 24 d or din 24, 7 zil din 7 i astfl puti
afla informaii dspr magazinl Carrfour, orar d funcionar, srvicii ofrit, promoii
sau vnimnt.
9.Vrificatoar d pr - n cadrul hiprmarktului sunt pus la dispozii born d pr
car prmit aflara prurilor produslor prin simpla scanar a codurilor d bar.
10.Cabin d prob - Carrfour pun la dispozii clinilor cabin d prob
ncptoar.
11.Banc d prob Clinii Carrfour au la dispozii un banc d prob pntru a proba
produsul lctronic cumprat naint d a plca acas.
12.Consilir la raionul machiaj
13. Rtu gratuit - S ofr rtuuri gratuit la produsl txtil pntru tivuri i
mant.
14. Rturnar produs - S ralizaz n maxim 48 d or d la cumprara
produsului.
15.Transport gratuit
16.Livrar gratuit Carrfour Colntina livraz gratuit fiind valabil pntru volum
mari i distan d maxim 30 km.
17. Pscri i carmangri propri la crr, n hiprmarktul Carrfour Colntina

poi bnficia d curara i viscrara ptului, rspctiv tocara crnii.
Analiza SWOT Carrfour Colntina

Punct tari
Punct slab
1200 locuri d parcar
vnzara slab a produslor proprii mrci
accs gratuit fara card d idntificar
- 6%
butic pntru vnzara d igart, tutun, lipsa unui card d fidlitat

buturi rafinat
inxistna
posibilitata d a comanda torturi spcial
pntru copii
unor
crucioar
spcial
cas d marcat xprs, pntru mai puin d lipsa unor mrfuri c s rgssc doar n
Cora Pantlimon
10 produs
srvicii Loto
spaiu ingust i putin arisit
asigurar RCA
carna d pt, fructl d mar, d cl
fiind o compani francz, produsl d mai mult ori dpit din punct d vdr al
trmnului d garani
tip patisri sunt mai numroas dct n alt
hiprmarkturi prcum : Cora Pantlimon, s fur la cntar
Ral Afi Cotrocni.
xistna multor couri, chiar i cnd
aglomrat.
hain firma Tx, cosmtic, cl fcut d
Farmc sub brandul Carrfour
spcialiti tradiional, mzluri sal
crud
fruct xotic i uscat
Oportuniti
amplasara
Amninri
n
Colntina
xistnd
magazin fast food, cafnl, prcum i ra

magazin
cu
articol
vstimntar,
voina
anumitor
clini
car
d dtrioraz anumit produs
ncalamint sau d nfrumusar corporala , lipsa unui prsonal prompt

prcum i ambintal.
concurna principalilor comptitori
amplasara n proximitata Complxului

studnsc
amplasara n proximitata mai multor ci
d transport prcum mtrou, ratb, tramvai.
Nu xist buticuri foart mult n zon,
sporind astfl vnzril.
3. Mtodl calimtrii
Ncsitata urmririi calitii prin indicatori spcifici a dtrminat utilizara unor noi
mtod mtmatic i statistic car tind s s grupz ntr-o nou disciplin, numit
calimtri, trmn adoptat d Organizaia uropan a Controlului Calitii n 1971. Critriul
d baz pntru aprcira nivlului calitii st gradul d satisfacr al nvoii bnficiarilor.
Mtoda punctajului gnral - const n acordara d punct (ntr 1 i 100) d ctr un
grup d consumatori sau xprti, difritlor caractristici d calitat, n ordina crscatoar a
gradului d satisfaci (100 d punct pntru maximum).
Formula gnral d calcul st:
n car:
Cx, Cy Cz - sunt coficini d calitat pntru ficar din caractristicil X, Y, Z;
n - numrul total d caractristici analizat.
Coficintul d calitat pntru ficar caractristic i s calculaz cu ajutorul
formuli:
Cx = (i*Ci)/1002
n car :
i - st punctajul acordat ( ntr 1 i 100) caractristicii;
ci -
procntul d consumatori sau spcialiti, din numrul total car au acordat
punctajul i
Mtoda przint att avantaj, ct i dzavantaj. Cl mai important avantaj al mtodi

st aplicabilitat gnral iar ca i dzavantaj major przint un grad ridicat d subictivism.
Mtoda s aplic mai mult n domniul srviciilor, la tstara calitii la consumator.
Tabl 1 - Aplicara mtodi punctajului gnral p srviciil furnizat d
Hiprmarktul Cora Pantlimon
Caractristici
Punct
Pondra
Coficintul
d calitat
acordat ( i )
consumatorilor
calitat
caractristicilor
car au acordat
punct
C1
40
( ci )
5
50
10
60
15
70
30
80
15
90
15
100
10
30
40
50
60
15
70
25
80
30
90
15
CC1 =
(40*5)+ ( 50*10) + (60*15) +

