'

in te

,f!

-.'

:^N

t.

.:.;1..'f'..'.

-1:_,.

--.:17i

1.1

Ii4

6 ii3P

'

.i"

e,,,)

-4,

-.--

''''',.

'

,.
ro

--- ...k

'

...-.),

..."!

-1

,-,,
, -- \ 1.,,,,,,
'....- A.

'

-4

,..

,_. n

97

''''' - '

..,,

, .c.-1 "gi

''' :,..

.,

,z7

1:7

,,.

.4.,,o.,..-

; I.

'

E,..

,t

-N

,,

'

.i.;17.-,

I
.

....

ei u
...T..,

...4' lu...,

...,L,..

'

.. ,

'''

_ r,.: .

4 7.

004 -

a -t

..._

,E

ir

nl

...

-/

,- _ _
,E,

,
)..

'

,
,

xi

.: -..-..

y 4,..

, II

.-

'

.--,

,,,

. .- '

. o...,..

. ',1

-,,_ ...

,'.n

'

'7.62\
,

rj ... r, :,,,t

,.. '4
N i1:' ir
.,,,, ,,), ,..

.-3

.-.,

. f. .- ,

'

.. ,.' .,'

!, a.)

,..,

'P-....,.., . N
.......

,,,, 4 , - ,..-.. -:

-, ,,,,i, ...:_,

' . -.

,,

;..
.......1_,-.,..,:e.., ,....,, -,.... -...1,_.,,.

(..

..-

>,

; ....
-,',
t

:'

4''

..

--.

-..

,5

,'.*Iiir r.'

.1: f.._....t

..,

''..--',.

.,.--..,

., --, : -

az.-"
..4,
.2...,-......r--

._

/--.Us "Ozt

1:41..b6

c`

,, -,.. ...

IIn- v

......142.!,--. ,,,:'4

--..;,----,..-t.....

:!-,,'"
. ". F

1,-, 6 s,

.-

:4N .

..,- rit ii,ort, .-w;;;.-.-: -:;.;.:-. ,e,.... r 0: i.,.. ..,,c,..,,- ,_.. 4'.rt4 74- .11 .),I:etto z-., -V' -4

...,...

N. IORGA

1STORIA ROMANILOR
PRIN CALATORI
EDITIA a II-a
aclAugitil

Vol. L

BUCURESTI

EDITURA CASEI SCOALELOR

1928

I.

Rana' la jumatatea veacului

al XVIIlea.

I.

Innainte de Intemeierea Domnillor

Cglatoriile In plmntul romanesc Incep abia de la
sfrsitul veacului al XIV-lea. O observatie preliminard: de ce Inainte de 1389 nu-s cglItori cari s fi
strgbatut tara noastr i s fi lgsat o de,scriere a acestei teri? N'ar fi o pagubg esential dac n'am
cunoaste unele din scrisele calgtorilor din veacul al
XVII-lea si al XVIII-lea, pe cand, dac am avea pentru anii 1350, ori pentru o dat din secolul al XIII-lea,

lucruri privitoare la noi, ele ar fi de un folos exiraordinar, dat fiind c primele documente privitoare la Tara-Romgneascd, serse In limba latina
si mai tarziu In slavong, supt influenta vecinilor
de dincolo de Dunk're, Bulgari i Sgrbi, dar mai ales Sgrbi, siint abia de prin anii 1370, iar, In ce priveste Moldova, documentele, afarg de anume leggturi
cu strgingtatea, ant Inc mai recente. i cronicile,
sau cela ce precede cronicile totdeauna, analele, in-

semnAnd In ctiteva cuvinte evenimentele, nu pornesc decat ceva mai tarziu, prin secolul al XV-Lea,
si ele cuprind numai InsemiAri dupg polemioele
pgstrate In mandstiri, In leggtur cu ctitorii lor,
and numele deosebitilor Domni i, ici i colo, amintirea unei lupte. Dar, afarg de ctiva dluggri

franciscani, cari au mers In partile rilsaritene,

de dragul nostru, nu din dorinta de a ne cunoaste_
ci din nevoi de propaganda, ca.m prin anii 12501260, In tenle ocupate de Talan, pe cari misionarii
credeau sa-i poata cdstiga la credinta romana, afark
de notele pe scurt ale unui Jean de Plan-Carpin, ale
unui Ascelin i unui Rubruquis, cari toll vorbesc de

poporul la care veniau, iar nu de elementele supuse acestui popor, cum eram i noi, once stire
lLpsete pentru vremea veche.
Causa este c marile drumuri de comunicatie
Rasaritul
cu Sud-Estul european nu treceau prin
partile noastre. Si se lntelege bine de ce: pentru
nu exista o ordine asigurata. In aceste pa.rti i calatorii -ca.ulau totusi o siguranta a drumului i mij-

loacele materiale pe care trebuiau sa le alba pe acest drum. CAMora se cam prldau la noi, si, mai
tarziu, Guillebert de Lannoy, pe vremea lui Alexandru-cel-Bun, a fost jafuit; i alti calatori Inseamna

aceste pradari, de si Domnii Intrebuintau amnia

toat energia ca sa opreasca acest lucru.
Am mai putea spune, chiar de acum, Inca un lucru.

anume ca, de oare ce drumul mai scurt totusi irecea prin partile noastre, tenle romanesti a-u fost
i din caus ca populatia noastra ajunsese la o constiint superioara despre puterile
sale si despre tintele pe care le puteau urmari a-

Intemeiate

ceste puteri, dar si din nevoia de a avea un pazitor aL

druinului mai scurt care trecea prin teritoriul nos

tru. Atunci Domniile noastre au fost fundate i ca
mijloacele materiale date de drumetii negustori pe.
aici.

In,ainte de aceasta Insa erau doua drumuri marl

caire Rasdrit: unal trecea la Nord de Moldova de
mai tkrziu, prin partile Galitiei, pornind din Europa

central, din pdrtile germanice, spre a trece In stepa

ruseascd. Drumul acesta era foarte natural, filndca,
iniainte ca sd.-1 bal misionarii in secolul al XIII-lea,
fard Indoiald ca-1 lAtuser atia negustori germani.

Monede germane se gasesc nenumdrat de multe In

slepa, rdsdriteand. Negustorii fdoeau parte din acea
vasta asociatie medievald care se numia Hansa si pe
care o formau Lilbeckul, Brema, Hamburgul i alte
centre ha,nseatice. Mergeau pe aceastd cale de Nord
si pdtrundeau pana foarte adnc In partite Novgo-

ro lului. 0 parte dim orasele rusesti au fost intemciate prim acesti negustori; asezdmintele pe care
le-au conservat aceste orase pand tilrziu In secolul
al XVII-lea Ant asezaminte germanice, avdnd
drept, prin, -urinare o basa de jurisdictie, cu totul
deosebit de dreptul consuetudinar, de obiceiurile
inant-ului ale Rusilor i Slavilor In genere.
Un alt drum, eare ducea cdtre Peninsula sud ,!stica
a Europei, catre Peninsula Balcanicd, trecea prin
Un,garia, strAlAtAnd-o In diagonald. Drumul acesta
era obisnuit si pe vremea Bizantirfilor: el ajungea In
'Art& Belgradului si la insemnata cetate care a
fost Iii evul mediu Branicevo, se cufunda pe urind.
In. vasta pad-ure sarbeasca i bulgdreascd, ce ocupa
un. teritoriu imens. Partile dintre Ni s Vidin erau
cuprinse de acea foarte mare 'Allure, cum i prin
alte pArti din regiunea aceasta rdsdriteand existau
codri imeni, ca acela de la care Teleormanul
luat numele (Dell-orman inseamnd pddure mare",
si este un Dell-orman si in partile dobrogene, uncle
iardsi a jost, deck, o padure mare). Si in, partile judetului Ilfov exista padurea cea mare a VIdsiei,
carii amintire s'a pastrat In limba, pentru cd Inca
In secolul al XVIII-lea padurea exista. Tot asa
In. Moldova afldm codrul Chigheciului, de unde un

Tin,ut Intreg s'a numit Codrul, si in judetul Dorohoiu pg.durea care Incepea la gura Hertei si pe
care o pomenesc anecdotele populare.
Se strKbglea, prin urmare, pKdurea aceasta mare
Arbeascit si se mergea cdtre Adrianopol i Constantinopol.

In felul acesta noi eram cuprinsi, ca o regiune

fr rost pentru. culturK, In triunghiul care se fIcea
intre aceste dou linii de dru.muri.
La de ce n'au tre,cut cdldtori prin partile noasire In.ainte de Peter Sparnau i Ulrich von Tenn.stiidt,
la 13891.

Dar, dac am fi avut o descriere de cAltliorie prin

pri1e noastre Inainte de 1839, iatd ce ni-ar fi pu
tut povesti diritorul, i de data asta ne substituim

lui, cu informatii ap:Itate pe alte

Acela care, In loc sA se Indrepte spre Belgrad prin
Un.garia-de-Sud, ar fi luat drumul Ardealului, de

acolo ar fi trecut, cum au trecut Cavalerii Teutoni,

dup 1200, In pgrtile Umpulungului,
unii pretind cA i prin pArtile Buylului, dar nu gAsesc
nicio dovad pentru aceasta. Si de la Campulung ar
fi coborat pe Raul Doamnei in valea Dmbovitei,
iar prim acea vale, Mil s ating4 Targovistea, asezat
pe valea altui ru, Ialomita, ar fi ajuns la Bucure$li,
care pe vremea aceasta era un simplu sat, fArd cela-

lea de mai tirziu, in Umbra cAreia s'au desvollat

Bucurestii vechi, pe malul cellalt. De la

satul

urmasului mosului Bucur ar fi trecut la Giurgiu,

si pe la acest vad ar fi ajuns in Peninsula BalcanicA.
S n.e punem In locul cdilitorului de atunci si
Manuscriptul cAlAtoriei se aflA In biblioteca de la Weimar ;
1-am retipArit in Acte fi Fragmente privitoare la istoria Romlnilor, III. CAlAtoria, analisatA in Istoria Comerfului a mea, I,
cuprinde numai localitAtile din cale.

dam o impresie a principatului Terii-Romdnesti asa

cum el exista atunci.

Cine, pe la 1260-80, ar fi luat drumul Ardealului,

ar fi gasit o Tara-Romaneasc pe care noi, astazi,
trebuie s facem sfortari de minte, Inldturand anume
prejudecati i idei primite In coald, pentru a o Intelege. Tara-Romaneascd, In constiinta poporului nos-

tru, Insemna tot pamntul locult de Romani asupra

cdruia nu s'a intins o stapnire straina. Evident,

Romnii din vremea aceia nu erau In stare sa zugraveasca. aceasta Tara., ei cari n.0 scriau si nu ceLiam; cu toate acestea nu stiu daca e mai bine sa

aibd un. popor o harta pe care o poate zugrdvi,

dar nu ar putea-o apara, dect s aibd o tara pe
care sd stie a o apara fr sa. fie In stare a o zugravi.
Tara-Romaneased Insemna o conceptie absolut ro-

manti, pe de o parte, si, pe de alta, absolut moderna, fancie epoca modernd tine sama de dreptul
n.ational si de configuratia geografica, cu hotarele

ei naturale. Poporul nostru s'a Indreptat dupd lucruri pe care alte popoare le-au neglijat. El si-a
Inchipuit tara lui totdeauna In legaturd cu intreg
trecutul si tot pamantul pe care 1-au locuit ai lui.
Deci, can.d In anume documente unguresti se Int111-

neste pomenirea terii" sau a padurii Romanilor",

nu trebuie sd ni le Inchipuim cu caracter local, ci
in legaturd Cu aceasta conceptie populara, asa de
veche, asa de vasta, asa de dreapta si asa de fecunda, care este a Terii-Romanesti de caracter na
tional si de configuratie geografica naturald.
Intrnd In Ardeal, se vedeau orase In formatiune,
care fireste nu erau romanesti, orase Intemeiate de
Sasi pe basa privilegiilor date de regii Ungariei eu
cateva decenil mai lnainte. Orase Inca foarte noua,

10

desvoltate astfel din sate: Sasii cand au lost adusi In

prIrtile acesrea nu au venit numai din regiuni pur germanice, ci mai. ales din acelea renane, unde sangele
galic e foarte mult represintat; limba lor e foarte apropiat de dialectul alsacian i titlul pe care si-1
dadeau odinioarl e de Flandri", din care Romfinii

au fAcut Flondor, cum au fAcut fleandurr din

postavul de Flandra.
Era o deasebire vddita intre satele lor i satele roastre. Salde Sasitor, fiindcA ei veniau mai mull. din
partik Rinului, aveau un earacter coherent, roman, ca
case lipite, cum stint cele italiene sau francese, pe
cnd satul barbar, trac,este campus din case risrpite.
Incunjurate Cu gard, avnd ogorul in alta parte,
iar tocmai la margene iezerul, sau helesteul,

piidurea. Dar faptul cA In Ardeal salde sgsesti se

intemeiaserl pe bas mai mult romanicA, a ajutat
foarte mult ca ele s'a se prefaca, potrivit nevoilor
economice, In orase; trecerea sate1or cu case com
pacte la orase a fost mutt mai usoarA, pe crind la
noi ceia ce a Impieclecat schirnbarea a fast tocmai
risipirea caselor, orasele noastre chiar pAstrand Ora
astAzi caracterul sAtesc In mahalalele lor.
Centrele acestea negustoresti din Ardeal erau
foarte mici; lnflorirea lor depindca, cu toate privilegiile de care se bucurar5. In curand, de deschiderea
de drurnuri, i drumurile nu erau nc deschise.
Marl de aceste tdrguri se ridicau ici si colo cetdfile
regelui Ungariei. Ele veniau dup5. pAdurea regelui"
acesta este sensul cuvntului Erdly, de 'rude
s'a- fAcut Ardealul, adec partea din pAdurea cea
mare rlsaritean care ajunsese in stitpilnirea regelui
Ungarici: (lupa aceastg. pAdure ultrasilvanr se in

dincoace de piirtile bihorene, regiunea de

dincolo de padure", Transsylvania.

11

In jurul cetatilor regelui Ungariei, cdidtortil putea

sit vadd un nunitdr de aameni stilt* din toate pdrtile
si asezati supt supravegherea i exploatarea dregdtorului numit de rege, iobagul fiind elementul militar
(numele poate fi peoeneg). Aici nu este o inovatie a
Ungurilor, eari nici n'au inovat nimic, ci au imitat
pedant, precum imiteazd toldeauna popoarele finice, uralo-altaice. E sistemul cel vechiu carolingian,
germanic: cum au Meat Carolingienii fatd de Saxoni,
In tinuturile locuite de aeestia prin mijlocul Germaniei i pdrtile mai arientale, tot asa au prooedal
Ungurii, pkagiind pe Carolingieni, astfel cum, mai
inainte de aceasta, Ii plagiaserd Slarvii din Panonia si
din AEoravia.

Poporul npstru insa, aici ca i aiurea, nu cunostea

decat Tara-Romdneascd, pe care o impdrtia pe Mari ;
ehiar i acuma poporul din Ardeal nu recunoaste

Ardealul deal dincolo de Olt si dincolo de Barsa:

Tara Olhilui nu e Ardeal; si tot asa Tara Bfirsei e
in afard de Ardeal. Chiar in pArtile nordice i nordvestice sfint tinuturi care Wan nimic a face cu Ardealul, precum tara Oasului, de la Havas, care
inseamnd in ungureste munte, i Maranturasul, al
cdrui nume vine de la una din apele care curg in aceste pArti. In pdrtile de dincoace este tara Jiiului, tara

Oltului. Nu se mai ziee astdzi tara Argesului, tara

Prahovei, tara Ialomitei, de si s'a zis fdra indoiala
otlinioard, si de acolo vin numele judetelor i astazi,
elci judetul Prahova inseamnd tara Prahovei i judetul Ialomita, tara Ialomitei; de aici vin si o multime de nume de familii, Prahoveanu, Ialomiteanu,
etc.

Iar dincolo, in AIoldova, era tara Siretiulut.,

tara AIoldovei, de unde s'a fdcut principatul Afoldovei,

iardsi nutne 'de famine ca Sireteanu aratd cd ve-

12

ehea conoeptie populard trdieste In masele de la

sate si pind astAzi.
Deci, cAldtorul ar fi trecut prin partea de Tard-Romaneascd ocupatd acum de Unguri, pe lang oraele care abia se injghebau, pe langd. cetdtile In jurul cdrora se strangea o populatie terdneascd mai

inuit sau mai putin liberd ori oea In general neliberd, din care fAceau parte si Romanii. Dac ar fi
mers mull mai spre Rdsdrit, ar fi Intalnit, am
,zioe, o zond de supraveghere", care se gd.sia
mnile unor clemente unguresti desfAcute foarte de

curand. Fiindcd Secuii nu sant nici din vremea

lui Attila, nici chiar din timpul venirii Sasilor, ci
au fost asezati de Cavalerii Teutoni la granit,
tre Pecenegii cari se gdsiau In pdrtile noastre. Ei au
svenit In numdr mic si au gdsit o culturd populard
romdneascA, de unde pdn astdzi au o imbrdedminte
asdmndloare cu a Romanilor i Ii cultivd campul

In aoelasi fel; casele Secuilor sant fAcute, nu dup

modelul unguresc, care e imitat dupd casa slavogermanicd, ci dup sistemul caselor romlnesti; prin
urmare nu cu cotul la stradd, ci cu fata Intreagd..
Cu stalpi In tinda deschisd; de sigur c i folklorul
lor are o asdnidnare cu al nostru.

De la o bucat de vreme, cdldtorul ar fi amas

in Tinutul nou al Cavalerilor Teutoni. Cavalerii fuseserd In Palestina, la Locurile Sfinte, si Indeplini-

sell acolo functiuni permanente de cruciatd; pe

urrnd, ne mai putand trdi In aoeste pdrti pierdute
Aire Necredinciosi, au trecut In regiunile europene..
Inainte de a ajunge In Prusia, pe care au colonisat-o
in sens german mai tarziu, ei s'au asezat, prin con-

tract Cu regii unguri, In 01.We Brasovului. Au

intemelat cea d'intdiu adevdrat sdldsluire ordseneased. lu Ardeal, aici la Cetatea Coroanei" (Kronstadt),

13

Mug satul romn al Brasdului, pentru regele Ungariei. El au inceput i Biserica Neagrd, isprdvita
Insd mai tdrziu, dar de sigur cd incd In acest limp,
trebuia sa existe pentru Teutoni un burg, care avea i caracter religios i caracter militar, cum a
fost In Prusia Marienburgul i altele, iar cultul Maicii Domnului, asa de rdspandit si In Secuimea ramasd pios catolied pand azi, era elementul moral
de coesiune al acestor asezairi.

De la Brasov, cdldtorul ar fi trecut, tot pe drumul Cavalerilor Teutoni, dincoace, la noi, i ar fiajuns, cum am spus, in vechiul Cmpulung, pecare elementele acestea teutonice, ca i elementel&
sitsesti i unguresti care au fost colonisate de Teutoni in acelasi loe, 11 numiau Langenau (Au inseamnd Cdmp, de uncle finala, care se intalneste asa
de des la sfdrsitul localitAtilor germane din Rasarit). Langenau, ve.chiul oras teutonic, avea In contrul sdu ca miez de asezare un turn si o bise
ric catolicd. Aceastd bisericd din Cdmpulung avea
oarecare reputatie: In secolul al XV-lea se vedea aici
o urairt a piciorului Sfntului Iacob.
Avem stiri documentare care aratd cd opera de des.
nationalisare a elementelor venite dincoace de munti,
la Cmpulung, Incepuse de pe la 1200 nc i cd
oamenii pardsiau, nu numai limba lor nationald, dar
si credinta ion catolicd, pentru a Infra in ortodoxia
noastrd. O sc,risoare a Papei se pldnge c acei fal$
episeopi", necanonici, shismatici, cari erau

noslri de mdndstiri, din schituri de lemn, fac sa

Sc piardd sufletele colonistilor veniti dincoace de
munti.

De la Cdmpulung mergiind mai departe, clttoiul

ar fi Intalnit tot sate romdnesti, avAnd intru toale
Infdtisarea din timpurile noastre. Satele acestea cu-

14

prindeau numai rude, toti locuitorii uaui sat scobordndu-se din acela0 sir-Amos, al cdrui pdman,t se
cherna mosia lui 0 al cdrui nume Sc pomenia In, mimele satului i in numele fiecdrui membru: Albestii
1nseamnd urmaii lui Albu. Pdmn,tul era al strdinowlui care tdiase codrul, care scosese rAddeinile,
inlAturase pietrele i fAcuse ogorul. Si el nu era im

Ortit: ca la vechii Germani, fiecare lua atilta ogor

cat pulea lucra, in proportie i cu ealitatea de rudenie, i Cu numdrul membrilor farniliei sale. Nu
era iardsi exclus, fiind oameni putirti i teritoniul
mare, sistemul, pe care-1 preconiseazd i unii agronomi moderni) de a se muta partea cullivabild de

la un loe la .altu1, iar restul locului sd rdmaie necultivat, pentru a se ingrdsa de la sine sau prin
paterea turmelor.
Vite erau pretutindeni, in numdr foarte mare:
turme de oi, cirezi de vite albe .fiin.d mai putine.
Boierii, prin Oltenia, mai ales, cresteau i porci,
Inteo epoca ulterioard, dar acum nu erau incd boieri, i basa culturii de vite a teranului o forma oaia.
TreeAnd cAlotorul prin satele acestea, de-a lungul
vdii Ddmbovitei, ar fi iutlnil in cilte un sat mai
mare un. jude, peste un grup sdtesc care se cherna
poate popor, termin pd.strat In nomenclatura aplicatit
la vii i In aceia a parohiilor (se zice a fi cineva de
popor" la cutare biseried). Foarte veche dregAtoria
aceasta a judelui... Cand au fost Visigotii prin Or-

tile noastre, ei erau, nu supt sidOnirea unui rege,

ci a unui jude: judele Atanaric. i, de oare ce aiurea Vi0gotii n'au trdit supt juzi, aceasta a flcut
se presupuie c hied de atunci, pe la 370 dupd Hris-

tos, noi aveam obiceiul de a tili supt juzi. Se dusese puterea ImpAratului, i populatia se organisase de. la sine, dupd nevoi elemen,tare. Adaug un lit-

15

oru care nu s'a observat pana daunazi: c. in Italia,

pe vremea navalirilor barbare, dupa." disparitia Imperiului roman de Apus, toti sefii populatiei se
chemau judecellori. In Sardinia, care n'a fost alcatuita altfel deck popular, a ramas sistemul guverna
rici prin juzi pana aproape de timpurile moderne.
Lucrurile acestea trebuiesc, deci, luate impreuna: A-

tanaric, juzii din Roma si din alte pr, juzii din

Sardinia, chiar din Corsica, din anume vai ale Alpilor, pana in Tirol, datinele poporului nostru, pentru ea sa-si dea sama cineva cat de caracteristic romanic era acest asezarnant.

Acurn, peste toata valea, de la un capat la altul,

peste mai multe vai, era un. Voevod.
La Academia Roma)* raposatul Ion Bogdan a pus
intrebarea, nu cumva pe lnga terminul acesta, slay,
de Voevod, Insemnand conducator de oaste, am pastrat o bucata de vreme si un. corespondent romanese,

vechiul cuvnt latinesc de duce. Este cu putinta,

de si el nu se intalnestet.
Aceasta era functia superioar : Voevodul, atunei

In veacul al XIII-lea. Dar eram inr'auriti si de ca.tre vecini, i mai ales de c...atre vecinul de la Nord,

caci traiam in vremea aceia mai mult supt influen.ta occidentala, latina, exercitata prin Unguri.
Cea d'intaiu organisatie straina gotta pe pamniul.
nostru a fost la Severin: Banul regelui Ungariei, care
statea in oetatea ale arid urme se vad i astazi in
oras: turnul In ruine al Banilor din veacul al XIIIlea. Un dregator cu acest nume, in Croatia, batea
moneda care se numia, dupa numele lui, ban. S'ati
gasit multe exemplare din aceasta moneda, care era
Mai Oulu, Miron Costin are forma italianA de dual.

16

de o rdspAndire asa de larga, neat once alta a Ostrat la noi numek acesta, In loe sd fie numitd cu un
derirvat din latineste sau slavoneste. Totusi numele
de aspru" pentru moneda de argint suptire bizanLind pare a fi trdit foarte mind vreme la noi si nu
Mai intr'o epocA relativ putin depArtatil a dispdruti,
si perperul bizantin a pdstrat numele sdu, care e
xistd, oarte tArziu Ina, In numele dAjdii la vii, pcirpcirilul; cuvantul galben", pentru moneda c,ea mai
pretioasd, trebuie sd fie un termin extrem de vechitt,
cela ce inseamnd ca noi cunosteam aurul; banul de

aur se chema insil si- ban roe. Va sa zic era as

prul, oeia ce inseamna banul alb, era banul galben

sau banul rofu.
Voevodul acesta, de si supt influenta culturii apusene, cu toate acestea in mare parte era teran, si tot
ceia ce formeazd o Curte, eu dregdtori, cu ven ituri, nu

exista pe vremea aoeasta, s't nu existau niel veni

turile care se culegeau mai tarziu de la negustori, la
vdmi, ci si judele si Voevodul trdiau din veniturile

lor teranesti si din acelea care veniau din gloab5.

Calul se zice si azi gloabd, pentru ed in timpurile
vechi o unitate de platd era el, calul, de unde si
Domnului de mai tarziu, cnd era vorba sd i se
facd un. dar, i se dddea un cal de cAldrie.
Mai tArziu insd V0aVOZii trdiau dupd ()Weilll nobilimii unguresti vecine si, cand s'a ridicat la Arges
piatra de pe mormantul lui Vod Bdsdrabl, cdruia
ne-am deprins a-i zice Basarab 2, s'a gdsit fru,ntea
cu diadema de mArgdritare, trupul strns In mdtasd
cu stema angevind a crinului, mijlocul In cingAtoare
cu placa de aur frumos seulptatd.
' Poate sd fi disparut si din causa semnificatiei adiectivalc a
cuvintului.

2 Nimele e cumanic, din categoria celor cu sufixul -abd (Toxoaba, Talaba, Tancabd).

17

In pdrtile de langa Dunare, pe alunci, pe la 1260,

se puteau ntlni Insa, macar inteo nomenclatura
de judet, rmasitele altei Teri-Romanesti dealt TaraRomaneasca din munte. In sus, supt influenta Ungurilor, incepuse pe Incetul o lnchegare a VOCVOd ale] or. Un privilegin al regelui Ungariei, pentru
alti cavaleri deck Teutonii, pentru Ospitalieri sau
Ioaniti, pomeneste In vremea aceasta juzi ca loan
si FIrca i uzi cu atributiuni voevodale ca Litovoiu, toti acestia In partile oltene, ca si un \roevod care nu era jude si nu statea supt influenta

regelui, Seneslav de la Arges. Dar In partite de jos

fuse,se, Inc de pe la anul 1000, cu doult sute de
ani Inainte, o Inlemeiere de Domnie romaneascit, spri-

jinita. pe oetatile de pe malul celalt al Dunarii, pe

Silistra In. randul Intdiu. Cu atfita timp inainte ca
Argesul sa. fie centrul Domniei din sus a Terii-Romanesti,
i poporul facea, macar In Moldova vecina, o deosebire Intre Tara-de-sus si Tara-de-jos
a fost aceasta Domnie de jos a Terii-Romilnesti,
cetatea Silistrei rom.anesti, zisa de noi, dup. Durostorul roman, Darstor, care e foarte bine deslusita in
paginile vestitei scriitoare bizantine Ana Comnena.
In partea aceasta era un Voevod, Tatul, nume foarte

caracteristic r-omanesc, popular. De aid a ramas in

nomenclatura terii noastre ca o urmil despre acest
Voevodat numele de Vlasca, ce inseamnd Tard-Romaneasca"; i se zicea slavoneste fiindca, precum
pentru cei de sus limba Statului a fost Intaiu limba
pentru oei de jos era limba slavond (tot asa
In vechea terminologie slava a ramas Starichiajd,
care Inseamna Chiojdul Vechiu, iar In Moldova pa.-

rintele Bobulescu imi facea o paralela foarte interesant de sate care se chiama i slavoneste si ro-

18

manete ; acelasi sal are, ad-ecd, doud nume: unul

popular si altul de cancelarie).
DacA drumetul ajungea la Dundre, Giurgiul, In
formA de oras pe vremea aceasta nu exista;
numai un sat. Tot c2ia ea se spune despre Genovesi
pe Dundre, legenda cu San-Giorgio, dupA care s'ar
fi numit Giurgiut, 'are niciun temeiu.. Giurgiu e
fo:ma roniAneasca a lui Gheorghe, precutn, ra de
fo:ma bisericeasca Nicolae, Nicoara e forma populard. Mai tarziu, mull mai tdrziu, In. legzttura ca
vama s!zi Neul cetate, i lang cetale s'a strdus
oras.

Calatorul, negustor sau diplomat, care ar fi cereclat ceia ce era A. fie la jumatatea veacului al XIVlea Moldova, ar fi gdsif i aici juzi, dar ei erau mai
inchegati In Tinuturile de jos deck In IMoldova. Aceasta nu Inseamnil, cum s'ar crede de cineva jadecilnd superficial, cd regimul de juzi i Voevozi nu
exista i In Moldova, fiindc documentele nu-1 pomenesc. In cele d'intNiu acte de donatiune ale Domnilor Moldovei se Intalnesc totusi mentiuni ca aces-

tea: dau locul cutare mide a fost jude cutare

sau juzi culare, i cutare". Aceasta Inseamnd, deci,
c sistemul juzitor exista inc5, pe o vreme cand In
judecia e hotarul,
:Muntenia judecia sau judetul,
basa teriloriall, judetul e auloritalea , populatia

fiind mai deasd, mull mai deasg, s'a desvoltat

pana la situatia care dureazd i in timpul nostril,
eAci hotarul a 1.mas cam ca acela de la 1300. Fata
de deparlamentele francese, MAI de proportionate, de

pared ar fi fast trase de geometri, cum au si fost

trase dupd 1789, judetele muntene presintau forme din cele mai nesimetrice, fiinded ele corespund
traditiei de odinioard. In Molckva aceste asez5.minte

19

s'au use,at In samanta, Impartirea terii facandu se

dupa tinuturi, In legatura cu orasele i cet4ile.
In Moldova judocia i judetul au ramas, deci, cuprinse astfel in mica viata de sat. Tara s'a pastrat ast-

fel In vremea aceia mutt mai primitiva in cc priNeste alciltuirile romanesti, de si strabaluta de Influente straine superioare: unguresti i polone.
Daca, acum, calatorul se cobora pana la Dunarea-(le-jo, el afla aici doua importante cetrtti, anterioare Intemeierii Domniei moldovenesti, Chilia
pentru Bizantini neagra, fiindca era
Cetatea-Alba,
veche, iar pentru barhari alba, fiindca din padurile
lor piatra li se parea astfel.
Cetatile aceAea sant extrem de vechi. Chilia, care
se chiama Licoitomo, dupa numele vechiu al gurii
Dunarii.Gura I.upului"1, era asezata, nu unde este
Chilia Non hasarabeana, ci la Chilia Veche, din Dobrogee, In insuld. Aici pamantul acopere cladirile
ce vor fi fost vre-odata. Din.colo, la Cetatea-Alba Insa,

zidurile Sant extraordinare, cele mai frumoase din

tot Orientul; ele arat c puteau face Genovesii,
cari au venit tocmai. pe acest timp aici, capiltnd exploatarea Marii Negre, de la Paleologii restabiliti In
Bizant, la 1261. Aici era de sigur un targ mare:
veniau oameni din interior Cu grane, cu peste i alte
produse naturale, i corabii sosiau din toate partile.

Braila munteana poate c n'avea Inc fiint pe atunci, ci era numai un sat al lui Brae de unde
Braila, Brilescu, Brailoiu). Daca. Licostomul avea oa-

recare importan, Celatea-Alba, Maurokastron, cum

zieeau Bizantinii acestei Cetati-Albe, avea, astfel,
In mare parte monopolul comercial In basinul occidental al Marii Negre.
Si azi pe acest brat dunArean VAlcovul
inseamnA in slavonA tot ,Gura

VAlsan

cum observA d. G.

20

Aici era

vom vedea-o

si un episcopat. Ai nos-

iri alarnau pentru Moldova de Vitidica de CetaleaAlbti, prccum cei din, Muntenia de Vhidicii de dincolo

de DunAre: de cel din Vidin pentru Ardeleni si de

Silistra pentru Munteni. Pe la cetale se

lmbarcau si pelerinii rusi cari mergeau la Conscel de

tantinopol.

i Mc. o observatie: e cu neputintt sa se glseascd.

pe malul unui r'au sau pe termurile unei Mdri o celate Infloritoare, unde se fac schimburi importante,

Tara ca din acea,sta s nu se resimta si toat viata

Hinlerlandului, a regiunilor interioare.

Cei d'intaiu c1tori In veacul al XIV-lea

Principatul Terii-Romkneti era sd se Intemeieze
in apropierea anului 1300 la Arge, i, probabil, nu
la Curtea-de-Argq, ci la cetatea Argeului, credem:
Poienarii, iar Moldova era sd ieie fiinta numai pe la
1360. Sa incercrim, a ni Inchipui acum ce ar fi vdzut un caldtor care ar fi strdbdtut Tara-Ronadneased
in veacut al XIV-lea i mai ales In a doua jumdtate
a acestui veac. Aleg aceastd datd fiindcd, precum am
spus, Moldova_ nu se intemeiazd decal pe la junidtatea veacului al XIV-lea i Tara-Romdneascd nu
se consolideazd decal tot In aceia1 vreme, aa Incht
acel cdllitor care ar fi venit In a doua jumdtate veacului al XIV-lea ar fi vdzut mult mai multe lu-

cruri, mult mai bine definite decdt dac ar fi venit In Intdia jumdtate a ace1uia0 veac.
Inainte de aceasta Insd, cteva observatii bibliograf ice preliminare. =Mora din secolul al XIII-lea
snt, cum am vdzut, cdlugdri, misionan i franciscani,
din Ordinul Sfntului Francisc, Intemeiat de ptItind
vreme, cu misiunea,
rdndulEa, de a propaga
catolicismul In mijlocul necredincioOlor, Intre ca\ri
se cuprindeau i shismaticii de Iegea greceasca",

din pdrtile rdskritene. Chemarea lor este, mai ales,

22

de a aduce la crestinism pe eel mai importanti

pilgani din acele timpuri, cari erau Tatarii, cuoeriloril

ai une marl pdrti din Europa rdsdriteand, Intinzandu-se pn In Carpati, pe atunci. 0 mare activitate
a misionarilor franciscani s'a desfrtsurat pentru a
castiga populatia terilor noastre la catolicism,
secolul al XIV-lea. Foarte dese ori Domnii romani
au trebuit, 'din. motive politice, sd iscaleascd pelece de hartie" In ce priveste aderenta lor la Biserica romand, supt apilsarea Ungariei sau supt influenta Po!oniei, permitand slabilirea de episcopi
tolici la Siretiu, In. Aloldova, la Severin i chiar
Arges, in. Tara-Romdneasca.
Numele loe sant foarte bine cunoscute; activitatea

loe mai putin, fancied eran redusi la un cerc de

credin.ciosi foarte restrans. In Aloldova emu locuitorii

din orasele care abia se Intemeiau pa vremea necia:

Suceava, Sireliul, celelalte fiind ie creathide ceva
mai noud; iar In Muntenia episcopii din Severin si
Arges aveau supt pdstorirea loe numai un mic mimdr de colonisti veniti de dincolo de munti. 0 populatie romdneascil de aici care s fi trecut la catoli-

cism, se poate zice c aproape nu exista. Doinnii

jurau pa sfintii catolici mai pldcu;i. regelui Ung.iriei
spre a castiga In felul acesta simpatiile vecinului inai
pulernic i folositor In acel moment, pentru ca. ix,
urmd, dupd incetarea presiunii regale, s uite si desfintii catolid si de loate punctele de deosebire
tre ortodoxism i catolicism. Alai tarzia In Aloldova
s'a Intemeial o noud episcopie catolicil, pe langa cea
unde lucrau si cdlugarii dominicani
din Sireliu,

sau predicatori, episcopia din Baia, lnga biserica

lui Alexandru-cel-Bun, fdcutii pentru sotia lui
tuand, lingala 1. Episcopatul de la Bacilti, Inca mai
1 De unde satul Ranghilestii, in judetul Botqani.

23

nou, a tritit loarte mult vreme, aviind legaturi cu

Polonii, numai p_mtru Secu'i satelor unguresli cc
se intind NBA acum in plirtile din spre munte ale
judetului &tan si in judetul Roman, plus dourt
alte sate in Tecuciu. Cel de la Cetatea-Albil n'a functionat decal intilmplittor.
Afar de cAlMorii acesti misionan, nu se intilmpinii
alti. Si chiar acesti Italieni, Unguri, Germani din
pArtile vecine cu Slavii, de prin Siteia, ca intemele-

torii episcopiei de Sireliu, nu erau cArturari ca

acei din secolul al XIII-lea si nu simtiau niciun M

(le chemare s pttie in scris lucrurile pe care le

vedeau.

Foarte rare ori, in tot decursul secolului al XVlea afra'm peleriM cari sit treacil pe la noi mergilnd

Lomrile &lute. Ei puteau sit meargrt mai usor imbarcndu-se in porturile italiene ori sit apace drumul
unguresc-srbese pe care 1-am aratat. De la (Mush,
n'a Arnas scris deck numaiNce spun acci Peter Sparnau i Urlich VOil Tennstiidt pe cari -am pomenit
mai sus.
Pelerini erau insA i acei cari rnergeau in cruciatA

contra necredinciosilor. In riindul acestora putern

pune pe vestitul Schillberger, Bavares, care a brat
parte la expeditia_ din. Nicopol impotriva Sultanului Baiezid, expeditic intrilTritis5. de -regele Ungariei,

Sigismund, care avea foarte mulle legaturi ca Apusul, fiind din Casa de Luxemburg, pe trei sferturi
Fran.ces; el a fiicut apel la cavalerii de acolo, cad

vcniau din Franta, din Burgundia, ca acel Jeansans-Peur, care, pe urrnit a fost (luce si a avut cariera tragia ce se cunoaste, ori si din Suabia gerNarnberg, Frederic de Zolmaul, ca burgravul
tern. Duprt infriinvre, multi dintre In4ari - pe cfnul
Sigismund fugia pe Dunare ca sa ajungd, incunjurnd Peninsula Balcania, pAnI in Dalmatia

24

trecut pe la noi, unde au fost deshrrcati de haine,

dup mdrturia lui Froissart. Alta dintre luptAtorii nerrscumpdrati au ramas robi la Tura Untd dintre ei a fost i acest Schiltberger, care a stat vre-o
doudzeci de ani In Imperiu: scdpand intr'un tarziu,
a venit la intoarcere prin pr.rtile noastre, pe care deci
le-a vazul la 1396 In calitate de crucial si dupd 1420
ca brtran drumet obosit, care se duce spre ca.a.

Alti pelerini luau drumul, care era al pelerinilor

rust, poloni, lituanieni, dar mai ales al ortodocsilor

rusi, crtrelea-Alba, strabdtand o parte din basarabia, pa la localitatea, pe care unul dinire dansii
o numeste ,,Mitirivi Chisini", In legaturd cu cuvantul din limba slava care Inseamnd varnd, i Cu
Chisinau12, care ar t'i existat pe vrernea aceasta ca
sat. De la Cetalea-Alba era prilej ca drumetii sd fie
dusi la Constantinopol, de ande luau, sau drumul de

uscat, mai rar, sau drutnul de Mare, pentru a ajunge la Ierusalim.

In afard de cillugdri si de acesti pelerini inarmati
cari sant cruciatii, este, In sfarsil, si o altd categoric
de oameni cari au strdbdtul, fard srt serie, foarte adese ori aceste pirti. Dar, chiar efind nu scriu ei, se
serie despre dansii In registrele de socoteli ale oraselor lor, care au pdstrat In. felul acesta insemna-

rea alator name de oameni ce au strdbatul terile

noastre. E vorba de negustori.
In. vea.cu.1 al XIII-lea Lard indoiald foarte putini

nep,ustori treceau pa la noi; negotul, intru cat se

fdcea, se fdcea in.direcl: teranul nostru i fabrica singur toate cele de nevoie go,poddriei lui; lucruri care

si se aducd de la strrini si de striiini fr.rd indoiala

cr. nu prea erau, de i, in ce priveste pe fruntasii
Pentru editii v. bibliogrofia la lorga, Chilia i Cetatea-Albd.
' De la cuvantul popular care InseamnA cascada, gura' unui
rat], aici BAcul, care-si are si ,,cheile" lui.

25

societritli noastre, pe Voevozi, pe cnejii Cu atributii

precum am si ardtat mai sus

se Imbrdcau ca nobilii unguri din Ardeal i ca juNoevodale, acestia

panii sasi de la orase din aceiasi vreme.

Caci, In a doua jumdtate a veacului al XIV-lea, la
botarul n.ostru se Intemeiazd aoele patru importante
centre comerciale din care doud stint In Ardeal
dole. In Galitia, si se deschide astfel drumul pe la noi
care Rasdrit. Legdtura acestor drumuri cere i stabilirea unei ordini politice cum se cade. Negustorii,
am spus-o. 1111 Intrau oriunde; li trebuia spre a se
aventura sit fie siguri cd si mara lor si banii si persoana lor sant In oarecare sigurantd. Pentru aceasta
trebuia o politic". Politia" e In legdturd Cu ordinca
de Stat, si consolidarea politicd era deci cerinta bird
gres pentru lnceperea drumului pe la noi.
Cele cloud cetdti din. Ardeal, care fuseserd odinioard

sate si ajung In vremea aceasta numai sit fie orase,

sant cetatea Coroanei i cetatea lui Hermann, deci
Brasovul i Sibiiul; Brasovul fiind in legdturd mai

mutt cu tinuturile ce se Intind dincoace de Olt,

Sibiiul cu celelalte regiuni, oltene, de si negustorii
din. Sibiiu aveau putinta de a trece si pe cestillalt
terni al Oltului, pe la Slatina, care e si pomenit In
cutare privilegiu comercial din vremea aceasta.

Pe de altd parte, in Galitia, prin privilegii ale

printilor i regilor ruteni, Intdrite pe urind fiindca
aici a fost Intdiu o Rusie Rosie
de regele Poloniel, In secolul al XIV-lea se Intemeiazd cloud centre foarte importante, din care unul are legdturi necontenile cu noi, iar celalt era mai putin In mdsura
S.AloJoeasc drumul moldovenesc: de o parte Lembergul, pe care ai nostri 11 numiau, dupd cuvantul polon, Liov, iar pe locuitori Lioveni, i, pe

altd parte, Cracovia, pe care ai nostri o numiau

26

Cracaul. Negustorii din. Cracovia veniau mai rar

la n.oi, dar Liovenii era oaspeti obisnuiti ai

Drumul de mai trziu strabalea aceasta tara, ori
prin. Tighinea spre Caffa genovesa, ori prin Dorehoiu, Bolopni, Iai, Brlad, Chilia i Getatea-Alba,
iar mai trziu, cnd cetatile acestea au cazut In milna

Turcilor, decazand, drumul a tins catre Galati. Pe

la Hotin, In sfrsit, putit sil fie alta linie de comert.
legatura cu cel d'intaiu.
Drumul Lemberg-Caffa se cherna cel tteiresc. pe
cand celalt, care a avut o Intrebuintare mai importanta in ve.acul al XV-lea, dar era mult mai slab,
trecventat chiar in intilia jumatate a acelui secol,
era drumul moldownesc.

Acum sa vedem ce au putut sil. vadd si unii

altii, supt ce aspect s'au putut presinta tenle noas-tre acelui care venia aductind marfa sau indeplinia
functiuni religioase ori, In sfiirsit, era chemat pe aici
de cine stie ce imprejurari neasteptate ale viet.ii lui.
Acel care apuca drumul Carpati-Dunitre i de la.
Dun.a.re catre interiorul Peninsulei Balcanice,
acum In Ardeal o viata mult mai desvoltata. dect
inainte. Viata aoeasta incepea sa graviteze in jurul
oraselor- Cetatile regale ale regelui unguresc, ori
pierdeau cu totul importanta lor, ori pastrau impon-

tanta. numai In legatura cu anume izvoare de venit local, de exempla ,cle la minele de sare, pet
unde existau, ori se transformau si ele In orase de
Insemnatate mai mica, cum e casul pentru Turda,
pentru Dej, care fusesera odinioara cctti i, prin
aceasta situatie, capatasera o Intocmire o7aseneasca.

Drumul tindea catre cele doua mari emporii de

granit.i alc Ardealutui. Orasele se infatisau foarte

27

frumos: blsericile cele mari Incepuserl s' se ridice_

Biserica Neagr din Brasov, -biserica vast din Sibliu Mai de-o parte Clujul, un Klausenburg pentru_
Szqi (nu de la Klaus, Nikolaus; ungureste, Kolosz-

cetatea lui Kolo5z, pare a fi nume de impramut), 0 el, ca privilegii de comer, n'avea legAtttri
directe cu Transalpina noastrA In legAturd cu
mertul, bog4ia se desvoltase foarte mull; industria
era exercitatd de b.-esle alcdtuite duprt sistemul german: legAturile comerciale cu Germania erau asa de
dese, Inct once se petrecea In viata germana deacolo avea influentl asupra fratilor din Ardeal. Breslele acestea, supt influenta acelei vieti din Europa
centralrt, aveau i caracter militar si politic. CutarepoartA, culare parte din ziduri era aparata de cu
tare breasla, co:.-espunzilnd cartierului respectiv,
care se gAsiau mai multi mesteri de o anume categoric. Pietle eratt necontenit strIbiltuie de multimea
Atenilor cari veniau din imprejurimi, IntinzAnd cor-turi, satre, cum se Inlind pc -alocurea i pdnrt In zilele noastre, deprinzandu-se tot mai mult a cumpara
vr,

fabricatele pe care juptmil 1 scoleau In viinzare prin

prAvallik boltite, prin boltile care Incunjurau piat-t

(de unde boltd, boltas; pravalie e de origine

dar negot, negustor au rAmas latine).

In aceste pieti nu era rar s se Intillneasc i oameni de la noi, trimisi ai celor d'intAiu Domni, cari
veniau pentru tot felul de rosturi, ca sA cumpere
ceva pentru VocIA sau pentru boieri, ca s aductI
un dar judelui sau juratilor cari-1 Incunjurau, formnd Consiliul municipal al orasului sdsesc,
tran.smit vestea unui Domn mort si a urinastilui
care se ridicase In Scaun ori amenintarea izbucnirii
unui rAzboiu. Veniau toti acestia cu ceia ce se numeste In socotelile, Sasi!or ,,evangelium", vestea Mina.

28

chiar cnd nu era bulla. Ii gazduiau in anume case

Sasii, li dadeau de mancare si bauturd, tinnd sama
posturile noastre, facAnd socoteald de untdelemnul,

de pestele dat pentru acesti oaspeti veniti din TaraRomaneasca sau din Moldova, caci veniau i Moldoveni, mai ales la Brasov,
la Sibiiu foarte rar,
adesea i In alt centru sasesc, Bistrita, pe unde se
irece,a obisnuit la Baia si de la Baia catre Siretiu
Suceava.

Pe Muga negustori i purtatori de vesti bune"

erau ciliar de la Inceput i pribegi, nvini in luptele politice de la noi, pribegi bojen i Domni pribegi. Ei erau obiectul unui joc de bursa politictt

al Sasilor; daca pretendentul ajungea s capete mosia parintelui sau rudei sale, evident ca pentru .orasul ce-1 adapostia era un foarte mare avantagiu.

Dupd ce calatorul strabatea acest Ardeal, inviat

aeuni i Imbogatit Cu existenta oraselor, se trecea
dincoace prin trecatorile obisnuile, pe care le stiau
RomAnii de odinioard ca i cei de azi. Trecatoarea

ralcanul, era foarte rar Intrebuintata.; Turnul-Rosul In schimb, foarte des: pe acolo mergeau

earele Sibienilor zi de zi. In ce priveste drumul

Brwvenilor, el pornia pe la cetatea Branului, care
este pentru Unguri Trcsvar (de la un vechiu nume
romanesc: Terciu), iar pentru Sasi Thrzburg, cetate
foarte frumoasa, existnd i acum, si care poate da
o notiune a lucrurilor din veacul al XIV-lea. Acolo
stateau strajerii regelui Ungariei, domn al Ardealului,
unde-si linea Voevodul, dupit datina noastra. Stracine s'ar fi asteptat?
jerii acestia erau une ori
pana i arbaletrieri, puscasi englesi a fost un

cas In secolul al XV-lea, ceia ce nu trebuie sa ne

29

mire prea mult, clack tinem samk de originca apuseank a lui Sigismund de Luxemburg.
Se Infra astfel In Tara-Romkneasc a lui Vodk.
Une ori acela care conducea pe crtltor era un ckrAus din Ardeal, dar, de la o bucatil de vrcme, si
cred chiar pentru epoca aceasta, se formase o breasla
specialk de crkusi la noi chiar. Mai tarziu
cu nume deosebite, in legktur cu Tinutul din
care se recrutau: In veacul al XVIII-lea erau mai
mult, se pare, Prahoveni.
Drumul mergea mai departe de-a bmgul Dllmbo-

vitei, pe la Rucr si Dragoslave, De acolo, de la

Ruar, foarte cunoscut pentru Sasi si al ckrui nume.
se IntAlneste necontenit, a ckrui desvoltare e cu totul
specialk In ce priveste regularitatea strazilor, frumuseta cllidirilor dc oarecare traditie i de o bunk
gospodkrie In care se vddeste i influenta srtseasck,
se continu pe malul rAului pentru a sdri, pe urmd,
la cursul Ialomitei, ajungnd la Thrgoviste.
Capitala Terii-Romdnesti a rAmas pknd 'la juindlatea veacului al XIV-lea tot in. Arges; Basarab
vechiu, a stpilnit de aici; Alexandru sau Nicolae Ale-

xandru, fiul lui Basarab, s'a cobort mai departe

la CAmpulung, de unde vine d., pe cand In biserica cea mai veche de aici, cea catolick, se ponle-

neste un primar, un jude, un conte" sAsesc la

1300, Laurentiu, In biserica domneasck orlodoxkchiar

supt jetul Vldici, poate fi vzut piatra de mormilnt a acestui Nicolae Alexandru-Vodd, ingropat aici

la 1361, piatrd frumos skpat. In adnc, nu In relief, ca mai tarzin, care pomeneste, In limba slavon, acum limba cancelariei, numele Marelui Voevod.

Dupk Nicolae Alexandru, Vlaicu-Vod. sau Vladislav

numele e Imprumulat si el din Peninsula

30

Balcanied; mai ales in Bosnia se gdseste des numele

de Vlaicu, si de obiceiu numele ardta si legAturi de

familie s'a asezat mai la ses, la Targoviste.

Tdrgovistea din veacul al XIV-lea ni-o pulem

chipui dupd anume stiri, mult mai noi, dar aplicabile i pentru vremea mai veche, pentru ed schim-

/Ad esentiale nu se intlimplaserd. Getatea nu era

ineunjurat Cu ziduri de piatrd; cele de piatra,
(.1;n care au ramas arme, Vi11 de la Matei 13as.arab.

Vechea imprejmuire era o pahsada, din pari cu

impletite si acoperite cu lut, ca un gard leranesc mai mare, capabil de a fi aparal. De alminterea Thrgovistea trebuie sa fi tost asezatd pe locul
unei mai vechi cetati, unui tdrg de pe vremuri,
fiinded sufixul slavon isle" inseamnd toldeauna un
trecut, ceva care a fost acolo porumbiste, pajiste,
sdliste, etc.). La facerea tdrgului nou intrasera in
largd proportie oaspeti veniti de dincolo de munti,
catolici, Sasi si Unguri: o biseric a lor s'a pitstrat
pdnii loarte tdrziu avea la inceputul veactilui al
X VII-lea privilegii foarte intinse, stdpAnind salid Sotango, de pildd, i Bezdadul. ,Singurul fapt ed erau
aici Franciscani arata cd biseriea a fost Intemeiatd de

misionan, ca era, prin urmare, de o datd loarte

tlepArtata.

Evident cd acesti strilini forman miezul orasului,

lar de jai- imprejurul acestui miez comercial si
industrial stdteau srttenii nostri. Putem vedea si astAzi, in localitdtile 'ande cultura administrativg, ndvdlitoare i distrugdtoare de originalitate, s'a intins
mai putin, cum se formd odinioard un oras la noi.
nth', de exempla : Valenii-de-Munte : in jurul pietii

sunt cartiere care toate au name de \vein sate,

deosebite, Berivo:esti, etc. O cetate, o indndstire, o

31

pia15. de schimb patea sil adune si sd confunde cu

limpul satele vecine.
De la Targoviste clLtorul putea sd coboare la Bu-

curesti, care n'are nimic a. face cu bucuria", nici

cu ciobanul Bucur". Nu ciobanii intemeiazd satele;

ei sant culreierdtori de lame. Bucur trebuie sd fi

lost strabunul care In mijlocul plurii ce exista
si a l'ost restransd, de o parte In
.odatd aid
padurea Cotrocenilor, care a trdit foarte multd vreme

din care a rdmas parcul de astAzi, iar, de alta

parte, de pAdurea cea mare din Ilfov, pAdurea
, a gAsit un teren pentru gospoddrie agricold, facandu-si casa aici.

Bucurestii vechi, cum am spas, erau pe parteq

de dincolo a Dambovitei, unde este acum biserica Mi-

claditd de Mihai Viteazul, dar inainte de

aceasta exista fiird Indoial o altd bisericutd de lemn.
Curtea cea veche se afla acolo. Ceia ce se chiiund

.azi Curlea Veche e numai una din formele ulterioare, dincoace de Dambovitit, ale resedintei domnesti.

De la Bucuresti, asezati foarte bine, dominand

lreaga regiune de pe IndItimile lui relative, si capaIili dc a apdra drumul comercial, se Inainta In jos
cdtre Giurgiu. G'urgiul este, precum am spus, o formatte cergeneasca, ords.eneascd, relativ no-u. Vlad
Dracul, vorbind cu Ufl cruciat la 1445, spunea cate
pietre de sare a cheltait Mircea, tatl lui, pentru ca
s facd cetatea: pietrele de sare erau un articol de expo:t In Peninsula Balcanicii, un surogat de monedii.
In toatd aceastd strdbalere a Terii-Romanesti,

ldtorul avea a face cu o coarsitoare populatie teraneascd. .A.ceastd populatie era In lntregimea ei
liberd i stilpanitoare de pdmfint. Teoria care a

32

aparut mai tArziu, acum civa ani, a lui C. Gius'ar fi mers de la o stdpiinire boiereascd
mai apssAtoare cdtre libertatea tot mai mare a era-

nului, este, credem, ye/slid. Ea se sprijind pe ce

spun documentele, dar documentele se friceau de
bo:eri, si se putea gdsi un boier care s spuie cd a
deposedat pe terani? Vitalitatea In domeniul politic
si militar, biruintile csligate Impotriva dusmanului,

nu se pot explica decal prin majoritatea, dacd nu

prin unanimitatea unei populatii libere. Cu o natiune de sclavi sail: din care cei mai multi se gdsesc In atarnare, nu se face nimic nou, nimic durabil In desvoltarea istoriei universale.

Viata de sal corespundea foarte bine cu aceia pe

care am fixat-o mai sus. Toti sritenii
aceasta trebuie s'o addugim, toti sdtenii erau cop5rtasi ai mosiei, ai mostenirii mosului; fiecare dintre dnsii avea
In Intrebuintarea acestei mosii o parte corespunz5.t-oare cu descendenta lui. Aoeasta In teorie. In prctic
se putea ca vre unul, oricare ar fi fost des-

cendenta lui, sd fi avut mai multi copii, asa Inca

avea o parte mai largd; se putea ca putinta de lucru i nevoia de hrand sd fie mai mica, si In casul
acesta omul, care nu lucra cu elemente muncitoresti

pldtite, tuate de aiurea, se mdrgenia la mai putin

In ce priveste cerintele sale. Exista un fel de parte
ideald, care nu se cobora pe pdmant, a fiecdruia dinIre acei cari alcdtuiau comunitatea urmasilor acelui
mos care fusese Intemeietorul.
Mai tarztu numai, pe la 1570, cum vom vedea,
urma unei mari crise, au ajuns stenii ca, vAnzandu-si
partea, sd fie siliti sd o si delimiteze. Atunci vechea
frie de p'mnt
vecinul fiind totdeauna un frate

In Intelesul frumos al cuvntului, a disprut. Pentru moment insd satele formau si o unitate moral/

33

o unitate de sdnge si o unitate materialri. Acesta era

un element de viatd si. de putere pentru oamenii de

atunci.

Ca si la Germanii vechi, In co priveste apilrarea

terii salde mergeau solidar: la un. mutile semn
se

aprindeau focuri pe dealuri, toti se stangeau supt

conduccrea putinilor boieri cari strtteau obisnuit in
jurul lui Vod'd.

De sig-ur cd o parte din boierimea cea veche,

ambele leri, venia din ve,chii juzi i cneji. Prin urmare exista o boierime de origine romdneascd si in
ce priveste sangele. DemnitAtile i rosturile deosebite,

functiunile particulare ale Curtii eran insa Intprumutate de dincolo de Dundre, de la Bulgari si Silrbi,

fircste, dar numai ca transmitAtori ai obiceiurilor

bizantine, cdci boierii eran o imitatie, cu oarccare reminiscente pdgne, a funetionarilor de curte bizantini: Vistierul, Logofalul, ComisuL Stratornicul aratd
si In nume originea Ior greacd sau romano-greacd.

Transmiterea acestor forme s'a fdcul in secolul al

XIV-lea, supt influenta acestor vecini i in legaturd.
Cu Ineuseririle pe care familiile noastre doimtiloare
le legaserd cu vecinii de dincolo de Dttnare. In Constantinopol calitatea fiecartha dintre acesti dregAtori

era foarte strict fixatrt; ni putem inchipui insa ert

stricteta bfzantin nu era Indeplinita cu cca mai
perfectd exactitate la noi. Era o haina de itnprum, pe care o poartA eineva cu oarecare stiingkie,
si se putea Intampla ca acel care punta un nume sd
Indeplineascd, In acelasi thnp, si alte functii. La boierii acestia de modd slavo-bizantind se adrtugia unul
in legdturd Cu desvoltarea teritoriului
nostru national, Banul. Cdnd Severinul ajume sil fie
In legAturd cu Domnia de la Arges,
Ungurli au

34

intervenit adesea ori ca sh-si lea Inapoi stApdnirea,

In tot decursul veacului al XIV-lea i al XV-lea,
fireste cri Banul a trebuit sti ieie loe altituri
Domn.

