Analiza, Diagnosticul, Structura Impozitelor Directe de La Persoanele Juridice

ANALIZA, DIAGNOSTICUL, STRUCTURA
IMPOZITELOR DIRECTE DE LA
PERSOANELE JURIDICE
CUPRINS:
Pag.
SPECIFICATIE
Cap.I. INTRODUCERE
1.1. Prezentarea societii - date generale
1.2. Structura organizatorica a societii
1.3.Notiuni generale
Cap.II. IMPOZITELE DIRECTE

ECONOMICI DIN ROMANIA
PLATITE
DE
AGENTII
2.1. Aezarea si ncasarea impozitelor directe in sarcina agenilor

economici
18
2.2. Analiza veniturilor fiscale ale bugetului de stat in perioada 19982003
20
2.3. Structura impozitelor directe pltite de agenii economici
24
2.3.1.Impozitul pe profit
24
2.3.2.Determinarea profitului impozabil
28
2.3.3.Calculul si contabilizarea operaiunilor privind impozitul pe

profit
36
2.4.Impozitul pe venit
42
2.4.1.Calculul si contabilitatea operaiunilor privind impozitul pe

salariu
2.5. Impozitul pe dividende
45
47
2.5.1.Contabilizarea operaiunilor privind impozitul pe dividende
50
2.6.Impozitul si taxele locale
52
2.7.Contributiile pentru securitate sociala
59
2.7.1.Calculul si contabilizarea operaiunilor privind alte impozite

i taxe
2
65
Cap.III. STUDIU DE CAZ

3.1. Prezentarea S.C.Semrom Muntenia SA Complex Agrosem Slobozia
69
3.2. Calcularea principalelor impozite directe
71
3.3. Studierea evoluiei gradului de fiscalitate la S.C.Semrom Muntenia

SA Complex Agrosem Slobozia
74
Cap.IV ANALIZA INFLUIENTEI IMPOZITELOR SI TAXELOR

DIRECTE PENTRU ECONOMIA SOCIETATII
4.1.Evaluarea impactului asupra rezultatelor ntreprinderii
83
4.2.Politici fiscale la nivel de ntreprindere
87
4.3.Analiza si impactul fiscalitii la nivelul agenilor economici ai

judeului Ialomia
92
Cap.V. CONCLUZII SI PROPUNERI

5.1. Politica fiscala de relaxare a fiscalitii asupra agenilor
economici
110
BIBLIOGRAFIE
114
CAP.I. INTRODUCERE
3
1.1. Prezentarea societatii:

Date generale
Societatea comerciala "SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM

SLOBOZIA a fost infiintata in anul 1991 si inregistrata la Oficiul Registrului Unic
a judetului Ialomita sub nr. J / 21 nr. 289 / 1991.
Societatea se afla in localitatea Slobozia, judetul Ialomita.
Ca
activitate
de
baza,
societatea
se
ocupa
cu
achizitionarea
preluarea,prelucrarea si comercializarea semintelor de cereale si plante tehnice.

In vederea realizarii obiectivului propus societatea are in dotare spatii de
depozitare . Aprovizionarea se efectueaz
cu mijloace auto care sunt
in
Societatea are organizat pentru unele sectoare, activitate sezoniera
iar
proprietatea societatii.
pentru altele activitate continua
- industrializare,
- semiindustrializare
- transport
- comer
Societatea comerciala "Semrom Muntenia SA Compex Agrosem Slobozia"
are un numr de 20 salariati permanenti, numrul acestora crescnd in perioada
activitatiilor sezoniere.
Activitatile comerciale se desfasoara si in afara judetului. Societatea este
platitoare de TVA din anul 1993 , conform ordinului 552 /2003 , sucursalele sau
alte subunitati fara personalitate juridica care sunt platitoare de T.V.A. , vor emite
facturi fiscale numai in numele persoanei juridice si cu inscrierea codului de
inregistrarea fiscala al societatii mama , in cazul nostru S.C. Semrom Muntenia
SA Complex Agrosem Slobozia este sucursala a S.C. Semrom Muntenia SA
Bucuresti.
Profitul obtinut la sfarsitul anului este folosit pentru acoperirea investitilor,
crearea fondului de
premiere pentru salariati, pentru acoperirea fondului de
rezerva in limita a 20% din capitalul social , respectiv 5% din profit, iar restul este
repartizat sub forma dividentelor de plata.
1.2 Structura organizatorica a societatii
Din punct de vedere organizatoric conducerea societatii se prezinta astfel :

Director general
1. - asigura conducerea centralelor si a intreprinderilor mari;
1. - raspunde pentru gospodarirea si dezvoltarea patrimoniului;
1. - ia masuri operative pentru aducerea la ndeplinire a hotrrilor luate de
organele colective de conducere;
1. - initiaza studii, cercetari si analize cu privire la sporirea eficientei economice a
unitatii centrale din subordine;
1. asigura controlul activitatii economico-financiare si gestionare a unitatilor etc.
DIRECTOR
DE
SEF STATIE
CONTABIL SEF
INTREPRINDERE
- asigura conducerea si
- conducerea activitatii
- asigura si raspunde de
raspunde de organizarea
tehnico productive;
organizarea si desfasurarea
intreprinderii;
- indruma , coordoneaza si activitatii financiare si de

evidenta;
-raspunde de gospodarirea raspunde de rezolvarea
si dezvoltarea
problemelor tehnice;
5
- organizeaza si conduce
DIRECTOR
DE
INTREPRINDERE
patrimoniului ncredinat;
SEF STATIE
CONTABIL SEF
- normarea consumurilor , contabilitatea , intocmeste
- asigura toate conditiile
realizarea programului de balanta contabila si situatia
materiale si tehnico
fabricaie;
organizatorice pentru
- organizarea produciei si economico financiari;
principalilor indicatori
realizatea unei productii de a muncii;
- analizeaza cheltuielile de
nalt nivel calitativ;
productie si propune
- asigura si raspunde de
- organizeaza inventarierea realizarea productiei in

patrimoniului ;
conditii de eficienta
- organizeaza controlul
ridicata;
micsorarea lor.
financiar intern si controlul

gestionar;
- emite normele oblig.de
productie a muncii;
- intocmeste plan de paza;
- repartizeaza , sarcinile de
productie , pe sectoare
formatii de lucru;
Obligaiile principale ale personalului

din compartimentul financiar- contabil
Compartimentul financiar-contabil este subordonat direct de seful
contabil.
1) Decontarea cu debitorii si creditorii
-decontarea presupune solicitarea in termen a sumei datorate si

efectuarea
platilor,
ambele
operatiuni
efectuandu-se
in
cadrul
compartimentului financiar-contabil. Personalul din acest compartiment este

obligat sa solicite platile cuvenite la data exigibilitatii obligatiilor. Unitatea
prestatoare creditoare, este obligata sa ceara beneficiarului plata produselor
dupa predarea, expedierea sau trecerea lor in custodie, precum si plata
lucrarilor executate sau serviciilor prestate, dupa receptie, cu respectarea
clauzelor contractuale.
De asemenea, personalul din compartimentul financiar este obligat sa
efectueze
platile
la
data
exigibilitatii
obligatiilor.
Unitatea
debitoare
beneficiara, este obligata sa efectueze plata produselor preluate sau trecute in

custodie, a lucrarilor executate si serviciilor prestate, dupa receptia lor.
2)Verificarea facturilor emise pentru livrari sau prestari efec tuate
-facturile se intocmesc in cadrul compartimentului comercial.
Persoanele din cadrul compartimentului comercial sunt obligate sa inscrie
corect datele de identificare ale vanzatorului si ale cumparatorului, cantitatea,
pretul si valoare marfurilor sau prestatiilor facturate. Dupa intocmire facturile
se reemit compartimentului financiar contabil, acesta avand datoria verificarii
exactitatii datelor.
3)Verificarea documentului de plata-exercitarea refuzului de plata:
Documentele primite de unitatea beneficiara spre a efectua plata
marfurilor, serviciilor si lucrarilor ce i-au fost prestate, trebuie verificate sub
aspectul temeiniciei lor (a realitatii operatiei, a recepionrii lor etc.) si sub
aspectul legalitatii (exigenta unui pret legal al contractului economic) .
4)Plata drepturilor de retribuire:
Activitatea de calcul a drepturilor de retribuire revin personalului din
compartimentul
personal-retribuire.
Statele
de
retribuire
intocmite
si
completate de personalul din compartimentul personal-retribuire se reemit

compartimentului financiar.
5)Retinerea sumelor exigibile din drepturile cuvenite personalului:
7
Persoanele din compartimentul financiar au obligatia de a retine din

statele de retributie, din drepturile cuvenite personalului, sume exigibile,
datorate de debitori.
6)Efectuarea in termenele legale a varsamintelor la buget, a sumelor
cuvenite statului
Personalul din compartimentul financiar-contabil are obligatia de a varsa
la buget anumite sume, are obligatia de a respecta termenele legale privind
efectuarea de varsaminte la buget, a impozitelor si taxelor, precum si a altor
drepturi cuvenite statului.
7)Controlul operaiilor de casa
Controlul se va face inopinant cel putin o data pe luna, prin urmarirea si
verificarea tuturor valorilor materiale existente in casa. In cazul in care se
constata diferene intre soldul scriptic si cel faptic, se trece la verificarea
documentelor de casa, pentru depistarea unor eventuale erori de inregistrare
sau alte cauze, intocmindu-se proces verbal. Daca se constata lipsuri efective
de numerar sau alte valori se iau masuri de recuperare sau imputarea pagubei.
8)Evidenta contabila
Toate unitatile in conformitate cu Legea nr.82/1991 sunt obligate la
conducerea evidentei financiar-contabile.
9)Elaborarea balantelor si a situatiei privind principalii indicatori
Unitatile sunt obligate sa intocmeasca lunar balanta de verificare, precum
si declaratiile privind impozitul pe profit si TVA.
10)Intocmirea bilanturilor contabile
Se fac semestrial
8
1.3 Notiuni generale

In domeniul fiscal sunt vehiculate mai multe notiuni care se refera la unul
si acelasi subiect si anume: asezarea, urmarirea si perceperea impozitelor si
taxelor si a altor venituri in favoarea statului care sunt cuprinse in marea lor
majoritate in bugetul de stat.
Potrivit Constituiei Romaniei: "impozitele, taxele si orice venituri ale
bugetului de stat se stabilesc numai prin lege" ; impozitele si taxele locale se
stabilesc de consiliile locale sau judetene, in limitele si in conditiile legii.
Drept urmare "Parlamentul - ca organ de decizie in domeniul finantelor
publice, stabileste si aproba prin lege , impozitele, taxele si alte venituri ale
statului...........;iar conducerea generala
activitatii executive in domeniul
finantelor publice, este executata de catre guvern. Statul isi indeplineste

sarcinile sale fiscale prin doua dintre institutiile autoritilor publice:
Parlament si Guvern.
In dictionarul Larousse termenul fiscalitate este definit astfel : "Sistem de
percepere a impozitelor, ansamblu de legi care se refera la aceasta, mijloacele
care conduc la el", iar Dictionarul Explicativ al Limbii Romane explica
intelesul notiunii de fiscalitate prin: "sistem de percepere a impozitelor si
taxelor prin fisc. totalitatea obligaiilor fiscale ale cuiva."
In literatura de specialitate notiunea de fisc, apare foarte des, fiind definita
ca: "administratie insarcinata cu calculul si perceperea impozitelor".(Petit
Larousse illustre, '78), "institutie de stat care stabileste
si incadreaza
contributiile catre stat ale unei persoane , urmareste pe cei care nu si-au platit
in termen aceste contributii (Dictionarul Explicatic al Limbii Romane), sau
institutie a statului....investita cu dreptul de a aseza , incasa si urmari plata
impozitelor si taxelor datorate statului de catre contribuabili" 1.
Aplicarea reglementarilor cu caracter fiscal, asezarea si perceperea in
ultima instanta a impozitelor si taxelor nu se pot infaptui fara existenta unui
mecanism adecvat bazat pe tehnici si instrumete specifice desfasurarii
activitatii de urmarire si control in domeniul respectiv, prin institutia
administratiei de stat, care stabileste si incaseaza contributiile de stat".
Sistemul fiscal - reprezinta un ansamblu de cerinte, principii referitoare la
dimensionarea, asezarea si perceperea impozitelor, precum si la obiectivele
social-economice urmarite de politica fiscala.
9
Sistemul fiscal este notiunea cea mai cuprinzatoare care defineste cel mai
bine aria de cuprindere a domeniului fiscal si care include si subantelege
continutul celorlalte noiuni utilizate in domeniul fiscal.
Sistemul fiscal trebuie conceput si inteles ca "un tot unitar" care cuprinde
trei compartimente independente :
a) legistlatia fiscala - reglementeaza si instituie impozitele si taxele
considerate componente de baza ale veniturilor statului si care consfintesc
dreptul de creanta al statului contribuabilului ;
b) mecanismul fiscal - care cuprinde totalitatea procedeelor, tehnicilor si
metodelor prin care se realizeaza notiunea de urmarire si percepere a
impozitelor si taxelor ;
c)aparatul fiscal - cuprinde organele specializate care pun in miscare
mecanismul fiscal in scopul realizarii obiectivului fiscal - urmarirea si
perceperea veniturilor bugetare.
1.(Lexiconul de finante,credit, contabilitate si informatica financiar-contabila vol.1. 1981).
Aplicarea legilor fiscale, asigurarea bunei functionalitati a mecanismului

fiscal si realizarea in ultima instanta a creantelor fiscale impun existenta,
organizarea si activitatea unor organe specializate ale statului, a unui aparat
fiscal fara de care toate celelalte componente ale sistemului fiscal ar ramane
inerte. Prin urmare, sistemul fiscal cu toate implicatiile si functionalitatile sale,
nu ar putea fi pus in miscare fara existenta aparatului fiscal. Deci, aparatul
fiscal cuprinde ansamblu organelor financiare si de control ale statului care
sunt insarcinate prin lege sa asigure realizarea impunerii, urmaririi si
perceperii impozitelor si taxelor si a controlului respectarii legalitatii in acest
domeniu de activitate.
In mod corespunzator aparatul fiscal cuprinde organele de specialitate,
fiind organizat in cadrul unor institutii ale administratiei publice. El este
necesar pentru aducerea la indeplinirea sarcinilor care decurg din activitatea
fiscala a statului, legata de asezarea, urmarirea si perceperea impozitelor, atat
pe plan central cat si local, in baza unor reglementari legislative, si isi
desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile legale in materie fiscala.
10
Cele mai importante surse financiare publice sunt de natura fiscala si

anume impozitele, taxele, contributiile, in totalul veniturilor publice ele detin o
pondere de 80-90%.
Impozitele reprezinta forma de preluare a unei parti din veniturile sau
averea persoanelor fizice sau juridice la dispozitia statului in vederea
acoperirii cheltuielilor publice.
Impozitele sunt percepute de stat pentru a asigura finantarea activitatii
serviciilor publice generale care au caractere indivizibile; de exemplu : toate
persoanele fizice si juridice au nevoie de serviciile armatei unei tari si toti
suporta in mod obligatoriu impozitele din care se vor acoperi aceste cheltuieli.
Impozitele platite nu au legatura cu bugetul pe care platitorii il au de pe urma
serviciului general public prestat de stat, ele au la baza capacitatea
contributiva a platitorului, stabilita dupa marimea veniturilor sau averii si
sarcinile sociale sau familiale ale acestuia.
Prelevarea unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau
juridice
la
dispozitia
statului
se
face
in
mod
obligatoriu,
cu
titlu
nerambursabil. In schimbul acestora, platitorii nu pot solicita statului un

contraserviciu de valoare egala sau apropiata.
Sarcina achitarii impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice sau
juridice care realizeaz venit dintr-o anumita sursa prevazuta de lege. Aceasta
sursa este, pentru muncitori, functionari - salariu, pentru agentii economici profitul, pentru proprietarii financiari - renta, pentru detinatorii de harti de
valori - venitul produs de acestea. Micii meseriasi si liber -profesionistii
suporta impozitele din venitul realizat de pe urma activitatii pe care o
desfasoara.
Pentru ca prin impozite sa se poata realiza obiectivele urmarite de catre
stat, la introducerea lor este necesar ca reglementarile fiscale sa fie
cunoscute si respectate atat de catre organele fiscale cat si de catre platitori.
Deci, in legea prin care se instituie un impozit se precizeaza :persoanele in
sarcina carora cade plata impozitului, materia supusa impunerii, marimea
relativa a impozitului, termenele de plata, sanctiunile ce se aplica persoanelor
11
fizice sau juridice care nu-si vireaza obligatiile fiscale la termenele stabilite,
sustrag materia impozabila de la impunere sau incalca alte dispozitii ale
reglementarilor fiscale.
Impozitele si taxele, denumite intr-un cuvant venituri bugetare se
caracterizeaza fiecare in parte prin anumite trasaturi determinate de modul de
asezare, provenienta, percepere, rolul lor s.a.m.d.
Exista insa anumite elemente comune sau specifice tuturor veniturilor,
care trebuie sa se regaseasca in reglementarea fiecrui venit bugetar, fara de
care nu s-ar putea planifica, determina, urmrii si realiza.
Elementele comune, specifice veniturilor bugetare sunt:
- denumirea,
-subiectul (platitorul),
-suportatorul ;
-obiectivul impunerii ;
-sursa impozitului (baza de calcul)
-unitatea de impunere ;
-cota impunerii (cuantumul unitar, unitatea de evaluare) ;
-asieta ;
-perceperea (incasarea) ;
-termenele de plata ;
-inlesnirile, drepturile si obligatiile platitorilor ;
-raspunderea platitorului.
Subiectul impunerii este persoana fizica (care are capacitatea de exercitiu)
sau juridica (cu personalitate juridica) obligata prin lege la plata unei taxe sau
impozit. Astfel, de exemplu, la impozitul pe salariu, subiect al impozitului este
muncitorul sau functionarul, la impozitul pe profit - agentul economic, la
impozitul pe succesiuni - mostenitorul. In unele cazuri, in exprimarea curenta,
subiectul impozitului mai este denumit si contribuabil.
Suportatorul (platitorul) impozitului este persoana fizica sau juridica care
suporta efectiv impozitul (care plateste efectiv). In mod normal subiectul
impozitului ar trebui sa fie si suportatorul acestuia. In realitate sunt frecvente
cazurile in care suportatorul impozitului este o alta persoana- decat subiectul.
Acest lucru este posibil, deoarece exista diverse cai si mijloace pentru a
transpune intr-o masura mai mare sau mai mica, impozitele platite de unele
12
persoane fizice sau juridice in sarcina altora. (Exemplu: in cazul impozitului

pentru drepturile de autor, editura este cea care suporta acest impozit) ; in
cazul impozitului pe salarii subiectul este salariatul, iar suportatorul este
unitatea la care salariatul realizeaza venitul.
Obiectul impunerii il reprezinta materia supusa impunerii. Reprezinta
elementul concret- venitul sau bunul impozabil sau taxabil care sta la baza
venitului sau bunul impozabil sau taxabil care sta la baza asezarii acestuia si
poate fi diferit de provenienta venitului, scopul urmarit sau de natura venitului
bugetar.
Sursa impozitului (baza de calcul) arata din ce anume se plateste
impozitul: din venit sau din avere. Reprezinta elementul pe care se
fundamenteaza calculul venitului bugetar.
Sunt cazuri in care obiectul venitului este acelasi cu sursa (exemplu: in
cazul in care obiectul "impozitului" il reprezinta venitul, valoarea, profitul sau
tariful acesta este in acelasi timp si baza de calcul). In alte situatii, baza de
calcul difera de obiect ( exemplu - in cazul impozitului pe cladiri : iar cazul
mijloacelor de transport- obiectul este mijlocul de transport- baza capacitatea
cilindrica).
Pentru exprimarea dimensiunii obiectului, impozitul folosete o anumita
unitate de masura, care poarta denumirea de unitate de impunere. Drept
unitate de impunere intalnim :unitatea monetara in cazul impozitului pe venit,
metru patrat de suprafata utila la impozitul pe cladiri, hectarul la impozitul
funciar, kg, litru la unele taxe de consumatie.
Cota impozitului sau cuantumul unitar reprezinta impozitul unei unitati de
impunere. Impozitul poate fi stabilit intr-o suma fixa sau in cote procentuale
care pot fi : proportionale, progresive sau regresive. Este elementul care
aplicat la baza de calcul, conduce la cuantumul global al venitului bugetar.
Prin asieta - mod de asezare a impozitului - se intelege totalitatea
masurilor care se iau de organele fiscale in legatura cu fiecare subiect
13
impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil, stabilirea marimii materiei

impozabile si determinarea impozitului datorat statului.
Perceperea (incasarea) reprezinta realizarea efectiva a acestuia. Pentru
incasarea veniturilor bugetare se folosesc, urmatoarele metode:
- metoda plaii directe - utilizata in special pentru veniturile provenite de la
persoane juridice, in acest caz suma datorata este stabilita in conditiile legii,
de catre debitor, care are obligatia sa o verse din propria initiativa, la
termenele stabilite in contul bugetului de stat ( exemplu: impozitul pe profit) ;
- metoda retinerii si varsarii (stopajul de sursa) este folosita in cazul
veniturilor impozabile realizate de catre persoanele fizice, prin sau de la
unitatile specializate (colaboratori externi, oameni de litere, arta si stiinta).
Unitatile in cauza au obligatia sa calculeze, sa retina si sa verse in contul
bugetului de stat sumele datorate de acestia, eliberandu-se numai veniturile
nete ;
- metoda aplicarii de timbre fiscale.
Termenul de plata - indica data pana la care impozitul trebuie achitat
statului. Neachitarea impozitului pana la termenul stabilit prin lege atrage
dupa sine obligatia contribuabilului de a plati si majorari de ntrziere.
Inlesnirile, drepturile si obligatiile debitorilor sunt elemente prevzute prin
acte normative care instituie veniuri bugetare, de care se tine seama la
evaluarea bazei de calcul.
Inlesnirile prevazute de lege sunt stabilite de cele mai multe ori sub forma
de reduceri, scutiri, bonificatii, amanari, esalonari si au in vedere anumite
situatii deosebite, de exceptie, in functie de politica fiscala sau sociala
promovata la un anumit stadiu.
Drepturile si obligatiile platitorilor sunt reglementate in vederea asigurarii
respectrii legalitii la stabilirea si incasarea obligatiilor bugetare. Debitorii,
au dreptul sa ceara aplicarea corecta a normelor legale, sa ceara sa li se
14
admita acordarea inlesnirilor legale. De asemenea, pentru platile efectuate in

plus sau fara o baza legala, au dreptul sa accepte compensari cu obligatii
viitoare sau sa ceara respectarea lor.
Platitorii sunt obligati sa puna la dispozitia organelor financiare toate
informatiile cerute in vederea evaluarii corecte a bazei de calcul, declararea
obiectului si materiei impozabile, plata in cuantumul si la termenele stabilite.
Raspunderea platitiorului ( sanctiunea) reprezinta aplicarea formelor
raspunderii juridico - administrative, patrimoniale si penale de plata, in cazul
abaterilor administrative, sanctiunile prevazute sunt majorarile de intarziere,
amenzile contraventionale.
Trasaturi si principii privind sistemul financiar
In conditiile economiei de piata, statul nu mai poate interveni in sectorul
privat al economiei prin metodele administrative. El are insa posibilitatea sa
utilizeze anumite parghii economico - financiare, potrivit cerintelor politicii
sale economice, financiare, monetare, sociale prin care sa influenteze
activitatea agentilor economici. Sistemul fiscal, prin parghiile sale, ofera
posibilitati, pe care organele statului le pot utiliza in vederea satisfacerii unor
cerinte de interes general sau local, ca si in conducerea activitatii economice
si sociale.
Rolul impozitelor de stat se manifesta pe plan financiar, economic si
social, dar in mod diferit de la o etapa de dezvoltare la alta. Rolul cel mai
important al impozitelor se manifesta pe plan financiar, deoarece aceasta
constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare
pentru acoperirea cheltuielilor publice. Astfel, in tarile in dezvoltare, ponderea
impozitelor si taxelor cunoaste diferentieri mai mari in totalul resurselor
financiar publice, variind intre cinci si noua zecimi.
Caracteristic pentru evolutia impozitelor in perioada postbelica este
tendinta de crestere absoluta si relativa a acestora. Sporirea volumului
impozitelor s-a realizat prin cresterea numarului platilor, extinderea bazei de
impunere, precum si prin majorarea cotelor de impunere. In unele tari poate fi
15
remarcata o anumita accentuare a rolului impozitelor pe plan economic,

caracterizata in incercarile statului de a folosi impozitele ca mijloc de
interventie in activitatea economica. In functie de intentia legiuitorului,
impozitele se pot manifesta ca un instrument de stimulare sau de franare a
unei anumite activitati, de crestere ori de reducere a productiei sau a
consumului unui anumit produs, de impulsionare ori de ingradire a curentului
exterior.
Un economist francez referindu-se la rolul impozitelor sublinia ca
impozitele pot fi folosite pentru a "incuraja" (sub forma exonerarii) sau
descuraja ( pe calea suprataxrii ) o anumita activitate economica. Fara sa
inceteze de a mai fi un mijloc de ocupare a cheltuielilor publice, venitul fiscal
a devenit un mijloc de interventie economic si social.
Pe plan social rolul impozitelor se caracterizeaza in faptul ca, prin
intermediul lor, statul procedeaza la redistribuirea unei parti importante din
produsul intern brut intre clase si paturi sociale, intre persoane fizice si
juridice.
Limita impozitelor dintr-o anumita tara este influentata atat de factorii
externi sistemului de impozitare cat si de factori interni (proprii ) ai acesteia.
Din categoria factorilor interni sistemul de impozite, care influenteaza
limita impozitelor intr-o tara, se pot mentiona : - nivelul produsului intern brut
pe locuitor ( cu cat acesta este mai mare, cu atat limita impozitelor poate
atinge un nivel mai ridicat); nivelul mediu al impozitului si progresivitatea
impunerii (tarile cu un grad redus de fiscalitate atrag capitalurile din tarile cu
o fiscalitate ridicata), prioritatile stabilite de stat in ceea ce priveste destinatia
resurselor financiare concentrate la dispozitia sa (in tarile in care cheltuielile
cu educatia si ocrotirea sanatatii ocupa un loc mai important in cadrul
cheltuielilor publice, limita impozitelor este mai ridicata); natura institutiilor
politice ( in tarile cu organe de conducere ale statului in mod democratic,
limita impozitelor este mai redusa comparativ cu aceea din statele cu regimuri
totalitare).
16
In categoria factorilor proprii sistemului de impozite, care influenteaza

limita impozitelor, locul cel mai important il ocupa progresivitatea cotelor de
impunere.
Rolul fiscalitatii consta in:
1) Prin fiscalitate statul isi procura resursele necesare finantarii actiunilor.
Statul isi realizeaza resursele in cea mai mare masura pe seama impozitelor si
taxelor peste 90 % se concentreaza in Bugetul de stat, Bugetul asigurarilor
sociale de stat, Bugetele locale.
2) In
procesul asezarii, urmaririi si perceperii impozitelor parghiile
sistemului fiscal, dau posibilitatea ca prin aparatul sau specializat sa exercite,

in anumite limite, controlul asupra economiei.
3) Prin faptul ca un impozit este platit de catre toate persoanele care
realizeaza venituri din aceeasi sursa sau poseda acelasi gen de avere si sa
cuprinda intreaga materie impozabila ,da facilitii un rol de universalitate.
4) Asezarea impozitelor se face pe criterii unitare pentru toti detinatorii
aceluiasi obiect impozabil, fara nici o discriminare de natura sociala sau
subiectiva .
5) Aezarea sarcinilor fiscale se face potrivit principiului justitiei sociale,
fara nici un fel de discriminare de ordin etnic, religios sau politic, deci
fiscalitatea are si un rol de a realiza si o unitate.
17
CAPITOLUL II
IMPOZITELE DIRECTE PLTITE
DE AGENII ECONOMICI DIN ROMNIA
2.1 AEZAREA I NCASAREA IMPOZITELOR DIRECTE N SARCINA AGENILOR

ECONOMICI
Impozitele i taxele sunt componente tot mai importante ale vieii

economice i sociale, prin intermediul lor acumulndu-se i repartizndu-se
resursele financiare la dispoziia statului. Ele reprezint, totodat i instrumentele
de gestiune macroeconomic i de asigurarea echilibrelor general economice i
financiare.
Aezarea i perceperea impozitelor se pot realiza
prin utilizarea i
punerea n funciune a unui mecanism fiscal, a unor metode, tehnici i

instrumente fiscale specifice desfurrii activitii
de urmrire i de control,
prin aplicarea crora s fie satisfcute i respectate principiile fiscale.