100*100
( 70*30) + ( 80* 15) + ( 90*15) +

( 100*10)=
100*100
=0,725
C2
CC2= 0,700
C3
C4
C5
C6
C7
C8
20
30
10
40
25
60
20
70
15
80
15
90
50
10
10
60
10
70
15
80
90
20
100
60
40
20
70
30
80
90
15
100
40
30
5
50
60
15
70
20
90
20
100
35
20
40
15
50
60
30
70
20
80
15
90
30
10
15
40
10
50
CC3= 0,575
CC4= 0,735
CC5= 0,835
CC6= 0,805
CC7= 0,625
CC8= 0,680
C9
C10
60
20
70
25
80
15
90
100
30
5
15
40
10
50
60
25
70
30
80
90
100
50
5
5
70
40
80
10
90
25
100
20
CC9= 0,605
CC10= 0,810
S introduc valoril coficinilor d calitat n formula:
Obinm
pntru
hiprmarktul Cora Pantlimon urmtoara valoar a indicatorului calitii:

QCORA = 0, 704
Tabl 2 - Aplicara mtodi punctajului gnral p srviciil furnizat d

Hiprmarktul Carffour Colntina
Caractristici
Punct
Pondra
d calitat
acordat ( i )
consumatorilor
car au acordat
punct
( ci )
Coficintul caractristicilor d calitat
C1
30
40
60
15
70
35
80
25
90
10
100
50
10
60
25
70
30
80
30
35
20
40
35
50
60
10
70
10
80
15
90
20
5
5
50
60
15
70
25
80
10
90
25
100
40
15
5
50
10
60
10
70
25
80
35
90
100
10
CC1 =
(30*5)+ ( 40*5) + (60*15) +

100*100
( 70*35) + ( 80* 25) + ( 90*10) +

( 100*5)=
100*100
=0,710
C2
C3
C4
C5
CC2= 0,690
CC3= 0,520
CC4= 0,755
CC5= 0,730
C6
C7
C8
C9
C10
50
60
15
70
25
80
20
90
25
100
40
10
5
50
10
60
20
70
40
80
20
90
10
5
5
20
10
40
10
50
10
60
20
70
25
80
15
100
10
5
10
20
40
10
50
15
60
25
70
15
80
15
100
60
5
10
70
25
80
30
90
20
15
100
CC6= 0,775
CC7= 0,675
CC8= 0,580
CC9= 0,560
CC10= 0,805
Obinm pntru hiprmarktul Carrfour Colntina urmtoara valoar a indicatorului

calitii:
QCARRFOUR COLNTINA = 0, 677.
Valoril obinut prmit irarhizara srviciilor magazinlor din punct d vdr al

gradului d satisfacr a nvoii consumatorilor.
64
1. Coficintul d calitat afrnt curni i igini n hiprmarktul Cora