Boierii azetia dispuneau de oarecare avere, aveau o

mdndrie de neam dacti veniau din vechi familii ase
zate In cutare sau cutare
se Ami. ns, Incit
din veacul al XIV-lea, boieri, foarte trufai, cari nu

erau de la noi, ci veniau din tinuturi cu o aristooratie mult mai veche decdt acea aristocratie nAscal-1M a terilor noastre. Erau pribegi de dincolo de
DunAre. Turcii IntraserA In Balcani; toti acei eari aveau un nume mare, cari Indepliniser. functiuni In-

semnate si dispuneau de bani, se refugiau la noi,

asa Incat terile noastre incepuserl sA adAposteasc
IncA de pe vremea aceia pe represintantii unei puternice clase adunate din deosebitele State ale Peninsuki Balcanic,e.

In mijlocul boierilor, avnd dreptul de a-i nutni

de a-1 scoate, drept-ul de a-i osdndi la moarte i folosindu-se une ori de acest drept, stAtea Domnul.
Cate un Domn vechiu, cum era Basarab, Insemna IncA

mai putin lucru; dar Nicolae Alexandru Incepea

acum,In independenta lui, cdstigatA prin lupte
lui, Basarab, biruise pe Carol Robert la 1330,
cdnd Ungurii trecuserA pArtile noastre, anumite atitudini; leghirile cu familiile domnitoare din Peninsula.

Balcanick se f Aceaa tot mai dese, si fiecare din aoeste legAturi adAugia sentimentului dinastic, pe care

vechii stpnitori de la noi nu-1 aveau. Erau IncA

Domni. improvisati, dar Mircea, care avea sdnge bizantin prin mama sa, Calinichia, era adoptat, oarecuxn, de Bizant.
Bizantinii aveau obioeiul In vremea aceasta, ca sA

35

castige aliante, s5. acorde unor stdpAnitori vecini titlul

de despoti, care titlu Insemna ruca Imparkteascr.

Dtkr el se acorda unui nepot, unui cuscru, cuiva care
avea, oricum, legturi de sange cu dinastia bizantink.
Despotul avea dreptul la anumite forme imperiale;

el purta, ca si Impkratii din Constantinopole, purpura, avea dreptul sk Incalte coturnii rosii i sk
intrebuinteze In vesmnt coloarea rosie. Rosul era
intrebuintat, exclusiv, i pentru peoetluirea
pentru monograma stkpanitorului. In chipul
lui Mircea-cel-BAtran si al fiultti sdu Mihail, care se

vd pank astkzi la Cozia, vulturul cusut cu aur al

impkratilor RI,zkritului se deosebeste foarte bine. Coreana pe care o poartk In biseric. Domnii nostri din
acea vreme este de sigur In legdturk cu conceptia
domneascA", ImpArkteasa, pe care poporul
flcea despre cpeteniile sale, dar si cu aceasta admitere

In siluatie de paritate din partea Bizantului: Mircea

purta aceiasi coroank i aceleasi atribute exterioare

pe care, de alminteri, le poartk despotii bulgarogreci de la Chiustendil, unde era o stlipanire locala
ai cArii efi, Constantin, Ioan, stAteau In legkturk cu
Bizantul i cptaserk dreptul de a purta i ei a-

tributele despotale. Mai tkrziu, cnd In Serbia nu

vor mai fi nici Tari, nici crai, stefan al Serbiei de
la Inceputul veacultil al XV-lea, fiul lui Lazkr, va
li despot al Serbiei i va purta aceleasi atribute.
De sigur ck aoesti Domni aveau i In constiinta
sine Insii alt rost decast Domnii modesti pe vremuri.
Din ce In ce li plkcea mai mult sA aibk o Curte, o
-cancelarie, sk dea porunci bine stilisate, copiate frumos de oei mai buni caligrafi de dincolo de Dunkre;

din ce In ce mai mult se dedau la deja

aceasta a fkcut ca Mircea sk asocieze la Domine pe

fiul sku Mihail, care libera diplome alkturi de ta-

36

frit sku, pentru care B. si vedem pe Mihail figurAnd

alkturi de acesta in fresca de la Cozial. Domnu
plkcea s clkleascrt biserici i mnstiri, s Indemne
pe ciuguri a-i pomeni numele. Este o crestere necontenitk. a mandriei acestui stapanitor, i tol Walk
un ckstig de aderenti prin dkruirea mosiilor faril stk.-

pan, a pmknturilor pe care le cucereste, a pose-siunilor mate din averea trudil.torilor earl nu ascultk_

de Domn. Si acei cari au primit mosii de la Donut.,

pe viatk, sau pentru a fi chiar transmise urmasilor,
Inta In clientela Domnului; supt ordinele lor locuitoril terii vor fi datori sil alerge la once chemare

lui pentru a-i forink armata. Ctun vedem, tara se

consolideaz, supt puterea In crestere a Dommtlai.
Stainul ce se apropia astfel- de Domnul care unja

pc langA originile sale teranesti tot ce putea cuprinde, sknktos si real, Orientul, pe 11110 influentele

unguresti Basarab are Inflitisarea unui vasal al regilor Ungariei din Casa de Anjou, Mircea e Imbracat

In haina stramtk a cavalexilor cruciati, strainul acesta se simia, fril Indoial, impresionat. El avea
constiinta c Inta In contact cu o viatk politicil carea astigat acum tot ceia ce-i trebuie pentru a ramilnea si a se desvolta.

T lateo bisericutA din munti, la Brazi, Mircea are alaturi pe

Doamna lui, Mara, fireste o Srboaicl. Mihail trebuie sa fie mi.
bastard

Cele d'intAiu alcAtuiri biserice*ti

Calatorul IntAmpina insg alaluri de accast viata
politica i sociala una religioasci, care se consolidase
ea.

NIgnastirile cele mai mane i frumoase, uncle din-

1.re dAnsele pastrate asa cum trebuie, altek Late

stare de ruin totala sau partialli, mringstirile caie
lac miindria terilor noastre, nu existau la slArsitul
veacului al XIV-lea decat numai in chteva colturi
de targ, InfatisAnd mai malt inceputuri decal o desvoltare ajunsg. la WY termen apreciabil al ei.

Vechea noastr via religioasg, pe care ar fi pulut-o ntlrii calgtorii din secolul al XIII-lea si din
intgia jumatale a secolului al XIV-lea, avea foarte
modeste rostitri canonice. Ceia ce nu inseamng

Vldicii cari se ingrijiau de sufletul celor din al

XIII-lea veac n'aveau niciun bel de leaturi intre sine.
O eanonicitate foarte elementar exista, fireste. Ca

.sg inteleaga cineva de ce am trgit atta vreme in

forme bisericesti loarle primitive, care n'aveau niciun

cuprins legal, niciun exterior solemn, trebuie s ne

giindim la originea vietii religioase la noi.
In mare parte aceast origine e predica in mijlocul
barbarilor, Inteun limp cAnd acestia aveau stgpAnire

38

asupra ace.stor tinuturi, o stApAnire de la un lagAr depArtat cAtre tinutul de vli locuit de terani_
Pe vremea aceia InrAurirea bisericeasa s'a exercitat
nu prin episcopi, ci prin misionad, Intocmai cum
crestinismul se Intinde, In timpurile noastre, prin anumite tinuturi de civilisatie redusA, cu ajutorul misionarilor, misionad cari pleaa putin pe sama

lor proprie i potrivit ImprejurArilor, pe cnd, atunci and crestinismul se Intinde In formA episcopall, mijloacele sfint cu totul altele.
Din acest crestinism de misionad au rAmas anume

traditii, pe care le IntAlnim, nu numai In pdrtilenoastre, dar tot asa trebuie s fi fost si la Bulgari
Inainte de a se fi alatuit o Bisericl bulgarA, In relatie cu Constantinopolul,

chiar documentar se-

dovedeste a era prin pArtile Panoniei Inainte de

mAsura pe care a mat-o regele moray de a bitemeia o adevAratA Biseria, atArnAnd de Scaunul SfAn-

tului Petru. Am pomenit si mai sus pe VlAdicii

apAtAiu earl veniau cine stie de unde i cari mergeau din loe In loe, avAnd mai mult popasuri deat

loeuinte In anumite schituri de lemn, unde populatia, 1n iegAturA cu anumite dat.ine ale cultului pAgAn, era obisnuitA sA aducA daruri, lucruri consacrate, care se pAstreazA de obiceiu de la o religie la.
alta.

Un schit de lemn, evident, nu se poate tinea cleat un timp relativ scurt, de si acel din pAdurea CApotestilor, In judetul Vasluiu, care exista pe vrmea

and Vasile Lupu s'a adApostit acolo de Tatari, la

1650, se vede pAnA acum i poate sA aibd o duratI
si mai luna Tot asa se IntAlnese In MaramurAs multe
biserici de lemn, ate una avAnd vechime de secole_
CA1Atorul nostru, care vAzuse In Ardeal marea, im-

39

punAloarea biseric sAseascd, trecand In satele romA-

nesti, grsia ca loe mide s stea preotul, episcopul,

canonic sau necanonic, 1caul acesta de lemn. Une
ori, IDA, el nu intdlnia n'id macar Injghebrrile acestea simple. Se Intampla foarte adese ori ca o
singurr. cruce sr. Inlocuiasc si biserica de lemn. Acesta este, In parte, Intelesul crucilor rAspandite,
multe dintre dansele de lemn, In unele regiuni, cum e
regiunea Buzrului si o parte din Prahova vecind;

prin edteva judete de ses sant cruel de piatrd. Un

studiu asupra crucilor romiinesti ar fi foarte folositor din. punctul de vedere al elementelor de artd
traditie religioasli, extrem de veche, care se grtsesc In ele. Crucea de pe o vale nu samrnA cu cca
de pe all.' vale; sant fel de fel de forme, cu fel de
fel de representatii, care pot s aibrt un mare interes isloric.

Cruci se Intalnesc i foarte tdrziu In veacul al

XVII-lea, de exemplu In casul lui Serban Cantacuzino, cand a fost silit s meargd cu contingente
In
muntene la asediul Vienei, i legenda spune
legAturd cu aceasta Austriacii au numit dupA Sercr Domnul
ban Cantacuzino o stradA a Vienei

muntean a ridicat crucea ca s arrte c e crestin,

eeia ce ar fi absurd. De fapt crucea lui Serban Cantacuzino ca i atatea altele din tot cuprinsul Terii
Romrnesti Insearnn atata c, neputandu-se avea In
lagAr o bisericr, se fAcuse. crucea pentru a se putea sluji acolo liturghia.
Revenind la legAtura ierarhicA ce Indreptgeste pe
cineva sl Indeplineascd functli religioase, ea era,

reste, ca la aceia dintre vecini cari aveau o organis a pe religioasA suOrioarr. si, In randul Intdiu, la
cei de dincolo de DunAre.

40

La noi vechile orase dacice au foit desfiintate foarte

rgpede; n'au putul triii, dup6 toate Imprejur6rDR

grele care au trecut asupra tinuturilor acestora. Din-

colo de rfiu, de bine, de rliu, In Imprejpriiri de

multe ori foarte precare, orasele s'au mentinut, pin
urmare i episcopiile de odinimu-A. Era deci un
rost de ascultare Intre Vldi.cii nostri si une ori chiar

Intre preoti, and ei erau inai aproape de unja de

hotar, i intre episcopii de pe malul drept al Dunarii.
Am vAzul ce erau pentru ai nty$tri Vidinul,. Silistra

chiar Cirventil de Magi! Rusciucul de 'azi, resedintii de episcop. Moldova avea asemenea relatii
supunere ieraritica numai cu Cetatea-A1b5.
In ce priveste, 1111 episcopii, nici preoii, ci

nAstirile care au fost principala vatrA de cultura,

nu numai In Riisiiritul european, dar mai ales In
Apus, prin Benediclini In special, cidatorul d'inainte
de 1350 n'ar fi Mid'!nit In tot cuprinsul Terii-Roma-

nesti niciun likas de oarecare inratisare. Cu bate

acestea cuvintele caluetr",
maniistire,
vin de-a dreptul din latine;de si aratil o transmisiune
necontenit a vie(ii monaliale. Toate acestea dovedex
c niciwlata nu s'a pierdal lucrul Insusi; nutnai
s'a intfunplat ca el cum se Intilmplrt cu anume- plante
In regiunile Inalie ale muntilor: ele 1-A111i:in, dar degenereaza din ce In ce mai mult, i aceiasi planta,

dacti ar fi stramulatii In all mcdiu, dupa un stadiu

de desvoltare, si-at- recapata calitittile primitive.
Clopotele se auziau sunfind prin munti si vAi, se
auzia Witnd baca, tot asa de veche, la noi, ca si la
Grecii si Slavii din Peninsula 'Balcanic5; tocmai pentru ca terminul e de origine populara 1, aceasta aCf. italiarmi tocco, momentul cand bate ceasul.

41

ratd i vechimea i rilspAndirea lucrului. In ce priveste clopotul, numele e slay., pe an.d Bulgarii au
pastrat, probabil in legilturd cu Italienii sau cii propaganda catolia, terminul italian i latin: cambana.
Supt Nicolae Alexandru-Vod am vdzul ca Domniile

noastre ineepuserd a se alatui mai bine. Alexandru.

de la Arges i Ctunpulung niu se putea lisa mai pre
jos deat Alexandru, ruda sa, care strtpdnia la Thrnova.

Ajungilnd s represinte un Stat organisal, Dom_nul muntean s'a

dea o forind biserice:tscri

corespunzilloare. El a tinut

aibit

neaparal un

:Nlitropolit. Pe vremea veche fiecarii forme politice

corespundea o aniline forind bisericeasa. Dacrt era

numai un print, o apetenie de tard furt titlu superior, el se putea multruni i cu un episcop. Un Domn
toatd Tara-Romaneasa.", unul cdruia Bizantul era
dispus sd-i acorde calitatea de despot, trebuia aibrt,
In domeniul religias, ceva care sd raspunda situa-

tiei sale. Precum, and capetenia bulgard din veacul

al IX-lea a trecul la religia crestind, cdpdtilnd
Impitrittesti, si si-a zis Tar, din acel moment chiar
tinut sil aibil lngd el un Patriarh, tot asa Domnul
liberisi vrea Mitropolitul. Precum lush', acolo si atunci, Bizantul n'a cedat usor, tot asa la noi Interneierea Mitropoliei, pe la 1350-60, a eerut negocien i indelungate, i, and ele au ajuns la capdt, noua crea-

Vine are si o foarte mare valoare politia.

Trebuie st tinem samrt si de nevoia pe care o sintia Domnul munlean de a-si aseza un Mitropolit la
d:Insul acasit Bizantul insd, In legdturd cu dorinta lui
de a pdstra cill mai mult trecutul si de a recuntiaste

at mai putin din presentul care se desvoltase gird

deslegare din partea lui, se feria sd creeze o nota

42

forma episcopald pe lang cele vechi, pentru cd forma noud ar fi Insemnat el se poate inova i fra oprovocatie de la Constantinopol. Canti era vorba deo tara noud, de nevoia unei vrednicii bisericesti noud,
acest Bizant bisericesc Isi avea sistemul, precum Bizantul laic II avea pe al sdu, Cu numirile Domniloica despoti.

In domeniul religios, se delega, deci, Cate un episcop care functionase i Inainte, aiurea, ca sa indeplineascd functiunea metropolitand. Asa s'a intamplat i cu eel care a cdpdtat misiunea de arhiepiscop ortoJox in Tara-Romaneascd; el rdmanea
legat deci cu Scaunul constantinopolitan i prin delegatia noud care i se adaugia.

In felul acesta i s'a dat Domnului munlean, dupd

cererea lui repetatii, ca sef al Bisericii lui un episcop de Vicina. Vicina era In Dobrogea, nu la Md.cin, ci pe la Tulcea, cum dovedesc portulanele.
De ce s'a luat Mitropolitul acesta, Ioachim, careera un Grec, de acolo din Vicina, si nu altul din Vi din, din Cirven sau Silistra? Cdci a merge la Vicina
pentru episcopi sau preoti nu era In vremea aceasta
lucru obisnuit,dat fiind faptul cd Ialomita i BrAila
sant judete de colonisare relativ recentd: fusese
pArtile aoestea o populatie foarte veche, a Getilor,
dar assezdri mai importante nu erau. Explicatia arfi cd puterea Domnului Terii-Romdnesti se Intindea asupra regiunii dobrogene In care se gdsia cel pu-

tin acel triunghiu nord-vestic, usor de stlipanit decline are malul opus, si locuit atunci ca i acum,
In cea mai mare parte, de Romani, unde sttea Vicina.

Inainte de a se aseza Mitropolitul de Vicina, Domnii lntemeiaserd o bisericd, pe care caldtorul nostril
ar fi putut-o ledea, sus, la San-Nicoard. Chiar fap-

43

tul cd i se zice San-Nieoard, i nu Sfantul Nicolae,

aratd timpul depdrtat, patriarhal, pur romdnesc, ne-

influentat de rosturi grece0i, al intemeierii sale,

cdc.1, Indata ce a venit influenta greceascd,
i-au pierdut numele vechiu 0. au cdptat allele mil.
Caracterul arhitectonic al acestei vechi zidiri e usorde des1u01: ea samdnil cu aa-numitele biserici-cas-

tele din Ardeal, asupra cdrora e o Intreagd literaturd. In Ardcal, In satele sdse0i, biserica are mr
caracter de fortilreatd. Este incunjuratd de zicluri
i poate servi de addpost pentru o populatie Intl-ea& In pivnitile ei se pot strange grane pentrir
timpuri de restriste. Si la San-Nicoard biserica e
micd, lar turnul cu mult mai mare deck dansa.
Imediat ce a venit un Mitropolit, cu tolul and or-dine a trebuit s domneascd 0 In alcdtuirea ierarhied a Bisericii, 0 In forma arhitectonicd a clddirilor sfinte. Atunci s'a Intemeiat Biserica Domneascd
de la Arge, mai la vale.

Biserica Domneascd nu represintd, de sigur, un

complex de clddiri capabil de a fi apdrat, cela ce
aratd cd Tara-Romaneasc trecuse din lasa primitivd

Intrase Inteuna relativ asiguratd, care n'avea

se teamd de ndvdliri. E fdcutd. In stil bizantin, dupit
datina domnitoare In noile clddiri de la Salonic, fiind
alcdtuit din acel amestec de cdrdmidd ce Incadreaz1
bolovani prin0 In ciment, care se chiamd opus reliculatum. CAllitorul de pe la 1350 ar fi viizut bise-

rica In toatd strdlucirea ei, aa cum astdzi nu e,

pe cand, mai tarziu, peste vechea formd exterioarI
s'a Wernut tencuiala care a stricat frumuseta vechilor biserici, acoperind atatea vechi zugrAveli, iar,
In interior, Indatd ce zugrAveala 'Area cd e eani
stricatd, zugravi contemporani, cari-0 Inchipuiau cd_

44

stint mai buni deck cei vechi, prefaceau sau pictau

pe de-asupra.

Ca anidnunte, Biserica DomneascA, alunci luminoasa de picturd In mari ppoportii, e impArtitd in

irei, prin pilastri, obiceiu pdrdsit pe urna In locul tribunelor, care lipseSc, e numai fereasta supt
areal bbind desfAcisindu-se din monolonia profilului.
Biserici Tnai VeCili nu s'ar fi gasil In orase; ele stint,

acest principat, numai din secolul al XV-lea. In

cele mai mul:e orase, care abia se injghebau,,erau nu-

mai biserieute de lemn. Dar calkorul care ar fi

venit pe alei in a doua jumittate a veacului al XIV-

lea, urmilnd all drum deck acel care duce la Arges, drumul pe la Turnul-Rosu sau pe la Orsova
ori Vitrcioroval, ar fi putut sa intalneascd cele dintdiu
ciddiri manic' viire.qi ale noastre. Caci in a dotta jumdtate a veacului al XIV-lea organisatia bisericeascd

in Tara-Romdneascii a fost in legdturd ca doug influente care s'au combdiut; o influenta greceascit
prin episcopate si o influentd shrbeascd prin mdndstiri. S'au luptat intre dnsele, s'au obosit in aceastd lupia, iar noi am luat forme si de la una

si de la alta, nationalisandu-le incd de la inceputul

veacului al XV-lea.

Un alugdr, Nicodim, originar din Macedonia, din

pdrtile Prilepului, unde shut foarte multi Aromftni,
si care Nicodim era pe jumdtate Grec", pe jumdtate
ceia ce insemna o dependentd ierarhica
Slav"

mai mull dock o notd nationald , trecand pe la

Nlantele Abs,o a fost atras In tara noastrd, nu numai
ea scapi.., de primejdia turceascd, dar poate i prin
cine stic ce legkuri de rasd. Nicodim fusese i prin
Serbia-de-Nord, umle erau foarte Insemnate mdnitsDe la varfcior, cu sufixul slay -ova (Orsova, Moldova, etc.).

45

tiri vechi, dintre care Studenita exista pana acum,

scapata de pe vremea turceasca, si constituie until
din marile monumente de arta ale Peninsulci Balcanic,e, amesteandu-se influenta italian cu cea gre,aca.. Din partile acestea a trecut, multamitil si bunelor
relatii de vecinatate dintre Despotii sitrbi i Domnif
nostri, In Banatul Olteniei, care era disputat pe vremea aceasta Intre regle unguresc si intre Voevodul a

toata Tara-Romaneasea. Privilegiile cele mai echi

ale manastirilor Intemeiate de Nicodim sfult i privilegii unguresti, i prima In secolul al XV-lea manitsti-

rile din partile aceslea cereau carti de Intarire de la

regele Ungariei sau si de la guvernatorul ei, Ioan
Ccvrvinul.

Nicodim a Intemeiat manastirea Vodita: din ea au

ramas atiltea urme pe prtmitnt ct O. se vada WW1derea bisericii de odinioara. Cealalta fundatiune a
lui Nicodim, Tismana, In muntii Gorjului, uncle el

a scris vestita Evanghelie, a fostfacuta din nott in

socolul al XVI-lea; pe urmrt au venit alte prefaceri

mai tarzii, si In sfrit, cea din urm din secoluI

al XIX-lea, care a strical Inc mai mull proportiile.
A fost apoi o bucata de vreme lupta intre grecismul Mitropolitului si Intre stavismul egumenilor, aI
lui Nicodim i urmasilor lui. E lucru foarte sigur
a, In veacul al XIV-lea, la Arges si In bate bisericile domnesti care al:an-tau de Mitropolie, slttjba se
facea, nu In slavoneste
de romrtnesle nu putca
fi vorba; Sfnta Scriptura nu era tradusrt In limba

romaneasca, ci In greceste: pe and la mrtnastiri

slujba se facea In slavoneste. Si n'a putut s biruie
la Inceput slavismul din manastiri grecismul din biserici. Poate dupa 1400 s'a ajuns la forma biseri-

ceasca slavona fr s putem spune Insa c acei

earl au facut sa Invinga. In serviciul divin, In litur-

46

ghie, limba slavond, cd Mitropolitul sau episcopiiaceia,

ar fi venit din mAndstirile create de Nicodim. Asistdm

numai la faptul cd de la o bueatd de vreme timba

Bisericii In Tara-Romneascd inai ales, a fost

aceasta.

Am spus cd Nicodim a zidit Tismana, pe vremea

cand Domnul muntean era Viajen. Dupd. aceasta MirPea a facut Cozia, In Valcea, i Cotineana, in Arges,
cea din urmd transformatd in secolul al XVII-lea si,
a-poi, In al XVIII-lea. In ce priveste Cozia, i ea, a
fost Intru calva prefAcutd de Constantin Brancoveann;
holnita Insd, unde era spitalul i locul de Ingropare
21 cAlugdrilor, e mult mai recentd ded.t biserica pro-

priu-zisd. A fost Indltatd In secolul al XVI-lea, dar

inainte de influenta fetei lui Petim Rares, Doamna
Chiajna, i pictura din ldcasul acesta Inalt, suptiratec,
e vea mai frumoasd din aceastd epocii, In toatd Muntenia. Dar veacul al XVI-lea n'a avut nimic pc acest
loc.

In mdnitstirile acestea crtorul putea sd fie inte-

resat si din alt punct de vedere dedil al artei: din

punctul de vedere al datinelor. O mAndstire de astdzi
Inseamnd, de obiceiu, In viata culturald a terii prea

putin lucru: e locuit de bieti terani, de multe ori

2bia stiutori de carte, si de ativa clerici cari si-au
gdsit addpost acolo, si numai de foarte putini cdlugdri adevdrati.
Pe vremuri Insd, aceste ldcasuri Insemnau. In multe

pArti ale noastre ceia ce Insemnau mandstirile din

vremea carolingiand, cand influenta culturald s'a
intins Impreund cu influenta erestinismului In pdrSaxoniei, ale Germaniel centrak.
CAlugdrii aduceau un sistem de culturd superioard; aveau coli, InvdtAturi de mestesug, i pentru
21td lume, din Imprejurimi. La un loc ei alcdtuiau
Instructiei Publice si al Cultelor". E-

47

rau foarte bogati: oele d'intdiu privilegii ale Domnilor

nostri li dau stApilnire In tot cuprinsul terii, cu
-vAini

la DtmAre, eu locuri de pescuit, mosii cu

pAduri, helesteie. In afarl de acestea se da ImbrAcAminle cAlugdrilor pentru rasele lor. Praznicele mAnAstiresti aveau o Insemndtate cu totul deosebitA,

loarte adesea ori se intampla ea boieri mari sau

Domnul Insusi sA asiste la praznicul ctitoriei lor.
SerbAtorile ngionale de astrizi erau suplinite pe vremea aceia prin hramurile inAndstirilor, i trebuie

adaug c era mult mai multd realitate in serbarea

hramului mAnAstirii deck In felul cum se inteleg
aclesea serbatorile nationale la noi. Si strdinul care
ar fi venit In pArtile acestea i ar fi asistat la o
slujbd la Tismana, cel care ar fi pritruns In chihile unde cAlugdrii zugrAviau i scriau si ar fi vAzut blandul chip al lui Nicodim si ale ucenicilor sAi,
ar fi plecat adanc impresionat, si de caracterul sfinteniei In ce priveste viata, si de caracterul cultural al
ocupatiei eklugArilor. Din ceia ce se constata IncA
pAnA mai dAunAzi la Muntele Abs,o unde viata inonahilor s'a mentinut ea in evul mediu, ni putem face
o ideie de ceia ce era viata cAlugAreascA in pArtile
noastre.

In ses cAlAtorul n'ar fi putut Intlni Ins6 nicio

all mAnAstire in afarA de Snagov, care e pomenitA

In privilegii din veacul al XIV-lea incA, dar nimic

din clAdirile de atunci nu s'a pdstrat In epoca moclernA.

IV.

Moldova din a doua jumiltate a secolului

al XIV-lea
Dacit acelasi cltor din a doua jumtate a veacului .al XIV-lea ar fi strbritut In Moldova, poate pen-

tru scopurile sale, dar, in acelasi timp, ar fi avut

prilejul s constate si imprejurrile de viati religioasti i artistic, ar fi intalnit aici o organisatie
ierarhic. i canonia, dobfindit cit mai multe lupte

&chi. In Tara-Romneasc.
Pe acest timp, precum episcopul de Vicina, devenind. al Terii-Romnesti
dar nu de Arges c--

pta de la Patriarh delegatie de exarh al plaiurilor",

Romfinii din Maramuris, de unde a venit In valea
Moldovei intiu Drago, ca represintant al regelui
Ungariei, i apoi Bogdan, ca intemeietor al Domniei
romilnesti a Moldovei, Romtnii acestia, zic, numerosi, bogati, avAnd pmnturi Intinse, strns
Mire
supusi u.nor Voevozi cari erau capabili
si de acte spontanee, de o politicrt independentA, culi/

a fost arda care a creat Moldova, au simtit, de si nu

formau un Stat osebit, i nevoia de a avea o organisatie bisericeasa. In Tara-Romneasa. se Internelaza o Domnie a tot primntul romnesc: imediat con-

secinta este, in ordinea bisericeasc, existenta itnui

49

Mitropolil; In prtrtile maramurdsene, de supt coroana Ungariei, Voevozii ajung la o mare importantd:
imedial ei cautd sd creeze, In ordinea biscriceascd,
ceva corespunzAtor Insemnatdtii lor In ordinea poAtunci un neam al lui Drago., Balc sau
si un Dragu se adreseazd la Constantinopol i cer
Patriarhului ca o mandstire intemeiald de (Musa ai care, din nenorocire, a ramas dincolo de
colo
granita fixatd Maramursului,
ca mandstirea Peri
(cf.Peris, Peret) sd capete un &epa i decretul dat
de Patriarhul Antonie s'a pdstrat, prefaclind mdndstirea In stavropighie, ceia ce Inseamnd Infigere

(le cruce". In acelasi timp egumenul din Peri devenia exarh al Patriarhului de Constantinopol, avfind o Intreag listrt de regiuni maramurdsene
vecine cu Maramurdsul, de la Vest si Sud, prtnil a(Une In Ardeal, supuse autoritdtii Vladicai exarh.
Pe atunci Patriarhia de Constantinopol servia unor
scopuri romantice de restauratie bizantind. Ii nchipuia Bizantul, necontenit amenintal de Turci, loarte

slilbit de primejdiile continue, c ar putea sd revie

la ce fusese odinioarrt pe vremea Comnenilor, si,
dad. Imperiul se mica mai greu, clacd n'avea mijloacele prin care s se poatd impune, fiintled era
sdrac,. frtrd armatd, ftird comunicatii, Patriarhia se

putea mica mai usor: In toate partile, in Muntenia, In Moldova, In Rusia ea cauta

Intindd din

nou influenta, sd-si tese din nou firele, pentru ca

pe 'arma srt vie Imperiul si sd profite din ceia ce
a castigat Biserica, precum In alte timpuri Biserica
Insdsi cdta sd-si castigo din ce dobfindise Imperiul. Si

exarhatul plaiurilor de la Arges i exarhatul asupra

Maramurdsului si a comitatelor de la Vest si unor
pArti ale Ardealului Metan parte din acest plan patriarhal, din care fdcu parte apoi i interventia In

50

Rusia, la Chiev i pang. In Rusia moscovita, care

forma alt element politic si religios.
Tot asa a vrut sk facil Patriarhia i In Moldova. De
Indata ce s'a Intemeiat tara, Domnii, dupil sovaielile
de la Inceput, cand nu stiau daca o sa se poata desface de Ungaria, vazand c.a. Moldova ramane, Ca'utara
sa aiba o forma bisericeasca. In legaturd cu organisatia politica, de acum independenta i perma-

nenta. Ei au trebuit sd se gandeasca la Scamml, de

care a mai fost vorba, de la Cetatea-Alba.
Acum, episcopii ortodocsi din preajma noastra, In
timpurile mai vechi, au fost fara Indoiald Greci; cel
de la Cetatea-An. Insa se Intamplase, la un moment
dat, prin legaturi pe care nu le stim, sa fie Roman,
Moldovean. Poatc ciisi In dorinta de a se muta episco-

patul de la Cetatea-Alba la Suceava, precum Alexandru-Vodd, Tiul lui Basarab, In Muntenia, mutase
episcopatul de la Vicina la Arges, cautase Domnul
moldovean sii strecoare la Cetatea-Alba ca episcop pe
un Roman. Unii au crezut chiar cii Iosif Vldica era
membru al *celei d'intaiu dinastii moldovenesti.
Bogdan si fiul sau Latcu disparusera i venise acum, dupa dinastia Bogdilnestilor, Petru si pe urma.
Roman, fiii mostenitoarei, Musata (Margareta).

Alunci s'a pus chestia aceasta, foarte importanta

pentru viitorul terii, pentru orientarea ei Intr'un sens
sau Intealtul: noul Mitropolit al Moldovei ce va fi?
Va fi un Mitropolit national, cum se zice acum si cum
instinctiv se simtia i atunci, atarnand mai mutt de
Domn decal de Patriarhul de Constantinopol, ori va
fi un Mitropolit grec, al Patriarhului?

De fapt erau ire influente: Intaiu instineliva Incercare de nationalisare a Bisericii, pe de alta parte
tendinta Patriarhului de Constantinopol, care, avand
influenia la Arges, Peri, Chiev, Moscova, tindea sa
cuprinda In aceasta infIuenta si Moldova, i, In sfarsit,

51

influenta macistirilor seirbqti. In lupta aceasta, care

a durat mai multd vreme si pe care a terminat-o Alexandru-cel-Bun la inceputul veacului al XV-lea,
Domnii moldoveni, Inddratnici, cu toate schimbdrile

dese pe tron, au ajuns mai departe de cum au

.ajuns Domnii munteni; el au cucerit o situatie mai
hun decal aceia pe care-a avut-o Insusi Mircea-celBdtran. Bizantul a trimis pe rand tot felul de exarhi,
ba, la un moment dat, vdzand nu poate sd im-

puie un Grec, a ajuns la ideia de a face din Mitropolia moldoveneascd, pe care o doriau Domnii, o
protopopie numai,
protopopul fiind Inc pe acea vreme seful popilor", ca Nicodim al ieromonahilor din mAndstiri.
Cand Moldovenii au biruit Insd,Mitropolitul acela Io-

sif, dintre ai lor, care a stdpanit mai multd vreme,

fiind fast episcop sarbesc", adecd dupd datina lui
Nicodim, se ocupd foarte mult de mdndstiri si el functiond la Neamt: se uneste mindstirea Neamtului cu
cea de a doua mare mAndstire moldoveneascA, Bistrita,

supt aceiasi conducere. Legenda spune a la sfar-situ' zilelor sale Iosif s'a retras la mdndstirea Neamlului.
MdnIstirea aceasta, asezatd la o parte de dru-mu' cdldtorilor, era fundatd, cum spune traditia, de
lrei cdlugdri veniti din Tara-Romaneascd, si cari fuseserd ucenicii lui Nicodim. CArtile vechi ale ldcasului
unele au fost furate dlundzi si duse In Rusia de vestitul Iatimirschi
arata legdtura foarte

stransd dintre viata mdndstirii moldovenesti si viata

cullurald din Balcani. Pe vreMea aceia, am spus, la

Bulgari era un nou curent bisericesc, precum era.

In Serbia altul pentru caligrafia cea noud: curentul
de la Tarnova, In legAturd cu vestitul patriarh EfErnie, ale cdrui scrisori se copian acolo, la Neamt.

52

..kstfel In Moldova Mitropolia coa noua pornise de

la episcopi carora Bizantinii li ziceau sarbesti". ve-

niti de la manastiri. S'a stabilit aici, prin urmare,

o strans legatura "Mire manastirile calugaresti facand

parte din curentul lui Nicodim

i Intre noua organisatie metropolitana, cu sefi apartimind natiunii

indigene. Aici n'au fast conflicte indelungate mire o
forma si cealalta a vietii religioase, si confictul nu
s'a terminal, ca In Tara-Romaneasca, prin biruinta unui element strain asupra celuilalt element strain:
ci, de la inceput, un element national, trecand prin
manastirile sarbesti i Invingand staruintile de Mitropolie gneceasca, s'a impus In fruntea vietii culturale
a prinCipatului, ceia ce este un fapt de cea maimare

lnsem n ata te.

Moldova pe care ar fi gasit-o calatorul

i vom
Intalni Indata unul, In epoca vecind cu veacul al
XIV-lea,
In zilele lui Alexandru-cel-Bun are o
situatie mult mai sigura decal Tara-Romaneasca. La
Ra.'sdrit era Polonia, care trecea printr'o crisa; Inteun

moment cand regatul se unja cu Lituania, cand Iagelonul pagan, ramas mare cneaz lituan, deVenia prin
casatoria cu Hedviga, mostenitoarea Poloniei, rege po-

Ion, cand un membru din familia ramasa lituanian

fala de altii din cea polond Incearca disensiuni, dind
se agita neastampa'rata nobleta feudald, asa ca foarte
adese ari, data i in secolul al XIV-lea, Polonii
au fost batuti., cand Intrau In Moldova, ca.'ci cea
d'intaiu rasturnare de copad i asupra Polonilor nu

este cea de la Dumbrava-Rosie, ci aceasta, din a

doua jumdtate a veacului al XIV-lea.

Pe de alta parte, Secuimea ardeleand, care nu atarna de-a dreptul de rege, i Maramurasie, In care

elementul romanesc joadt un rol asa de mare, re-

51

presintA pentru Moldova altfel de sprijin In Car_NV decal acela pe care putea

aibA. Tara-Roma-

neascri., asa cum muntii se desfAsoarA la Nord. In ge-

neral, pasurile Munteniei sant mult mai usor de

trecul decal cele din Moldova. Regele Ungariei Incercase odaU sd Impiedec,e o formatiune moldoveneascA neatarnatri, sa uneasca demnitatea de conte
sA dea
al Bistritei cu Se,cuii i cu Maramurlsul
In mna unui Andreiu, Tiul lui Latcu, care pare dupii.
-mime sil fi fost Roman, grija hotarului, InsA
-cercarea czuse, i acum i Secuimea i partea sa-

seasca In jurul Bistritei erau iarasi elemente frtra

legAturA flare danselc, incapabile de a forma un
front Impotriva Moldovei nou-Intemeiate.

Moldova aceasta a lui Alexandru-cel-Bun Infatiseaza pentru cultura veacului al XV-lea Inteadevar
un spciacol mult mai impunator decal. Tara-Romdneasca, si aceasta chiar atata timp cat trAieste Mircea. Alexandru are, si cand rolul lui nu este bolarator, [Data InfAtisarea unei icoane ImpArAtesti In regiunea aceasta. La un moment dat, a luat In cAsAto-

Tie pe o Levantina, Marina, Tiica lui Marin, spune

letopisetul, si din cercetdrile fAcute In urmd reiese tot
niai mult ca aceastrt Marina trebuie sA fi avut legaturi

cu familia domnitoare din Constantinopol. Nu era

o persoand de rand: se pare cA apartinea acelei lumi
In care italianitatea de origine se unja cu grecitatea
de adoptiune, adecA oameni foarte puternici prin bogatiile i situatia lor seniorialA In RAsArit, cArora Bizantinii li dadeau titluri i li atribu.iau o anume im-

portantA. Pe un patrafir gAsit de curand lute mg.ndstire din Nord-Ve,stul Rusiei, Alexandru este InfAtisat liingA Marina, purtnd aciula caracteristicA
pentru Cesarii bizantini; si In greoeste este Insemnat
titlul lui si al sotiei lui: el este autocrat, ea au-

54

tocratorite, cela ce Inseamn/ Imp/rat si Imp/I./teas/.

La Oxford, apoi, se pAstreazA o Evang,helie slay/ si
greceascA, foarte frumoasA, din care se vede c influenta greacK a dAinuit alAturi de cea slavon/ si.
In vremea lui Alexandru-cel-Bun, i, iarlsi, se pomenete si aicA sotia lui Alexandru, Marina.
Fiul ImpAratului bizantin Manuil, loan, a stabAtut
Moldova la 1424 si s'a oprit aici. O legendA, care s'a

pAstrat la Neamt, spune el din prilejul acesta s'a

creat o situatie superioar/ Mitropolitului Moldovei,
Gheorghie, situatie care-I punea In rndul Patriarhi-

lor, si iarAsi legenda st/ruie asupra faptului a Alexandru ar fi apKtat lnsusi ridicarea situatiei saleIn urma acestei alAtorii a fiului ImpAratului.
Avem
am spus
un cAlAtor stain, care vede
bine i sorie frumos i limpede. El vine la silrsitul.
Domniei lui Alexandru-cel-Bun pentru scopuri.de cru-

ciatd si e trimis de ducele de Burgundia, care pregAtia o mare expeditie cruciatd In Orient. Drumetul,

sosit din Lituania, care Inta In Moldova e Guillebert de Lannoy1.

Guillebert de Lannoy a fost la Curtea marelui print
lituan Vitold, In limba lituan/ Vitovt. Posesiunile lui
se Intindeau On/ la Nistru,i acolo-si tinea el Curtea..
CAlltorul nostru a vdzut In solda lui Tatari i Mol-

doveni. LegMuffle erau foarte stanse atunci Intre

Moldova si Lituania. CAci Akxandru-oel-Bun parea fi trecut prin trei fase: o !as/ romAneasa traditionail, and tinea pe. Doamna Ana, Inmormantat In.
mlnastirea Bistrita din jucletul Neamt, dup aoeia o.
Descrierea cAlAtoriei lui a fost tipAritA de doul ori pinA acum
dupl una din editil a fost reprodusA de Hasdeu, In Arhiva Isto-

ricA", I I, p. 126 0 urm. V. 0 Iorga, Voyageurs francais en Orient europeen, Paris 1928.

55

fas1 lituaniand, nu palon, did Poionii erau catolici,

pe cand Lituanienii, artodocsi, i, Alexamiru a luat
de sotie pe Rngala, var a Iagelonilor, In sfArsit,
Tasa bizantin, cu Marina. Mid acest cltor a fost
prin tara noastr, Alexandru-oel-Bun se gsia supt
influenta Ringalei, cdreia sotul ei i-a inchinat biserica din Baia. $i el a cstorit apoi pe fiul s.0 Ilie
Cu o princes lituan, cu Marinca, adusd la sotul
de acel nabil Milan Ghedigold, care avea un fel de
marchisat la granita Moldovei i auta pe vrenaea acestei cltorii s Intdreasc zidurile Cetatii-Albe_
Cu cillAuzd moldoveneasa. Guillebert a Intrat
Moldova si a cdutat s mearg. la Curtea Donmului.
Se credea odinioar c. acel Cozi al" unde s'a Intlnit

cu Alexandru-cel-Bun se gseste In Basarabia, dar

se pare el scriind acest flume cliitorul s'a Indreptat
dup pasaportul slavon dat In Suceava. Deci el a
visitat pc Alexandru, nu Intr'un sat oarecare, ci la
Suceava Inssi. A. putut sd vad cetatea, care e
foarte veche, cu biserica de la Mil-nip, atat de urt
dreas de oficialitatea austriaa, acea biseried pe care
a prefcut-o $tefan-cel-Mare, cuprinzand In ea oasele Sfantului loan celui Nou.
Cum era biserica din Miruti pe vremea aceia nu
putem spune hotrk; de sigur era mult mai mic,
iar picturi e foarte dubios cd ar fi existat. Era numai un inceput de desvoltare a artei romnesti, art
adusg. de Nicodim In Macedonia din mnstirile de
la Atos, de acolo In Oltenia, de unde PAnd la Suceava.

Guillebert de Lannoy a vzut Cetatea-A11.4 Dar,

dac, In loe scl treacd pe aici, de-a lungul Basarabiei,

el ar fi urmat drumul care Sud sau &lire Sud-Vest,

ar Ti Intalnit, cum am spus, Dorohoiul, popas de ne-

56

g,ustori, care n'avea biseria. domneascil, Botosanii,

cari erau numai un sat. al tu-masilor lui Bollis; ar

fi Intillnit Iasii, cari existau pe vremea aceasta, e

pomenit In descrierea cAlatorului bavares Schiliberger, care-1 numeste Insa Aspasseri (Ias-Bazar, la

Tutci). Trebuie sil fi fost o bisericut'd de lemn,

langa' dansa tot ce cra 11CVOie pentru a apqra o
strap ostaseascd, in drumul de comert care mergea
la Sud. Alai jos ar fi IMOlnit Barladul, unde era vaina

pentru Muntenia, cela ce nu Inseamnil c era hotarul acolo: el pulen fi mai Inclo. Tecuciul Insusi exista

la Inceputul veacului al XV-lea. Restul era teren

de granitii. Inca neocupat, neconsolidat,
In panca aceasta nu existau.

manristiri

Dacit, acum, caldtorul ar fi mers In partea de

ciltre munti, ar fi Intalnit Moldovita, nu asa cum
a fost prefacula de Stefan-cel-Alare, ci vechea cladire, Inca foarte modesta. Ar fi trecut la Neamt,
cea mai mare manastire din Aloldova, uncle poate
cil a l'ost ingropat Petru al Alusatei, pentra ca,
atunci cand StAan-cel Mare a facia mormintele de la
pentru Inaintasii sill, mormantul lui Bogdan, al lui Laieu.sant, i este si al lui Roman-Voda,
dar al lui Petru nu ; legenda insasi pune in legtura intemeierea Neamtului cu Petru-Voda. Alai
pe urnid se atingea Tfirgul-de-jos, cu cetatea lui Roman-Vodri, ale cdrii rilmasiti se vad si acum la marginea orasului. Aici era si o nAndstire, din care s'a
desvol t at ep iscopa ul.

Coborandu-se la Roman in jos, caltorul patrundea

lute lume ambigul Aici fusese Tinutul de granitri ung,uresc, cu episcopatul catolic de Alilcov, cu minele
(le sane, In legaitura cu coroana Ungariei, de la Ocna,
cu Bacaul Insusi, -care este de fundatie ungureasca.
(Sascul. Inseamnd Fantana Sasului In ungureste.)

57

Trebuie sa se faca lusa aici o deosebire Intre vechii

aflatori si In veacul al XIII-lea pe aici,
de o parte, si, de alta, intre Ungurii prinsi In Ardeal
colonisati de Stefan-cel-Mare.
In munte, in sfarsit, exista aici un Tinut pti'storesc,

Secui,

Vrancii, de care am mai vorbit, si care nu e

luci pana acum 1, pretulindeni cercetat In viata sa
populara, de o covarsitoare importnita.
al

Veacul al XV-lea numara o suma de calritori cari

.mr strabatut sau Tara-Romaneasca sau Moldova, pentru cri el este acela al unei activitati comerciale. Prin

mijloacele pe care le pune la dispositia Doninilor

aceast activitate comerciala
prin interesul cure
se concentreaza asupra terilor noastre tocmal din
causa ace.stei importante comereiale seeolul se deosebeste puternic de eel ,care 1-a precedat. Este ocupat in
_.NIoldova de Domnia lui Alexandru-cel-Bun si a ur-

masilor sal dumniti, iar de la 1457 inainte pana

(lincolo de margenile veacului al XV-lea (1501), de

Domnia, neasamanata supt bate raporturile, a lui

Tara-Romaneasca fiind bite() situatie mult mai scazuta.
Drumul de comert e necontenit ocupa de negustori

$lefan-cel-Mare,

al caror punet de plecare este acum cunoscut: Galitia i Bislrita ardeleana pentru Moldova si o parte
din Ardeal, Brasovul i Sibiiul, dar cu deosebire

Brasovul, pentru principatul muntean. Pe de alta

parte, din causa pritrunderii Turcilor In Peninsula
Balcanic si a instalarii lor in aceast peninsula, a
luarii in stapanire de catre dansii a liniei Dundrii,
-unde acum ei dominau i malul stiing al fluviului
caci s'au ingrijit s aibil, cum facusera i Romanii
O excursie stiintitica la 1927 a fost condus.1 de d. D. Gusti.

58

dupa razboaiele lui Traian, ca Ia. Drobetis, langa

Severin, un cap de pod pe celalt mal, precum

Dentru ea terile noastre sant acum prefacute In
cela ce se numeste bulevardul crestintatii", asupra lor se cheltuieste cea mai insemnata sfortare de
sfaramare i patrundere a Turcilor. Interesul acelora cari lupta pentru cruce in Orient se inclreaplIr
foarfe adesea ori Iii furia ntiiu asupra Tinuturilor
noastre, iar din Apus vin, rdspunzand cererilor de
ajutoare, de sume de bani, informatori, din partea
republicilor italiene sau din panca vecinitor imediat
interesati In aceste probleme de resistenta fata de
Turci. Tinuturile romanesti se buctfra de un interes
special din partea regalitiitii unguresti, stapana pe
Ardeal,

i,

apoi, din partea Poloniei, Podolia si

Rusia propriu-zisa fiind provincii lituaniene unite

cu regatul polon al Iagelonifor.
Astfel am avut mai multi rnusafiri In aceasta vreme.
O parte din informatia ce gasim, vine din note ale negustorilor cutarui sau cutarui oras ardekan. Cu bate
a nu sant infatisate In forma de cronia, ele represint
amintiri ale unor calatori sau stiri venite .in oras prin
trimiii Domnilor munteni i moldoveni. Cine vrea

s aiba, prin urmare, vesti precise cu privire

schimbarile care se petrec In tenle noastre pana in
a doua jumatate a veaeului al XVI-lea i chiar
secolul al XVII-lea, cand relatiile intre Sasii din Ardeal

i noi se continu mai putin importante, se

poate adtesa 1a aceste cronici municipale ardelene.

Dar pana la sfarsitul secolului al XV-lea n'avem

nimic din Ardealul Insusi. De alminteri Ardealui sasesc se presintil foarte slab supt raportul izvoareloristorice: evenimente de c,ea mai mar-e importanta.

sant cuprinse de multe ori ,Inteo singura notita de

59

cAteva Unii. Ni pare rAu c n'avem un cAlAtor venit.

din Ardeal, fiindck acesta a r fi gAsit mai mult rgaL
sa cunoasc5. deplin stArile de la noi i ar fi spus lucrurile In forma naiv care pentru istorie e mult mai
folositoare decAt forma literarA, decat forma pregAtitA.
a scriitorilor de obisnuite cAlAtorli.

Pe langl mentiuni In socotelile oraselor ardekner

In ce prive.ste pe acei cari au trecut prin pArtile
noastre In leg,Alurd cu primejdia turoeasc i nevoia.
de apArare a cre.stinAtAtii, sAnt dou izvoare de cApe-

tenle, unul destul de intins, celalt scurt, dar cuprinzAtor.

Cel d'intAiu dintre acesti clAtori \nu cunoaste Mol-

dova ci numai Tara-RomAneascA, si nu In calitatede trimes diplomatic, care observA lucrurile In rAgaz, pe uscat, strAbAtAnd drumurile pe .care
arAtat, ci trecAnd pe apA, pe linia DunArii. E 4rorba
de o cAlAtOrie dunArean de la 1445, aeeia pe care-

o face Walerand de Wavrin si care e descris5. In

cronicile", de un caracter burgund-frances, relative
si la sfArsitul rAzboiului de o sua de ani, ale lui Jean.

de Wavrin1. E vorba de expeditia Apusenilor peMare si pe Dunlre, cAutand rdmIsitele armatei erestine invinse la Varna.
Se stie c5., la 1444, fatd de prog,resele necontenite.

ale Turcilor, cari aveau aproape toat5. Peninsula_

BalcanicA, afar de pArtile bosniace de la Vest, dar nu.
ocupaserA Constantinopolul, care cerca necontenite a-

jutoare, In Vest s'a luat hotArdrea de a uni fortele

crestine de acolo cu ale regatului Ungariei, In vreEditia d-rei Dupont in publicatiile SocietAtii pentru 1storia
Franciel si a d-lui Duffus-Hardy, in Roll-Series englese. Partes.
care ne priveste am dat-o eu In Buletinul Comisiei istorice a
Romaniei pe anul 1927.

60

mea vestitului Ioan Corvinul, nu nmnai pentru a

stavili Inaintarea turceasca, dar, In acelasi timp,
pentru ca de la Varna, unde Gastea cretina astepta
s se imbarce pe flota Papei si a ducelui Burgundiei, doritor de cruciatd, sd meargd la Constantinopol. Acest plan, care se desface foarte limpede din
desvollarea expeditiei insesi si care, dacd ar fi fost
adus la Indeplinire, cine stie ce consecinte ar fi avut,
o Mid crestind ranianfind stripand pe Strihntori
forte destul de importante debarcand In Capitala bizantind, a fost zdddrnicil. Sultanul Mohammed al
II-lea era foarte tandr pe atunci, dar tatd1 san, Murad, care abdicase, a fost rechemat, si la Varna crestinii au fo.,t zdrobiti Cu desdvdrsire, regele Ungariei,
Vladislav, un Iavlon chemat la tronul Arpadienilor
si al Ang,Ninilor, f Um' omora, ca i cardinalul-legat.
Atunci cruciatii, cari nu sliau de soarta lui IIunyadi,

dar isi Inchipuiau e ar fi cu putintd c expeditia

.56. fie reluatd dac el ar fi scdpat, hotarfird sd trimeald pe Marea 'Neagrd si pe Dundre corabii de informatie l, Intmpldtor, chiar de luptd, supt steagul
Sfantului Petru i al Republicei venetiene, si Cu con-

tingente ale ducelui Burgundiei: ei au paruns pe

gurile Dundrii, si au lnaintat pand la vArsarea
lui.

In povestirea lui Wavrin este vorba de ceia ce

putea s se vadd din corabie, de pe mal si de deosebitele incidente care au resultat din coborarea pe uscat
a armatelor crestine, de conflictele avute cu Turcii.
Tot ce se petrece In interior e necunoscut. Expeditia
n'a continuat, pentru cd s'au primit stiri c klunyadi
trdieste, dar nu poate sd strangd forte si sti le orga-

niseze In asa fe! Inca s vie la Intanirea pe care

o daduse. Cu bate acestea stiri despre orasele de pe
Dundre, despre Domnul Terii-Romilnesti se dim. A-

61

cest Domn era Vlad Dracul, care participase li lupta

de la Varna si a fost acusat cd ar fi trddat pe crestini i, In retragerea lui Hunyadi chiar, ar fi fost putin prietenos fatd de acesta, care I-a si omoriii pe
uraid pe dusmanul romdn. tiile lui Wavrin stInt

de cea mai mare importantd, i vom cauta sri

le

Impleticim ca alte informatii pentru a avea privelistea Terii-Romdnesti atuncea, In apropierea anului
1450.

S'ar putea addugi pe lAngit aceastd marturia unui

cdldtor venit ceva mai tarziu In expeditie cu
Memoriile unui Sarb turcit, devenit Ienicer, care
se gdsia In armata lui Mohammed al II-lea, venit ca
sd Ininure din Scaunul munte.an pe fiul si urmasul,
dupd o serie Intreagd de lupte, al lui Vlad Dram'.

pe celalt Vlad, cdruia i s'a zis Tepes. E vorba de

expeditia de la 1462, care a izbutit In adevAr s
sfardme Domnia lui Tapes, sd-1 sileased a se retrage
In Ungaria, unde a stat foarte multd vreme, Inchis

la Buda, ca unul ce fusese bdnuit, pe basa uno

serisori pdstrate si care par a fi adevrate, cd a stat
In le.gdturd Cu Turcil, pentru a fi apoi iertat, a
participa la expeditia din Bosnia, a fi restabilit
pe tronul muntean, murind Indatd, de sabie, In margenea Bucurastilor. Sarbul acesta turcit este Constantin Mihailovici de Ostrovita 1. Campania de la
1462 e foarte bine descrisd de +Jamul, si, push' aldturi
de alt descriptie, fAcuid de eel mai Insemnat croniear
grec din aeeasid vreme, Laonic Chalkokondylas,
ne Lee sit vedern aceastd foarte important operatic
militard In. toate amdnuntele sale 2.
Povestirea lui e tradusl din limba polonA de Hasdeu, in Revista

2 Ca I alte izvoare, Chalkokondylas e tradus de Sincai.

62

In ce priveste Moldova, ar fi ceva asemenea cu

sarb", numai eat aici informatia e mult
mai scurta abia pe doua pagini, dar acel care o da
e un martor al lucrurilor pe care le descrie. E un
Rrestin din Occident, un Italian care a fost silit ca

prisonier sa Intre In armata turceasc si a luat

parte la lupta de la Valea-Albd, din codrii Neamtului, care se numeste si de la Razboieni, la 1476,,
11 chiama Angiolello1.

Arai este Inca un calator, dar acela se gaseste

in Imprejurari cu totul deose.bite si el vorbeste
foarte putin de lucrurile pe care am don i sa le cunoastern, data fiind importanta epocei i valoarea

cu totul extraordinara a lui Stefan-cel-Mare. Caci

nu putem patrunde In intimitatea vietii lui pentru a
avea note directe relative la da.nsul; i, de altfel, In-

semnari nu sant deck pentru timpul din urma al

Domniel lui $tefan.Bolnav, greu bolnav de podagra,
suferind si de rana pe care o capatase la 1462, cand
a atacat China lui Vlad Tepes, care-1 trebuia pentru
apararea granitelor sale, oa s mi. cada In mnile
Turcilor, el a fost silit sa recurg la medici din A-

pus (pe langa un medie evreu al Hanului tataresc

din Crimeia), si s'a adresat, cum era natural, nu numai la Niirnberg, ci mai ales la Venetia, de unde i
s'a trimis un Matei de Murano, din insula de langa
oras, care a stat aici o bucata de vreme. Aoest medic
adreseaza. Republicei un memoriu, si In acest me-

moriu, foarte scurt, al lui Matei de Murano s'au

pastrat cele mai pretioase informatiuni despre $tefan i, putinteI, i despre frumuseta si bogatiile terii2.

Dui:a aceste lamuriri asupra izvoarelor, sa ve' V. Iorga, Istoria armatei, I, p. 159 i urm.
2 E tipArit L In volumul VIII din colectia Hurmuzaki.

63

clem ce se putea observa de cdlatori si In Muntenia

In Moldova.

Daca ar fi venit cineva In Moldova in ultimii ani

ai lui Akxandru-cel-Bun, ar fi vana ceia ce cunoastem acum.

In ce priveste Insa Tara-Romrineasca de dup moartea lui Mircea, la 1418, trebuie sil se dea Inainte oarecare lamuriri pentru ca sa se vadd ce era schimbat
lata. de trecut.

Pe vremea lui Mircea, calatorul venit din Apus ar

fi putut gdsi un lnceput de stabilire a ordinii politice si sociale dupa normele bizantine. Evident, dac

ar fi trait fiul lui Mircea, Mihail, care fusese initiat In rosturile de Domnie ale tatdlui san, fiind aso-

ciat la stapdnire de tata.; influenta bizantin, asa

manatoare cu aceia care a dominat In Moldova In
partea din urma a Domniei lui Alexandru-cel-Bun,
ar fi izbutit sd creeze alta Infatisare decat a principatului muntean de pe urmd. Era o oper de consolidare, pe care Mircea o Incepuse si pe care o
dusese pana la un oarecare punct. Demnitatile de Curte

fuseserd stabilite de Domn aici, precum In Moldova

ele fusese hotarAte de Mexandru. Ramfinea doar
se fixeze mai bine rangurile, sa se adauge mai mult
prestigiu i sa se creasca valoarea culturald a societatii muntene, influentata si de renasterea bulga-

reasca de la Trnov si de marea scoal de carturarie srbeasca a lui Constantin Filasoful. $i mai ram'anea ca pribcgii veniti de dincolo de DuW_re, Greci,
Sarbi, poate i unii Bulgari, cari aduceau mai multa

experienta de viata politica si deprinderea cii mai

rnult lux In viata publica, sa se amalgameze mai
deplin Cu vechea boierime romaneasca.

Din nenorocire Mihail a cazut In lupta cu Dan,

Narul si rivalul san, i, dup aceasta cadere, Invinga-

64

torul, care s'a st.th.lit pe tronul muntean, avu de luptat,

o bucald de vreme, cu candidatul adus de Turd,

Radu Prasnaglava,

ceia ce nu Inseamna: plesux, ci

ca. capul gol pe dinduntru, prin urmare prost sau

usuratec. A trebuit, prin urmare, ca Dan, care era
un luptglor, Inaintnd pdnd dincolo de Dundre
stdpanind Silistra, ba amestecndu-se si In lupia
pentru pdstrarea Banalului, sr" piardd o multime
de vreme in aceste frAmntdri, care, pe - de alt
parte, 1-au silit s cadd in atdrnare fatd de Ungaria.
De sigur cd, attuici cilnd Turcii zoriau necontenit
la Dundre, drumul Brasovului a fost mai putin cercetat. Dupd o serie Intreagd de rdpezi schimbari la
tron s'a imp us In sfArsit Vlad Dracul, al Liu al lui
Mircea, pe care Wavrin 1-a gdsit In cruciata de la
1115.