Aezarea impozitelor presupune efectuarea mai multor operaii necesare
stabilirii sumei de plat cu titlul de venit public, deci, determinarea obligaiei
fiscale. Cu alte cuvinte, aezarea impozitelor implic stabilirea mrimii obiectului
impozabil, determinarea cuantumului impozitului i perceperea acestuia.
Pentru ca venitul sau averea s poat fi supuse impunerii, trebuie s se
constate, mai nti, existena acestora, urmnd s se procedeze apoi la
evaluarea lor.
Stabilirea mrimii obiectului impozabil, evaluarea lui, deci ,se poate
determina prin dimensionarea materiei impozabile, aceasta putndu-se realiza
apelnd la dou metode: metoda evalurii indirecte, bazat pe prezumie i
metoda evalurii directe, bazat pe probe.
18
Prima metod, evaluarea indirect, se bazeaz pe informaii colaterale.

Specifice acestui tip de evaluare sunt urmtoarele procedee:
- Evaluarea pe baza semnelor (indiciilor) exterioare ale obiectului
impozabil. Procedeul prezint avantajul c este simplu i puin
costisitor, dar i dezavantajul c el conduce la o impunere inechitabil.
Este utilizat n ara noastr, spre exemplu, n cazul impozitului pe
cldiri, impozitul pe teren, etc..
- Evaluarea pe calea evalurii forfetare, presupune stabilirea unei
sume forfetare de plat pe o perioad de timp.
- Evaluarea administrativ, cnd organul fiscal stabilete valoarea
materiei impozabile, pe baza elementelor de care dispune.
Cea de-a doua metod, impunerea direct se realizeaz prin evaluarea
direct a obiectului impozitului de ctre organele fiscale sau pe baza declaraiei
subiectului impozabil.
Procedeele prin care evaluarea direct se poate realiza sunt urmtoarele:
- Pe baza declaraiei contribuabililor, adic a declaraiei de impunere.
Este procedeul ce se utilizeaz n ara noastr n materia impozitrii
veniturilor populaiei, profitului, taxa pentru folosirea terenurilor
proprietate de stat i a altor impozite i taxe locale.
- Pe baza declaraiei unei tere persoane. Aceast evaluare se poate
aplica numai la anumite persoane. Aceast evaluare se poate aplica
numai la anumite categorii fiscale, ea fiind folosit n legislaia
noastr, spre exemplu, n cazul impozitului pe dividende, cnd
societatea comercial este obligat s declare organelor fiscale, s
calculeze i s verse la bugetul de stat impozitul n cuantumul i la
termenele legale.
Dup stabilirea obiectului impozabil, a mrimii acestuia, se trece la
calcularea impozitului propriu-zis. Impozitele se deosebesc n funcie de modul
de stabilire. Astfel, n perioada feudalismului s-au practicat impozitele de
repartiie. Prin modul de stabilire, impozitul de repartiie prezint mari variaiuni
de la o unitate administrativ-teritorial la alta, fr existena unei justificri
economice (n cazul acestui impozit nclcndu-se cerinele echitii fiscale).
Pentru a nltura neajunsurile specifice impozitului de repartiie, s-a trecut
la calcularea impozitelor de cantitate, ele stabilindu-se de regul, n funcie de
mrimea obiectului impozabil i inndu-se seama de situaia personal a
19
pltitorului impozitului, prin aplicarea unor cote procentuale asupra obiectului

impozabil determinat pentru fiecare pltitor n parte.
Dup
stabilirea
mrimii
impozitului
aducerea
la
cunotina
contribuabililor a cuantumului impozitului datorat statului i a termenelor de plat

a acestora se trece la perceperea, respectiv ncasarea impozitelor.
n prezent, perceperea impozitelor se realizeaz printr-un aparat fiscal
propriu, spre deosebire de formele la care se apela n trecut: strngerea
impozitului datorat statului de ctre unul dintre contribuabilii fiecrei localiti
prin intermediul unor concesionari (arendai), ncasarea impozitului de ctre
aparatul fiscal al statului. n condiiile existenei acestui aparat specializat,
perceperea impozitelor se realizeaz direct de ctre organul fiscal de la agenii
economici, fie prin stopaj la surs.
Plata veniturilor publice trebuie fcut la termenele de plat prevzute de
normele referitoare la scadena obligaiilor fiscale, care indic periodicitatea
plilor i data pn la care se efectueaz acestea, fr a se suporta sanciuni.
2.2
ANALIZA VENITURILOR FISCALE ALE BUGETULUI DE STAT PE
PERIOADA 1998 - 2003

O componenta esentiala a mecanismului financiar o reprezinta finantele
publice. Intr-o forma mai concentrata se sustine ca finantele publice au ca obiect
veniturile si cheltuielile bugetelor apartinand colectivitatilor publice si care se
exprima sub forme economice , politice si juridice
Pentru a-si realiza rolul si functiile sale, statul trebuie sa mobilizeze si sa
faca cheltuieli banesti.In acest scop statul procedeaza la repartitia sarcinilor
publice intre persoanele fizice si persoanele juridice cat mai echitabil
posibil.Mijlocul financiar si juridic prin care se realizeaza aceasta repartitie o
reprezinta obligatia fiscala , adica impozitele , taxele si celelalte sarcini fiscale
specifice fiecarei tarii si fiecarei etape istorice.
Natura economica , izvoarele , sistemul , marimea si rolul veniturilor
bugetare sunt determinate de trasaturile oranduirii social economice si de stat
de formele de proprietate asupra mijloacelor de productie , de nivelul de
dezvoltare al fortelor de productie , de categoriile sociale ale populatiei , de
actiunile legilor economice , precum si de prerogativelr statului in economia de
piata.
20
Dezvoltarea economiei nationale si cresterea produsului intern brut au

determinat realizarea unor venituri bugetare sporite de la an la an.Sistemul
veniturilor bugetare cuprinde instrumente deosebit de importante folosite pentru
infaptuirea politicii economice , sociale si financiare a statului.
Veniturile statului au o mare importanta nu numai ca sume ce alimenteaza
bugetul ci si prin influenta pe care acestea o exercita asupra activitatii economice
si sociale a tarii.De aceea sistemul veniturilor bugetare trebuie sa fie astfel
constituit
incat
sa
stimuleze
dezvoltarea
activitatii
economice
si
sociale.Impozitele si taxele pot constitui instrumente de incurajare sau de franare

a unor activitatii de crestere sau scadere a productiei ori a consumului anumitor
produse , de impulsionare sau de limitare a exportului si importului unor
marfuri.Importul este un instrument a statului in activitatea economica si
sociala.Pentru infaptuirea obiectivelor privind dezvoltarea economica si sociala a
tarii este necesar ca bugetul de stat sa fie alimentat sistematic cu veniturile
corespunzatoare.
Dezvoltarea
economiei
nationale,
intarirea
gestiunii
economico
financiare , creterea productivitii muncii si reducerea costurilor influenteaza

nemijlocit volumul veniturilor bugetare.
Sistemul veniturilor bugetare este astfel conceput incat sa stimuleze
activitatea eficienta a agentilor economici , indeplinirea indicatorilor economici
cantitativi si calitativi, dezvoltarea echilibrata a ramurilor economice si realizarea
liberei initiative.
Finantele publice , prin dimensiunile si complexitatea lor , nusi pot
ndeplinii funciile lor economice si sociale fara sa-si elaboreze un program
fiscal, pe timp determinat , in care sa tina seama de nevoile publice ale perioadei
respective si de veniturile necesare satisfacerii acestor nevoi , precum si de
posibilitatile reale pentru perceperea veniturilor publice.Prin acest program , se
stabileste un raport intre veniturile publice si nevoile sociale , urmarindu-se
evitarea inechitatii in repartitia sarcinilor fiscale asupra membrilor societatii.
Problema fiscalitatii trebuie privita si prin structura impozitelor si
taxelor.Este necesar sa se stie ce loc ocupa in totalul veniturilor fiscale ncasrile
provenite din impozite si taxe directe .De regula , in tarile unde sistemul fiscal
este bine asezat , iar mecanismul fiscal functioneaza aproape perfect , structura
bugetului este total diferita de cea a Romaniei. In aceste tari , ponderea
impozitelor directe in totalul veniturilor bugetare este mai mare decat cea a
impozitelor indirecte.Observam insa ca, in Romania analizand evolutia ponderii
21
principalelor grupe de impozite in totalul veniturilor pentru perioada 1998 2003 ,

s-a constatat ca: in perioada analizata , impozitele directe detineau ponderi de
26,95 % in 1998 ; 25,40% in 1999; 17,18% in 2000 ; 28,93% in 2001; 25.60% in 2002
si 20,92% in 2003 , ceea ce demonstreaza ca nu este o structura echilibrata ,
remarcandu-se o diminuare a ponderii impozitelor directe (17,18% in anul 2000) 2 .
2. Sursa ( Bugetele de stat 1998-2003)
In cadrul impozitelor directe se poate observa o crestere a impozitului pe

profit ( de la 14,60% in anul 1998 la 16,23 % in 2003 si a impozitului pe venit ( de la
13,84 % in anul 2000 la 24,52 % in anul 2003 in veniturile bugetare totale.
Se evidentiaza de asemenea , rolul deosebit de important , preponderenta
veniturilor fiscale in totalul veniturilor bugetare( 86.22% in 1998 , 90,11 % in 1999 ,
95,97% in 2000 , 94,5 % in 2001 , 94,16 % in 2002 si
% in 2003. ) , fapt ce
repercuteaza nefavorabil in cresterea gradului de fiscalitate si accentuarea

apasarii fiscale asupra consumatorului fiscal. Veniturile nefiscale detin o pondere
redusa intre 3,28 % in anul 1998 6,99
% in 2003.
Toate acestea influentiaza negativ o putere de cumparare a populatiei si

implicit nivelul pe piata interna afectand nefavorabil vanzarile si veniturile din
proprietatea de stat si cele din impozitul pe profit.
Se constata restrangerea treptata a veniturilor de capital ( intre 8,72 % si
9, 22% ) pe fondul cresterii ponderii veniturilor curente ( 89, 50% in 1998 , 94,51%
in 1999 , 99, 13% in anul 2000, 99,12% in 2001 , 99, 55 % in 2002 si 99,67
% in
2003.
In structura veniturilor totale intra , intr-o proportie foarte mica donatiile si
sponsorizariile ( 0,26% in 2001 si 0, 01% in anul 2002), incasarile din rambursarea
imprumuturilor acordate ( 1,78% in 1998 , 1,36% in 21999, 0,51% in 2000 , 0,77% in
2001, 0,35% in 2002 si 0.09 % in 2003.
In concluzie , se poate aprecia ca sporirea apreciativa a ponderii

impozitelor directe in totalul veniturilor bugetare este favorabila datorita unei
bune activitatii desfasurate de agentii economici.
Tabelul nr.1
VENITURI
I. Venituri curente(%)
1.Venituri fiscale (%)
a) Impozite directe (%) din care:
- Impozitul pe profit (%)
- Impozitul pe salarii (%)
1998
89,50
86,22
26,95
14,60
11,11
1999
94,51
90,11
25,40
12,94
9,52
22
2000
99,13
95,97
17,18
11,94
0,98
2001
99,12
94,50
28,93
16,57
-
2002
99,55
94,16
25,60
18,44
-
2003
99,67
92,67
20,92
16,23
-
VENITURI
1998
- Impozitul pe venit (%)
-Cote si sume defalcate din
-
1999
-
2000
13,84
-10,96
2001
20,99
-17,17
2002
24,58
-
2003
24,52
-
21,77
14,23
imp. Pe venit (se scad)

- Cote si sume defalcate din
impozitul
pentru
bugetele
locale (se scad)
Graficul nr.1
2.3 STRUCTURA IMPOZITELOR DIRECTE PLTITE DE AGENII ECONOMICI
Satisfacerea nevoilor colective ale oricrei societi impune realizarea

unor venituri publice. n consecin, statul procedeaz la realizarea sarcinilor
publice ntre membri societii, instrumentul financiar i juridic prin care se
realizeaz aceast repartiie constituindu-l obligaia fiscal sub forma impozitelor
fiecrei ri sau etape n parte. Evoluia fiscal din fiecare ar conduce la
modificri n ceea ce privete categoriile de impozite i taxe, precum i modul de
aezare i percepere.
innd seama de aceast mare varietate de forme pe care le-au avut i le
au impozitele i taxele, ele pot fi grupate n funcie de mai multe criterii.
23
Dup modul de percepere, ntlnim cea mai important grupare a

impozitelor i taxelor, att din punct de vedere teoretic ct i practic. Este vorba
de gruparea n:
- Impozite directe care au caracteristic faptul c se stabilesc nominal
n sarcina unor persoane fizice sau juridice, n funcie de veniturile sau
averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevzute de lege. Ele se
ncaseaz direct de la subiectul impozitului la anumite termene
dinainte stabilite. Exemplu: impozitul pe profit, impozitul pe dividende,
impozitul pe teren, impozitul pe cldiri, taxa asupra mijloacelor de
transport, taxa firma i altele.
Pentru a nelege necesitatea instituirii acestor impozite i taxe, consider
necesar prezentarea ctorva dintre cele mai importante impozite directe i taxe
din ara noastr.
2.3.1 IMPOZITUL PE PROFIT
Reforma fiscal, component a reformei economice i sociale, urmrete

constituirea unui sistem fiscal coerent, echilibrat i eficient pentru a putea face
fa cerinelor tranziiei la economia de pia. Printre cele mai importante msuri
de constituire a unui sistem fiscal se numr i adoptarea Legii privind impozitul
pe profit.
Impozitul pe profit este unul din principalele venituri bugetare. Instituirea
acestui impozit a devenit necesar pentru a se crea un cadru juridic unitar
privind impozitul pe profit datorat de persoanele juridice. A fost reglementat de
Legea nr. 12/1991, care a fost n vigoare pn la 31.12.1994.
Aceast lege asigur participarea echitabil a tuturor agenilor economici,
persoane juridice la formarea veniturilor bugetului public n raport cu mrimea
profitului obinut. Au fost abrogate numeroase reglementri anterioare, fiind
adoptat o lege care aducea unele prevederi noi prin modul n care a fost
reglementat impozitul pe profit , realizndu-se o important simplificare
legislativ.
A fost adoptat Ordonana Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe
profit, intrat n vigoare la 1 ianuarie 1995. Noua reglementare a adus profunde
schimbri n concepia de impunere a profitului: cota de impozit s-a redus de la
45% la 38%, iar pentru agricultur la 25%. Prin reglementarea legal examinat s-a
24
realizat un sistem clasic al impozitului pe profit, prin impozitarea integral a

profitului obinut de agenii economici i separat, impozitarea profitului distribuit
sub form de dividende a acionarilor sau asociailor societilor comerciale..
n ceea ce privete rolul impozitului pe profit, remarcm funcia acestuia
ca surs cert de alimentare cu venituri a bugetului de stat n scopul asigurrii
mijloacelor
financiare
necesare
ndeplinirii
drepturilor
fundamentale
ale
cetenilor cu privire la nvmnt, cultur, sntate, ordine public, aprare

naional, precum i pentru finanarea unor aciuni i obiective economice de
interes naional.
n mecanismul de aezare i percepere a impozitului pe profit, o mare
importan o prezint stabilirea pltitorilor. Astfel, conform legilor fiscale n
vigoare, sunt pltitori:
-
Persoanele juridice romne pentru profitul impozabil obinut din orice surs,
att n Romnia ct i n strintate;

-
Persoanele juridice strine care desfoar activiti printr-un sediu
permanent
n Romnia, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu
permanent;
-
Persoanele juridice sau fizice nerezidente care desfoar activiti n
Romnia ca beneficiari ori parteneri mpreun cu o persoan juridic roman

ntr-o asociere sau o alt entitate ce nu d natere unei persoane juridice,
pentru profitul realizat n Romnia;
-
Persoanele juridice romane i persoanele fizice rezidente, pentru veniturile
realizate att n Romnia cat i n strintate din asocieri care nu dau natere
unei persoane juridice. n acest caz impozitul datorat de persoana fizic se
calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic;
-
Persoanele
juridice
strine care realizeaz urmtoarele venituri se
impoziteaz pentru profitul corespunztor acestora: veniturile obinute din sau

n legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia, inclusiv nchirierea n
scopul utilizrii unei asemenea proprieti, i ctigul obinut prin nstrinarea
unui drept asupra unei astfel de proprieti; veniturile obinute ca urmare a
exploatrii resurselor naturale localizate n Romnia, inclusiv ctigul obinut
din vnzarea unui drept aferent unor asemenea resurse naturale; veniturile
obinute din nstrinarea
unui drept de proprietate deinut la o persoan
juridic roman.
Sunt
exceptate de la plata impozitului pe profit: trezoreria statului;
instituiile publice, pentru
fondurile publice constituite, inclusiv pentru

25
veniturile extrabugetare i disponibilitile realizate i utilizate; organizaiile de

nevztori, de invalizi i ale persoanelor cu handicap, pentru profiturile
realizate de unitile economice fr personalitate
juridic ale acestora;
fundaiile romne constituite ca urmare a unor legate; cooperativele care

funcioneaz ca uniti protejate ale persoanelor cu handicap, special
organizate, potrivit legii; cultele religioase, pentru veniturile obinute din
producerea i valorificarea obiectelor i produselor necesare activitii de cult;
instituiile de nvmnt particular acreditate, precum i cele autorizate,
pentru veniturile utilizate, potrivit Legii nvmntului nr.84/1995, republicat,
cu modificrile i completrile ulterioare; asociaiile de proprietari constituite
ca persoane juridice i asociaiile de locatari recunoscute ca asociaii de
proprietari, potrivit Legii locuinei nr.114/1996, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare, pentru veniturile obinute din activitile economice
care sunt sau vor fi utilizate pentru mbuntirea confortului i a eficienei
cldirii, pentru ntreinerea i repararea proprietii comune.
n practica fiscal romn pn n anul 2000 cotele de impunere erau
difereniate dup natura veniturilor sau bunurilor impozabile i, uneori, dup
categoria de pltitori. Cota de impozitare a profitului era o cot de nivel relativ
ponderat: 38%.
De la 01.01.2000, cota de impunere este de 25% (conform O.U.G. nr.
217/30.XII.1999). De asemenea, contribuabilii care obin venituri din activitatea
barurilor de noapte, a cluburilor de noapte i a cazinourilor pltesc o cot
adiional de impozit de 25% asupra prii din profitul impozabil care corespunde
ponderii veniturilor nregistrate din aceste activiti n volumul total al veniturilor.
Orice majorare a capitalului social efectuat prin ncorporarea rezervelor, precum
i a profiturilor, cu excepia rezervelor legale i a diferenelor favorabile din
reevaluarea patrimoniului, se impoziteaz cu o cot de 10%
ncepnd cu 1 septembrie 2001 a intrat in vigoare Ordonana Guvernului
nr.24/26 iulie 2001, privind impunerea microntreprinderilor potrivit creia
impozitul se calculeaz prin aplicarea cotei de 1,5% asupra sumei totale a
veniturilor trimestriale obinute din orice sursa, respectiv asupra veniturilor
nscrise in contul de profit si pierdere pentru microntreprinderi. Potrivit acestei
Ordonane, microntreprinderile sunt persoanele juridice care ndeplinesc
cumulativ, la data de 31 decembrie a anului precedent, urmtoarele condiii:
a) sunt productoare de bunuri materiale, presteaz servicii sau/si
desfoar activitate de comer;
26
b) au pana la 9 salariai;
c) au realizat venituri reprezentnd echivalentul in lei de pana la 100.000
euro inclusiv;
d) au capital integral privat.
Ordonana
Guvernului
nr.24/2001
fost
modificat
prin
Legea
nr.111/02.04.2003 i potrivit prevederilor acesteia, pot opta la plata unui impozit

aplicat asupra veniturilor obinute din orice surs persoanele juridice, denumite
n continuare microntreprinderi, care ndeplinesc cumulativ, la data de 31
decembrie a anului precedent, urmtoarele condiii:
a) sunt productoare de bunuri materiale, presteaz servicii i/sau
desfoar activitate de comer;
b) au de la 1 pn la 9 salariai inclusiv;
c) au realizat venituri reprezentnd echivalentul n lei de pn la 100.000
euro inclusiv;
d) au capital integral privat.
n cazul n care, n cursul anului fiscal, una dintre condiiile impuse nu mai
este ndeplinit, contribuabilul are obligaia de a pstra pentru anul fiscal
respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fr posibilitatea de
beneficia pentru perioada urmtoare de prevederile ordonanei, chiar dac
ulterior ndeplinete condiiile menionate mai sus.
La data de 1 iulie 2002 a intrat in vigoare Legea nr.414/26 iunie2002
privind impozitul pe profit i Hotrrea Guvernului nr.859/16 august 2002,
modificata cu Legea Codului Fiscal nr. 571/2003, lege care abroga Legea nr.
414/2002 .
2.3.2 DETERMINAREA PROFITULUI IMPOZABIL
Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din
orice surs si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal,
din care se scad veniturile neimpozabile i se adaug cheltuielile nedeductibile.
Reflectarea corecta a profitului impozabil reiese dintr-o inregistrare in
evidenta contabila cat mai corecta la venituri a contractarii bunurilor mobile
livrate , valoarea bunurilor mobile pentru care s-a transferat dreptul de
proprietate , valoarea prestarilor de servicii si a lucrariilor executate si alte
castiguri , indiferent de sursa de unde provin.
In contabilitate vom gasi inregistrarea urmatoarelor tipuri de venituri:
27
- venituri din exploatare ( vanzari de produse , marfuri , servicii prestate ,

lucrari executate si alte activitatii , din productia stocata , din productia de
imobilizari din subventii de exploatare , precum si alte venituri sau castiguri
din exploatare);
- venituri financiare , care cuprind venituri din participati, titluri de plasament,
actiuni , diferente de curs valutar, dobanzi , scontari , creante , imobilizari si
alte venituri financiare;
- venituri exceptionale incasate din operatiunii de gestiune ( despagubiri si
penalitati ) , din operatiuni de capital ( subventii pentru investitii virate la
venituri , venituri din cedarea activelor ) si alte venituri exceptionale.
Veniturile neimpozabile
Veniturile neimpozabile sunt acele venituri care sunt scutite de impozitare ,
care nu se iau in calcul la determinarea profitului impozabil., conform O.G.
nr.70/1994 cu modificarile ulterioare sunt considerate venituri neimpozabile
urmatoarele :
- dividendele primite de catre o persoana fizica romana de la o persoana
juridica, romana sau straina;
- diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare inregistrate ca
urmare a incorporarii rezervelor , beneficiilor sau a primelor de emisiune ori
prin compensarea unor creante la societatea la care se detin participatiile;
- veniturile , respectiv cheltuielile , rezultate din anularea datoriilor sau din
incasarea creantelor , dupa caz , ca urmare a transferului de actiuni sau de
parti sociale de la Fondul Proprietatii de Stat , conform conventiilor;
-rambursarile de cheltuieli nedeductibile , precum si veniturile rezultate din
anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau veniturile
realizate din stornarea ori recuperarea unor cheltuieli nedeductibile.
Cheltuieli totale
Prin instruciunile de aplicare a O.G. nr.70 / 1994, aprobate prin H.G. nr.
402/2000 , cu modificarile aduse de Legea 414/ 2002 , privind impozitul pe profit ,
aprobata prin H.G. nr. 859/ 2002, se reglementeaza cheltuielile ce se vor lua in
calcul la stabilirea profitului impozabil , astfel:
La stabilirea profitului impozabil se vor lua in calcul numai cheltuielile care
concura direct la realizarea veniturilor si care se regasesc in contul produselor si
serviciilor , in limitele prevazute de legislatia in vigoare.Cheltuielile reprezinta
28
sumele sau valorile platite ori de platit prevazute in legislatia in vigoare.

Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite ori de platit , dupa natura lor ,
care sunt aferente realizarii veniturilor si care se regasesc in costul produselor si
serviciilor , in limitele prevazute de legislatia in vigoare in cursul exercitiului
financiar , dar care se refera la perioade sau la exercitii financiare viitoare se
inregistreaza in cheltuielile curente ale perioadelor sau exercitiilor viitoare.In
aceasta categorie se incadreaza si sumele platite pentru obtinerea unor
autorizaii de funcionare .
In cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ:
- cheltuielile de exploatare , respectiv cheltuieli cu materii prime , materiale si
marfuri, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti , cheltuieli cu
personalul , cheltuieli cu impozitele , taxele si varsamintele asimilate ,
cheltuieli cu amortizarea capitalului imobilizat , cheltuieli cu primele de
asigurare pentru personal impotriva accidentelor de munca , contributiile care
conditioneaza organizarea si functionarea activitatiilor respective
potrivit
normelor legale in vigoare , alte cheltuieli de exploatare;

- cheltuieli financiare , respectiv cheltuieli privind titlurile de plasament
cedate , cheltuieli din diferente de curs valutar , cheltuieli cu dobanzile ,
pierderi de creante legate din participatii , alte cheltuieli financiare;
- cheltuieli exceptionale , respectiv cheltuielile privind operatiunile de capital
si cele privind operatiunile de gestiune. La calculul profitului impozabil
cheltuielile sunt disponibile numai daca sunt aferente realizarii veniturilor ,
acestea sunt considerate ca fiind aferente veniturilor impozabile numai daca
sunt efectuate in scopul realizarii veniturilor.La o unitate nu se admite a se
inregistra in cheltuieli deductibile orice fel de cheltuiala.
Acele cheltuieli care nu au legatura cu obiectul de activitate al unitatii ,
stabilit precis prin actul constitutiv al acesteia (statut sau contract) nu sunt
admise ca cheltuieli deductibile la calculul profitului fiscal impozabil.
Pentru a fi admise cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal acestea
trebuie sa aiba legatura cu obiectul de activitate al unitatii , cu conditia sa se
regaseasca incorporate in pretul produselor si lucrarilor executate si in tariful
serviciilor prestate.Orice cheltuiala trebuie sa genereze direct sau indirect un
anumit venit , sa fie aferenta veniturilor.
La calculul profitului impozabil sunt deductibile numai urmatoarele sume
utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si a provizioanelor:
29
- rezerva in limita de 5% din profitul contabil , pana cand acesta va

atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat , conform
Legii nr.31 / 1990 , privind societatile comerciale .
- cheltuielile de sponsorizare sau mecenat efectuate potrivit legii , in
limita a 5%
aplicata asupra diferentei dintre totalul veniturilor si
totalul cheltuielilor , inclusiv accizele , mai putin cheltuiala cu

impozitul pe profit si cheltuielile de sponsorizare sau mecenat.
-
perisabilitatile in limitele prevazute in normele aprobate prin
Hotararea Guvernului ( in cazul nostru Legea nr.414 / 27.02.2002

privind impozitul pe profit).
Potrivit Legii 414/2002 modificata cu Legea nr 571/2003 sunt considerate
cheltuieli nedeductibile urmatoarele:
-cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat i
impozitele pe profit sau venit pltite n strintate;
-amenzile , confiscrile, majorrile de ntrziere i penalitile datorate ctre
autoritile romne i strine;
- cheltuielile de protocol care depesc limita de 2% ;
-cheltuielile cu diurna care depesc limitele legale stabilite pentru instituiile
publice;
-sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea peste limita legal a
rezervelor i provizioanelor, cu excepia celor create de bnci in limita a 2%
din soldul creditelor acordate si a fondului de rezerva;
-sumele pentru constituirea provizioanelor peste limitele legale;
-sumele care depesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform
legii bugetare anuale;
-cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune
sau degradate si neimputabile, precum si pentru activele corporale pentru
care nu au fost ncheiate contracte de asigurare;
-cheltuielile de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale
contribuabilului;
-orice cheltuieli fcute in favoarea acionarilor sau a asociailor.;
-cheltuielile nregistrate in contabilitate pe baza unor documente care nu
ndeplinesc, potrivit Legii contabilitii nr.82/1991, cu modificrile ulterioare,
condiiile de document justificativ.
Pentru evitarea impozitrii repetate a dividendelor primite de o persoan
juridic romn de la o alt persoan juridic romn s-a reglementat
30
neimpozitarea acestor venituri cu impozitul pe profit. n schimb, dividendele

primite de o persoan juridic romn de la o persoan juridic strin se
impoziteaz cu o cot de 10%, aceasta aplicndu-se i n cazul plii de
dividende ctre persoanele fizice romne sau strine.
n scopul stimulrii acionarilor sau, dup caz, asociailor n constituirea
unui capital social ct mai mare al societilor comerciale, aportul la capitalul
unei persoane juridice, precum i majorarea capitalului pe seama aportului
respectiv nu sunt supuse impozitrii.
Contul de rezultate
II. Cheltuieli pentru exploatare
I.
Venituri din exploatare
- Cheltuieli privind marfurile;
- Venituri din vanzarea marfurilor (a) ;
- Cheltuieli materiale;
- Productia vanduta (b);
- Cheltuieli cu lucrari si servicii
- Cifra de afaceri (a+b) ;
executate de terti;
-Venituri din productia stocata (Sf+Si) (
- Cheltuieli cu impozite , taxe si
c);
varsaminte asimilate;
- Venituri din productia de imobilizari (d);
- Cheltuieli cu personalul;
- Productia exercitiului (b+c+d);
- Alte cheltuieli de exploatare;
- Venituri din subventii de exploatare;
- Cheltuieli cu amortizarile si
-Alte venituri din exploatare;
provizioanele;
A. REZULTATUL DIN EXPLOATARE
IV. Cheltuieli financiare
A. REZULTATUL DIN EXPLOATARE

III.
Venituri financiare
- Pierderi din creante legate de
- Venituri din participatii , alte imobilizari
participantii;
financiare si creante imobilizate;
- Cheltuieli privind titlurile de plasament - Venituri din titluri de plasament;

cedate;
- Venituri din diferente de curs valutar;
- Cheltuieli din diferente de curs valutar; - Venituri din dobanzi;

- Cheltuieli privind dobanzile;
- Alte venituri financiare;

31
II. Cheltuieli pentru exploatare
I.
Venituri din exploatare
- Cheltuieli privind marfurile;
- Venituri din vanzarea marfurilor (a) ;
- Cheltuieli materiale;
- Productia vanduta (b);
- Cheltuieli cu lucrari si servicii
- Cifra de afaceri (a+b) ;
executate de terti;
-Venituri din productia stocata (Sf+Si) (
- Cheltuieli cu impozite , taxe si
c);
- Venituri din productia de imobilizari (d);
- Cheltuieli cu personalul;
- Productia exercitiului (b+c+d);
- Alte cheltuieli de exploatare;
- Venituri din subventii de exploatare;
- Cheltuieli cu amortizarile si
-Alte venituri din exploatare;
provizioanele;
- Alte cheltuieli financiare;
- Venituri din provizioane;
- Cheltuieli privind amortizarile si

provizioanele;
B.
REZULTATUL FINANCIAR
C.REZULTATUL CURENT AL
B. REZULTATUL FINANCIAR
C.
REZULTATUL CURENT AL
EXERCITIULUI (I+III-II-IV)
VI. Cheltuieli exceptionale privind:
EXERCITIULUI (I+III-II-IV)
V. Venituri exceptionale din:
- operatiile de gestiune;
- operatiile de gestiune;
- operatiile de capital;
- operatiile de capital;
- amortizari si provizioane;
D.REZULTATUL EXCEPTIONAL (V VI)
VIII. Cheltuieli totale ( II+IV+VI )
E. REZULTATUL BRUT AL
- provizioane;
D.REZULTATUL EXCEPTIONAL (V VI)
VII Venituri totale ( I + III + V )
E. REZULTATUL BRUT AL
EXERCITIULUI (VII VIII )

EXERCITIULUI (VII VIII )
IX. IMPOZIT PE PROFIT
F. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI F. REZULTATUL NET AL
(E IX )
EXERCITIULUI (E IX )
SOLDURILE INTERMEDIARE DIN STRUCTURA

32
CONTULUI DE PROFIT
Soldurile intermediare de gestiune reprezinta , de fapt, palierele succesive
in formarea rezultatului final.Structura contului de profit si pierdere pe cele trei
tipuri de activitati permite degajarea unor solduri de acumulari banesti
potentiale , destinate sa indeplineasca o anumita functie de remunerare a
factorilor de productie si de finantare a activitatii viitoare , denumite soldurile
intermediare de gestiune (SIG).
Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabila a contului de
profit si pierdere pentru a pune in evidenta modul de functionare si rentabilitatea
intreprinderii ca marja comerciala , productie a exercitiului , valoarea adaugata ,
excedent brut de exploatare , rezultat al exploatarii, rezultat curent si rezultat net
al exercitiului.
SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE
CHELTUIELI
VENITURI
Costul de cumparare alVanzari de marfuri
SIG
Marja comerciala
marfurilor vandute;
Variatia in minus (reducereProductia vanduta;
Productia exercitiului;
a stocurilor);
Productia stocata;
Productia imobilizata;
Consumuri provenind de laProductia exercitiului;
terti;
Impozite
taxe
Marja comerciala;
siValoarea adaugata;
Subventii de exploatare;
brut
Alte
brut
insuficienta
bruta)
alRezultatul
exploatarii;
(sau
de
exploatarii
(profit sau pierdere)
Amortizari si provizioaneReluari
calculate;
Excedentul
exploatare
Cheltuieli cu personalul;
Insuficienta
bruta
deExcedentul
exploatare
Valoarea adaugata;
asupra
provizioanelor;
cheltuieli
deAlte
venituri
exploatare;
Rezultatul
exploatare;
Rezultatul
exploatarii(pierdere);
( profit);
din
exploatariiRezultatul curent(profit sau

pierdere);
Cheltuieli financiare;
Venituri financiare;
Rezultatul curent (pierdere)Rezultatul curent(profit)
Venituri exceptionale
33
Rezultatul
net
al
exercitiului (profit net sau
CHELTUIELI
Cheltuieli exceptionale ;
VENITURI
SIG
pierdere);
Impozit pe profit
Plata impozitului pe profit
Plata impozitului pe profit se face trimestrial pn la data de 25 a primei
luni din trimestrul urmtor, cu excepia B.N.R. ,a bncilor romne i a
sucursalelor din Romnia ale bncilor, persoane juridice strine, care efectueaz
pli lunar, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei pentru care se
calculeaz impozit, n moned naional. n acest scop profitul i impozitul pe
profit se calculeaz i se evideniaz trimestrial, cumulat de la nceputul anului
sau lunar, n cazul bncilor. n cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaia de a
depune declaraia de impunere pn la termenul de plat a impozitului inclusiv,
urmnd ca, dup definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilanul
contabil anual, s depun declaraia de impunere pentru anul fiscal expirat, pn
la termenul prevzut pentru depunerea situaiilor financiare. Contribuabilii sunt
obligai s depun o dat cu declaraia de impunere anual i o declaraie privind
plile sau angajamentele de plat ctre persoanele fizice i/sau juridice strine,
care s cuprind sumele, scopul plii i beneficiarul. Contribuabilii sunt
rspunztori pentru calculul impozitelor declarate i pentru depunerea n termen
a declaraiei de impunere. n cazul n care organele fiscale apreciaz c stabilirea
impozitului pe profit nu a fost corespunztoare, fac un nou calcul pe care-l
comunic n scris contribuabilului. Tot organele fiscale sunt cele care stabilesc
impozitul n cazul n care contribuabilul nu a completat declaraia de impunere.
Sarcina de a dovedi c impozitul stabilit de organul fiscal nu este real, revine
contribuabilului. Neplata la termenele stabilite a impozitului atrage calcularea de
majorri i penaliti de ntrziere, potrivit reglementrilor legale n vigoare.
Constatarea, controlul, urmrirea i ncasarea impozitului pe profit se face
de organele fiscale ale Direciilor Generale ale finanelor publice i controlului
financiar de stat judeean sau a municipiului Bucureti.
Termenul de prescripie pentru stabilirea impozitului pe profit este de 3
ani.
2.3.3. Calculul si contabilizarea operatiunilor privind impozitul pe profit
34
Pentru impozitarea profitului, trebuie pornit de la realitatea ca nu in toate

cazurile principiile contabile, subordonate imaginii fidele sunt convergente in
totalitate cu principiile impunerii fiscale . De aceea, trebuie facuta distinctie
intre rezultatul contabil si rezultatul financiar.
Rezultatul contabil - reprezinta suma globala a profitului sau pierderii
exercitiului financiar ce figureaza in contul 121 "Profit si pierdere", inainte de
impozitare .
Profitul impozabil se calculeaza pornind de la rezultatul contabil, corectat
in mod corespunzator cu elementele reintregrate si deduse definitiv. Formula
rezultata in acest sens este:
Rezultatul = Rezultatul + Elementele
fiscal
contabil
- Elementele
nedeductibil fiscal
deductibile fiscal
La rndul sau rezultatul contabil este calculat pe baza datelor lunar in

contul 121 "Profit si pierdere ", relatia de calcul fiind":
Rezultatul = Veniturile incorporate - Cheltuielile decontate asupra

contabil
in rezultat
rezultatului
Elementele nedeductibil fiscal se identifica in principal cu cheltuielile

nedeductibile formate la randul lor din:
1) impozitul pe profit datorat si impozitul pe venitul realizat in strainatate ;
2) amortizarea pe subactivitate ( subutilizarea ),
3)amenzile si penalitatile datorate catre autoritatile romane sau straine,
4) cheltuielile care depasesc limitele (normativele) de cheltuieli pentru
actiuni de reclama, protocol, publicitate (mese, cadouri, distractii si alte
asemenea ) prevazute in legea bugetara anuala;
35
5) sumele utilizate
pentru constituirea de provizioane , precum si pentru
rezervele care depasesc 5 % din profitul contabil anual, pana ce rezerva legala
atinge a cincea parte din capitalul social ;
6) cheltuielile pentru sponsorizare care depasesc 5% din venitul
impozabil,
7) cheltuielile cu dobanzile care depasesc suma veniturilor din dobanzi
plus 20% din alte venituri ( venituri din exploatare + venituri exceptionale )
.Se precizeaza ca pentru aceasta ultima pozitie , suma ce depaseste limita de
20% se recupereaza in aceleasi conditii, luna de luna, iar anual se repartizeaza
in anul urmator.
Rezultatul impozitului stabilit relatiei de mai sus se calculeaza lunar,
cumulat de la inceputul anului fiscal. In alte conditii, impozitul datorat pentru
luna in curs, se determina pe baza relaiei
Impozitul datorat
pe luna in curs
Impozitul pe profit
=
calculat asupra pro-
Impozitul aferent
-
profitului impozabil
fitului impozabil
cumulat pana la
cumulat de la
sfritul lunii
nceputul anului
precedente
Pierderea fiscala nregistrat[ se raporteaz luna de luna pana la

recuperarea ei, fara a depasi 36 de luni de la data inregistrarii acesteia.
Limitele de cheltuieli deductibile se aplica, lunar, astfel incat la finele
anului fiscal sa se incadreze in prevederile dispoziiilor legale. Relatia de
principiu, cheltuielile deductibile = cheltuieli efective in limitele prevazute de
dispozitiile legale.
Deducerile fiscale. Din sfera deducerilor fiscale face parte impozitul
aferent profitului folosit partial sau total, in Romania pentru achizitionarea sau
realizarea in regie proprie de mijloace fixe, brevete si licente destinate
modernizarii tehnologiilor de fabricatie, extinderii activitatii in scopul obtinerii
de profituri suplimentare, precum si pentru protejarea mediului inconjurator,
36
se reduce cu 50%, iar sumele echivalente reducerii se folosesc cu aceeasi

destinatie.
Pentru contribuabilii mici, calculul si decontarea impozitului pe profit se
face lunar, pe baza : declaratiei de impunere " depusa la organele fiscale pana
la 25 inclusiv a lunii urmatoare, acela fiind si termenul de plata a impozitului.
Inregistrarile se fac in acest sens sunt:
691
441
Cheltuieli cu impozitul pe profit
Impozitul pe profit
si plata:
441
512
Impozitul pe profit
Conturi curente la banci
Operatiile de compensare sau de restituire pentru contribuabilii mici se

efectueaza luna de luna, cumulat de la inceputul anului.
In cazul pierderii avem inregistrarea:
441
691
Impozitul pe profit
Cheltuieli cu impozit pe profit
Pentru reflectarea in contabilitate a impozitului pe profit s-au folosit

urmatoarele conturi:
691 "Cheltuieli cu impozit pe profit"
Este un cont de activitate.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu impozitul pe
profit. In debitul acestui cont se inregistreaza:
- valoarea impozitului pe profit (ct.441)
37
441 "Impozitul pe profit"

Este un cont bifunctional.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu bugetul statului
privind impozitul pe profit.
In creditul contului 441 " Impozitul pe profit " se inregistreaza:
-sumele datorate de unitate bugetului statului, reprezentand impozitul pe
profit (ct.691)
In debitul contului 441 " Impozitul pe profit" se inregistreaza:
-sumele virate la bugetul statului, reprezentand impozitul pe profit (ct.512)
Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate de unitate, iar soldul
debitor sumele varsate in plus.
Reflectarea bifunctionalitatii contului "441"

Se explica in cazul in care dupa calculul impozitului pe profit la sfarsitul
perioadei se observa ca suma impozitului datorat bugetului este mai mica
decat suma virata anterior, aparand astfel necesitatea reflectarii diferentei de
impozit varsat in plus sub forma unei creante de recuperat de la buget.
Conform contului 441 "Impozitul pe profit" putem avea una din situatiile
- impozit datorat
- impozit de recuperat
sold creditor
sold debitor
441
441
Cheltuieli pentru care nu se admite deducerea

a) impozitul pe profit conform prezentei ordonante, precum si impozitul pe
venitul realizat in strainatate,
38
b) amortizarea peste limitele prevazute in ordonanta ;

c) amenzile sau penalitatile datorate catre autoritatile romane sau straine ;
d) cheltuielile ocazionate de mese, cadouri, distractii si alte asemenea ce
depasesc limitele prevazute de lege pentru actiunile de protocol, reclama si
publicitate;
e) sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si a
provizioanelor, cu exceptia rezervelor legale in limita a 5 % din profitul
contabil anual, pana ce acestea vor atinge 20 % din capitalul social ;
f) cheltuielile de sponsorizare care depasesc limita cotei prevazute in
Legea nr. 34/1994 privind sponsorizarea ;
g) cheltuielile cu reparatiile sau imbunatatirile aduse mijloacelor fixe sunt
deductibile in limita a 5% din soldul subgrupei de la inceputul anului fiscal,
actualizat la inflaie.
h) cheltuielile cu dobanzile sunt deductibile in limita unei valori egale cu
venituri financiare din dobanzi + 20% din alte venituri.
Pentru plata impozitului datorat se face nregistrarea :
691
441
Impozit pe profit
si
441
Impozit pe profit
512
Daca contribuabilul se afla in situatia ca a platit in plus, se face

inregistrarea:
39
441
691
Impozit pe profit
Chelt. cu impozitul pe profit.
Diferenta platita in plus se compenseaza prin alte datorii fiscale sau se

restituie la cerere.
Daca plile anticipate s-au inregistrat prin contul 441, "Impozitul pe
profit", inregistrarile sunt:
a) impozit pe profit de plata,
691
441
Impozitul pe profit analitic distinct

"Impozit de plata"
b) compensarea platilor efectuate in cursul anului :

441
Impozitul pe profit analitic distinct
441
Impozitul pe profit, analitic
"Impozit de plata
distinct "Plati in avans"
c) pentru diferenta de plata:

441
Impozitul pe profit, analitic distinct
512
"Impozit
O varianta opozabila celei de mai sus, aflata in conul vizual al fiscalitatii
din Romania, este cea a luarii in considerare a profitului impozabil calculat
lunar.
40
2. 4. IMPOZITUL PE VENIT
Pe linia realizrii reformei fiscale n ara noastr, ncepnd cu 1 ianuarie

2000 a fost introdus o variant modern privind aezarea impozitului pe
veniturile realizate de persoanele fizice, respectiv introducerea globalizrii
veniturilor i calculul impozitului pe venitul global. O dat cu apariia Ordonanei
Guvernului nr.73/1999 s-a renunat la legislaia care reglementa impozitul pe
salarii. Noutatea adus de noua reglementare este globalizarea veniturilor
realizate de un contribuabil pe parcursul unui an, indiferent de sursa realizrii
venitului, urmnd ca impozitul total de plat pentru ntregul an s se calculeze n
anul urmtor realizrii veniturilor, pe baza venitului global.
Impozitul pe venit a fost reglementat de Ordonana Guvernului nr.7/19 iulie
2001 i Legea nr.493/11 iulie 2002 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului
nr.7/2001 privind impozitul pe venit, modificata cu Legea Codului Fiscal nr
571/2003.
Este subiect al impozitului pe venit, persoana fizic rezident, denumit
contribuabil:
a) persoana fizic romn cu domiciliul n Romnia, pentru veniturile obinute
att n Romnia, ct i din strintate;
b) persoana fizic romn fr domiciliu n Romnia, pentru veniturile obinute
din Romnia prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul Romniei sau
ntr-o perioad ce depete n total 183 de zile n orice perioad de 12 luni,
ncepnd sau sfrind n anul calendaristic vizat;
c) persoana fizic strin, pentru veniturile obinute din Romnia prin intermediul
unei baze fixe situate pe teritoriul Romniei sau ntr-o perioad ce depete n
total 183 de zile n orice perioad de 12 luni, ncepnd sa sfrind n anul
calendaristic vizat.
Sunt, de asemenea, contribuabili, n conformitate cu Ordonana nr.7/2001,
persoanele fizice romne fr domiciliu n Romnia, precum i persoanele fizice
strine, care realizeaz venituri din Romnia n alte condiii dect cele menionate
mai sus i potrivit conveniilor de evitare a dublei impuneri, dup caz.
Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt:
a) venituri din activiti independente;
b) venituri din salarii;
c) venituri din cedarea folosinei bunurilor;
41
d) venituri din dividende i dobnzi;

e) venituri din pensii, pentru suma ce depete 5.000.000 lei pe lun;
f) venituri din activiti agricole, definite potrivit legii;
g) alte venituri.
Sunt cuprinse n categoria veniturilor att veniturile n bani, ct i
echivalentul n lei al veniturilor n natur.
Perioada impozabil este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
Venitul impozabil realizat pe o fraciune de an se consider venit anual impozabil.
Sunt considerate venituri din salarii, toate veniturile n bani i/sau n
natur, obinute de o persoan fizic ce desfoar o activitate n baza unui
contract individual de munc, indiferent de perioada la care se refer, de
denumirea veniturilor sau de forma sub care se acord, inclusiv indemnizaiile
pentru incapacitate de munc, de maternitate i pentru concediul de ngrijire a
copilului n vrst de pn la 2 ani.
Venitul brut din salarii reprezint suma veniturilor realizate de salariat pe
fiecare loc de realizare a venitului. Venitul net din salarii se determin prin
deducerea din venitul brut a urmtoarelor cheltuieli:
-
contribuiile obligatorii datorate, potrivit legii, pentru protecia social a
omerilor, pentru asigurrile sociale de sntate, contribuia individual de

asigurri sociale, precum i alte contribuii obligatorii stabilite prin lege, dup
caz;
-
o cot de 15% din deducerea personal de baz, acordat cu titlu de
cheltuieli profesionale, o dat cu deducerea personal de baz la acelai loc

de munc.
Beneficiarii de venituri din salarii datoreaz un impozit lunar reprezentnd
pli
anticipate, care se calculeaz i se reine la surs de ctre pltitorii de
venituri.
Impozitul lunar menionat mai sus se determin astfel:
a) la locul unde se afl funcia de baz, prin aplicarea baremului lunar de
impunere n vigoare, care se actualizeaz, prin ordin al ministrului
finanelor publice, asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre
venitul net din salarii aferent unei luni i deducerile personale acordate
pentru luna respectiv;
b) pentru veniturile obinute n celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar
asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul brut i
42
contribuia la asigurrile sociale de sntate, pe fiecare loc de realizare a