Pantlimon ar valoara d 0,725,
n timp c coficintul hiprmarktului Carrfour
Colntina ar o valoar mai mic, rspctiv 0,710. Ambl valorii rlifaz faptul c igina
i curnia din magazin pot fi mbuntit, majoritata consumatorilor accordnd un
punctaj d 70 acsti caractristici d calitat.
2. Coficitul d calitat privind scuritata i sigurana srviciului (d xmplu:
sigurana transportului asigurat d hiprmarkt, parcar supravghat vido, scuritata
srviciilor financiar tc.) a nrgistrat o valoar mai mar pntru Cora, rspctiv 0,700, iar
pntru Carrfour acsta ar valoar 0,690.
3. Coficintul d calitat spcific timpului d atptar, durati prstrii srviciului
(d xmplu: numr d cas dschis, numr d crucioar i couri disponibil, durata
xcutrii rtuurilor la mbrcmint, durata livrrii gratuit a produslor voluminoas tc.) a
fost din nou mai ridicat pntru Cora, avnd valoara d 0,575, fa d Carrfour car a
nrgistrat un coficint n valoar d 0,520. Consumatorii sunt nmulumii d durata
ndlungat ncsar prstrii srviciului, accordnd n mara majoritat un punctaj mdiu
acsti caractristici d calitat.
4. Coficintul d calitat spcific accsabilitii (d xmplu: accsul n magazin,
accsul spr iiril d urgn tc.) a nrgistrat o valoara mai mar n Carrfour Colntina,
rspctiv 0,755, fa d cl spcific Cori, rspctiv 0,735. Pntru majoritata consumatorilor
car au valuat cu difrit punctaj caractristicil d calitat al srviciilor hiprmarkturilor,
Carrfour Colntina st mai accsibil.
5.
Coficintul d calitat spcific facilitilor pus la dispoziia clinilor,
instalaiilor i chipamntlor (spr xmplu: banc d prob, vrificatoar pr, cntar tc.): a
nrgistrat o valoara mult mai mar n hiprmarktul Cora Pantlimon, rspctiv 0,835, fa
d cl spcific hiprmarktului Carrfour Colntina, rspctiv 0,730. Acst valori indic
faptul c facilitil ofrit d magazinul Cora au o calitat mai nalt dct cl ofrit d
Carrfour.
6. Coficintul d calitat spcific sigurani n funcionar (d xmplu: sigurana
plii cu cardul tc.) a nrgistrat o valoar mai nalt pntru hiprmarktului Cora
Pantlimon, rspctiv 0,805, fa d doar 0,775 obinuit d hiprmarktul Carrfour
Colntina.
7. Coficintul d calitat spcific atractivitii facilitilor asociat cu srviciul (d
xmplu: calitata srviciului d rtu sau consilira la raionul machiaj tc.) a nrgistrat o
valoar mai mic n hiprmarktul Cora Pantlimon, rspctiv 0,625, fa d cl spcific
hiprmarktului Carrfour Colntina, rspctiv 0,675. Acst valori indic faptul c facilitil
65
ofrit d Carrfour sunt prcput d ctr consumatori ca fiind d o calitat mai nalt dct
cl furnizat d Cora.
8. Coficintul d calitat spcific fctivului d prsonal, capacitii d raci la
crinl consumatorului, atnii acordat acstuia a nrgistrat o valoar mai mic pntru
hiprmarktul Carrfour Colntina, rspctiv 0,580, fa d cl spcific hiprmarktului Cora
Pantlimon, rspctiv 0,680. S poat afirma c srviciil prsonalului din hiprmarktul
Carrfour Colntina sunt d o calitat mai sczut comparativ cu cl al prsonalului din
hiprmarktul Cora.
9. Coficintul d calitat spcific comunicrii ficint i abilitilor d comunicar
cu clinii a nrgistrat pntru hiprmarktul Carrfour Colntina valoara d 0,560, o
valoar mult mai mic dct ca calculat pntru hiprmarktului Cora, rspctiv 0,605.
Consumatorii prcp prsonalul hiprmarktului Cora ca fiind mai ambil, mai comunicativ
spr dosbir d cl din Carrfour Colntina.
10.
Coficintul d calitat spcific stticii mdiului a nrgistrat valori apropriat
pntru cl dou hiprmarkturi analizat. Dac hiprmarktul Carrfour Colntina a obinut
valoara d 0,805, hiprmarktul Cora a nrgistrat valoara d 0,810, valori c indic faptul
c clinii prcp sttica magazinlor la nivluri calitativ foart apropiat.
n ca c privt indicatorul calitii, valoril obinut sunt urmtoarl:
pntru hiprmarktul Carrfour Colntina:
QCARRFOUR COLNTINA = 0, 677
pntru hiprmarktul Cora Pantlimon:
QCORA = 0, 704.
S obsrv c valoara indicatorului calitii st mai mar pntru hiprmarktul Cora
Pantlimon dct ca corspunztoar hiprmarktului Carrfour Colntina, ns difrna nu
st una smnificativ.
CONCLUZII
Concptul d piata rlvanta st difrit d alt dfinitii al piti utilizat frcvnt in