\lad Dracul a fost filed Indoiald o personalitateremarcabild; mai priceput decilt Mihail si mai vrednic
de- cat Dan al II-lea, dar In mare parte pecunoscut noua,

din lipsd de izvoare. El a fost in stare sd joace un

rol militar, si importanta lui polilicd e netdgiitlititii.
CAtva timp dui:a Imprejurdrile din 1145 el era s
cad'a' supt loviturile ostasilor lui Corvin, pentru ca
Vlad Tepes, o mad personalitate rdspicatd In TaraRomdneascd din aceastd vreme, s reiea aceiasi
aliituri. de Ungaria i In contra Turcilor, pe
care a isprdvit-o desastrul de la 1162, cu sfiir'amarea
tronului su printr'o sfortare personald a Sultanului
Mohammed al II-lea.

In mijlocul acestor tulburdri, natural cd ciernentele de civilisatie care se observd pc vremea lui Mirc,ea-cel-Bdtran n'au putut sa se desvolte. OricAt s'ar
spune cA rdzboaiele i luptele lduntrice aduc si un
fel de spor de vitalitate nationald, cela ce este foarte
adevdrat, cu bate acestea, cnd sfortdri prea mari se

65

cer unui trup prea slab, el rAmane fireste incapabil de a Indeplini lucruri mari In alte domenii. Asa
Incat cAltorii, fie negustori, fie arnbasadori, cand ar

fi venit In Tara-Rornaneasca prin jumatatea Intaia

a secolului al XV-lea, ar fi gksit foarte putin spor fata
de ce se MCA'lnia pe vremea lui Mircea.
N'ar fi gksit pe Domn stand ca Alexandru-cel-Bun

In Capitala sa, guvernand ImpArAteste, Incunjurat

de o Curte cu caracter permanent, fiecare din acei
cari o compuneau avandu-si atributiile sale, ci ar
fi

Intampinat un sef de ostasi in fruntea unor

trape foarte recluse, capabil de a resista unei ciocfill, dar nu de a purta un rAzboiu, cu boieri cari,
ImpreunA cu setu.1 lor, trebuiau sa alerge necontenit
de la o granita la alta. Prin urmare se poate zice cA

tronul dispare In folosul aventurilor ostksesti,

ck

Marele Voevod, cu caracter imperial, care fusese pe

Vremea lui Mircea, e aproape cu totul Inlocuit de
conducAtorii de osti, i ea, in locul donatorilor de
mAnkstiri i biserici, Intemeietori de asezkminte nouk,

cum a fost i Mircea, Out oameni cari prind In

grabk ceia ce pot, lute carmuire totdeauna amenintatk.

Desvoltarea secolului al XV-lea se Infktiseaza aici,

prin urmare, cu totul inferioark celor d'intdiu doua

decenii ale acestui secol, cum si deceniului cu care
se sfarseste secolul al XIV-lea.

Capitala, se zice de obiceiu, a fost mutata de la

Targoviste la Bucuresti. Nu se poate vorbi de o
mutare a Capitalei pe vremea aceia. Radu-cel-Frumos, fratele care a Inlocuit pe Vlad Tepes, va sta
mai tarziu In Bucuresti, dar aceasta resedinta aici
nu e un semn de desvoltare a principatului, ci o
datorie fall de Turci. Turcii s'au asezat In Giur-

66

giu,

s'au acivat in pdrtile Severinului. Ei s'au

stabilit In punctele cele mai importante ale malului

stfing al DunAril. Si atunci, pentru a avea pe Domn
mat. la IndemanA, pentru a-1 ajuta, dacd e credincios,

pentru a-1 combate si a Indbusi imediat rdscoala

lui, dac se aratd rebel fatI de Sultan, trebuia ca
el sd nu se mai gdseascd la Targoviste, ci la Bu-

curesti. Satul care se Osia aici ajunge rdpede la

importanta unui oras; lngd cetatea Domnului se
adund tdrgovetii: pe la Alihai-Voda, probabil, pe
Indltimea aoeasta, a fost asezarea oea d'intdiu a Domnilor din secolul al XV-lea, si aceastd asezare a Dom-

niei la Bucuresti, treciitoare la Inceputul ve.acului,

s'a fAcut In chip mai durabil abia pe, la 1160-70.

Cum am spus, Curtea a dispdrut mai ca total;

oastca Insd e bine alcifluitd. Aceastao cunoastem

prin cutare document al /ui

Mircea-cel-BAtrrin.

formeazd, In Imprejurti'rile obisnaite, mai malt bolerime, dintre cei ce Incunjurau normal pe Domn. A-

ceasta e oastea cea mica", pe liingi care este oastea cea mare", dupd obiceiurile terii, dar si dupA
norme unguresti din aceiasi vreme. Dupti datina
veche ajungea
cum am spus
sd se tac6 anume sernne de pe vrful unui deal pentru ca acei
In stare de a purta armele sit alerge s-u.pt steagul
Domnului.In afard de aceasta se pare Insd cd i oeva

din normele introduse In Ungaria de regele Sigismund au fost adoptate la noi ; anumo Indatoriri
de serviciu militar apdsau i alLfel asupra acelora
cari primiau mosii din panca Domnului. E vremea
cnd boierimea Incepe a se organisa In dauna terdnimii. Fiind lupte necontenite intre un candidat la
trou
i altul, se Intelege cd rolul boierilor devine
mull mai mare deck Inainte, cLInd era o singurd
Domnie, asiguratd. Dorinta de functii nil existd Insd,

67

demnitdtile la Curte erau foarte putine, i atunci

mosiile se luau de la opositie" pentru a se da guvernamentalilor". De si, pe de alt parte, trebuie sd
se tind sanad -Si de faptul cd Domnia tindea riecontenit cdtre Tinuturile de la Sud, unde populatia era
mai rar', unde nu se fcea agricultur, ci mai mult
cre5terea vitelor, si o multime de plmnt rAmsese
fra stApan ciliar brin miele pArti nelocuite. Se
poate ziee astfel cd o parte din sesul muntean a avut
acelasi caracter pe care 1-a avut Sudul basarabean;
atatea documente din epoca lui Petru Bares vorbesc

de donatii care se fdceau In pustiu". Si tot asa

In documentele unguresti anterioare intemeierii prin-

cipatului muntean, de cate ori se spune desertum"

-pentru partea de Sud a Ardealului, trebuie sd-1 in-

telegem In acelasi mod In care putem admite un

,,pustiu" In prtile de yes ale Terii-RomAnesti.
Vine o vreme cnd once demnitar de la Curte tre-

buie s aib o mosie, end, pe de alt parte, acci

tare ajung, prin donatiuni domnesti, sd aib. o mosie eftstig o importantd asa de mare, Incast se ridicd la situatia de sfdtuitori ai Domnului. In secolul al XV-lea, mai ales In Muntenia, se gdsese o
multime de boieri eari IncunjurA pe Domn fdr ca
aceasta sd fi lnsemnat c aveau o functiune. Snt
oameni eari s'au ridicat prin sAnge, prin servicii,
dar si prin stdpnire de pArnnt, la ranguri sociale
atat de importante, Incat fae parte din Sfatul
Boierii acestia, avAnd rnoii1e Ion, i prin mosiile
Ion dreptul la un rol In Stat, nu formeaz un par-

tid In propriul Inteles al cuvntului, i foarte adese

ori trec de la cutare candidat de Domn la altul sau

de la Domnul In Scaun la cel ce-i voi locul. De

aici vine instabilitatea absolut a vietii muntene, hao-

68

sul care nici In documente nu s'a pdstrat, nici ia

cronicile

vre-un fel de cronici de tard_

pe vremea aceasta nu existil, nu poate sit se lamareascd.

Cu tot acest haos, de oare ce totusi este o oaste,

de oare ce autoritatea Domnului, foarte schimbatoare, este totusi reald, rdnidnnd ca acel care stdpaneste despotic astdzi sit alerge la Brasov sau Sibiiu, In pribegie, mane, de oare ce este o ordine politicd, este o garantie militard in aceastd tarit, negustorii cu mdrfuri tree si mai departe. Insd si aici
observdm o scddere: prec-um schimbarea rdpede a
Domnilor a Impiedecat sit se stabikascd o ordine bizantind cdtre care tindea Mircea-cel-Mare prin relaVile sale de familie, prin importanta lui politicd
immixtiunea lui In Peninsula Balconied, aceleasi turburdri lduntrice, 'unite cu pdtrunderea Turcilor pe
malul stAng al Dundrii, sldbesc foarte mult comertul slsesc, la care se adlugia i comertul polon,
venit din Moldova, care exista pe vremea lui Vlad

Dracul si care comert, altfel, ar fi fost In stare sd

ieie o desvoltare mai mare.
Atta timp cat Domnii nostri au avut i trecdtoarile Carpatilor i vadurile Dundrii, eat tot drumut
pd.n la trecerea fluviului a fost in stdpnirea aceleiasi puteri politice, Imprejurdrile erau altfel, dar
ele s'au schimbat cand vadurile au trecut In mnileTurcilor, cand, prin urmare, era un vames la munte
si alt vames jos la apd, cnd functiona un regim vamal

de o parte si altul de altd. 'parte i, mai ales, cand

Intre stdpEtnitorul muntel-ui

stdpanitorul Dundrii

dinuia foarte ade,se ori o situatie de neincredere,

de dusmAnie sau de rdzboiu. Orasele sIsesti au
luptat foarte multd vreme ca sit pdstreze drumul acesta de comert, si drumul a fost foarte mult folosit

69

de dansele, dar de sigur el s'ar fi desvoltat altfel,

dacg. Tara Romdneascd s'ar fi putut organisa.
A fost o adevdratd nenorocire pentru
In
aceste regiuni sud-est-europenc cd principatul muntean, pornit supt asa de bune auspicii In veacul al
XIV-lea, ggsindu-se In f ata Turcilor, cu o mult mai
slab apdrare, fr. ajutor din Ungaria si din Moldova, c principatul acesta, zic, a ajuns s sliibeasc.
In ceia ce priveste puterea sa de viatd i mijloacele
sale de actiune. Balotat necontenit intre engaria
Turcia i supus foarte adese ori
i Inc aceasla
era o fericire influentei stdpanitoare care venia din
Moldova, M' ca, iardsi din nenorocire, in.fluenta aceasta sd fie asa de puternicA, 'Me& principatul mun-

ean s fi fost si el reunit supt aceiasi miind, el n'a

putut servi scopurile Insesi ale fundatiunii sale
prin Wavrin, avem cgteva note de realitate
Cu privire la. infeiparea Terii-Romdnesti In aceastd
vreme. Cunoastem astfel Brila. Despre ea se spune
De ce nu s'a facut aceasta unire a celor dona. ten i supt Alexandru
Stefan se intelege, cand se tine sama de cata importanta se dadea
in general, in evul mediu, dinastiei i de cate drepturi avea de la sine
.dinastia care intemeiase un Stat. hl Muntenia dinastia Basarabilor,
.a intemeietorilor, avea Mata prestigiu, incat, prin oriicIne ar fi fost

represintata, omul gasia sustinatori contra Moldoveanului care,

.oricat de bine inzestrat, rica de chemat sa joace un rol la Du.narea-de-jos, ramanea totu0 In mintea tuturora un usurpator. Din
.aceesta causa, ca $ din obiceiul romanesc, Inradacinat, de a uni

in4a cu neamul stapanului, cu coboratorul acelui care o detil'use intaiu, a fost cu neputinta ca Tara-Romaneasca, Incapabila
de a se se apara prin propriile ei mijloace, sa primeasca unirea
cu Moldova. Cu toate acestea (Mi moldovene0, supt Alexandru
.cel-Bun i supt Stefan-Cel-Mare, patrund In repetite randuri dincolo de granita, care nu era MlIcovul la Inceput, ci trecea pe la
Nordul Vrancii, coborandu-se pe urma la cetatea Craciunel, langa
Odobe0i.

70

cela cc cunoatem i din Schiltberger, Bavaresul des-

pre care s'a vorbit Inainte i care aran ca veniau

aici corabii din toate partile. Brkila figureaza
Wavrin ca Brilago". Cruciatii au IntAlnit aici negustori din ce se ntunia Grecia, din Peninsula Balcanica ce se gasia Inca supt autoritatea Imperiului
bizanfin, i ei s.puneau c nu se poate merge pe
Dunr In Ungaria, dar c de la Chilia ori de la
BrNiia s'at putea trimete cu sigaranta emisari
us:at In Ullgaria. A.stfel avem constatarea drumuitti
Brailei, care pleca de la Brasov i mergea pe valea.

DArobovitei, sarind pe urma la Rasarit catre

a-

ceasta Braila.

Am spus a e vorba si de Chilia, de castelul Licostomului (Licocosme"), care apartinea atunci Inc5_
Donmului Terii-Roman' e,ti. In ce priveste malul
rii, se Inseamna Mangalia, ,,ora foarte ciudat", cm
ziduri Waite, largi de treizeci, patruzeci de picioare,

foarte stricate ns, i ca un port rau, in care luntrile

se rupeau de furtunA Tot pe termul Mari Negre,

de asta data In Moldova, calaforii vad Cetatea-Alba.,
oraul-castel care apartinuse Genovesilor, iar acum
Moldovei: aici se gasesc multe corabii ale celor din.
Trapezunt i ale Armenilor". Pe vremea aceasta,
pe la 1445, mai ramasese ceva din activitatea comer-

ciala a Armenilor din Armenia Mica de pe termul

Mediteranei, dar i de pe acel al 1114rii Negre.

tnd cruciatii, ei ajung la Silistra, care, ca si Turtucaia, e Toarte bine descrisd, cu Infdtisarea chiar
a milloacelor de aparare ale zidurilor, ceia ce apartine mai mull istoriei militare 1.
Se spune c Silistra fusese odinioard distrusa de
RomAni: aoeasta Inseamna atacul lui Dan al II-lea
1 V. lorga, Istoria Armatei, 1, p. 63 0 urm.

71

asupra cetlii. Pe Dundre merg luntri pe care elldtorul strdin le numeste cu un termen pe care nu-1
putem identifica, manoques.
Si, aici, o visiune interesanta i supt raportul li-

terar. Pe atunci intre Turci erau mai multe particle. Unul dintre ele sustinea impotriva Sultanului
Mohammed al II-lea pe un pretendent cu numele de
Saugl, care era adapostit aici, pe Dunitre, si, la co-

bordrea pe termul drept al rdului, cei din corabii

au putut sd-1 vadd Imbrdeat in brocard albastru, putdnd turbanul In jurul capului, i, lucru nea5tep-

tat, un cerc de aur", ca la ImpOratii romani de

pe vremuri mai mult deck la Bizantini. Saugl avea
leglturi cu cei de la noi pe O vreme cdnd. Turcii de
pe malul stng se adilposiiau la Domnii nostri.
Mai departe se ajunge la Giurgiu, care nu era atunci pe uscat, fiinded vechea cetate a lost acolo uncle
este ostrovul Giurgiului, c;..,tate din care se mai vedeau anumite rgulksite.

I se zice: risle de Georgie". Se aminteste c acest

castel a fost Mcut de Mircea, si chiar Domnul muntean Vlad Dracul explica
am mai spus-o
cd

s'au cheltuit multe pietre de sare pentru ca sI se

poat riclica zidurile acestei
ceia ce aratd
cA pe vremea lui Mircea salinele de la noi erau exploatate i ca se Meca export de sare in Penin-

sula Balconied, un venit principal al Domniei resultdnd din vfinzarea acestei stdri. InaintfInd nfai
In sus, se descrie Nicopolea, pe de o parte, Turnul,
pe de alt1 parte.
la Nicopole, avem o mdrturisire care n'a fost
In destul de Intrebuintatd ca privire la insdsi lupta
de acolo la 1396.
Cruciatii intraserd In legAturd cu Domnul munlean, cu Vlad Dracul, care venise cu soldatii lui

72

cu mijloacele de lupta. primitive. N'avea tunuri, dar

cruciatii aveau, si, de bucurie, ai nostri, and ditdeau din tunuri, le incarcau asa de strasnic, incat
unul a si plesnit? omor'nd ativa dintre Romani,
in chiolul pe care-1 noleaza cronicarul. Dar impreuna

eu Domnul venise si fiul lui, si cu acesta boierul

in sarcina caruia era dat printul, le fils de la

Valaquie".

5i el poveslia astfel, inteo noapte frumoasa, envelopp en une robe de nuit". AMU., a ,,acolo se
tinea regele Ungariei si Ungurii7 acolo era conetabi-

lul de Franta si acolo se afla ducele loan de Burgundia, care se tinea langa un turn mare si rotund,
pe care acel duce II Mease s fie subminat: si totul
era pregatit sil se puie foc la mina", in ziva and
Turcii s'ar fi apropiat de turn. 5i Wavrin inchcie:
Acest guvernator al Mostenitorultui muntean era in
serviciul seniorului de Coucy, care totdeauna cherna
bucuros langa danyul pe tovarasii nobili romani cart
stiau vadurile Turciei (qui toujours voullentiers retenoit vers lui les gentilz compaignons vallaques, qui
eavoient les aguez du pays de Turquie"). Cu o zi Zna-

inte de lupta, guvernatorul, care era favoritul lui

Coucy, se batuse cu Turcii si biruise vre-o 6.000 din
ei veniti cu gandul s4. surprinda les fourra-

geurs crestiens". Dtipa biruinta aceasta a lui contra celor 6.000 de Turci
si fimste a numarill
a crescut cu anii

el insd e prins si vandut Genove-

silor, la cari invata le language qu'il parloit", prin

urm are ori limba francesrt, ori limba italiana.
De fata era si Vlad Dracul, care va fi ascultat povestea luptei de la Nicopol.

V.

Moldova lui $tefan-cel-Mare

Matei de Murano arard cum a venit de la Venetia,
pe calea Ragusei, cum a sosit In Moldova, dupd invitatia lui stefan, care, pulem adaugi, declarase Venetienilor ca n'a vrut sa-si aduca un medic din and'
parte a iumii decat de acolo unde are siguranta cli

e iubit. Incunjurat de dusmani din toate partile,

adauga el, a avut treizeci si sase de lupte de cand e

Domn si din acestea In treizeci si patru a biruit,

iar numai doua le-a pierdut.
Medicul, ajungand In Moldova, In surta lui petrecere aici Isi face o parere despre Domn si Imprejurarile Insesi ale terii, pe care o expune astfel In
raportul sku:

Domnul este un om foarte Intelept, vrednic de

multa laudd si iubit mult de supusi, fiindca este
Indurator si drept, foarte veghetor si darnic, bine
Ind. (prosperoso de la persona) pentru vrdsta lui, de

nu 1-ar fi apasat aceasta boald". Turcii au mare

frica de acest Domn." Fiul lui, Bogdan Orbul, care
era ranit la ochi, cum Fr e vede si in cutare fresca de
manastire, e de douazeci si cinci de ani, modest ca
o fall mare si om viteaz, prieten al isprdvilor (WWI)
i al oamenilor de ispravd". In ce prive.ste pe supu.si,

74

sant oameni viteji (valenti homini) i oameni de

fapte (homini de fatti)", nu de frase, si nu de stat
pe saltea (so li pimazi), ci In razboiu.." Oastea poate
fi alcatuita din 40.000 de caldreti si 20.000 de pedestri.

Cu privire la tara, o gaseste roditoare i foarle

placuta si bine asezatd, boiata in animale si In toateroadele. Graul se samana in April i Maiu si se aduna In August i Septembre. Vinurile sant ca in
Friul, pasunile perfecte, i ar putea s lirdneaka.
peste 100.000 -de cai."

Dru.mul de aici la Constantinopol se face in unsprezece pAna la doudzeci de zile. Negustorii vin din
Capitala Imperiului turcesc, si pe langa negustorii
acestia vin i Evrei din Crimeia.
Raportul e din 7 Decembre 1502.

Acum, dupa ce cunoastem ce spune insusi Matei

de Murano, sa Incercam a vedea ce ar mai fi putut
el Intalni In catea lui edad a venit sa Ingrijeasca pe
Stefan-cel-Mare sau ce ar fi putut s castige ca experienta dup caleva luni de sedere In Moldova.
In Moldova, venind cineva din Venetia, putea s so-

seasca pe mai multe drumuri. Pe drumul Ragusei,

urmat de Ragusani, pe cari-i ga.sim poate In prtile
Inca din 1440, la Targoviste de exem.plu, unde pare a Ti. documentata presenta negustorilor

veniti din acest Du.brovnic" al Slavilor de pe 'Marea Adriatica. In casul acesta, se strabateau tinuturile
sarbesti, unde Ragusanii aveau privilegii de comert
Inca de pe vremea lui Stefan Dusan, si o parte din
Bulgaria supusa Turcilor, ca si Serbia.
In Silistra, cetatenii Ragusei aveau case de banca
Inca din secolul al XVI-lea. Acesta e motivul -informatiei exacte pe care o dA, In Analele Ragusei" ale

75

sale, Luccari, care vorbeste In treacIt despre terile

noastre In cele d'intNiu timpuri, cu stiri pe care critica istoria le-a Intrebuintat de mult ca s extragI
ceva despre cei d'intliu Domni cari au sapanit In
noastre. Pasagiile acestea ale lui Luccari, de
la sfarsitul secolului al XVI-lea, sant un fel de resumat al experientei pe care Ragusanii o f Acuser
dincoace de DunAre, ca si al. amintirilor istorice pastrate In cancelariile Republicei ori i In traditia orall
a negustorilor. Bancherii acestia mai aveau un cen-

tru important si In Timisoara: sant scrisori slavone

datate de acolo tot din veacul al XVI-lea, pe la 1550,
orasul fiind In stdpanirea Turcilor, iar ei, tributari
ImpdrAtiei otomane, cdtand s se asez de preferintd unde stapilnia direct suveranul care putea sad
ocroteasa
De si nu era drumul cel mai obisnuit, totusi nu
lipsiau oameni cari sA apuce prin aceste pdrti ale
Serbiei. Neagoe Basarab, Domnul muntean de la inceputul veacului al XVI-lea, trimete astfel dupa lucrurile trebuitoare In cas de boald, prin Ragusa, pe
medicul Ieronim Mateevici, care trece la Venetia, si In

izvoarele venetiene se InseamnA pctrecerea acestui

medie In orasul unde i s'a acordat si un titlu de

distinctiune filcandu-i cavaler, eques auratus.
Se putea merge, natural, i prin Marea Neagra7

In acest cas debarca cineva la Getatea-A1M, si am

vAzut din Wavrin importanta la 1445 a orwilui.
Dupa me.sterii lui Ghedigold Lituanul, care pe
vremea lui Alexandru-cel-Bun fortificase cetatea, adausuri s'au datorit i trudei mosterilor si zidarilor
moldoveni cari chiar Inainte de Stefan-eel-Mare, i in
timpul lu Stefan, au lucrat aici, la Cetatea-Alba. Cetatea fAcea o mare impresie, fiind asezata frumos la

limanul Nistrului, Cu o splendidl perspectivA.

76

armuiau doi pArcitlabi. Cand pdtrundea cineva prin

poarta ei, de-asupra cgreia stgtea inseriptia slavong.
si stema terii Cu bourul purtand steaua Intre coarne, se deschidea strada cea mare, Incunjuratg fgrg. Indupg datina italiang, de o parte si de alta, de
clgdiri mai importante, care serviau negustorilor. In
cetate, sus, pgziau strgjerii, acei gtrgjeri romani asa
de prelmiti In secolul al XV-lea, incat Ii IntAlnim
la Caffa. din Crimeia, unde fAceau parte din asanumitii orguxii,
termin tAtgrese,
acei Valahi
poloni" cari sdnt Muntenii
unguri"
Moldovenii. Pomenirea lox' se Intdlneste In socotelile Caffei, png. la 1475, egad cetatea a fost cucerit
de ostile lui Mohammed al 1I-lea.
Drumul vechiu al ltalienilor era, de sigur, pe aici.
.Alt drum trecea prin Buda, u.nde era Cartea lui Mafia Corvinul, foarte luxoasg. Curte. Regele, Romfin
dupg tatg. si Ungar ori tot Roman dupg mamd, Elisabeta
Szilgy, In fetid sgu de a fi nu era nici Rom'n, nici Un-

gur,f iind cu total strgbiltut de ideile Renasterii. Iubitor de fast si de laudg, splendid exemplar regal, asa

cum i-a dat aceastit Renastere pretutindenea. Trufia lui o fi fost ungureascd, dar celelalte calitdti, fd.rd.

Indoiald, le datora pdrintelui sdu, In Buda, Matias

avea un palat foarte frumos, si el chemaie si un pictor din Italia ca sd-i Impodobeascd pdretii, pe Filippino Lippi, unul din principali represintanti contimporani ai artei italiene; era acolo o admirabild bibliotecd, din care fragmente s'au gdsit In timpul nos1m u prin Seraiul din Constantinopol, unde fuseserd
duse ca pradd de rdzboiu cAstigatd de Turci pe vrernea lui Soliman Magnificul. Matias Insdrcinase cu
descrierea Domniei lui pe un Italian adus anume pentru aceasta, acel Bonfinio pi-in care cunoastem amdnuntele stdpanirid marelui rege, ungar mai mult de-

77

cat unguresc. Si, In ultimele lui zile, Corvinul, care

fusese casatorit Intaiu cu fiica regelui Boemiei, Ecaterina, lu In casatorie pe Beatricea de Neapole, care
aduse In Buda o viat1 cu total. italiana.
Asa Meat, adaugindu-se faptul ca pe vremuri mai
vechi Buda era puternic influentata de Florentini, Italieni multi veniau pe aici, si din Friul, pe drumul austriac, mai scurt, prin Viena, i ei se gasiau Intre oa-

meni din lumea lor, ceia ce, In toate timpurile, e

un avantagiu pentru cine calatoreste.
De la Buda deci, calatorul putea sa treaca prin
Ardeal, care era In vremea de cea mai mare inflorim
a oraselor sasesti. Asa de mandri erau In aceasta vre-

me Sasii de puterea lor, incat, la un moment dat,

s'au gandit chiar sa desfaca Transilvania de Ungaria
sa-si proclame un rege In partile acestea. Expeditia pe care a facut-o Matias Corvinul Impotriva lui
Stefan-eel-Mare si care s'a ispravit, treand prin pasul Oituzului, cu Infrangerea de noapte de la B-aia
(1467) si ranirea reg,elui unguresc, care se si credea
stapan pe Suceava, de care era asa de aproape, expeditia aceasta a fost in parte datorita i legaturilor
de alianta pe care Stefan le incheiase cu nemulta-

mitii din Ardeal, doritori sa ridice ca rege pe un

loan de P5sing i Skt. Georg, care, de sine inteles,
ar fi fost inainte de toate un rege pentru Sasi. S'ar
putea ziceca a fost un moment de constiinA transilvneana Indrazneata, cum se Int'ampla totdeauna cand

Ii e omului prea bine. Cad podoabele principale ale

acestor orase sasesti dateaza toate de la sfarsitul secolului al XV-lea i Inceputul secolului al XVI-lea,

pand pe la 1550, and Incepe decaderea, care se

vede si din Ingustarea socotelilor oraselor.

Daca cineva apuca pe drumul acesta ardelean

78

spre a merge In Moldova, trebuia s. treac prin pasurile prin care a trecut i Matias Corvinul In contra
lui Stefan. Calea de obiceiu, mergea prin Brasov si
de acolo prin Oituz mai mult deck prin Ghimes.
Dacd drumetul era adus sd ieie alt drum, el se du-cea la Bistrita, de unde putea sa Intrebuinteze pasurile de la Nord, care duceau In Moldova mai direct dire Suceava, dar pe o cale foarte grea, care
pdstreazd i pAnd In timpurile noastre ceva 'din aceste greuldti. Trecea, de la Bistrita, la Cdnapulung,
pe la Carlibaba, aldturi de regiunile maramurdsene,
care au sdlbdidcia lor primitivd i pAnd astdzi.

Un alt drum foarte obisnuit pentru a intra In

Moldova, pe care un Italian nu 1-ar fi 1ntrebuintat,
dar pe care-I lntrebuintau negustori mai bogati, mai
activi si mai Intreprinzdtori, acela care aducea mult
folos principatului moldovenesc prin ce Mau negustorii aceia la vaind ea si prin cheltuielile pe care le
fAceau In trecerea lor prin lard i prin cumpArdtu-

turile pe care le 1ncheiau in cuprinsul terii, era

drumul galitian, drumul Cracoviei i mai ales al

Liovului, pe unde mergeau necontenit card nemtesti
si armene,sti ea produsele despre care a mai fost
vorba.

In casul acesta, vama In ultimul timp al stdpilnirii

lui Stefan-cel-Mare, se pldtia, nu la granita Bucovi-

fiindcd el izbutise a cuceri Pocutla, ci la Colomeia, vechea statie de vanad a teritoriului pocutian. Avem ici si colo mentiuni In documente despre
vamesii lui Stefan-cel-Mare asezati In acest punct
extrem al cuceririi lui de bdtrdnetd, al reIntrdril lui
In dreptul pe care, dupd. un 1mprumut neplAtit din
partea regelui Poloniei, 11 capdtase Incd Alexandrucel-Bun. Si, addug,im, nici mi fusese In intentia rege-

79

lui polon a plati, cdci Imprumutur era facut anume pentru ca acel care dAduse banii sa poata rd.manea stapAn asupra teritoriului dat ca zAlog.

Acum, ori daca venia cineva pe dru,rnul ragusan,

ori pe drumul italian, pe la Moncastro, ori, strabaland Ardealul, din Buda, ori daca ptrunclea pe la
Nord, prin Galitia, cea d'intdiu Intalnire pe care o
avea la hotar era cu vamesii i ostasii.
Ostirea moldoveneascd pe vremea lui 5tefan-cel:Mare era alcatuita Intaiu din strajerii cari stateau necontenit langd Domn si cari se pot socoti, macar
In parte, ca o armata asamanaloare cu armatele de
de lefegii, de simbriasi care existau In alte parti
care se constata si In Muntenia de pe la 1420, din
vremea lui Dan al II-lea. Alaturi de acestia se Intrebuinta partea din populatie care se bucura de aname privilegii 1n schimbul slujbei pe care i-o facea Domnului. Stim aceasta foarte bine pentru curteni
ca i pentru asa-numitii pliei, cari aveau grija pla-

jurilor, apArAnd tara de lotri, cari erau foarte multi

pe vremea aceia; tot acestia tdiau i drumul pretendentilor la tron, alti lotri", asa-numitii domnisori".
In acelasi timp plieii std'teau pe Panel dregatorii
cari paziau granita, In calitate de aparatori armati
ai dreptului acestora si de garanti ai indeplinirii datoriilor bdnesti pe care strainii le aveau fal de tara.
In ce priveste vanaa, e interesant sa spur-Lem cloud
cuvinte: vama moldoveneascd era, In esentl, tatareasca, pe cand basa \Tamil muntene avea mai mult
un caracter unguresc. Era si In Tara-Romaneasca acea tricesima, acel 300/0 ce se lua de regele wigar de
la acei cari mergeau cu. marfuri pe la dInsul; In ce
priveste insa Moldova, vama era organisata dupa
obiceiul din vremea Hanilor. Caci nu trebuie sd se

80

uite niciodald cil Moldova cea d'intalu, peste ob5tea

romaneasei mai veche, fusese un teritoriu ocupat de
Talari, In epoca aceia ciind ei se sprijiniau pe zidul
Carpatilor, cd pe basa sfdrmarii puterii tatdresti se
Intemeiaz a doua Tard-Romdneasca" pe lfingd cea
de la Arges, tard care, fiind mdrgenitd la Inceput de
valea Moldovei, s'a chemat tara ruoldoveneascd" pen-

tru un Domn romn". Nu e de mirare deci

si In terminologia slavond, au mai rdmas o maltime de termeni tdtdresti (de exemplu lucrul oprit
de la export se cherna tarhan"). Am avut deci vama
tatilreasca cam asa cum s'a pdstrat In Crirneia pdnd

la sfarsitul veacului al XVIII-lea. Ea avea un caracter absolut neeuropean, corespunzAtor institutiei

mongolice aduse de_ Tatari In Europa. Dup aceasta
negustorii erau Indatoriti, conform cu un obieeiu

care este si unguresc, dar s'a imprumutat de Ung,uri

ca si de Poloni din lumea germanicd a evului mediu,
sa opreasca neaparat-cardle lor In aflame orase carora acest obiceiu li crea U.I1 venit. Ii aceste orase

negustorii plAtiau o vama mica" pe lnga vama

cea mare" achitata la granitd. Era deci o Stappelplatz", un loc u.nde negustorii brau siliti sit faca
etapa". In Moldova loe de etapd era la Suceava Insasi.

Domnul, care opria exportul unor anume produse

moldovenesti, cum erau caii, avea dreptul sa-si reserve preemptiunea, cumplrand el Inaintea oricui.
Indatorirea privia ceia ce se aducea mai scump din
Venetia i de aiurea, brocardul de aur ori fabricatele Genovesilor cari veniau prin Pera si cari au. avut atatea procese In Moldova, pe vremea lui Stefan-eel-Mare chiar sau Inaintea lui. Asa, de
se vede ca $tefan comandase o spada facuta dupd
moda velachesca" adeca romdneascd. Pe atunci era

81

sistemul represaliilor: clack nu se pldlia un lucru

sau se fkcea o pag,ubk din partea supusilor
ten, se Inchideau pur i simplu alti supusi ai aceleiasi ten i

sau se prldau, pentru paguba prici-

nuit de concetAtenii sau compatriotli ski, prink ce

pkgubasul isi ckpAtk dreptatea. Era foarte practic,

dar foarte nedrept; asa s'a practicat Insk In toate

tenle de-a 1-ungul evului mediu.
Prin urmare, Inchizand parentesa, negustorii aduceau brocard i alte fabricate de lux mare, si a-

atimei Domnii cdutau, natural, sk aleagk ei intaiu

ce era mai bun; baloturile se desfriceau Inaintea
MAriei Sale, care nu se uita la platd. Cci Domnii4
nostri evoluaserk foarte mult de la caracterul ternesc primitiv; aceasta se vede si dupk Inftisarea in
miniaturile i frescele contemporane (ca, de pild,
In Evanghelia de la Humor, ca i dup ce s'a gksit cu ocasia reparatiilor fAcute la Putna sau aiurea,
precum In cutare biserick din Backu, unde au fost
Inmormntati oameni de samk din vremea lui $tef an-cel-M are).

De sigur ck Suceava avea pe vremea aceia o frumoask InfAtisare. Cetatea cea veche, care fusese Inceputk In imprejurdri modeste de cei d'intiu Domni,

fusese Intkritk foarte mult. In forma actualk, cum

a fost degajatk de skpkturile austriece, cu multd ingrijire, ea nu ni apare cum fusese In vremea
$tefan,
filnd adausk In secolul al XVI-lea, pe vres
mea lui Ieremia Movilk, i chiar, mult mai tarzin,
In veacul al XVII-lea, cand Ioan Sobieski pktrunse
In Moldova cu armatele sale si Polonii stAturk o
bucatk de vreme In cetate. Fusese stricatk, de altfel, une ori, dup5. cererea Turcilor, i iar refAcutd.
Pe vremea lui stefan trebdie s fi fost mai mick
decat acum. S'a gksit beva dintr'un paraclis, care a

82

trebuit s semene cu bisericile lui Stefan-eel-Mare

sau cu paraclisul cetritii Hotinului, mai nou,
pe 1Ang5. dansul, oddile de strajd, subteranele uncle se

puneau provisiile care serviau pentru apdrAtorii cetdtii, i, Eird indoiald, acolo erau i oddile de sedere
ale Domnului. Cdci nu cred s se fi aflat lngit vechea bisericd din Mirduti, uncle Alexandru-cel-Bun
adusese moastele Sfantului loan, strdinutate apoi In
biserica Sfntului Gheorghe din aceiasi Suceavd,
uncle se gdsesc

Cill priveste stilul In care vor fi fost fdeule aseste

biserici, se poate sti din atdtea alte zidiri ale epocei_
In fatd era un zid Inchis, stabdtut de feresti gotice,

doud Intaiu si mai titrziu trei, feresti Inflorite cu

rosate. Intrarea nu se fdcea prin zidul acesta din
fatd, ci prin cel din dreapta. Usa era joasd i micd,
In stil golic i simplu, cum se vede la toate bisericile

din Ardeal, de wide s'a si luat modelul: astfel la

biserica lui loan Corvinul, din Santimre, sau la cea

din Feleac, de Pang Cluj, unde, cum s'a spus, a

fost i revdinta episcopilor romni din aceste

ba chiar In frumosul castel de la

.5 oiluu,

Lipova, In Banat. Ornamentele gotice erau modeste,

dar liniile care se taie intre dnsele, snt foarte elegante, cci liniile gotice, chiar foarte simple, produc
tolusi o pulernieg. impresie. Inscriptia care aratrt cine
a zidit. biserica i In ce limp, se gAsia totdeauna, nu la
intrare, cl la usita prin care strAbdtea cineva In prid-

vor; era asezatd sau de-asupra ei, sau In zid, c,eva

mai departe, cum e casul inscriptiei de la Rdzboieni,
foarte frumoasd, In care e vorba de Infrngerea de
cdtre Mohammed al II-lea. Se pdtrundea apoi In
acel pridvor, care era Ingust i intunecat. Usa cea

mare era Incunjuratd cii arc sfdramat, cu ogivd,

avea, n-u o singurd linie, ci mai multe, paralle.

83

Se &jail aid, adese ori morminte. La Neamt sant

inmormantati In aceastA parte partAlabii cetdtii, cum,
cle.altminteri, morminte se Intalnesc, nu nurnai In bi-

sericile lui .5tefan-cel-Mare, dar si In ale lui Petru

Rares, ca la Pobrata, langd Lespezi, pe malul Siretiului, de care ne vom ocupa pe urmd. De acolo,
lin pridvorul care cuprinde morminte i unde nu
se face niciun fel de slujbd cleat cea de pomenire
a rdposatilor, se deschide o altd usd.
Iatd-ne, prin ea, In biserica propriu-zisd. Ea era
idcutd dupd modelul celor din Atos, destinate numai

pentru cdlugdri. In proportii mici, avea o forrnd

dc arucc, Cu pridvorul pentru oaspeti, pe cand cdlugdrii stau In strand; \rail-al crucii 11 forma altarul. Gaud, apoi, aceste biserici au fost faite pentru orase, s'a edutat ca pronaosul, tinda, sd fie mai
mare, pdnd s'a ajuns astfel la biserici mici ca Hilda
tnormd, cum Se va ardta mai tarziu. De-asupra aceslui naos bolta se rolunjeste, si pe dansa se sprijine un hull, pe o asezare arhitectonicA particular.
Moldovei si care constituie o inovatie tehnied, mai
mult a noastrd: un sir Intreg de arce rdziniate uncle
-pe allele, suprapuse. Turnul nu sustinea vre-un dopot, ci era gol: In fundul lui apdrea chipul lui Hristos binecuvnland. Cat despre clopote, ele se glsec In tuck de la poartd, servind de clopotnitd
De o parte si de alta a zidului, ferestuici, Inguste,
Impodobite cu ornamente gotice. Cdci biserica trebui sd rdmand In penumbrd: asa cerea mistieul religios, special evului mediu, de care ortodocsii nu
s'au despartit deck foarte tarziu.

In fata altarului era catapeteasma. In unele casuri, rare, e de piatrd sau de cardmidd, dar cred
i catapetesmele lui

tefan-cel-Mare, care nu ni
s'au pAstrat, cdci cele mai vechi dateazd doar
cd

84

din veacul al XVI-lea, erau Mettle din lemn. Admirabile catapetesme, cu fel de fel de florl, de ani-male bizare, grifoni, cerbi, vulturi, avnd de-asupra

crucea cu sulita

buretele crucificgrii, care a-

tinge aproUpe, cu vrful ei, bolta. Altarul cuprindea

de o parte si de alta firide, diaconiconul i proscomidia, IncAperi mai mici, unde se sgvArsesc anumeacte rituale.
Vazut din afarg., biserica se infAtisa deosebit de

elegant. Ale lui Stefan aveau jos un Inalt postament de piatr. Stefan e si acela care a introduspiatra In zidire: s'a zis de cutare Imnrat roman
c a gsit Roma de cgrmid si a lgsat-o de marmurg; tot asa s'ar putea zioe de Stefan c a gsit
Moldova de lemn si a lisat-o de piatrg. De-asupra
acestei pietre se Intindea apoi un strat de crmid_
aparent, smltuit; firide erau practicate In acesti
preti, In care, mai tArziu, cand s'a ajuns a se zugrvi bisericile, se pictau sfinti. In vremea aceasta
lnsk zugrAveala era numai interioar, i chipurile,
dup tipicul bizantin, se desfceaU pe un fond albastru lnchis, sumbru totdeauna, ele fiind ceva mai
mari la Inceput, de si nu asa de mari ca In biserica
domneasa de la Curtea-de-Arges.
Pe din afarg., pentru podoab, se mai Introduceau,
discuri de smalt Infipte In zid prin rdgeina lor. Discurile acestea erau de colori deosebite: cgrmizii,
brune, galbene, verzi, albastre. Se asezau In locurileunde se Intalniau firidele, unde se ciocniau arcurile.

Ale rnduri se urmau apoi supt stresin, si tot

asa si la turnuri, care, avind firide, purtau si ele
la Imbinarea arcurilor cate un disc de colori diferite. ()data mgear, dou discuri de aceiasi coloare
nu stteau
Figurile ce le represintau discurile &Ant foarte

85

remarcabile, unele neexplicabile: ele Infatiseaza sterna_

terii, ori animale curioase, apocaliptice, ca zmei cu

coroana pe cap de om, avand trupul de leu

pile de vultur. Fiecare din aceste figuri pare a fi

e nAscocire a artistilor moldoveni din vremea aceia,

Insa n'ar fi ca neputinta ca ele sa fi Yost In legaturA,

ceia ce li-ar da o importanta deosebitdca chipuri din basmele noastre. Altii au cAutat sa
gAseasca aici fel de fel de figuri heraldice, dar de
sig,ur preocupatiile de beraldica nu erau lucrul de
cApetenie al oamenilor din Moldova lui Stefan.

Venim acum la coperis. Coperisul, care azi se

face scurt, patrunzand ploile In zidire si deteriorAnd
cladirile In cAtiva ani, se facea pe acea vreme potri-vit cu conditiile climaterice de la noi. El avea sinc1i1A. tare, cum nu se mai lace In timpral nostru;

jigla s'a introdus mai tarziu, supt influenta ardeleanA. Strasina era foarte mare. Totalul se combina
foarte frumos cu cladirea InsAsi: era un joc Intreg
(le planuri deosebite ce se intretaiau; nu se infAtisa
o singura linie, ci coperisul se mlddia dupa liniile
clAdirii, asa cum se mlAdie vesmantul dup5. formele
corpului. Aceasta formeaza i framuseta lui deosebita.

Dintre curtile domnesti, cateva, mai noul, s'au

pastrat, de exemplu la manastirea Slatina din Moldova.

Cladirile care se zie a fi In stil romanesc" astazi

nu dau nici cea .mai departata ideie despre zidirile
acestea cu caracter laic: In cele de acum s'au Ingrarnaditomultime deelemente de Impodobire, mai ales

coloane scurte, care dau o Infatisane grea, pecare

cladirile de odinioara n'o aveau. Erau putine Incaperile cu zidurif foarte groase. Se pastra sprinteneala
caracteristica intregii noastre arte. Cat priveste lin-

86

podobirea d'induntru, se pare cd se acoperiau pa'retif

cu pktrate de smalt InfAtisAnd deosebite fig,uri. S'au
gdsit astfel In ruinele Sucevei elemente de acestea,
care s'ar putea sA apartie i unei, epoce mai. vechi.
Iesind din cetate, du.pd ce Meuse cunostintd cu biserica i cu casa de loeuintd a Donmului, cdnitorul
Iilln.ia prAvAlii foarte asImAndtoare cix erne una din:
cele ce se mai vdd i acum In vechiul Iasi. In

pivnite., enorme erau instalate cArciumile; clientut

ie cobora cAteva irepte supt pdmAnt ea s guste vinurile acl;matate In Moldova, ca vieri nemti de la
Tokaj, de Stefan-cel-Mare, la Cotnari,
cdci alt
loc de ii nu se afla in INfoldova. Prvliile.oKterioare aveau un pridvor sprijinit pe coloane, eel put,n lute vremc mai tArzie. Dugheni d leinn, (:a acelea care se vdd Ina. la Hotin, nu lipsiau,
Ele aveau coperiul mare al vechilor case romdnesti. Obloanele, seara, se prindeau in cArlige. Uncle
lucra mesterul, el se aseza, ca In Orient, pe acelasi
oblon, prefAcut In masd de linera.
Casele particulare se InfAtisau, cum se infAtiseazI
acu.m, pierdute In mijlocul grddinilor, incunjurate
cu un gard de rAchit sau de scAnduri, filcut duprt
uit obiceiu care n'a fost pArAsit nici "And acum: Era
mai mult satul pAtruns In oras dedit orasul intinzfindu-se In dauna satului.
Pe urmA, negustorii italieni, germani, armeni, turd,

cari veniau prin pdrtile noastre, isi incArcau cdrAle i plecau, supt paza unor strAjeri, pe

cari bucurosi Ii dAdea Domnia, in adAncul

Pe vremea aoeasta negustorii gdsiau pretutindeni o-

rase care acum se Injghebaserd la toate punctele

care trebuiau apdrate, Mud ici 1 colo cetAti puternice. CAnd cAlAtorul pleca In partea de la dreapta
Prutului, dupd Holin se gAsia vamA si la Tighinea,

87

cu o Infatisare pe care n'o poate deslusi cineva din

lamentabilele ruine i din triviatele p.refaceri care se
Intalnesc In timpul nostru aid. In cale ar fi putut.
sil se opreasca. la Orheiu, al citrui numc Inseamna:
toe de cetale" (vrh61y), uncle pe vremea lui Stefancel-Mare era un phrcalab. Parunztmd mai adismc prin

aceste locuri care numai in jos, la Dundre, crau pamnt basarabesc, al Domnilor munteni, se ajungea
la Chiba si Getatea-Alba, In fiecare din ele fiind doipfircalahi.

In partea dintre Prut i Stretiu, se gasia un vechIa

popas la Dorohoiu, unde Stefan-cel-Mare a ridicat
biserica ce s'a pastrat pnil astazL Se trecea apoi la
Botosani, i In salmi vecin, Popauti (de la poprz, cii
sufixul slavon du(i, corespunzAnd celui romanesc
reunit astazi cu orasul, se Indlta zidireaocare,
cu. toata reparatia ce i s'a facut, are marele avantagiu de a pastra i astazi zugraveala din ultimii ani ai
Domniei lui Stefan, zugraveala pe care o IntiiInim
pentru. aceiasi epoca numai Inca. Intr'un loe In Moldova, la Dobrovat. De la Botosani se scobora calatorul la Iat, pomenit Inca de Schiltber.ger la nceputul
al XV-lea; orasul vechiu fusese la Cetatuie, de unde s'a Intins in sesul Bahluiului, Maintand mai departe pe celalt mal al urAtei ape lenese,
pana uncle este astazi Palatal Administrativ i unde

data erau curtile domnesti, care au trecut prin

multe prefaceri papa au. ajuns a fi In stil curat Louis
al XV-lea, cum le vedem acum.

Ling Gurtea domneasc era acum hiserica Stantului Nicolae celui Domnesc, pe care Leconte du
Noily a transformat-o cu &AN/I-sire, (bind o veseld
zidire mica de lux, In locul celei, mnit mai severe,
din vvemea lui Stefan, cnd, cum am spus, nu se zugraviau bisericile din afara. Daunazi, pe ciind In fron-

88

tispiciul bisericii se vedca o tabla de metal, biata

inscriptie a marelui Damn zdcea in curte. Trebuie
sd addugim cd, atunei cand Leconte de No5y a Inceput lacrarea, biserica era transformatd de o refacere din secolul al XVII-lea, pe vremea lui AntonieVodd Ruset. Oddi ale slujitorilor, care mdrgeniatt

mai tarziu piata, pdreau a fi dinteo vreme mai apropiatd.

Ias-ul nu cuprindea pe vremea aceia and biserica

deck aoeasta, a Dornnului; de. alminterea, crawl n'avea, pe departe, importanta pe care a cdpiltat-o pe
urmd.

Dacil de la Iasi se cobora cineva mai Jos, popasul

era In orasul pe care, dupd. legendd, Stefan 11 cerceta

adesea, Harldul in care i s'a ndscut hut Petru, din

legdturile Cu o femeie de actolo. Biserica lui Stefan se

pdstreaz putin reparatd, dar nu asa ea sit se striee

urmele, pretioase, de zugrAvealit din secolul al XVlea. Se ajungea la Vasluiu, care era In vazd ca
acel Vasluiu, In margenea curuja s'a dat lupta de la
Podul Ina11, In 1475. In grddinile proprietarului mai

snt rdindsiti din ruinele Curtii domnesti. Biserica

domneascd. ea Insdsi, foarte mult prefdeutd, s'a pastrat si ea, Cu vechile ziduri acoperite de o teneuiald
oarbd. Acum cdteva deeenii Teodor Burada, un explorator foarte harnic si adesea norocos, gdsi inscrip-

ptia Insdsi a lui Stefan.

In druanu.1 spre Galati, pe atunci un simplu sat
fr vadoare economicd, se intillnia Barladul, loarte
modernisat astdzi, cu bisericile-i zguduite de cutremurul din 1802, asa tuck turnurile au fost Inlocuite, dupd sistemul odios de la Bueuresti, cu Injghebdri de lemn Imbrileate c tinichea, vdpsiti apoi eu chinoros. Si tot asa e si In Tecuciul pomenil in actele comerciale din veacul al XV-lea.

89

In partea de dincolo de Siretiu, de la Suceava

Siretiul lui Petru-Vod al Muatei deeg.zuse cu tolul
s'ar fi gIsit Bala, unde e Incgi o
bisericl a lui Stefan, de curand reparatg..
Sasi exploataserg. baia", minele de argint acolo;
In numele localitdtilor vecine si In aspectul insusi
al populatiei se simte .nc lumea, venitg. din Ardeal,
care a stat odinioarg. acolo. Se pare ci o pecete veche a BAH. dateazd Incg. din secolul al XIII-lea, de
Apus,

pe la 1200; orasul avea In pecetea aceasta cerbul

Sfiintului Hubert, patronul vg.ntorilor, Cu crucea
In frunte.
De la Baia se coborau carIle la Roman, unde era
cetatea doinneascl, Intemeiatg. de Roman-Yodd. In
bis-caca episcopa1g. se odihneste Doamna Anastasia
a lui Roman-Vodg, mama lui Alexandru-cel-Bun;
floate si de aceia Romanul a fost un ora In de,osebi
de Ingrijit de cdtre Stefan. Si In Tinutul acesta se
Int'alneste si un alt Mea bisericesc, ridicat, dup. cum
.ave,a obiceiul Stefan, In amintirea unei hiruinte Impolriva dusmanului, cel de la Doljesti, pe locul unde
a lost Infrant Petru-Vodg. Aron.
De la Roman se trecea apoi la Baegu, Tinut .de
mare InsemnItate din causa minelor, a ocnei",unde
luerau sanggii unguri, veniti din Secuime. BacAul
e un nume unguresc, i asemenea numiri ungureti
se mai Intftlnesc prin Imprej-urimi In judet, In legIturg. cu Ungurii de odinioarl, mai vechi decat Insg.si descAlecarea. Regiunea ungureascl era ruargenit de o regiune romAneascA, a pAstorilor vrnceni. La Bacgu, fiul lui Stefan-cel-Mare, Alexandru,
a ridicat biserica Precista, care exist i pand acum,
de si, candva, transformat. In hotarul de mai Ca'rziu,
Foesanii erau numai un sat, orasul fiind cldit apoi,
i pe locul satului Stoiesti. Aici, pe vremea lui Ste-

90

fan-cel-Mare, exista numai cetatea Craciunei, in apropierea Odobetilor, c,etate la'nga care s'au dat
lupte foarte grele.
Aeestea sant lucrurile pe care le-ar fi putut ye-,
dea cine ar fi venit In Moldova pe vremea lui. Stefan-cel-Mare.

VI.

Moldova din prima jumlitate a secolului

al XVI-lea: consideratii generale.
Pentru secolul al XVI-lea trebuie s se Inceapg. cu
Moldova, cad cea mai mare putere politic, cea mai
stransI organisare religioas, cea mai bogata" nflorire
arIistic i literar se gsesc dice. Dar, Inainte de a
arAta ce putea s se vadN. In Ailoldova lui Petru flares.
i se va argla, de ce se alege acest moment,
si nu altul,
e bine s se spuie care sasnt izvoa-

rele In ce priveste cArtoriile din care se pot cApAta informratiile.

In cei cAtiva ani de stApanire ai lui Bogdan Orbul,

fiut lui Stefan-eel-Mare, ocupat In lupte cu Tatarii, chemat adesea la hbtarele terii
si se p-oate zice
cA acestor lupte Impotriva Tatarilor sdrau datorit Insematatea Tinutului Fliciiului i orasul Iiusului, In
care se vede Inc vechea biseric episcopala" din vremea lui Stefan-eel-Mare, ifavern stiri In categ,oria
de izvoare pe care ne sprijinim. Tot asa pentru scur-

tul timp de stApfinire al lui $tefAnitil, nut i urmasul lui Bogdan, acel tanAr Domn care a fost omorAt, cum se stie, de boieri. Cnd Ins du.p5. aceasta

a venit Petru Bares, lucrurile stau cu totul altfel:

stApAnirea lui IndelungatA, care tine de la 1527 ODA

92

La Intdia lntrerupere a Domniel lui, In 1538, pentru

tru ca, pe wind, dupd ciltcva luni de petrecere In

Ardeal si la Constantinopol, s se intoarcd i sd mai
domneascd cinci ani, aceastd Domnie care se InLinde, piqn urmare, peste trei decenii, este de sigur
destul de importantd i, relativ, destul de linistitd
pentru ca sd atragd chiar negustori i cdlAtori din
alte prirti. A fost supt aceastd Domnie o noud In-

florire a Moldovei: de fapt opera lui Stefan-celMare a fost continuatil In ce are mai esential si mai

stralucitor prin accastd stdpnire a lui Petru Rares, fiul Au natural.

Pentru tot acest timp avemdiu un cAltor, un
Sas, care, In calitate de trimis diplomatic, a venit
In pthi1e noastre: Reicherstorfer, care Infdti.seazd
rile lui despre Moldova In forma unei descrieri, Chorographia Moldaviae, un mic tratat geografic pentru
ca strdinii sd cunoascd Moldova. Lucrarea e Intov5.-

rd5itd si .de o hartd, cea d'intAiu consacratd nuraai

Moldovei, foarte interesantd. Textul dd, In propositii latine, scurte, o multime de stidnte,foarte exacte,
privitoare la o tard pe care Reicherstorfer In cali-

late diplomaticd a strAbItut-o de multe ori: vom

reveni asupra lor.
In ce priveste Tara-RomdneascA, doar glsim cate
tin caldtor italia.n, curn e Della Valle, care a fost la
mAndstirea Dealu i a vorbit cu cdlugdrii de aici,
cari i-au pomenit de originea noastrd romand. Nu tre-

buie s se uite Insd un lucru: acesti cdlugdri cu cari

vorbit el erau foarte probabil influentati, ca mill
ce se gdslau langd Targoviste, unde era o mAndstire de Franeiseani, cereetatl si ea de cAldtori, de
doctrinele apusene ale Renasterii In legAturd cu
ceputurIle neamurilor. Cdci. noi n'avem In acest sens
traditiuni atat de vechi.

93

Fiindcd este de glsit un aldtor tipic, sd ni Inchipuim pentru vremea aceia a lui Petru Rare unul
venind pe laturea cea mai ceroetatd, a Hotinului. Cdcl_

In vremea aceasta Marea Neagra, i pierduse foartemult din importantn ei. La 1453, cum se stie, Constantinopolul cdzuse In mAnile Turcilor. Acestia. n'aveau, bine bateles, niciu.n fel de interes sd scadd comertu.1 Mdrii Negre, dar, iardsi, ei aveau tot intoresul sl lmpiedece flotele Puterilor italiene, care a-

veau amintiri In ce priveste stdpanirea Mdrii Negre, de a se purta prea des prin Stramtori, asa In-

cat Intre *bpi de comert i eve.utuala pagubd politia ce ar fi iesit din aparitia continud a unor galere care puteau fi armate, con.stituind o amentntare pentru stdpanirea turceascd, Turcii au preferat s5. renunte la cdstigul prea scump pldtit. Dupk
ce s'a luat Constantinopolul, noii snpani 1-au colonisat cu oameni adusi din toate pdrtile: foarte mult1
hune crestind, prinsii din cutare oras de pe Marea
Neagrd, care-si pierde cu totul importanta, erau luati.
asezati In mahalalele Capitalei otomane. Dar aceasta niciodat5. nu si-a mai cdpdtat importanta comerciall de odinioard. A fost un centru foarte impor-

tant de stdpinire politick', un lagdr pentru ostasi,

cari la fiecare SfAntul Gheorghe porniau la cuceriri
spre a se intoarce la Sfantul Dumitru, dar punctul.
de mare strdlucire comerciald care fusese odinioard.
dispdruse. Italienii n'au plecat din Constantinopol,

ci au ramas In Pera si Galata, localinti care pe

urmd s'au confundat si a rdmas, In partea de dincolo de Cornul de Aur, o populatie de graiu itaLan, de religie catolicd, de relatii necontenite ca Apu-

sul, Insd din ce In ce mai stabilild. Cad, pe ednd

negustorii stAteau Inainte o bucatd de vreme In aceste regiuni si pe urm5. se Intorceau acasd, acuma.