acestuia.
Pltitorii de salarii i de venituri asimilate salariilor au obligaia de a
calcula i de a reine impozitul aferent veniturilor fiecrei luni, la data
efecturii plii acestor venituri, precum i de a-l vira la bugetul de stat
pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare. Calculul impozitului pe
veniturile din salarii se face pe baza informaiilor din fia fiscal, care va fi
completat
de
pltitorul
de
venituri
cu
datele
personale
ale
contribuabilului, meniunile referitoare la deducerile personale, veniturile

din salarii obinute, impozitul reinut i vrsat n cursul anului, precum i
rezultatele regularizrii impozitului pltit pe venitul anual sub form de
salarii.
Pltitorul de venituri are obligaia s completeze fiele fiscale pe ntreaga
perioad de efectuare a plii salariilor, s recalculeze i s regularizeze
anual impozitul pe salarii. Fiele fiscale sunt pstrate de pltitor pe
ntreaga perioad a angajrii i se transmit organului fiscal competent i
angajatului, sub semntur, cte o copie pentru fiecare an pn n ultima zi
a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.
2..4.1 Calculul si contabilizarea operatiunilor pricind impozitul pe
salariu
Se supun impozitului pe salarii veniturile realizate sub forma de salarii si
alte drepturi salariale primite in cursul unei luni de un salariat, precum si
veniturile realizate de colaboratorii de orice natura.
Veniturile constituite ca transe sunt, dupa caz, cele lunare pentru salarii si
alte drepturi salariale realizate de salariatii de la initatea unde isi desfasoara
functia de baza, cu ocazia platii in cazul veniturilor din colaborari prin
cumularea platilor facute in aceeasi luna si aceleasi persoane.
Cotele de impozit sunt progresive pe transe de venituri. Potrivit ultimelor
reglementari, taxa de impozitare se micsoreaza cu sumele platite de salariati
cu ajutorul de somaj ( 1%) si contributia la pensia suplimentara ( 3% ).
Pentru impozitul datorat se fac inregistrarile :
43
- pentru impozitul pe salarii retinut din drepturile banesti cuvenite

salariatilor:
421
Personal remuneraii datorate
444
Impozitul pe salarii
423
Personal-ajutoare materiale datorate
424
Participarea personalului la profit
Pentru reflectarea in contabilitate a impozitului pe salariu s-au folosit

urmatoarele conturi :
421 "Personal remuneratii datorate "
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarii cu personalul pentru
salariile cuvenite acestora in bani sau in natura, inclusiv a adaosurilor si
premiilor achitate din fondul de salarii.
Contul 421 "Personalul remuneratii datorate " este un cont pasiv
In creditul contului 421 "Personalul remuneratii datorate" se inregistreaza:
- salariile si alte drepturi cuvenite personalului (641 )
In debitul contului 421 "Personalul remuneratii datorate" se inregistreaza :
- retineri din salarii reprezentand: avansuri, sume opozabile salariatiilor
datorate tertilor, contributia pentru ajutorul de somaj (1%), contribuitia pentru
pensia suplimentara (3%), impozitul pe salarii, precum si alte retineri datorate
unitatii (425, 427, 428, 431, 437, 444) ;
- sumele neridicate in termen legal de personal (426) ;
- sumele nete achitate personalului (532)
Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate salariatiilor
44
Contul 444 "Impozitul pe salarii"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta impozitului pe salarii si a altor
drepturi similare datorate bugetului.
Contul 444 "Impozitul pe salarii" este un cont de pasiv
In creditul contului 444 "Impozitul pe salarii" se inregistreaza :
- sumele datorate bugetului reprezentand impozit pe salarii retinut din
drepturi banesti cuvenite salariatiilor, potrivit legii (421, 423, 424) ;
- sumele retinute de unitate, reprezentand impozit
colaboratorii unitatii pentru platile efectuate catre acestia
datorat de catre
( 401) ,
- sumele datorate bugetului statului, reprezentand impozit sumplimentar

datorat de unitate pentru depasirea fondului de salarii admisibil (631)
In debitul contului 444 "Impozitul pe salarii " se inregistreaza:
- sumele virate la buget, reprezentand impozit pe salarii si alte drepturi
similare (512, 542).
Soldul contului reprezinta sumele datorate bugetului.
2.5. IMPOZITUL PE DIVIDENDE
Una din sursele de constituire a fondului bugetului i n acelai timp o

prghie financiar prin care statul are posibilitatea s stimuleze dezvoltarea i
desfurarea activitii economice, o constituie impozitul pe dividende.
Prin Ordonana Guvernului privind impozitul pe dividende (nr. 26/1995)
intrat n vigoare la data de 30 august 1995, s-a realizat o reglementare
cuprinztoare a impozitului, renunndu-se la norme de trimitere, ca n cazul Legii
nr. 40/1992 privind impozitarea dividendelor.
Noua reglementare definete, din primul articol, noiunea de dividend,
acesta incluznd orice distribuire n bani sau n natur, n favoarea acionarilor
sau asociailor din profitul stabilit pe baza bilanului contabil anual i a contului
de profit i pierdere, proporional cu cota de participare la capitalul social.
Impozitul pe dividende este datorat de acionarii sau asociaii societilor
comerciale beneficiari de dividende.
45
n ceea ce privete baza impozabil, impozitul se calculeaz n raport de

suma total pe care o reprezint dividendele cuvenite fiecrui subiect al
impunerii. Mrimea dividendelor este dependent de volumul profitului net total
i cota de participare la capitalul social al subiectului impunerii. Referitor la
mrimea dividendelor la societile comerciale cu capital social integral sau
majoritar de stat, s-a derogat de la principiul general privind distribuirea ctre
acionari sau asociai a ntregului profit rezultat dup deducerea impozitului pe
profit. Astfel, s-au stabilit drept limite maxime de constituire din profitul net a
surselor financiare necesare fondului de participare a salariailor la profit n cot
de 10%; fondului pentru cota de participare a managerului la profitul net i a
fondului cuprinznd sumelor pentru constituirea resurselor proprii de finanare n
proporie de pn la 50%.
n cazul dividendelor n natur, evaluarea produselor acordate ca plat n
natur se face la preul de vnzare practicat de unitate pentru produsele din
producia proprie sau la preul de achiziie pentru alte produse, iar n cazul
serviciilor, pe baza tarifelor pentru aceste servicii. Preurile tarifare sunt cele
practicate la data efecturii plii n natur.
Dividendele sunt supuse impozitrii cu o cot de 10% din suma acestora.
n raport cu nivelul impunerii din alte ri, cota de 10% este relativ redus,
urmrindu-se stimularea privatizrii. Generalizarea impozitului pe dividende i
stabilirea acestei cote de impunere a eliminat discriminarea existent anterior n
acest domeniu, realizndu-se astfel aplicarea principiului tratamentului egal al
strinilor i naionalilor beneficiari de dividende.
ncepnd cu anul 2000, dividendele sunt supuse impozitrii cu o cot de
5%, potrivit prevederilor Ordonanei Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe
venit i Ordonanei Guvernului nr.7/19 iulie 2001 privind impozitul pe venit de la 1
ianuarie 2002.
Procedeul de impozitare a dividendelor este cel al reinerii la surs, deci
obligaia calculrii, reinerii de la subiectul impozabil i vrsrii impozitului pe
dividende revine societilor comerciale distribuitoare de dividende. Impozitul se
reine de la acionari sau asociai odat cu plata efectiv a dividendelor, acesta
fiind momentul care reprezint termenul de plat a impozitului. Plata impozitului
pe dividende se face n lei, iar pentru dividendele distribuite i neridicate de
asociai pn la sfritul anului n care s-a aprobat bilanul contabil, termenul de
plat al impozitului pe dividende este pn la data de 31 decembrie a anului
respectiv. n cazul n care impozitul pe dividende nu este pltit la termen,
46
persoana juridic este obligat la plata majorrilor de ntrziere ncepnd cu ziua

lucrtoare imediat urmtoare expirrii termenului de plat i cu data plii
efective a impozitului, inclusiv.
Constatarea, controlul, urmrirea i ncasarea impozitului pe dividende,
precum i majorrile de ntrziere aferente, se efectueaz de ctre organele
fiscale din subordinea direciilor generale ale finanelor publice i controlului
financiar de stat judeene i ale municipiului Bucureti. Organele fiscale au
dreptul de a controla operaiile care au n vedere evitarea sau deducerea plii
impozitului pe dividende, precum i a reine extrase sau fotocopii ale
documentelor care pot constitui dovezi n determinarea obligaiei fiscale.
Termenul de prescripie pentru stabilirea impozitului pe dividende este de 5 ani.
Politica de dividende. Opiunea agenilor economici ntre reinvestirea unei
pri ct mai mare a din profitului net al acionarilor sau distribuirea acestuia sub
form de dividende definete politica de dividend.
Fiscalitatea aplicat celor dou venituri obinute din deinerea de aciuni,
dividendul i ctigul de capital rezultat din creterea valorii aciunilor, joac un
rol important n alegerea unei politici de dividend. Dac rata de impozitare este
aceeai, atunci politica de dividend poate fi considerat neutr. Dac cele dou
surse de venit se impoziteaz diferit, atunci devine evident impactul politicii de
dividend asupra valorii.
O rat ridicat de impozitare a dividendelor, n raport cu rata de
impozitare a ctigurilor de capital, determin n principiu, reinvestirea profitului.
De asemenea, o rat mai mare a impozitului pe totalitatea veniturilor (salarii,
dividend, ctiguri de capital, etc.) dect rata de impozitare a profitului va
ncuraja reinvestirea profitului.
Reinvestirea din profitul ntreprinderii va conduce la creterea ncrederii
publicului fa de ntreprindere la creterea valorii de pia a firmei.
Cointeresarea material a unitii economice, prin autofinanare pe seama
profitului reprezint calea principal de dezvoltare a acesteia, motiv pentru care
este necesar ca statul s aplice o politic fiscal raional, pentru a crea
condiiile pentru o cretere economic corespunztoare.
47
2.5.1. Contabilizarea operatiunilor privind impozitul pe dividente :

1. Dividentele de plata datorate asociatiilor, inclusiv unitatilor din cadrul
grupului
%
457
107
Rezultatul raportat
Dividente de plata
121
Profit si pierdere
129
Repartizarea profitului
2. La plata dividentelor se face inregistrarea,
457
Dividente de plata
446
Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
( impozitul pe dividente)
512
Conturi cuvenite la banci
531
Casa
3. Plata impozitului pe dividente datorat,

446
Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
5121
Pentru reflectarea in contabilitate a impozitului pe dividente am folosit

conturile :
Contul 457 "Dividente de plata "
48
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta dividentelor datorate actionarilor

sau asociatiilor potrivit aportului de capital ;
Contul 457 "Dividente de plata " este un cont pasiv;
In creditul contului 457 " Dividente de plata " se inregistreaza:
- dividente datorate actionariilor sau asociatiilor din profitul utilizat (129,
107).
In debitul contului 457 "Dividente de plata" se inregistreaza :
- sumele achitate asociatiilor sau actionariilor (512, 531 )
- impozitul pe dividente (446) ;
- sumele lasate in contul curent al asociatiilor, reprezentand dividente
( 455).
Soldul
contului
reprezinta
dividentele
datorate
actionariilor
sau
asociatiilor.
Contul 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ".
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu bugetul statului
sau cu bugetele locale privind impozitele, taxele si varsamintele asimilate cum
sunt : accizele, impozitul pe titeiul din productia interna si pe gaze naturale,
impozitul pe dividente, impozitul pe cladiri si impozitul pe terenuri taxa pentru
folosirea terenurilor proprietate de stat, varsaminte din profitul net al regiilor
publice, ICM inclusiv in facturiile emise inainte de 01.07.1993, alte impozite si
taxe.
Contul 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" este un cont
pasiv.
49
In creditul contului 446 " Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" se

inregistreaza :
- valoarea altor impozite, taxe si varsaminte asimilate, se inregistreaza,
- valoarea altor impozite, taxe si varsaminte asimilate, datorate statului
( 129, 635) ;
- impozitul pe dividente datorat ( 457) ;
- sumele restituite de la buget, reprezentand varsaminte efectuate in plus
din impozite, taxe si alte varsaminte asimilate (512).
In debitul contului 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" se
inregistreaza :
- platile efectuate bugetului statului sau bugetelor locale privind alte
impozite, taxe si varsaminte asimilate (512)
Soldul contului reprezinta sumele datorate bugetului statului sau
bugetelor locale.
2.6. IMPOZITUL I TAXELE LOCALE
Finanarea
aciunilor
edililor
gospodreti,
dezvoltrii
reelei
de
nvmnt, sntate, cultur i art, creterii gradului de urbanizare a oraelor i

municipiilor, necesit constituirea de venituri proprii provenind din impozite i
taxe locale.
Prin Legea nr. 27/17.05.1994, modificat prin Ordonana de Urgen nr.
62/1998, au fost stabilite o multitudine de impozite i taxe cu caracter local,
precum i metodologia de calcul referitoare la acestea, dintre care se remarc:
impozitul pe cldiri, impozitul pe terenurile ocupate de cldiri i alte construcii,
taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea locurilor publice, taxa
pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afiaj, reclam, taxa pentru eliberarea
certificatelor, avizelor i autorizaiilor n domeniul construciilor i alte taxe
locale.
50
ncepnd cu 1 ianuarie 2003 a intrat n vigoare Ordonana Guvernului

nr.36/2002, aprobat prin Legea nr.522/17 iulie 2002 privind impozitele i taxele
locale.
Pentru a evidenia principalele elemente ale impunerii pentru fiecare
obligaie fiscal n parte, voi insista asupra unora dintre impozitele i taxele
locale.
IMPOZITUL PE CLDIRI
Impozitul pe cldiri a fost instituit pentru cldirile proprietate a

persoanelor
fizice
situate
n municipii,
orae,
comune, pentru cldirile
persoanelor juridice particulare, precum i pentru cldirile proprietate a statului

sau autoritilor administrativ teritoriale, ale regiilor autonome, societilor
comerciale, organizaiilor cooperatiste i altor organizaii de interes colectiv,
indiferent dac persoanele fizice sau juridice sunt romne sau strine.
Conform legislaiei n vigoare (Legea 27/1994, modificat prin O.G. nr.193
din 25.08.1995) pentru a se stimula reglementarea tuturor impozitelor i taxelor
locale, subiecii impunerii pentru toate impozitele i taxele respective sunt
definii n mod comun i unitar.
Astfel, au obligaia de a plti impozitele i taxele locale, persoanele fizice,
persoanele juridice, asociaiile familiale, asociaiile agricole, unitile economice
ale unor persoane juridice, precum i ale organizaiilor politice i obteti,
instituiilor publice, fundaiilor, unitilor de cult, filiale, sucursale reprezentanele
autorizate s funcioneze pe teritoriul Romniei, aparinnd persoanelor fizice i
juridice romne i strine i altele similare. n mod concret, subiect al impunerii
n cazul impozitului pe cldiri, sunt proprietarii de cldiri, indiferent de locul unde
sunt situate i de destinaia acestora.
Fac obiectul impunerii toate cldirile, indiferent de destinaia pentru care
sunt utilizate.
n cazul cldirilor ce aparin contribuabililor, alii dect persoane fizice,
valoarea impozitului este cea nscris n evidena contabil
a contribuabililor
respectivi, n valoarea cldirilor fiind incluse i elemente precum scri,

ascensoare, holuri, terase, etc..
51
Cota de impozitare se stabilete de ctre consiliile locale i poate fi

cuprins ntre 0,5% - 1% aplicat asupra bazei de impozitare, adic asupra valorii
de inventar a cldirii, nregistrat n contabilitatea contribuabililor, conform
prevederilor legale n vigoare.
ncepnd cu 1 ianuarie 2003, potrivit Ordonanei nr.36/2002 i a Legii
nr.522/17 iulie 2002 impozitul pe cldiri, n cazul persoanelor juridice se
calculeaz prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale , care poate fi cuprins
ntre 0,5% i 1,5% asupra valorii de inventar a cldirii, nregistrat n
contabilitatea acestora, conform prevederilor legale n vigoare. Dac persoanele
juridice nu au efectuat nici o reevaluare a cldirilor ncepnd cu anul 1998 pn la
data de 1 ianuarie 2003, impozitul se calculeaz prin aplicarea asupra valorii de
inventar a cldirii a cotei stabilite ntre 3% i 5% inclusiv, prin hotrre a
consiliului local.
Pentru cldirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar impozitul
pe cldiri se determin asupra valorii negociate ntre pri i nscrise n contract
i se datoreaz de ctre proprietar.
Impozitul pe cldiri este anual i se stabilete pe baza declaraiei de
impunere depuse de contribuabili. Termenul de plat al impozitului pe cldiri
este trimestrial, n 4 rate egale, astfel: pn la 15 martie, pn la 15 iunie, pn la
15 septembrie i pn la 15 noiembrie.
IMPOZITUL PE TEREN
Acest impozit are rolul de a schimba micorarea suprafeelor utilizate n

scopuri neagricole, precum i cultivarea spaiilor disponibile (curi, grdini, etc.).
Subieci ai impunerii sunt att persoanele juridice ct i persoanele fizice
care dein n proprietate suprafee de teren ocupate de cldiri i alte construcii
situate n municipii, orae i comune.
Suprafeele de teren situate n municipii, orae i comune ocupate de
cldiri i alte construcii, fac obiectul unui impozit local i anume impozitul pe
terenurile ocupate de cldiri i alte construcii.
Impozitul pe terenuri din municipii, orae i comune are un volum redus
n veniturile bugetelor publice. Acest impozit are acelai temei legislativ ca i
impozitul pe cldiri, adic este stabilit prin Legea privind impozitele i taxele
52
locale (Legea nr. 27/1994 i O.G. nr. 193 din 25.08.1995) i Normele privind
metodologia de calcul i formularistic corespunztoare referitoare la aezarea i
urmrirea impozitelor i taxelor locale.
Contribuabilii care dein n proprietate suprafee de teren neocupate de
cldiri i alte construcii, aferente curilor n suprafee de pn la 1000 m 2
inclusiv, situate n municipii, orae sau comune, sunt scutii de impozitul pe
teren. Pentru suprafeele care depesc 1000 m 2 se datoreaz impozit pe venitul
agricol conform prevederilor legale.
ncepnd cu 1 ianuarie 2003 intr n vigoare Ordonana Guvernului
nr.36/2002, potrivit creia impozitul pe teren se stabilete anual, n sum fix pe
metru ptrat de teren, n mod difereniat, n intravilanul localitilor, pe ranguri de
localiti i zone, iar n extravilanul localitilor, pe ranguri de localiti i
categorii de folosin a terenurilor, pe zone.
n cazurile n care terenurile situate n intravilanul localitilor sunt
nregistrate n registrul agricol la alt categorie de folosin dect cea de terenuri
cu construcii, acestea se vor supune impozitului pe teren situat n extravilan.
ncadrarea terenurilor pe zone i categorii de folosin, n intravilan i
extravilan, se face de ctre consiliile locale, n funcie de poziia terenurilor fa
de centrul localitii, de reelele edilitare, precum i de alte elemente specifice
fiecrei uniti administrativ-teritoriale, conform documentaiilor de amenajare a
teritoriului i de urbanism, registrelor agricole, evidenelor specifice cadastrului
imobiliar-edilitar sau altor evidene agricole ori cadastrale.
Contribuabilii sunt obligai s depun declaraii de impunere la organele
fiscale teritoriale pe raza crora i au domiciliul, sediul sau se afl bunurile
impozabile, n termen de 30 de zile de la data dobndirii terenurilor supuse
obligaiilor fiscale sau de la data la care au intervenit schimbri care duc la
modificarea impozitului sau taxei locale.
Impozitul pe teren se stabilete pe numele proprietarului i se datoreaz
de acesta de la data de nti a lunii urmtoare nceperii lucrrilor de construcie,
care includ i lucrrile de organizare de antier.
Nedepunerea la termen a obligaiei de plat genereaz aplicarea
majorrilor de ntrziere. Nivelul cotei majorrilor de ntrziere se stabilete prin
hotrre a guvernului la propunerea Ministerului Finanelor corelat cu rata
dobnzii de referin a BNR la care se pot aduga cel mult 10 procente.
53
n situaiile n care impozitele datorate nu au fost stabilite ca urmare a

nedepunerii declaraiei ori datele declarate nu corespund realitii, stabilirea sau
modificarea impozitului pe teren se poate face pe 5 ani anterior celui n care s-a
efectuat constatarea. Termenul de prescripie pentru dreptul de a cere executarea
silit este de 5 ani. La diferena de impozit stabilit se calculeaz majorri de
ntrziere de la data cnd impozitul era datorat.
Impozitul pe teren este un impozit direct, anual, datorat bugetelor locale.
TAXA ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT
Taxa asupra mijloacelor de transport este reglementat de Legea privind

impozitele i taxele locale , avnd natura unui impozit direct instituit ca surs a
bugetelor locale. Pot forma obiect al impunerii att mijloacele de transport cu
traciune mecanic, ct i mijloacele de transport pe ap.
Contribuabili pot fi att persoanele juridice (de exemplu regii autonome,
societi comerciale cu capital de stat, privat, mixt ori cu participare strin,
organizaiile cooperatiste), ct i persoanele fizice romne sau strine care
posed mijloace de transport cu traciune mecanic sau pe ap.
Contribuabilii sunt obligai s depune declaraiile de impunere la organele
fiscale teritoriale n termen de 30 de zile de la data dobndirii mijloacelor de
transport sau de la data la care au intervenit schimbri care conduc la
modificarea taxei locale.
Taxa asupra mijloacelor de transport este anual i se stabilete n sum
fix n funcie de capacitatea cilindric a motorului pentru fiecare 500 cmc sau
fraciune din aceasta, pentru: autoturisme, autobuze, autocare, microbuze,
autovehicule de pn la 12 tone inclusiv, tractoare nmatriculate, motociclete,
motorete i scutere( conform Ordonanei Guvernului nr.36/2002). Capacitatea
cilindric a motorului i capacitatea remorcilor se dovedesc cuc cartea de
identitate a autovehiculului, respectiv a remorcii, cu factura de cumprare sau cu
alte documente legale din care s rezulte acestea.
Taxa asupra mijloacelor de transport pe ap se stabilete anual pe fiecare
mijloc de transport in parte: luntre, brci fr motor, folosite n alte scopuri, brci
cu motor, bacuri, poduri plutitoare, alupe, iahturi, remorchere i mpingtoare,
54
vapoare, ceamuri, lepuri i baraje fluviale, n funcie de capacitatea de

ncrcare..
Aceast tax se datoreaz ncepnd cu data de nti a lunii n care au fost
dobndite, iar n cazul nstrinrii sau radierii n timpul anului taxa se d la
scdere ncepnd cu data de nti a lunii n care a aprut una din aceste situaii.
Stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport se face de ctre organele fiscale
teritoriale pe baza declaraiei de impunere.
Taxa asupra mijloacelor de transport este anual, dar se pltete
trimestrial n sume egale, pn la data de 15 martie, pn la 15 iunie, pn la 15
septembrie, pn la 15 noiembrie inclusiv. Taxa datorat pentru mijloacele de
transport dobndite n cursul anului se repartizeaz n sume egale, la termenele
de plat rmase pn la sfritul anului. n cazul neachitrii la termen a taxelor, se
vor aplica majorri de ntrziere. n cazul n care ultima zi a termenului de plat
este o zi nelucrtoare, plata impozitului sau a taxei se face fr majorri de
ntrziere n ziua lucrtoare imediat urmtoare. Dac taxele datorate nu au fost
stabilite datorit nedepunerii declaraiei de impunere sau datele declarate nu
corespund realitii, stabilirea sau modificarea taxelor se poate face pe 5 ani
anterior celui n care a avut loc constatarea.
Termenul de prescripie pentru dreptul de a cere executarea silit este de
5 ani.
Organele fiscale au obligaia de a verifica la persoanele fizice sau juridice
realitatea declaraiilor de impunere i modul de aezare i de ncasare a taxelor
asupra mijloacelor de transport, n cazul n care se constat diferene de tax, se
iau msuri pentru recalcularea i ncasarea acestora potrivit legii sau, dup caz,
pentru compensarea sau restituirea lor la cerere.
TAXA PENTRU FOLOSIREA TERENURILOR PROPRIETATE DE STAT N ALTE