alt contxt. D xmplu, intrprindril utilizaza dsori trmnul "piata" pntru a
dsmna zona in car isi vand produsl sau pntru a s rfri, in sns larg, la sctorul
66
conomic in car activaza. st posibil ca trmnul d piata utilizat in mod uzual d catr o
intrprindr si piata rlvanta sa s suprapuna. Cu toat acsta, st ncsara intotdauna
fctuara uni analiz a piti rlvant din punctul d vdr al concurnti, conform
indicatiilor furnizat in cl c urmaza.
Piata rlvanta a produsului cuprind toat produsl si/sau srviciil p car
consumatorul l considra intrschimbabil sau substituibil, datorita caractristicilor,
prturilor si utilizarii acstora.
Piata rlvanta gografica cuprind zona in car intrprindril in cauza sunt implicat
in crra si ofrta d produs sau srvicii, in car conditiil d concurnta sunt suficint d
omogn si car poat fi dlimitata d zonl gografic invcinat, doarc conditiil d
concurnta difra in mod aprciabil in rspctivl zon.
Prin urmar, piata rlvanta in cadrul caria trbui valuata o anumita problma d
concurnta s dtrmina prin analiza atat a piti rlvant a produsului, cat si a piti
rlvant gografic.
sunt produs alimntar.
Potrivit agnii, ca mai important crtr au avut-o hyprmarkturil, d la o cot
d pia d aproap 15%, n 2013, la 18% n 2014. Acst lucru a fost dtrminat i d
comportamntul cumprtorilor. Mai mult d jumtat din familiil din Romania au
achiziionat bunuri d larg consum prin intrmdiul hyprmarkturilor. Consumatorii au
cumprat mai ds i cu 25% mai mult n 2014 fa d 2013.29
Suprmarkturil rmn cu o cot d pia rlativ constant n 2014 (14%) fa d
2013 (15%), n scdr cu 1 punct procntual.
Magazinl d tip discount i-au majorat cota d pia la aproximativ 6%. Toi ci 3
factori (numrul d cumprtori, frcvna d cumprar i valoara achiziionat) au
contribuit la acast volui.
Rtailrii d tip cash&carry i-au pstrat cota d pia la nivlul anului 2014, d
aproximativ 3%.
29
67
n Bucurti, comrul modrn ar o cot d pia d aproximativ 71% din valoara

total a bunurilor d larg consum.
Conform
informaiilor
agnii
GFK,
la
nivlul
municipiului
Bucurti,
hyprmarkturil din ca mai important pondr, cu o cot d pia n jur d 42% n 2014,
n crtr d la 39%, anul trcut.
Fa d hyprmarkturi, suprmarkturil rmn n continuar important pntru
consumatorii bucurtni, cu o cot d pia d aproximativ 21% n 2014.
BIBLIOGRAFI
1. Butacu C., Lga concurni. Comntarii i xplicaii, ditura All Bck, 2005
68
2.
Costa Carmn, Sasanu Simona, conomia comrtului intrn i intrnational
Bucursti, d.Uranus, 2009

3. Dcocq A, Dcocq G., Droit d la concurrnc. Droit intrn t droit d lÙnion
uripnn, LGDJ, Paris, 2010
4. rdi, Rodica-Carmn. Managmntul stratgic al marilor supraft comrcial.
(tz d doctorat) Bucursti: AS, 2007
5. Ghorgh Ghorghiu, Manula Nita, Drptul concurnti intrn si uropn,
Univrsul Juridic, Bucursti, 2011
6. HG nr. 1454/2004
7. Octavian Cpn, DRPTUL CONCURNTI COMRCIAL, d.Lumina Lx,
Buucursti, 1996,p. 12;
8. Ordinul Consiliului Concurnti nr. 388/2010 d aplicar a Instructiunilor privind
dfinira piti rlvant, publicat in Monitorul Oficial al Romanii, Parta I, nr. 553 din 5
august 2010
9. Pavl, Camlia. Marca propri in stratgia d markting a marilor supraft d
vanzar. (tz d doctorat) Bucursti: AS, 2011
10. Rabontu, Ccilia Irina; Bonca, Amlia Gorgiana. Altrnativ pntru Romania:
comrtul modrn sau comrtul traditional n Tribuna conomica, v. 19, nr. 13 (2008)
11.
Rus, I., conomia comrtului, Targu Murs, d. Dimitri Cantmir, 2004
12. Tint, Tibriu. Form d comrcializar a produslor n Tribuna conomica, v. 16,

nr. 21 (Mai 2005)
13. Vogl L., Droit d la concurrnc, LawLx, Paris, 2010
69

Analiza Comparativa A Hipermarketurilor Cora Pantelimon SI Carrefour Colentina

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Judul Asli

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Analiza Comparativa A Hipermarketurilor Cora Pantelimon SI Carrefour Colentina

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

CUPRINS

n sctorul comrului cu amnuntul xist o strns intrdpndn ntr piaa

msura n car consumatorii sunt mulumii d calitata srviciilor furnizat;

CAPITOLUL 1. RTL COMRCIAL IN ROMANIA

1.1. Dfinira pii rlvant

n ipotza contrara, a volutii proportional a prturilor, structura consumului d

maximizara profiturilor, constitui factorul d inhibiti a prturilor si d rstrangr a marji