94

se imobiliseazd locuitoril acestia catolici In cutare

suburbie, i dau astfel conditiile necesare pentru
desvoltarea unei lumi cu totul particulare, care a
irdit mudtd vreme aldturi de Greci si de Tutci fArd
a se confunda cu unii sau cu altii. Dar aceia nu H.ceau decat micul comer t de detaliu.
Marea Neagrd ajunge astfel sd fie pentru comert
aproape o Mare moartd. Aceasta mai ales dup ce si
celelalte centre crestine ale Mrii Negre sAnt cucerite
de Turci i distruse prin Insdsi aceastd cucerire. La
1475, chleva luni dupd lovitura, neizhutit, pe Care
beglerhegul Muneliei, comandantul 'tuturor fortefor europene ale Turcilor, o Incercase i care-i dete

desastrul din Ianuar In smarcurile pliduroase de la

Poctul-Inalt, lAngl Vaslulu, In vara aceluiasi
Caffa, acest centra al posesiunilor genovese i, In
general, al activitatii comerciale crestine la Marea
Neagrd, a fost cuoeritd de Turci.
Aoeasta a desfiintat mns Caffa cu desdvarsire; ea
eta sg. Invie numai dupd secole Intregi, supt numele
Feodosia, pe yremea Ecaterinei a II-a, Idrd ca
vre-odatd sd recapete, mdcar pe departe., importanta

pe care o avuse. In acelasi timp Turcii

ma-

tins stApAnirea asupra Intregii peninsule a Crimeii;

flanu idtdresc, srdpAn al hinterlandului, devine vasal al Sultanului, chiar lnainte ca acesta sd-si fi putut atribui calitdti imperiale. Vechea cetate a Comnenilor din Trapezunt, de unde Stefan-cel-Mare
luase cea mai mAndrd dintre sotille lui, Maria de

Mangup, Ingropatd la Patna, acest oras al Sfintilor Teodori", Tiron i Stratilat, a fost cuoerit
total distrus. Legdtura cu Trapezuntul ajunse In
felul aoesta rupta.
La 1484, In sfArsit, a fost euceritI China i CetateaAlbA, Inteun moment cand Stefan-eel-Mare nu se as-

95

tepta la o loviturd, Tiind sprijirat pe armistitiul Intre

regele ungar Matias Corvinul si Sultan, In cart

Moldova era cuprinsk explieit. Cu toate sfortdrile lui

tefan, mai mull de un an de zile, ceia ce l-a. silit

-sk facd actul de Inchinare fatd de Poloni, care zdbovise pAnd atunci, cu toat interventia lor, Intdiu fdr5.
Importantd i al doilea traddtoare,
Polonii tinzand
sk InlAturi pe Domnul moldovean, care si-a rdsbunat
pe urmd In Dumbrava Rosie din Codrii Cosminului,
Turcii au rkmas stdpani si pe Cetatea-Albd si pe Chilia, i, iarksi, din una, cat si din alta nu s'a mai

ales nimie supt raportul comercial. Populatia, din

Cetatea-Albd a fost ridicatd cu grAmada: parte a fost

vandutd ca robi, parte asezatd, cum am slit's, In

,noile sub-in-Jai ale Constantinopolului.

Acum, In Marea Neagrk se expunea cineva la atatea supardri din partea deosebitilor agenti ai
rktiei turcesti, cu toate privileg,lik de comert pe care si
'Venetia si Genova le capdtaserk de la Turci, Cu toate

-capitulatiile, mai bine garantate, Incheiate Intdiu

Intre Franta si ImpdrAtia turceased... Administratia
Turcilor mostenise toatd conruptia administratiei bizantine, addugindu-i instinctele prddalnice ale populatiei de jaf din central Asiei. Venetierai preferau sd
fad., In Orient, comertul si. In altd directie, iar Genovesii an plecat cu desdvarsire din Marea Neagrd.
Acestia p'.strau In Rdsdrit insula Chios, lar Venetienii Creta, Ciprul, i in jurul acestor iusule Isi exercitau ambii comertul, cercetand i Constantinopolul, (lar netrecand dincolo de oras, In apele Mdrii Negre.

S'a vorbit mai mult de aceasta pentru cd e bine

sk ni ddm sama de conditiile generale de istorie universald In care s'a desvoltat viata politicd, economic
culturald a terilor noastre.

96

In ce priveste negotul Ardealului, de la o bucatA

de vreme el e In scAdere. Timpul de mare Inflorire
este MA. Indoial epoca lui Stefan-eel-Mare. In a
doua jurniitate a veacului al XV-lea e un moment

and se poate zice c negotu.1 Sasilor, slbin4 in

Tara-Romlneasa, se IntAreste In Moldova, Negustorii
brasoveni se Intmp1 s cerceteze mai mult pasurile

grele ce due atre R'srit deat pasurile, mai upare, altfel, de trecut, care duc dire Sud. Prin urmare pe calea prin Tulghes, dar si mai ales prin
Oituz, merg atAtea call de comer ale Brasovenilor,
i, iari, comertul Bistritei cu Moldova e foarte puternic pe vremea lui Stefan, de i, din nenorocire,.
socotelile Bistritei pentru aceast epoc nit ni s'au
pstrat.
La Inceputul secolului al XVI-lea, relatiile de col-1-ml cu Ardealul au sliibit Insd, i motivul trebuie

ckutat In Inssi situatia Ardealului. El nu se mai

afIX In acca stare de liniste pe care o avuse atta
vrelue cal fusese legat de comma Ungariei, purtatI
ca siguranta i strlucire de un om ca Matias Corvinul, de si Ardealul avea stp'nire deosebit. supt
unul dintre acestia, Stefan Bthory, o
importantg. personalitate militar, sprijinind une ori
pe Stefan-cel-Mare In luptele lui.
Dup moartea lui Matias, succesorul lui fu un Iagelon din Polonia, Vladislav, suflet pasiv i fr resort
Ungurii 11 numesc Dobje", pentru c la fie-

un Voevod,

care prpej spunea bine", dobrze". Navlirea turceascI In prtile acestea devine de acum
din causa slbiciunii v'dite a regelui, care se transmite s't fiului sgu, Ludovic al II-lea, cel ce moare
In lupta de la Mohacs, cnd se pierde regatul Ungariei.

Se iveste atunci indoiall In ce priveste soarta vii-

97

toare a Ardealului. Ce se va face cu dAnsul? Incolro se va Indrepta? Care va fi acoperemntul sigurantei sale?
IncA de supt stApAnirea acestui Ludovic, provincia capAld InfAtisarea unui teritoriu autonom. Ar-

mata ardeleand se deosebeste tot mai inult de cea

ungureascA propriu-zis. CAnd Turcii lui Solimancel-MAret atacd Ungaria, aceastA armed, supt Voevodul Ion Zpolya, om bogat, avAnd kgAturi cu Polo-

nia, ca unit' ce era din Tinutul Zipsului, nu iea

parte la desperata defensivA Acest Slav, cu numele abia ungarisat, are atat de putin patriotism unca sA intrebuin.tAm un tannin contempoguresc
ran, Inc& consimte sg. vadd Ungaria prApAdindu-se
supt ochii lui. DupA. infrangere, Voevoclul Ion Zpolya trage nAdejdea sA capete coroana ungureasca;
pe cAnd o parte dintre nobili aleargA, in puterea u-

nui pact de familie incheiat intre Habsburgi i Iageloni, spre acel Ferdinand de Austria, fratele lai
Carol Quintal, altii aleg pe Zpolya, si dia aceastA
scisiune va resulta acea orAnduire ultimA care va da
Habsburgilor Nordal, Vestul i Sudul Ungariei de
odinioarA, iar Ardealal i Tinuturile vecine, comitatele exterioare" pAnd la Tisa, vor rAmAnea, o bucatA de vreme, ca toatele ale lid Zpolya. CAnd Sultanul Soliman va 'interveni din non, cu o puternicA
armatl, el va fi in stare-sA aseze, dupd moartea pre-

=lard a lai Ioan Zpolya, pe fiul lui, loan Sigismun.d, cAraia Turcii, cari se tot gAndiau la SfAntul

Stefan, Ii ziceau Regale $tefan", pentru, ca, dup

trecere de cAtiva ani, Soliman sA se hotArascA a In-

temeia un pasalAc la Buda. Dupl pasalcul acesta

va veni apoi cal de Timisoara, precum i stabilirea
unui beg la Seghedin, a altor begi la Solnoc i in Ortile vecine.

98

O Ungarie turceascd se aseazd astfel la mijloc, despdrtind Ungaria austriacd a Vestului de Ungaria
sdriteand a "lui loan Zpolya si a succesorului sdu,
care Isi va tara o existentd miserabild, mai totdeauna
slAbit de boald si incapabil de a guverna.
Acum, Impdrtirea aceasta nu s'a fAcut usor, ci au
fost luple Indelungate. 0 parte din populatia din Ardeal era pentru Habsburgi: Sasii rdman ferdinandisti,
considerand pe Zpolya ca pe trAdatorul crestindtdtii; nu-i recu.nosc titlul de rege care resulta din alegerea lui si din recurioasterea Tm-cilor; pentru clan-

sii el e J.nos Waida", si Impotriva lui sant gata,

Hand. Aceasta a dat prilej Domnilor nostri sd.
trundd In provincie. Petra Rare a strdbdtut-o de
mai multe ori, avand de la Stefan-cel-Mare ca mostenire Ciceul i Cetatea-de-Baltd, una represintand un

vast domeniu, cealalt cuprinzand cel mai important balciu din mijlocul Ardealului. Rares si-a 'Mans posesiunile la Reteg si Rodna; Vlddicii cari se
sfintiau la Suceava stdteau la Vadul Somesului; Bistrita lrebuia sd pldteased censul Sfantului Martin Romanului din Moldova, si Vodd a Intrat In cetatea care
nu i-a fast cedat deplin, si, dac n'a putut sd instaleze aici parcdlabii sdi moldoveni, el s'a Infdtisat In
forma unui senior care vine sd vadd posesiunile sale.
In once cas, Bistrita a stat supt aripile, une ori foarte
nervos cutremurate, ale .Domnului Moldovei. Acesta

a asediat Brasovul, a tinut supt dependenta sa, cu

desavarsire, pe Secui, cari stdtuserd si fall de Stefaneel-Mare In atarnare de vasalitate i-1 ajutaserd In

luptele lai, nu In calitate de contingente trimise de

regele Ungariei, ci ca oameni supusi la chemarea
Voevodului roman. Dupd expeditia aceasta el a cules vama la Prejmer, nu ca ocupant, ci ca Domn al
Moldovei. Izvoarele contemporane sp-un c, sprijinit

99

pe Secui si pe populatia romdneascd, el ar fi fost

'In stare oricnd sd. se Inscduneze in Ardeal.
Insd bate aceste imprejurdri nu favorisau negotul

Sasilor, cdci situatia variazd de o zi pe alta. In cutare moment Petru era invingdtor la Feldioara i dispunea de Ardeal; Intealt moment se schimbau lmprejurdrile, silindu-1 sd urmdreascd altd politicI Asa
negotul sdsesc e ingustat din causa
inct, incd
siluatiei neldmurite si vesnic,. schimbdtoare in Ar-

deal, pe cdnd el se Intilrete din pdrtile polone,

prin urmare, vin mai malt din acestea.
In privinta aceasta cdteva liimuriri asupra regatului polon ea sit s inteleagd de ce importanta lui
fatd de Moldova este mai mare acum decat Inainte.
Am vdzut cd Polonii se asezaserd in Galitia abia in

jumdtatea a doua a veacului al XIV-lea, pe de o

parte rspingand pe Tatari, pe de alta inlAturand
ultimele stdpniri ruse4t-i- ale Coriatovicilor, i cd,
(WO stabilirea lui Casimir-cel-Mare In Galitia, a
urmat reunirea dinasticd a teritoriului ruso-lituan cu
Polonia.

In afard de greutAtile colabordrii ca Lituanii

Rush, cari absorbird pe cei
trebuia, pentru
ca Polonia sd se fixeze, stabilirea de raporturi nor-

male fatd de Impdrdtia turceascd. Dar pentru aceasta era necesar all lucru: ca Moldova ea insdsi s-si
fixeze situatia ei fata de aceastd ImpdrAtie. Cu toate
cd dupd doi ani de la luarea Constantinopolului Petru Aron, Domnul Moldovei, a fost silit sd trimeatd
tribut Turcilor
avem i astAzi actul slavon,
Turcii tineau i cancelarie slavond, care constatd
aceastd legRurd, Cu toate acestea Stefan-eel-Mare nu
mai urmeazd pe aile lui Petru Aron, si, Odin]. Moldova a fost ndvAlitd la 1475 de SuHaul i se cerea

100

raspunderea acelei Indatoriri baneti pe care predecesorul lui, scos din Scaun de dansul, le luase
fatd de Sultan. Si In campania din 1476 Turcii s'au
Infatiat ca oameni cari au drepturi incalcate de un
rebel fata de danii, dator sa plateasca datoriile acumulate. Insa. Stefan n'a devenit tributar al Impara-

tiei deck spre sfaritul vietii sale, and a vazut, nu

numai ca Polonii nu-1 pot ajuta sa recapete Chilia
i Cetatea-Alba, dar cl au ganduri rele fata de Moldova.

CAnd regele loan Albert vine sd asedieze Succava,

supt impresia puternica a acestei tradari Stefan a

incheiat legdtura cu Turcii, i trupele din cetatile de
jos, pierdute, merg ca avangarda in Tinutul vecin
al Poloniei. Astfel, avand nevoie de Turci ca sa capete Pocutia, pe care a i. ocupat-o, Domnul moldovean a trebuit s. plateasca tribut.
Tributul e probabil c 1-a raspuns num.ai and n'avea ce face, de i nu trebuie sa considerdm lucrurile
cum le consideram astdzi, and exista alt sentiment
de onoare, i, totug, anumite planuri economice de
hegemonie echivaleazd pe deplin cu legdturile dependentei de odinioara, Dar, and Moldova ramane
tributard Impdratiei turceti, supt Bogdan Orbul, se

puteau crea i relatii durabile intre regatul polon

i lumea turceasca. Intre Turci i Poloni fusesera o.
bucata de vreme.neIntelegeri In ce privete Insi situatia de vasalitate a Moldovei, fiindca Polonii pre-

tindeau ca tara e un Palatinat al regalitdtii lor

mergeau atat de departe Inat chemau pe Palatin"
sa iea parte la alegerile de rege; navalirile polone In

Moldova erau Mute, nu ca din partea unui strain

care invadeaza, ci ca din .partea unui suzeran care
vine sa afirme drepturile lui. Niciodata Polonii,
pana In epoca lor de decAdere, In veacul al XVIII-lea,

101

n'au pArasit cu totul aceste pretentii. Cu toate acestea, cand Moldova a ajuns In atarnare statornica
tat de'Imparatia turceascd, fireste c aceste pretentii au ramas In domeniul teoretic, ramanand sa fie

reluate numai cand Domnii no$ri se ridicau Impotriva Turcilor. Avem tratatele pe care le-a Incheiat loan Albert i urma.sii lui cu Sultanii, avem privilegiile de negot pe care le acordau In schimb staonitorii din Constantinopol negustorilor poloni.
Din acel moment negotul Polonilor, din Rdsarit, a
luat locul negotului S4lor, de la Apus. Si In acelasi
timp partea rasariteana a Moldovei a c4tigat o importanta pe care n'o avuse pana atunci, In dauna partii apusene, care, din causa scaderii vitalitatii Ardealului, trebuia sa sufere i ea o scadere corespunzatoare.

VII.

Supt Petru Rare*, In Moldova

Venim la ceia ce s'ar fi putut vedea de un calator
In Moldova lu Petru Rares, i Incepem drumul lui
din acel punct foarte important pe vremea aceasta
care e Hotinul.
Cetatea, care odinioara avuse o Insemnatate mull
mai restrAnsa, ajunsese, gratie comertului necontenit
cu Polonii, sa capete un rol deosebit in viata comerciall i economica a Moldovei. Era, cu esceptia
Cetatii-Albe, care nu e de origine moldoveneasca, cea
mai frumoasa cetate a Moldovei Intregi. In local zi-

dirii anterioare, care trebuie sa fi fost de proportii

mal restranse, se Intemeiase, la Inceputul veacului
al XVI-lea, una Inteadevar impunatoare, care si astazi se ridica In cea mai mare parte, cufunandu-se
numai acoperisul, In apropiere imediata de malul
Nistrului. E facuta dupa acea datina care se Intlneste In toata Peninsula Balcanica, si In vremea bizantina, si In vremea turceasca, asa-numitul opus
reticulaturn: un cadru de caramidd asezata pe muche Incunjura un bolovan cufundat In ciment. Se
cistiga astfel o Infatisare care scuteste de pictura
si de alte elemente decorative. De departe se disting
foarte bine liniile rosii ale caramizilor amestecandu-se cu linia sura a bolovanilor i cimentului.

103

Cetatea era foarte Intinsa, cuprinzand i un paraclis care a ramas Inca In zidurile sale. La ui i la
fereti sant cadre gotioe foarte Ingrijit sculptate.
Erau acolo In chip permanent un numar de ostai de tall i foarte probabil i tunuri. Cad Petru Rare e cel d'intalu Domn al Moldovei care a
avut la indemana mai multa artilerie, pe care Indi
n'a putut-o Intrebuinta cum se cuvine: tunurile ce i-au
cazut In mana In lupta de la Feldioara, de la Saii
cari fineau cu regele Ferdinand, au fost pierdute mai
tarziu, In ce.a mai mare parte, in lupta de la Obertyn, cu Polonii, pentru Pocutia.
Supt cetate era vatna. Stim care era sistemul. De
la vama din Hotin s'a pastrat In veacul al XVI-lea

ceva socoteli, traduse In lhnba polona pentru un

proces la Liov: ele arata circulatia Intinsa care se fa-

cea pe vremea aceia. De sigur Insa ca de la 1550

Inainte circulatia avea un caracter deasebit de cel
pe care-1 putea Intlai calatorul In IntAia jumatate
a secolului. Pe atunci vameul se pare ca. era incI
dintre oamenii de tara; mai tarziu Insa s'au Intrebuintat negustori, oameni de afaceri din Rasdrit:
Domnia dadea in arena vaina, i se presintau
orientali, Greci, Levantini, Ragusani, cari

luau In arend acest principal venit al Domnilor

Moldovei.

Pe vremea lui Petru Rare Incepuse abia acest

drum al bogatilor In moneda din partile rasaritene.
Dar pe la 1550-60, supt Alexandru Lapuneanu, va
ajunge foarte bogat, tocmai prin faptul cA tinca
Moldovei, cineva al carui chip se poate vedea i
astazi, In calitate de ctitor, pe zidul bisericii moldoveneti din Liov, Constantin Corniact, care tia i

grecete i italienete i avea legaturi ca lumea rasariteana ca i cu cea apuseana. Apoi Cretani, Ci-

104

prioti, locuitori din Rodos vor avea un rost tot mai

mare In viata comercian a Moldovei.

Pe vremea lui Petra anume Greci jucau totusi un

rol important In pArtile noastre. In corespondenta di-

plomatic a epocei se pomeneste adese ori un Dimitrie Chalkokondylas, pe care Su'lanai 11 trimetea
In pArtile acestea pentru a face negot cu Moscul sau
Moscova. Aici In Moscova se gAsiau anumite ballad
care se vindeau numai In aceste pArti; mai trziu se

vor pomeni cele de vulpe albastrI", foarte mult

pretuite; In acelasi timp dinti de peste, poate bagA
(carapace de broased testoasd). Cu astfel de cumfAra."turi pentru Sultan era InArcinat acel Chalkokondylas,

mare negustor" al Sultanului, post care nu se intalneste 00. la Inceputul veacului al XVI-lea.
vedem umbland necontenit de la Constantinopol la
Moscova, oeia ce dovedeste valoarea cea mare a
unei circulatii comerciale, pe deplin asiguran acum, Intre Basfor i reg,iunile interioare ale stepei
rusesti.

Acum, pe lang6 cetate, cu cei doi pralabi, pe

lngd blroul vamal" cu vamesul sau mitnicur,
cum i se zicea In slavoneste, era orasul Insusi care
se Intemeiase supt cetate. Terminal oficial pe vremea

aceia era podgrad" (pod: slay. supt, grad: oetate)

Aceasta .era una din formele de alcKtuire a oraselor.

Pentru necesintile centii Insesi se a,sezau anumiti

negustori, la cari se adAugiau mereu altii.
Cel d'inniu fel de negustori era, dan fiind setea
pAzitorilor Hotinului, pe care apa Nistrului n'o putea iltura, arciumarul sau posadnicul, cu posadnicele care nu vindeau numai vin, ci si ce mai
cexe omul dup ce a taut prea mult vin, cum spune
cntecul popular In legAtur cu cdrciumele cele
mai cercetate. Pe lftng posadnici i posadnice se a-

105

daugiau Insa i mesterii cari dregeau armele, lucrurile de imbracaminte; astfel lucratori de arce,
sele,

curele,

de unde a venit numele de sahai-

dacari, care se Intrebuinteaza i astazi; erau i croitori, cizmari, etc.

Toti acesti mestesugari sant asezati In bresle san
caci breasla e bratsvo", care vine de la brat"
Trate"; terminul corespunde cu confraternitate", cu
Bruderschaft din Apus. Breslele acestea, natural,
pentru ini oras mic ca Hotinul, aveau o importantA
mai slaba decal In orase ca Iaii, de exemplu, unde

ele se desvolta pe deplin, avand In frunte un sta-

roste sau un batran" i un \rate, Incasator

de

venituri. Pentru c breasla avea veniturile ei. Era

i o bisericA de care se Ingrijia breasla, (land lumanarile, plata preotilor, lar de hramul bisericii, al sfantului patron al breslei, era o serbare speeiala. Pece-

tea breslei purta i chipul sfantului patron al ei,

Mudd., atunci cand se Intemeia, ea avea si un caracter sacru, religios: era facuta cu invoirea Mitropolitului, si In condica breslei se gasia totdeauna In

fruntea celorlalte acte recunoasterea breslei de catre acesta.

Adaug ca breslele erau de toate categoriile; funcVona chiar si o bresld a 1,misei1or" sau a calicilor,
un sindical, sa zicem, al acestora. Fireste c breasla
calicilor nu era decat In orasele uncle existau biserici multe.
In totalitatea lor, orasenii nu formal], o comuna,
cum sant cele din Apu.s, care s'au rascumparat de
la seniorul lor ori au capatat de la clausal parasirea
nnor anume drepturi pe care acesta le avuse mai
Inainte, sau, In sfarsit, s'a intemeiat spontaneu, cu
voia seniorulud, ba, une ori, Impotriva seniorului.
'MY mare neajuns al vietii noastre trecute a fost

106

lipsa de autonornie a orasudui i incapacitatea lu

de viatd spontanee, aci In once organisare care nu
se bucurd de autonomic se produce si nepulinta
de a produce clemente die spontaneitate.
Orasele fuseserd &lie de Domnie: prin urmare ea
mostenise sistemul anterior, mai adese ori sistemul
Galitiei decal cel din Ardeal. Pe de altd parte, Domnul, care avea atributiuni foarte Intinse, a autat, instinctv, sdrestrangd i dreptul oraselor de la Inceput.
De exemplu, In ce priveste judecata, orasele aveau inainte dreptul german de Magdeburg, pe la
la 1400; dar, In rocuil aceidui drept, care era deosebit de dreptu,1 teranilor,

acestia tinandru-se de obi-

ceiul pdmantu2ui, Dornnul a Incercat s introducl

dreptul bizanntin. Dreptud. de Magdeburg nu se ina
Intalneste pomenit de la o bucatd de vreme.

In Truneta orasului, la Hotin ca i aiurea, era

soltuz, nume trecut din Silesia, prin Polonia, la
noi. Acest soltuz Inlocuia pe vechiul jude. In Tara-Ro-

mlneascd, cuvantul jude s'a pdstrat, pe and in

Moldova cuvantud strdin a dominat de la Inceput. Pe
langd acest soltuz sari, wit, cum, se zicea, dupd un

cuvanl polon, sinonim, se intalnia un Sfat de consilieri comunali, cum am zice In timpul nostru, cari
se numiau pargari (Biirger). Pargarul s'a pdstrat
pAnd foarte tarziu, dar Intr'o situatie tot mai sa.zutd,

de unde la inceput era un cuvant de chiste, la

sfarsit, pentru c pargarul fAcea slujbd de vdtdsel,
fugia lumea de aceastd calitate. Resturi de pargarl
In amintiri de familie am apucat i eu.
Acum, rostul acestor oameni nu se Intindea asupra
administratiei lntregi a orasului, pentru cd Domnul
izbulise sd capete anume drepturi In viata aceasta
municipald; functionari domnesti, cari se vor Imnulti

107

din ce In ce mai -mult, vor Indeplini rosturi care apartineau Intdiu acestor modesti magistrati".
Cei mai multi supraveghiau tArgurile care se tineau acolo. In ce priveste fixarea locului unde se
tineau tArgurile, mai tArziu se cerea totdeauna si un
privilegiu de la 'Domnie. Tdrgul era ImpArtit, cum
e si astdzi In multe pIrti, dup vnz,area ce se fdc,ea
In fiecare piatd: Targul Cailor, Targul Vitelor, rirgul
Grnelor. In afard de aceasta voitiioltuz i pargarii
tineau condica oraului. O astfel de condied e pomenitI pe la Inceputul veacului al XVII-lea la Trgul-Neamtului. Ea se numia catastiful targului". Cutare act polon din a doua jumAtate a veacului al
XVI-lea aratd c voitii i pargarii aveau i anume
chemdri, In se priveste schimbarea banilor. Venind
banii din toate pdrtile, schimbul, valuta", cum am
zice noi, era In milna acestora; cel putin prin veacul urmdtor era un dregdtor special care se numia
schimbdtorul targului", deci un zaraf oficial.
Fjindcd a venit vorba de bani, negustorii trebuiau,
de la cel d'intdiu pas Meat la noi, sd se Ingrijeascd
si de monedd curentd. Pe cea din Muntenia o cunoastem. Se pare cd avem monedd moldoveneascd
NO de pe vremea lui Petru-Vodd, fiul Musatei, pe la
1380. $i ea continud sd circule In tot decursul veacului al XV-lea si la inceputul celui al XVI-lea.
Monedd curentd, nu numai politicd; nu ca un xnijloc de afirmatie a independentei, ci ca unul de circulatie economicd si de folos pentru Vistierie. Cunoastea destule monezi vechi, i In sdpdturile care se
fac ici si colo se mai gdsesc comori.
Moneda aceasta e Intru bate dupd sistemul german introdus In Polonia, cea munteand fiind mai
mult supt influenta sistemului german trecut prin
Ungaria i Ardeal. Astfel groful german din evul

108

naediu este unitatea Intrebuintatd

aici. Banii moldovenesti de aramd si de argint ca i cel munteni

sAnt suptiri; oei d'intdiu. poartd. stema Moldovei:
i

precum pentru Muntenia este vulturul care se sprijind pe o stAncd i floarea de crin In legAturd cu
monetdria ungureascd ori poate i Cu anume prelentil unguresti asupra Transalpinei" vasale, In Mol-

dova figureazd bourul cu steaua Intre coarne; de

jur Imprejur e o inscriptie ca In principatul vecin.
Forma latind a acestei inscriptii se schimbd cu vremea Intceo forand slavond, fdrd sd se poatd spune Insa

edt inscriptia latind merge numai pand la o datd,

dupd care Incepe cea slavond, pentra cd se pare dl
In acelasi timp se intrebuinta, In legAturd cu situatii
pe care nu le cunoastean, sau cu Imppejurdri care
se schimbd, i inscriptia latind i cea slavond.
In oeia ce priveste banii strdini, In vremea aceasta
-ei erau autentici
Inteo epocd mai tdrzie, monetdria Moldovei obisnuia
falsifice banii strdini, In

legAtur cu plata unor ostasi apartina.nd terii ai

cthii bani se falsificau. Ei veniau din mai multe
pdrti. Cei turcesti nu lipsiau. In veacul al XV-lea
-era mult mai edutat banul care venia din coloniile
italiene ale Mdrii Neg,re, In special ianuinii sau banid

genovesi din Caffa, asa-numitele ruble tdtdresti".

In earl de acesta era eel care venia din Ungaria,
floa-intul, cum se zicea odinioard. Banul acesta se
cherna In forma sloveneasca prescurtatd, din acte:
.ug, adecd ban unguresc; deci s'a zis, la noi, pe urmd,
romdneste, ,ughi".
Cdnd, la cumplrAturi, void cineva sd ardte el este

-vorba de bani gata", se zicea, In slavoneste: ughi

gotovi". Talerul german apartine unei epooe mai tdr-

zii, fful sl fie exclusd Intrebuintarea banilor gerinani In epoca lui Petru Rares. Socotirea preturilor

109

obiectelor servind in loc de monedd avea un nume

deosebit In obiceiurile comerciale: se zicea a buciului.

Vom addugi cd Petra Bares era un Domn foartebogat i putea In anume Imprejurdri sd figureze
In viata politica i ca un Imprumutd.tor pentru std..
pAnitori mult mai liberi si mai puternici deck
dnsul. Asa s'a Intmplat cand, In a doua Domnie,
era gata O. se ridice Impotriva Sultanului, sd-1 prindd

sd-1 dea In mnile cruciatilor, i Electorul de

Brandenburg, Ioachim, care trebuia sd fie seful expeditiei pentru recAstigarea Ungariei, Intrd. In legdturi cu Petru, care i-a fdcut un Imprumut, clandu-i pentru o parte boi. Zapisul de la Ioachim de
Brandenburg s'a purtat pe la multe judecati In deceniile urnattoare i chiar grin secolul al XVII-lea.
In ce priveste exportul, Moldova trimetea In strdindtate, si pe la Hotin, mai ales pe acolo, produsele
animale: boj. Boii acestia moldovenesti erau foartecdulati. Polonia era plina de dnsii. De multe ori
transporturi treceau prin tara vecind ca s ajungd
la Danzig, de unde se trimeteau In alte pdrti, In
Anglia si aiurea. De la Danzig importam, In schimb
lucruri de metal: skit, pAnd tarziu, clopote la noi,
care, aldturi de cele turnate In Ardeal, vin de acolo
de la Danzig.
Graul i produsele noastre agricole pe vmmea asi

ceasta nu treceau granita, agricultura bind mArgenitd

la nevoile terii. Se pare c se fdoea o culturd de

grail mult mai mare deck In timpurile noastre,
porumb neconsumandu-se
Ce primiam noi din Polonia se poate vedea foarte
bine din rdmdsitele de registre de vamd de care am

vorbit, de prin anul 1590, si prin seria Intreagd de

110

documente care stab:lesc isloria relatii!or dintre Poloni i Moldoveni..

In general importul era mult mai mic decal. exportul. Stofele cele scumpe, de care aveau nevoie
Dornnii nostri, boierii cari-i Incunjurau, clerul superior, se aduoeau, i pentru Poloni, din Rdsilrit.

arnune din atelierele mari pdstrate de pe vremea

Bizantinilor sau, dupd ce ImpArdtia turceascA, prin
dominatia ei necrutAtoare, a izbutit s ruineze viata
industriald, dacd nu si cea comercial d InsAsi, a Imperiului, stofele acestea veniau din Veneia, mare fur-

nisoare si de hartie, si de cateva alte fabricate, a

Orientului lntreg. Brocardul venetian era intrebuintat de obiceiu. Dar pentru se,colul al XVI-lea legAturile
acestea sant Incd foarte putine: vechiul comert italian

fusese ruinat; noul comert italian nu castigase Incd

situatia lui de mai tarziu. Cand se va ajunge la aceasta, vor veni i galbeni venetici", oeia ce Inseamnd: din Venetia.

Un alt produs de export, dar in altd directie, erau

porcii. Se trimeteau in Ardeal. Negus tor mare de
porci a fost, astfel, Alexandru-Vodd Ldpusneanu, catransporta la Bistrita si Brasov, unde rnergeau,
de altfel, i boii moldovenesti.

Cand stim acuma ce putea SA Insemne un oras

de granitd, s urnarim pe negustorii cari porniau
de acolo cu carele, pe drumuri care nu eran piotruite. CAlAtoriile se fdceau deci cu multd greutate,
pe carele .cu bol, i, Tire*, Cu popasuri dese. Era
un desavantagiu pentru negot, dar un avantagiu pentru Inmultirea i desvoltarea oraselor In tara noastrd. Dacd negotul s'ar fi puhrt face pe un drum mai

bun, popasurile ar fi fost mai rare, pe cand asa,

dupd eateva ceasuri de trudd, trebuia ca omul sd
se opreasca Intr'un oras spre a se odihni.

111

Drumul Hotinului mergea la Iasi, si un alt drum

vechiu: prin Dorohoiu i Botosani, tintia iarsi la
Iasi.

Cci drumul prin Galitia, natural, n'a dispgrut, nici

pe vremea lui Petru Rares, de si acestlalt, de la

Hotin, ti fAcea concurentg. Orasele din Nordul Moldovei nu se desvelt Ins prea mult On la inceput-td

veacului al XVI-lea, ori si in epoca lui

Mare.

Ajungand negustorul la Iai, orasul lui Petru Rare se deosebia foarte mult de ce fusese el,, in ser
colul al XV-lea, precum i Suceava, Capitala cea
vecho, avea si ea o desvoltare pe care veacul anterior
I1U o cunoscuse.

In ce priveste rostul celor doug. Capitale una fat

de cealaltg, se poate spune cit pgrerea care atribuie
lui Alexandru Lgpusnean-u. mutarea Capitalei" la

Iasi este cu totul gresitg, de si s'a dat numele

LApusneanu strAzii principale din Iasi, socotindu-1
ca Intemeietorul acestei resedinti. In secolul al XVIlea, Domnal era, de cele mai multe ori, un drumet
si se strmuta din loc In loe ca sit dea sentinte; cci,
circulatia fiind grea i oamenii neputnd sit se sfrg.mute departe ca sg.-i vie inainte, Domnul i schimba

scaunul de judecatd. Acelasi lucru se intalneste

pentru Cate o altg regalitate europeang, in timpuri
mai depArtate: de exemplu pentru A.uglia secolului
al XIII-lea, pentru Ungaria lui Andrei al II-lea, contemporan. Astfel, Domnii nostri avand case domnesti pretutindeni, fiind datori sit se presinte cnd
intr'un
cnd, Intr'altul pentru a imprti drep-

tatea, nu se poate vonbi la Inoeput de o Capitalg.

statornicg. Pe de altg. parte,, Capita1a din timpul nos-

tru presupune o multime de ofidii, de lunctionari,

pe and pe vremea aceia, and toate se fAceau prin
delegatie, numindu-se un ispravnic pentru o sarcinl,

112

cat sarcina inssi tinea, lucrurile acestea toate nu

existau. Dar din documente se constat foarte bine
cd Damnii stteau une ori la Iasi din motive in
mare parte militare: in relatie cu incursiunile ttresti in Basarabia, cu primejdia ce venia de la Nistru din partea pganilor tatari, sant In vesnicA
care.

Orasul Iasi se numeste In cutare documente Stepanovita, fiindc biserica domneascd i Curtea de Mug
d'ansa fuseser. Intemeiate de Stefan-cel-Mare, socotit,

prin urmare, ca un ctitor al orasului. De si Iaspazar" ninth, cum am spus, i Inainte de Stefan, i se
mal zicea i Foru.m Philistinorum, fiinda a existat
In vechime o populatie a Iasilor, a Iazigilor, care
purta i numele de Filisteni, cules din Biblie.
Foarte cercelat pe vremea lui Stefan, orasul rknane
asa In zilele lui Bogda.n, care a stat mai mult prin.
prtile de Sud-Est deck In cele de Nord, avnd
duck' lupta, pomenit Impotriva Tatarilor. In Iasi,
biserica lui Stefan e Sf. Nicolae de lng. Curtea Dom-

neasa, In se.sul Bahluiului, care nu era, Tire:0.e, canalisat atunci. Dincolo de cursul lui, era Cettuia,
unde fusese vechea bisericI a celor d'intAiu aseedri
In prtile acestea. Petra Rares
i aceasta merit
n'a constrult el insusi in Iai, ci, In
s fie relevat
vremea lui, de un fruntas boier s'a fAcut biserica aceia care exista lng,A cldirea de acum a Tea-

tr-ului National, pe locul wide s'a feut instalatia

tehnia. a Teatrului, biserica Dancului. Vechimea
zidirii se vedea si din faptul c era cufundatd in
pknant.

Dar numai and Domnia trebui s se razime pe

Turcii din Chilia i Cetatea-Alb, Iasii au lost preferabili Sucevei, precum, In Muntenia, Bucurestii,
fiind mai aproape de Turcii din Giurgiu, acest oras

113

a fost preferat Targovistii, expusd nvlirii pribegilor

din Ardeal.
Suceava Insdsi se InfAtiseazd mai bogatd In epoca
lui Petru decat Indintea lu.i. Dac de la Alexandrucel-Bun rdmAsese biserica Mirdutilor, pe care Stefancel-Mare a prefdcut-o, dacd, langd aceast bisericd,
existau Curti domnesti, datAnd din secolul al XV-lea,

cele mai frumoase biserici sucevene vin din epoca

lui Petru Bares. Astfel e biserica SI. Dumitru, care In
liniile ei generale se pgstreazd pdind astdzi, InfAtisAnd, Intr'o forrnd deosebit de frumoasd, sterna Mol-

dovei deplin Infloritd. Tot asa bisericuta pe care a

Intemeiat-o Doamna lui Petru Rares.
Aceasta, Elena, cdpdtase, prin donatia sotului, veniturile Botosanilor, cari pAnd la anume punct din
Domnia lui Rares erau inc un sat. Dar, and veniturile au fost ale Doamnei, o femeie foarte priceputd,
ambitioasd si iubitoare de cldiri religioase, ea a indltat sfintele 15.casuri care vin din aceastd epoed si pe

care edlgtorii le vor fi privit cu admiratie. De o

parte era biserica Uspeniei sau Adormirii Maicii
Domnului, fdeut de ddnsa ca i Sf. Dumitru din Suceava; pe de alt parte, biserica SI. Gheorghe, ziditd
In acelasi timp..Aceasta a fost rdzAluird din tencuiald

spre a i se restitui forma primitivd, de si supt cea-

lan era mai chipoasd, iar Uspenia este Ind asa

cum a fost fdcutd. de ctitori.
De alminteri aceast regiune putea s aibd un interes deosebit pentru Vodd, fiul Raresoaii din Harldu

al unei neveste de negustor care primia din and

In and pe Stefan-eel-Mare. Acolo, la MI-Mu, se Intdlneste o clddire speciald Mena de Petru-Nrodd la
locul de origine al mamei sale si unde se zice cd insusi vIzuse lumina
Tot In lirldu e si o veche biserid a lui Stefan-cel-

114

Mare, ref dcutd, si am v.'zut Inuntru picturi interesante din veacul al XV-lea. Pe din atara bisecrica e
reparatd; pe d'induntru a fost lgsatd neatinsd.
Petru llares, de altminteri, si7a bitas atentia asupra regiunii nordice a Moldovei In ce priveste
dirile, din care causK, la Baia, pe lAngd biserica lui
tefan, care a fost iardsi reparatd In timpul nostru,
este aceia, Inc. nereparatd, a lui Petru Rares. Dacg.
la Piatra-Neamt avem biserica Sf. Ioan, foarte frumoasa, de pe vremea lui Stefan, Petru Rares figu.reaz5. i 'n Impodobirea orasului Roman. Acolo era o
bisericd. foarte veche, din epoca lui Stefan-cel-Mare,
dar Impodobirea i-a fost adausd de Petru-Vodd. $i, In
sfarsit, el ar fi putut cldlisilaPutna lui Stefan,care
aici Ii fixase locul de Ingropare, pentru ca toti

cari se vor linea mai aproape de dansul

afle

un mormAnt. Petru a sinatit Insi ambitia de a-si avea loe de InmormAntare deosebit. $i pentru aceasta
a ales o mIndstioard asezatd. IngI Siretiu, Sf. Nicolae din PoianA, unde era Inmormantatd, aldturi de
anume boieri din veacul al XV-lea, mama lui Stefan,
Doamna. Oltea, cdreia i s'a zis Maria. In timpurile
din urmN. Petru llares a izbutit s facd din .biserica
de la Pobrata una din cele mai frumoase ale Moldovei. Ea are un caracter deosebit de acela al epooei lui

$tefan: e mai spatioas, mai Inaltd; cuprinde, pe

langd pridvor, pe lnga pronaos sau tinda femeilor,
o Inchere deosebitd, fdcut anume pentru Ingroparea
lui si a sotiei: j astdzi se vdd admirabilele morminte
de marmorA care au cuprins trupurile celor doi sold
clomnesti, la dreapta, la o Indltime oarecare de-asupra
solului, cum era obiceiul.
Afard de aceasta pict-ura este de o foarte mare frumusetA. Pictura aceasta moldoveneascA din epoca

lui Petru llares se poate vedea mult mai bine In. a-

115

celea din zidirile Moldovei-de-Nord care, o bucata de

-vreme, s'au gdsit In pribegia austriaca si au fost reu-

_nite acum patriei romanesti, In Bucovina. Si mai

ales In doud biseriei pe care un calator din veacul
al XVI-lea le vedea In toatA stralucirea lor. E, pe de
o parte, Moldovita, lar, pe de alta parte, In infiltisarea ei aetuald, Voronetul.
Moldovita isi datoreste inceputurile ei Domniei lui
Alexandru-cel-Bun: din vechea constructie sant numai
ruine, i biserica actuald, foarte bine pdstratk-

razboaiele se pare cd n'au adus niciun lel de stri-

-cdciune pe acolo , se datoreste epocei

lui Pe-

tru Raras. Sant, Intre altele, pe langa pictura, foarte

Irumoasa, elemente decorative care nu se Intalnesc

In alte hiserioi: un fel de cadru de lemn aurit se

vede, astfel, de-asupra portilor cand se trece dintr'o
parte a bisericii la alta.

Voronetul a fost fdeut chiar de tefan-cel-Mare,

<lar pictura exterioara e datoritI epocei lui Petru
Rare. Pe eand pe vremea lui *tefan podoaba pe din

afara a cladirilor bisericesti se lacea prin alternarea Intre cdrdmidd i piatrd i prin discurile de
smalt, aicea pictura se deslace pe un fond albastru
palid, de toatii frumuseta.
Precum lui Petru Rares li placea sa zideased, asa
boierilor lui. In deosebite parti ale Moldovei ramase
totdeauna supt Romani, ca si In Buoovina, se gdsesc

cladiri de ale boierilor din vremea lui Petru: de exemplu la llbrocIniceni, la Arborea, de si acel Arbore

al ami cNp se pastreaza, impreuna cu al copiilor

fui, pe zidul din fund al bisericii, apartine unei epoce ceva mai vechi.

VIII.

Dregiitoriile rornline*ti in veacurile al XIV-lea

pling in al XVI-lea.
C5.1torul care ar fi venit in veacul al XV-lea in
tedie noastre, in epoca lui Stefan-cel-Mare i chiar
Inainte de aceast. epocd, in Domnia lui Alexandrucel-Bun, ar fi gsit in,ceputul unei ordnduieli de
Curte. 'N'as zice
ornduire a functiunilor, cci

pe vremea aceia, dad. o Curte exista si avea proportii impunAtoare, nu exista o ierarhie a dregtoridor : functiile rtu erau permanente, ci intamplloare si fr platd; eran delegatii care se aoordau unor anumile persoane in legtur Cu anume servicii, i, dup.' ce indepliniau acest serviciu, ele se
intorceau inapoi la rosturile lor de la Curte si la
situatia lor intre demnitarii Statului.
Inainte de epoca lui Alexandru-cel-Bun Domnia
moldoveneasc avea un caracter nefixat, anumite influente occidentale luptnd cu influente orientale ;
de o parte era un curent care venia din Ungaria,
adus de desdlectorii maramurAseni, de all parte

era un curent care venia din Polonia, ceva mai

nou dock celalt. Ceretnd lista boierdlor cari intovkrsiau pe Domn, cari garantau de multe ori
jurknntul si prin urmare puneau valoarea lor

117

politicd personald In sprijinul valorii politice schiinbdtoare, dupd temperament si Imprejurdri, a Dom-

nului, o sk se glseased un numdr destul de importafit de nume ; dar efectul pe care-1 produce
lista aceasta, cam amestecatd, fOarte nestabild, mi
este al unei ordini politice stabilite. Boierii acestia din seeolul al XIV-lea, din vremea lui Petru al
Musatei si a lui Roman. al Musatei, a urmasilor lor
pdnd la Alexandru
fancied de la Bogdan si Latcu
n'avem documente cu boieri, ci numai din a doua
jumdtate a veacului al XIV-lea, purtau foarte probaba numele supt care clasa noastrd aristocraticd e
cunoscutd.

El vine de dincolo de Dundre, La Sarbi el ntu se

Intalneste. E bulgdresc, uralo-altaic. Am emis undeva

ipotesa cd, de cate ce ar" e un sufix de plural

In limbile turanice

i,

prin urmare, scotnd sufi-

xul, rdmane rddIcina bol" sau bul", s'ar putea

foarte bine ca Intre numele chiar de Bulgar" si acesta de boiar", care In izvoarele bizantine se iniitiseazd ea bolds, boldes, sd fie o leglturd, i, pre-

cum Franca se numesc cei libari", precum Alemanii sp numesc obstea", toatd lumea", tot asa acestia ar fi Insemnat
fruntasii".
Rostul acesta al boierilor trece de dincolo de Dund.re In Tara-Romdneascd, In principatul muntean.
Bine Inteles, and zicem cd numele trece de la Bulgari dincoace de Dundre, aceasta nu Inseamnd cd
Bulgarii singuri In Peninsula Balcanicd ar fi avut o
clasd dominantd cu atributii functiondresti si cu situatie privilegiatd, cu un. rost deosebit In viata sociald a timpului, ci numai cd singur numele a ver

nit de pe malul ikept al Dundrii. In ce priveste

clemnitatea, aceasta se IntalneSte si la Romani, la
Bizantini, de unde, confunandu-se cu vechea insti-

118

tutie uralo-altaid. a Bulgarilor, s'a alcauit clasa boierilor la acestia.

Nu trebuie uitat c5. MohloN., n'a fost i ea ,la Inceput supt influenta celor de dincolo de Dundre. Ea.
a fost In.temeiatI de curentul de initiativA politicii
ven,it din Nord-Vest: a plecat din acel punct uncle se
reuneste regiunea de N.-E. a Ardealului cu Maramurlisul, Bucovina si Ardealul. O influent, prin urmare.

a vietii slavo-bizantine In Insusi cuibul de unde

plena. viitorii Voevozi moldoveni este absolut
numai dup. desalecarea Moldovei s'a scrh
actul slavon de-acasd care s'a descoperit mai acum
urm5.1. Ei au venit cu idei politice unguresti. Aces le

idei s'au amestecat pe urm6 cu acere idei patriarhale

care veniau din obiceiul p5mAntului de la `noi, de
la populatia romdneascd g5.sitA aici, i, ceva mai

titrziu, cu o influentl politic pornitd din lumea.

ruso-lituanianA.

Aoeast lume ruso-lituanianN. era Insl continuarea

lumii rusesti din. Chiev; Lituanienii erau numai clasa
diriguitoare, militarA i politicA, iar supusii In cea
mai mare parte Rusi din Galitia, cari continuau viata
Rusilor din Chiev. Acolo, la Chiev, de pe urma le-

Oturilor pe care natia ruseasa le avea cu Bulgarii,

In veacul al X-lea, cnd Bizantinii chiamA pe Rusul
Sviatoslav sg. distrug Statul bulgresc, institutia bole

rilor a putut ratrunde.

Asa !neat ea s'a introdus prin douN. c5i: In Muntenia, de;a dreptul de dincolo de Dungre, iar In Moldova, Intru ca't nu s'a. Intins o innuent munteanh.

care Inc e posibil sA fi pltruns chiar de la lute.

meierea principatului, din lumea ruso-litvang..

De alminteri si In ce priveste cancelarla este o

V. memorlul mieu despre el In Arz. Ac. Rom. pe 1925.

119

deosebire Intre Mu,ntenia i. Moldova, de la Iniceput.

Limba latina a fost foarte rapede Inlaturata,

a-

ceasta mire allele i fiindc mai greu se gasiau

tori slavoneti. Luinea ungureasca. i. polon avea
nevoie ea Insai de carturari, continuand viata ei poMica, pe cand In Balcani viata politia. a Bulgarilor
era In compketa desfacere prin venirea Turcilor. Si
In felul acesta, distrugandurse viata politica a Slavilor din Ba1cani, elementele arturareti de acolo veniau la noi. Insa limba slavona adusa de damii, sla-

vona de biserica, nu era cea vorbita de Rui, ci

limba din partile Salonicului In epoca lui Chiril
Metodiu. In Moldova i se adku.gira apoi slavonisme
ruseti. Chiar In ce privete formulele, sant deosebiri diplomatice", de canoelarie. Asefel la *Mullteni, cancelarla sarbo-bulgara a servit de model i

apoi sa stramutat cu totul la noi; In Moldova e

cancelarla acelor stdpanitori lituano-rui cari motenisera tipicul cancelariilor din Chiev, cu forme bine
determinate, putand trace apoi i. aiurea.

Pentru a da un exemplu: Domnii nopi pun, pani

In epoca Fanariotilor, In documente, Inaintea nume-

lui lor Io", cu un semn de-asupra lui o, care In.seamna prescurtare. Io" e loan", numele Imparatului, Tarului balcanic Ionita, pe care urmaii
1-au adaus la numele lor propriu, precum
ratii din Roma 1i ziceau cu totii Cesan, dupa nu,mele lui Iuliu Cesar, ori precum Craii s/avi nu fac
decal s poa,rte in Insu..,i titlul lor numele lui Carolce1-Mare. Dar, In Moldova, numele prem,ergator de

loan sau Io" nu se Intalnete decal de la o bucata

de vreme; la Inceput se zicea:
adeca eu".
Moldova avea, deci, fara Indoiald i In a doua jumatate a veacului al XIV-lea boleri. Boierii acetia

120

erau de origine deosebit si de caracter deosebit. Unii

veniau din vechii Maramurdwni, rude ale Donmilor.

Se si pot recunoaste foarte usor dupd numele de

botez. Cutare nume se intrebuinteazd in Ungaria
mult mai mult cleat aiurea: Petru i Stefan. Regatul ungaresc fiind un regat apostolic, numele Sfantur
lui Petru e un nume favorit, iar numele de Stefan e
al Sfantului rege. Printre Domnii .nostri cei d'intdiu
Insd intalnim pe Petru al Musatei, pe fratele sdu Stefan, pAnd la Stefan-cel-Mare insusi. Tot asa la Sarbi
nume1e lui Stefan Dusan si al lui Stefan Nemania,
Intemeietorul dinastiei.

Numele de Iuga, cdruia-i corespunde eel rusesc

de Iurg, Gheorghe, pare sd nu Ti venit din lumea
ruseascd direct, de uncle era si Iurg Coriatovici despre care se credea cit s'a intercalat Intre Domnii de
dinastie nationald moldoveneasckl, ci sd fi trecut prin
Maramurds, unde era o influentd ruteand. Dar numele 'de Roman, pe care-1 poartit fratele lui Petru

Stefan e caracteristic rusesc, ventt din Bizant. Bizantul a avut Implrati cu acest nume, care nu Inseamnd decal Roman: Rhomanos, Romanus. Din
Chiev el a trecut apoi in Ga.Ella, si de acolo la Domnul Moldovei din veaCul al XIV-lea, de unde si nu-

mele orasului care exisid Ora in momentul de

fata: Roman. Roman e un nume favorit i actinia
la Rusii apuseni, i chiar la Poloni.
Pe Pang aceste influente este i influenta locald,
bdstinasd, a fondului primitiv romdnesc din pdrtile acestea. Sant astfel boieri din clasa conducdtoare care

a fost gdsitd. de Maramurdseni la descalecarea lor,

i altii din himea enejilar i a Voevozilor traditionali.
S'ar putea crede cd aceia dintre boieri cari in docur
4V. Revista Istoricd pe 1928, p. 320.

121

mente Inseanurd satul de unde vin si unde isi au

drepturile lor, nu sant proprietari In sensul in care
paella admite proprietatea in secolul al XV-lea si al
XVI-lea, ci mult mai malt In legAturd cu vechile
institutii de Stat populare ale Romanilor. Cutare zice
-ed e pe Somuz, In Nordul Mo1dovei; cutare altul se
aratd. ca boier" de Dorohoiu.

Acum, In ceia ce priveste titlurile, deosebit de origine, deosebit de nationalitate, de demnitate si atributiuni, de sigur ed. In cele d'intdiu timpuri s'a incercat, fdrd plan, prin Insdsi desfdsurarea lucrurilor,
a se atribui boierilor acestora din Moldova acelasi caracter pe care-1 avea nabilimea in terile de eulturd latind, supt influentele germanice din vecinatatea noas-

trd. Astfel cate unu1 dinteinsii apare ca titlul de

conte, de comes. Titluri slavo-bizantine, In once
cas, nu se gdsesc alipite pe langd numele boierilor
moldoveni In a doua juirndtate a veacului al XIV-lea,

dar titlurile acestea sant atribuite celor din vremea

lui Alexandru-cel-Bun.

0 cronie romdneascd tarzie, a lui Ureche, spune

cd Mircea-cel-Bdtran ,,a luat la sine" pe Domnua Mol-

dovei care a precedat pe Alexa.ndru, deci cd acesta

ar fi fost impus de Munteni. Textul e am'biguu In
aceastd formd romdneasca, iar textul slavon nu-1 avem la Indemand. Cu toale acestea nu putem sd nu
ne gandim la faptul cd numele lui Alexandru e unul
-care era foarte rdspandit In Peninsula Balcanied, it
legAturd cui isprdvile lui Alexandru Machedon, cd un
Impdrat. bizantin s'a chemat Alexandru, cd Taru/ din
Tarnova, In momentul cand s'a cansolidat principatul
muntean, era Alexandru, cd Domnul muntean de pe

la 1360 se cherna tot Alexandru. Numele nu erau,

atunci, Intampldtoare; deci nu sant excluse cine tie

122

ce legkturi de familie intre dinastia inoepAtoare a

Moldovei i dinastia, mai veche, a Terii-Romnesti: o

Anastasie a fost sotia lui Roman, i fiul lor a fost

Alexandru; aceastd. Anastasie se poate sd fi avut legAturi ca mai vechea dinastie romdneascd, munteand.
Oricum, la inceputul Dornniei lui Alexandru influenta munteand, cu tot ce addugia din lumea balculled, este incontestabild: Moldova ajunge sd fie din
ce In ce mai mutt supt influenta Terii-Romnesti a
lui Mircea. LegMuffle supt raportul politic Want foarte
stranse. CAnd moare regele Ludovic al Ungariei, mos-

tenirea lui e disputatd intre cele cloud fete ale lui:

Hedviga, mdritatd ca Jagello, si Maria, care a luat
pe Sigismund de Luxemburg. Se stie c Domnii nostri au oscilat; in ce priveste Indreptarea lor politick
si a fost un timp arid contra Ungariei s'au stabilit le-

gdturi cu Polonia. Si Mircea a Incheiat legdturile

sale cu Polonia, cu Vladislav Jagello, servindu-se de
mediatia vecinului moldovean. Solii munteni au trecut prin Moldova de s'au dus la Curtea lui Vladislav.
Alexandru, care a pdstrat legrituri foarte lntinse cu
Polonia, fusese precedat Infra aceasta de Inaintasul
su Petru, iar Petru al Musatei a fost introducatoruI
lui Mircea in alianta cu Polonia.
Supt influenta munteand, care aduce cu dnsa normele acestea balcanice, boierimea moldoveneascd se
organiseazd, pdrdsind Indreptarea apuseand, renuntAnd la tot ce putea sd vie, ca titlu sau atributituti,
din aceastd lume latind-germand, i acceptd normele

celelalte, bizantine i slave. Atunci apar la Curtea

lui Alexandru, Intdiu fr niciun fet de randuialk
Mr s se cunoascd ranguI fiecdruia In insirarea lor
ca martori prin documente, dar pe urm inteo ordine care se fixeazd tot mai mult, Logofdtul, Vis-

123

tierul, Comisul, ale cdror rosturi mai mult sau mal

putin sAnt cunoscute. Logofdtul se Ingrijia de Canee-

lana Domnului; Vistierul pdzia averea lui; Comisul

avea sama Curtii, a cailor, i asa mai departe. Cateva dregdlorii, nu multe, care se Intdlnesc In veacul
al XV-lea i In Muntenia lui Mircea i In Moldova

cea d'intdiu avand doar

mai mult pe Ban si pe stratornic.
lui Alexandrurcel-Bun,

In schimb, corespunzand Banului de margene muntean In Moldova se Intalnete starostele, In regiunea

Sepenicului, a

$ipintului, pe care Petru al Mu-

satei a izbutit s'o capete printerm Imprumut fdcut

regelui Polon, regiune care cuprindea Tetina de ldngd Cernauti, Iloinul i Hmilovul. Regiunea aceasta
a fost luatd de la Poloni impreund cu organisatia ei
cu titlul dregItorului care stdtea In fruntea acestui Tinut, Intocmai cum pdrtile Severinului au fost

luate de Domnii munteni Impreund cu organisatia

lor de supt Unguri, cu demnitarul special acestui district. Starostele acesta s'a pdstrat pAnd tdrziu In secolul al XVIII-lea, and nut mai putea fi vorba de o
legdturd strAnsd cu Polonii sau de o influentd puter-

nicd plecand de acolo; ispravnicii de Cernnti sechemau starosti.

In ce priveste comanda cetdtilor, aceasta era, cura

am vdzut, In mdna pdredlabilor. Se pare cd

calabi existau si In Muntenia. In veacul al XIV-lear
de exemplu, In ndvAlirea Voevodului Ardealului
vremea lui Vlaicu, castelanul din cetatea Ddmbovitei
a stat Impotriva ostilor venite de dincolo de minter
Dar poate fi Intrebarea daed acest apArdtor al cetdtii purta titlul de pArcAlab, care se Intlneste curent
In Moldova. Un lucru e sigur: cd pdrcdlabii acestia, asezatr cate doi, lute anume ordine, constituie un ca-

racter deosebit al ordinii boieresti In Moldova, pe

124

cnd In Muntenia niciodata nu Intalnim doi pArcsi e Intrebarea daca ei se

labi In aceiasi cetate,
Intftlniau In Mate cetti/e. Se poate pune chiar intrebarea daca Muntenia a avut vre-odat organisarea cetatilor asa de solida cum a fost In Moldova; de, altfel, principatul muntean a fost rpede silit de Turci
s-si paraseasca rosturile de independent, pe c'nd
Moldova s'a mentinut, i organisatia ei militara defensiva a putut sa iea amploare, s capete soliditate.
Astfel In Tara-Romneasca era doar un parcalab la
Bucuresti, unul la Targoviste, apoi la Gherghita, la
cetatea Teleajinului, care se pare a fi fost
de-Mtmte, la Arges, la Poienari,
pArcalabi cari se
constata pana foarte tarziu, pe cnd Moldova numard pftrealabi Indoiti, dacd nu la Suceava, unde era
numai un Portar, Hatmanul de mai thrziu, dar la So-

roca, la Hotin, la Roman, la Orheiu, la Chilia si

Cetatea-Alb. In Tighinea nu se Inseama, pentru eh
cetatea a fost Intemeiat numai de Turci, si acel care
avea administratia Intregii asezari mai vechi era varnesul. Supt Stefan-cel-Mare prediabia a trebuit

se desvolte mai mult. Pralabii din Craciuna, In

margenea hotarului Terii-Romanesti, sant din epoca
lui.