SCOPURI DECT PENTRU AGRICULTUR SAU SILVICULTUR
Scopul pentru care a fost instituit aceast tax l reprezint folosirea ct

mai eficient a suprafeelor de teren proprietate de stat i a se nltura risipa,
degradarea acestuia.
55
Subiecii impunerii sunt regiile autonome, societi comerciale cu capital

de stat i celelalte persoane juridice care dein n administrare sau folosin
terenuri proprietate de stat, pe care le utilizeaz n alte scopuri dect pentru
agricultur sau silvicultur.
Obiectul
impunerii l formeaz terenurile proprietate de stat aflate n
administrarea sau folosina subiecilor impunerii n alte scopuri dect pentru

agricultur sau silvicultur. Terenurile ce constituie obiectul impunerii sunt cele
utilizate pentru construcii de drumuri i linii ferate, pentru cluburi, cantine,
locuine, parcuri, etc..
Impunerea se realizeaz pe baza declaraiei de impunere i copiei dup
actul prin care se face dovada acordului autoritilor administraiei publice cu
privire la administrarea sau folosina terenurilor respective ce se depune la
administraiile publice locale pe raza crora i au sediul unitile pltitoare sau
se afl suprafeele de teren taxabile.
Taxa este anual, fiind stabilit n sum fix lei/m.p. difereniat pe
categorii de localiti, iar n cadrul localitilor pe zone. ncadrarea localitilor
rurale n zone de fertilitate este aceeai prevzut de normele legale privind
impunerea veniturilor realizate din activiti agricole. Pentru terenurile ocupate de
linii ferate i drumuri, taxa este anual, n lei/km de drumuri i cale ferat,
difereniat dup cum urmeaz: pentru linii ferate normale, pentru linii ferate
inguste, pentru drumuri.
Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat nu se datoreaz
pentru terenurile aflate n administrarea sau folosirea instituiilor publice.
Terenurilor care prin natura lor i prin destinaia dat sunt improprii pentru
agricultur sau silvicultur, inclusiv cele ocupate de iazuri, bali sau lacuri de
acumulare, precum i terenurile utilizate pentru exploatrile din subsol, n msura
n care nu afecteaz folosirea suprafeelor solului.
Plata taxei se face n patru rate trimestriale egale astfel: pn la 15 martie,
pn la 15 iunie, pn la 15 septembrie, pn la 15 noiembrie.
Pentru neplata la termen a taxei se datoreaz majorri pentru fiecare zi de
ntrziere la plat.
56
2.7. CONTRIBUIA PENTRU SECURITATEA SOCIAL
Tranziia spre economia de pia prezint numeroase i diverse probleme

sociale, a cror soluionare favorabil i echitabil presupune adoptarea unor
msuri legislative de protecie social. De aici, locul important pe care-l ocup
reforma asigurrilor sociale n cadrul reformei economico-sociale din ara
noastr.
Necesitatea
nfptuirii
asigurrilor
sociale
decurge
din
faptul
participarea cetenilor la desfurarea procesului de producie a i a oricrei

activiti
utile
societii
omeneti
poate
pun
salariaii,
agricultorii,
ntreprinztorii particulari n anumite situaii n imposibilitatea de a mai presta o

munc n condiii normale. Asigurrile sociale constituie unul din mijloacele de
garantare, de realizare a drepturilor constituionale ale populaiei. Coninutul
economic al asigurrilor sociale este determinat de natura relaiilor de producie.
Sistemul de securitate social este foarte complex, cuprinznd programe
de securitate social de stat i programe de securitate social ale unor
organizaii autonome, precum i fondurile private.
Principalele fonduri de securitate social:
-
Fondul asigurrilor sociale, care se cuprinde n bugetul asigurrilor sociale;
Fondul pentru plata ajutorului de omaj i a alocaiei de sprijin, format din
contribuia celor care angajeaz, angajailor, membrilor cooperatori i a

subveniei de completare de la bugetul de stat. Acest fond se folosete pentru
plata de ajutoare de omaj i de alocaii de sprijin;
-
Fondul asigurrilor sociale de sntate;
Fondul pentru plata pensiilor i a altor drepturi de securitate social a
agricultorilor;
-
Fondurile private de pensii.

n continuare voi analiza contribuiile ce se datoreaz pentru constituirea
fondurilor enumerate, mai exact contribuia pentru asigurrile sociale de stat

(C.A.S.) i contribuiile pentru fondul de ajutor de omaj i alocaia de sprijin.
57
CONTRIBUIA PENTRU ASIGURRILE SOCIALE
Principala surs de alimentare a bugetului asigurrilor sociale de stat o

constituie vrsmintele efectuate de persoanele juridice i fizice care folosesc
salariai, sub forma contribuiei pentru asigurrile sociale.
Contribuia pentru asigurrile sociale de stat se datoreaz de ctre
persoanele juridice (regiile autonome, societile comerciale, instituiile publice,
etc.), de asociaiile familiale, persoanele fizice autorizate s desfoare activiti
independente i alte persoane fizice, care utilizeaz munc salariat.
Veniturile asigurrilor sociale de stat sunt formate din contribuiile
datorate, potrivit reglementrilor legale n vigoare (Legea bugetului asigurrilor
sociale de stat anual) asigurrilor sociale de stat.
Contribuia pentru asigurrile sociale de stat se determin prin aplicarea
cotei de impunere asupra ctigului brut total realizat de salariaii subiecilor
impunerii.
Nivelul contribuiilor pentru asigurrile sociale de stat a evoluat n timp de
la 9% la 14%, ct era pn n anul 1989, la 20% n anul 1990. Din 1991 s-au
adugat dou procente contribuabililor pentru asigurri sociale, care n acest
mod devenea 22%, banii rezultai constituindu-se ntr-un fond special, la
dispoziia Ministerului Sntii. ncepnd din anul 1992, contribuia pentru
asigurrile sociale de stat ce se pltesc de ctre agenii economici i instituii au
fost majorate i difereniate. Majorarea cotei de contribuie a fost determinat de
necesitatea pstrrii echilibrului bugetului asigurrilor sociale de stat, n
condiiile nou create de efectele tranziiei spre economia de pia. Stabilirea unor
cote difereniate a fost necesar pentru realizarea unei echiti sporite, prin
legtur mai strns ntre contribuia pltit n timpul activitii i prestaiile
obinute la vrsta pensionrii, inndu-se cont de grupa de munc n care s-a
lucrat. Astfel, contribuia a fost stabilit difereniat pe grupe de munc: 40%
asupra ctigului brut pentru salariaii ncadrai n grupa nti de munc; 35%
asupra ctigului brut pentru salariaii ncadrai n grupa a doua de munc i 30%
asupra ctigului brut obinut de salariaii ncadrai n grupa a treia de munc.
Din aprilie 2001, contribuia pentru asigurrile sociale se suport de angajai n
procent de 11,67%, iar diferena (pn la 30%) de angajatori.
ncepnd cu 1 ianuarie 2003, potrivit prevederilor Ordonanei de urgen
nr,147/31 octombrie 2002 pentru reglementarea unor probleme financiare i
58
pentru modificarea unor acte normative, contribuia pentru asigurrile sociale

reinut salariailor este de 9,5%, indiferent de condiiile de munc.
Diferena dintre cotele de contribuii de asigurri sociale aprobate anual
prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat i cota de contribuie individual
de asigurri sociale se suport de angajator. De asemenea, s-a schimbat i
contribuia pe grupe de munc, astfel: 42% asupra ctigului brut obinut de
salariaii ncadrai n grupa I de munc, 39% asupra ctigului brut obinut de
salariaii ncadrai n grupa a-II-a de munc i 34% asupra ctigului brut obinut
de salariaii ncadrai n grupa a-III-a de munc.
Contribuia pentru asigurrile sociale nu se datoreaz i nu se calculeaz
asupra
sumelor
reprezentnd:
drepturi
pltite
asigurailor
din
fondurile
asigurrilor sociale de stat, drepturi pltite potrivit dispoziiilor legale n cadrul

desfacerii
contractului
de
munc,
diurnele
de
deplasare,
detaare
indemnizaiile de transferare, drepturile de autor sau de colaborator extern,

sumele obinute n baza unei convenii civile de prestri de servicii sau executri
de lucrri de ctre persoane care au ncheiate contracte individuale de munc,
sumele reprezentnd participarea salariailor la profit.
Sumele reprezentnd prestaii de asigurri sociale, care se pltesc de
angajator asigurailor, potrivit prevederilor Legii nr.19/2000, n contul asigurrilor
sociale, se rein de acesta din contribuiile de asigurri sociale datorate pentru
luna respectiv.
(i)
Calcularea i plata contribuiei se face lunar n contul asigurrilor
sociale de stat. ncasarea contribuiilor datorate bugetelor fondurilor ce

compun asigurrile sociale de stat se efectueaz potrivit actelor
normative care reglementeaz aceste surse financiare, precum i potrivit
legii nr.19/2000.
Persoanele juridice care angajeaz personal, indiferent de forma de
proprietate, depun n banc, odat cu documentaia pentru plata salariilor i
documentele necesare pentru plata contribuiilor datorate bugetului asigurrilor
sociale de stat i a Fondului pentru plata ajutorului de omaj, plile efectunduse simultan sub control bancar( din 1999).
Neplata contribuiilor datorate n termen de trei zile lucrtoare de la
scadena obligaiilor, genereaz aplicarea majorrilor de ntrziere. Sumele
reprezentnd majorri de ntrziere se fac venit la bugetul asigurrilor sociale de
stat.
59
Sumele ncasate necuvenit cu titlu de prestaii de asigurri sociale se

recupereaz de la beneficiari n termenul de prescripie de 3 ani.
CONTRIBUTIA PENTRU FONDUL DE SOMAJ
SI ALOCATIA DE SPRIJIN
Trecerea la democratizarea activitii sociale i condiiile economicosociale aprute dup 1989 au fcut necesar reglementarea proteciei sociale a
omerilor i reintegrarea lor profesional. Prin aceast reglementare (Legea
nr.86/1997 pentru modificarea i completarea Legii nr.3/1977 privind pensiile i
alte drepturi de asigurri sociale ale agricultorilor i Legea nr.1 pentru
modificarea i completarea Legii nr. 80/1992) s-au prevzut condiiile n care se
dobndete calitatea de omer i limitele n care se acord ajutorul de omaj i
alocaia de spijin, constituirea i utilizarea fondului necesar pentru plata
ajutorului de omaj i a alocaiei de sprijin, inclusiv contribuiile care reprezint
sursele de formare a fondului respectiv.
Contribuia pentru constituirea fondului necesar pentru plata ajutorului de
omaj i a alocaiei de sprijin se datoreaz de urmtorii:
-
Persoanele fizice i juridice romne i strine cu sediul n Romnia care
angajeaz personal romn. Aceste persoane datoreaz contribuia pentru ntreg

personalul salariat ;
-
Salariaii persoane fizice i juridice menionate mai sus au obligaia
personal de a plti contribuia pentru fondul respectiv;

-
Persoanele fizice autorizate s presteze o activitate individual i asociaiile
familiale;
-
Membri cooperaiei au obligaia de a contribui la formarea fondului de
omaj;
Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea
ocuprii forei de munc instituie cote proporionale al cror nivel i baz de
impunere sunt diferite n raport cu subiecii impunerii care datoreaz contribuiile
respective. Cotele i baza de impunere sunt urmtoarele:
-
O cot de 5% din fondul de salarii lunar, n valoare brut datorat de
persoanele fizice i juridice romne i strine cu sediul n Romnia, care

angajeaz personal romn;
-
O cot de 6% datorat de persoanele asigurate n baza contractului de
asigurare pentru omaj;

60
O cot de 1% pltit lunar de salariai, aplicat asupra: salariului de baz
brut, corespunztor funciei ndeplinite, la care se adaug, dup caz,

indemnizaia de conducere, salariul de merit i alte drepturi salariale, care
potrivit actelor normative fac parte din salariul de baz; indemnizaiilor brute
lunare ca unic form de remunerare, n cazul magistrailor i altor categorii de
personal pentru care indemnizaia lunar este unica form de remunerare;
soldei brute lunare pentru militarii angajai pe baz de contract.
Potrivit prevederilor Ordonanei de Urgen nr.24/31 octombrie 2002 , ncepnd
cu 1 ianuarie 2003 cota de 5% se reduce la 3,5%, iar cota de 6% la 4,5%.
Pentru neachitarea la termen a contribuiilor prevzute se aplic o majorare
pentru fiecare zi de ntrziere, dar nu mai mult dect totalul sumelor datorate.
CONTRIBUTIA PENTRU ASIGURARILE SOCIALE DE SANATATE
Necesitatea unor fonduri importante n anumite ramuri sau activiti
economice i sociale, care nu pot fi finanate integral de la bugetul de stat,
bugetele locale sau bugetele asigurrilor sociale de stat, a determinat instituirea
unor fonduri extrabugetare sau speciale, cu bugete proprii. Constituirea unor
astfel de fonduri este reglementat prin legi speciale, iar bugetele acestora se
aprob prin legea bugetar anual, odat cu bugetul de stat, care stabilete
categoriile de venituri i cuantumul sumelor ce le alimenteaz, precum i
principalele destinaii ale cheltuielilor cu sumele aferente.
Avnd n vedere aceleai necesiti, Legea finanelor publice permite
constituirea i n ara noastr de fonduri bneti speciale. Execuia bugetelor
fondurilor speciale se efectueaz potrivit Legii finanelor publice nr. 73/1996. Prin
aceast lege s-a procedat la restructurarea fondurilor speciale i a bugetelor
aferente acestora.
Astfel, dintre fondurile speciale, un rol deosebit l are contribuia pentru
asigurrile sociale de sntate.
Cheltuielile pentru sntate sunt destinate plii personalului din sistemul
medical, ntreinerii, funcionrii i dotrii dispensarelor medicale, policlinicilor,
spitalelor i sanatoriilor, centrelor de diagnostic i tratament, staiilor de salvare,
leagnelor de copii, finanrii aciunilor antiepidemice, precum i investiiilor
pentru lrgirea i modernizarea bazei tehnico-materiale.
ncepnd cu anul 1998 a intrat n vigoare Legea asigurrilor sociale de
sntate nr. 145/1997, prin care ia fiin Casa Naional de Asigurri de Sntate
61
i casele de asigurri judeene i a municipiului Bucureti. Fondul Casei

Naionale i fondurile caselor judeene se formeaz din:
-
contribuii ale persoanelor fizice i juridice, n pri egale;
subvenii de la bugetul de stat i de la bugetele locale;
alte venituri.
Cuantumul contribuiei bneti lunare a persoanei asigurate se stabilete
sub forma unei cote de 7% din venitul brut i se scade din baza impozabil pentru
impozitul pe venit din salarii. Persoanele fizice i juridice care angajeaz personal
salariat au obligaia s rein i s vireze casei teritoriale de asigurri de sntate
contribuia pentru sntate datorat pentru asigurarea sntii personalului
angajat i contribuia proprie a angajatorului de 7% la fondul de salarii.
Sunt supuse n mod obligatoriu asigurrii urmtoarele categorii de
persoane: cetenii romni cu domiciliul n ar, ceteni romni i apatrizi care
au reedina n Romnia.
Fondurile de asigurri de sntate se utilizeaz pentru:
-
plata medicamentelor i a serviciilor medicale acordate
cheltuielile de administrare i funcionare
fondul de redistribuire
fondul de rezerv
Fondul de redistribuire de 7% se utilizeaz pentru susinerea bugetelor
caselor de asigurri de sntate din judeele cu dezechilibre financiare i

se constituie prin virarea acestei cote de fiecare cas judeean n contul
Casei Naionale de Asigurri de Sntate.
Potrivit prevederilor Ordonanei de Urgen nr.24/31 octombrie 2002,
ncepnd cu 1 ianuarie 2003 cota de 7% reprezentnd contribuia pentru
asigurrile sociale de sntate datorat de asigurai se reduce la 6,5%.
2.7.1. Calculul si contabilizarea operatiunilor privind alte impozite si taxe
Sistemul contabil european, implicit noul sistem contabil din ara noastr
este alctuit i dominat de interese fiscale. Toat problematica evalurii n
contabilitate se intersecteaz cu fiscalitatea.
62
n literatura de specialitate exist i opinia potrivit creia interesul fiscal

este un interes naional i deci, are capacitatea de a armoniza toate celelalte
interese, inclusiv cu contribuabilii.
Astfel, s-au conturat modaliti i prghii n vederea armonizrii
raporturilor dintre fiscalitate i agenii economici.
Sistemul continental a fost preluat de ri n care contabilitatea a servit i
servete nc unor interese fiscale.Pentru evidenierea raporturilor ntre
contabilitate i fiscalitate, au fost create conturi speciale n clasa IV, privind
obligaiile fiscale ale ntreprinderii.
I. Grupa 43 Asigurri sociale, protecie social i conturi asimilate
cuprinde obligaiile sociale pe care le are ntreprinderea de achitat i reinerea
din salariile personalului angajat cu carte de munc pe durat nelimitat. Contul
sintetic de gradul 3 431 Asigurri sociale este dezvoltat n mai multe subconturi
de gradul II, 4311 Contribuia unitii la asigurri sociale , 4312 Contribuia
personalului pentru pensia suplimentar, 4313 ,,Contribuia pentru asigurrile
sociale de sntate.
Reflectarea n contabilitate a operaiunilor care genereaz obligaii sociale
sunt:
a)Constituirea obligaiei de plat pentru asigurri sociale asupra salariului
brut:
6451
4311
Cheltuieli privind contribuia
Contribuia unitii la
unitii la asigurri sociale
asigurri sociale
b)Virarea sumelor la bugetul asigurrilor sociale de stat:

4311
Contribuia unitii la
=
asigurri
sociale
5121
Conturi la bnci n lei
Din punct de vedere fiscal, contribuia unitii la fondul de omaj, se

datoreaz de persoanele juridice care au salariai cu contract de munc pe durat
nedeterminat. Reflectarea n contabilitate a operaiunilor care genereaz aceste
obligaii:
63
a)Constituirea obligaiei de plat a unitii pentru fondul de omaj

6452
Cheltuieli privind contribuia
4371
unitii pentru fondul de
Ajutor de omaj
omaj
b) Stingerea obligaiei fiscale se realizeaz odat cu plata salariilor,
prin dispoziia de plat virat la Ministerul Muncii i Proteciei
Sociale
4371
Fond de omaj
5121
II. Grupa 44 Bugetul statului, fonduri speciale i conturi asimilate.

a) Cheltuieli cu impozitul pe profit se nregistreaz n contabilitate,
astfel:
691
Cheltuieli privind impozitul pe
441
Impozit pe profit
441
Impozit pe profit
profit
b)Plata impozitului datorat, stingerea obligaiei fiscale:
5121
Impozitul pe dividende este achitat de acionari sau asociai din profitul

net stabilit conform bilanului contabil anual.
nregistrarea n contabilitate:
a)
Constituirea obligaiei fiscale cu 5% din valoarea dividendelor:
457
=
446.5
Dividende de plat
Impozit pe dividende
b)Vrsarea impozitului pn cel trziu la 31.12 pentru anul expirat:
446.5
=
5121
nregistrarea n contabilitate a altor impozite evideniate n contul 446 se
realizeaz astfel:
Cheltuieli privind alte impozite i taxe.
1.Contabilitatea impozitului pe cldiri
a) nregistrarea obligaiei de plat al impozitului pe cldiri:
64
635
=
446.1
Cheltuieli cu impozitul pe cldiri
Impozit pe cldiri
b) Achitarea (trimestrial) a impozitului pe cldiri:
446.1
Impozit pe cldiri
5121
2.Contabilitatea taxei asupra mijloacelor de transport

a) nregistrarea obligaiei de plat:
635
Cheltuieli cu alte impozite, taxe i
vrsminte asimilate
b)Achitarea obligaiei de plat:
446.2
Alte impozite, taxe i
vrsminte asimilate
446.2
Alte impozite, taxe i vrsminte
5121
asimilate
3.Contabilitatea impozitului pe terenuri
a) Constituirea obligaiei de plat:
635
Cheltuieli cu impozitul pe teren
446.3
Impozit pe teren
b) Plata impozitului pe teren:

446.3
Impozit pe teren
5121
4.Contabilitatea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat n

alte scopuri dect pentru agricultur i silvicultur
a) Constituirea obligaiei de plat:
635
Cheltuieli cu alte impozite, taxe i
vrsminte asimilate
b)Vrsarea impozitului trimestrial:
446.4
Alte impozite, taxe i vrsminte
446.4
Alte impozite, taxe i
vrsminte asimilate
5121
asimilate
65
CAPITOLUL 3.
STUDIU DE CAZ
3.1 PREZENTAREA SC SEMROM
MUNTENIA SA
COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA
Societatea comercial SEMROM MUNTENIA SA

SLOBOZIA
este societate
Registrului Unic
COMPLEX AGROSEM
, infiintata in anul 1991, inregistrata la Oficiul
Ialomita sub nr. J21/289/1991.
SC SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA este o

persoan juridic romn cu sediul n municipiul Slobozia,
Sos.Amara nr.2 ,
judeul Ialomita, n cadrul creia i desfoar activitatea un numr de 20 de

salariai,
care sunt direct productivi , urmand ca pe perioada de vara sa fie
angajati si muncitori sezonieri.

S.C.Semrom
Muntenia SA Complex Agrosem Slobozia desfasoara
activitati comerciale atat in judet , cat si in afara judetului. , incheind contracte

cu numeroase societati comerciale.
Conform actului V-comert constitutiv de nfiinare, obiectul de activitate al
societii l constituie:achiziionarea ,preluarea, prelucrarea si comercializarea
seminelor de cereale si plante tehnice.
Societatea are in patrimoniu un magazin pentru prezentare si desfacerea
marfurilor si sase autoturisme pentru a-si desfasura activitatea si a satisface
cerintele clientilor sai, prin aprovizionarea cu marfuri. Pentru bunurile din
patrimoniu nscrise n evidenele contabile, societatea este titulara dreptului de
proprietate.
Activitatea societii este organizat si se desfsoar cu respectarea
prevederilor Regulamentului de Ordine Interioar. Respectarea obligatiilor
asumate att de salariati ct si de conducerea societii contribuie la meninerea
unui climat social favorabil spre convergena de interese ale celor dou pri.
66
S.C. SEMROM
MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA dispune de
organigram funcional aprobat n care sunt stabilite subordonrile ierarhice

funcionale.
Structura organizatoric a societii cunoate periodic procese de
adaptare n vederea asigurrii unei conduceri ct mai elastice i operative.
Conducerea societii comerciale este asigurat de conducerea unitati.
Metodele practicate de echipa managerial sunt:
- metoda de conducere prin indicatori;
- metoda de conducere prin buget de venituri i cheltuieli.
Activitatea de conducere este susinut de un sistem informaional, care
asigur elementele necesare lurii deciziilor.
Personalul societati SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM
SLOBOZIA urmrete in depozite pana la livrarea semintelor de cereale si plante
tehnice
modul
in
care
acestea
se
pstreaz
se
industrializeaza
si
semiindustrializeaza .
Se remarc o bun organizare a activitii i preocuparea de a se crea un
climat favorabil muncii n echip, factor important n creterea productivitii
societatii.
Prin ritmicitatea aprovizionrilor cu materiale si piese necesare serviceului, prin calitatea produselor , modul de
achizitionare , valorificare si
comercializare al semintelor de cereale si plante tehnice.

MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA
si
SC
SEMROM
-a cstigat o pia de
aprovizionare i de desfacere sigur. O mare parte a operaiunilor de

aprovizionare-desfacere se realizeaz pe baz de comenzi, urmat de executare.
Livrarea se efectueaz n special cu plata la preluarea mrfii, dar si la alte
termene(7 , 15 zile).
O concluzie asupra pieei de aprovizionare i desfacere o constituie
apropierea societii comerciale fa de centrele de livrare i desfacere, astfel c
se poate vorbi de o veritabil activitate n zon, fapt care reduce cheltuielile de
transport.
Cunoscnd faptul c societatea utilizeaz parcul auto propriu pentru
aprovizionare i desfacere, aceast activitate constituie o surs suplimentar de
venituri i o posibilitate de reducere a cheltuielilor.
Toate acestea conduc la eficientizarea activitii , ct i pentru realizarea
unui echilibru concurenial.
67
3.2 CALCULAREA PRINCIPALELOR IMPOZITE DIRECTE
Principala surs de formare a veniturilor statului o constituie obligaia

fiscal, sub forma impozitelor, taxelor i altor sarcini fiscale.
Pentru a nelege cum se formeaz aceste venituri la dispoziia statului, am
evideniat modul n care se calculeaz principalele impozite directe i indirecte,
pe exemplul SC SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA .
n grupa impozitelor directe, un rol deosebit de important l ocup
impozitul pe profit.
Determinarea profitului impozabil se face prin scderea din veniturile
realizate din livrarea de bunuri mobile, prin transferul drepturilor de proprietate
asupra bunurilor imobile, prin prestri de servicii sau executri de lucrri a
cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestora, cu condiia ca acestea s nu
fac parte din cele care nu sunt admise a fi deduse.
Profitul impozabil este
constituit din profitul brut, la care se adauga cheltuielile nedeductibile( impozitul

pe profit constituit + alte cheltuieli nedeductibile).
Cota de impozitare a profitului este de 25%.
Calculele s-au efectuat pe baza datelor aferente lunii decembrie, preluate
din registrele contabile si balana de verificare pe anul 2003 .
Profitul impozabil =
=
Impozitul pe profit =
=
Impozit pe profit
Profit brut + Cheltuieli nedeductibile

827.430.848 + 358.250.820 = 1.185.681.668 lei
Profit impozabil cota de impozitare
1.185.681.668 25% = 296.420.417 lei
de plat
= 296.420.417 276.959.712 = 19.460.705 lei
Deci, impozitul pe profit aferent trim.IV 2003 este de 19.460.705 lei.
Impozitul pe venit din salarii se calculeaza lunar prin aplicarea unor cote
procentuale stabilite prin prevederi legale ale Ministerului de Finante asupra
veniturilor brute, din care se scad : 1% fond somaj, 6,5% fond sanatate, 9,5%
contributia
la
asigurarile
sociale,
deducerea
personala
si
deducerile
suplimentare(unde este cazul).