Ghorgh Ghorghiu , Op. cit. p.38;

poat fi sustinuta: pntru a dtrmina xistnta uni pozitii dominant, gradul d

Ghorgh Ghorghiu , Op. cit. p.40.

c xista un numr rdus d juctori p pia. Odat cu crtra numrului d hypr si

n structura raportului d invstigai vor apra rfriri la studii i analiz rfritoar

Suprmarkturil rmn cu o cot d pia rlativ constant n 2014 (14%) fa d

CAPITOLUL 2. ISTORIC AL XPANSIUNII RTLLOR COMERCIALE

2.1. Rolul sctorului d rtail prpondrnt alimntar in conomia Romanii

in comrtul cu produs alimntar,

Numarul magazinlor cu suprafata intr 5000 - 9999 mp a crscut d la 33 in 2010 si

Figura 2.2. voluia numrului d magazin in comrul cu amanuntul, in functi d

Un studiu rcnt (Bukviciut si altii, 2009) arata ca xpansiuna rapida a numarului

Figura 2.3. Numarul d angajati dirci, marii rtailr

Tabl 2.1. Productivitata muncii, marii rtailri, 2014

Avand in vdr pondra acstor 6 rtailri in cifra d afacri a clor 13 mari

Tabl 2.3. Cota d piata cumulat a marilor rtailri in comrul cu produs

Cota d piata a marilor rtailri in

Cota d piata a marilor rtailri in

Cota d piata a marilor rtailri

In opinia noastra, cl mai corrct calcul st cl car s raportaza la coduril CAN

Tabl 2.4. Cota d piata individuala a marilor rtailri in comrtul cu produs

Figura 2.4. Cota d piata cumulata a primilor 5 rtailri in comrtul cu produs

Figura 2.5. Gradul d concntrar al marilor rtailri in comrtul cu produs alimntar,

insa sa calculam gradul d concntrar p sgmnt d piata.

Tara d origin Prznt in

2.3. Prformanta financiara

**Dat indisponibil p sit-ul Ministrului Finantlor Public.

CAPITOLUL 3: ANALIZA COMPARATIVA A HIPRMARKTURILOR

3.1. Mtod d culgr a datlor

Anchta - st o mtod simpl, dirijat i structurat d crctar c utilizaz

Cl mai adsa, n funci d modalitil utilizat pntru slcia rspondnilor,

msura n car consumatorii sunt mulumii d calitata srviciilor furnizat;

din antionul chstionat ( 60%) s considr mulumit d calitata srviciil ofrit d

Grafic 1 Gradul d mulumir al clinilor fa d srviciil furnizat d Cora

Grafic 2 Frcvna cumprturilor la Cora Pantlimon

Grafic 3 Principall critrii car au stat la baza algrii fcturii cumprturilor la

Grafic 4 Rlaia prsonal clini n cadrul hiprmarktului Cora Pantlimon

Grafic 5 Influnara dcizii d cumprar n funci d aspctul produslor

Grafic 6 Influnara dcizii d cumprar n funci modul d promovar a

Chstionarul a urmrit rlifara dorinlor clinilor d mbuntir/schimbar a

Grafic 7 valuara srviciilor furnizat d Cora Pantlimon p baz d not

3.2.2. Analiza i intrprtara rzultatlor anchti bazat p chstionar. Carrfour

n ca c privt frcvna cumprturilor, n cadrul hiprmarktului Carrfour

Grafic 9 Frcvna cumprturilor la Carrfour Colntina

Grafic 10 Principall critrii car au stat la baza algrii fcturii cumprturilor la

Grafic 11 Rlaia prsonal clini n cadrul hiprmarktului Carrfour Colntina

Grafic 12 Influnara dcizii d cumprar n funci d aspctul produslor

Grafic- promovara srviciilor

valuara srviciilor furnizat d hiprmarktul Carrfour Colntina prin acordara

Grafic 13 valuara srviciilor furnizat d Carrfour Colntina p baz d not

Grafic 14 Catgorii d vrst

Grafic 15 Ocupaiil prsoanlor chstionat

Pantlimon i Carrfour Colntina

S obsrv c pntru Carrfour clinii multumii au o pondr d 70%, p cnd

Grafic 17 Frcvna cumprturilor la Cora Pantlimon i Carrfour Colntina

Grafic 18 Principall critrii car au stat la baza algrii fcturii cumprturilor la

(405)+ ( 5010) + (60*15) +

( 7030) + ( 80 15) + ( 90*15) +

(305)+ ( 405) + (60*15) +

( 7035) + ( 80 25) + ( 90*10) +