Fled Indoial. Curtea lui tefan-cel-Mare era impundtoare si bogat. O dovedesc chipurile care se
vad pe fresce in miniaturi, pe perdelele care acoperiau mormintele domnesti si care arata un foarte
mare lux In Imbracaminte.
Legaturile lui de familie au fost importante,
car dou dintr'Insele, caci cea de-a treia, mai durabill, cu femeia care i-a Inchis ochii si care a hoMr't In ce priveste mostenirea tronului, este cu
o principesa din Muntenia Maria. flica lui Radu-

cel-Frumos, care In traditia populara poarta nu-

125

mete de Voichita 1. Au Tost Ins4 cloud Inrudiri imperiale: una cu Evdochia de la Chiev i cealaltd ca
Maria din Mangup.
De cea din urmd am vorbit mai sus. Inaintasa

Evdochia, a fast mama fetei lui Sidan, Elena

si Elena e un nume ImpArdtesc, numele maicei
Constantin-cel-Nlare,
care a fait mdritatd cu mostenitorul tronului rusesc si era sd poarte coroana Tarilor, ca mamd a unui fiu menit Domnici. Ea venise
din Chiev, si acolo, cu toate cd, de fapt, erau hpprejurdri foarte restr'nse, eu simpli cneji, total la
dispositia regelui Poloniei, rdmdsese vechea ordine
ruseascd, si pdnd In a dona jumiltate a veacului al

XV-lea printii acestia de Chiev i ziceau Tarr,

cel putin In cronicile relative la disinsii: cronica noas-

trd Insgsi o spune. Chievul In vremea aceasta era,

de artfel, din ce In ce mai mult stdpnit de influente

occidentale si nu se putea sd nu aducd un mare

aport de culturd. In Moldova.

Dupd moartea lui Stefan, fiul sdu, Bogdan, a gdsit cu greu o nevastd. A vrut sd ieie pe o fatd a regelui Casimir al Poloniei, pe sora lui loan Albert
care ndvdlise In Moldova i fusese bdtut de Domnul
romAn, pe sora lui Alexandra, cneazul lituanian, a
lui Sigismund, menit odatd sd fie instalat In Moldova,

pe sora lui Vladislav care a stdpanit la Inceputul

veamilui al XVI-lea In Ungaria, pe sora cardinalului
polon. Bogdan era un om urt: i s'a zis Orbul, cela
ce inseamnd Chiorul, cci fusese rdnit la un ochiu.
Mesterii, cum se vede pe frescd II Infdtiseazd Intea-

devAr cu un ochiu Inchis, rnit. Frumos nu era,

aceastd aliantd nu represinta ce putea fi mai
Numele de Vochita se mai pAstra prin Moldova-de-sus In copilAria mea.

126

strdlucit pentru o principesd crescutd. In mediul poIon, orientat tot mai mult dupd gustul i luxul Renasterii, asa !neat principesa n'a fost bucuroasd s
lncheie o asemenea cdsdtorie; apoi, orica'te garantii
dAduse Alexandru-cel-Bun sotiei sale catolice, Rangala, cu toate acestea i catolicismul a contribuit sd se
sfdrame aoeastd. s000teald. De aici a urniat intrarea
lui Bogdan In Polonia si pfuirea terii pang. la Liov,
lar apoi ndvdlirea Polonilor pdnd la Botosani. Prin-

cipesa s'a naritat en altcineva, lar Bogdan a Incheiat o cdsdtorie In tard cu o fata de boier, al cdrii
mormnt se vede la Dobrovdt.
In ce priveste pe Sterainitd, fiul lui Bogdan, el a

luat o principesd munteand, pe una din fetele lui

Neagoe Basarab. Erau cloud.: una mai frumoasd
si alta mai urtd, i Domnul muntean ca si al Moldovei voia sd ieie pe cea ma], tndrd i mal frumoasd.

De Rici lupta lntre ansii, care s'a terminat cu singura cdsdtorie posibild pentru Moldovean. Ea a fost

scurtd. Fdrd Indoiald insd c, dacd ar fi durat mai

mult vreme, fata lui Neagoe .ar fi introdus o civilisatie slavo-bizantind mai perfectd In Moldova, pentru

molivele ce se vor vedea pe urmd.

Petru Rares, and a luat Moldova, putem

zice :

pe neasteptate, era cdisAtorit cu o Romancd, se pare,

Maria, care este Ingropatd la Putna, pe cnd sotul

ei nu apucase a ridica noua i splendida mdndstire
de la Pobrata. A doua astorie a lui Petru Rares a
fost cu o femeie din neamul srbesc al Brancovicestilor, Inrudit l cu Cantacuzinii imperiali. Aceastd fe-

meie este Elena, fiica despotului Ion, si ea nu uitd,

and Intemeiaz o bisericd, precum e a Uspeniei In
Botosani, sl Insemneze In inscriptia slavond a cui
atrifatd este. Tinea foarte mult la descendenta
buia In puterea ei un caracter aristocratic superior

127

aceluia pe care putea sa-1 aib5. Petru Rares Insusi

Doaxnna aducea, si din amintirile sarbesti ale familiei sale, In legAtura asa de stransI cu Bizantul, si
din Ungaria, unde stAtuse familia o bucatil de vreme,
deosebite elemente de civilisatie; aducea un complex

de influente culturale de cea mai mare importantI

pentru desvoltarea Mcddovei.
Ce lucruri frumoase se fAceau pe vremea aceia In
lumea slavo-bizantin aratI i stofa cusutA cu aur a-

flAtoare si acum la mIn5stirea Putna, pe care sant

Insemnate numele a doul principese sarbesti, una
din veacul al XIV-lea si alta din veacul al XV-lea,
care au avu.t legAturi, nelAmurite nc destul, cu
Curtea lui Stefan-cel-Mare. Doamna Elena a dat
ea desvoltare artei tesgloriei, pe care o Intalnim,
de alminteri i Inainte, de epoca lui Stefan. Tot
a.sa 1n cela ce priveste clAdirea, piCtura, influenta

ei se poate presupon.
In acelasi timp se exercita pe aceasta cale si o influent literar asupra Moldovei. CdlAtorul care ar
fi venit pe vrernea lui Stefan n'ar fi Intalnit In pdrtile acestea oameni Invdtati. Isprdvile asa de mari
ale aoestui straucit Domn, biruintile lui, asa ele
strAlucite, caracterul Impdrtesc al Domniei lui, legdturile pe care le avea In toate pIrtile i care-1 f5.eau s fie considerat ca apArItor al crestinAtatii amenintate de Islam, toate acestea ar fi fost vrednice
farl Indoiallit de cantece sau si de povestiri In prosd.
Nu stim dacA, pentru epoca lui Stefan, cantdretii

de Curte erau prea numerosi, dar de unde veniau si In ce limbI au cantat Intliu, se stie: eran
acei aezi din Peninsula Balcanica, din Serbia, cari
ei InvAtaser de la cantlretii de pe termal mnit
Adriatice, supt influenta lumii normande la care

128

pentru lntdia oard s'a introdus obiceiul de a celebra,

prin menestreli, i lucruri de dragoste i lucruri de
rdzboi-u. Au venit deci cantdretii din Balcani si au
cantat in slavoneste, iar pe urma." si In romaneste.
De. sigur cd au fost cantece despre Stefan-cel-Mare,
pe care nu le mai avem In forma de la Inceput. Ele
au continuat pe vremea lui Petru Rares, i neapdrat
c atunci se cantau mult mai des si mai frumos la
masa domneascd isprdvile Domnului In Scaun sau ale
lnaintasilor sdi. Iardsi e foarte greu de deosebit In

posia populard actual, care a suferit atatea transformdri, textul primitiv, ca s. zicem asa, al cantd.rilor privitoare la Domnii din acea vreme.
Cand insd era verba s se scrie in prasd isprdvile
lui Stefan, cAlugdrii "din Patna puneau in zece randuri istorisirea c,elor mai importante bdtdlii. 5i e
pdcal. Luptele acelea le cunoastem astfel, nu prin
insemndrile cronicarilor nostri, ci prin mdrturii strdine: prin scrisori contimporane, prin cronicile popoarelor vecine. Tot asa a fost si dupa moartea lui Stefan.

Chid Insd Petru Hares a stat pe tron, avand langd

dansul pe Sarboaica Elena, capabild de a scrie Insdsi, In ceasuri grele, rapoarte slavone cdtre Sultan,
pentru sotul ei, lucrwrile n'au mai fost asa; la influenta cea veche a curentului slavonesc din mIndstiri s'a adaus, pentru a desdvarsi cultura moldoveneascd, influenta noud, adusd de mandria acestei
Doamne.

In ceia ce priveste vechea viatd culturald a mAnds-

tirilor, mIndstirea Neamtului a dat In tot veacul al

XV-lea manuscripte admirabile, care pe urmd au
servit de model pentru cei cari scriau In mandstirile vecine. PAnd In secolul al XVI-lea In bisericile

129

din Maramur4 se Intalnesc cArti de format mare,

cu literele foarte frumos randuite, cane sant adevarate
dovezi fle civilisatie pentru
Nu numai cd se scria foarte frumos, dar se deprinsese me0eugul de miniaturd, care e principala arta
de picturd a evului mediu. Un manuscript de origine
moldoveneascd se gdsete azi In Biblioteca publicd din
Manchen, i el Infdtieazd pe pagini Intregi chipuri

de sfinti de toatd frumaseta. Putem zice c miniaturistica moldoveneascd era pe deplin stabilitd la
1450. Erau i portrete In aceste miniatari, cum sant
ale lui Stefan, ca acela, foarte cunoscut, de la Humor, care-1 rePresintA In genunchi inaintea Maicii
Domnului.

Legdtura manuscriptelor acestora, din argint bAtut

cu ciocanul, este iardsi foarte frumoasd. Avem multe
din legAturile acestea din veacul al XV-lea in tesaurul
de la Neamt. Cate unele s'au rAspandit pdnd In Ar-

deal, de exemplu la Feleac, Una. Cluj, unde in biserka din acest secol locuia VIddica romanesc , o
splendidd legAturd ddruitd de un Vistier moldovean
pe la 1490.
Toaid aceastd literaturd, toatd aceastd miniaturisticd, toatd aceastd caligrafie tot acest mesteug de le-

gare a cdrtilor nu s'au tinut numai la Neamt, ci de

acolo au trecut In toate mdndstirile, i Vlddicii mari,
cum a fost Mitrapolitul Teoctist, au ocrotit aceastd
mi*care. Venind acuma Doamna lui Rare, cu ambitia ei IrnpArdteascd, In legdturd cu aceast tradi-

tie indigend, s'a ajuns, pe langa strdlucita desvoltare culturald bisericeascd, 0 la o culturd de caracter ,profan, pe care terile noastre nu o cunoscuserd

pAnd atunci. Intalnim astfel o expunere a faptelor

Domnului, nu In stilul scurt, scum") i sdrac al analistilor mdndstire0i, ci o presintare Impodobitd cu

130

perioade retorice, cum era In istoriografia bizantind.

Macarie, episcop de Roman, scrie viata lui PetruVodd, cu elemente de stil Imprumutate din vestita
cronied balcanied, slavd a cronicarului Manase, care

a servit de model veacuri Intregi Pentru, astfel de

lucrdri.

Astfel cdldtorul care ar fi venit la Curtea lui Petru Rare ar fi Intalnit, In acelai timp ca o tall
consolidatd, cu o ordine ierarhicd pe deplin stabilitd, cu o deosebitd. mandrie ImpArdteascd dii partea

Domnului ca i din partea Doamnei, In legdtur cu

stdpanirea ImpArdteascd a lui tefan-cel-Mare i cu
traditia lui Alexandru-cel-Bun Insui, o civilisatie
nationald, care, dad., In ce privete forma, nu Intrebuinta Inc limba terii, nu era mai putin un fenomen din cele mai importante ale culturii generale In
Ildsdritul Europei i, datd fiind situatia tutttror celorlalte provincii cretine din Orient, fdcea din noi, pe
la jumdtatea veacului al XVI-lea, motenitorii civilisatiei bizantine i continuatorii acestei civilisatii,
de multe ori pe drumuri pe care insdi civilis'atia bizantind, neinfluentatd de Apus, nu le cunoscuse.

IX.

Tara Romnease6 supt Neagoe Basarab

irr Intdia jumdtate a veacului al XVI-lea Tara-Romneascd ()fell oarecare deosebiri fati de Moldova,
tare std foarte mult su,pt influenta Poloniei. Este o
influentd occidentald care se Intinde, i, prin tot ce
caracteriseazd drumurile de negot, transformd Moldova Intr'un sens tot mai mult In legAturd cu acea
civilisatie a Apusului care se afla In fasa culminantd
_a Renasterii.

aildtorul care ar fi trecut prin Muntenia ar fi constatat aici unele elemente comune cu cele corespunzWare din Moldova, dar si altele deosebite de ciernentele moldovenesti. Intre elementele comune snt ace-

lea de culturd orientald, care nu mai vin acurn din

Balcanii propriu-zisi, din Constantinopolul crestin,
care nu mai existd, din Statele slave complect distruse

de. Turci, ci vin prin fugan, apartinand familiei odatd domnitoare In Serbia, a Brancovicestilor,
In Ardeal si In pdrtile unguresti.
In Moldova influenta aceasta slavo-bizantind aduce
schimbdri importante si In dooaeniul literelor si In domeniul artei, fiind represin-

cum am vdzut

tata prin a doua sotie a lui Petru Rares, Elena, tuca

Despotului loan. Influenta sarbeascdexercitat asupra

132

Moldovei e insd mult mai restransd, din causa situatiei geografice a terii, pe care din doud parti o bate
vantul Apusului, si din Polonia, si din Ardeal,
cand In Tara-Romaneascd acest vant bate numai

Ardeal. Cat pdtrunde In Moldova din influenta aceasta apuseand se poate strecura In Muntenia si pe
calea Moldovei, prin fata lui Petru Raras, Chiajna,
cunoscutd mai mult prin nuvela lui Odobescu decat
prin realitatea lucrurilor, care a fost mdritald ca
cel putin doi Domni munteni din aceasta vreme, cdci,
murind unul, Chiajna lea pe celalt, represintan-d
mai departe influenta pdrintelui ei.
Influenta sarbeascd din Moldova Intalneste deci a-

numite piedeci care la Munteni lipsesc. Asa incat

cdlAtorul care ar fi venit In epoca pe care o putem
numi a lui Neagoe Basarab
Mudc dupd dnsuI
pAnd la jumdtatea veacului al XVI-lea nu intalnini.
vre-o personalitate domneaicd rdspicatd, ci numai

bieti Domni cari astdzi apar pentru ca mane s

dispard, ar fi av-ut mult mai mult decat in Moldova impresia cd se gdseste pe un teritoriu bizantin, oriental, In I Mull cu iraditiile rdsdritene ale evului mediu. Acest cAldtor, venind din Ardeal pentru cd negustorii din Polonia pe vremea aceia veniau

foarte putini in Tara-Romaneascd, de si In micut

museu de la Curtea-de-Arges, creatiunea lui Neagoe,
se Intalnia o aingdtoare care Vine din Luck; aceasta

pe l'ang vechile legturi

trebuiau s se simta
lute lume noud, deosebitd de aceia pe care o cunosteau, de si mesteri sasi, cum era Celestin de la
Sibiiu, lucrau juvaiere pentru Domnul muntean
ai

Relevdm cd drumul Ardealului era bdtut incd de o.

sumedenie de negustori, si nu se poate zice c in a-

133

cest timp, Cu toate schimbarile rapezi ale Domnilor

munteni, este In decadere negotul de peste munti. De
alminteri, daca pane cineva Intaia parte a secolului
al XVI-lea
comparatie cu tot secolul al XV-lea

dupa moartea lui Mircea, va constata cd, de si 6

lunga Domnie asezata este, In Mara de casul lui Neagool imposibila pentru Tara-Romneascd, totusi poate
a e mai multIstabilitate de cum fusese Inainte.
Dupa moartea lui Mircea, ce se Intdmpla In secolul
al XV-lea? Fiji! lui Miroea, Mihail, domneste cateva

lani. In lupta cu varal Oa Dan, Mihail cade. Dan

staphneste In lupta cu Radu Prasnaglava. Diva

stapAnirea lui Radu, care nidodata nu s'a asezat,

vine epoca lui V1ad Dracul. Vlad Dracul are totcleauna dusmani In fata; e amenintat de Turci In
fiecare_ clipa. In urma, Hunyadi, cu Ardelenii lui,
11 prinde i-1 omoara. Dupa disparitia lui Vlad e o

adevarata anarhie cu Domni marunti, dintre cari

unul, Inca un Basarab, abia ieri, alaltdieri a fost des-coperit. Apoi iata Vlad Tepes, pe care Sultanul 11
rastoarna, puind In loe pe Radu-cel-Frumos. Acesta
are lmpotriva lui pe un Domn al Moldovei ca Ste-

fan. Ispravind cu Rada, Stefan numeste Domn pe

Basarab-cel-Batran, Laiota. Acesta, ridicandu-se Impo-

triva binefAcatorului sail, Stefan 11 gonete, apzand

pe Basarab-cel-nnar, Tepelus, care, amenintat de

Turd., nu gaseste sprijin destul In Stefan si se da
de partea pagAnilor. Dup peirea lui vine la tron
Vlad Calagarul, care stapAneste mai multa vreme,

dar nu e o Domnie: tot timpul cat acest batran

Vlad, fast cleric, se gaseste In fruntea principatului
muntean, el n'are o politica, n'are o actiune, In nicio
&reef e.

Dar la Inceputul secolului al XVI-lea se IntAlne.,te

134

o Domnie relativ IntinsA, a lui Radu, cdruia i s'a zis

cel Mare din causa caracterului stralucit al stapanirii sale, din causa donatiilor pe care le-a facut
mandstiirilor din Rasarit, ajungand sa fie cunoscut
de la Ierusalim pang. la Muntele Ates. lar, dupa dis-

paritia lui Radu-cel-Mare, dup trecerea rapede a

lui Mihnea-oel-Rau, omorAt la Sibiiu, unde se refugiase, de alt Basarab, pretendent la tronul muntean,
cdruia i se zioea Danoiu sau Tepelus, si a lui VIAdut, vine Neagoelnsusi, care, oricum, represinta ceva
si In desvoltarea politicd. a tern. Chiar dupa moartea lui i lupta nu stiu a ctor Domni, until la Bu-

zan, oelalt In Tinutul oltean, rdsare un Radu de la

Afumati, care lupta viteaz i stapneste In urrna luptelor asa Ino.at sd. poatd. fi Ingropat la Curtea-de-Arlare, cu ,buzduges, s-upt o pi atr care-I Infatiseazd.

ganul In mana, cu mantia In vant, ca un biruitor.

Chiar urmasii nerazboinici, un Radu Paisie, un Miroea Ciobanul, Domni pusi de Poarta, dar cari aveau
stapArlirea asigurata supt scutul turoesc, se tidied. In
mijlocul neoontenitelor turburari,
framntari cu

un relief mai puternic decat Vlad Calugdrul sau

Radu-cel-Fru.mos.

Prin urm are vremea aceasta permite relatii comerciak, ea tine drumurile economice deschise. Daca Si-

hihil e In seadere rapede, In partile oltene ridicandu-se o multime de mici Tamilii boieresti, care nu se
Intelegeau Intre dnsele, ci se luptau necontenit unele
cu allele, Brasovul, caruia-i corespunde ca domeniu comercial partea de dincoace de Olt a principaadauge botului, i pastreaza Inca activitatea
gatia.

Deci pe cdlator 1,1 luni de la Brasov

Intovdr6.-im pe drum prin Giurgiu spre Peninsula BalcanicA.

135

El ar fi gAsit In cetatea Poienarilor1, cel putin pAnA

la un anumit moment, urme ale trecutului de influentA ungureasa, de puternicA influentA de peste
munti asupra principatului muntean. Aici mai stAtea

cand si and ate im paralab care putea sk fie

ungur, impus de Voevodul nou al Ardealului.

Coborandu-se de acolo, cAlAtorul ar fi ajuns la Arges. Curtea aoeasta a Argesului de foarte multA vreme nu mai avuse niciun fel de InsemnAtate. San-Ni-

coard va fi Inceput poate sk cadA In ruine de pe

vremea aceia; cat priveste Biserica DomneascA, rar
mai venia cineva la oeremoniile, odatA strAlucitoare,
ale Bisericii ortodoxe. De la un timp InsA Argesul
acesta castigA din nou lnsemnAtate,

Neagoe e acela

care a clddit cunoscuta bisericA, ref AcutA de Leconte du Noiiy,

observand mai malt sau mai putin
modelul care fusese pe vremuri,
biserla lipsitA azi
de Incunjurimea de ziduri i de toate clAdirile unde
stAteau egumenii si pe urmA episcopii de Arges #
scoasA astf el din cadrul ei firesc.

Inainte de a se ridica din nou Argesul, Targovistea se Invrednicise totusi de o nouii favoare, ca
regiunea Incunjuratoare, din care fac parte colinde
de dincolo de cursul Ialomitei, mide s'a ridicat biserica D ealul ui.
Pentru Radu-oel-Frumos Capitala fusese Bucmestii;

pentru Vlad CAlugArul, de la care avem un numdr

de acte, Capitala e tot aceasta din Sud, mai nou5,
de alminteri, el e Inmormantat,
de si nu i se
la tundatia sa In
mai vede mormantul astAzi
Vlasca. Acestia toti sant Domni sprijiniti de Turci,
cari-si au basa In regiunea mai apropiatd de Giurgiu.
7 Satul e de pus in legAturA cu Poiana sibiang, fiindi poate o

coil:. a wien arilor" de acolo.

136

E incontestabil Insd cd, la Inceputul veacului al

XVI-lea, dacd regatul sUngariel decade, In schimb
Voevodul Ardealului cAstigd o InsemnAtate mult mai
mare decAt inainte. Supt lageloni, Vladislav si Ludovic, Ungaria propriu-zisd sldbeste, pdnA ce, In lupta
de la Mohdes, Soliman-cel-Mdret biruieste pe copilul-rege, care si moare Inecat In mlastini, creAnduse atunci cele trei Ungarid: pe cAnd Nordul i Ves-

tul sAnt ale lui Ferdinand de Habsburg si Turcii se

ascazd In Buda, lar apoi In T.timisoara, Solnoc si Seghedin, Voevodatul ardelean se consolideazd deosebit
pentru a ocroti ideia de Stat ung,ureascd. Ceia ce este
constiintd nationald maghiard, supt raportul politic,
cultural si religios, calvin, se pAstreazd aici, In
Ardeal. In ce priveste influenta asupra principatului
muntean, Ardealul, desfdcut din vechea Ungarie, cu

o dinastie proprie i ocxotit de Sultan, avAnd deci

toata valoarea pe care i-o dd aceastd ocrotire, influenteazd mai mult asupra principatului muntean decAt
cum putuse sd o facd regatul unguresc cAnd Ungaria
era Intreagri J Ardealul numai o provincie mai mult

sau mai putin neglijatd a acestui regat. Este o concentrare de viatd ungureascd la hotarele Terif-RomAnesti, care schimbd Cu des- Avarsire situatia.
Atunci Domnia, care ixtcheie tratate de hotare, tra-

late de aderentd politied cu Vo3vozil ardeleni, se

duce din nou spre munte. De aici vine cd Radu-celMare face mAndstirea din Deal, si tot de aici c Neagoe va ridica, la rAndul sdu, biserica de la Arges.
De la Neagoe n'avem multe documente, dar, chiar

dacd n'ar Ti residat mai mult timp la Arges, singur

faptul cd a clAdit o astfel dc bisericd Intr'un loc

unde nu era nici mdear o episcopie
aceasta e numai de la sfArsitul veacului al XVIII-lea
Inseamnd
cd el avea intentia sA locutascd aici, cA interesele po-

137

liitice il purtau spre aceste pdrti. CAldtorul, prin urmare, ar fi gdsit parte.a aceasta de sus a Terii-Romnesti foarte vie.
Pe and In Moldova influenta Brancovicestilor se

exercit numai prin cdsdtoria lui Ntru Rares cu.

Elena, cu influenta literaturii slavone din Peninsula
Balcanicd asupra noii literaturi de cranici a Moldovei, aid, In Muntenia, influenta aceasta este Intreitd;
cand Mihnea-cel-Rdu a fost omorat La Sibiiu, acel
care-1 omoard, pretendentul de tron despre care m
vorbit, era sustinut de S'arbi, cari aveau a face cu
boieril de la noi. Iacioii acestiau au Intretinut
turi foarte strAnse cu principatul muntean.
In al doilea rand, Neagoe e fiul unui Domn cu numele de Basarab din veacul al XV-Iea si al unei femei care vine din puternicul neam oltean al asa-numitilor Banoveti sau Craiovesti,
Banoveti, Rindcd
la Craiova era mosia lor; Li se mai zicea si familia
Parvulestilcrr fiindc unul dintre cei patru frati se

cherna Parvu (numele Insusi e slay, din Balcani;

acela al altui frate, Barbu, Ins e un nume vene(ian,
venit prin Dalmatia, pe la
Barbarus, Barba).
Mdndstirea Bistnita, pe care au Intemeiat-o acesti Banoveti, era runa din cele mai frumoase ale terii, fiind
fAcutd i Impodobitd tot In stil sarbesc. Singurul.fapt
al legdturilor acestui neam cu Balcanii trebuia sd aduc o influentg. In artd, In literaturd si in sistemul
de guverngmAnt din aceste
Dar, and Radurcel-Mare a vrut sd Intemeieze In
Tara-Romgneascd si o organisatie bisericeascd si o
viatd culturald, el a recurs, nu la Apusenii de culturd
lating, catolicd, din Ardeal, ci la elemente de strict
ccrtodoxie si mare traditie istoricg. din Balcani. Tipografia, pe care Moldova n'a avut-o pe vremea lui Petru Rare.s, a functionat pentru amndoug. tenue, ca

138

pentru Slavii de peste Dungre, supt un cAluggr

care a lncrat Intgiu In Muntenegru, la Cetinje, dupA
datine venekne. Cgluggrul Macarie, devenit tipograf

al Curtii supt Radu

cei d'intgiu urmasi ai

ajunge Mitropolit al Terii-Romnestd. In acelasi timp

a fost vorba s se ierarhiseze Biserica munteang., care
prin atunci a-vea numai elemente dal:And din secolad
al XIV-Lea, de la Greci, i anumite elemente culturale
daind de la Nicoddm, din secolul al XIV-lea; turburg.rile Inrauriser defavorahii i asupra ei. Ciind a
fost nevoie ca ea s fie reilcutil i Intregitg; mgcar

asa Incg.t s poat sta algturi de Biserica moldoveneascg., foarte bine organisatd ierarhic pe vremea
lui Stefan-eel-Mare, cu un Mitropolit la Suceava
oel de Hui e mult
Vladici la Rdduti si Roman
mai nou, Domnul a recurs la Patriarhul Nifon.
Nifon fusese Patrjarh La Constantinopol, i se retrgsese ca monah la Muntele Athos; In oe priveste
Ins influenta cultural pe care o aducea cu dAnsul,
aceastI influent era greoeasegi fgra Indoiald, dar nu
fgrg un amestec slavon. Viata lui a fost serisg. de
Gavriil Protul, egumenul de cg.petenie mire ceilalti
egumeni de la Muntele Rant, dar exista i o form&
s1avong; traducerea romanease mai tarzie e fAcutg.
dupg. aceasta. Nifon Insusi, In ce priveste originea
1ui, era din acea lume balcanicg, mai mull slavoalbanesg. cleat greoea.scg. Dar, and a fost Vorba ca
aibg, In 'forma aceasta canoTara-Romneascg.

nicA, un Mitropolit, nu cine stie ce biet om scos

dintr'o mgrastire, ai unul aduend un nume mare,
o traditie istoricg, o constiintg culturalg, un prestigiu, acela care a fost In stare sa impac,e pe Bogdan
Moldoveanul cu Domnul muntean din vremea luir
Radii-eel-Mare insusi, iesind In fata ostilor gata de
luptg i imptinnd Domnilor
Intindg. mna, Mi-

139

tropolitul acesta a fost Maxim Brancovici, care a stat

o bucatdde vreme aici si s'a Intors Inapoi acasb."
dlnsul pentru a isprdvi ca Mitropolit de Belgrad.
Neagoe a luat de sotie pe Milita, care-si zicea Despima, Mudd, era fatd de Despot, ca si Elena. Bizan-

tinismul a pdtruns deci la Mimteni tot pe aceastd_

cale slavd.

Acurn, acest bizantinism aduce cu dnsul i idei

i Neagoe a T.:3st, mult mai mult deelt
Petru Rares al Moldovei, un Domn de forme bizan.Caracterul acesta al lui se cuvine sd fie relevat.
Petru Rares meritd a fi asezat in rndul Suveranilor clin epoca Renasterii. Cand si-a flout un plan,
11 urmdreste per fas et nefas, pe cdile bune i rele,..
pe tele cinstite si pe cele criminale. A fast un moment Oand doi oameni ai Renasterii au stat aici, la
noi, fatd In fa,. Petru Rare i Aloisio Gritti.
impArdtesti,

numiserd pe un bastard de do,ge al Venetiei guvernator al Ungariei, i acesta, sprijinit Intdiu pe Ardeal,
voi sd-si adauge Aloldova si Muntenia. Petru Rares,
din parle-i, doria s alipeascd Moldovei lui Ardealul

si Tara-Romlneascd, aceasta atkrand In adevdr

dansul. Atunci au dat lupta lor acesti doi oameni
gata a recurge la toate mijloacele Renasterii: minciuna, trldarea, otrava, asasinatul. i intre ei
avand talentul politic special al epocei, ceia ce secherna virta"
Intr'alt sens deck cel moral, c,el
mai tare a fost totusi Petru Rares, care a flout asa
ca Gritti, Ineunjurat la Medias de nobilii terii, i aAnd hevoie de dansul, s fie prins de adversarii lui
unguri din Ardeal i omorl.t. i oopiii lui, dint:1.e cari

unul era menit pentru Moldotva, iar oelalt pentru.

Muntenia, IntrAnd In mAnile lui Petru, au, dispdrut
fIrd wind.
Neagoe este, din contra, tipul Casarului bizan-

140

-tin: o picturk care a ajuns populark Il InfAtiseazI

Impreunk Cu Milita si copiii lar, au eoroane enorme,
cu pkrul f Acut zulufi i atarnand In jos, cum e infdtisat s't Radu-cel-Mare, Cu haine grele, Intr'un aspect ieratic, de pare ca. Sant clerici, i nru Domni. Iubirea extraordinark de Riserick se Intalneste si la

Petru Rares, dar din punctul de vedere al , gloriei",

pe cand dincoace nu e gloria, el devotiunea. Petru isi
crestea copiii asa Incat, totusi, un Ilie ajunge tradktor ra de tara, de natia si de legea lui, turcindu-se;
()elan fiu, Stefan, era un monstru, pe care au trehuit
sk-i omoare boierii; fetele au fast Temei teribile: si
Chiajna i Ruxanda, si ele tipurl ca ale Renasterii
italiene. In palatal lui Neagoe si al Despinei Insk,
copiii lar, acei cari an murit, Petra i luck unul,
precum i cel care, traind, n'a ajuns totusi la bkrbktie, el s'a stins In exil la Constantinopol, dupk maartea tatlui sku, tankrul Teodosie, toti acestia sant
creseuti In norme stricte bizantine ale evului
In camere Inehise, supt higrijirea deosebitd i ideald
a tatklui. Numele, al Marelui Teodostie, al lui Teodosie Caligratul de mai tarziu, n'a fost ales cine stie
cumTeodosie nu s'a chemat niciun Domn.al nostru.
Lui Neagoe i se atribuie, au dreptate, InvAtturile"
cktreTiulsAu Teodosie, foarte important monument de
compilatie bizantink, de un caracter moral deosebit,

au Invdtarninte din viata lui Varlaam i Ioasaf", venitk tocmai din India si trecut prin canalul bizantin
sarbesc, apoi din Sfanta Scriptura, etc. S'a spus
niat de eurand eh' lucrarea ar putea fi datoritk unui
ealugkr care a hnprumutat numele lui Neagoe, dar
sAnt miele capitole In care Domnul Isi Invat fiul

-cum O. se poarte cu solii, cum sk mearg la rkzboiu, ce atitudine sk aibk fatk de Tiwei, care nu pot
Neni de la un alugkr, ci mimad de la un Domn,

141

Ined de la unul foarte experimentat In toate rosturile

terii, asa cum ele existau, precis, In aceastd. epocd.

Biserica de la Dealu -nu este bizantind, dar influenta sarbease aducea cu ddnsa, In aeest ineeput
al veacului al XVI-lea, o alta influentd, care pentra
hitdia oard se manifestd In viata terilor noastre: oca.
venetiand. Clddiirea aoeasta de marmurd se InfAtiseazd ea un parat perfect, purtnd la dreapta i la

stanga usii de Intrare, si nu de-asupra, ca In bisericile lui tetfan-oel-Alare, In (loud table, o inscriptie
foarte find, ow litere care amintesc pe cele latine cum
se fAceau la Venetia In vremea aceasta. Cu totul altceva, decdt inscripiile moldovenesti, amestec interesant si original de elemente gotioe i orientale. Nu
putem judeca partea d'induniru a mAndstirii Dealuluir
care a fost foarte adese ori prildatd, i, la Inceputul
secoludui al XIX-lea, total schimbatd; ea n'are picturi,

iar oddjdiile au dispdrut In cea mai mare parte.

Cdnd, aaum, Neagoe, s'a hotdrdt sd f ac. o biscried pe

care s'o opuie eelei de la Dealu, mAndstirea din Ar-

ges, au tot luxul de catre era capabild, nu numai

Vistieria terii, dar si atmoara, cum spune legenda
si chnteoul, pe care o stransese familia doinneascd,
Doamna Milita, aceastd bisericd lea anrumite elemente

tot de la Dealu. Biserica de la Arges are Insd stranele rolmajite; turnuri grele, care dau totusi o Infdtisar foarte sprintend, se 'idled de-asupra
Ornamentarea este bogatd, Insd asternut cu ce.1 mai
mare bun gust. Cdnd s'a fdcut reparatia de Leconte

du Noily, s'a seris si o lucrare explicativd, care releveaz clemente orientale i armenesti, dar In arta
bizantind. Insdsi se adunaserd de multd vreme elemente rdsdrite.ne i, pe de altd parte, Venetia, unde
se strAngea atdta viat4 din Orient in awastd. vreme,

142

era In stare s deje maestri cari aveau toat cunostinta artei orientale.
In ee priveste vechea zugrAveal, desfdcut si expus4 Intr'una din s6lile Museului din Bucuresti, este
imposibil s nu se recunoasca influenta occidentald venita prin Ardeal. O insemnare In socotelile Ardealului spune c din pArtile aoestea ardelene a ple-

cat un Vitus (Stoss, fiul), care era sculptor si effigiator". S'a discutat In ce priveste sensul acestui
cuvant, ce fel de efigii" fAcea, In relief, ca sculptor,

sau In pictur

i se pomeneste un pictor rs-

ritean care a ldcrat alci, Dobromir. Cine priveste

icoana Sfantului Gheorghe va recunoaste c nu e

bizantin: are coiful occidental, sprijinit pe umg.r,
.0 ideie indrzneat, inovatoare, pruml roscat, care
se desface in chicA, samn foarte bine cu al cavalerilor occidentali germani de pe vremea aceia. Sfan-

tul e foarte sprinten, gata de lupt, extraordinar de

vioiu: spada lui, dreapt5, nu incovaiat, o sprijine
pe mftn. Este in el ceva din Deutscher Michel", si
se poate recunoaste Indat influenta lui Albert
Dilrer. Evident, cltorul care ar fi Intrat In biserica
aceasta s'ar fi simtit, pe de o parte, intr'o lume cunoscut lui, dar, pe de altA parte, ar fi avut o revelatie a acestei arte bizantine refugiate la noi.

X.

Tenle noastre supt influenja turceascii.

Jumdtatea veacului al XVI-lea poate fi numit,
pentru Moldova, epoca lui Alexandru lApusneanu,
aci cele cloud Domnii ale lui, destul de Intinse si
una si alta, cu intermezzul aventurierului Despot, cu-

prind o mare parte din aceastA vreme; iar pentru

Muntenia s'ar putea numi: epoca lui Mircea Ciobanul, pentru cl iarAsi s.'nt dou'A Domnii, ale acestuia, Litre care e intercalar stgpAnirea lui Petrascu-cel-Bun.

Afar de izvoarele relative la Despot Insusi, care

se cuvin a fi Infdli.sate de,osebit, n'avem, pentru anii 1550-1570, decat foarte scurte InsemnAri de d.-

15.torii, asa Inca se poate zice a e mai putin cunoscutd, mai rdu luminatA, partea aceasta a istoriei

terilor noastre deck chiar epoca lui Petru Bares

pentru Moldova si a lui Neagoe Basarab pentru TaraRomAneascA.

In aceastd epocA se petrec InsA lucruri foarte importante,si,ia,r6si, pXstrand forma de expunere a a.ldtorului care ar strAbate tara noastr5 o s cIutdm a
vedea ce se putea IntAlni In acest moment de prefaoere si de incercare, Intr'un principat, ca i In celalt.

Nu mai e acum nicio personalitate din cale afar5

144

de aspicatd. Ldpusneanu e interesant supt raportut

patologiei, supt raportul bolii care-1 chinuia, boald
care i-a cdzut, pe urmd, la ochi; e interesant supt raportul nebuniei speciale, al patimei de sfinge care a
resultat din aceastd boald Insdsi, dar, altfel, el nu e
o personalitate politiic vrednic de luare aminte. Ni-

mie In istoria Moldovei nu pleacd de la dnsul, nimile din rosturile esentiale ale istoriei Moldovei nu
se Intrupeazd In el. N'a fost nici mdcar un nomn viteaz;

bdtut de Despot In lupta de la Verbia,

el

s'a intors 1napoi numai fiinda. 1-au adus Tumid. In,

legAturile lui cu strdindtatea introduce niunal motive de in [eres sau de vanitate: In Ardeal vinde porciy
flind cel mai mare neg,ustor de asemenea marfd

pe care 1-a avut vre-odat natia noastrd, lar, In ce

priveste legdturi1e lui cu Polonia, de unde i-a venit
la 1557 solia lui Otwinowski, cu care prilej afldm,
cd Vodd carea Inapoi pielea boilor dati pentru tain",
i-au umblat prin cap idei din cele mai curioase, ca
aceia de a cumpAra armuri occidentale i In schimb
dAdea boj de Moldova; sau 1i trecea prin minte
propuie a mijloci cutare asdtorie a vecinilor sdi pen-

tru ca sd i se rdspundd a, da, ar fi foarte bund

cdsAtoria aceasta, dar ea nu se poate face a.5a de
usor.

Pus aldturi Alexandru Ldpusneanu cu Petru Ra-

res, cu neinfrntul lui avdnt atre fapte, ca constiinta lui cil mosteneste pe Stefan-eel-Mare, cu stdrninta lui In a apdra toate drepturile marelui pdrinte,

cu dorinta-i de a jura un rol In istoria universald,

pe came personalitatea lui 11 IndreptAtia, Alexandru

Ldpusneanu, chiar In afard de boala lui, se InfdtiT P. P. Panaitescv, Intluenfa polond in epoca lui GrigoreMiron Costin, p. 9. D. P. P. Panaltescu pregteter
Ureche
o colectie de calatori poloni la noi.

145

seazd faarte sters, $i numai fondul row de criinit

de pe care se &dace biata lui figurd bolnava po de
impresiona pe amatorii de romantism istoric.
E loarte curias c Domnul muntean care (himneste pe 1a jumatatea veacului al XVI-lca, Mircea
Ciobanul, nu corespunde ILA Lapupeanu numai C70no!og:cete, cri are si o core.spondenta psihologica cu.
dilnsul. Nu erau rude urtul Cu altul; Mircea Ciobanul
era fiul lui Mihnea, care era fiul lui Radu,
nu fitil

lui Mihnea-cel-Rau, aci In casul ace$la s'ar fi putut

zice cd rdulate.a tatalui a trecut asupra fiului, Millnea land, el Insusi, Hut lui Ylad Tepe. Ciobanul 'fitsese un biet om traind prin Misarit, factind negotul de, oi, un toptangiu de carne de herbece, care
avea o deosebitd trecere la Constantinopok pentru
hrana ienicerimii, a Curtii, a Seraiului i a Intregii
populatii. Din parte-i, Alexandru Ldpuweanu, pand
a nu ajunge Domn, petrecuse o bucata de vreine prin
Po!onia, ca Petru Stolnicul, Inainte de a lua acel flume al lui Alexandru-cel-Bun, pe care 1-a purtat $i
un Lapu$neanu din Muntenia, rdmas In istoric ca
Alexandru-oel-Rdu.

Petru-Alexandru, vine, deci, din Polonia, pe cand

Mircea Ciobanul, chiar dacd a trait diteva luni in
Ardealul pribegi!or, e trimes d3 Imparatul tti.rcesc din
Constantinopol ; el apare ca omul Sultanului, Irdind

din voia acestuda, Imbogatind Poarta ou daruri de

la no;, Incunjurndu-se, In cea mai mare partc, Cu
oameni din Rdsdrit.
Cu bate aoestea, cum Lapu$neanu a gdsit cea mai
mare pldfoere In a ilia boieri, tot a$a a gdsit cea
mare pldcere in aceia$i Indeletnicire Mircca Cioba-

nul. Cum Mexandru ppuweanu pdrea sd fi

fost

oin foarte doritor de bani de pe urma confiscarilor

ce i le procurau executille, se pare cif acela$i lu-

146

cru 11 urindria i Domnul muntean. Cum pe Alexan-

dru Ldpusneanu 11 Incunjurd o asa de teribild reputatie,

i descoperirile mai recente, care-1 aratd
comandand prin Ardeal prune uscate i cerand femed
care sd stie face pane mai blind decat cea moldove-

neascd, nu ajung ca sd in'Rare aceastd figurd oribill a lui, Ciobanul taie boieri i sileste pe altii sd
fugg. $i In ce priveste sfarsitul vietii lor este oarecarb asAmAnare: Alexandru Ldpusneanu e ctitor
de biserici, Indr,dlorul uneia din cele mai frumoase
clddiri pe care le cuprinde Moldova: Slatina, din apropierea hotarului celui vechiu al Bucovinei, unde
e Ingropat supt numele de monahul Pahomie. Mircea

Ciobanul, din parte-i, a avut si el mai mult noroc

decat atatia Domni blanzi ale cdror oase nu se stie
unde se arid: Radu Paisie, fostul Petru de la Arges,
fostul egumen Paisie, trebuie sd fie Ingropat prin Egipt, la Alexandria, Mircea Irish' a fost coborat la
Bucuresti, In biserica zisd Curtea Veche.

Si sd mai acldugim un lucru, ca sd fim mai complecti. Iatd acel fiu al lui Petru Rares, Ilie, care a
fost crescut In datinile crestine cele mai curate, In
cea mai strictd observare a normelor trecutului, In
cea mai adancd evlavie bisericeascd, i, Indatd dupd
suirea lui pe tron, el a tinut samd, mai mult d3cat de

creterea-i de acasd, de luxul, de modele pe care le

vdzuse la Constantinopol i, pdrandu-i-se Moldova
stearsd, facia, fdrd strAlueire, fdrd interes, s'a tUrc:t,
addugindu-se primcjdiei de a fi scos din Domnie, spe-

rana cd el nu va fi numai, curn a si fost, pdnd la

moarte, un biet beg la Dundre, ci c se va fac,e
pentru Onsul un fel de a treia Domnie, pdga'nd,
peste Romani, cuprinzand Brdila, Chilia i CetateaAlbd, Tighinea-Benderul, toatd linia de la Severin

147

pAnd la Limanul Nistrului, i poate cu Dobrogea Insdi.

Si ai notri 1-au ters pe Ilie de oriunde era Insemnat: din inscriptiile pe piatrd, din cele zugrAvite,
din Insemndrile pe manuscripte: piatra se mutileazd,
pergamentul se rade, pentsu ea numele trAddtorului
sd nu se Intalneascd.
Dandu-ni sama, acum, de motivele acestei asdindndri futre doi oameni, din ten i deosebite, de impor-

tantd deosebitd, fdr:d Inrudire futre dama, cu alta

pregAtire de tinereld, domnind In Imprejurdri care
nu erau cu desdvarire aceleai bateo tard i In
ala, cele doud figuri domneti de la Inceput, cu adausul cestei de-a treia, spun ceva: incepe aici o lume nouri. Pdn acum influenta orientald a fost o
influentd bizantind, ntiu, sarbeascd pe urmd; acuma vine influenta orientald represintatd de Turci:
Intrdm In felul acesta 'n era turceased, din care singure anume fapte i situatii din secolul al XVII:lea
ne vor smulge. S'ar putea spune Insd, tuteo privin;d, cd mai puternica a fost influenta turceascd asupra noastrd prin anii 1550 de cum a fost chiar In
epoca Brdncoveanului, cand boierii se Imbrdcau tur~e, cu papuci galbeni, cand mncau i petreceau
tumete.

$i iatd explicatia.
Anul 1550 este momentul celei mai mari Infloriri

a Statului turcesc. In secolul al XIV-lea cdpetenia

Turcilor e un beg, un print; In Intdia junidtate a veacului al XV-lea, Moliammed al II-lea este succesorul
Impdratilor bizantini In ce privete Scaunul de stdpAnire, hotarele teritoriului eare-i apartine, Insemnatatea lui politied i militard, dar In vremea lui Soliman-cel-Mdret, e,are este tocmai aceasta, Sultanul e .1

148

succesor-ul talitilor, fiindcd s'a cucerit Egipetul, ultimul addpost al acestora. El Incepe tot atunci sd fie
considerat ca un Han, fiindcd al Crimeii este vasalut
sdu. Pe de altd parte, rostul Impilrdtese se coboard
si In legislatie, In organisatie, In obiceiurile sociale,
In datinile de Curte, In tot ceia ce formeazd mdretia
-unei Domnii. Pentru Turei Soliman este astfel ceia
ce a fost August pentru. Romani, ceia ce a fost Ludovic al XIV-loa pentr.u., Francesi. De aoeia supt toate
raporturile ne gasim influentati de Turei.

Asa fiind, cdlatorul care venia In vremea aceasta,

fie In Moldova, fie -in Muntenia, trebuia sd fie lovit
de la Inceput de aoest caracter, Intru cat nu 1-ar fi
Intalnit si in tenle vecine, si ele Inraurite, totusi, In.
aceastd fas de mai marea desvoltare a ImpdrAtiel
turcesti.

Cdei acelasi lucru se petrece si In Ardeal

In

Polonia: lumea ardeleand se ii-nbracd din ce in ce mai

mult turceste, lar marea aristocratic luptitoare

Poloniei primeste o mica' twecased, ce se amestecd
cu o mai veche modd orientald adus5. prin Tatari,

din lumea indepArtatului Rdsdrit asiatic. Nu mai

vorbim de Moscova si de toatd viata ruseascd gravitnd acum in jurul ei, cdei Moscova e pe trei
sferturi tiltdreased: costumul de ceremonie al. Tarilor
la Incoronare era absolut mongolic, ca i coroanele

pe care si le puneau pe cap, pdnd ddundzi.

La noi, Alexandru Ldpusneanu e Incunjurat de
Turci, i chlar Petru Rare's, cnd se lntoarce de la
Constantinopol, mule petrecuse cateva luni ca pribeag,
adusese cu el Ienloeri, avnd dDtoria .de a-i tinea ca

garant:e fata de dusmanii lui proprii i ca garantie

pentru Turci fatii de once actiune a Domnului. Pe
hInga Turcii acestia, Petru scrie la leafd", cum

149

se zicea alunci, o ceata de Sdrbi, cari trebuiau sd-i fie

shnpatici si credincio0 prin legdturile lui de familie, pe care acuma le cunoastern. Dar, dupd Pant
Rares, supt lije, n'au fo,t ntunai Turcii din garnisona, dintre cari unii stateau in tand.
altii figurau
numai In state, ramdind la Constantinopol,

cried pe

atunci nu mai erau Ienicerii cei vechi, ci i Turci

de nastere oatneni Insurati, Cu copii, cu prilvdlii, facAnd si negot de banca, ci eran i prietenii turci pe
cari
acta. eye Ilie din Constantinopol. unde pleLrecuse atdta vreine, i cari formau podoaba Curtii
lui, spre marea indignare a boierilor nostri.
Domnia fratelui sau Stefan a fost foarte scurtd si
n'a putut sd-si desemneze caracterul: boierii 1-au
omort. Dupa seurta trecere pe tron a lui Joldea, cdruja i s'a taiat pdmtele despdrtitor dintre ndri, fiind
trimes la mandAire, a venit Alexandru Ldpusneanu

Insusi, Cu Turcii lui statornici, mai ales In a doua

Domnie.

Suitt el cetatile de odinioard nu mai joac niciun

rol. Ele au fast umplute cu lemne, din ordin turcesc,
si arse. Nici nu ma) era nevole de armata, pentru cd
Sultanul cu umbra aripilor lui ocrotia Moldova. Nu
mai Intra, clod, strdinul ca Inteo tan l de sine std1.5.loam, cu strajeri la margine i cu cetdti, cu tunuri,
wand rosturi de aparare, de garantare a independentei sale, ci Inteo provincie privilegiatd a Sultanului.
Nici vo:ba ca In aceastd situatie militard autoritatea
lui Ldpusnean-u sd se Intindd In Ardeal, cum se inlinsese asa de temuta autoritate a lui Petru Rares,
child amertinta pe Secui cd, dacd nu-1 ajutd, i va ldsa
sa pian d de foame In muntii liar de piatrd. Cetatea-deBahl i Ciceul, feudele moldovenesti, avurd aceiasi
soartd ca i Suceava i Hotinul: i, ea recunoscut Dorn-

nului mosia acestor oetdti, dar, In ce priveste zidtP

150

rile, ele au fost ddrmate. De alminteri, Ardealul st5.tea acum supt ocrotirea Sultanului ca si Moldova si
Tara-Romaneascd. Dad. Lkpusneanu a tracut In Ardeal, el a flcut,-o numai dui-A ordinul Sultanului, pentru a Introduce pe fiul lui Loan Zpolya si pe maick
sa Impotriva dusmanilor pe cari acestia-i aveau acolo.

Allfel, In ra,tur le adnci ale Moldovei nirnie

nu fusese schimbat. Aceiasi terknime libera In a
ceastk vreme ca si In vremea anterioark. Erau neliberi munai cei cari veniau de aiurea:Secui fugari din
Ardeal, erani veniti din Podolia sau Galiii, prinsi de
rkzboiu pe cari-i aduceas Domnii nojtri, oameni cari

nu erau de la noi, cari nu aveau legkturile lor cu

pkmftntul i cari trebuiau sui lncheie anume con
ventii ea boierii pe al aror pkmant truuiau i undedeveniserk usufructuari, datori sk, se supuie conditiilor care li se impuseserk de stkpnii
nola tusk pentru epoca aceasta un lucru foarte
Insenmat pe care-1 IntAlnim numai In Moldova, si
In Muntenia nu: un vklit antagonism Intre boieri
terani. Aceasta se vede foarte bine In timpul Domniei
lui *tefan Toma, acel care a lnlocuit pe Despot, dar
n'a putut sk se mentie impotriva lui Alexandru Lk
pusneanu, tutors cu Turcii. Se spune foarte Limurit,
Inteun raport genoves, al cuiva care cunostea foarte
bine rosturile de la noi, cd Domnul pe care-I sprijiniau boierii nu era sprijinit de terani Domnul care

era sprijinit de terani nu va fi sprijinit de boieri.

Boierimea caut sk-i stabileasck puterea In conditiuni pe care trecutul nu le cunoscuse, si se pare
16coraia se apropia de drepturile de independentk
teranului. Cel muntean n'a resistat; eel moldovean a

luptat cu acea energie care s'a vdzut apoi la acela

din Basarabia.

Ajungand la Jai,

i singurul fapt cd Domnia

151

stAtea mai mult la Iasi decAt inainte aratd legAtura

strAnsd cu Turcii, cresterea influentei turcesti,aici
se Inlfilnia un lux pe care trecutul nu-1 cunoscuse, o
complexitate de ceremonii care veniau iarAsi de la
Curtea constantinopolitanA: se IntAlnia toatI acea civilisatie de suprafatd care nu foloseste niel celui tare,
cAnd iea din prissul lui, 1 cu atilt mai putin celui
slab, cAnd iea din nevoile terii. Incepuse tristul povArnis al Domnilor nostri, care fAcea ca, In secolul
al XVIII-lea, In vremea fanariotd, cutare biet om,
amenintat In viitorul lui la fiecare moment, sA se
poarte pe strAzile Bucurestilor i Iasului cu un a-

laiu mai strdlucit decal acel cu care se plimba pe

strAzile Parisului un rege frances,
alaiu imitat
dup6 al Sultanilor decAzuti din Constantinopolul contimporan.
SA ni inchipuim acuma pe acelasi cAlItor mergAnd
In Tara-RomftneascA,

de exemplu cutare sol po-

lon, de la care s'a pdstrat i un fel de pasaport

slavon, pe care-1 vom da mai departe. El intalnia
pe Domn In Bucuresti,
nu In TArgoviste, unde
sttea foarte fricos, stiind el de aici poate fi mai usor

ajutat In clipa de primejdie, fiind mai aproape de

ocrotirea Turcilor de la Giurgiu sau, intAmplAtor, de
la BrAila,
cAcil i acest oras se pierde la Tiircil

complectAndu-se in felul acesta linia militara otomand de pe malul stAng al DunArii, prin anii 1550.
(La un moment dat, Turcii au pus si ei un episoop
pentru crestinii din raiA, episcop care se numeste de
obiceiu al Proilavului,
forma greceascA a BrAilei

fiind Proilavul, cu autoritate asupra Ismailului,

Chiliei i CetAtii-Albe, precum si a intregii Dobrogi,

din fatA.)
La Bucuresti cAlAtorul ar fi gAsit mai multA viatl

turceascA In legAturl cu Turcii: fiinda acum Gre-

152

cii nu mai vin. pe sarna lor. Ar fi gdsit

el, deci,

mai multd lume orientald deck la Iasi. In clientela

rdsdriteand a Domnului se Intalniau une ori i Armeni, cari joacd un rol foarte important, dar nu cei
din Moldova, Armenii mai vechi decat principatul
avand nume romanesti, deprinsi cu datinile noastre,

ci Armeni noi, cari vin din cartierul armenesc al

Constantinopolului. Asa: Inca" In general am putea
SJ)Ufl

c ei toti nu eran atilt de mull Turd, Greet

sau Armeni, cl. eran, cu totii, Constantinopolitani. A-

ceasta este deosebirea cea mare fata de trecut.

Causa e i aceia ca bani veniti din crestinatate se
In.alniau mai putin deck inainte, cdci comertul sase.sc decade, iar cel polon insusi de la o bucata de
'vi-eme sldbeste. Dar Domnilor li trebuie bani, fiind^a legaturile Cu Turcii prin tribut se fdceau pe base
banesti, pc langa Inume pesche.suri. Dar banii nu-i
puieau da dealt anumiti capitalisti din Const.intinopol, uncle se strang bogatiile Impardtiei intregi,
pe de alta parte, vin negustori din Venetia si de aiurea i aduc bani, toate acestea afard de metalele
protioase, toldeauna din bielsug, multumitd prazilor

de fiecare an, din care Sultanul batea galibenii sai,

Aceasta introducere a unui nou
capitalism, care nu poate veni &cat din Rasdrit, este
una din explica.tiile influentei constantinopolitane care
se exereitd asupra amanduror Curtilor noastre.
Mai la vale, Infra cineva
lame de Turci, care

de la malul Dunarii se intindea pan addnc in interior, la noi. Lumea aceasta o cunoastem foarte bine
prin izvoarele turcesti. Scrisorile contimporane ne
fac sa vedem i balciurile care se tineau necontenit,
cu Ienicerii cari veniau aducand marfuri din Rdsarit, si nu se purtau ca once negutdtor, ci erau foarte
pretentiosi: dacd. Imprum.utau sau cumparau, lumea
trebuia sd se supuie conditiilor lor. Formula de

153

prin cronici despre cine arunca bani prin sate" arata ca Ienicerii veniau oferind s ianprumute pe
oameni, i, ciliar daca acestia n'aveau nevoie sil se
imprumute, se lasan In sild banii, Cu o dobanda pe
catre o fixau Turcii. Baleiurile acestea erau foarte
eeroetate,

i viga economica foarte vie pe malul

slang al Dunarii, cuprinzand si o banda importanta

din sesul muntean. Populatia de aici era adesea ori
preschimbata din causa autoritatii turcesti ce se in-

tindea si pe un mal si pe celalt al Dunarii. Multi

dintre ai nostri se Intalnesc dincolo, si mai multi de
dinoolo veniau de se asezau la noi. Domnii mal vechi, din secolul al XV-lea, aduceau chiar Cu zecile de
mii populatia din Peninsula Balcanicit si o asezau
In acelasi sens.
Tol ()data, pe ami timp, In regiunea aceasta s'ar
mai fi putut vedea activitatea, mai vioaie (lee. odinioard, provocata de nevoile de razhoin ale l'upara.tiei tureesti. Domnia lui Soliman inseamna acea epoca din istoria Imperiului In care se Intemeiazd,
cum am spus si aici, ceva mai sus, pasalacul
de la Bada, pasalacul de la Timisoara, stapanirea turceasca de la Solnoc, Seghedin si asa mai
departe : jumatate din Banat era turcesc; numai

partea rasariteana ramasese cretina, in legatura

Cu Arde.alul. Si necontenit mergea flotila de rau a
Turcilor de la gura Tisei catre gurile Dunarii si de
la gurib Dunarii catre cursul superior al Tisei satt
,catre cursul superior al Dunarii, spre Buda. Dunarea era deci In mornentul aoesta un ran otoman
supt raporlul militar si politic, si, prin urmare, o
continu activitate, comerciala si militara se purta
pe aoest rau. Terilor noastre li se oerea necontenit sa
contribuie. pentru razboaiele Imparatiei prin oferte

de lemn pentru construirea corabiilor si tot ce trebuia pentru viata intensa a Imperiului.

XI.

Un intermezzo de Renaatere apuseanA in

Moldova.
Cu Domnia lui Desrot-Vodd" ajungem pentru inla adevdrate izvoare, izvoare Intins, care
cuprind, cu privire la toate domeniile vietii noastre
nationale de la jumdtatea veacului al XVI-lea, informatii bogate si interesante.
Dar, lnainte de a vorbi de aceste izvoare, care sdnt
cloud: Sommer si Graziani, si care trebuie Infdtisate
Lia

Impreamd, e bine sd se amintenscd. personalitatea Insdsi a lui Despot.

La un moment dat, a rdsdrit intdiu In Ardeal, stiind
romdne.ste, Invdtnd poate romneste acolo, un Grec
a edrui origine era mai mult sau mai putin confusd,
c,are fusese amcstecat In rosturi apuseue In calitate
de copist de manuscripte elinc.sti, In tovArdsia prietenului sdu Diasorinos, i In legdturd strnsd cu
vdtatii germani din aceastd tara.