Impozitul pe venituri din salarii retinut, constituit si virat pentru luna
decembrie 2003 este in suma de 20.431.130lei.
68
Din fondul de salarii pe luna decembrie 2003 in suma de 131.917.000lei,

43.110.049 lei reprezinta impozitele retinute salariatilor( impozit pe venituri din
salarii, fond somaj, cas, fond sanatate), deci in proportie de 32,68%.
O alt categorie de impozite directe o constituie impozitele i taxele locale,
care se vireaz bugetelor locale. n cadrul acestora am calculat impozitul pe
cldiri, impozitul pe teren i taxa asupra mijloacelor de transport.
Impozitul pe cldiri se calculeaz prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii totale
a cldirilor nregistrate n evidena contabil, n cazul SC SEMROM MUNTENIA
SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA
aceasta fiind de 264.725.638 lei. Astfel,
impozitul pe cldiri este:

264.725.638 1% = 2.647.256 lei/an.
Pentru a determina valoarea impozitului pe cldiri datorat de SC
SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA n luna decembrie a
anului 2003, aceast sum se mparte la 12:
2.647.256 : 12 = 661.814 lei/lun.
La 31 decembrie 2003 societatea a efectuat reevaluarea construciilor prin
intermediul unei firme specializate, valoarea cldirilor ajungnd la 1.881.986.510
lei.
Acest fapt are ca rezultat n anul 2003 creterea capitalurilor proprii ale
societii, care este un aspect pozitiv pentru obinerea de imprumuturi la banci.
De asemenea, societatea pltete impozit pe profit mai puin cu suma de 395.075
lei lunar ( include in plus pe cheltuieli o suma lunara de 1.580.301 lei), ca urmare a
aplicrii cotei de impozit pe cladiri de 1,5% pentru cladirile reevaluate n perioada
31.12.1998 - 31.12.2002 fa de 3,5%(conform O.G. nr.36 din 2002 i Hotrrii
Consiliului Local ) pentru cele care nu au fost reevaluate din 1998. Acest calcul al
impozitului pe cldiri pe anul 2003 se efectueaza astfel :
1.881.986.510 lei :12 luni = 2.352.417 lei/luna
2.352.417 772.116 = 1.580.301 lei (264.725.638 x 3,5% =9.265.397 : 12 = 772116)
Taxa asupra mijloacelor de transport este un alt impozit direct instituit ca
surs a bugetelor locale, stabilit n funcie de capacitatea cilindric a motorului.
n cazul SC SEMROM
MUNTENIA
SA COMPLEX AGROSEM
SLOBOZIA , taxa asupra mijloacelor de transport, nregistrate n contabilitatea

acesteia este de 891.540 lei anual.
Pentru a determina taxa aferent lunii decembrie a anului 2003, vom
efectua urmtorul calcul:
891.540 : 12 = 74.295 lei/lun.
69
Tot n cadrul impozitelor directe pltite de agenii economici intr i

contribuiile pentru protecie social. Principala surs de alimentare a bugetului
asigurrilor sociale de stat o reprezint vrsmintele efectuate de persoanele
juridice i fizice care folosesc salariai, sub forma contribuiei pentru asigurrile
sociale.
Contribuia pentru asigurrile sociale de stat se determin prin aplicarea
cotei de impunere, care difer n funcie de grupa de munc, asupra ctigului
brut total (fondului de salariu) realizat de salariaii subiecilor impunerii n luna
repectiv. Pentru luna decembrie a anului 2003, fondul de salarii a fost de
131.917.000 lei.
Astfel, CAS se determin:
131.917.000 24,5% = 32.319.665 lei.
Cota de 24,5% se aplic asupra ctigului brut realizat de salariaii ncadrai n
grupa a-III-a de munc, iar ncepnd cu 01.01.2004 aceast cot conform Legii
bugetului de stat /2004 este de 22%.
n practica i n doctrina fiscal modern se analizeaz toate contribuiile
ce se pltesc pentru a se asigura securitatea social, n toate formele sale,
inclusiv contribuiile pentru protecia social a omerilor.
Contribuia pentru fondul de ajutor de omaj i alocaia de sprijin se
determin prin aplicarea cotei de impunere asupra fondului de salariu realizat
lunar, n valoare brut, de persoanele fizice i juridice, romne i strine cu sediul
n Romnia care angajeaz personal romn.
Contribuia pentru fondul de omaj i alocaia de sprijin datorat de SC
SEMROM
MUNTENIA
SA
COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA
bugetului
asigurrilor sociale de stat pentru luna decembrie 2003 se calculeaz n felul

urmtor:
131917.000 3 % = 3.957.510 lei.
Fondurile speciale reprezint o alt form a impozitelor directe pltite de
agenii economici, fonduri ce dispun de bugete proprii. Acestea pot fi constituite
numai n cazurile autorizate prin lege, care stabilete regimul lor juridic, respectiv
modul de constituire i administrare, precum i destinaiile pentru care pot fi
utilizate sumele respective.
SC SEMROM
MUNTENIA SA COMPLEX
AGROSEM SLOBOZIA
contribuit n luna decembrie a anului 2003 la alimentarea urmtoarelor fonduri

extrabugetare:
70
- Fondul de asigurri sociale de sntate. Cuantumul contribuiei bneti lunare

se stabilete sub forma unei cote de 7% din fondul de salarii realizat lunar n
valoare brut si 6,5 % la venitul brut realizat de salariati.
Astfel:
131.917.000 6.5% = 8.574.605 lei
131.917.000 x 7% = 9.234.190 lei.
- Fondul de solidaritate, format din cota de 2% aplicat asupra fondului de salarii
realizat lunar.
131.917.000 2% = 2.638.340 lei.
Acestea sunt principalele impozite i taxe, directe
pltite de SC
SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA bugetului de stat,

bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetului local i bugetelor fondurilor
speciale.
Datele au fost preluate din registrul Cartea Mare pe luna decembrie a anului
2003
i balana de verificare pe acelai an.
3.3 STUDIEREA EVOLUIEI GRADULUI DE FISCALITATE LA SC SEMROM

Societatea realizeaz operaii economice i financiare care se reflect n

documente contabile de sintez, sub forma fluxurilor i stocurilor. Fluxurile
economice sunt generate, n principal, de trei domenii de activitate: de
exploatare, financiar i excepional. Fiecare tip de activitate degaj un anumit
rezultat (profit sau pierdere) stabilit ca diferen ntre veniturile i cheltuielile
perioadei de gestiune reflectate n cadrul contului de profit i pierdere pe cele trei
domenii de activitate. Oricare ar fi modul de calcul al fluxului disponibil ce
rmne la dispoziia societatii dup ncheierea unei perioade de gestiune,
impozitarea veniturilor reprezint o modalitate de influen cert.
Prin fiscalitate la nivel de SUCURSALA se are n vedere tot ceea ce se
preleveaz pentru societate i pentru stat din rezultatele activitii agenilor
economici i anume: impozitul pe profit, taxa pe valoarea adugat, impozitele i
taxele locale, contribuii pentru asigurri sociale, pentru omaj etc.
n prezentarea problematicii presiunii fiscale la nivel de firm am surprins
gradul de fiscalitate, pe exemplul SC SEMROM
71
MUNTENIA SA COMPLEX
AGROSEM SLOBOZIA , respectiv gradul de fiscalitate cuantificat prin prisma

ponderii elementelor de fiscalitate n cifra de afaceri sau prin prisma ponderii
acelorai elemente n valoarea adugat.
Pentru a avea o imagine concludent asupra presiunii fiscale la nivelul
societii SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA, am urmrit
sarcina fiscal dimensionat n perioada 2001 2003, att n mrime absolut, ct
i n mrime relativ, ca pondere n cifra de afaceri i valoarea adugat.
Cifra de afaceri este socotit indicatorul fundamental al volumului
activitii agentului economic, ea fiind esenial pentru estimarea locului
ntreprinderii, a poziiei sale pe pia, a capacitii de a lansa i dezvolta activiti
profitabile. Ea evideniaz performana comercial a ntreprinderii, respectiv
capacitatea sa de vnzare.
Cifra de afaceri ncorporeaz componentele valorice necesare pentru
acoperirea cheltuielilor cu marfurile, rennoirea stocurilor de materiale, a
mainilor i utilajelor, pentru plata furnizorilor de materiale i echipamente, plata
salariilor, rambursarea creditelor, ct i pentru acoperirea altor nevoi de
dezvoltare i stimulare a personalului, asociailor.
Valoarea adugat realizeaz legtura ntre nivelul microeconomic i
macroeconomic; prin agregarea valorilor aduate ale ntreprinderilor la nivel
macroeconomic se obine PIB. n acelai timp, valoarea adugat reprezint un
criteriu pentru aprecierea aportului specific al societatii la realizarea veniturilor
sale. Este criteriul de apreciere a societatii, prezentnd o semnificaie deosebit
n perspectiva distribuirii veniturilor acesteia.
Pentru a determina valoarea adugat a SC SEMROM
COMLEX AGROSEM SLOBOZIA
MUNTENIA SA
pe perioada 2001 2003 i cifra de afaceri,
vom utiliza datele furnizate de conturile de profit i pierdere din anii respectivi.
Valoarea adugat se calculeaz pornind de la producia exerciiului
majorat cu marja comercial i diminuat cu consumurile de bunuri i servicii
furnizate de teri pentru aceast producie.
Valoarea adugat corespunztoare anului 2001 este:
Producia
exerciiului
imobilizat
= 587.979 +0 +0
= 587.979 mii lei
= 1.325.489 + 587.979 632.683
Valoarea adugat
Producia vndut + Producia stocat + Producia
72
= 1.280.785 mii lei

Producia
= 911.383 + 0 + 0
exerciiului
Valoarea adugat
= 911.383 mii lei

= 911.383 + 1.871.894 928.434
= 1.854.843 mii lei

Producia
= 1.627.780 + 0 + 0
exerciiului
Valoarea adugat
= 1.627.780 mii lei

= 1.627.780 + 3.026.250 2.135.321
= 4.418.709 mii lei
Tabel nr. 2 Evoluia cifrei de afaceri i a valorii adugate n perioada 20012003 la SC SEMROM
mii lei
INDICATORI
Cifra de afaceri
Valoarea adugat
2001
7.454.045
1.280.785
2002
11.301.498
1.854.843
Graficul nr. 2a
2003
15.035.076
4.418.709
Mii lei
73
Graficul nr. 2b
Mii lei
Pentru a evidenia gradul de fiscalitate la nivelul SC SEMROM MUNTENIA

SA COMPLEX AGROSEM
SLOBOZIA
vom utiliza tabelele nr. 3, 4 i 5, prin
intermediul crora am prezentat ponderea prelevrilor obligatorii n cifra de

afaceri, respectiv valoarea adugat, precum i valorile absolute nregistrate de
acestea n anii 2001, 2002 i 2003.
Tabel nr. 3 Situaia prelevrilor obligatorii la bugetul statului, bugetul
local si bugetul asigurarilor sociale la SC SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX
AGROSEM Slobozia n perioada 2001 2003
INDICATORI
Impozit pe profit
Taxa pe valoarea adugat
Impozit pe cladiri
Taxa asupra mijloacelor de transport
Taxa firma
Alte impozite i taxe
2001- mii lei 180.749

27.450
26.351
2.647
216
400
42.360
74
2002- mii lei 204.006

438.436
24.137
2.647
290
527
82.790
2003- mii lei 296.420

627.037
41.372
2.647
500
884
110.005
Total obligaii fiscale

280.173
Contribuii pentru asigurri sociale
170.665
Total prelevari obligatorii la bugetul 450.838
752.822
284.414
1.037.236
1.078.865
307.701
1.386.566
statului
Graficul nr.3
Prelevri obligatorii la bugete
Mii lei
Tabel nr. 4 Ponderea obligaiilor fiscale n cifra de afaceri la nivelul SC

SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA
n perioada 2001
2003
2001- % I.
INDICATORI
Ponderea impozitului pe profit
3,71
Ponderea taxei pe valoarea adugat
10,78
Ponderea accizelor
34,17
Ponderea impozitului pe cldiri
0,46
Ponderea impozitului pe teren
0,008
Ponderea taxei asupra mijloacelor de 0,28
2002- % 0,60
32,52
0,64
0,01
0,43
2003- % 2,16
19,55
2,90
0,05
0,26
transport
Ponderea altor impozite i taxe
0,87
Ponderea obligaiilor fiscale totale
50,28
Ponderea contribuiilor pentru asigurri3,78
2,55
36,75
6,84
2,28
27,2
6,82
sociale
Ponderea prelevrilor obligatorii
43,59
34,02
54,06
Graficul nr. 4
Mii lei
75
Ca o prim concluzie se remarc faptul c ponderea prelevrilor obligatorii

totale, inclusiv a obligaiilor fiscale n cifra de afaceri, este relativ mica (6,04%,
9,18%, 9,22%).
Un aspect negativ l constituie cresterea gradului de fiscalitate de la 6,04%
n 2001 la 9,22% n 2003. Aspectul negativ este diminuat, ns, de creterea
profitului n anii 2001, 2002 si 2003.
S.C.
SEMROM
nregistrat un profit n ultimii doi ani ai perioadei analizate, cu 45,30% mai mare n
anul 2003 fa de 2002, profit datorat bunei organizri a activitii de exploatare.
Motivele care au condus la rezultatul pozitiv obinut sunt urmtoarele: calitatea
superioar a mrfurilor i materialelor existente n stoc, care satisface cele mai
exigente pretenii ale clienilor; lrgirea pieei de desfacere datorit calitii
mrfurilor i a nivelului ridicat de pregtire al compartimentului de service i a
celor ce iau contact direct cu clienii ; starea corespunztoare a parcului auto,
necesar livrrii mrfurilor la beneficiar, prin achiziionarea de mijloace de
transport moderne i eficiente.
Dac n 2001 TVA deinea o pondere de 0,37% n cadrul cifrei de afaceri, n
2003 ea nregistreaz o cretere substanial de 4,17%, ocupnd primul loc n
cadrul cifrei de afaceri. Veniturile din exploatare sunt cu 3.747.261 mii lei mai mari
n 2003 fa de 2002, iar cheltuielile de exploatare cu 3.324.194 mii lei mai mari n
2003 fa de 2002. Aceasta se explic prin profilul activitii SC SEMROM
MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA.
Se poate remarca i ponderea contribuiilor pentru asigurrile sociale de
stat, n perioada analizat, ele rmnnd aproximativ constante (2,29% ; 2,52% ;
2,05%).
76
Pe ansamblu, se apreciaz c fiscalitatea ridicat conduce la limitarea

dinamismului economic i la srcirea societii n condiiile n care inflaia
nregistreaz cote ridicate i valoarea leului scade.
Tabelul nr. 5 Ponderea prelevrilor obligatorii n valoarea adugat la

nivelul
SC SEMROM MUNTENIA
SA COMPLEX
AGROSEM
Slobozia n
perioada 2001 2003
2001
2002
2003
Ponderea impozitului pe profit

Ponderea taxei pe valoarea adugat
Ponderea impozitului pe dividendelor
Ponderea impozitului pe cldiri
Ponderea taxei asupra mijloacelor de
-%14,11
2,14
2,06
0,21
0,02
-%11,00
23,64
1,30
0,14
0,02
-%6,71
14,19
0,94
0,02
0,01
transport
Ponderea taxei firma
Ponderea altor impozite i taxe
Ponderea obligaiilor fiscale totale
Ponderea contribuiilor pentru asigurri
0,03
3,31
21,88
13,32
0,03
4,46
40,59
15,33
0,02
2,49
17,04
6,96
sociale
Ponderea prelevrilor obligatorii
35,20
55,92
31,38
I.
INDICATORI
Graficul nr. 5
77
Pe baza informaiilor furnizate de tabelul nr. 5 se poate aprecia c

prelevrile obligatorii la bugetul statului dein o pondere ridicat n valoarea
adugat, n anul 2003 (31,38%) nregistrndu-se o scdere fa de 2002 i 2001
(55,92%, respectiv 35,20%).
Impozitul pe profit deine un loc important n cadrul obligaiilor fiscale
totale n anul 2001(14,11%), n urmtorul an ea nregistrnd o pondere de 11,00%,
iar n 2003 de doar 6,71%.
Ca i n cazul cifrei de afaceri, fiscalitatea prin TVA evideniaz o pondere a
acestora n cadrul valorii adugate de 2,14%, 23,64% i 14,19%, n ultimii doi ani
ocupnd primul loc n cadrul prelevrilor obligatorii datorate bugetului statului.
Societatea a nregistrat n anul 2001 un profit impozabil n sum de 475.654
mii lei , n 2002 acesta a crescut la 816.024 mii lei, iar n 2003 reuete s
realizeze un profit n sum de 1.185.680 mii lei..
Ponderea contribuiilor pentru asigurrile sociale cunoate o cretere
accentuat n 2001 de 13,32%, n 2002 de 15,33%, apoi o scdere de 6,96%,
situndu-se pe poziia secund n cadrul prelevrilor obligatorii totale.
n general, ponderea prelevrilor obligatorii datorate la bugetul statului n
valoarea adugat depete cu mult pe cea n cifra de afaceri. Se observ, de
asemenea tendina de scdere a ponderii prelevrilor obligatorii totale, inclusiv a
obligaiilor fiscale n valoarea adugat, comparativ cu tendina de cretere n
cazul ponderii n cifra de afaceri.
Ca o concluzie general care se poate desprinde n urma analizei sarcinii
fiscale este aceea potrivit creia n anii 2001, 2002 i 2003 impozitele indirecte, i
n special TVA, au procurat bugetului de stat venituri mai mari dect impozitele
directe sau c ponderea impozitelor indirecte a depit pe cea a impozitelor
directe att n cifra de afaceri, ct i n valoarea adugat.
Se poate aprecia, de asemenea c nivelul ridicat al fiscalitii nregistrat la
S.C.
SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA
pune sub
semnul ntrebrii remunerarea participanilor direci i indireci la activitatea

societii, respectiv personalul, creditorii, acionarii n contextul n care la
numrul mare de impozite i taxe i cotele ridicate se adaug i efectele
dobnzilor datorate bncilor i ale inflaiei. Toate acestea afecteaz agenii
economici, indiferent de mrimea firmei i de ramura de activitate.
78
CAPITOLUL 4
ANALIZA INFLUENTEI IMPOZITELOR SI
TAXELOR DIRECTE PENTRU ECONOMIA
SOCIETATII
4.1.EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA REZULTATELOR INTREPRINDERII
Volumul insemnat si tendinta de crestere continua a cheltuielilor publice
ale tarilor dezvoltate si ale celor in curs de dezvoltare reclama cu necesitate
diversificarea metodelor de mobilizare a unor importante surse banesti la
dispozitia statului si a unor profesionisti capabili sa analizeze si sa
administreze aceste cheltuieli.
Mijloacele si metodele folosite pentru constituirea surselor banesti difera
de la un stat la altul si de la o etapa la alta. Diferentele sunt determinate de
conditiile economice, politice si sociale specifice fiecarei perioade.
In tarile cu economie de piata, indiferent de nivelul lor de dezvoltare,
impozitele constituie, de regula, principalul canal de procurare a veniturilor
publice. O sursa importanta de alimentare a fondurilor publice de resurse
financiare o constituie pe langa impozite, cotatiile pentru asigurarile sociale,
suportate de muncitori, functionari si alte categorii de asigurati, precum si
cele de intreprinzatorii de stat. Impozitele, taxele si cotatiile pentru asigurarile
sociale furnizeaza in tarile de dezvoltare din punct de vedere economic, pana
la noua zecimi din totalul veniturilor publice ale administratiei de stat centrale
si locale. Impozitele, taxele, cotatiile pentru asigurarile sociale, veniturile
nefiscale, transferurile interne si externe reprezinta venituri curente sau
ordinare.
79
Scopul activitatii oricarei intreprinderi il constituie obtinerea
de profit,
desfasurarea activitatii economice in conditiile de rentabilitatea economica.

Intreprinderile private in special, se conduc in activitatea lor dupa principiul
obtinerii unui profit cat mai mare si aprecierea performantelor lor economice
se face dupa nivelul profitului net.
Activitatea si rezultatele unei unitati economice sunt influentate si de
nivelul impozitelor si taxelor pe care acestea le varsa la buget. Impactul
acesta este favorabil atunci cand statul le foloseste ca instrument de
impulsionare a activitatii economice , ramuri sau subramuri economice.
Rezultatele
intreprinderii
au alte
dimensiuni atunci
cand
acestea
beneficiaza de facilitati de ordin fiscal cum sunt:

reducerile de impozit pentru profitul investit, stabilirea unor taxe vamale
mai mari decat importul unor produse de acelasi gen cu alte produse in
unitatea in cauza, scutiri de taxe vamale la importul unor masini si
echipamente necesare dezvoltarii activitatii, scutiri de la plata unor impozite
indirecte (TVA pentru export ), reducerea taxelor vamale la importul unor
produse destinate producerii de bunuri pentru export.
In general atunci cand nivelul impozitelor si taxelor este determinat de o
cota fixa mare avantajeaza pe intreprinderile care le-au obtinut, in cazul
impozitelor determinate in cote proportionale in functie de nivelul rezultatului
obtinerea unui rezultat peste o anumita limita decine neatractiva.
Rezultatul poate fi influentat si de masuri economice de tipul dobanzi
avantajoase pentru anumite tipuri de credite.
Repercursiuni negative asupra rezultatului il au si sistemul de amenzi si
penalitati care constituie cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal,
afectand negativ profitul net.
Activitatea economica in general poate fi nefavorabil influentata si cand
sisistemul fiscal este greoi si birocratic care obliga la evidente costisitoare,
80
calculate complicat , contradictorii sau intr-o continua modificare cu atat mai

mult cand are si efect retro.
Influenta nefavorabila asupra rezultatelor intreprinderii au cheltuielile
permise a fi deduse din baza impozabila. Rezultatele intreprinderii sunt
influentate pozitiv si de sistemul subventiilor, care de regula se primesc
pentru realizarea unor programe de cercetare de interes national, producerea
unor bunuri de importanta utila sau strategica.
Nu de putine ori analistii economici , pentru o analiza financiar obiectiva si
comparabila in timp si spatiu conteaza rezultatul fiscal influentat in mod nod
favorabil sau nu in functie de politica fiscala (amortizarea folosita sau admisa,
sistemul de provizioane, metode de evaluare, nivelul dobanzilor etc.)
In cazul intreprinderilor publice, nu intotdeauna activitatea lor poate fi
apreciata din punct de vedere al nivelului rezultatelor financiare obtinute, al
profitului realizat, al contabilitatiin economice, in multe cazuri rentabilitatea
comerciala
este
subordonata
rentabilitatii
nationale.
Aprecierea
performantelor economice ale intreprinderilor publice trebuie facuta tinand

seama de o serie de factori care influenteaza direct activitatea economica si
comerciala a intreprinderii publice. Acesti factori se refera la politica statului
in diferite domenii si ramuri de activitate, la necesitatea dezvoltarii economico
sociale a unor zone geografice din tara, la dezvoltarea prioritara a anumitor
ramuri si subramuri urmand obiectivele economice de importanta nationala
(marirea independentei energetice, protejarea mediului ) s.a
Rentabilitatea intreprinderii publice este influentata intr-o mare masura de
preturile si tarifele practice, ori, se stie ca uneori tarifele si preturile practicate
se regiile autonome
sau de societatile comerciale cu capital de stat sunt
stabilite de catre autoritatea competenta dupa alte principii decat cele ale
pietei. Astfel, preturile pot fi sub nivelul costurilor.
Astfel, in cazul anumitor produse de prima necesitate pentru membrii
societatii sunt stabilite preturi sub costurile medii spre a asigura posibilitatea
procurarii lor si de catre cei care realizeaza venituri modice.
81
In cazul altor produse preturile stabilite depasesc costurile si cuprind si

un profit mare ; astfel de preturi sunt mai mari decat cele formate de piata, ele
raspunzand si unor necesitatii fiscale. Intreprinderiile publice practica preturi
sub costuri nu pot fi apreciate ca avand o activitate necorespunzatoare
deoarece pierderile inregistrate sunt datorate preturilor scazute stabilite de
autoritatea publica, la fel rentabilitatea mare obtinuta de regiile autonome sau
societatile comerciale cu capital de stat care utilizeaza preturi peste nivelul
recunoscut de piata, nu reprezinta un merit, un efect al eforturilor
intreprinderilor respective.
In aprecierea calitatii activitatii desfasurate
de intreprinderile publice
trebuie urmarita amortizarea intereselor generle ale statului cu cele ale

agentilor economici si ale consumatorilor. Astfel , nu pot fi apreciate
favorabile eforturile in directia micsorarii profitului pentru a plati la bugetul de
stat un impozit pe profit mai mic, deoarece astfel se reduc resursele bugetare
ale statului.
Aceste aspecte prezinta importanta in prezent cand societatile comerciale
cu capital de stat detin ponderea cea mai mare in structura agentilor
economici, pe masura privatizarii proprietetaii de stat, judecarea si aprecierea
performantelor lor economice se vor face diferentiat.
Analiza activitatii unor intreprinderi publice poate conduce la acceptarea intr-o anumita perioada a unor performante mai reduse ; este cazul acelor
intreprinderi care sunt sustinute la inceput, de catre stat, prin acordarea de
subventii pentru ca au pornit de la o situatie grea, mostenita din perioada
anterioara. Treptat
insa, acestora li se cere inbunatatirea activitatii si
atingerea indicatorilor realizati de intreprinderile private asemanatoare.