In ce priveste situatia lui, ea era aceia a multar

oameni ai Renasterii. Un om foarte bine Inzestrat, cu
planuri foarte mari, care nu erau gala personale ale

lui, at ale epocei In care trdia. Fr rAddeinile lui

Petru Rare*, fArd legitimitatea acestuia, caro, el,
a apartinut unei singure societAti i unei singure natiuni
and apartine cineva mai multor natiuni
si mai multor societAti, poate Tace mai multe lu-

155

cruri decat atunci cand e In legAturd Cu un

gur popor si o singurd societate, Insd nu tine mult:.
inomentul e foarte strdlubeitor, dar n'are duratd,Despot a venit deci, In prtile Ardealului si a intrat
legaturi Cu un senior polon, care avea rosturi pe aici
unde tinca mosii In margene, Cu Mbert Laski, si

el un om al Renasterii In sensul neserios al cuvantului, un aventuriei., care avea planuri mari:

eandva, a win sri capete Domnia Moldovei, i, cu
bate ca spriFnia pe Despot, tot trAgea nddejdea
iea el Domnia, dacd s'o putea.
In acest timp al Renasterii, care era dominat de
anume idei de succes, de glorie, de dominatie, de culturd., asa cum se Intelegea atunci, nu se judecau
lucrurile din punctul de vedere realist al nostru. In
epoca noastrd, cand se gandeste cineva la o situatie,
mai mult sau mai putin Isi face si socoteala dacd e
chemat pentru d'ansa i dacd o poate pdstra, pe
cand pe vremea aceia existan oameni pentru
once fel de situatii, Incepand de la cele destul de
umile i mergand pAnd la cele mai neinchipuit de
mari. Iacob Vasilic (Basilikos) a luat bani, a strans
si soldati se gdsiau totdeauna pe acel
soldati

timp , a intrat In legdturd cu

Imperialit,

cu.

Ferdinand regele, si a trecut spre Moldova, de unde

a fost rdspins. Cutare biograf pretinde cd, atunci, ca
sd. scape, s'a dat drept mort, i alaiul Inmormantd-

rii lui s'a desfdsurat In cine stie ce punct al Polofiind aitirea In cea mai bund sdhAtate. Dupl.
aceia a strans din non trupe, s'a ciocnit cu Alexandim Lilpu.$neanu, pe care 1-a biruit la Verbia, localilate In pdrtile Iasului, pe Jijia, i prin biruinta aeesta, pe care o cunoastem foarte bine printr'un raport german contemporan, ca si prin povestirile lui
Sommer si Graziani, el a ajuns stdpan al Moldovei.
niei,

156

ai novtri Ii zieeau Despot; el, cand s'a incoronat vi-a zis, loan-Voda. In documente se presinid
ca
lui Stefan-Voda. Ar fi vrut foarte bucuroi sa
fie eonsiderat, ca i Petru Rarev, Inaintasul sdu,
ca i tatal lui Alexandru Ldpiivneanu, care era 13og-

4en, ea o odrasld a marelui Domn care stapanise o

jumatate de veac vi mai bine Moldova. Ii zieea despot de Samos, marchis" (marketlios) In legaturd
eu insula Paros din Arhipelag, dar, fireste, in plrnu fusese niciodata un marchisat. Despotile
tat fusese unul singur: al Sarbilor, vi omul preandea
cd se coboard din despOi sarbi de odinioard, din familia Brancovici, care am vazut cat de multe Vi cat
die stranselegdturi avea eu tara noastra: Doamna lui
Alexandru Ldpuvneanu, Ruxandra, era fiica Elenei,
-vi ea Hied a Despotului Joan. Strdinui avea vi o in-

treagd genealogie scrisd, dar cei cariji scriu

nellogia nu sant toldeauna cei cari o posed In adevdr. Infdtivandu-vi astfel genealogia, el se ardta ea
descendent din Gheorghe Brancovici vi-vi mai zicea
Heraclid, afirmand cd se oobora din Hercule pe o
cale pe care numai zeii din Olimp o putean cunoavte.
lar poporul nostru, care n'a fost deprins cu cuvantul
de Despot, 1-a acceptat In calitatea aceasta, din care
a fdeut un mime: Despot-Vodcl.
A trdit In Moldova cativa ani vi a Incereat sa facd
cela ce nu se putea face dintr'Insa, indiferent daca

ar fi Tost bine sail ha ea luerul sdi fie facut. A

vrut sd fwd. o politicd mare, din acelea care cer mijloam bogate, pe care tara nu era dispusd sd le puie

La Indernana lui. Om foarte personal, venit Intr'o

tard care acoepta personalitdti In fella lui Petru Rarev, dar nurnai pentru cd ele respectan i datinele,
el era eu totul strdin de obiceiul pdmantului".
Venit dintr'o fume absolut strdind, tinnd sd. aibd

157

legaturi necontenite cu

aceasta. lume,

chemnd

Greci de-ai lui, atinsi de cultura italiana, ca Hermo-

dor din Creta, invitnd pentru sooala pe care a si

intemeiat-o pe Gaspar Penoer, pe Ioachim Rh.eticus.

un Reto-Roman la noi, fratii lui? personalitati

foarte insemnate, care n'au venit , a izbutit s aducd

pe acela care era sa fie blograftil lui eel mai cunoscut, pe Iacob Sommer, caruia-i datorim una din_
Vietile stapdnului sau. A vrut s intemeleze in acest
colt do vii cautate de strdini, in acesti Cotnari, unde
Domnul i Mitropolitul i episoopul catolic aveau
lor si unde populatia era de religie catolick
alCaluild Hind in coa mai mare parte din Nemti aclusi in veacul al XV-lea, o scoalit superioard, cura
erau co1i1e Renasterii, un fe! de Universitate".
Si astazi se vdd la Co[marl rdma.sitele unei mari bice1 putin dupd proportitle obisnuite aid
serici
noastre , cu ziduri care au -foit att de puternice, Meal de si de foarte undid vreme Ora-

hiserica aceasla se mai tine in picioare

se

inca ornamentele gotice. De sigur, cld-

deosche:-,c

si e intreharea dacd a fost terminata

era, oricum, -cea mai incapatoare, i cea mai spatioasa dintre bisericile catolice pe care le-au, vazut
vre-odata tenle noastre, i poate ca n'ar Ti stat
In arma niciunei biserici ortodoxe in ce priveste pro-

clirea

portiile

frumuseta.

Erau insa ataila cari uheltiau impotriva lui Despot. Alexandru Lapusneanu fugise la Turci, i Turcii

ocrotitori Ii aoordau tot ajutorul trebuitor ca s se

intoarca in Scaun. In afard de aceasta erau boierii
tara.eari nu-1 puteau suferi cu nician chip pe
strain. Atunci Toma, care a si 1uat Domnia supt
numele de Stefan-Voda, caci Toma era prop' riul lu
nume de hotez, si el si-a zis Stefan dupa numele lul

158

tefan-cel-Mare, glorias, pe cdt de popular,a ridicat pe boieri contra usurpatorului i 1-a asediat in
Suceava (1564). Multi din soldatii cu leafd, i el'
leaf 5. scumpd, ai lui Despot au ref usat, In ceasul acesta
suprem pentru dansul, sd.-1 apere. Donanul a resistat, totui, destul de frumos, ca unul purtat

prin atdtea rdzboaie, avand i un simt superior al

demnitatii sale, dar, la urmd, rdzbit, trddat de ai lui,
a crezut cd poate impune supuilor de pAnd atunci

ieind In cea mai solemnd Imbrdcdminte, in cele

mai luxoase haine domneAi pe care le avea la hide-

maul Dar ai noAri nu s'au speriat, i, acolo unde

spera poale s aid un ultim succes, tragicul erou vi-a
gdsit moartea. A fast lovit cu buzduganul de Toma,
i lovitura cu buzduganul a Domnului insernna.

dup dat:na veche, osdndirea la moarte. Un Tatar

i-a tdiat capul; a fast Ingropat In cimitirul veein.
Aceasta este povestea lui loan-Vodd, zis Despot.

In izvoarele pe care le avem la Indemand ca i In

documente contemporane sant oarecare probe sufledovezi ale intentiilor
teti, am zice,.despre ddnsul,
sale, mijloace de a verifica aceia ce se cuprindea
sulletul lui. Se poate zice e toate acestea sant for-

me, c e retoricd, stil, aparente. Da, dar In epoca

Renaterii e aa de greu a deosebi ce era formal de
ce era intim, i niciodatd o intimitate nu existd care
caute o forma, i, oricdt ar fi de artifisd
ciald aceasta, ea cuprinde ceva din intimitatea sufleteascd ce a Intrebuintet-o.
Avem, de o parte, un act contemporan plecat de
la dansul, care este de sigur foarte important, chei
din el se vede conceptia lui politicd despre
viitorul nostru Insui. El doria sd creeze cum zicein
noi: RomAnia Mare, sA uneascd Muntenia i Ardealul

cu Moldova, s aibA toate tinuturile ronidneti

159

preund. Nu pleca, fireste, dinteun sentiment national, care nu fusese cultiva prin nimic pdnd atunci
i pe care un strdin putea sd.-1 aibd cu atiit mai puin cdnd nu-1 aveau nici localnicii,
fiind inlocuit
la ace,tia printeun atolputernIc instinct, care poate sd

Ind totdeauna minuni, chiar cnd lipseste ideia,

dar el pleca de la conceptia oamenilor Renasterii. Acestia aveau In minte Dacia pe care o cunosteau din
izvoarele vechi, i, potrivit cu unitatea aceasta strdveche a Daciei, ei numiau lucrurile contemporane cu
numele antice i tocmai in legAturd cu acel strans
nex intre forind si fond eran adui, de la intrebuinarea deasd a numelui, sd doreascd lucrul.

Numai in aceastd calitate Despot era doritor de

unitatea romneascd, i ni se povesteste In izvoarele citate, cum, stdpanit de asemenea planuri, el
pretindea a fi vlzut trei ingeri imbrdcati In alb
cari-i aduceau trei coroane pe care era chemat s le
reuneascd pe capul lui. Si se pregAtise Inteadevdr
o ceremonie foarte imposantd In vederea Indeplinirii
acestui vis.

Iar proclamatia lui din Februar 1562 are urindtorul cuprins: Voi, voinicilor 1 rdzboinicilor ce vd
coborati din vitejii Romani cari an fdcut sd tremui-e
humea... Scopul mieu nu e altul deal sd. fie Dung.rea hotar al terii mole Moldova".Erau pdrtile ocu-

pate de Turci, cu Chilia i Cetatea-Albd, care pe

vremca lui Petru Rare se Intinseserd, dupd expcd:tia Impotriva Moldovei, In 1533, pAnd dincolo de

Tighinea, devenitd un Bender al Turcilor, mai mult

de juindtate a viitoarei Basarab:i intrand deci In std.pilnirea Turcilor. i Despot indemna pe boieri sd
recucereascd aceste celdti, cum Incercase i Alexandru-Voild Cornea, acel care s'a strecurat Intre cele
cloud Domnii ale lui Rare.

160

Aotul urmeazd: Si sd md lupt zi i noapte cu necredinciosii i bldstdmatii de Turci. Nu v va lipsi

inima de a face once ispravd glorioasd, dar Oat

acum n'ati avut Doinnul vostru drept, care sd yit
duod la lucruri decinste." De sigur a. nu Alexandru
Ldpusneanu ar fi putut vorbi asa: trebuie sd fim
drepti i cu acel care, neTiind din silngete nostru,
gdsindu-se In mijlocul unei societAti pe care n'o cunostea si care nu voia s-I cunoasa, a jucat aoest

rol, de si une ori ridicol, cum joaca oricin- se an

Inteun mediu ce nu i se potriveste i pe care nu e
In stare s-1 domine.
i Despot adauge: Cu ajutorul i sprijinul ce-1
voiu av;..a de la neinvinsul ImpArat Ferdinand, std'AMA inieu cel prea milostiv". El lAtea i bani
donmesti, ca talen i imperiali, cu chipul sdu incoronat

si de partea cealaltd iVlaica Domnului, patroana

Ungariei", Intocmai ca pe moned.4e corespuneitoare
ale ImOratului habsburgic, rege al Ungariei

Astfel, deci, nddAjduiesc sit astig In scurtd vreme oentile Moldovei mele pe care le stdpOneste plgOnul"
lea, ci

adocd malul Dundrii, si nm numai acei

Tara-Romneascd,

toatd Grecia", pe

care el o introducea, cu rost sau Tdrd rost, fiindcd

visa, probabil, de liberarea pOpoarelor crestine, in
Imperiul bizantin reconstituit, asa cum va visa Alexandru Ipsilanti la 1821, In momentul and va
porni, la noi, in Iai, Eteria
Si nu, e nicio indoial cit vom avea de la inoeput
sprijinul tuturor domnilor crestini,. pe mare si pe
us,cat, Impotriva dusmanilor tuturora, si, cu ajutorul lui Dumnezeu, neourmat vom avea biruinta asupra Ion, Cu venia vdrsare a sangelui lor. Si Cu aoeasta ne vom face cunoscuti de toatd llama ca ade-

vArati Romand", pentru intdia oar un Domn al

161

terii noastre pomenete de originea aceasta romanAsi coborAti din aceia, i neamul nostru va fi nemuritor, i vom spAla icoana prinilor notri cari s'au
lAsat pradA lupului, cu atfda ruine fall de toatA lumea."

Aoeasta In ce privete ceia ce am putea numi politica lui externA.

In ce privete intentiile lui fatA de tarA, i acestea sAnt interesante, iatA cum se exprimA Despot, In proclamatia lui IndatA dupA cApItarea Domniei:

Dorinta mea nu e alta decat s liberez aceastA

tarA a mea de tirani i s'o adue iarAi In stare bunk
cum a fost pe vremea prea-luminatilor miei strAbuni. V'am liberat de tiranul cel mare si de Domnul
de nearn prost care nu se siltura sA. VA verse sanInsweascA averile voastre, s v facA pe
gele
toti rabii lui, Cu nevestele i fili votri. SAnt departe
de gAndul de a stApAni astfel. Mai IntAiu, eu siint
Domnul vostru cu drept de motenire i nu sAnt de
neam prost i vA iubesc ca pe fil i frati i pe fiii
votri, *1 vreau ca averea voastrA sA nu fie supAratA

de nimeni. Cretin sAnt, 1 niciodatA nu voiu avea

plAcere sA vArs sAnge de cretini. Nu vreau sA p1Atiti bir nimAnui, nici nu voiu IngAdui sA fiti vre-odatA
apAsati cu angarii de cineva. De la voi nu vreau alta

deck sA-mi fiti credinciosi cu totii i supui. Si aceasta va fi mAntuirea voastrd. Acum, fiilor i fratilor prea-iubiti, Domnul Dumnezeul nostru si-a adus
aminte de voi, I m'a pus pe Scaunul strAmoilor
miei."

Cuvintele sAnt nobile, i poate el descendenta lui

Despot din Stefan-eel-Mare i despotii sArbi, ca i
din Hercule, ce si-o atribula, era n.ecesarA pentru a-si
gAsi situatia In care voia sA facA lucruri mai auten-

162

tire supt raportul politic decal autenticitatea

nealogia, a pretinselor sale origini.

ge-

De sigur a un astfel de Domn trebuia sa atraga

atentia strainatatii mai mult ca un Alexandru Lapus-

neanu. Avea o multime de cunostinte In Apus. In

Imperiu, era poet laureat". Era stint si In Franta;
acum In urma, s'a gasit In niste adnotatii ale cronicei lui de Thou amanunte despre tinereta lui acolo: el Invatase medicina la Montpellier, si intr'un
alt izvor se spune, de !apt, ca el Invatase medicina

si acolo a avut legaturi cu o femeie al arii copil muri din vina lui peste catva timp. S'a dus apoi
la Saint-Germain, a avut un conflict N. un senior de
la Curtea regelui, i, acela fiind omorat, Despot s'a
refugiat la un principe german care traia awl, langli
Curtea regelui Tramiel, scapand cu ajutorul lui.
Avea legaturi, pe langd aceasta, cu Ardealul, uncle
Imprumutase bani; avea legaturi cu Ferdinand, regele Ungariei, al carui vasal se declarase; avea foarte

multe legaturi cu Polonia, si a autat sa introduca

la noi un fel de reforma religioasa In sensul socinianismului din Polonia; era In corespondenta cu ducele Albert de Prusia, Hohenzollernul din Knigsberg,
succesorul Cavalerilor Teutoni pe malul MArii Baltice.

Pe lang,6 acestea am putea zice, n terminii de acum,

ca el avea legaturi cu opinia publia i cu presa din

toata lumea: toti oamenii Renasterii intretineau, direct sau indirect relatii Intre sine, i, In once cas,
Despot putea irifluenta, prin cunostintile sale, asupra celor cari creau gloria sau proclamau miselia
unui om din timpul lor. Se explica astfel cum Sommer, mai lute la drum deat Peucer i Rheticus, a
venit In Moldova si s'a pus in slujba lui, stand aici

pana la sfarsitul aventurii, and Ii auta saparea

163

printre haracii viilor de la Cotnari.

In ceia ce priveste pe Graziani, aoesta marturiseste
c n'a fost In Moldova, ci In vecinAtate numai, pe la
Nistru, dar c a stat In relatii cu Polonii cari sprijiniau la Inceput pe Despot si cari au pAstrat raporturi
cu dansul pnA la sfarsitul Domniei lui. Si e de
ajuns o verificare cat de rApede a informatiilor lui
ca sA se vadA c izvorul acesta e unul din cele mai
sigure.

Venim acum la 1nsesi mArturiile pe care le-am anuntat de la Inceput. Ele nu sant, In uncle puncte,

deosehite de ceia ce se spusese eu treizeci de. ani

inainte despre Moldova, In linii generale numai,
iar nu In amAnunte, de Sasul Reicherstorfer, In
Chorographia Moldaviae". De exempla, aoesta gAsia
5i el cA. Moldova e foarte bogatA: In aceastA tarA nu
se aflA a lipsi oeva ce ar putea fi de folos oamenilor;
tara e loarte bogatA si In mine de our, de argint, de sare,
foarte Imbielugatg. In ogoare, vii, turme, in helesteie

cu feluri alese de peste; clima e blandA, viata usoarA". In acelasi limp Ins se par tulte asezArile:

casele sant acute din nuiele, acoperite cu huml,

avnd de-asupra un acoperis de stuf. Poportil e un
popor sAlbatec, cu limba de origine evident latinA,
dar barbarA i conruptI"; si el recunoaste c i neamul nostru e de origine romanA, dar trecut la obiceiuriile Getilor". InseamnA cA, In lucrurile militare
0 de rAzboiu Moldovenii sant, In felul lor, extraorolinar de bine pregAtiti". Adauge cl fiecare strAin se

loloseste de legea lui dup plac, acea larg tolerant care formeaz. un titlu de onoare al trecutului
nostru.

In ce priveste pe Domni, i Reicherstorfer Ii considerA ca tirani", a cAror putere n'are nido stavilA,

164

cari pot sa faca Cu boierii lor ca i Cu restul populatiei ce vor. Din causa pedepselor aspre, spune el,
pe toate cararile intalnesti oameni orbi, mutilati,
cari se tara.sc dup. Domnie i carora acesta
pomana din careli in zilele.
Trecand la viata popuIara, i episcopul Veranelms, pe care de sigur.n.0 1-a cetit nici Sommer, nici
Graziani, observa c divorturile sant usoare: ajunge

o carte de despartire"; fiii neleg,itimi, asa-numitir

-copii, mostenesc ca i fratii lor nascuti din casatorie.

Se observa la nunt datina rApirii femeii. Parintii

plang Intaiu si se impaca pe urma.; dar, fireste, se
Impaca Intaiu fata. Oamenii sant 1acomi de bani
ucid usor. Nu primesc pe oricine In casa. Sant rabdatori, dar i se pare calatorului a n'ar fi frumosi:
71negri la fata, pletosi, barbosi i foarte aspri la Infatisare", cei mai multi.
Venind mai precis la armata, acelasi vorb2ste de
armele ostasilor de odinioara: ca ale Tatarilor, de fe-

lul de a se apara: In loc de platosa au o camasa de

in u.mpluta Cu bumbac i esuta des. Caii sant mici
rabda de foame i sete. Boierii poarta inele multe,
au haine de matasa, de aur, cu colori felurite, se Impodobesc cu bratKri i lanturi pana la coapsa, In
dreapta avand o punga de postav, In care tin galbenii.

Intre Moldovean i Muntean acestalalt martur din

vremea lui Rare.s face oarecare deosebire: la Mun-

teni se ucide adese ori Domnul. Nu e unul din

semintia lor care sa nu stie ca merge la moarte sigura daca e facut Damn." Mai ospitalieri decat Moldovenii, Muntenii sant mai putin razboinici. In

schimb, Moldovenii, odata ce au ridicat Domn pe

unul, Ii sant foarte eredinciosi
iubesc, afard nu-

165

despremai dacA ar cAdea In tiranie i ar vedea

tuieste"; In casul acesta, 11 ucid ori 11 gonescl.

tinut sA dAm notele acestea ale lui Reicherstor-

fer i Verancius ca s se vadA ce poate fi comun

eu informatille lui Sommer si Graziani2.
unul i altul cunosc originea noastrA romank
caracterul latin al limbii noastre. A.stfel Graziani

spune: au o limbl care nu e prea deosebitA de cea

latinA", dar s'a stricat cu vremea i grin amestecul barbarilor". Literele cele vechi s'au InlAturat,

sunetul e mai aspru", asa luck trebuie atentie

sarguintA" ca sl 1ntelegi, dar peste foarte putin
strAinul deprinde usor limba, cu total".
Acesti descendenti ai Romanilor, vorbind o limbk
latinA stricatA, sant Ins& i pentrw Sommer s't pentru

Graziani un neam aspru. Boierii, spune cel d'intAiu,

au sufletele barbare": &Ant barbari trufasi i simpli", cap abili de lucruri Insemnate doar cAnd e vcaba

de a plAnui si de a Indeplini nelegiuiri, ntunai

sA fie nAdejde de castig ori prilej de a sAtura nestinsa lor urA".
De simpatie universall nu ne-am bucurat niciodatl,
si de multA vreme ni se cantA acelasi cAntec: poate

Ins cA, dacA am fi fost mai amabill, n'am fi trAit

pinl In momentul de fatl. Graziani adauge c In

fruntea lor se glse*te Domnul, care are stApanirea
absolutA a terii. Si el vorbeste de legAturile in.tre
Domn i supusi In acelasi fe! In care vorbise i Reicherstorfer: Se 1nchinA Domnului ca la Dumnezeu,
fie el si tiran, dar cand li s'a seArbit de dA'nsu1, nu
Chorographla lui Relcherstorf e datA In Papiu Harlan, Tesaur,
I. SI Veranclus, tot acolo.

2 Reuniti de tattle Legrand, In Deux vies de Jacques Hraelide, dit le Despote, Paris 1885.

166
i ucid; putini se Intfimpld s moard de moarte bun sau de boald.
Boierii au pe terani ca pe robi, Domnul pe boieri

numai cd-1 dau jos, dar 11

ca pe robi".

Dupd ce se dau cdteva stiri privitoare la fuga

lui Rares, care scapd de acei care-1 urmdriau,
spune cronica i legenda, aruncAnd, In Piatra, galbeni

pe urm

lui, se adauge :

La cdpatarea

Domniei, pe lAngd avere, ajutd mult fata frumoasa,

statura i Infdtisarea trupului", i aceasta se cere
pdnd Intr'atla, incst, dacd. un Domn e beteag sau
schilod", 11 exclud, fie el cat de nobil, i i se pre-

ferd unul mai prost de neam, dar ardtos." Din aceast causd a cd.zut Inainte de Ldpusneanu Joldea..

care li s'a pdrut boierilor mai mutt dect Ruxandrei, care, ea, 1-a luat da sot, c n'ar fi, des tul de
frumos, si 1-au trimes la mdndstire dupd ce i au
tdiat nasul.
Obiceiul ca Domnul sd fie frumos, si mai ales Int-reg, este In kgdturd cu o foarte veche conceptie, cu

conceptia bizantind a Impdratului, care, In acelasi

timp, era si arhiereu; el presida sinoadele, el se

Imbrca In haine Intru toate corespunzdtoare hainelor de paradd ale clerului, el putea Indeplini, dupd
anoane, cum a fdcut, la noi, Mihnea Rada In secolul al XVII-lea, chiar anumite ceremonii bisericesti,
hand parte la sfintirea bisericilor; putea decreta mdsuri privitoare la Biseried. Insd. Biserica nu admitea printre slujitorii ei, de la preot pAnd la Mitro-

i Patriarh, dect persoane Intregi. Chiar un

aspect desagreabil, comic al cuiva It Inldtura de
polit

preotie. De aid, de la Bizantini, obiceiul a trecut, prin

terile slavone, la Domnii nostri. Cilnd, de nevoie,

poporu/ su feria pe until care nu era Intreg i frumos,
Ii alipia pentru vecii vecilor o porecl, care era tot-

167

deauna exageratd, tocrnai pentru c tara voia sd-si

plAteascd astfel, ce sacrificase primindu-1. Asa, de
unde Bogdan, era, poate, numai rdnit la ochiu,

a ajuns sd i se zia. Orbul, iar Petru 5chiopul nu

era schiop, ci avea numai un betesug care-1 Impiedeca s meargd calare, i totusi el a rdmas supt nu-

mele acesta de Petru Schiopul".

Acuma, de la Domn la popor, iatd ce ni se spuue
cu privire, mntiu, la tara pe care el o locuieste
apoi la urea Insdsi a natiunii.
In ce priveste productivitatea terii, bogdtia ei, stiri

mai amilnuntite am avut nurnai la Matei de Mu-

rano, de la sfarsitul. Domniei lui telan-oel-Mare.

Trebuia de asteptat deci saizeci de ani pentru
ca sd avem o noud descricre, mai largd, a unui prin.
cipat mdcar. i iatd. c zice Graziani care, supt raportul dcscrierilor, e mull mai bogat deck Sommer:
Moldovenii au tard ,,loarte bogata In ogoare i oameni", de i Tara-de-jos a fast pustiitd In ullimul
timp de ndvdlire tdtdreascd. Gran samInd atata cat

li trebuie pentru traiul lor de fiecare an". Nu se

fd.cea export de grane, i o mare parte din Omantul terii era acoperit 1ncd de codri mari, cari au
fost tdiati abia In veacul al XVIII-Iea: Vldsia ca
codrul Hertei i al Chigheciului, ai Neamtului. In
timpuri foarte depArtate, In veacul al XIV-lea, de-

parte deci de momentul la care am ajuns, se Inarca grau de la noi, la Chilia; mdrturii venetiene
din a doua jumtate a veacului aceluia spun ca aceastd. Chilie era considerat ca un loc de Incarcare, caricatorium, a graului.
Graul se samAnd dui-A 1-iu April." SImAndtura
de toamnd nu se face, cea de priindvard, tarziu.
Explicatia pentru care s'a ajuns a se face siimAnd-

168

turi, toamna, iar, In primAvarA, timpuriu stA In Introducerea culturil porumbului.

Mai departe : Vin n'au
adecA teranii ; beau pu-

tin vin, vinul fiind al Domnului, al episcopiler, al

boierilor, cari, ei, aveau vii vestite. Pe vremea aceasta
nu erau Odobestii, Nicorestil, ei numai Cotnarul. lar

vil In al ar de regiunile de deal propriu-zise, vii

care s'au Inmultit mai ieri atAt de mult, Inat a
trebuit O. se legiferew In contra lor, nu existau.

Se bea foarte mull mied, ca unii ce au miere

multA". CAci toate regiunile cuprinse Intre dealuri,
toate poienile din codri, asa de multe atunci, poiene
pline de flori, cuprindeau prisAci. Moldova era una

din tenle clasice ale apiculturil,

proverbele a-

ratil ce importantA avea ea In viata de odinioarA.

zicea de cineva a e plin de bagAtie si de alte darunt ca un stup".

In ce priveste vitele, Graziani spune, In scurta lui
descriere a Moldovei, care ar trebul tradusA
prinsA si In cArtile de cetire: Necrezut de multe sint

vitele: se plui ate doisprezece boi la un plug... E

pdcat sA se tale v4ei. Deci din'Moldova se scoate acea
multime de boi din carnea eNrora nu se hrAnesc numai locultorii Ungariel i ai Rusici, ci i ai Polo-

niel, Germaniei, ba Ong. si Italia, mai ales In Venetia." Venetienii li. zic acestor boi: boi unguresti"
precum grAul nostru trecea, p4n.4 mai dAunAzi,
mAcMAndu-se la Pesta, ca grAu unguresc". ,2In_ fie-

care an se fac sapte iarmaroace de vite in Moldova, la care tArg-uri de vite vin multi n.egustori."
Vitele se adunA pe ampii lntinse, unde sAnt i mii
de bol. Trei zile se IntrebuinteazA pentru a se hotArft de negustori pretul",
plu ce se rupea pre-

tul", cUm se zice. Pretul Intrece rare ori trei galbeni de vitA. In ateva ceasuri se vinde toatA multi-

169

mea de hoi... De la acest nego an raare castig bole-

Domnul Insusi mai mult din aceasta se

Imbogateste, caci i el vinde In fiecare an multi boi
de pe mosiile lui." In Italia chiar se incearca a
trece boi grasi. Am vazut c Alexandru Lapusneanu
indea foarte multi porci, mai ales porci, dar despre
aoestia izvrul acesta nu pomeneste nimic.
Privitor acum la obiceiuri, pentru intaia oard datini ale poporului nostru, datini cu care se ocupa azi
folklorul, o stiinta noua, creata in vremea contemporana, sant insemnate Intr'un izvor strain. Se vorbeste In Sommer de fratia de cruce". Era un obiceiu
din dele mai vechi, potrivit ca care se proceda s't la
sc.himbarea de sange, dar Sommer vorbeste numai
de obiceiul de a inghiti o bucata de pane in forma
de cruce.
Se pomeneste In ace.st izvor si de notiuni de drept.
Nu este drept scris", spune Sommer, 2,Ci totul
face dupa placul Domnului, judecandu-se dupa obiceiul pamantului", care e extre.m de vechin, perttru ca-1 cunasc i regii Ungariei In hotararile pe care
le dau prin veacul al XIV-lea. In datina de atunci
nu se judeca 1=111, ci buna credinta a acelui care
facea o declaratie. Fiecare aducea un numar de juratori, cari deelarau a cunoaste pe para. ca om de
cuvant, ca unul pe cuvantul caruia se poate pune te-

meiu; partea cealalta avea Irisa voie sa aduca de

dou ori mai multi juratori", cari sa spuie

din potriva, al lor este un om atat de vestit prin
buna lui credinta, Inca once asertiune a lui trebuie
crezuta. Dar avea dreptul, la randul lui, eel d'intaiu sa aduca de doua ori mai multi martori, si tot

aa pana venia momentul cand unul se dadea Invins, ne mai putand sa aduca, fie prin legaturile
re prin conruptie, un numar dublu de opa-

170

nenti. Dacd era cineva despoiat, ceia ce se Intampla

acestea
des negustorilor, el cerea despdgubire

sant represaliile, de care am vorbit , de la aeel

pe mosia cdruia a fost jdfuit, ori din ddrile targului,
satului uncle a Tost fdcut furtul. Un fel de represalii
In interior : o lature foarte interesantd represaliile,
care si la noi erau de un obiceiu curent.
Toi aici se arata cat de aspre erau osandele cu SU-

ferina trupului. Tgierea ndrii drepte, de dare cdMu, era curentd. Deci, in afard de suprimarea Oretelui despdrtitor, se opera si prin extirparea ndrii

drepte. $i se adauge: cu astfel de obiceiu Isi insemnau ei si pe aceia despre cari se credea cd, fiind
de neam domnesc, trqgeau nddejdea sd iea Scaunul,
616 nimeni care ar fi suferit o slutire trupeascd nu
se primeste la aceastd cinste."
Graziani spune, 1ntocmai ca i Reicherslorfer, cd,
In general, cdsdtorille n'aveau nicio trdinicie, Barbatii desfac cdsdloria pentru cele mai neinsemnate
cause": n'au decat sd trimeatd nevestei stire cd nu mai
vo:esc sA trdiascAlmpretuid Cu dansa, i sd. dea Vi tieriei

doisprezece dinari". Am gsit pentru secolul al XVIIlea astfel de scrisori. Cdsdtoria o putea desface
batul pldtind nevestei doisprezece dinari. In 'Sommer

se expune lucrul mai pe larg: Despot a ctiutat sd

starpeascd obiceiul acesta, el, bun crestin, protestant,

om de randuiala stricid, de si a Mat o fatd in leacu o tiitoare grecoaicd, si s'a pornit dupd el o
persecutie a Armencelor din Suceava care tre.buie
fi f6st putintel In legAturd cu obiceiurile Domnului;
dar fatd de altii era foarte aspru. Se 1nrddIcinase In
Moldova acel obiceiu, pe care-1 au si astdzi ca lege,

ca femeia dojenitd ori, in casul eel mai rdu, putin

bdtuid sd. aibd voie a trece in altd cdsdtorie." Acum

partea oealaltd: Dacd ea era In stare a pldti bdr-

171

batului a treia parte dintr'un galben, prin care sd.

ardte cd femeia iese din puterea bdrbatului."
Si, pe urmd, se adauge ed obiceiul era asa de rspandit, Inca 1-au fost primit i Ungurii i Sasii
eari locuiau In Moldova, si episcopul socinian Lusinski, venit din Polonia, lud mdsuri pentru a- opri
mdcar pe ai lui de la ace,ast cdlcare a bunelor moravuri. Cdci Sommer pomeneste cd la Trotus unul avuse patru neveste, dar si ea patru b.drbati, i toti

erau in viata. Episeopul a vrut sd iea mdsuri, dar

targul Intreg s'a ridicat, cernd s nu-i supere pecrestini. Lusinski a fost spit s. aprobe.
In alte casuri Insd Domnul fcea ca stricdtorii de.
cdsatorie sd lie adusi Inaintea lui: Inteun singur ceasa Mat sese dintre dnii. Ameninta si pe boieri
dacil i ei fae asa, n'o sd-i sufere.
In sfarsit, avem la acesti doi scriitori sari interesante despre oastea de atunci.
Iatd ce spune Sommer, dui:4 ce vorbeste de luptele, foarte dese, cu Tatar SAnt niste oameni
Inalti, tari, apreciati. la rdzboiu. Au suliti foarte
lungi, scut, sbii rotunde, buzdugane cAtiva, cei mai
multi, seeuri."
Deci sabia rotundr ea, In chipul de la Curtea-de-Arges al Sfantului Gheorglie.
Mai departe : Cu atilta IndrAzneald se luptd, cu
atata despret de dupnan i credintd In ei, Inct adesea cu putine pulen i bat si astiri Intregi ale veciJailor. Au fost supusi de Turci, fiind mai mull sldbiti de desbingrile lor &eat pentru cd ar fi fost
In rdzboiu."
Socoleala pe care, o face seriitorul In ce priveste ar-

mata, meritrt srt fie pusd aldturea de socoteala, lui

Reicherstorfer. Acesta spune cd pe vremea fui Petru Rare eran 3.000 de curteni, cd Vodd putea sd
ridioe Insd pentru rdzboiu 60.000 de oarneni. Dincoaee
se Iriseamnd 40.000 de
oastea Moldovei Lind

172

In cea mai mare parte oaste de calarixae, caci pedestrimea e alcatuit din oameni de rand, fara valoare militara. Caii sant mici, i nu cunosc grajdiul;
chiar In mijlocul iernii se hranesc pe camp... si
frang Cu copita lor ghiata ce acopere iarba, de si
sant potcoviti".Supt Despot un alt izvor pomeneste tot
de 60.000 de oameni si 50.000 de calari. Despot Insusi
vorbeste de 40.000 de pedestrasi si 50-60.000 decalari.

Chiar daca am admite exageratii, faptul a mai

multe izvoare dau aceleasi cifre arata ca Intr'adevar
Moldova pe vremea aceasta avea o respectabila paste.
Mai ales important era faptul ca de aceasta oaste dispuma Domnul In Iiecare moment. In cateva zile adeca se putea s'o strangd, pe cand se vede din luptele
de la 1531 ale lui Petru Rares cu Polonii, care s'au
terminat Cu infrAngerea lui la Obertyn,eat de greu regatul polon putea sa-si stranga armata. Se convoca
dieta, caci regele n'avea nici oaste, niel bani, si In
dieta se punea Intrebarea ce mijloace se vor Intrebuinta ptr Lru a raspinge pe dusman: meroenari, nobilime, chemare generala supt arme; se discuta impo-

situl care trebuia sa se plateasca. Pana la o intelegere, deci, o armata asa de sprintena cum era
cea moldoveneasca Ii Indeplinia toate rasturi/e, mergaud si pan dincolo de hotarul Pocutiei, la -Lemberg, ande se zice el Bogdan a lavit cu sulita poarta
cetatii, de se cunostea locul. Gaud Polonii veniau In
represalii, la noi, Intr'adevar era o surprindere timp
decateva zile, dar numai pn oeDomnul Ii strangea

oricum, mai mare paguba aduceau ai

nostri Poloniei, tarl de mai Inalta cultura, cu orase
oastea;

i,

bogate, decat puteau aduce Polonii In Tinuturile noastre cu satele rari i ascunse 1.
z Ina un izvor asupra lui Despot a fost gAsit mai de curAnd

biro bibliotecA italianA de un membru al Scolii RomAne din Roma,

propune sA-1 publice.

XII.

Tenle noastre in a doua junatate a veacului

al XVI-lea
Pentru a doua jumAtate a secolului al XVI-lea izvoa-

rele sfint mai multe si mal interesante.

Incepem Cu acela care este mai putin Intins.
PAnA acum ni-am inchipuit un cAlAtor polo veid In pArtile noastre; de astA datA avem a face
cu un cAlAtor real, care a Iost adese ori prin pArtile
noastre si probabil cl stia chiar romdneste, fiind
legAturi strAnse cu lumea boiereascA de la lioi.
Crici In vremea aceasta legAturile dintre nabilii poloni i boierii nostri skit mult mai intime deck odi-

nioarA, 0 se va ajunge, la stArsitul veacului,

Domnia lui Ieremia Maya, la cAsAtorii lntre unii
altii: Ieremia-VodA si-a mAritat trei din fetele lui
dup nobili poloni; una dintre dAnsele a fost acea
Ana Mohilanka, sotie a ti-el bArbati, care a neat un.

rol extraordinar In istoria polonA din IntAia jumAtate a secolului urmAtor, pAnA Intr'atAta
cAnd a mitrit, i s'a pus pe mormAnt o linigA inscriptie latinA enumernd toate defectele care, supt raportul politic, o Impodobiau.
Inainte de aceasta, dad. Polonii nu cumpArau moii In Moldova, Moldovenii isi asigurau mask In Polonia. Cum, odinioarA, se Ingrijiau boierii din secolul al XV-lea, si mai ales din Intgia jumAtate a vea-

174

cului al XVI-lea, sd aiba o mosioara in Ardeal, unde

-sa se poata retrage In timpuri grele, tot asa, acuma,
se autau mosii dincolo de Nistru. Una, vestith, care
-se pomenete adese ori in docurnentele noastre, caci
familia lui Ieremia Movil a stat acolo multa vreme,

este mosia Ustie, wide probabil chi trebuie sa se

gaseasc si urme ale petreeerii lui Voda, a aprigei
Doamne Elisaveta, a fiu.lui lor, Constantin, si a tuturor boierilor si jupaneselor cari-i incunjurau.
Afard de aceasta boierii nostri erau interesati In
toate marile afaceri comerciale pe care la faceau
capitalista din Orient In regiuhile polone, s'i mai ales in Galitia. Provincia avea de multd vreme legaturi strAnse cu Moldova: la Lemberg exista o suburbie moldoveneasca si o biseria moldoveneasch, fa.cuta de Constantin Corniact, pe care 1-am mai mentionat, si care a fost Van:es-Mare In Moldova si apoi. si vames In regatul polon: e zugravit pe zid, in
costumul boierilor de la noi, si se vede pana astazi
bourul moldovenesc sculptat pe acelasi zid. Alexan-

-dru Lapusneanu are o intreaga corespondenta cu

fratia ortodoxa" care exista acolo, la Lemberg, la
Liov, cum i se zicea de ai nostri: e vorba de un clopot si. de cate alte lucruri necesare acelei biserici.
.

tiparul nostru are anume iegaturi cu fratia"

aceasta a ortodocsilor, In mare parte Romhni sau

Greci romanisati, stabiliti chndva si la noi. Chnd am
studiat arhivele din Lemberg, am gasit acolo o serie
Intreag de procese privitoare la Romanii din oras,

unii foarte buclucasi, cu copii cari spargeau capul

cutarui Evreu liovean, arunchndu-i pietre de pe fereastra. E un intreg capitol de viata romaneasa dincolo de hotarul. Moldoveil-.
I Despre bisericlie moidoveneti din Liov vorbeite d. P. P. Panaitescu, In Buletinut Comisiunii Monumentelor Istorice, an. 1928.

175

CAnd se IntAmpla vre-o schimbare politicd

i ba-

menii nu se simtiau asa de siguri acasd, la dAnsii,

ei se retrAgeau la mosiile lor din Polonia, sau se
Ingrijiau sing,uri de afacerile pe care le IncepuserA
Inainte. Asa au f Acut familiile Domnilor Ieremia
Simion Movild, Nistor Ureche Vornicul i toatA ceata

care Incunjura pe Movilesti.

Pentru asigurarea boierilar mai importanti se dAduserA chiar acte de cetAtenie polonA. Avem si acum documentul prin care se recunoaste calitatea de

al regatului cutArui prieten", care Inainte de aceasta Indeplinise functiuni boieresti pe

oetAtean

lAngA Domn si care, la schimbarea regimului, astepta

s Indeplineascl din nou aceIeasi functiuni.

MAsura de precautiune nu era rea, pentru cA, In
a doua jumAtate a seoolului al XVI-lea, trei dintre
Domnii moldoveni refugiati In Polonia prieten1 cu
Turcia, pe vremea regelui, de origine ardeleank ungureascA, Stefan Bthory,
fost Voevod al Ardealului, care avea visul de a Intinde *Polonia Ong.
la Dundre, Inviind un vechiu pretins drept de suzeranitate asupra principatului moldovenesc, dar pentru moment fAcea politicA oportunistA In folosul Turcilor
au fost tAiati la cererea ceausilor turoesti.

CAnd Stefan Toma, Inloduitorul lui Despot, s'a refugiat la Poloni, a fost Inchis i i s'a tAiat capul, Impreung. cu ,dol boieri cari-1 IntovArAsiserA: Motoc
Spancioc; s'a pAstrat i testamentul lor, fAcut cu cA-

teva zile lnainte de a muri. Aoeiasi soartA o avilse

Joan PotcoavA, care se zicea a fi Ion-Vodd cel Cumplit, acel care se rAsculase contra Turcilor i ftisese

bAtut, Impresurat la Roscani rangl Prut, 0, predAndu-se, perise legat de patru cAmile. PotcoavA, ex-

ruia i s'a dat aceastA poreclA fiindcA rupea pot-

176

coavele In mAnk, un splendid barbat cu ochii i pietele negre, cu talla impunAloare si un suflet cores-

punalor cu aceste daruri ale lui Dutnnezeu, retalgandu-se in Polonia, a fost 1nchis, osandit la moarte

executat: s'a pdstrat In doua versiuni discursul,

foarte frumos, tinut de d3nsul inainte de a i se tlia
capta
prin care, murind pentra crestinAtate, acusa miselia reglui tefan. In sfarsit tot ca fugar
din Moldova peri acolo Iancu Sasul, fiul lui Petru
Rares cu o SIsoaicA din Brasov, persoan destul
mandrI i originalA: cronica spune a el se plimba
vara la Iai cu sania cu tAlpi de os.
A fi recunoscut e,etItean polon insemna InsA un

mijloc de a se asigura impotriva intemnitlrii si a

osfindirii la moarte, cAci nu se putea proceda cu un
cetAtean polon ca fatA de un simplu fugar din Moldova, un cetAtean turc", la discretia cererilor venite
din Constantin-opol.

Legitturile principatului muntean, de sigui., sant

mult mai rare si mai puVn importante. Cand i and

vine din Polonia cate un trimis care visiteazA

Tara-RomaneascX; ici colo se mai intlneste cate un
act care aratA existenta de relatiuni cu acele pdrti.
Pentru curiositatea lucrulai inTltisez scrisoarea-pasaport datA lui Nioolae Brzeski, care a jucat un rol.
important in legAtur cu terile noastre prin aoeia cl
a dat o traducere In limba polonl, cu oarecare explicatii asupra boierilor i rosturilor terii, a ve,chii c.ro-

nici slavone a principatului: vestita Cronica moldo-polonA", tipArit de Hasdeu si pe urmii de Ioan
Bogdan
IAa ceva s'a IntAmplat numai de douA oil In istoria noastrA,
ca strAlni sl prefacl letopisetele noastre in llnba lor. Pe vremea
lul Stefan-cel-Mare. cAnd filca lul, Elena, a luat pe motenitorul
tronulul rusesc, ca sA se invedereze cl e fatA de neam bun, s'au

177

lat pasaportul:
era Petru Schiopul, din
Io, Petru Voevod"
cuila lui Dumnezeu Doinn a toatd Tara Ungrovlahiei,
scriu Domnia Mea cinstitului i bunului prieten,
prea-inbitului pArinte, marelui Zecmot August, mare
Graiu lesesc i litvan i mazur" Mazuria sau Mazovia fdcea parte din deosebitele State ale regelui poIon
si peste alte teri i prtile lor de sus, multa
sdndtate

i dragoste trimetem Craii Tale, si ca a-

ceasta dam stire Criliei Tale cd a venit un poclisar

(adecd ambasador) al Mdriei Tale criesti, cneazul
Necula, de la cinstita Poart domneascd a Cinstitulai Impdrat la Domnia Mea, si ne-a vestit de
viata i prietenia i dragostea pe care o are Crdia
Ta aire noi, si a cerut de la noi oameni sd-1 duc.
la'Stelan Craiul"
era pe vremea aceasta Stefan
Bthory, domnul Ardealului, considerat ca succesor
al regilor unguresti, si Domnia Mea i-am dat lui
oameni s6.-1 ducd"
acestia se numiau mai tarziu
mehmendari, Si, linda. a Intrebat Crdia Ta pentru mantuirea noastrd, s tie Crdia Ta c noi cu
ajutorul lui Dumnezeu santem in viatd i snlosi,
sd dea Dumnezeu ca i Crdia Ta sd fie sanatoasd i Dumnezeu s-ti Inmulteascd zilele j anii
Crdii Tale."

Aceasta este traducerea In romneste, pentru el

actele de Stat se alcdtuiau In timba slavond: limba
introdus analele putnene In letopisetul rusesc, puindu-se pe lAng
accasta si o lntreaga poveste fabaloasa, In care se arata de unde
vin Moldovenii, de la Roma, cu lupte pe vremea Papel Formosus
intre Roman, de o parte, si Vlahata, de alta parte. Mai tarziu, in
secolul al XVII-lea, cronica lui Miron Costin a fost prefacuta
limba latina pentru Poloni, dar de dAnsul Insusi, care a dat Polonilor, in acelasi timp,cum se va vedea mai pe urma, si o scurta
descriere i istorie a Moldovei $i a neamului romanesc in genere,

intr'o poema si o expunere In prosa polona.

178

romaneascil nu juca deceit rolul de a da anumite interpretatii. Cand i cand la margenea documentului

von cuvinte romanesti se amestecau In textul slavon. In romaneste se scriau ins scrisori particulare,

avem una Inc de la 1521, pe vremea lui Neagoe Basarab, vestita scrisoare a lui Neacsu Lupa ca-

tre Brasoveni. In afar de aceasta se scriau in romaneste minute de tratate i instructii pentru ambasadori. Pentru vremea lui tefan-oel-Mare stim
tratatul de pace cu regele Ioan Albert a fost redactat i romanesle, i slavoneste, i latineste. In sfarsit pe vremea lui Petru $chiopul sant o sumedenie
de acte romanesti: insemndri de ale Domnului, contracte, instructii, scrisori particulare, pstrate, prin-

tr'un hasard fericit al istoriei, prin presenta lui ca

fugar In Innsbruck i Bozen. Pe urmg, pentru epoca
lui Mihai Viteazul, despre care o sa. vorbim mai tal-ziu, numrul de documente romanesti e mai mare,
avem chiar cate un document oficial. In sfarsit se

ajunge a se serie i inscriptiile de biserici In romlneste, pr.westind o Intreag literatur de care,

In treact, se va mai vorbi aici.

Dup aceste explicatii venim la cltorul Andrei

Taranowski, care vine la noi In 1570.

Notele lui de cltorie sant foarte scurte. El soseste prin Nordul Moldovei, prin regiunea pe care
Austriecii o vor numi mai tarziu Bucovina, nume 1-A-

mas si dupd reunirea ei la patrie 1.

inteun scurt studiu, d. I. Nistor aratA originea acestui
nume, care se intffineste IntAiu la sfArsitul veacului al XIV-lea
InsemnAnd pldure de fag". Bucovina" c nespunde astfel, In legAturA Cu un singur fel de copad, cu numele pe care-I poartA
obisnuit Chigheciul de la Prut, din pArtile FAlciiului: Codru,1 locuitoriI de aiolo Codreni. De alminteri BucovAt Inseamn1 acelas
lucru: pAdure de fagi.

179

Cu privira la aceastd Bucovind zice caldtorul:. In

-care pAdure a Bucovinei cu septezeci i trei de ani

Inainle, adecd In 1497, 50.000 de ostasi poloni au

fost ucii, ntno singurd

de Romdni".
Aceasta inseamnd Insd lupta lui tefan-cel-Mare cu
zi,

loan Albert, cand copacii Intinati", adeca

tdiati

Mid la coajd, cazurk asupra armatei polone si o distruserd.

Dupd aceia se pomeneste de Suceava, si in legaturd cu ea se aminteste si de moartea lui Despot,

-care se Intdmplase numai cu sase ani inainte. E
vorba si de Tutora, la vdrsarea Jijiei, care va deveni

pe urmd vestitd prin venirea Hanului Tatarilor la

1595, prin instalarea lui Ieremia Movild. Aflam si de
Ldpu,na, putin mai jos, care a ajuns s fie destul de
importantd: avem acte ordsenesti de acolo, Alexan-

dru Ldpusneanu era din acest targ, prin mama sa,

Ingropatd la mdndstirea R5.,sca.
Din celelalte orase ale noastre, cdldtorul stie numai
decrause foarte
Chilia, care acum era turceascd,
mull, ca s treacd apoi In Dobrogea, Insemndnd Tulcea i Babadagul, In drumul 'cdtre Constantinopol.
Se mai, vorbeste de unele lucruri care se Intalnesc
la alti cAldtori, de marile pescdrii ale Moldovei, care
erau pe vremea aceia aici. O intreagd populatie, care
nu arald sd fi fo6t ruseascd, ci romneascd, erau pes-

carii de pe cursul Dundrii pnd In Muntenia, de o

parte si de alta a fluviului, cdci Turtucaia nu e de-cat un vechiu sat de pescan i romdni. C'dMorn' ni
spune c In bratul Chiliei se prindeau moruni, la
un sfert.de Zi cale, cu luntrea.
La Intoarcere se noteazd i Cetatea-Albd, Tighinea,

care acum era Benderul tumesc, Intdrit 'de Sultanul Soliman (la Bender s'a gdsit inscriptia de marmoil care simile, In legdturd Cu aoeasta, cum a

180

fost strivitd Moldova supt copitele cailor Sultanului).

Galatea Ms nu mai avea rosturi de varna, ca alta

data, fiindcd toti fugiau de vamesii turci; HotinuI
a folosit foarte mult de pe urma fapiului c rivala
sa a fast ocupata de Ttu-ci. Tot la intors, calatorul
ajunge la Iasi, care este o Capitala" a terii.
Calatorul iese din Moldova prin Camenita, cetatea polona aproape de Hotin.
Iesuitul Giulio Mancinelli a fost pe la noi intre anii
1582 si 1586, In epoca In care tronul Moldovei era o-

cupat de Petru Schiopul, bunul Domn intfensiv,

matca Tara ac", si de Iancu Sasul, a carui stapftnire
de cdtiva ani a fost terminatd prin acea scend tragicd
de la Lemberg.
Inainte de aceasta frisk' cdteva cuvinte asupra legaturilor pe care le-am avut noi ca acest Ordin al
Iesuitilor i cu Ordinele propagandei catolice in genere. Am vazut c aceasta propaganda se lama la
Inceput prin Dominicani, calugdrii predicatori,
pi-in Franciscarti. Rolul Dominicanilor a scazut cu
tolul In timpurile mai noud, dar al Franciscanilor a
rdmas Insemnat. Vechea, lor propaganda se facea pria

frati din Ungaria, bara(i de la barat, dupa slavuil

brat, frate). Italienii s'au amestecat cu dansii In a
doua jumatate a veacului al XVI-lea. In timpuri mai
noua ns, dupd 1600, propaganda se, lacea de alti
Franciscani, veniti de la Marea Adriatica, din regiunile Albaniai si ale Dalmatiei, unde misiunile lor au

avut totdeauna o foarte mare importanta, i cari

Inaintasera prin Peninsula Balcanied pana la Dnflare. In Bulgaria ei au &rasa, de alminterea, pentru
propaganda lor un substrat care la noi nu se intalnia:
acei vechi eretici cari se chemau bagomili sau pav-

lichieni, crestini ai Sfantului Pavel, Reichersdor-

181

fer
Inchipuit, un moment, c eram si noi, In Moldova, tot crestini pavlichieni, fiindca s'a pastrat ceva

din eresia aceasta In spiritul poporului, i cari,

ramasi, de la o bucata de vreme, fara niciun sprijin
fxr6 nicio orientare, si-au, gasit refugiul, din causa
rdspingerii lor fata de ortodoxie, In catolicismul
pauperist, popular, al Franciscanilor. Aceasta explica

de ce Franciseanii au venit din Bulgaria, nu din causa legaturilor speciale Intre poporul bulgar i religia catolica sau cultura pe care o aducea aceasta religie catolica.

Mai ales In seoolul al XVII-lea a juc,at un mare rol

In propagarea catolicismului la noi acea parte a Ordinului Franciscanilor care se zicea Observantii pen-

truc i-au fost impus anumite regule de obser-

vare" morala, ceilalti cdlugari fiind ratacitori, cersitori, ignoranti si de mine ori i cu morav-uri rele.
A fost un timp deci cand Biserica latina din Muntenia a ararnat Intru toate de cea de dincolo de Dunare, mai tArziu de episcopatu`l de Nicopol i, de la
un timp, episoopii nu mai residau acolo, la Nicopol,
unde erau Imprejurari grele, ci preferau s steie pe
lftnga bogatele Curti ale Domnului muntean, In Bu-

curestii cariz In tot casul, nu puteau fi comparati

cii niciunul din vechile targuri mucegaite, pradate,
cazute In saracie din Peninsula Balcanica. Catolicii
bulgari de la Cioplea, din apropierea Bucurestilor,
erau In legatura cu ,propaganda aceasta a Franciscanilor veniti din regiunile bulgaresti
In Moldova Insa, Franciscanii din Secuime, cari aaveau o Casa." vestit acolo, la Simlaul Ciucului
(Ssik-Somly6), deserviau bisericile episcopatului de
BacAu, de i biscupul" era acuma In Polonia; ei

duceau o viatl foarte modestl, administrand flr a

predicA.

182

De la o bucata de vreme, un alt Ordin, al Iesuitllor, luase asupra-si aspandirea crestinismului si la

pdgani si la shismatiei i noi, ca ortodoesi, eram

cuprinsi intre shismaticii pe cari Biserica catolicd-i
despretuia si-i prigonia, autnd sd li mantuiased sufletele prin chemarea-i la singura Biseria salvatoare.
Fuseserd Intemeiati In a doua jurnillate a veacului
al XYI-lea, in momentul and catolicismul, atacat de
protestanti, a crezut ed nu se poate apdra mai bine
lmpotriva acestei invaddri a eresiei
cdei pentru
ddnsii pyotestantismul era o exesiedocdt prin proelamarea dogrnelor Tata de care nu se Incape niciun
!el de Ingdduintd sau transactie, i prin organisarea
unui corp de alugdri invdtati, capabili de toate finetele i initiati In toate subterfugiile diplomatlei, si;
pe l'Onga aoeasta, stdpAniti de o energie ostdseasca,
am zice, Tdrd pdreche.

Iesuitii, de si avand ca fundator pe un Spaniol,

s'au recrutat mai ales, nu in Spania, aci temperamentul spaniol nu prea e potrivit Cu o activitate de
dibdeie, de ipocrisie, de strecurdri mestesugite, ei
dintre Italienii cari fkuserd scoala Renasterii, cari
trecuserd prin Invdtaturik lui Macchiavelli, cari luaser o parte atAt de Insemnatd la alatuirea diplomatiel inoderne, ldsnd cele mai importante, adeydrate
si folosiloare rapoarte ca privire la desvoltarea po-

litia. a Statelor de la inceputul epooei moderne..

Preocupati si de eucerirea morald a Extremului 0rient,-Iesuitii au mers de prefer-hip, nu In Germania, capabild s se apere, nu in Peninsula Bala.-

nick unde era un domeniu al Franciscanilor,

ci,

inainte de bate, In regiunile ardelene, polone i ru-

sesti. Pe la 1580 ei aveau o situatie admirabild

In Ardeal, si au Intrebuintat-o cu atilta ldcomie,.
Inal. a trebuit, sd se iea mdsuri impotriva lor, fiind

183

expulsati, la un monient dat, cad. altfel 1ntreaga poMica a printilor unguri din Ardeal ar fi cazut In manile lor: avem In Sigismund Bthory, acel care se
credea stapnul lui Mihai Viteazul, de i supt raportul militar nu era vrednic nici sa-i deslege Incaltamintea, asa ambitios, iubitor de glorie, degenerat
incapabil cum 11 stim, tipul tandrului bine crescut de
educatori de acestia cu apueaturi calugaresti. In
Polonia ei s'au putut aciva foarte bine pe Miga. regele Stefan Bthory, care era din aceiasi familie ca
si stapnitorul din Ardeal; el a fost un mare ocrotitor
al Ordinului In lupta contra eresiei sociniane, forma
In care protestantismul patrunsese acolo, 1mpotriva
chiar a protestantismului unei parti din orasele polone, ca i mpotriva orlodoxismului un,ei parti din nobilii

ai cdror stramosi facusera parte din Statul lituanorus. Avea nevoie, pe lnga aoeasta, de Iesuiti, nu numai supl raportul religios si cultural, dar si pentru c ei adu.ceau o escelenta cunoastere a limbii latine, calitati pedagogice distinse i erau oameni, In
cari, inteun sens, au continuat actiunea
Renasterii, capabili Tiind a da lustru unei ten. Pen-

tru a fi In legatur cu aceia dintre Rusi cari ramaseserd ortodocsi, s'au stabilit, pe king alte Case"
pe care le aveau In Polonia, cu manastiri, scoli, teatre scolare, o Casa" si la Lemberg.
De la Lublin veni parintele Warszewieeki din Societatea lui Isus, care avea misiunea speciala de a
lucra Mire Rusi i Intrei vecinii, tot ortodoc.si, tot
shismatici, cari erau Romnii din Moldova. In special
asupra M,oldovei s'a exercitat prin aceasta Casa din
Lemberg o puternic influenta iesuita. Asupra
Romnesti s'a lucrat mai putin, influenta ardeleana
fiind mai slaba, iar de jos cum am spus, venind alta
influent catolica, a clugarilor franciscani din Bul-

184

gana. In sfdrsit In Rusia Iesuitii au jue_at, la inceputul secolului al XVII-lea, un rol extraordinar de

mare, si a fost un moment and Moscova putea

ajunga catolia. Pentru ca sa se opreasca opera de
propaganda, aici au trebuit sfortari mari din partea ortodoxiei, cu greu, salvata de Patriarhul de
Ierusalim, Teofan, care a alergat imediat In partile ace,stea, pe la 1620,
i ortodoxia din Ierusalim era mult mai mult deal cea din Constantinopol,
cu atdt mai mult deck ces din Moscova i Chiev
dar, inainte de toate, printr'un Roman, fiul lui Simion
Movila, Petri; care fusese Intaiu Patrascu-Voda candidat la tronul Moldovei i Munteniei si se asezase

apoi In calugarie la Chiev, la vestita marastire a

Pesterii. Ajuns Mitropolit de Chiev, Intemeietor de
tipografie, aleatuitor de catechism, creator al unei

raturi rusesti i, prin originea lui aristocratica, prin

le,gaturile lui cu Curtea polona, din cele mai mari
personalitati pe care le-a cunoscut poporul rusesc,
cci viata culturala a httregii natiuni deriv de la presenta pe Scaunul din Chiev a lui Petru Movila sau
Moghila, a doua zi dupa epoca lui Mihai Viteazul.
Iesuitul care a jucat un mai mare rol i In Ar-

i In Rusia a fost vestitul Padre Possevino,

care a fast si un scriitor vestit,
In total o persodeal

nalitate Toarte interesanta.