Pentru
aprecierea
calitatii
activitatii
economice
desfasurate
de
intreprinderile publice pot fi folositi diferiti indicatori economici si financiari,

prin care enumeram :
-
cifra de afaceri, rentabilitatea, productivitatea muncii beneficiului
(profitului), rata anuala de invoire a capitalului fix, gradul de valorificare a

materiei prime, consumul specific de materii prime, randamentelor
82
masinilor, gradul de utilizare a capacitatilor de productie, eficienta utilizarii

fondurilor.
Imaginea cea mai concludenta a performantelor economice va fi ilustrata

de acei indicatori care pot fi cuantificati a caror valoare (nivel) poate fi
comparata cu a indicatorilor din alte intreprinderi de acelasi fel, cu
intreprinderi particulare si chiar intreprinderile din alte tari.
4.2.POLITICI FISCALE LA NIVEL DE NTREPRINDERE
A.
Echilibru financiar
La nivelul de ntreprindere, echilibru financiar trebuie realizat pe felurite

activitati si pe categorii de fonduri, fiind necesar asigurarea echilibrului intre
venituri si cheltuieli banesti aferente activitatii de baza si respectiv altor
activitatii. Situatia normala este aceea in care veniturile banesti din activitatea
economica depasesc ca volum cheltuielile aferente activitati. Diferenta dintre
venituri si cheltuieli reprezinta profit. Anormala este situatia in care veniturile
abia acopera cheltuielile si cu atat mai mult in care cheltuielile sunt mai mari
decat veniturile. De aici preocuparea ca fiecare ntreprindere sa-si acopere nu
numai cheltuielile dar sa realizeze si un profit
economic
pe masura potentialului
de care dispune. Aceasta inseamna ca intreprindrile trebuie sa
actioneze pentru maximizarea veniturilor brute (totale), respectiv pentru

minimalizarea cheltuielilor sale. Intrucat profitul este sursa reproductiei
largite, iar nivelul la care se constituieste echilibru financiar macroeconomic
depinde de marimea profitului realizat in fiecare ntreprindere, este imperios
necesar ca echilibru dintre venituri si cheltuieli la unitatea de baza sa
satisfaca aceasta cerinta.
Potrivit raportului intre venituri V si cheltuieli Ch, echilibru financiar la
nivel de ntreprindere se poate exprima cu ajutorul formulei :
V = Ch + P
Unde :
83
V = venit ;
P = profit brut ;
Ch = cheltuieli
Activitatea intreprinderii indreptata spre asigurarea capacitatii de plata are
un caracter previzional. Crescand din timp la ce date se profileaza
dezechilibre intre resurse si nevoile de resurse, intreprinderile trebuie sa
actioneze din vederea asigurarii resurselor
de care are nevoie sau pentru
respingerea platilor.
Asadar, capacitatea de plata a intreprinderii depinde de rigurozitatea cu
care au fost intocmite lucrarile de planificare financiara, de modul cum se
desfasoara notatia, fondurilor, de eficienta cu care sunt folosite resursele
materiale, de munca si banesti, de structura materiala a mijloacelor circulante
si de gradul de lichiditate al acestora.
Intreprinderile prin politica financiara si economica pe care o practica
trebuie sa aib in vedere sistemul fiscal prin prisma tuturor consecintelor pe
plan economic si social si nu numai in functie de numarul si tipul impozitelor
utilizate. Aprecieri privind consecintele si implicatiile de ordin economico
social ale unui sistem fiscal pot fi facute avandu-se in vedere :
-
obiectul impunerii ;
felul impunerii ;
categoriile sociale sau socio profesionale supuse impunerii ;
dimensiunea unor cazuri de dubla impunere economica sau juridica ;
repercutarea impozitelor si taxelor ;
beneficiarii impozitelor si taxelor ;
B.
Aplicarea sistemului de facilitatii fiscale si vamale
Facilitatile fiscale pot avea influente favorabile asupra :

-
produselor industriale, agricole, a prestarilor de servicii, acercetarii
stiintifice aferente acestora ;

-
investiiilor ;
schimburilor comerciale cu strainatatea ;

84
a) Faciliti fiscale referitoare la impozitul pe profit doar pana cand expira

perioada pentru cei infiintati la 31 decembrie 1994 :
-
reducerea
cu
50
impozitului
pentru
profit
reinvestit
in
moderenizarea tehnologiilor de fabricatie, extinderea activitatii, protejarea

mediului inconjurator ;
-
categoriile de cheltuieli care se scad din veniturile incasate :
cheltuieli aferente activitii desfurate care se regrasesc in costurile
agentilor economici :
-
taxa pentru folosirea terenurilor proprietatea de stat ;
taxa asupra mijloacelor de transport ;
cheltuielile cu pregtirea si perfecionarea profesionala ;
comisioanele pltite agenilor economici cu activitate de comert
exterior ;
-
pierderile din anii precedenti ;
prelevrile si donaiile fcute in scopuri umanitarea conform legii
bugetare (toate acestea reprezinta un credit fiscal ).
a) Facilitati acordate la aplicarea TVA :

-
rambursarea TVA aferente aprovizionarii destinate exportului ;
TVA aferenta realizrii investiiilor se deduce din TVA colectata la
livrarea bunurilor ;
-
Drept la rambursare in 30 de zile (de la data depunerii decontului )
pentru intreprinderile ce fac export, societatile agricole, unitati ce livreaza

combustibil, energie electrica si termica pentru consumul casnic (spre
deosebire de celelalte activitati unde dreptul de rambursare se realizeaza
in 90 de zile)
-
Bunuri importante ce nu sunt purtatoare de TVA (masini, instalatii,
echipamente )
a)
Facilitatea si obtiunile de finantare a investitiilor
85
Sursele de finantare a investitiilor sunt constituite din capitaluri proprii,

autofinantarea din beneficii conservate si reinvestite in ntreprindere, cresterea
capitalului prin emisiunea de noi actiuni pe piata financiara, imprumuturile din
emisiuni de obligatiuni, imprumuturile bancare.
Pentru finantarea exploatarii (productiei ) intreprinderea poate apela la
urmatoarele surse: creditul furnizorului, scontarea tratelor, credite pe termen
lung.
Optiuni :
a) optiunea intre capitaluri proprii si imprumuturi. Capacitatea de
autofinantare a intreprinderii este constituita din beneficiul net si
donatiile amortizailor si provizioanelor. Factorii care afecteaza volumul
beneficiului net al intreprinderii :
-
rata impozitului ;
decalajele posibile introduse de legislatia fiscala in baza de impozitare ;
Amortismentele angajate in asigurarea reinnoirii imobilizarilor maresc

capacitatea de autofinantare in functie de economia de impozit realizata.
De asemenea, provizioanele constituie pe seama unor cheltuieli pe care
intreprinderea le va realiza in viitor, probabil foarte apropiat, fiind deduse din
rezultatul impozabil, vor fi in mare parte reintegrate in rezultatele impozabile in
momentul in care cheltuiala provizioanelor va fi realizata, acest decalaj in timp a
platii impozitului aferent fiind considerat o sursa de finantare pe termen scurt .
Intreprinderile opteaza pentru recurgerea la imprumut avand in vedere
efectul de levier al imprumutului asupra beneficiarului la dispozitia actionarilor .
Influenta capitatului imprumutat
asupra rentabilitatii economice se
numeste efectul de levier .

P (profit realizat)
Re =- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 86
Rf =- - - - - -
Kp (capit.propriu) + D (capit. Imprumutat)
Kp
In urmarirea efectelor capitalului imprumutat aupra rentabilitatii se va avea

in vedere :
-
dobanzile si paltile asimilate care influenteaza asupra rezultatului
economic respectiv, asupra profitului impozabil si profitl net ;

-
variatiile dobanzii ce influenteaza asupra profilului , datorita primei de
risc aplicata de banci ;

Urmtoarea relaie de calcul a rentabilitatii financiare scoate in evidenta
influenta raportului dintre datorii (imprumuturi ) si capitaluri proprii , alaturi de
dobanda si impozit pe profit.
D
Rf = Re + ( Re x i ) - - - - - - ( 1 x Ip ) -----Kp
Re
i = efectul de levier este pozitiv
Re = i = nivelul de indatorare nu influenteaza asupra rentabilitatii ;

Re
i = efectul negativ al indatoririi asupra rentabilitatii.
a) Alegerea intre inchiriere si dobandire.

In cazul stabilirii cheltuielilor de inchiriere fiind finantate din rentabilitatea
proprie exploatarii bunului in cauza indatorarea este diminuata. Aceste cheltuieli
beneficiaza de un tratament fiscal favorabil intreprinderii, in sensul ca este
deductibila din baza impozabila ajungandu se la o economie de impozit.
In cazul dobanzii avem aspectele :
-
posibilitatea de dobndire este condiionat de existenta unui pasiv
echilibrat si o structura de indatorare rezonabila ;
87
dotatiile, amortismentele sunt deductibile reducand bazele impozitare,
realizandu- se astfel de impozit :

-
posibilitatea alegerii intre amortizarea liniara si cea degresiva.
Tot ca o politica fiscala optiunea pentru a deveni platitor de TVA.

-
avantaj - degrevarea preului pentru productorul care utilizeaz multe
furnituri in procesul productiei.
4.3.Analiza i impactul fiscalitii la nivelul agenilor economici ai

judeului Ialomia
La nivel de D.G.F.P. IALOMITA prezentam numarul total de persoane fizice si
juridice inregistrate la data de 31 \ 12 \ 2003 :
persoane fizice din care:
-asociatii familiale si activitatii independente = 4864 ;
-persoane juridice din care:
- societi comerciale cu raspundere limitata = 4045 ;
- societi comerciale in nume colectiv = 204 ;
- societi comerciale pe actiuni = 134 ;
- societi agricole
= 150 ;
- alte forme de organizare
= 1103 ;
- comercianti cazuti in faliment si societatile comerciale pe actiuni si

cu raspundere limitata care nu si - au majorat capitalul social la limita minima
prevazuta de lege = 1582 ;
88
Graficul nr. 6
Activitatea de colectare a veniturilor bugetului de stat

A.
In ceea ce priveste realizarea programului de colectare a veniturilor
bugetului de stat, mentionez ca in anul 2003 , D.M.A.V.S alaturi de celelalte

structuri componente ale D.G.F.P. Ialomita a contribuit la realizarea a 1049,9
miliarde lei venituri la bugetul statului insemand o crestere fata de 2002 de 19,92
% cu o depasire fata de plan 4956 milioane lei.
Cresterile cele mai insemnate s-au inregistrat la accize cu 20,7 % si la T.V.A.
incasat cu 23,7 % . Fata de 31.12.2001 rambursarile de T.V.A. cresc cu 3,6%, iar
impozitul pe profit inregistreaza o scadere cu 10,5 %.
Realizarea programului pe organe fiscale teritoriale se prezinta astfel:

Tabelul nr. 7
CONTRIB. MARI
A.F.P. SLOBOZIA
A.F.P. URZICENI
A.F.P. FETESTI
A.F.P.TANDAREI
A.F.P. CAZANESTI
A.F.P. DRIDU
TOTAL
Mil- lei
PLAN 2003
292,550
584,450
74,650
46,150
11,600
15,200
20,400
1,045,000
REALIZAT
293,122
588,016
74,684
46,189
11,875
15,483
20,587
1,049,956
PROCENT (%)
100.2
100.61
100.05
100.08
100.37
101.92
100.92
100.47
Graficul nr. 7
89
B.In anul 2003 in evidenta D.G.F.P.Ialomita s-au inregistrat debite in suma totala
de 1.988.440.407 mii lei, din care:
-obligatii de baza : ...................................................1.144.844.670 mii lei
-majorari de intarziere :.............................................. 811.133.273 mii lei
-penalitati de intarziere :.................................................32.462.464 mii lei
Defalcat pe obligatii de plata din anii precedenti si din anul curent, situatia
se prezinta astfel:
Tabelul nr. 8
-mii leiTotal debite inregistrate
Din care:
in evidentele fiscale
Obligatii de baza
Majorari de intarziere
Penalitati
de
1.144.844.670
811.133.273
32.462.464
intarziere
TOTAL
1.988.440.407
Restant la 31.12.2002 Anul curent

327.298.552
817.546.118
329.598.718
481.534.555
3.664.304
28.798.160
660.561.574
1.327.878.833
C. Din totalul obligatiilor inregistrate s-au incasat pana la data de 31.12.2003

suma totala de 1.271.819.568 mii lei, adica in procent de 63,96%, din care:
-obligatii de baza :.....................................................1.235.441.729 mii lei
-majorari de intarziere :..................................................33.601.619 mii lei
-penalitati de intarziere :...................................................2.776.220 mii lei
90
Incasarile defalcate pe debite restante si debite curente se prezinta astfel:

Tabelul nr. 9
-mii leiTotal incasari
Din care aferente:

Debitelor din restante Debitelor anului curent
Obligatii de baza
1.235.441.729
102.453.245
1.132.988.484
Majorari de intarziere
33.601.619
8.065.436
25.536.183
Penalitati de intarziere
2.776.220
129816
2.646.404
TOTAL
1.271.819.568
110.648.497
1.161.171.071
D.La data de 31.12.2003 se inregistreaza un sold neincasat in suma
totala de 716.620.839 mii lei, reprezentand 36,03% din obligatiile bugetare
inregistrate in anul 2003, in suma de 1.988.440.407 mii lei.
Mai jos sunt prezentate rezultatele obtinute de cele sapte organe fiscale
din cadrul directiei, in ce priveste gradul de colectare a impozitelor, taxelor si a
altor venituri pe care le gestioneaza:
Tabelul nr. 10
-mii lei-
LOCUL
ADMINISTRATIA
DEBITE
INCASARI
GRAD
DE
OCUPAT
FINANTELOR PUBLICE
INREGISTRATE INREGISTRATE COLECTARE
1
2
3
4
5
6
7
SLOBOZIA
DRIDU
SAMC
TANDAREI
URZICENI
CAZANESTI
FETESTI
TOTAL
LA 31.12.2003 LA 31.12.2003 %
662.791.475
526.351.454
30.591.228
21.245.551
786.122.731
510.705.822
62.060.277
34.259.122
237.631.066
101.695.416
37.068.669
14.703.396
172.174.961
62.858.807
1.988.440.407 1.271.819.568
79,41
69,44
64,96
55,20
42,79
39,66
36,50
63,96
Graficul nr. 10
91
In funcie de vechimea obligatiilor bugetare se poate spune ca pentru

soldul inregistrat la data de 31.12.2003, colectarea obligatiilor bugetare a
inregistrat o evolutie nesatisfacatoare, in sensul ca din totalul arieratelor la
31.12.2003, in suma de 660.561.574 mii lei s-a incasat suma de 110.648.497 mii lei,
gradul de colectare al acestora fiind de 16,75%. Analizand situatia din punctul de
vedere al naturii acestor obligatii, am constatat ca din totalul creantelor de baza
in suma de 327.298.552 mii lei s-a incasat pana la 31.12.2003, suma de
102.453.245 mii lei, gradul de colectare al acestora fiind de 31,30%; din totalul
majorarilor de intarziere in suma de 329.598.718 mii lei, s-a incasat suma de
8.065.436 mii lei, gradul de colectare al acestora fiind de 2,44%; din totalul
penalitatilor de intarziere in suma totala de 3.664.304 mii lei, s-a incasat suma de
129.816 mii lei, gradul de colectare al acestora fiind de 3,54%.
Pe organe fiscale, situatia se prezinta astfel:
Tabelul nr. 11
LOCUL
OCUPAT
ADMINISTRATIA
FINANTELOR PUBLICE
1
2
3
4
5
6
7
SLOBOZIA
DRIDU
CAZANESTI
TANDAREI
FETESTI
URZICENI
SAMC
TOTAL
-mii leiARIERATE LA
31.12.2003
113.642.210
9.130.166
19.819.486
13.428.792
126.651.314
150.319.270
227.571.336
660.561.574
INCASARI DIN GRAD DE

RESTANTE
COLECTARE
%
52.410.858
46,11
3.481.866
38,13
4.993.664
25,19
2.758.737
20,54
21.323.383
16,83
18.594.654
12,37
7.085.335
3,11
110.648.497
16,75
Graficul nr. 11
92
In ce
privete colectarea creanelor bugetului de stat instituite in anul
curent, constatam ca din totalul obligatiilor constituite in anul 2003, in suma de

1.327.878.833 mii lei, s-a incasat suma de 1.161.171.071 mii lei, reprezentand un
procent de 87,44%. Analizand situatia din punctul de vedere al naturii acestor
obligatii, am constatat ca din totalul creantelor de baza in suma de 817.546.118
mii lei, s-a incasat suma de 1.132.988.484 mii lei, adica un procent de 138,58%
(acest sold este influentat de obligatiile curente in rosu la TVA, in suma de 496.662.306 mii lei inregistrate de SAMC) ; din totalul majorarilor de intarziere in
suma de 481.534.555 mii lei, s-a incasat suma de 25.536.183 mii lei, gradul de
colectare al acestora fiind de 5,30%; din totalul penalitatilor de intarziere in suma
de 28.798.160 mii lei, s-a incasat suma de 2.646.404 mii lei, reprezentand un
procent de 9,18%.Situatia pe organe fiscale se prezinta astfel:
Tabelul nr. 12
-mii lei-
LOCUL
ADMINISTRATIA
OBLIGATII
INCASARI
OCUPAT
FINANTELOR PUBLICE
CURENTE
CURENTE
1
2
3
4
5
6
7
URZICENI
FETESTI
SAMC
SLOBOZIA
DRIDU
TANDAREI
CAZANESTI
TOTAL
DIN GRAD
DE
COLECTARE
%
87.311.796
45.523.647
552.551.395
549.149.265
21.461.062
48.631.485
17.250.183
1.327.878.883
83.100.762
41.535.424
503.620.487
473.940.596
17.763.685
31.500.385
9.709.732
1.161.171.071
95,17
91,23
91,14
86,30
82,77
64,77
56,28
87,44
Soldul neincasat la data de 31.12.2003, in suma totala de 716.620.839 mii

lei este defalcat pe organe fiscale teritoriale astfel:
1.S.A.M.C. - 275.416.909 mii lei reprezentand 38,43 %
93
2.Slobozia -
136.440.021 mii lei reprezentand 19,03 %
3.Urziceni -
4.Fetesti
5.Tandarei -
6.Cazanesti - 22.365.273 mii lei reprezentand 3,12 %

7.Dridu
TOTAL : 716.620.839 mii lei
Graficul nr. 12
Din analiza situatiilor prezentate de fiecare organ fiscal din cadrul directiei
a reiesit ca incasarile raportate nu coincid cu executia contului de trezorerie, fiind
mai mari sau mai mici. O analiza a incasarilor pe organe fiscale este ingreunata
de lipsa unui cont de executie al bugetului de stat separat pentru marii
contribuabili.
In cursul anului 2003, dupa aparitia OUG nr.40/2002 pentru recuperarea
arieratelor bugetare au fost aprobate un numar de 74 de dosare de inlesniri
fiscale la plata obligatiilor bugetare pentru debitori persoane juridice, din care 2
cereri au fost aprobate de Ministerul Finantelor Publice ( S.C.Valahorum SA
Urziceni si G.S.P.D.Fetesti ) si 2 dosare pentru debitori persoane fizice.
Dupa incheierea conventiilor intre D.G.F.P.Ialomita si debitori, datorita
nerespectarii conditiilor impuse (constituire garantie, plata obligatiilor curente ),
au fost anulate un numar de 19 conventii; pentru acesti debitori s-a luat masura
continuarii
sau inceperii, dupa caz, a masurilor de executare silita pentru
recuperarea obligatiilor bugetare.

Tabelul nr. 13
Tipul inlesnirii fiscale
Esalonari la plata - total din
care:
Suma acordata Sume pierdute

68.763.971
94
19.977.891
-mii leiSume in
derulare
48.786.080
Obligatii de baza
Accesorii
Sume scutite (art.12, art.14,
art.28)
Obligatii de baza amanate la
plata
Dobanzi si penalitati de
intarziere amanate in vederea
scutirii/reducerii (art.10)
TOTAL
62.390.684
6.373.287
20.258.934
18.243.987
1.733.904
3.056.975
44.146.697
4.639.383
17.201.959
697303
697303
32.972.935
28.113.598
4.859.337
122.693.143
51.845.767
70.847.376
Pentru debitorii persoane fizice, inlesnirile fiscale acordate constau in :

-esalonare la plata taxei de timbru in suma de 1.400.000 lei ( pierduta )
-scutire la plata dobanzilor la taxa timbru, in suma de 7.677.560 lei
Situatia compensarii obligatiilor datorate bugetului de stat In anul 2003 au
fost inregistrate 2.621 cereri de compensare a obligatiilor datorate bugetului de
stat pentru valoarea de 214.427.947 mii lei, din care efectiv s-a compensat suma
de 206.672.287 mii lei, astfel:
-204.345.315 mii lei pentru persoane juridice, din care pentru mari contribuabili
suma de 182.221.620 mii lei;
-2.326.972 mii lei pentru persoane fizice.
In perioada de raportare s-au efectuat compensari din oficiu in suma totala
de 5.541.080 mii lei, din care 1.585.044 mii lei pentru persoane juridice si
3.956.036 mii lei pentru persoane fizice.
Situatia restituirii sumelor platite in plus la bugetul de stat
In anul 2003
s-au solicitat un numar de 18.822 cereri de restituire a
sumelor platite in plus la bugetul de stat, din care s-au aprobat pentru restituire
18.711 cereri in cuantum total de 231.767.562 mii lei, astfel:
-215.498.490 mii lei pentru persoane juridice, din care 185.997.861 mii lei la mari
contribuabili;
-16.269.072 mii lei pentru persoane fizice.
Pe surse de venituri situatia sumelor restituite contribuabililor se prezinta
astfel:
-impozit pe profit-2.041.639 mii lei
-impozit pe venit-15.210.438 mii lei
-alte venituri-19.314 mii lei.
Activitatea de administrarea
contribuabililor mari.
95
Incepand cu anul 2000, conform O.M.F.P. nr. 1173, s-a hotarat

administrarea distincta a contribuabililor denumiti in functie de indeplinirea
anumitor criterii -mari contribuabili.
La data de 1.10.2000 s-au preluat spre administrare conform avizului M.F.P.,
un nr. de 10 mari contribuabili -persoane juridice si un nr de 21 sucursale si
filiale.
La 1.01.2003, Lista Marilor Contribuabili a fost completata cu inca un nr. de
10 mari contribuabili persoane juridice si 11 sucursale si filiale.
In anul 2001 s-a hotarat includerea in cadrul raportarilor cuprinzand
activitatea fiscala a marilor contribuabili si a punctelor de lucru stabile
apartinand marilor contribuabili acestea ramanand in continuare in administrarea
organelor fiscale de teritoriu.
Prin urmare, in anul 2003, au fost administrati ca mari contribuabili, un nr.
de 52 agenti economici, pentru care s-au efectuat raportari, impreuna cu punctele
de lucru stabile ale acestora, care au reprezentat un nr. de 43.
Analizate in structura, dupa felul lor, obligatiile bugetare inregistrate
de mari contribuabili la 31.12.2003, se prezinta astfel:
1. Impozit pe profit
-total -
57.268.189 mii lei
din care:
- din restanta -
9.381.747 mii lei
- din curent 2002-
30.533.911 mii lei
- majorri -
17.352.531 mii lei
-Incasari
-total -
37.172.750 mii lei
din care:
-din restanta-
1.657.079 mii lei
-din curent 2003-
34.809.688 mii lei
-majorari -
705.983 mii lei
-Sold neincasat la 31.12.2003 -total -
20.095.439 mii lei
din care:
-din restanta-
7.724.668 mii lei
-din curent 2003-
-4.275.777 mii lei
-majorari 2. Impozit salarii:
16.646.548 mii lei

-total-
21.279.577 mii lei
din care:
96
-din restanta -
6.364.504 mii lei
-din curent 2003-
-majorari-Incasari
mii lei
14.915.073 mii lei

-total -
140.192 mii lei
din care:
-din restanta-
99.793 mii lei
-din curent 2003-
-majorari-
mii lei
40.399 mii lei
-Sold neincasat la 31.12.2003
-total-
21.139.385 mii lei
din care:
-din restanta-
6.164.918 mii lei
-din curent 2003-
-majorari -
mii lei
14.874.674 mii lei
3.Impozit venit salarii:-total-
104.651.211 mii lei
din care:
-din restanta -
6.328.866 mii lei
-din curent 2003-
88.907.807 - mii lei
-majorari-Incasari
9.414.538 mii lei

-total -
86.749.700 mii lei
din care:
-din restanta-
606.128 mii lei
-din curent 2003-
83.577.139 mii lei
-majorari-
2.566.433 mii lei
-total-
17.901.511 mii lei
din care:
-din restanta-
5.722.738mii lei
-din curent 2003-
5.330.668mii lei
-majorari -
6.848.105 mii lei
6. Alte impozite si taxe
-total-
47.477.135
din care:
-din restanta -
9.015.800 mii lei
-din curent 2003-
26.330.171- mii lei
-majorari-
12.131.164 mii lei

97
-Incasari
-total -
27.603.372 mii lei
din care:
-din restanta-
554.359 mii lei
-din curent 2003-
25.738.909 mii lei
-majorari-
1.310.104 mii lei
19.873.763
din care:
-din restanta-
8.461.441 mii lei
-din curent 2003-
591.262 mii lei
-majorari -
10.821.060 mii lei
Analizate din punct de vedere al ponderii pe care-l detine fiecare categorie

de impozite si taxe in total obligatii neachitate la 31.12.2003, constatam
urmatoarele:
1. Impozit pe profit reprezinta
15% din total
2. Impozit salarii
30%
3. Alte impozite si taxe
15%
Din totalul de 52 agenti economici - mari contribuabili, un nr. de 33 se

inscriu la 31.12.2003 cu obligatii bugetare de plata, iar un nr. de 19 platitori se
inscriu la aceeasi data cu suprasolvire sau drepturi de recuperat.
Grupati dupa volumul de obligatii bugetare la 31.12.2003, constatam ca:
- un nr. de 9 platitori reprezinta suma de 26.6 mld.
astfel: 1. Agromixta S.A. Ograda 68 mld.
2. Indagra Prod S.R.L. Tandarei 60 mld.
3. Horticons -Fetesti
48 mld.
4. Ultex -Tandarei
25 mld.
5. Cerealcom -Slobozia
23 mld.
6. Ceres -Slobozia
20 mld.
7. Ulcom Slobozia
8 mld.
8. Suinprod Cazanesti
8 mld.
9. Andrias Andrasesti
6 mld.
Un nr. De 13 platitori se inscriu cu datorii la bugetul de stat intre 1 mld.

Pana la 5 mld.
Ceilalti platitori in nr. De 11 inregistreaza obligatii bugetare intre 850 mii
pana la 788 milioane lei.
98
Pe total, creantele bugetare se realizeza in procent de 72% din care:

-din restante: 29 %
-din curent: 110%
-din majorari: 15%.
In structura, pe categorii de impozite si taxe creantele bugetare se
realizeza astfel:
-Impozit pe profit 65%
-Impozit venit salarii 27%
-Alte impozite si taxe 57%
Gradul de colectare a restantelor de 29 %, se realizeza astfel:
-Impozit pe profit
18 %
-Impozit salarii
2%
-Impozit venit salarii
10%
-Alte impozite si taxe
6 %.
Gradul de colectare a debitelor curente de 110% se realizeza astfel:

-Impozit pe profit
114 %
-Impozit salarii
94%
96 %.
Gradul de colectare a majorarilor de 15 % se realizeza astfel:

-Impozit pe profit
-Impozit salarii
Pentru
incasarea
4%
0.27%
27%
11 %.
creantelor
bugetare,
s-au
intreprins
reglementate de O.G. 11/96, inclusiv masurile de executare silita.

In cursul anului 2003,s-au infiintat popriri la banci :
-pentru un nr. De 52 titluri executorii
-s-au emis un nr. De 98 titluri executorii
99
masurile
-nu s-au valorificat sechestre. Nu s-au organizat licitatii in cursul anului de

raportare.
-s-au infiintat popriri pe disponibilitatile aflate in casieria unor debitori
-s-au emis instiintari de plata si s-au emis somatii
-nu s-au efectuat cesiuni de creanta.
Dintre platitorii de impozite si taxe 6 se afla in stare de faliment declarat,
acestea fiind:
-B.I.R.
-S.C. Suinprod S.A. Cazanesti
-S.C. Comsuin S.A. Fetesti
-Bankcoop Slobozia
-Cerealcom S.A. Slobozia
- Ulcom International Slobozia
Deasemeni, in aceasta perioada nu s-au constatat cazuri de prescriere a
dreptului de a cere executarea silita.
Obligatiile bugetare s-au instituit in baza actelor declarative, a actelor de
control cat si a actelor incheiate de alte organe de control abilitate.
In concluzie, volumul datoriilor catre bugetul de stat in anul 2003
inregistreaza o usoara crestere fata de anul precedent, iar ritmul recuperarii
creantelor este in scadere.
Metodologia bilanturi
a) Pe linia metodologiei bilanturi:
S-a asigurat aplicarea in teritoriu a metodologiei privind intocmirea,
verificarea si centralizarea situatiilor financiare pe anul 2002 la agenti economici
si persoane juridice fara scop lucrativ, precum si a raportarii pe semestrul I 2002
la agenti economici;
S-a asigurat asistenta de specialitate privind modul de organizare si
conducere a contabilitatii in conformitate cu obiectivele ce rezida din Legea
nr.82/1991, atat prin organizarea de instruiri cu personalul cu atributii de
verificare situatii financiare din cadrul unitatilor fiscale teritoriale cat si prin
acordarea de asistenta persoanelor juridice;
Astfel, in anul 2003 s-au centralizat:
- 4096 situatii financiare pe anul 2002 de la agenti economici si 231
declaratii;
100
- 3606 raportari contabile pe semestrul I 2003 ale agentilor economici si

155 declaratii;
- 135 situatii financiare anuale ale persoanelor juridice fara scop lucrativ.
Pentru agentii economici care nu au depus raportari contabile, s-au urmarit
masurile de sanctionare luate de unitatile fiscale teritoriale. Astfel, din numarul
total de persoane juridice care nu au depus raportarile, un nr.de 311 au fost
sanctionate cu avertisment, iar in 338 cazuri s-au aplicat amenzi contraventionale
in suma de 1086 mil.lei.
Reducerea procentului celor care nu s-au conformat prevederilor legale s-a
datorat atat radierii din oficiu a societatilor comerciale care nu si-au majorat
capitalul social potrivit prevederilor legale conform Legii nr.314/2001, dar si
masurilor luate de personalul cu atributii in domeniu atat prin aplicarea masurilor
contraventionale, dar si mediatizarii obligatiilor pe care le au contribuabilii.
Din datele rezultate din centralizarea situatiilor financiare depuse de agentii
economici, principalii indicatori economico-financiari se prezinta astfel:
Tabelul nr. 14
Nr.crt
U.M. 2002 2003
1
Rezultatul exercitiului
- profit net
nr.
2,667 2,182
mld.lei 492
282
- pierdere neta
nr.
1,479 1,424
mld.lei 1,696 632
2
Total creante
mld.lei 2,533 3,291
3
Total datorii
mld.lei 8,201 9,639
4
Plati restante total, din care:
mld.lei 4,779 4,861
- furnizori
%
35
42
- credite bancare + dobanzi
%
24
16
-obligatii restante catre alti creditori
%
31
27
- impozite si taxe catre bug.de stat si local
%
10
14
--mld.lei 422
455
5
Nr.mediu salariati
nr.
34,209 26,011
Graficul nr. 14
101
S-a efectuat analiza in dinamica a principalilor indicatori economicofinanciari obtinuti prin centralizarea datelor din raportarile contabile, fata de
perioadele precedente pe total si forme de proprietate, ramuri si activitati
C.A.E.N;
S-a verificat si centralizat situatiile financiare ale contribuabililor mari si
agentii economici care aplica Standardele de Contabilitate;
S-a transmis la Ministerul Finantelor Publice, situatiile financiare anuale pe
anul 2001 si raportarea semestriala 2002, centralizate la nivelul Directiei Generale
a Finantelor Publice Ialomita;
S-a intocmit si actualizat nomenclatorul agentilor economici pe unitati
administrativ teritoriale, impreuna cu serviciul M.I.A.I. si Registrul Comertului si
s-a transmis in teritoriu;
S-a stabilit necesarul de formulare de raportare pe judet si s-a asigurat
procurarea si difuzarea acestora in teritoriu ;
S-a asigurat transmiterea la unitatile fiscale teritoriale, respectiv la
compartimentele de bilanturi a normelor metodologice si precizarilor emise de
Ministerul Finantelor Publice, referitoare la verificarea si centralizarea raportarilor
agentilor economici, precum si a altor dispozitii sau masuri pe linia contabilitatii
si a asigurat instruirea pe probleme de specialitate a personalului din structura
teritoriala a judetului;
A urmarit aplicarea reglementarilor in domeniul contabilitatii si s-a
preocupat de
mbunatatirea pregatirii profesionale prin insusirea noilor acte normative in
special Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV a Comunitatilor
Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate
b) Pe linia evaluarii veniturilor:

Au organizat si intretinut baza de date statistice privind veniturile bugetului
de stat prin elaborarea lunara a balantei de venituri la bugetul de stat pe surse si
pe unitati fiscale;
Au propus repartizarea pe luni a veniturilor bugetului de stat in functie de
termenele legale de plata a impozitelor si taxelor;
Au propus repartizarea pe unitatile fiscale teritoriale a sarcinilor de
incasare a veniturilor bugetului de stat, urmarindu-se realizarea previziunilor
bugetare la nivelul fiecarei unitati fiscale teritoriale;
S-au intocmit informari privind gradul de realizare a incasarii veniturilor la
102
bugetul de stat
fata de programul transmis de Ministerul Finantelor Publice;
Incasarea veniturilor bugetului de stat pe anii 2002 2003, pe surse de

venit se prezinta astfel:
Tabelul nr. 15
Simbol cont
20.01.01
20.02.01
20.06.01
20.07.01
20.08.01
20.09.01
Denumire
venituri
Impozitul
pe
profit
Impozitul
pe
salarii
Impozitul
pe
venit
Cote si sume
def.din
imp.venit
Alte impozite
directe
Contributii
mld
2002
2003
124
111
90
43
214
232
108
-238
-327
137
22
10
45
34
38
112
Graficul nr. 15
n vederea elaborarii prognozei pe anul 2003, s-au efectuat studii privind

evolutia surselor de venit la bugetul de stat pe fiecare sursa cat si in profil
103
teritorial. S-au analizat fenomenele aparute in procesul de executie rezultate din

aplicarea legislatiei fiscale de impozite si taxe, precum si impactul aplicarii
reformei fiscale in anul 2003 asupra incasarii veniturilor la bugetul de stat;
S-au verificat, centralizat si transmis periodic Ministerului Finantelor
Publice, situatii cu privire la:
- raportul trimestrial asupra incasarii veniturilor bugetului de stat;
- s-au furnizat datele necesare serviciului de Analiza, Sinteza, Rapoarte
siRelatii cu Mass-media in vederea fundamentarii deciziilor la nivel de Directie
Generala;
S-au ntocmit si transmis situaii si informri necesare att conducerii cat
si altor
organisme referitoare la evoluia principalilor indicatori economici
obinui din economia judeului, precum si pe linia ncasrii veniturilor bugetului

de stat in anul 2003.
CAPITOLUL 5
104
CONCLUZII I PROPUNERI:
POLITICA FISCAL DE RELAXARE
A FISCALITII ASUPRA AGENILOR
ECONOMICI
n perioada de tranziie a rii noastre spre economia de pia, nevoile

publice au nregistrat o cretere semnificativ, cnd datorit reformei economice
apar multiple dezechilibre sociale i economice care necesit o intervenie
sporit a statului, concomitent cu restructurarea sistemului fiscal i amortizarea
legislaiei fiscale prezente i viitoare a Romniei cu principiile i procedurile
adoptate de membrii Uniunii Europene, ca o condiie important a integrrii
economice a rii noastre n Uniune.
Politica fiscal a statului este un factor determinant, n sensul c, att
executivul ct i legislativul trebuie s stabileasc sistemul fiscal pe care l
practic, ct i strategia de urmat n cadrul administraiei fiscale.
Ca urmare, se impune de urgen reorganizarea ntregului sistem fiscal
pentru a rspunde obiectivelor de stimulare a dezvoltrii economice, de
promovare a investirii n raport cu consumul, precum i de mbuntire general
a climatului de afaceri.
Se consider c nceputul adevratei reforme a sistemului fiscal,
corespunztor exigenelor cerute de economia de pia l-a constituit momentul
introducerii taxei pe valoarea adugat (1iulie 1993) i instituirea unui nou sistem
de percepere a accizelor la produsele din import i din ar. Totodat, au fost
iniiate i promovate acte normative pentru completarea cadrului legislativ al
taxei pe valoarea adugat, punndu-se accent pe corelarea acestui impozit cu
condiiile concrete de aplicare i de asigurare a unor msuri de protecie social.
Adoptarea taxei pe valoarea adugat n practica financiar a Romniei
poate fi considerat o premis pentru stimularea disciplinei financiare, a
exporturilor i diminuarea importurilor, pentru accelerarea circuitului economic
din ntreprinderi, pentru stimularea investiiilor, creterea productivitii muncii i
reducerea consumurilor, contribuind la disponibilizarea resurselor din economie,
105
n general pentru mbuntirea activitii economico-financiar a agenilor

economici.
n ciuda acestor avantaje, se apreciaz c interesul consumatorului este
neglijat prin aplicarea unei cote deosebit de mari (19%) pentru condiiile actuale
ale economiei romneti.
n ultimii ani, sarcina fiscal a agenilor economici a crescut simitor, odat
cu introducerea unor contribuii pe care erau obligai s le plteasc pentru
constituirea fondurilor sociale extrabugetare, cum sunt: fondul special pentru
sntate, fondul de pensii i asigurri sociale pentru agricultori, fondul de risc
pentru accidente de munca. Pentru a se obine unele rezultate reale ar trebui
eliminate treptat aceste contribuii ce se percep pentru alimentarea fondurilor
speciale care cresc costurile i influeneaz presiunea fiscal i modul de luare a
deciziilor i de gestionare a fondurilor agenilor economici.
n vederea dezvoltrii reformei fiscale i a adaptrii sistemului fiscal la
condiiile concrete ale economiei de pia, s-a ncercat, prin Legea impozitelor i
taxelor locale, eliminarea discreditrilor dintre societile cu capital de stat i
cele cu capital privat, ntre proprietarii de bunuri impozabile care desfoar
activiti cu salariaii sau n mod independent.
Modificri importante s-au nregistrat i la nivelul taxelor vamale, n
conformitate cu obligaiile internaionale asumate de ara noastr n domeniul
liberalizrii schimburilor economice externe.
Prin reforma fiscal se tinde la mbuntirea structurii impozitelor, n
special prin sporirea impozitelor pe venit. n acest scop, impozitul pe profit a fost
reglementat ntr-o concepie nou, care reflect rolul prghiilor financiare i
fiscale n condiiile tranziiei spre economia de pia. n acelai timp s-a actualizat
metodologia de calcul a profitului impozabil i a impozitului pe profit,
asigurndu-se corelarea celor dou sisteme de impozitare. Era necesar crearea
unui cadru juridic unitar, care s asigure aplicarea principiului reformei fiscale de
repartizare echitabil a sarcinii fiscale asupra tuturor agenilor economici, adic
acetia s participe la formarea resurselor financiare i fiscale ale statului n
raport cu mrimea profitului obinut de fiecare parte. S-au prevzut i unele
reduceri de impozit pe profit la activitatea de export i reduceri de impozit la
profitul reinvestit, pentru a stimula activitatea de export i cea de investiii. Se
apreciaz, ns, c introducerea cotei de impozit pe profit de 1,5% pentru
microntreprinderi poate contribui la dezvoltarea economic pe ansamblu i
sectorial, fiind stimulativ pentru restructurare i modernizare tehnologic. De
106
asemenea, se consider c anularea scutirilor temporare de impozit pe profit s-a

produs prematur, ntreprinderile din ara noastr neatingnd un nivel de
dezvoltare care s justifice o asemenea msur.
n cadrul reformei sistemului fiscal pot fi evideniate i
msurile luate
pentru: realizarea programului referitor la sistemul de gestiune a dosarelor

fiscale; reglementarea instituiei creditului ipotecar; modificarea unor prevederi
legale, n sensul acceptrii compensrilor reciproce a plilor restante ntre
marile regii (companii naionale i Ministerul Finanelor); reglementarea fuziunii,
lichidrii i divizrii societilor comerciale; modificarea reglementrilor privind
procedura de ntocmire i depunere a declaraiilor de impozite i taxe; urmrirea
i evidenierea concret a vnzrilor de bunuri ctre populaie prin constituirea
obligaiei agenilor economici pltitori de taxa pe valoarea adugat de a emite
bonuri fiscale utiliznd aparate de marcat electronice fiscale; cuantificarea i
completarea prevederilor privind regimul accizelor, a taxei pe valoarea adugat
i a altor impozite indirecte; perfecionarea sistemului de marcare pentru igarete,
produse din tutun i buturi alcoolice din import penrtu transformarea marcajelor
cu caracter de control n marcaje cu caracter fiscal; totodat s-a stabilit
obligativitatea importatorilor de astfel de produse, ca la achiziionarea marcajelor
s plteasc anticipat i accizele aferente mrfurilor ce urmeaz s fie importate;
adoptarea de reglementri privind impozitele i taxele locale prin stabilirea unui
nou sistem de impozitare pentru cldiri, terenuri i alte bunuri, mai buna
cunoatere a bazei impozabile i intensificarea aciunilor ndreptate spre
ncasarea veniturilor.
Este necesar ca politica fiscal s stimuleze dezvoltarea sectorului privat
ca efect al diminurii sarcinii fiscale, acesta fiind singurul mijloc prin care se
prevede creterea investiiilor n sectorul privat, formarea de noi locuri de munc
i sporirea resurselor pentru dezvoltare i protecie social. Printr-o politic
fiscal care s nu fie ndreptat ctre continua cretere a impozitelor, ci spre
lrgirea bazei de impozitare se poate realiza o sporire a veniturilor publice i a
rentabilitii. Astfel, utilizarea impozitelor i taxelor ca prghii de influenare a
comportamentului macroeconomic, poate conduce la relansarea economiei.
Totodat, se poate spune c actualul sistem fiscal apas inechitabil asupra
diferitelor categorii sociale i nu stimuleaz investiiile care necesit calificare
superioar, crend mijloace de diminuare a veniturilor supuse impozitrii.
Pentru a se obine unele efecte reale este necesar asigurarea unei stabiliti a
sistemului fiscal. Frecventele modificri i completri ce se aduc reglementrilor
107
fiscale creaz dificulti n aprecierea corect i aplicarea unitar a legislaiei

ficale. De asemenea, se apreciaz ca necesare creterea transparenei sistemului
fiscal i asigurarea unei baze stabile de impozitare.
n acest context, este necesar continuarea eforturilor n urmtoarele
direcii: creterea transparenei sistemului fiscal; diminuarea discriminrilor i
exceptrii de la plata impozitelor indirecte i a taxelor; asigurarea unei baze
stabile de impozitare; reducerea taxelor vamale i uniformizarea tarifului vamal n
conformitate cu acordurile internaionale ale Romniei; perfecionarea sistemului
de administrare a colectrii de taxe i impozite i reducerea costurilor acestuia
(inclusiv prin pregtirea adoptrii i aplicrii acquis-ului comunitar n privina
administrrii taxei pe valoarea adugat i a accizelor); reducerea i prevenirea
evaziunii fiscale.
Toate aceste msuri care s-au luat i se vor mai lua n cadrul reformei
fiscale au scopul de a oferi liantul procesului de reform economico-social i s
asigure n perspectiv scopurile de cretere a exporturilor, de limitare a inflaiei,
de accelerare a procesului de privatizare i restructurare i de reducere a
fluctuaiilor i a instabilitii economice.
BIBLIOGRAFIE
1. M.Adochitei si colectivul
-Finantele intreprinderii , Editura Didactica si

Petagogica, Bucuresti, 1998 ;
2. M.Boulescu
M.Ghita
-Control financiar , Editura Eficient,

Bucuresti,1997 ;
108
3. I. Condor
4. Brezeanu P.
Editura
-Impozitele,taxele si contributiile datorate de persoanele juridice , Editura economica, 2000;

Fiscalitate Concepte, Metode, Practici,
economica, Bucuresti, 1999 ;
5.Gavrila T.
Economia si gestiunea intreprinderii,Editura

Era Bucuresti, 1998;
6. Juravle V.
Metode si tehnici fiscale ,Editura Rolcris,

Bucuresti, 2000 ;
7. Juravle V.
Tatu L.
Fiscalitatea aplicata in economie, Editura

Rolcris, Bucuresti, 2001;
8. Mosteanu T.
Reforma sistemului fiscal din Romania

Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti
1999;
9. Nistoreanu V.
Finante si gestiunea financiara, Editura Era,

Bucuresti, 2002 ;
10. V.Raileanu,
L. Olimid
A.Stoian
I.Nisulescu
- Contabilitatea si fiscalitatea intreprinderii,

Editura Tribuna Economica,
Bucuresti, 1995 ;
11. I.Stancu
- Finantele intreprinderilor.Analiza si gestiune

financiara, Editura
Economica,Bucuresti,2000;
12. Vintila G.
Gestiunea financiara a intreprinderii Ed.

Didactica si Petagogica, Bucuresti, 2001;
13. Voicu M.V.

Voicu U.
Finante publice , Editura Era, 2002,

curs si caiet seminar;
14.***
- Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr.

744/2001,publicata in M.O.
nr.785/11.12.2001;
15.***
nr.643/2002;
-Legea bugetului de stat pe anul 2003
16.***
507/2003,
- Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr.

publicata in M.O. nr.853/02.12.2003;
109
17.***
-Legea societatilor comerciale nr. 31/1990,

in M.O. nr.126/17.11.1990;
18.***
privind
-O.G. nr.7/2001,actualizata pina la 2003,

impozitul pe venit;
19.***
-Legea nr.493/2002 pentru aprobarea O.G. nr.

7/2001 privind impozitul pe venit,publicata
in
M.O. nr.543/25.07.2002;
20.***
locale
-O.G. nr.36/2002 privind impozitele si taxele

publicata in M.O.nr. 92/02.02.2002;
21.***
alte
-Legea nr.19/2002 privind sistemul de pensii si

asigurari sociale, publicata in
M.O.nr.140/01.04.02
22.***
profit,
- Legea nr.414/2002 privind impozitul pe

publicata in M.O. nr.456/27.06.2002;
23.***
instructiunilor
- H.G. nr.859/2002 pt. aprobarea

privind metodologia de calcul a impozitului
pe
profit,publicata in M.O. nr.640.29.08.2002;
24.***
25.***
procedu-
- Legea 571/2003, privind Codul Fiscal;

-Ordonanta nr. 92/2003, privind codul de
ra fiscala.
110

Analiza, Diagnosticul, Structura Impozitelor Directe de La Persoanele Juridice

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Judul Asli

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Analiza, Diagnosticul, Structura Impozitelor Directe de La Persoanele Juridice

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

ANALIZA, DIAGNOSTICUL, STRUCTURA

1.2. Structura organizatorica a societii

Cap.II. IMPOZITELE DIRECTE

2.1. Aezarea si ncasarea impozitelor directe in sarcina agenilor

2.2. Analiza veniturilor fiscale ale bugetului de stat in perioada 19982003

2.3.2.Determinarea profitului impozabil

2.3.3.Calculul si contabilizarea operaiunilor privind impozitul pe

2.4.1.Calculul si contabilitatea operaiunilor privind impozitul pe

2.5.1.Contabilizarea operaiunilor privind impozitul pe dividende

2.6.Impozitul si taxele locale

2.7.Contributiile pentru securitate sociala

2.7.1.Calculul si contabilizarea operaiunilor privind alte impozite

Cap.III. STUDIU DE CAZ

3.2. Calcularea principalelor impozite directe

3.3. Studierea evoluiei gradului de fiscalitate la S.C.Semrom Muntenia

Cap.IV ANALIZA INFLUIENTEI IMPOZITELOR SI TAXELOR

4.2.Politici fiscale la nivel de ntreprindere

4.3.Analiza si impactul fiscalitii la nivelul agenilor economici ai

Cap.V. CONCLUZII SI PROPUNERI

1.1. Prezentarea societatii:

Societatea comerciala "SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM

preluarea,prelucrarea si comercializarea semintelor de cereale si plante tehnice.

cu mijloace auto care sunt

Societatea are organizat pentru unele sectoare, activitate sezoniera

premiere pentru salariati, pentru acoperirea fondului de

1.2 Structura organizatorica a societatii

Din punct de vedere organizatoric conducerea societatii se prezinta astfel :

- indruma , coordoneaza si activitatii financiare si de

- normarea consumurilor , contabilitatea , intocmeste

- asigura toate conditiile

realizarea programului de balanta contabila si situatia

- organizarea produciei si economico financiari;

realizatea unei productii de a muncii;

nalt nivel calitativ;

- organizeaza inventarierea realizarea productiei in

financiar intern si controlul

Obligaiile principale ale personalului

-decontarea presupune solicitarea in termen a sumei datorate si

compartimentului financiar-contabil. Personalul din acest compartiment este

beneficiara, este obligata sa efectueze plata produselor preluate sau trecute in

completate de personalul din compartimentul personal-retribuire se reemit

Persoanele din compartimentul financiar au obligatia de a retine din

1.3 Notiuni generale

activitatii executive in domeniul

finantelor publice, este executata de catre guvern. Statul isi indeplineste

Aplicarea legilor fiscale, asigurarea bunei functionalitati a mecanismului

Cele mai importante surse financiare publice sunt de natura fiscala si

nerambursabil. In schimbul acestora, platitorii nu pot solicita statului un

persoane fizice sau juridice in sarcina altora. (Exemplu: in cazul impozitului

impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil, stabilirea marimii materiei

admita acordarea inlesnirilor legale. De asemenea, pentru platile efectuate in

remarcata o anumita accentuare a rolului impozitelor pe plan economic,

In categoria factorilor proprii sistemului de impozite, care influenteaza

procesul asezarii, urmaririi si perceperii impozitelor parghiile

sistemului fiscal, dau posibilitatea ca prin aparatul sau specializat sa exercite,

2.1 AEZAREA I NCASAREA IMPOZITELOR DIRECTE N SARCINA AGENILOR

Impozitele i taxele sunt componente tot mai importante ale vieii

punerea n funciune a unui mecanism fiscal, a unor metode, tehnici i

prin aplicarea crora s fie satisfcute i respectate principiile fiscale.

Prima metod, evaluarea indirect, se bazeaz pe informaii colaterale.

pltitorului impozitului, prin aplicarea unor cote procentuale asupra obiectului

contribuabililor a cuantumului impozitului datorat statului i a termenelor de plat

ANALIZA VENITURILOR FISCALE ALE BUGETULUI DE STAT PE