Asezati mire Ardeleni, Poloni i Rush de supt
coroana polona, din Galitia si de peste Nistru, langa
Cazacii supusi pe uirma iffluentei Tarului din Moscova, natural ca i noi a trebuit sa primim influente
de acestea iesuite. SAnt Domni din a doua jumatate a
veaeunti al XVI-lea cari au ocrotil propaganda cato-

ha. Petru Schiopul a fast prietenul acestei propapagande: pe ldnga dansul a funetionat multa vreme In calitate de camaras de Lapusna, pe urma de

185

Postelnic, un Albanes italianisat, cu aparentA de no-

NI venetian, Bartolomeo Bruti, trate cu tAlmaciul

ambasadorului venetian la Constantinopole, CristoToro Bruti, i rudA cu alti membri ai aoeleiasi famirAmasA In Capo d'Istria si In deosebite pArti ale

Italiei. Bruti era asa de bogat, hick putea sd trimeatA 6.000 de ga1beni unguresti rudelor.
Acesta a fost sprijinul de capetenie al propagandei
catolice. la noi. Era vorba sA se primeascA stilul nou
Inc de la 1590, Indat dup decretul prin care Grigore al XV-lea il impuse, In Moldova; s'a cAutat a
se redacta un catechism romnesc, ceia ce nu s'a facut. Ungurii i Sasii cAstigati pentru propaganda
luterand trebuiau sA fie adusi din nou la catolicism.
Se va vedea ca. si Ieremia MovilA a sprijinit catolicismul, mergAnd In Suceava la biserica catoliel. In
Muntenia Alexandru-Voda, Tratele lui Petru Schiopul,

este zugrAvit asa de un scriitor catolic, autorul nnui

raport italian: Petru-Voda din Moldova, si prieten
al regelui Poloniei, a avut un frate care a fost Domn
In Muntenia si se cherna Alexandru, care a murit la
1577, fiind socotit sfnt, ca unul ce purta ascunsA

supt haina lui un vesmant de cdlugAr de pa.'r de

cal foarte aspru, cu care a si murit1."
Se pomeneste In aoelasi raport- de nevoia unor
cArti unguresti i sArbesti" (aded. slavone) In legAtur cu propaganda catolicA.

Asa fiind, era natural ea Iesuitii A i vorbeasel

de ;erne noastre.

Acum, nu cunoastem tot ce au spus Iesuitii si ce

se pAstreazA In relatiunile lor manuscrise. Este o iTot el spune, In ce prive0e pe Petru Schiopul, c avea o gardl de 400 de trabanti 0 500 de Albanesi, cari erau catolici, 0 a
fAcut o bisericA de piatrA foarte frumoasA. Cf. Rev. ist., VII, p.

212 0 urm.

186

mensa arhiva la Roma, a Congregatiei de Propaganda Fide" (Pentru raspandirea credintei"), care
se ocupa de toate provinciile castigate Impotriva paganilor sau ereticilor. Un inventariu al acestor bogatil
lipseste,

si s'au tiparit numai relatiuni -Intampla-

loare, sporadice
In scrieriile parintelui Possevino despre Ardeall- se
vorbeste despre situatia poporului roinnesc de acolo

Este ciliar un pasagiu foarte important In care se

constata existenta unui Vladic romanesc la Alba-Iulia. A fost o discutie foarte pasionatil. In ce priveste
rostul acestui episcopat. Cativa, printre cari m nu-

mar, sustin ca Romnii n'au avut un Mitropolit resiklnd In Capitala Ardealului deeat pe vremea lui
Mihai Viteazul si din causa influentei lui; a1ii, sprijiu:ti pe anume acte, dubioase, pretind c. Inca din secolul al XV-lea era un Mitropolit ai Ardealului. /11c:esta
se pare cu totul imposibil, pentru ca situatia Romani-

lor din Ardeal era asa de umild, cu Mata despret erau priviti de oficialitate, Incat un Mitropolit al lor
asezat In Tata episcopului catolic, In Insasi resedinta principilor Ardealului, e nelogic. De fapt, pe
vremea aceia, se faoea In Ardeal printre Romni o
foarte puternica propaganda calving careia i se datorete i traducerea In romaneste a o multime de
carti sfinte sau predici i tiparirea acestor carti. In
fruntea Bisericii acesteia calvine a Romnilor din
Ardeal era un. superintendent, dar ai nostri nu prea
Intelegeau ce e superintendentul,

ziceau i mai de-

parte: VIgdica. Si, de oare ce superintendentul trebuia s aiba legaturi stranse eu. printul, era necesar sa alba un birou" la Alba-Iulia: s'a fgcut acolo,
deci, O bisericuta, care pe urm a fost transformata
Ed. Andrei Veress: Transilvania (1584), Budapesta 1913.

187

In biserica de zid de catre Mihai Viteazul. Acesta

este sensul prese.ntei episcopului. Dar el /in era
acolo in ealitate de episcop roman, caci nu represinta

ca episcop neamul sau romanesc, ci era unul care

prin aducerea noastrd la calvinism lucra la desnationalisarea neamului
E posibil ca Possevino s Ti spus ceva i despre Moldova, Insa acel cam a povestit despre dansa i a carui

expunere s'a tipdrit este pan acum numai aceL

Giulio Mancinelli.

El vine din Sud, prin Varna, Mangana, Preslavita.

Ce I-a izbit Intiu, In cale, este ieftinatatea de la flor.
Pentru un aspru
moneda mic de argint Toarte
suptire, pe care Turcii o Talsificau In chip scand.alos

dar, pe cand ei platiau In aspri nui, cereau s fie

plAtiti In aspri vechi, se dadeau cinsprezeee ola;
o gttin.a costa doi aspri i un butoia de vin patru.
Mancinelli Inseamna la Constanta cd mai existan.
Inca ruine din vremea veche de, la Tomis. Se mai
gasiau marmuri mari" aici, i un Turc bogat le
&colea din ruine. Pe urma Mancinelli inainteaza la
bratul Chiliei. Pe aici se trecea foarte greu, fiindcd
bratul era Inomolit, i numai In anume momente corabiile, cu multa. primejdie, puteau,sa se strecoare in
aeeste parti. Alci_a vdzut furci de care atrnau mo-

runi spinteaati, pui In protap. In ce priveste pretul, se spune ca morunul plin de icre, cat omul de
mare, costa 60 de aspri. La Ia* calatorul vede coloniile straine
i asupra acestor colonii vom reveni , compuse din Ragusani, Germani, Unguri. Erau i familii bogate catolice, care aveau pe mormintele din jurul bisericii lor, apoi distruse, blasoa-

nele familiilor lor. Cand se Intoarce, Mancinelli e

188

prins de Turtuna In locuri grele de la gurile Dunarii

ajunge In pericol sa se Mece. TovarAsii lui de calatorie se roaga atunci de Dumnezeu sa-i erute viata,

fagaduind sA reeladeasca biserica de piatra a

SI.

Nicolae din apropiere.

Adaug a la 1565 Giovanni Andrea Gromo da o descriere a Ardealului, In care Romanii sant presintati
talhari. Alaturi, se vorbete de cei 3.000
ca hoti
de calad. ai Moldovei (de toti, 60.000 de ostasi), cu
cai buni i oimi vestiti (300 de cai si 100 de soimi
se dau Sultanului). Se atinge i alegerea Domnilorl.
Un raport de Iesuiti2 presinta o calaiorie la Suceava
supt Ieremia Movild. La Cetatea Neamtului e parealab Hrisoverghi cu fiu care a Invatat la Venetia

(Intors de doi ani; si tatal Intelege italienaste). In

targul vecin, dona biserici, cu un preot catolic
credinclosi sasi. Iii Suceava Voda-i mangaie de prigonirea printului ardelean
Imbraca. E un D011111
pios

i foarte bland: biserica romaneasca are fru-

moase pictur4 icoane In sala de audienta. Sant, pentru ceva negustori i soldati poloni, dota biserici ca-

tolice. La urma se pomeneste biruinta lui Radu

erban contra lui Moise Szkely, acel print de prigonire 3.

Archiv fr siebenbiirgische Landeskunde, N. F., II; Rev.

1st, 1, p. 65 si urm.
Veress, Annuae literae Soc. lesu de rebus transylvanicis
temporibus princtpum Bathori, Btidapesta 1921.
3 y. i Rev. 1st:, VII, pp. 212-5.

XIII.

Trei cglAtori francesi la noi

Venim acum la alltorii francesi. Avem doi: unlit
In Muntenia, Lesealoppier i Bongars, 1 altul In
Moldova, Fourquevaux, cari sant aproape contemporani.

Sri Incepem cu acesta. Fourquevaux1 era un om

deprins In negocIatii diplomatice, care a jucat un
rol i In Spania i care, fIcand o cAlg.torie In Orient,
s'a hotArat sit se Intoarca prin Polonia. La Inceput e1
urmeazil deci acelasi drum pe care-1 fAcuse Mancinelli, strabIt'and Moldova de la Sud., de la gurile
DunAril, cAtre

Si el Intalneste la guri pesc/riile acelea strapice,

cu morunul citt omul, care formau un obiect de
mare venit pentru. Vistieria turceascd. Pretul unui
morun, cantdrind cat o sarcinA de catar, spune el,
era de doi solizi francesi. Icrele, care se vindeau In
toata lumea greceasa. supusA Sultanului, erau din
pArtile noastre; negotul Ruilor e mai nou, presupunand relatii comerciale care atunci nu existau.

IndatI dui:a aceasta se Intrd In imensa step pe

V. lorga, Acte si fragmente, I. Cf. lorga, Voyageurs franpis en Orietzt, Paris 19_8.

190

care Tatarii o numiau Bugeacul. Pe vremea ac,eia

nu erau pe aici Tatarii, dar Cazacii, hoti de dincolo
de Nistru, erau, fr. ca pe vremea aceia sa represinte
43 parte din populatia ruseasca. Cuvantul Cazac e
tataresc, Inseamna pribeag" ori, cum s'ar zice cu

un termin engles, outlaw", care se did afara din

lege". Oameni fugiti din Polonia, din Rusia, din Moldova, oameni cari facusera vre-o crima, vre-un pacat
sau cari aveau mari ambitii pe care nu le puteau satisface in tara lor. In ostroavele Niprului, acopea-ite

de paduri, acolo se strangeau i pr'dau pe once

drumet. Erau asezati la cataractele rului, unde e
mai greu de ptruns, In regiunea unde fuseserd Intaiu

Ostrogotii. In secolul al XVII-lea li se zicea Zaporojeni,sau i Nizovi. Regele Poloniei se scutura de orice legatura cu dnii, spunnd Turcilor ca pot s. vie
sa-i execute pe toti, dac pot; dar, de fapt, aQesti
azaci li erau Polonilor foarte necesari fiindcd-i intrebuinta In contra Tatarilor, si nu exista alt mijloc
4e a lupta contra lor decat acesta, Cazacii fiind, anal
la urma urmei, lui fel de Tatdri crestini. $tefan Bthory i-a oranduit puindu-li In Trunte un Hatman,
pe vremea aceasta Moldova, nu numai ca li cunostea calitatile ostasesti, dar Ioan-Voda cel Cumplit a
Tost sustinut Impotriva Turcilor de Cazacii lui Sviersevschi: cnd boierii moldoveni 1-au tradat, acesti au-

xiliari straini aa luptat alaturi de dnsul si

aparat pana in ultima clipa.

1-au

Pe urma, Ioan Potcoava a fost asezat tot de Cazaci,

Hatmanul cazacesc a stat In rndul boierilor Mol-

dovei la Iasi, cateva luni de zile. $i au venit i alti

loan-Voda, precum si un Alexandru-Vocid, un
Constantin-Voda, cari toti erau sprijiniti de Cazaci,
bucurosi

ca, In loe de a prinde pe drumetii mai

xari, sa prade o tara Intreaga care-si refacea bogatia

191

In tinap de cativa ani de zile. Un fiu al lui Alexandru

Lapuweanu, Petra Cazacul, s'a numit aa, de 0 era
Moldovean, pentru c fusese sustinut tot de Cazaci.
Si pe vremea lui Mihai Viteazul au jucat un rol mare
In luptele ace,stuia.
Pe ace0i Cazaci Ii Intalneste calatorul nostru, care

li zice les Couzaquis". Ei Taceau drumurile cu totul nesigure. Drumurile acestea, ni spune calatorul,
sant cutreierate In cea mai mare parte de familii care.
locuiesc In carute cu mai multe randuri si care au
In ele pdna i mori de vant pentru faind. E vorba
deci de Tatari, cari bacuiau In ce se nume0e de cronicari, In secolul al XVII-lea, coquri, cam cum snt
azi-cdrutele cu care ooboara satenii de la munte cand
merg s culeaga recolta la es.

In ce prive0e cettile de aici, Fourquevaux cunoate Chilia i Cetatea-Albd, care aveau garnisone de
Statea In ele un vame turoesc, i erau Inchinate
eel putin Chilia
unei Tundatiuni religioase

din Orient; 0 Sultana Valid, mama Sultanului, avea

drepturi asupra veniturilor orasului. La Cetatea-Alb
guvernatorul tinea cloud biete galere.

Prin mltinile acestea era un numar colosal de

tantari. Ii simte calatorul, care tie i cand s'a luat
Cetatea-Alba: acum noudzeci i cinci de ani". Acest
amanunt arata ca In localitate se pomeniau vremurile
moldovene0i. Cetatea avea Inca turnurile cele mari,

zidurile duble, anturile adanci, de moda veche".

C,ea mai mare parte s'a pastrat pan in zi/ele noastre,

cetatea este, cum am mai, spus, cea mai imposant constructie militara din tot cuprinsul
Mari. Mahalalele erau Intinse, Insa. Tacute de lemn,
Intocmai ca i casele din Constantinopol.
Ca sa continue drumul, caldtorul Trances a trebuit
sk se suie In earl cu boj, i cu ele a mers pana la lo-

192

calitatea pe care o numeste Porcaer", Purcari, cam era

granita 1ntre locul Domn.ului moldovean i teritoriul

Suitanului. Regiunea aceasta", scrie el e put-in locuild i putin fertild, afard de pdsuni. Vile sant
multe, si foarte ieftene, in aceastd regiune: boi, cai,
oi, capre, i ateste vite le pradd les Couznquis",
hoti goniti din Polonia, Rusia si terile vecine, supt
groaza cdrora trdieste toat tara, asa Inc& noaptea

trebuie sd stea cineva s pdzeased tabdra aprinzAnd focuri, care erau foarte necesare din causa

adus de vntul din stepd. Imprejurarile aoestea de frig i hrand proast au fdcut ca drumetii

s se si imbolndveascd. Cu Francesul era si un

Italian i alti tovardsi. N'aveau ca hrand decat piscoturi i carne sdratd. Cu bate acestea, fdoeau haz de
ndcaz: Italianul s'a apucat sd joace si comedia lui liana:ad, Arlechino, In stepa basarabeand... Se mai distrau i cu vanatul de pdskri,
In Basarabia, In pdrtile din spre Orheiu i Soroca, se mai vad i acuin

dropii ldsndu-se grele In mijlocul buruieniior enorme. In pdcluri erau mistreti i ursi, cari invitau
ei la vndtoare.
Cand s'a trecut pe pamintul moldovenesc, populatia
era mai deasd, i, ne mai fiind primejdia de Cazaci,
se vedeau necontenit sdleni i satence mergand la
targ.

In aceastd tara, spune Fourquevaux, Telele obisnuiesc sd pund cununi de flori pe cap. In cardle lor
se aduceau foarte multe oud, i femeile erau atdt de
sprintene
ca clAntuitoarele din Spania, care saltd
asa de usor, c o bale de trandafir pusd In papuc nu

se ofileste, Inca oudle asezate In car nu se

stricau,

Pe ateste drumuri", zice el Intalnim adesea

doudzeci pInd la treizeci de cdrute laolaltd"sis-

r(!apo ti RA F (..,p

t.A. .TR oriwiat,

,rt-41-'7-;"(
1,4
,
,.,,:.;, ......,4. ',.,c. ,

. 4-'4: 1.."1:.-4.4. '..t., .k,S.,.

."4,'.

I N I) I

k:

I, PR

iTo

fi

1.1

rt ''',".:'

eft%

eitiste
4h;/e.' ,

vetAri
T.1.1

NyZ,

o ,-

4;1

Xi...W.,

_. ..

.,

, V ...S0i .

4-

...

'

..

..."..

..,..,-

,---:.:,..2
..ii.., -

1V

;IV? t ;--7. .,- , '

".....A '..-44..,e-5.*+.- .c. .i

..-..,fr ,i '

...* .S; t.,:.0.1

.::,..? .#
'.%:
,. -Ati-7....),!:
7,-alri 'Prf,..."1---L...*. :...
-,... ,

.,

. /&.,:i,c3.-1-4r..,s,A

:4w Ak.,,,,,AV 1

4,

:' -_,,. 1`,.,,,4

',..

...,

:,- -7.r-1,- -

,,,

'``.t.%'11.' II

(').1k. -'

.,.

Pi

-..-.k

''''-

.-h-.,

.:,

j.

:1 I

E:41-,,
"3,,,.

'''''k .
ti- ,,,,,,,, 4 1c6,.....K.,,,,,,,,'".

524_ 'A.

""

..

a.

if

(1'. t.:115

.4

VL.4.41..
-,

',

,..,,,,- I* > .7;7 ,

..,:$ kJ;
.:'

.,

.,..tp.,. ..

'. A

*Vr
7.t,`

'

raob

N'

:6.-r:rill

.4.1

41-

.,

'

--.,..-:..., -11

________:-..--

'

i.......,1. r...,...
.1,4..,.Y............1.47
`SS, 4.4.
n.1,4

.I

..

.*

,,

II
ad

-1-1

,2,7,

.,,,,,,, ..

4 9,

.:

. IS. 91;I' v.
1 r- '',..'

.;a-At..t.
'I1i

'. 2 -' t 1/ \V-r.,,,..

. ...i%

'

3_ li/:
..

4.

'

.4.9 .. -a/41w

1.

.
1

0
,

.,

,t7N

'

A,P.4
y

'

t.

T Ito

st

1,1.

fm4at...
411

-'
t

;,o

P-...

4kis.

s:.41:4141.:meeretirt-;.--':

c -)

.i.....

r".

"V"'

r;&.0

'624,

.m

'
$

.1........., .

.
tr.

...--_,...,,.

. ,-, ...t.. 4.,\:.

'1 ....,..t,..,

1,.../...., ro.m.... Pfts.t,

itir 1,-,.. espy,
i +3, .:),..wele din r-. A...n.4.

-; 4,-77-,k*11),` ."-:.::4:-.
iNN
,.,, ,,,,t4,

:2'',.......)g)x-rAtt'tf*

*y',,q*::"::.1.,.

'

..,
Z...-;;,..
...,..#4
- -,..--

/c.

'

,...,,,L:i. 4;,:.!;i1 ,
-r--_
;---' ''
.:h A ft,...i
t *-1 )....-----.,---:--. :t."- .,
A , '1i- -;x7

prr...tIteNI f.7.0..,21.1...1 k.teol

r..1.1

C'VP.:11.:

:ssr'''''.'11",-..".

ir, -

it, ....&- ..- .:,

-:." 1.!...1_,` t--',..,.......:z

.,......---,.,..
).....!,,t..2,;-,.........4,".....,..,___, ......--. .......,_,
='
- N, s.
,
1...:9' "I. -;.. , - o 0-, it,- :-,..'s

..:1,1, -67

-,..,..*..

'

' .'": i''7, i .4.4,*.1

t ,o
t

1-4 ' ,-- 0..- -

t...!.

./.," -

I04,71.0
1:11,7,
, Iff.R...evikror

"

....."
ii:.;'''
46'l'''''!:-.s
.11--t;:x,,r. &-...1.3..,!';,..
:;:-.

,.4;2 ,.,,,%J.,,,,-

....,,,..,

-;,..':., -y 4- 'Pr,..,Ae4 ...-.. ... - '`,... 2. ,

.fr -'-t.,...0'k .a,_:
/., . -,1 ....,..,A 4 je.
,
TS.:
's., 2 '",,Ya :!..

4 11,....,...

_.,-,,r.y.c,..-,

.....

,...i, '04 4,,,",,,,

.1. 1Liiel.re
Is (Me.
In 71.,...,

-A

,,

4,r-. -,t,::'Ci'..L.4t.

.,,..

_ .,.,, ,...

Avi,

OA

!,:,.: i ,-.4.

..77,-,;,irii,.;:.;;;,..,..

'et

144
x

` ':... :

.,,A.,...-A:,....,. , ,,,, N:-.:14....4

Et!'

,,,,..,,,,,!..,.f,.47.,..i.t,,,,Ipr,:!...r...4%I.v.L.t...,..4.,:,,fh,.4.,

, 'VT

"6"

.:

l';' ,..,tV17P;.

itt

,--..

.i>.:A.'"):41,t-11),_,

\j

- t ..-t' ' ...t,:. d.",i, 1*

ty: i f 1 .,... !.- ',12 1

.,t,t.
, ,I ,
\ t

tt:
,
,..1,....

'6.4,4,?;,...%'..,*- 1,,' - ." \ '8

:14-,* 3 ik . .4k..-. F, i. - .4 ." '7-1' ,7...... --, -4,0:1, :.\:;.
4t - "'.",
-''''''"
1 .
-: - 4; .4*,''4;k_.--,,,
, ..-:). '7,.?'.'.,....
',-,-,4., 3
.,-

' ,,

: -.-;.' 1.., Ls t: '''i- : A.'"

\''

11-.)

1/4)...

4-4,9

..)

,e1

,.',.7. ....;.,;,

..t ..."' ..t41. -2. 17k/ ,v,",...;-1.,.--h".. 1.1e.,.,-,;;Ftt.,...7.4.,,,i7t.il,

'1

.4,

..

' 1
ea:,..-it:,...,..,.),--..-,,-tx,,,;_.4--,,,...tx47.*44...
;:r4--, .

team' p

er

.fersteserso

rirre..."...'-rA,
wsr_s ni Is.retess, VOW Zu.t.tg ii9X 075,rd

-1.4

Harta lui Constantin Stolnieul Cantacuzino aclausa la opera lui Del Chiaro.

t11/

/III

1,er

CD

Ve.1,1014-i

"r
JAM,

'.

..

JeeS

193

temul de a aldtori In caravane de frica hotilor;

fiecare era cate o fall. Veniau de la tdrg. Erau foarte
frurnoase, fr gAteald, cu cumuli de flori In Or,
ca s. ardte ca'sant Inc de mdritat. Am cutupdrat de
la ele lapte, -prepelite (des caillcs qu'elles appeloient
en leur Wipe perpelissa"), oud, de care une ori e-

rau pline cardle rank sus, 0 ele erau wzate In

vArf, pe care mergeau ei, se sprijiniau pe ele f ar
s le sparga".
AjUns la Ia0, Fourquevaux vede unde locuiau
mdndstirilor; erau mAndsiri Toarte multe
In proportic. 2.000 de case tigAnesti dAdeau
dajde Domnului. Se face oarecare confusie intre Imbrdedmintea Romncelor 0 a roabelor tigance. Pe atunai
Romdncele
cela ce meral sd. 'fie relevat
Ti g ani i

din mahalale purtau costumul de la sat, cu pleptdndiura Malta, cum se vede acum la femeile unguroaice din Tinuturile de =racy, in judetul Roman
In special, si care se Intdlnete, Imprumutat, i la
Rutencele din Nordul Bucovinei i Basarabiei.
Se mal vorbeqie de casele foarte ubrede ale came-

rtilor de rand, de Curtea doraneascd, cu oarecare

in15.11are, fiind fAcuta de piatrd. Drumetul a vdzut

0 pe Petru Schiopul and audientd. Ducele Moldovei", poveste0e el, (Mica audientd, cu mdretie
maiestate" (avec grandeur et majest). Lang (Matsui
stAtea Bruti, care-i adusese scrisori din ConstantinoDomnul era pdzit de trei, patru sute de soldati
unguri, cari paarld sdbii i halebarde. StAteau dor
ate doi pg.n la umbrarul supt care std. Vod. E asezat ; dreg,dtorii Ii stau In preajmd. Pard0 vin la
el, de oriunde, se opresc In fatiti i, ingenunchind,
Ii vorbesc. Pare cd asistdm la o scend din evul mediu:

Ludovic cel SfAnt judecand pe Francesii veacului

al XIII-lea supt stejarul de la Vincennies.

194

I se oferg. s visiteze Curte; care pentru un drumet

din Apus nu Inseamn." mare lucru. Era din lemn,.
ca

casele boierilor, si cu foarte imtina piatra,

r6.u. asezatd". Petru

chiopul, de alminterea, avea
vadA In posesiunile austriece i allfel de locuinti, dup
fuga lui din Moldova, la 1591, la Tulln, la Innsbruck,
la Bozen, dar, cu gandul la Arkia Moldovei sale Ina-

po:ate, el era sl moard de dor supt binecuvntarea

cald5. a soarelui din aceste pdrti vecine cu Italia,
unde-i era menit
odihneascg. oasele.
CN.11.orul stie despre originea noastr roman, i el
recunoaste i latinitatea limbii, m5.car In parte, aci

avem elemente italiene, slave, grecesti, turcetisi

multe altele".

Tara e foarte bogatl, pAmAntul negru; helesteie

sAnt pretutindeni."

Plecand din Iasi, cu trate In Polonia care nu fura

achitate, se d o cArutl usoarg., cu un singur cal

pentru un singur om, cum au fost cgrutele
post de mai tarziu, cu care atatia calAtori au
fost scuturati, ha zvarliti chiar din ele si suiti
Inapoi.

In bate pArtile cd15.torul nostru a v5.zut pasuni,

pe alocurea pAmAnt lucrat,
agricultur sporadicA
prin urmare. Trebuie trei zile pentru a ajunge la

unde se trece Prutul. Ajunge In sfArsit, la

Hotin, care este o oetate, un mic castel" de Aramid5., !nail.

Una din cele mai neasteptate descoperiri ne face

s vedem printeun AlAtor Insi viata din Tara-Ro-

mftneasc6 si In deosebi din Bucure.ti In al fretlea sfert al secolului al XVI-lea.

D. Edmond Cleray a gsit la Montpellier un manuscript, provenit din familia de Thou, cuprinzand
cAlAtoria, care e In. general de o ImportantA deose-

195

bag., a unui Parisian, viitorul consilier de Parlament

om curios de a vedea lueruri noug, ager in a le

prinde i capabil de a le reda ea mult haz naiv,

Pierre Lescalopier, care a fgcut, numai pentru plg.-cerea lui, fdrd Insdremare diplomatica dintru Inceput,
fdr planuri pioase de pelerinagiu i far interes de
comert, drumul prin Venetia la Constantinopol (Voyage fait par moy, Pierre, Lescalopier, Parisien, l'an
1574, de Venise Constantinople"). Descrierea lui, cu

1/rgi reproducen, Intre care paginile care privesc pe

Romni, a apdrut In Revue d'histoire diplomatique"
din 1921.

La Constantinopol, ambasadorul Trances se gdndeste a-1 Intrelminta pe drumet In proiectul de cdsg.torie dintre Stefan Bthory, principele Ardealului,
-viitorul, in scurtui vreme, rege al Poloniet, i d-ra
de Chgleauneuf, din suita Ecaterinei de Medieis, pe
care, asigurd el, regele, Caro/ al IX-lea, obisnuia s'o

numeascd soil" a sa, 'de fapt, Renee de Rieulc,

o persoanla nu tocmai recomandabild, 'care a luat mai

t'arziu pe un Italian oarecare, grdbindu-se a-1 asasinal. Escalopier stiind latineste, ministrul regelui
cdutase a-1 Intrebuinta Intr'o tara ca Ardealul, in
care aceasta era limba curentd.
Dar mai era un scop:1 pe atunci influenta francesa
Undea a cuprinde Orientul. In Polonia fusese ales
rege Iienric, al doilea fiu al Ecaterinei de Medicis;
un represintant al regalitii francese se instalase la
Constantinopol, mide Apusul catolic Intreg era con-siderat ea o tara a Francilor eu un Imparat" franoes mai presus de toti ceilalti seTi de State. In Nordul
Rusiei negotul frances pdtrundea Indrgznet. Asupra
terilor noastre, In care era sa se aseze, peste cAtiva
M-lle de Chasteaneuf, l'une des fines de la Royne-Mere, que
le Roy nommoit sa cousine.

196

ani numai, ca DOMI1, un ocrotit al lui Henric ajuns

rege al Franciei, Petru Cercel, din Tara-Romdneasca.
unde visgtoril se gandiau la colonisgri de Frances! (I era cu neputintg. ca aceastg inlfiltrare, diploma-

tieg deocamdatg, s na aibg consecintele ei.

AAA Lescalopier avea i sarcina ca, In treacat.
sgi multdmeascg celor doi Voevozi pentru bineTacerile lor Tatg. de France.sii cari treeuserg. din Polonia
In Levant" si s caute i niste inele pierdute la Munteni de contele de Tavannes, Inteo cglAtorie asupra
cgreia n'avem stiri mai bogate2.
Pe mink trecLid In Polonia, algtorul, devenit acuma un agent al diplomatiei f ranoese, avea s duel
stiri lui Gilles de Noailles, senior de Lisle, care se
alla la Cracovia.
Asefel el e bine informat asupra situatiei In p`irtile
noastre. Stie cg., la ngvglirea lui Ioan-Vodg. ce! Cum-

plit In Tara-Romneascg, ca 60.000 de oameni,

ambasadorul frances stgruise pe lngg. atotputernicul
Vizir Mohammed Socoli pentru reasezarea In Scaun,

prin interventia militar turceasck supt conducerea

beglerbegului Rumeliei, a lui Alexandru-Vod cel
izgonit1. Aceasta pentru c Henric al Poloniei era In
conflict ea /oan, din intetirea vestitului aventurier
Albert Laski, ndemntorul i ajutatorul, apoi dusmanul lui Despot cel de o saing cu dilnsul, care Laski

nu voi numai s i se restituie Hotinul, usurpat'

1

N. forgo, Histoire des relatiOns entre la France et les Roll-

mains, Paris 1917.

2 Remercie ces deux VaYvodes de leurs bienfactz aux Franois
qui avoient pass de Pologne au Levant et une creance de quelques bagues voles en Walachie au sieur comte de Tavannes.

S Ce qu'il avoit fait et moyenn avec Mehemet-Bassa en faveur d'Alexandre, VaYvode de Valachie, chass par Juan le Molda re. auquel il avoit procur le secours du beillerbei de la Grce,
qui l'alloit restablir.

197

de Moldoveni, .,pretinznd cg. era In hotarele Moldovei

cg. Laski nu Tg.cuse omagiul". El se afla la Paris,

de mide, In legturg. cu planurile lui, bine cunoscute, de Domnie romneascg, feria pentru tronul
mantean 10.000 de galbeni crestere la tribut, pe
langg. darul In valoare de 200.000 alii, pentru Socoli
Incd trei Pasi 1. Cunostintile Parisianului merg

chiar asa de departe, Inct stie i /ocul unde, dup

lupta dintre loan i Alexandru, acesta se retrsese
cu 10-12.000 de oameni, asteptnd pe Turcii beglerbegului: schat Joane,stschte", satul Ionesti (?),
la Dungre, de sigur In raiaua Giurgiului, De altTel
la ambasadarul regal, episcopul d'Acqs, se presintasell solisi de la Alexan.dru, care voi sa-si rdsbune,
si de la loan Insusi, care dAdea explicatii: ambii
se artau gata s fie la Poartg. Intr'un an pentru a
se judeca acolo cearta dintre
Drumul 04 face spre Ardeal, unde negociatiile
pentru cgstoria francesg. urmau., Intre omul printului
se vorbia Turcilor, pentru a-i
agentul Trances
-cAstiga la proiect, de posibilitatea ameninttoare a
unei cstorli dintre Bthory si o Tatg. a Habsburgului

de pe tronul german, In tovrsia solilor acestei

teri.

Dungrea se trece pe la Rusciuc, cguruia i se d

numele romlnesc de: Rusi; trgul era locuit si de
Turci nu numai de Bulgari. Aici se Inseamng preturile

i echivalenta monetarg.; un cal cost dougzeci de

galbeni sau o mie de aspri, galbenul valornd cinci-

zecilaizeci de bucKti din mica moned de argint,

adesea falsificatg, a Turcilor.
La 6 Iunie Parisianul trece prin vad, unde e cerLe Walaque lay avoit usurpes, pretendant qu'ils (les chasteaux)
etoient dans les bornes de Walachie et que Laski ne luy en avoit
faict l'ho m age.

198

cetat ca s. se vadg dacg nu duce cu dnsul sclavi

cre*tini fugan. Afl pe malul stang un sat turcetc", ea multi Romani In el; din oetatea veche
Giurgiului
cgci nu poate fi vorba de altceva
afl numai un turn pdtrat, despre care i se spun lucruri din care Intelege cg pe acolo ar Ti fost Petru
Ermitul, pe vremea Intaii cruciate
FAr a descrie 1oca1itAti1e intermediare, Lescalopier

presintg. acuma Bucurestii de atund,

o adevdratg
pe vechea lui avezare
revelatie. Orasul e Intgrit,
din deal
ca trunchiuri inari de copac Irifipte
In pgmant, unul langg altul, si legate Intre ele pria
grinzi transversale, prinse de acele trunchri cu
Injghebgri lungi i mari de 'elan"; ulitile Sant acoperite i ele
Incg de atunci
cu trunchiuri de
cop ac" 1

In clipa cand se pregAtia marea loviturd turceascg

Impotrilva Moldovei, ande, In pustietatea seac de
la Roscanii, Ioan-Vod era sg fie vandut de boierii sgi

rupt de cgmile, Francesul dig pe Vod5.-Alexandru Intre boierii lui i Turcii ajutorului. Locuia In
cetate, acel chasteau ferm mire la ville" pe care
nu-1 putem aseza aiurea decat pe Ingltimea de la
Mihai-Vodg.

In trasurg domneascA cu cai Trumosi (coche bierr

attel) cglgtorul merge la Curte, ca scrisorile de acreditare, date din Constantinopol, precum si cu.
allele In care Vodg era rugat sg primeascg bine pe
Gilles de Noailles. In trecerea lui de la Poloni In.
Tura*, Alexandru rgspunde cg Intampinarea va Ti
Gros troncs d'arbres fichs en terre contre Pun l'autre et attachs ensemble avec des sollves de travets fiches auxdits troncs
avec de longues et grosses chevilles de bols ; le pav de la villa
est de troncs d'arbres.

199

ca a unui sol al regelui Franciet, caruia vrea sa-i

aduca servicii" (auquel Il vouloit servir").
Palatal e In paianta: cloisonnages de charpenterie remplis de torchis de boue et herbe hache
parmi". Cuprinde o sala mare cu covoare turoesti

cu sapaturi jur-Imprejur, la Inaltime de aproape

trei picioare, ca In caravanseraiuri."1. In Tata portii de Ihtrare sta Voda In jet (chaire). Boierii asteapta
In picioare la distan., precum i satargiii si c,ei cu

buzdugane (plusieurs arms de haches ou marteaux d'armes"); langa Damn sta numai un paj",
un copil de casa, care iea scrisorile si le ceteste
tare. Rgspunsul, aratat mai sus, Tu smut (le prince
me parloit en peu de parolles"). Un talmaciu latinesc, gasit cu greu, ajutase pe calator, care e recondus seara cu torte, la casa lui In oras, wide Voda,
care-i daduse si un mehmendar pe drum, trimesese

un bun bucatar.
Orasul, spune el, n'are nicio clddire cum se cade
(aucun beau bastiment"). Ar fi
ceia ce e fals
numai dou bisericisi acelea de lemn, dintre care
una saseasca: l'une a la grecque, rautre de luthriens". Casele sant acoperite cu tigle, cu indil sau
cu stuf.
Tara e pliha de roada. Locuitorii stint coloni romani
printr'un glissement de la lang,ue"
Romani: cezrx du pags se disent. vrags successeurs
des Romains, nomment leur parler romanecht,c'estd-dire -romain". Ei vorbesc o liinba pe jumatate ita-

liana, pe jumatate latina, dar amestecata cu grecu vorbe ciudate" (mesle de grec et de baragouin"). Sint ortodoc.st stricti, absolut contra Paceste

pe& Respeetul pentru Domni, e religios,

pomenese

Grande salle tapisse de Turquie, des reliefs tout autour

d'environ trois pieds de haut, ainsi qu'aux carvacerats.

200

In rugheiunt. Ospetele sant Imbielsugate, si se lidia.

phharul
aici dh, cel d'inthiu, cuvinte romdnesti:

pentru Dumnezeu, pour la sanitat de Dnazou",

pentru Vodd, pentru Sultan, pentru toti bunii erestini", pentru pace, pentru ai lor, cu urAri de

mantuire, shnhtate, drum bun si bun Intors, Implinire a dorintilor" (prires de bon salut, sant,
bon voyage et retour, accomplissement des dsirs").

In acest timp stau in picioare, tinand sus phharul,

cu gestul larg. La Curte Domnul insusi se aseazh
sigur la o mash mai Inalth, purtand cuca; boierii,
cu capul gol, i-ar fi shrutand picioarele.
Drumul 11 iea Lescalopier prin Popesti (Vopecht),

unde, Inteo cash de terani, era sh ardh Tavannes,

Domnul trimitandu-i pe hirurgul shu. Apoi se ajunge
la hotar, la Bran, de sigur: hotarul e insemnat prin-

te bard In latul drumului. Garnisona, straja, std

sus, Inteun castel.
In Ardeal, chldtorul aflh. Francesi, pe Blandrat",
Biandrate', Piemontes, care i se presinth de Bthory,
ca fiind Franois comme moy", pe Normand, care
negocia chshitoria, pe care o strich vestea c Hernie
a fugit din Polonia pentru a ocupa tronul frances,
vacant prin. moartea- Tratelui. Va veni Indath Gilles
de Noailles cu doi Poloni, in calea spre Dundre. Cu
localnicii se vorbeste en bon gros latin".
Din orase se pomenesc Milesvar", Sibiiul, cu ca-

sede zugrAvite pe din afarh", Deva

Alba-

Iulia Insh.si, bouri grand marchant et peupl comme

une ville". Ruinele antice 11 intereseazd, cum vor interesa mai apoi, pe vestitul Bongars.

De la acest chlhtor Trances, care era un diletant, un turist, trecem la altui, a chrui chldtorie are
un rost precis. E verba de unul dintru cei mai bu-

201

portanti oameni de stiintI din a doua jumg.tate a veacului al XVI-lea. Pentru Intgla oar avem a 'face cu
am om foarte invgtat care strgbate tara noastrl. Jacques
Bongars (1546-1612), acLmirabil cunoscgtor al antia stra'ns laolalt izvoare privitoare la
chittii

cruciate pe care le-a intitulat Gesta Dei per Francos" (IsprAvile lui Dumnezeu prin Francesi"), cuNntul care a rkmas pentru a fi amintit, de cate ori
este vorba de isprgvile Franoesilor, In timpuri mai
noi, prin Orient. Pe lang aceasta el culegea inscriptii. Ardealul pe acea vreme era cunoscut ca avand multe urme romane; s se mai adauge c aici
se asezaserd Iesuitii, oameni foarte culti, cari aveau
cunostint de ce s'a Tost gg.sit In acest domeniu
comu.nicau aceasta i In Apus, creandu-se astfel Arklealului o reputatie speiath.. Nimic mai natural deci
decat c Bongars a venit In pgrtile aoestea dup asemenea urme.
Descriptia de cglatorie a lui, pe care n'avea intenVa s'o publice, const din simple note, pgstrate intre
hartille ce se aflg. la Biblioteca din Berna. Publican.
Intiu Intr'o brosur germang a 'fost reprodusg. In
'vol. XI din colectia Hurmuzaki.
Santem In epoca lui Petru Cercel si a lud Mihnea
zis Turcul", la 1585.
Petru Cercel e fratele lui Mihai Viteazul, unul din
fratii lui, cci era si un altul care parta acelasi nume
de P6tra.scu ca si tatgl lor, Patrascu-cel-Bun; i se zicea PAtrascu 061 din Cipru. O famine foarte bine Ince
Zestratg., unii intr'un sens, altil.
fdcut Mihai; Pg.trascu din Cipru a scris o gramatick
pe care am ggsit-o, sant multi ani de
atunci, la Biblioteca regalg din Dresda, purtand chiar
in titlu 1nsemnarea acelui care a Tgcut-o. Cat des-

202

pre Petra Cercel, el a avut o viat foarte zvanturatL

Fusese o bucata de vreme In Damasc, cum spune
Insusi intr'o plange-re a lui, de pe la 1579, catre regele Franciei, pomenind de nenorocirile copilariei
tineretei lui. Reclama Inca de atunci dreptul de
mostenire la tronal muntean, cerand sprijinul regelui
Henric.
Dupd aceia a apucat drumul catre Apus. Unul din-

tre multii pretendenti cari apareau la Curtile occidentale, I:aprumutand bani i rugandu-se de un sprijin diplomatic. A Tost bine primit la Curtea acelui
rege Henric al III-lea, om inteligent, vioiu, elegant,
cam stricat, incunjurat de tineri cari aveau acekasi
calitati i defecte, vestitii mignons" cu cercelul la
o ureche, de unde i, pentru el, numele de Cereel".
Voevodul roman pribeag a stat o bueata de vreme
In preajma Suveranului trances, care i-a dat la
urma scrisori de recomandatie, cu care merge la Constantinopol, unde ambasadorul trances de G-ermigny
l-a sustinut, din ordin si din aplecare. Din nenorocire
n'aveau bani, nici ambasaderul, nici .pretendentul,

nu se gasia cine sa-i Imprumute, nici pe unul, nici

pe altul, i acolo lucrurile nu mergeau f6rx bani.
Cu toate aoestea Germigny continua staruintele sale,
In cele din urma, Petru ajunge Domn al Terii-Romanegti. Venind pe tron, s'a Ineunjurat si el de Ita--

lieni, de Francesi. A carmult asa doi, trei ani, nemultamind pe boieri prin partile rele ale guvernarii
lull, ea i prin ce se nemultarnesc oamenii mai usor,

adeca prin partile bune. In acest timp a cladit Curtea.

Domneasea de la Targoviste In stil apusean, a "mpgdobit biserica de acolo, a organisat o armata, a varsat
tunuri,din care otarama, cuvulturul i frumoasa inpastrata ca prin.
scriptie slavond, se poate vedea
minune', la Museul Militar din Bucures-ti. E, vadit,

203

un Tel de imitatie,fara ca modelul s fi existat Inaintea ochilor, dar din causa acelorasi curente occid,en-

tale, a lui Despot; numai cat ceia ce facuse strainul

In Moldova, facea, de data aceasta, In Munteniaz un

drept mostenitor, resultatul nefiind asa de catastrofal.

Cu toate aoestea Petru a trebuit sa paraseasca tronul muntean, refugiindu-se pe urma In Ardeal, Pradat, prins, a bast apoi Inchis In Maramurds, la Husty
de unde a scapat, lasandu-se cu o faille pe fereastra.
S'a dus din nou n Apus, unde fost primit ceva
mai rece decAt Inainte: a mers In Italia, adresand de
acolo scrisori desperate catre Franoesi, cari In:sa nu..
mai aveau aoeleasi dispositii 'fata de dansuL A stat
la Venetia un timp, cheltuind din larg
sistemul eel
mai obisnuit pentru a Ti crezut cineva bogat si a gasi
creditori, i de acolo, cu ajutorul Venetienilor, a
trecut la Constantinopol, reincepind uneltirile pentru
Domnie. Fiind Insa tot asa de sarac i fara sprijin

din partea vre-unei ambasade, Turcii, la un moment dat, l-au suit Intr'o luntre sparta i l-au
cat In apele Bosforului. AO a murit, pentru a rkminea neingropat In veci, fratele lui Mihai Viteazul.
Dupa pleca.rea lui Petra Ceroel s'a Imprastiat i lu-mea straina care-I Incunjurase un moment, toti oaspetii neobisnuiti cari lineau de persoana lui, Tluturi_

ce jucau In raza trecatoarei lui lumini. A revenit

Mihnea, fiul acelui Alexandru, despre care o marturie, citata lnainte, II arata ca aplecat catre catolicism;
din parte-i, Mihnea s'a Tacut Turc mai tarziu, dar a
luptat Impotriva lui Mihai. Viteazul, pentru tronul

muntean, rivnind s fie beglerbeg In partile acestea.

Pe vremea lui Bongars Insa, era un tanIr de doul-

204

zeci i cinci de ani, i amintirile lui Petru Cercel nu

se ImprIstiaser.
CAlatorul porneste vara din Brasov, cApAtand dupli

cerere scrisori i pasaport cltre Domnul muntean.

Mai avea scrisori de la unul dintre eel mai Insemnap represintanti ai Sasilor In momentul acela: Albert Huett din Sibiiu, care-i dl.duse i scrisori cltre
Mihn.ea-Vodl, pe care-1 cunostea In deosebi. Bongars

era IntovArdsit de un cAmdras al lui Vodl, care venise In Ardeal pentru cump6raturi, Guile1m Walter,
foarte probabil rudI cu alt Walter pe cared vom InIntalni pe vremea lui Mihai Viteazul, tradu.chnd cromica romAneast a LogdfAtnlui Tudose despre cei

ani de Dom.nie ai acestuia i dandu-i o

formA mai potrivit gustului oetitorilor din Apus.
La Brasov, Inainte de a pArAsi orasul, el porneneste
de balciul de Vineri i SmbAtA, care se tinea in ()raw" acesta.
Ni se spune el la aceI bAlciu se Intllniau negustori
din orasele noastre; i vin" ni spune el, si oameni din Muntenia si Moldova". Probabil cei din
Imprejurimi, i, pe lngl acestia, oaspeti Intampltori cari se glseau In oras : atatea Tamilii boieresti
refugiate, ambasadori, curieri.
Cum era balciul acesta din Brasov putem s tim,
de altfel, printr'o icoan care s'a plstrat si de pe care
43 copie se glseste la Academia Romnl, represintnd

pe aodla din Brasov In veacul al XVIII-lea, cu

Terminul de Mau" vine din ungureste, bucsii", care in_searnna pelerinagiu ; iar terminul corespunzAtor in Moldova, iarmaroc% din Jahrrparkt" al Sasilor; noi mai avem i alt termin InsA
pentru asemenea adunAri, i anume nedeie", care vine de la ,,ne-

,delia", ce Insearana slavoneste Duminice. Se mal intrebuinta

..cuvAntul tare in acelsi sens,

205

teni de ai nostri, Imbracati In costumele lor pitoIn acest cas purresti, cu calugari, preoti, boieri
land costumele epocei fanariote,
Cu negustori sasi;
tot Telul de lucruri sant expuse, de la icoanele i crucile pe care le vindeau monahii pana la produsele sa-

tenilor si la obiectele fabricate de Sasi, ca toatele

expuse In corturi sau, cum se mai zicea, satrel.
Fiindca Bongars trebuia sa paseasca Inteo tara cu.
totul necunoscuta, cu privire la care umblau tot felul

de legende uratedie wilde Walacher a dusmanilor

nostri din vremuri mai nouaera In mintea mullor

Mori, cu mai multa dreptate, si pe vremea aceia,

Bongars luase scrisori de la Sfatul Brasovului
i catre Marele-Vornic al Terii-Roma-

catreMihnea-Voda.

nesti, Dimitrie. In acelasi timp, fibula se cere o

carte de drum si de trecere" la Bran, el se Ingrijeste
sa aibd aceasta
Face drumul pe la Rasnov, una din cele mai vechi asezari din pal-tile acestea, Rosenau, al Sasilor
Indoiald n'a dat Rasnov, i trandafiri a.sa
de multi In partile acelea de munte nu se Intalnesc
ca la Cazalacul Bulgarilor; de altfel poate c gradi-

aria persana nu adusese Inca trandafirii, al caror

nume nu e romanesc, ci greoesc (treizeci de foi").
Calatorul af15. la Bran castelul, care oferia si un a-

da'post drumetilor. Se arata cum era pazit hotarul:

o parte din garnisona iesia dimineata, alta parte

seara pentru a strajui
eran doua schimburi. La
o leghe dincolo de (Bran e hotarul, Insemnat cu
cruce. $i, deci, pe langd crucile care se ridicau ca
sa

se Insemne local unde se savarsise o crima

sau se petrecuse un eveniment istoric, era si crucea

de hotar. In Moldova, adaugim, pentru hotarul mo7 SatrA", la Inceput, n'avea niciun sens tigSnesc ; acela dintredreg6toril Doamniei care ingrijia de corturi se Lhema Satrar.

206

huer futre sine, ca i pentru. hotarul terii, se in;

trebuinta nu crucea, ci asa-numitii boari, niste stane
ie piatrg, pe care, xnai bine sau mai rgu, era schitat
un bour, care se Tdcea une ori si din lemn; cnd era
vorba de o noug hotArnicie, se spunea c. s'au mutat
bourii".

Dupg oe s'a trecut granita, se face coborasul pe la

Piatra-lui-Craiu. Nu existau, fireste, soselole, pe care

Apusul Insusi le-a Intrebuintat abia in secolul al

XVIII-lea. Drumul era foarte greu. Trgsurile, care
pe vremea aceia se ziceau sau reidvane, cu un terrain slavon, sau cocii, termin unguresc-nemtesc (Kutschen"), sau hintae, cuvnt tot unguresc,trIsurile a-

cestea se coborau cu funiile, ca la mAngstirile

pe stin.cg din Tesalia, de la Meteore, sau la Muntele
Sinai.

Cu cargle se trece apoi Dmbovita, la vad. Drumul se Meca foarte incet din causa greutgtilor extra-

ordinare pe care le feria. O noapte o dormise cdlgtorul la Bran, o alta o va petrece intr'un sat pe Ialomita. Pe drum, Bongars vede cetatea lui NegruVodg, care se pomeneste si cu ocasia retragerii lui
Mihai Viteazul dupg lupta de la Ckluggreni.

Ne oprim pentru a spune, In ce priveste pe NegruVocig, cg vechea pgrere cum cg principatul muntean
ar fi fost Intemeiat de Radu-Negru-Vodg, este cu
totul gresitg ii foarte trzie. Radu se bucurg de laceastg favoare de a fi fost considerat ca Intemeietorul

principatului pentru cl a fost acel Inaintas al lui

Mircea care a contribuit esential la facerea mgnAstirli
Tismana i cginggrii cari ei au dat intgiele anale

muntene, cum cei din Putna au dat pe cele d'intgiu

ale Moldovei, au pomenit pe eel mai vechiu Domn pe
care-I stiau ei, flcandu-se o confusie futre Radu, clover

207

dit documentar Inainte de Mircea, si un Inchipuit

Radu din secolul al XIII-lea. In ce priveste pe Negru", e Neagu, Neagoe Basarab Insusi, care, tot
fiindca a fa.cut o mare manastire, cea de la Argmy
unde iari s'au scris, Tara. Indoiald, Annie, a trecut
In cantece ca i In legenda populara i In nomenclatura determinata de acestea. Cum In Moldova toate

lucrarile mai vechi, mai .frumoase, mal impunatoare erau puse In sama lui Stefan-cel-Mare, tot asa

aici ele se puneau In sama lui Negru sau NeaguNeagoe. La Inceput, pe la sfarsitul veacului al
XVI-lea, se zicea numai Negru-Voda: ideia unui Radu Negru e mult mai recentd.

Noaptea urmatoare, Bongars e gazduit la Targoviste. Cum era orasul atunci, se va vedea Indata din
calatoria Italianului Botero. Aici, la Targoviste, tineau ospatarie pentru strainii catolici, hind Indatoriti la aceasta prin datinile lor, asa cum se obisnuia
si la manastirile noastre, Franciscanii, de multa vreme asezati In ora i carora lumea li zicea barati",
de la euvantul unguresc care Inseamna frate" (slay.:
brat. Cf. Baratia, biserica catolica din Bucuresti). Aici

nu era, ca la Campulung, un stravechiu Cloaster"

ca al vechilor Cavaleri Teutoni, din care se pastreaza

Inc piatra de mormant a lui Laurentiu, conte de

Campulung" pe la 1300, ci Franciscanii unguri din
A.rdeal Intemeiasera o biserica mai modesta, deservita apoi de Italieni: am pomenit de Inralnirea calatorului italian dela Valle, la Inceputul acestui veac,
cu calugarii de aici.
Pe timpul lui Radu de la Afumati, marele luptatcrr

contra Turcilor, Argesul era un vechiu Scaun de

Domnie, Incunjurat de prestigiul trecutului, dar I)om-

nii stateau mai mult la Targoviste. Daca n'ar fi

fast asa, nu s'ar fi fault, pe vremea lui Neagoe si a

208

lui Rad, vechea Mitropolie de aid, clddire de toatl

frumuseta, pe care Leconte du Noily a gasit cu cale
s'o strice. RidicatA In veacul al XVI-lea, reparatA de
Br'aucoveanu, era Impodobit6. cu o multime de morminte; o ineununau mai multe turle deck once alt5.
bisericd din tot cuprinsul pg.mAntului romanesc; avea si un pridvor 'frumos, i Infatisarea ei de total
era cu adevArat grandioasa.
Celelalte biserici din TArgoviste, uncle frumoase
aci nu s'a resimtit i aici cutremurul eel mare de
la 1802, ddriimnd turnurile, i n'a fast nevoie
se inlocuiasc6 prin odioasele cutii de lemn Imbrkate in
tiniehea i spoite cu chinoros,care dateazA din secolul
al XVIII-lea si al XVIII-lea. Biserica domneasc este

singura mai veche, fiind anterioara chiar lui Petru

Cercel, care o refacu: a fost restaurat de Matei Basarab si pe urmA mAritg. de BrAncoveanu, iar o ultimA reparatie i-a dat, pe la 1790, uncle din picturile
Care se vAd azi.
Aceasta era Targovistea de atunci, Dup5. aeeia Bon-

gars merge la Bucuresti.

Continuandu-si drumul, din nou pe cursul
Franoesul ahinge acolo, uncle, spune el, este
Curtea.

Mutarea Capitalei aici, cu toate c in acest orAs residase Radu-cel-Frumos , child si cnd, i alti Domni

de la sffirsitul veacului al XV-lea, a trebuit sA se

fac din nou in veacul al XVI-lea, fiindca p5n5. la
Radu Paisie, pdnA la Mircea Ciobanul, cum am spus,

Domnii aveau legAturi stranse cu Ardealul si de aceia tindeau cAtre munte. Bucurestii, pe vremea lui
Bongars, erau deci hied o Capita15. nou. In deal, la
Radu-Vodl, se vedea bisericuta lui Alexandru-Vodg.,
care a fost prefAcut pe urni de Radu, fiul "lui
nea, despre care a fost vorba mai sus. Iar biserica

209

lui Bucur" e numai bolnita de 1ngropare a calugarilor de la Radu-Voda.

Partea cealalta a Bucurestilor era, cum am vazut,
cu totul noua. Curtea Veche fusese fcut abia de
urmasul lui Mircea, Petru-Voda, i fratil lui. Ea Insemna un punct lixat pe malul oelalt al raului.
Orasul era, de altTel, i dincolo foarte restrans. Pe la
1630 biseriea Slobozia se aTla In camp, si acolo s'a
dat o lupta 1ntre boierii pribegi i Leon-Voda, crucea din curte amintind tocmai de aceasta lupta i arltand locul unde au fost ingropati boierii i soldatii
elzuti In jurul lor.
A doua zi dupa sosirea la Bucuresti, Bongars se
presinta la Divan, si Domnul, care era Toarte iubitor de traini, daca n'ax Ti fost de altceva macar din
causa exemplului pe care-1 daduse Petru Cercel,

pune, prin talmaciul sat; 1ntrebarea, naiva, daca

nu consimte sa Intre In serviciul lui. Ni Inchipuim
ea Bongars n'avea niel pe departe asemenea intentii. In aoelasi timp Insa Tack sa-1 Intrebe un lucru pe
care bietul Invatat Trances 11 uitase cu desavarsire,

anume: ce peches aduce? Bongars nu era ambasadorul nimanui, el venia numai pentru stiinta sa privitoare la antichitate, si a trebuit sa declare ca nu aduce niciun eadou. N'a fost minio suparare: era o
intrebare obisnuita, o simpld datorie de buna-cuviinta.

In schhnb Domnul, cu toate ed nu primise nimic,

aeorda tainul, cad orine oaspete venia la Curtea Dom-

nului primia acest tain. Pentru. vremea aceasta, Iacob Paleologul, o ruda a Doamnei Ecaterina, mama
lui Mihnea, ni spune din ce se compunea tainul sau:
din pane, carne, ggini, vin, etc. Cuvantul tain"
este turcesc, dar Bizantinii aveau obiceiul sa pri-

measea astlel pe calatori, dueandu-i In asa-zisele

xenodochli, oteluri wide strainii aveau toata Intre-

210

tinerea, de si Apusenii se plangeau de putina hrand

ce cdpItau dupd obiceiul greoesc, oriental.
La 1-iu Iulie Postelnicul se InfAtiseazg. In casa unde

stglea Bongars si-i cerceteazd hdrtiile, care vor fi

traduse de Franciscanii din Bucuresti, prin urmare erau Franciscani si la Bucuresti si de Ragusani, atdt de influenti atunci, Inc:At, pe langl cei cari
tineau vama moldoveneascd In arena, unul din fratii

de' Marini Poli, loan, care era agent politic si supt

Mihai Viteazul, tinea pe Prepia, o nepoar a Doamnei
Ecaterina. i un Marsilies, Barthlemy Bertrandy, era

asezat In tara. Hai-tale acestea se restituie,

o nou audientd la Domn, ca unul ce nu era ambasador, Bongars pleac a doua zi, cu un pasaport redactat In slavoneste.
I se ofer si facilitAti de cdldtorie: va fi dus cu cardle domnesti, care plecau la Constantinopol cu tributul i ddrile
les carres dominesques
pentru
Turci, card acoperite cu stofe tari i pecetluite cu pecetea Vistieriei. Cdci banii nu se numdrau, ci se cantdriau dupd un vechiu o.biceiu rdsdritean,
Tatarii,
de exemplu, socotiau cu asa-numitele sommi, greutdti din anume metal. Ni s'a pdstrat si o chitant tur-

ceased pentru plata tributului pe vreme.a lui Petru-Vodd.

La cardle acestea domnesti 11 duce pe drumet un

Portar, del el avea grija cluzirii strginilor. Se

trece podul peste Arges, pe locul unde erau Mugrenii cci lupta lui Mihai s'a dat pe podul drumului mare, peste mlastinile Neajlovului, ca a lui
fan la podul drumului mare, pe Racovdt, dire Vasluiu. Se ajunge astfel la Giurgiu.
Aid-era Inc cetatea turoeascd pe care Mihai Viteazul i Sigismund Bthory
i inginerii toscani Intrebuintati cu acest prilej au Mat o descriere asupra

211

eAreia vom. reveni pe urmA., au cucerit-o la 1595.

La Rusciuc se trece plltind trei talen i la vam pentru a se continua cilldtoria, care nu ne mai intereseazd.

Acum, dupd calatoria aceasta a lui Bongars, cateva

-cuvinte despre cltorii englesi cari au fost tot pe

-vremea aceia la noi, caldtori ale clror descrieri ni
s'au p6strat Intr'o culegere de acte privitoare la drumurile f acule de Englesi In deosebite regiuni ale lu-

mii, a lui Hakluyt.

John Newberie, Inte la noi, In 1582, pe gurile
Dunaxii, pltind doua la trei coroane dregAtarului
turc. De la Isacce el trece la Reni, uncle aflI copii
cu cercei de aur, femei ca monede dc argint in cosite si cutite In brau,Tigani i Tiganoe. DupI ce
pomeneste de ieftinatatea pestclui, el InfatiseazI mai

departe calea lui pe Prut, prin Falciiu la Tutora,

apoi la Iasi, ande vamesul Nicolae Nevridi lua 24
de aspri pe vite i 5 lei, 10 aspri pe butea de vin.
aici se Inseanin Curtea ca Imprejmuirea
spanzuratoarea. In fatd, pe deal,
gard, helesteul i
m6ndstirea Socolei1.

Avem apoi doug. Insemnri privitoare la drumul

pi-in Moldova al lui John, Austell si Iacob Manucchio.

Iat ordinul pe care-1 primeste Domnul din partea

Turcilor ca s dea ospitalitate callorilor englesi In

1586f

tu, care esti Domn al Moldovei (al MunV. 1orga, Histoire des relations anglo-roumaines, Iasi 1917,

pp. 8-9; cf. Beza, Papers on the roumanian people and liteJohn Smith, supt
rature, Londra, Macbride, 1920, pp. 22-3.
Movilesti, d numal stirl de lupt ca ale lui Joppecourt; cf. lorga,
v. c., pp. 23-4; Beza, o. c., p. 23. V. sl Lithgow, in Iorga o. c.,
pp. 33-4; Studii fi documente, XXIII, pp. 459-63.

212

teniei), ci alti Merl ai nostri cari stdpanitii i locuiti pe calea pe care se treoe de obiceiu In Moldova (Muntenia), cd. ambasadorul
pe
vremea aceia Incepused Inthile kgdturi urmate Intre Anglia i Poartd i, dupd primul ambasador,
care a apdrut mai scurtd vreme, Harebone, de carevom verbi Indatd, a venit altul, Eduard Barton., care
a avut legdturi Toarte strnse cu Moldova, Intodrdsit fiind In afaceri cu anumiti Evrei prefdcuti In supusi englesi, el Insusi finant'and la Poartd. pe AronVodd, contemporanul lui Mihai Viteazul, i negociind
cu acesta pentru pacea Cu Sultanul, trimetnd doi

nobili englesi cari voiesc sd piece In Anglia, pe

Henry Austel si Giacomo de Manucchio, a c,erut de
la Indltimea Noastrd scrisori de liberd treoere pria

stdpanirile noastre, cu o slugd pe ldngd. ei. De aceia v cldm cu strdnsoare voud i tuturor dregAtorilor

nostri celorlalti pe la cari vor trece ca, primind aceastd porand a noastrd, s aveti deosebit griji
sd Inapt sama sd Tie Ingrijiti acesti cAldtori ca ospitalitate In aoest drum al lor, pe bani dndu-li provisii pentru ei ci caii lor, asa Incdt s n'aibd de ce-

se plfinge pe urind de voi. Dad., din Intmplare,.

ar veni In vre-un loe uncle ar trebui sd se teamd pentru persoana sau averea lor, sd. te IngrijesLi ca ei

sd fie pdziti de oamenii vostri, i sd meargd cu ei

prin toate locurile de blnuialdiavand tovards'i destuil

Ci sd bagati bine de samd ca ei sl nu dud din

tara noastrd vre unul din caii ce pot In de folos"

caii erau opriti la export si de Domnii oei ve-chi

si de Turci, ca o contrabandd de rdzboiu. A.soultati porunca noastrd ci dati crezare peoetii noastre."
Cltoril merg, la 1586, de la Varna la Isaooea.
am Intrat-In Isaocea"
orasul se cherna In vechile
izvoare, nu cu numele aoesta, care poate i romd-

213

nesc si vechiu, In legaturd cu un stapanitor din veacul al XL-lea care se. cherna asa; terminul slav era O-

blucita , si am Intrat In tara Moldovei, unde sant

erestini, supusi Turcilor." Dup aoeia apuca o cale
cu totul neobisnuita: de-a lungul Prutului, mergand
pe la Falciiu,
un targusor cu oarecare importanta.
Vor Ti trecut 0 pe langa Hui, cu biserica lui Stefan-cel-Mare, pe Draslavat, In fata satului de catolici Cornil I-.

Calatorii se urca apoi la Prut In sus, ajung la Iasi,

caruia-i zie: -Capitala Moldovei"
cdlatorul polon

cu cativa ani inainte zicea numai una din capitale". Si se adauge: unde Petru-Voda, Donmul acestei ten, 10 are resedinta, 0 de la care am primit
mare curtenie, ca si de la boierii Curta sale". Li se
dau pazitori, fara plata., de sigur, si tain, intocmai
ca lui Bongars, dincolo.
Ei se lidic apoi pe Unja Prutului pana la Stefanesti i merg la Hotin, apoi la Camenita.
Avem acum i calatoria, aratata printr'un pasaport din 15 Mart 1579, a lui Gulielm Harebone, arabasadorul engles chiar, prin aceiasi Moldoira.

Un privilegiu de comert din 25 August 1588 a-cordat ambasadoruluil e cunoscut ca tratatul" cu

Petru Sehiopul. Tiparit In Uricariur lui Codrescu,
IV, i aiurea, el ni-a servit, pe o vreme cand
se discuta dac tenle noastre au fost provincii turcesti sau ba, daca aveam autonomie sau ba, daca ni

era sau ba Ingaduit dreptul de a Incheia tratate,

In timpul Congresului de la Paris, care botara asupra soartei noastre.
StrAmosul e un Husul; nu poate fi vorba de Husiti, cari nu se

dovedesc a se fi chemat asa. Episcopia era sl se intemeleze

curAnd.

214

Harebone Insusi s,crie asa despre una din cltoriile

lui: Am ajuns (,cu patruzeci de persoane), la 4

Septembre 1585 In Moldova. Dup. porunca Sultanului am lost primit foarte curtenitor, de Petru,
Domnul erii, Gre,c de religie"1. Dupd aceia spune

d. a trecut In Polonia, fr s dea alte amnunte.

De alminteri si altd dat a trecut Harebone pe la
noi, Tiindcl ambasadorul imperial spune la 22 lulie 1581 cd Gulielm Englesul" a plecat prin Moldova si Polonia la Danzig si apoi In Anglia: legatura Danzig-Constantinopol se Moca pe vremea aceia
pe aici.

La 1587 niste Ardeleni strbAteau Moldova mergand de la Sigismund Bthory, printul lor, In
unde, murind regele Stefan din aceiasi familie,
o moste.nire Oxea cd s'ar putea deschide pentru
ambitios care stpnia In Arde-al 2.

De la Brasov se trec greu muntii spre Oituz: trebuie ca toti s ajute la ridicatul crutelor, solii singuri, cu cancelariul Wolfgang Kovacsczy In frunte,
rmaind clri. Prin noapte adnc se strbat la lumina faclelor, pdurile de la hotar, foarte dese: un
r'u iute curge alturi cu zgomot printre foarte Inalte
stnci. Te-ate ncazurile acestea sAnt Inftisate foarte
pitoresc In latina diacului anonim. Se doarme dup6
putint, frd hran, In mijlocul noroaielor.si In pis-

catul tintarilor. Pe, la straja ungureasa, impotriva

Moldovenilor s't a Tatarilor, se ajunge la Trotus, unde
asteapt mehmendarii cu obisnuitul tain.
' V Hurmuzaki, 111, p. 122, No, 107; XI, la locurile arAtate in
tablA. Cf. Iorga, in Melanges Bemont, In Relations anglo-roumains i In Istoria Comerfului, L
2 Hodoeporicon itineris transsylvanici, moldavici, etc., Wiftenberg, 1587; In articolul d-lul Motogna din Revista isioricd, XI,
p. 15 I urm. Cf. si no. 4-5 urmAtor.

215

Aici autorul, loan Deczy, se crede dator cu notite

arheologice cu privire la sensul cuvantului de Valahie", care nu vine de la Flaccus, ci de la cuvantul
german pentru Italieni: in adevAr aici se vorbeste
o limb latinA, de si foarte stricatA. Tara bogatA,
bunA de cultura vitei, dar sArAcitA de tirania Domnilor, pe cari storcandu-i Turcii, i ei store pe supusi.
Cale mai bunA 00. la Bacau, unde se trece gren
Bistrita, unul din foarte frumoasele rauri ale terii.
Romanul e pe foarte limpedea" MoldovA., ai cArii
afluenti sant presintati in desordine (e si Oltul, Argesul! ; aici sant i negustori turci. Se ajunge la satul Aracele", unde a fost odatA i popasul regelui
$tefan. La Suceava, foarte frumos" palatul; i cetate
distrusA: se amintesc Domnii de la $tefan-cel-Mare
la Despot, la Ioan-VodA cel nou, cu atat de tragicul
sfarsit", la PotcoavA cel tdiat la Liov.

Prutul e trecut la Forum Amans" (?) i de aici

incepe pustiul Tatarilor i Cazacilor. Cancelariul
Gaspar Kornis, care era sA fie dregAtorul lui Mihai
Viteazul in Ardeal, pun cinci terani sA condueA ambasada prin locurile acelea prfmejdioase.

O alta povestire, de Gyulaffy Lestr, mentioneaa

la Suceava peirea lui Despot, inseamnI treoerea pe la

Siretiu, langI raid revArsat, oprirea la CernAutul

plin de Rusi, uncle se iea ca vanal peste 100.000 de
florini pe an: la acel targ al Rusaliilor vede ducandu-se 30.000 de vitei in pret de 80.000 de florini1.

SA mai addugim incl un lucru: navigatia. Pe Nistru i atunci umblau. luntri. La un moment dat a
lost chiar un plan, pe care-I gAsesc foarte interesant, de a faoe Nistrul navigabil. Planul de a face
Dupa Monumenta Hungariae Historica, clasa 11, XXXI, p.
20, acelasi, In aceiasi revista, XI, pp. 96-7,

216

navigabil Oltul e de-abia din secolul al XVIII-lea,

administratia imperiaIA. din Ardeal gAndindu-se la ac,easta. Dar planul pentru Nistru e !neg. din 1568, fd-

cut de un Florentin, care cerea in schimb numai sA

i se acorde, dup aceast lucrare, scutire,a pe opt

ani a mIrfurilor lui. El e pomenit intr'un izvor,

descrierea Poloniei i p'rtilor vecine de abatele italian Ruggiero'.

' In Iorga, Aete fragmente, 1, 1.

XIV.

Vin altitor italian inainte de Mihai Viteazul:

Botero.
Niciunul din edlAtorii pe cari i-am infAtisat On
aciun nu era alAtor de profesie; de data aceasta venim la cel ea aceast5. calitate: Italianul Giovanni Botero1, abate a/ mgnAstirii San-Michele in Chiusa, Iesuit, secretar al lui Borromeo, si In aceasa calitate
trimis la Paris; mort la Turin la 1617. El a intrebuIntat cea mai mare parte din viata lui anume pentru
alAtorii, de pe urma cArora a strans o multime de informatii foarte pretioase, avnd doar singurul pkat
c nu se poate fixa data exactA cAnd cutare sau cutare din tiri au fost strftnse. Opera Amalie mai mult
ceia ce Italienii numiau relazioni", rapoarte ca acelea
pe care le fAceau bailii venetieni de la Constantinopol.

Dar dintr'Insa putem culege si 15muriri de mare im-

portantl cu privire la starea terilor noastre pe la

1580-90.

Botero, care cuno$ea bine tenle noastre fArl s putie cg. Moldovenii snt
numiti de Turci: Carabogdani,
Turcii avand obiceiul de a numi fiecare tail dup ace]. sapdnitor pe
care-1 cunosteau lntgiu.; de exemplu parte din Gretem stabili cAnd a fost pe aici,

cia continental se cherna k ddnsii provincia lui

i Mai multe editii.

218

Carol, Car1-111; Dobrogea, dupd Dabrotici care ia

stdpanit pe aici, Dobrugi-Ill. In. casul aoesta, deci,

Moldova e dupd Bogdan Orbul, presupusul Inchindtor al terii, san poate dupd Bogdan Intemeietorul,

iar numele de cara, negru", pe care cdlAtorul se

trudeste sd-1 explice dupd coloarea Intunecatd a granelor moldovenesti 1, fiind In legdturd cu designatia
turanied, dupd coloare, a punctelor cardinale 2.
Definind Basarabia In sensul cel drept
Basara-

bia este de-asupra Mdrii, unde e Cetatea-Albd",

se descrie MoIdova Intreagd astfa: Moldova este o
tara seasd si roditoare, dar rdu tinutd", mal tenuta"
bund tara, rea tocmeald",spune proverbul ;
care lucreazd aici cat vrea, asa e de mare multimea
terenurilor s'i rdrimea locuitorilor, cari, pe langd
aceasta, sant si lenesi si se bucur. de lenea lor."
i aiurea el spune cd locuitorii sant betivi si lenesi,
trdind In case acoperite cu stuf.
De sigur explicatia acestei critice sociale trebuie edil-

tatd In aliceva decat in Pldcerea pe care o simt

oamenii de a fi lenesi. Acel care simte pldcerea de a
fi lene este fdrd Indoiald bolnav, fiindcd actiunea

Insdsi a vietii produce pldcere si munca pentru

omul sdnAtos este un vesnic izvor de mu/tdmire.
Pentru secolul al XVII-lea aceastd lene" are Insd
o explicatie, care nu este cea de acum, a stoarcerii
puterilor, intretinute cu o bran miserabill, prin sfor-

Orne aliase ale scurtei perioade agricole si fdrd

Indemnul pe care-1 dd posibilitatea progresului eco-

nomic. Pe atunci nu era inca principala conditie a

' Perche fa il formento nero.
2 Cf. suburbiile numite dupa color la Constantinopol ce si la
Bucuresti si deosebirea Persanilor turcomani dupai oaia alba" oil
,,oaia neagrau .De asemenea Rusia Alba, Rusia Rosie, Rusia Neagra,

nume ramase dela impartirea teritoriilor rusesti de catre Tatari.

219

une munci ordonate, care este valoarea economief

pAstrate In formA de capital: tara abia incepuse sl_
aibg. legAturi care sA-i cearA bani. Banul nostru prin-

de a fi cerut pe la anul 1570-80, cAnd tributul trebuia sd-1 plAtim Turcilor in monedd, si din acest
fapt a resultat serbia teranului, care nu dispunea de
bani, oricAt de bogat ar fi, fost In lucruri. CumpArAturile zilnice s'au fAcut abusiv. Acesta a fost un abus

asamAnAtor cu ceia ce s'ar intampla cu o familie

foarte Waal ce ar vinde pe un pret de nimic singurului cumpdrator posibil cine stie ce juvaier ve-

chiu pentru c trebuie, a doua zi, sA rdspundA

unei nevoi care nu poate fi zAbovitA. Pe de altA
parte, caracterul pantehnic al teranului nostru, destoinicia lui In a face bate cele ce-i sa.nt de nevoie
era mult mai insemnat pe vremea aceia decdt acum. Mestesugarii strAini erau putini, iar, ifarA de
dnsii, pe Ung boieri, pe lang mAnAstiri i episeopli, lucrau doar mesterii tigani robi, cari nu serviau deck pe stApAnii lor.
La l'Arg nu se gAsia mai nianic, cAci targurile,
forma caracteristia. Moldovei, dateazA de pe la 183040. SA se mai adauge faptul cA atunci femeia era li-

bel-A de munca la amp: se zioea rumn" in TaraRomaneascd si vecin" In Moldova teranului neliber,
dar niciodatA nu se zicea vecinA" in sens die femeie
neliberA, si o s'ingurA datd am gAsit cuvntul rumanA", din gresealA. Cnd se vindeau mosiile, se
insemnau bArbatii indatoriti la muna,niciodatA insA_
femeile: sistemul acesta de a robi femeia la munca
ogorului, care a adus i degenerarea populatiei, e

o croare economic si un act de barbarie socialA

pe care epocele mai vechi nu le-au cunoscut. ToatA
arta noastr populard, asa de strAlucitA, n'ar fi e-

220

mistat dac femeia ar fi muncit de-avalma cu bgxbatul

la camp.

Iati deci explicatia desfg.tgrii In lene" de care

-vorbeste Botero, care-si Inchipuie cg. terile noastre e-

xau cam ca Lombardia sau alt Tinut fericit al Italiei sale, In care serbia nu era cunascut si teranii
Jibed aveau ogorul lor, iar orase Infloritoare stAteau

langl sate, asa Meat omul avea si plgeere si avantagiu In a munci, strangftnd capital si putandu-si
procura plgeeri ale vietii pe care ai nostri 'Ad nu
le blnuiau.
Botero, care a cunoscut tara mai bine In pArtile
basarabene, spune a.' lipsiau codrii si focul se fg.oea din stuppi, toupes", de fapt: tilzdc, ca In Dobrogea si ca In miele pgrti din Basarabia pdn azi,
supt influenta si a Tatarilor, cari obisnuiesc Inc aoest fel de a se Incllzi. Din potrivg In Moldova
dintre Prut si Carpati ca si In Muntenia, erau nenumIrate pgdurile 0 codrii, asezlrile sg.testi gl-sindu-se de-a lungul rfturilor, In lunci, sau In poieni,
de unde numg.rul mare de localitAti al clror nume e

IntovIrgsit de cuvantul poiang.": Poiana Tapului,

etc.

In ce priveste izvorul de bogAtie al vitelor, se

spume c ele slut In numIr foarte mare, de se scot
foarte multe si pentru terile vecine, cum s'a vg.zut
-si din expunerea lui Graziani.
Pentru Intgia oarg. Insl la Bongars si la Botero se
pomeneste despre saline, cu drobul ca marmura
.surI", despre minele de la noi, care n'au fost autate cum trebuie din causa Igeomiei Turcilor ; ba

chiar, mult mai tarziu, o propunere de a se exploata minele noastre venind de la Rusi prin faixnosul Trandifilov, pe la. 1840, din aoeiasi temere
s'a refusat, ca fiind oferta unor strgini primejdiosi.

221

Totusi cAldtorul adauge cA se gAseste aur In rAuri,

de si min.ele de aur i de argint nu se cautA din

acea pricinA a Turcilor. Pentru culegerea aurului
din rAu se Intrebuintau anumite categorii de Tigani:
aurari, zlAtari, superbori lingurarilor, cari lucrau lemnul, i altor categorii tigAnesti: In legAturA cu mlnAstirea mai ales, se spAla astfel a urul din rAuri,
din Olt, am- care venia din Ardeal, din minele ex-

ploatate continuu. Se vorbeste si de ceara" minerall de lAngA TArgsor, un fel de pAcurA", servid la f aced-ea lumAnA.rilor. SA nu uitAm pomenirea

marii bogAtii de miere si de cearA.

Vislieria lua o dijmA de la toate produsele: de la

oi, gostina, de la porci tot asa; de la vitele albe

mai tArziu s'a luat vIcAritu4 pe vremea lui Brancoyearn', care IndrAzni, la Munteni, s se atingUde aceastA boggle a boierilor. De la albine se crulegea
clbinritzil,i. Botero ne asigurA cA se /uau din acest
venit 100.000 de semi pe an numai de Domnie. Mierea aoeasta din Moldova se expedia prin Italia IncA

de pe vremea lui Alexandru LApusneanu, care a

Intrat In discuii formale cu negustori italieni, Florentini i Venetieni, pentru exportul de vite alte
produse moldovenesti (1560)1. La Venetia se trimetea i earl, asa Incat frumoasele peoeti venetiene i lumAnArile care au ars, fAr sA afume mosaicele i picturile nepretuite, In splandidele biserioi din aoest oras erau datorite sporului harnioelor
albine moldovenesti. In general, spune Botero, dijmele-

produc, la un loc, Vistieriei un venit de douA milioane de scuzi, oeia ce era enorm pentru vremea aceia.

In Moldova Ant cincisprezece orase, iar In Muntenia, mai putine: Targovistea, unde lbcuieste DomT lorga, Istoria comerfulai, ed. II, pp. 191-2.

222

nul, era Incunjuratd, cum este si acuma o curte terdneascd, eu gardul de rdchitd bdtut une ori i ca lut,
eu o lmprejmuire de palisade umplutd cu pdindnt;
ziddria, din care se vdd rdmdsite l astdzi, dateazd

am spus-o-- numai de pe vremea lui Matei Basarab.

Orasul avea, dupd alt izvorl, o mie de case romanesti, i sdsesti abia doudzeci i doua; capela SI.
Francisc era in ruine ; la SI. Martin servia un preot,
luteran.
Se. mai vorbeste acolo si de Cmpulung. cu noud

sute de case (patruz,eci i noud sdsesti), de Ramnic, unde se mai all catolici In doudzeci de case,
de Brdila, de Thrgsor, Tarsor, care a avut oarecare
importantd odinioard, fiintand ca oras Inc din secolul al XV-lea, cnd a fost omordt acolo un Domn,
Vladislav, dacd nu Vlad Dracul i fiul sdu, iar bi&erica mal veche In Thrsor e numal din veacul al
XVII-lea.

Ca situatie Ronda., In ea priveste legAturile cu

Turcii, Botero conitatd. cd Domnii Moldovei datoresc

ajutor Turcilor. Aceasta ne face a veni la originea

si caracterul acestor reign.
Ele eran Inca ale unui vasal, fiindcd. Turcii se deprin.seser Cu un anume sistem feudal pe care-I gdsiserd la Intrarea In Peninsula Balcanicd, formand
un element de cdpetenie In Statul sarbesc si In cel
bulgAresc. Astf el eram datori sd. servim, afar de

tribut, de peschesul care era trimes suzeranului,

de daruri cdtre cei puternici la Poartd, ca un element
de politetd, de omenie, L furnituri de rdzboiu: Lemne, grane, catarge i allele. Asa IncAt datoria pe
1 Hurmuzald, III, pp. 94-5.

223

care o aveau pe urma tenle noastre de a da anumite provisii la Poarta In mod normal, pe pret fix,
mult inferior valorii lucrurilor vandute, este In le-

gatura cu Indatorirea primitiva a furniturilor de

razboiu. Tot aa salahorii eari se cereau pentru
cetati erau iarai o consecinta a obligatiei noastre
de a ajuta In razboiu pe Imparatul" pagan, caci
a fost un timp cand ni se cerea i un ajutor minumai cat foarte rapede s'au Inlocuit contingentele de osta0 cu aeeasta salahorie care a fost
o desonoare pentru tenle noastre.

Ca un adaus la aeeste Indatoriri am vAzut ca

Turcii Impiedecau exportul cailor, pe cari-i reservau pentru oastea lor, Intru cat nu mai erau Intrebuintati de Domn pentru nevoile militare. Vorbind

de cal, Botero spune ca aeetia sant de o putere i o rasuflare neobosite. E vorba de caii
runti, rasa de stepa, Intrebuintati qi de Cazaci,
lutii cuminti i rabdurii, pe cari In timpuri mai noi
i-am despretuit aa de mult, fara sa ne gandim ea
sant singurul fel adaptabil Imprejurdrilor de clima
conditiilor

In care traiete

cea mai mare

parte a populatiei noastre. Atatea Incercari facute

Cu animalele de aiurea n'au reu0t. Pe eand In secolul al XVIII-lea boierii tiau sd creasca aceti cai
indigeni din cari se facea remonta austriacl, danesa, prusiana
cel d'intaiu consul al Prusiei pe care 1-am avu.t, pe la 1780, un dasedl nemtesc, anume Knig, fusese instalat In randul Intaiu pentru aeeasta remonta.
*1

Armata terilor noastre exista Inca. Aoest izvor ni

sp-une ea Moldova dadea 3.000 de archebusieri, adeca pucai (puc1", In timpurile vechi Insemna
tun, de i Intr'o tradueere din ungurete am gdsit

224

cuvntul tun", la inceput: tunet, in intelesul

astAzi al lui; sineat era atunci puKa; pare a. In
Ardeal a inceput intgiu s se intrebuinteze, deci,
tun").
CAldreti se puteau strAnge 25.000, iar in Muntenia
numai 10.000, pe lang cari, in degenerarea militard

a acestui principat, pedestra0 snt numai o

De aceia Moldova a fost In stare s mai dea Mcg. o.
armatd lui Ioan-Vocld-cel-Cumplit, pe and In Tara-

Romaneasa, atunci and a trebuit ca Miliai Viteazul s se ridiee Impotriva Turcilor, el s'a vg.zut
silit sii faa o armatd, nu cu elemente indigene,
ci ca elemente pldtite, ceia ce era sd-1 duel la catastrofd, ca pe unul care n'avea bani i tara nu
era capitalistd ea s aibd.' de tmde-i lua: sistem
militar capitalist, deci, Inteo tara care nu cunotea capitalul.

Inteun alt pasagiu

Mudd. Botero revine de
mai multe ori asupra lucrurilor pe care le spunese aratd a Moldova putuse da i Ong. la 50.000
de cal, dar numgrul sazuse din causa prddciunilor

cumplite pe care le suferise, In a doua jumg.tate

a secolului al XVI-lea, supt loan-Vodd i dupd
sul, din causa ndvAlirii Cazacitor sprijinitori ai pre-

tendentilor la Domnie, ai domniprilor", 0 a Tatarilor cari-i combdtedu.

Tara aoeasta", spune Botero, avea bielug de

toate, acum rdzboiul a pustiit-o aproape."
Alte izvoare contemporane vorbesc pentru Moldova

de 15.000 de aldreti: boierii purtau platoe de zale,

teranii aveau suliti j scuturi. Printr'o descriere din

a doua jumdtate a secolului al XVII-lea 0im cd

sulitile 0 le fdeeau teranii, din pari cu vArful ars
In roc. Supt Toma erau 50.000 de aldri. O socoteald a lui Despot, fAcut de el insu0, cuprinde

225

40.000 de pedestrasi si 50-60.000 aldri. Iar Ruggiero,

acel care vorbeste de planul Florentinului de a

face Nistrul navigabil, noteazd 50.000 de caldri, Intru

cgtva asImandlori cu ai Tureilor, cu putinc arme,

arce
mostenire de la Tatari, ca in vechea lupt
de la Pos-ada a Muntenilor lui Vodd-Basarab contra

Ung,urilor regelui Carol-Robert, lupt care e Inatisatd In Chronicort pictum al regalitdtii maghiarel.
Giovanni de' Marini Poli, Ragusan amestecat
arendarea veniturilor ambelor principate i inrudit prin sotia sa cu dinastia Munteniei, socotia
Moldova avea 23.000 de ostasi, dar el e partial pen-

tru principahil unde-si avea rosturi and spune

In Muntenia erau 35.000.

Bolero cunoaste
Ionia,

legdturile Romnilor cu Po-

chiar cele vechi, cici citeazd tratatele din

1103 si 1432, addugind cil vechile relatii sllibiserd

putin: Polonii n'au sprijinit pe Ioan-Vodg. cel Cumplit,

In ajutorul cdruia au alergat Cazacii, fiindcg. acest

cumplit" Domn inlocuise pe Bogdan cel Tandr,

fiul lui Alexandru Ldpusneanu, care-si muuiitase surorile cu Poloni, inainte de a o face Ieremia Movild
Cu fetele lui, i petrecea In lumea polong, pierzandu-si

chiar tronul pentru cd trecuse peste Nistru la o

nuntd, i prietenii lui poloni au incercat

restituie

Domnie prin expeditia, interesantd, pe care o

deserie in deosebi Polonul Lasicki2

In ce priveste, in sfarsit, firea poporului nostru

1

Reproducere

i In editii mai 1. echi din a mea Istorie a Ro-

mdnilor pentru scoli. Cf. legenda arcasilor cari Cu sdgeata lor fixeazd locul unde va fi mAndstirea de la Putna.
Paprocki, apoi Gorecki povestesc luptele lui loan si ale Caza-

citar cu Turd.

226

legaturile cu Domnia, iata ce Inthlnim la contem-

porani: Este un popor supus apdsarii, si din causa

aceasta e de ajuns sa vada c .vine cineva cu aieve
dusmanoase ca sa se retraga Inaintea lui". Iar un nobil ungur, Forgch, care ctmostea foarte bine Moldova, de prin anii 1560-70, si care a descris luptele
Moldovei de pe vremea aceasta, are m-matoarele cu-

vinte de ura: Asa de cruzi skit barbaril acestia,

Incht ucid pe Domni f Ara cel mai mic motiv, si tot
asa fac supusii MO. de Domn. De aceia nimeni n'a
putut stapni multa vreme. Stralucirea familiilor nu
se poate astepta acolo. Caci une (xi se nimicesc fa-

milii Intregi flra niciun cuvnt, adesea pentru a

li lua banii sau averile."
Intorchndu-ne acum la Botero, iata ce spune el:
Tamil numesc pe Donmul muntean. In Moldova
tara a peistrat mai tdrziu dreptul de a numi Domnul.

Aceasta alegere a Domnilor, de tara, era o realitate. S totwi o alta realitate sant masurile de mazilie pe care Turcii au putut sa le ieie, de la un
timp, fall de Domnii nostri. Jata explicatia. La
Inceput, cum am spus, ei se alegeau de tara, care
se strangea Intr'un anume loe i aclama pe Voda

cel nou. Casuri de acestea le IntAlnim Inca din

vremi foarte departate, de exempla chnd tefancel-Mare a luat tronul Moldovei i lumea statea la

Direptate", adeca la locul de executii, pentru a

declara ca voieste pe Invingatorul de la Orbic
Doljesti. Obiceiul s'a pastrat pana thrziu: astfel la
moartea lui Matei Basarab a fost aclamat In felul acesta urmasul lui, Constantin Carnul. Cand a murit
In sfArsit

erban Cantacuzino, la 1688, Brancoveanu

a fost ales, In conditii pe care le stim foarte bine,

de tara.

227

Turca n'aveau dreptul de interventie prin obioeiu

caci asa-zisele tratate cu ei au
frist fabricate de noi, In seoolul al XVIII-lea: de boierii nostri, ca si arate Tatd de Rusi cil avem
,drepturi pe care ei trebuie sil le confirme. Domnul
li datora insa o bullil aciministratie; i se cerca amune
,,sa erute raiaua Saltanului". Sultanul era ciobanul:
el singur tundea oile. Daca se iscau plangeri, natural ca. ,Imparatur le judeca. Acesta neputand s'A
-vie la Bucuresti sau la Iasi, Domnul era rugat sil se

ori prin tratate,

presinte la Poarta pentru a se indreptati. Asa era

sdatoria. Dar mai era un cas: cand se schimba Sultanul ca i cand Domnul era ales de tara, se cuvenia ca el sil se Inzatiseze Sultanului i, (lupa
asiatic, oriental, sa-i sarute poala hainei. Cand
Domnul se presinta la Poarta din causa unei pari,
pe dreptate sau ba, Turcii cantariau motivele de o

parte si de alta, inteo cumpana deprinsa a primi

atunci, daca. Domnul era condamnat, i se
lua tronuf pentru ca abusase de situatia lui. Dar trebuia, indata, un alt Donan, si, In acest cas, cela ce
s'a facut de obiceiu Inaintea unei ten i se fcea la
Constantinopol inainte represintantilor terii, a agentilor, a capuchehaielelor, lnaintea boierilor pribegi,
In fata acelora cari presintasera para. Candidatul la
tron Isi arata semnul, tainicul semn imprimat, inain.aur,

i,

tea marturilor, la nasterea unui copil nelegitim. Semnul se verifica: pe basa tmei operatiuni de acest fel

era sil avem la 1577 In Muntenia ca Domn pe un

medie lombard din Constantinopol, Rosso, care pretindea ca raposata lui malea fusese In partile mun-

tene pe vremea lui Alexandru-Voda sau poate era

chiar Romana..
De obioeiu, spune Botero mal departe, Domnii nu
tin mult, pentru ca, din pricina paftei de castig a

228

Turcilor, sAnt adesea ori goniti dup cererea cui o--

fera o mai mare suma de bani. Si astfel birul a ajuns sa creasca necontenit.
Nu. e necesar, In felul cum se desfaurA aceasta

expunere, sa se arte variatiile tributului, crescut

continuu, gratie i s000telii in aspri vechi i In aspri
noi. Pe vremea lui Botero Insd, el era de 70.000 de
galbeni pentru Tara-Romneasea, iar Domnia costa

300.000, d'ara de cela ce se mai (ladea PaOlor i

celorlalte obraze tiute". Se schimbl Domnii aproape zilnic, pentru c terne se d au cui ofera mai mult,
li, pentru ca Domnii sa se poata 'lastra, se prapadesc
locuitorii i se distruge tara."

XV.

Striiinii la noi dup adeverirea

Venim acum la c,eia ce spun cAlAtorii cu privire

la strinli pe cari-i Intalnesc In a doua jumglate a

secolului al XVI-lea.

S'a vlzut c orasele noastre, i In Moldova si In

1\iluntenia, au fost lntemeiate exclusiv
noi am Intemeiat numai t'rguri
de strainii din Ardeal sau

din partea anexatI In veacul al XIV-lea a regat-uhd

polon, care este Galitia. In ceia ce priveste Muntenia,
and a fost vorba de Targoviste, s'a vorbit de colania catolic ce exista acolo si s'a pomenit si colonia,
mai veche, din "Cmpulung.
In Moldova erau mai multe orase, civilisatia economick i politic fiind aici mult mai Inaintatl, asa
el i numArul oraselor Intemeiate de strlini a tre-

buit s fie mult mai mare.

Am spus e5, unul din cele mai vechi a fost fundat
de Sasi In legAtu.r Cu exploatArile de mine care
odinioarl formau, fArg. Indoia16, un Insemnat izvor de

bogN.tie: e vorba de Baia (lAng5. Folticeni), al arii

nume chiar Inseamn5.: minA. In Ardeal se IntAlneste
Rodna, cu acelasi sens (In slavoneste): anumite nume
de localitAti din Imprejurimile Bdii amintesc colonia de Sasi de dineolo de munte, cari erau specialisti

230

In lucrarea minelor; ba chiar populatia satelor acestora pdstreazd si astAzi un caracter deosebit, cu ochii

albastri si poate chiar si cu anume vechi practice

de gospoddrie mai bung. cleat a sAtenilor celorlalti.

Am pomenit iardsi si de pecetea cu insctiptie laLind a orasului Baia, pdstrat pAnd tarziu, pAnd
In momentul cirnd sdpdtorii, cari In cea mai mare
parte era acum Tigani, habar n'aveau de literele chirilice si mai ales de cele latine, pe care le drfor-

mau, dar ei sculptau Incd pecetea in mijlocul cdreia este cerbul Sfdntului Hubert, cu crucea Intrecoarne. Putem spune cu sigurantd cd orasul exista In
secolul al XIII-lea, cd e deci mai vechiu cu vre-o sutd

de ani chiar cleat. Domnia Moldovei, precum si,

dincolo, Campulungul este de sigur mai vechiu dealt
Domnia Terii-Romnesti In forma ei consolidatd. In

regiunea care se Intinde Intre Carpati

si Siretiu,

luAnd-o la vale si ldsnd la o parte Folticenii, unul

din cele mai noi orase, creat abia la sfarsitul secolului al XVIII-lea sau la Inceputul celui al XIX-lea
(satul lui Folticiu), se Intalnia Piatra-Neamt" de
astAzi, care are si un nume unguresc: se zicea
si
forma s'a pdstrat pAnd In secolul al XVII-lea Ka-

racSonk6, ceia ce Inseamnd Piatra lui Crdciun",

adecd Stanca lui CrAciun.
In ce priveste Bacdul, numele este, Mil Indoiald,
de origine ungureascd, In legAturd cu exploatarea
pe sarna coroanei Ungariei a minelor de sare de la

Ocrta, care par s fi fost Intrebuintate, de pe vremea Romanilor, necontenit, si chiar In timpul stdpfinirii barbarilor, cari, si ei, aveau nevoie, fireste,
de sare.
1 Pentru amAnunte cu privire la toate oraple se poate consulta
cartea mea Istoria poporului romanesc.

231

O colonie striini In Baau pe vremea pentru care

avem izvoare nu se Intilneste Ina Dar acolo era resedinta nominali a episcopului catolic, care avea
In atArnarea lui un num'air de sate, de origine, cum
vom vedea, foarte veche. La Ocna, Insi erau asa-

sau sangii, al ciror nume poate fi

pus In legituri ca Ciangiii. Daci la Baciu nu Innumitii

Minim alAturi de loctiitorul episcopal o populatie

striini, aceasti populalie, Cu caracter rnarcat unguresc, i In ceii- ce priveste nume1e locuitorilor, se
Intilneste la Trotus.
In judeul Putna, numit dupA apa Putnei, era ochnioari unul din cele mai vechi centre strdine la
noi, care a fost dirimat de Tatari ca ocasia nivilirii
lor, pe la juimitatea secolului al XIII-lea. E cetatea
Milcovului, resedinti episcopali. Si, precum In Ardeal, cind Ungurii au Intemeiat episcopia de BMgrad (Alba-Iulia), ei au asezat si o ornduiald militari, cu iabagi, cari erau intliu ostasi, terani liberi
si luptitori, acelasi plan 1-au urmirit ei, parunzind
dincoace de Carpati, and au organisat episcopatul
de Milcov, destinat a Ti punctul de plecare peiitru
luarea In stipanire a Intregului Tinut. Prin armare
cm aceia ce ar fi fieut, dac ar fi rimas, Cavalerii
Teutoni pitrunsi In Tara Barsei si In Cmpulung

o Teutonie" pini la Dunire, au incercat s faci,

Indati dupi. aceasta, In legituri cu episcopatul de
Milcov, Intemeiat pentru Cumani, i ntunit i al Cu-

manilor, Ungurii regelui. De aceasti a doua tentativ de a ni distruge cu'desivarsire viitorul, de a Intpiedeca once desvoltare de Stat nationald. ne-a sapat nivilirea Tatarilor. Din episcopia de Milcov a
rimas, ca si din exploatarea minelor de catre Sasi
la Baja, anumite urine In nomenclatura geografici;
numele de Sascut Inseamni In ungureste nutAna
Sasului. Focsanii, In schimb, snt extrem de re-

232

centi., cam de prin anii 1700, pe local satului Stoesti,

mai mult decal pe al urmasilor mosului" Focsea.

Venim la al doilea rand de orase, cele Intemeiale
Intre Siretiu i Prut. Sant mai vechi decat existenta
Domniei. $i se poate adaugi ca, de oare ce unde e-

xista orase este imposibil ca viata rurala sa nu se

resimta de vecinatatea lo'r, in Moldova Domnia a
trebuit sa gaseasca o viat nr-ti inaintata. si In ce priveste satek, si de aceia regimul patriarhal, cu cnezi

juzi de sate, e, aici, mult mai putin pastrat deck

In Muntenia.

N'am pu tea spune care a fost cel d'intaiu oras.

moldovenesc Interneiat supt influenta Galitienilor: probabil Insa c acelea din regiunea de Nord a terii, care
s'a chemat pe urma Bucovina: Siretiul i Suceava,

numite dupd apele ce curg In preajma -lor. Evident

c vor fi existal targuri mai inainte, poate chiar destul de insemnate, dar asezarile mai mari, asa cum le
cunoastem prin documente, sant datorite emigrantilor.
Acestia erau de doua categorii: de oare ce Evreii nu

apar decat, sporadic, in a doua jumatate a veacului

al XVI-lea, i Po/onii nu se amestecau prea mult in
viata oraseneasa, fiind, sau dregatori, sau nobili, sau
terani, cei ce vin la noi, din colonisarea In Galitia
facuta chiar de la jumatatea veacului al XIV-lea de
atre regele Casimir, la Liov i Cracovia, erau Germani i Armeni.
In ce priveste pe Armeni, iata pe scurt, de unde
provin ei: Dincoto de Armenia cea veche, de supt
Caucas, In vecinatatea lacului Van si a muntelui Ararat, a card istorie se desvolta paralel cu vechea
istorie romana si pe urm cu istoria Bizantului, s'a
format mai tarziu, prin migratiuni In legatura cu
cruciatele, dar chiar i inainte de fenomenul crucia-

233

telor, in legatura Cu nevoi economice provocate de

navigatia pe Marea Mediterand, o Armenie Mica.
Ea era aproape de muntii Taurus i Antitaurus, acolo unde se and Sis, Adana, Mamistra, Pilerga, centre care au decazut, dar care acum, cu ocupatia francesa i cu tot ce va resulta din marele rdzboiu, se
poate Intampla sa Invie. Regiunea aceasta s'a occiden-

talisat, clasa dominanta, dinastia s'au francisat, primind o multime de usante de la cruciati. La urma,
regatul Armeniei Mici a fost desfiintat, la sfarsitul secolului al XIV-lea, de Musulmani, atunci and el avea In fruntea sa pe ultimul represintat al dinastiei
francese, din Poitou, de Lusignan, care a carmuit
si In Cipru.
Dup migratiunea cea d'intaiu, din Armenia Mare
In Armenia Mica, au urmat altele din Armenia Mica.
Insasi peste Marea Mediterana si peste Marea Nea-

gra. Cei mai numerosi colonisti s'au dus prin peninsula Asiei Mici catre Trapezunt, unde i acum
este o populatie armeneasa. importantd. Apoi de pe
coasta asiatic au trecut pe coasta europeanii, cum
au facut i Grecii (am vazut cum Comnenii din Trapezunt au avut o colonie la Mangup, In Crimeia, de
unde era Doamna Maria, si cu sAnge de-al Paleologilor a caror monograma e pe perdeaua ei de mormant, a lui $tefan-eel-Mare). Tot asa au trecut
Armenii acolo, In Crimeia, i au format supt stapanirea, la Caffa i aiurea, a Genovesilor, cu cari erau
deprinsi Ina. din Asia, colonii Infloritoare.
Drumul de comert Ins mergea de la Gaff a spre

care Liov. Astfel Armenii au venit

MOM cu carale de comert ce legau c u Polonia

Nord-Vest,

marele port genoves din Orient aici la Liov pentru

a se coboa tot cu cardle de comert, prin Moldova,
atre Cetatea-Alba, daa nu totdeauna i catre Caffa.

234

In acest chip, ei s'au InrAddcinat in orasele incepdtoare ale Moldovei, unde Nemtii aduceau dreptul lor

d6 Magdeburg, pe care 1-au pdstrat multd vreme;

Armenii, din pricina religisi lor deosebite si a obiceiu-

lui de a trdi mai mutt intre ei, s'au pdstrat mai bine
In aceste colonii.

S'a pretins cd biserica lor din Iai ar fi fost ziditd la sfdrsitul veacului al XIV-lea; de fapt, acesti
oaspeti, imbo,gdtiti prin negot, au cumpdrat biserici

frumoase de la ai nostri: astfel una dintre cele din

Bolosani ori Zamca de laugh Suceava. Se pdstreazd

anume din cdrtile lor de slujbd: la Roman este

o eirafighelie scrisd In Crimeia, in veacul al XIV-lea.
Pietrele de mormnt care se vdd azi langd o bise-

ried armeneasca din Botosani apartin insd altui curent armenesc, venit din Turcia, In secolul al XVIIIlea, care nu trebuie confundat cu cestailalt curent
de colonisare armeneascd, foarte vechiu. Cei veniti cu
ambele curente s'au romanisat, i romanisarea, pen-

tru cei d'intdiu, a f ost asa de deplind, incat si numele de familie s'au schimbat cu desdvdrsire, luftndu-se allele, romnesti, dintre cele mai vechi i mai
interesante, ca: eptilici, probabil la inceput Armeni,
Pruncul, Bolfosul, Teranul, Ciomag, LebAdd, Manea l.

Armenil cari au trecut in Ardeal pe la 1670, din

causa rdzboaielor dintre Turci i Poloni, cu un
Axentie (Oxendie) Virzirescul, la Gherla, la Ibasfaldu,

au pdstrat vechi nume moldovenesti, ca Vdrzarul,

Cap-de-bou (Kapdebo), etc.
Cand existau acum Siretiul i Suceava, aceasta
urmd avAnd si ea o loar te insemnatd colonie arme-

colonisti din acest neam au trecut mai departe. La Dorohoiu nu pare sd fi existat vre-odata o
Goilav inseamnA Goliat.

235

asezare, cela ce dovedeste a, dacI popasul era vechiu, orasul e mai nou: am vAzut InsA o bisericA
a lui .5 teTan-cel-Mare. Botosanii au avut colonisti ar-

meni mai vechi, din veacul al XV-lea poate, In tot

casul din al XVI-lea si mai ales al XVII-lea, cAnd ei
sAnt adesea constatati documentar. Alt grup a mers
la Rom.an chiar, cAnd a fost nevoie ca orasul sA se co-

loniseze, primind o populatie specific oraseneascA.

In general aceasta a fo;t un avantagiu pentru. noi,
cAci, dacI n'ar fi fost Armenii, veniau Germanii In
numAr mai mare, si presenta Armenilor, deprinsi
cu viata orIseneascA italianA, mai ImaintatA In foarte

multe privinte decAt cea germanA, italianisati in

practicele comerciale, a constituit un Tolos pentru des-

voltarea nationalitAW noastre, In primejdie s fie

invadatA de elementele germanice si subgermanice,
cum erau Ungurii.
$i la BArlad au fost Armeni; la Galati mai putin,
cAci portul s'a ridicat mai tArziu: pe vremea lid
Despot abia se pomeneste,
Renii, Tomarova, .de
uncle: Tomoroveanu ca nume de famine, avAnd o mai
mare importan/A dec.& Galatii. Bine Inteles c si la
Beni si In Galati erau si alti Armeni, veniti probabil
pe corAbii, asa cum veniau, apArAnd si dispArAnd,
la BrAila si Cetatea-AlbA, care-si aveau legAturile cu.
Constantinopolul si Trapezuntul.

Intre Prut si Nistru acuma si, cAnd spun aceasta,

cuprind si o parte din Bucovina, chiar dacA e vorba,
de o localitate asezatA dincoace de Prut, cum e casul pentru CernAuti, la margenea raului, impresia,
mea este c am mostenit orase Intemeiate, Tie de regalitatea polonA, Tie de regatul ruso-lituan, care era
pe o treaptA de desvoltare economicA superioar te-

rilor noastre, absolut rurak pe vremea aceasta, E

236

sigur ca nu noi am Intemeiat Tetina i Hmilovul,

mart In manile noastre, nici Hotinul, niel Tighinea
(Tehin, Tehynia la Slavi; cf. Sniatynul, Rohatynul,
Delatynul, In Galitia). La Sud, In aceiasi Basarabie
erau centre orAsenestt pe care nu le-am Intemeiat
nici noi, dar flint Ruso-Lituanii, ci Genovesti: CetateaAlba-Moncastro i Chilia-Lico,tomo. Prin urmare in

toat6 aceasa Basarabie noi avem a face, nu cu ras-

pandirea unui element strIin venit de la sine din

causa necesitAtilor drumului economic, ci cu niste
parti asupra carora se Intinsesera oarecare influente
politice ale Statului care sapania dincolo de Nistru.
Nu mai e nevoie s5. se spuie ca. e parasita, azi,
vechea legendl, a republicei Barladului" intemetata
de Rust cart ar fi avut drepturi asupra Dundrii-dejos si cart si-ar fi Intins influenta pand la Mesembria,
de unde anume avantagii ar fi fost acordate lui Ivanco
Rotislavovici, print de Barlad". Barladnicii rusi, cart

s'ar i Intins pg.n1 la Duare, cantata. in Canteen'

lui Igor", apartin produselor Intel falsificatii asupra dreia nu e locul sa ne intindem mai mult aici.
Venind acuma la sate, e incontestabil c din timpu-

rile cele mai vechi a existat la noi, In tot cuprinsul

pamantului romanesc, s't o populatie slava. Am aftrmat chiar ca., de oare ce Ardealul, Tinut aa de
romanesc, are cel mai mare numar de numiri slave,
anume de acelea care niciodata n'au avut un sens
sau cel putin nimic In monumenIn romaneste
tele noastre de limbN. nu arata c am avut aoeste cu-

-vinte, Slavii trebuie O. fie mult mai vechi la noi

-deck secolul al VII-lea, cand se zice ca. au navalit
prin pIrti/e acestea, In lega.tura. cu Avarii i supt stapanirea Avarilor 1. Cred cg. vechii Sarmati, un amesArdealul nici nu era In calea emigrapor slave c5tre Balcani,
la inceputul evulul mediu.

237

tec de tot felul de natii, cuprindeau un puternic element slay. La aceastd pArere au ajuns i deosebiti invdtati strdini, pe o calo cu tolul alta decdt aceia prin
care ajunsesem la aceasld pirere. Este singura explicatie pentru nomenclatura slavd a Ardealului. Acum, nume slave se Intdlnesc si In alte cloud Tinuturi: In Oltenia, unde sdnt i cele in ova": Orsova,
VArciorova (une ori se schimbd accentul, dar aceasta
n'are atdta importantd), 'Panciova, si in ati": Romanati (In partea corespunzAtoare a Serbiei: Crusevat,
Craguievat), etc.
Pe de Old parte, In Moldova si In mare parte din
Bat arabia, Wand la unja care despIrtia oclinioard raiaua turceascd din Sud de partea rdmasd Domnului
"Moldovei, cam pdnd la unja RAutului, gdsim un numdr mare de sate, Colincauti, Popduti, BAdduti, Pdrhduti, etc., care corespund In origine si sens sate-

lo: al cdror numo se termind In esti" sau eni".

Rdddcina, tot asa, indicd numele ce/ui care a Intemelat satul : Popauti vine de la Popa, Climduti
de la. Clim, etc. Sufixul Anti" corespunde rusescului ovce".
to1deauna sufixul este important Insd pentru
solutii -istorice. Si rAdd.cina nu are, adesea, caracterul

rusesc. Clim e mai mult rusesc, dar Popa nu e

rusesc, iar RdAulii vin de la Radu, care nu e rusesc., BAddutii de la Bade.

Am avut aici intdiu sate rusesti pe care le-am desnationalisat, dir sufixul 1-am adoptat pentru a-1 aplica
unor nume romdnOi de persoand In creatiunea de
sate noi.

Prin urmare avem a face, In toate acecte trei reAm consacrat acestei nomenclaturl un studiu special In revibta

din Be'grad Delo", studiu tipArit si In Bulletin de l'Institut rour

l'tude de l'Elrope sud-orientale", anul 1915.

238

thud, cu strdini cari au lost total desnationalisati; cei

-din Ardeal lute vreme foarte veche, cei din Oltenia
si Moldova TArd Indoiald Inainte de veacui al XIII-lea.
CAnd s'a Intemeiat Moldova, nu erau de loe strdini pe

biserica Rufenilor" din Iasi

Inseamnd: a Rutenilor, Rusnecii, cari-si zic azi Ucrainieni, acei cari nu s'au asimilat Inca, au venit, In
timpurile mai vechi, prin colonisarea de care Domaici. Rusii, Rutenii,

nii nostri cari Tdceau expqditii In Polonia i pe urma

lor aduceau un mundr de oameni pe cari-i asezau

In slobozli. Altii fugiau de la sine de veniau aici,
pentru cd la noi teranul era liber, iar acolo, In, Polonja, erb: In casul cel mai rgu ei erau vecini",.
dar ,,vecinii", la Inceput, nu erau serbi, ei oameni cu

contract, asezati pe pgmntul boierilor. Tarziu de

tot au venit apoi alti Rusi, acei cari au fost chemati
de pe urma desvoltgrii agriculturii In tenle noastre,
and pacea din Adrianopol, la 1829, ni-a permis sd
exportgm graul pe care Inainte U. tineau Turcii numai
pentru ei, tot atunci, and s'au adus de peste Dunkre,
de proprietarii din Romanati, Vlasca, Ilfov, Bulgari.
Vechii Slavi se chemau la noi Se/lei (numele fe-

meiesc e Scheia sau Schiauca): $cheii din Brasov,

$cheia din Roman i de Pang Suceava, Scheii de pe
valea Buzdului
In Ardeal, In schimh, se ggsesc localitAti ca Rus-

don, Reussmark-Miercurea, care ar Insemna o infiltratie de elemente slave, nu cu caracter general,

-ci ou cel special rusesel. Mai tarziu s'au introdus si
unii Bulgari, prin colonisatie, ea In Vinga din Banat,
1 V. si Rusciucul, pentru RomAni : Rusl, Rusii-de-Vede. $1 in
Ungaria de Nord si Est sAnt localit5ti formate cu urmele Rusilor,
dar de sigur mai noul Se pretinde cA locuitorilor din Rusciori II
se zicea Sarni, adecA Slavi in general.

239

lar de acolo i In cate un punct din Ardeal, dar aoeasta numai In secolul al XVIII-lea.
Venim acum la coloniile unguresti de la noi.
Noi ne-am obisnuit s vedem unja Carpatilor ca
un hotar ; a fost Insa un Ur-up cand, iari, linia Car_
patilor nu lnsemna hotar. Hotarul noi II concepem
mai mult sau mai putin pe clam pe care-I fixeazd
hotarnicii; dar pe la 1760 Moldova avea In Ardeal

un Tinut atat de Intins

pe care ni 1-au luat pe
tacute Austriecii, Incat a fost echivalat ca. doua
comitate, oferindu-ni-1 In schimb pentru Bucovina.
Pe de alta parte, cum am vazut, cand a .fost, vorba
de Intemeierea Moldovei, ea a fost conceputa de re-

gele Ungariei ca o provincie a lui. Prin urrnare

margenia, fara Indoiala, In vremea aceia Ungaria,
pe alocuri, cam pana unde e Siretiul, amintindu-si
de acel episcopat rnilcovean, pe care Ungaria nu 1-au

sacrificat niciodata ca pretentie politica. De si pe

la 1460 nu mai resida un episcop In Milcov, disparut, unui simplu preot catolic de sat din Ardeal
i se zicea episcop de Milcov, pentru ca sa. se poata
sprijini pe aceasta calitate revendicarile asupra Mol-

dovei ale lui Matias Corvinul, care poate, cand a

venit In Moldova sa distruga pe/SteTan si a fost Invins la Baia, se garalia la acest plan.
Populatia ung,ureasca e deci veche. 0 parte sta. In
leg,atura cu SeCuimea, f Ara Indoiall, care, de altfel,
nu este asa de straveche ea Insasi cum se pretinde de
obiceiu, ci avem a lace cu colonisti -asezati de Cavalerii Teutoni la Incep-atul veacului al
odata cu orasenii din Campulung si de aiurea. Dovada
V. volumul II al Buletinului Comisiei Istorice a RomAniei",
unde am studiat originea Secuilor i legAturile cu noi.

240

cd toti au ramas catoliei, tinand straits la catolicismul lor, pe cand Ungurii, afard de o parte dintre
coi din Ungaria propriu-zisd, sant calvini. $i satele lor

sant foarte adose ori numite dupd sfinti, ceia ce se

intalneste si In Prusia teutond si iii. regiunile celelalte, colonisate tot de Cavalerii Teutoni.

Aceasta este originea populatiei unguresti din judetul Bacdn. Satele lor sant flcute dupA norme romInesti, i numite, nu dupd sfinti, ci dupd Intemeietori: Tdmdseni, de la 'Minas, numele unguresc al lui

Toma, ori, In Romanul vecin, Sndoani de la Sabdu (Szab6), care Inseamnd croitor. A fost cu atata
mai usoard trecerea la datinele nolstre, cu cat Secuii
Insii au in cea mai mare parte sartge romdnesc, si
aceasta se dovedeste i prin felul lor de viatd, prin

felul cum Isi cultiv campul, cum ingrijesc de grddint, cum clddesc casele mai ales: nu cum sant cele
unguresti, din pustd, ci Intoemai cum e casa romdneascd. Chiar si In imbrdcdmintea lor este o foarte
micd deosebire NA de portul rorn5.'nesc. $i sant convins cd i In folklorul lor, In cantece, danturi, po-

vesti, superstitii, ei au foarte multe elemente rem&

nesti 1

Multe dintre salde judetului Roman Insd nu sant

asa de vechi. E sigur c Stefan-cel-Mare, care a pr-

dat prin Seeuime, a adus de acolo, dupd abiceiul

pe care 1-am mai pomenit, colonisti strdini. Pe cand
cei din judetul Bacdu, In legAturd necontenit cu Se-

cuimea, une ari nu cunosc limba noastrd, la Ungurii din judetul. Roman nu e sat In care sa nu se
vorbeascd romaneste.

Studii serioase f Acute de aiunea decat de la Societatea Sf. Ladislas din Pesta In sens sovinist
; V.i mal sus.

241

ghiar, ar fi trebuit sil inceapd de mutt, de si nu e

prea tarziu nici astdzi.

Venim la insesi mdrturiile izvoarelor despre populatia strdind la noi. Ele sant mult mai numeroase pentru Moldova deck pentru Muntenia, cdci Muntenia,
fiind cuprinsd Intre Ardeal i Turcia, avea mai putine rosturi de comert, In veacul a/ XVI-lea, i ofe-

ria mai putind facilitate de strdbatere In Orient, pe

and Moldova pdstra drumul cel mare Danzig-Constantinopol, acuma prin Reni si Galati.
Dar elementele acestea, cunoscute IntamplAtor prin

once strAini cad cAntoriau pe aici, pot fi si mai

bine cunoscute printeo categorie noud de cdldtori,
cari se ocupd In deosebi de ei i In special printeo
categorie dintre acesti strdini, catolicii. De catolicifi
din Muntenia se vor ocupa anume misionad italieni,
ori Slavi italianisati, cari vin din Balcani, de la Bulgari; pentru Moldova, In a doua jumdtate a veacului
al XVI-lea, Intalnim cAldtori catolici, misionad cari
vin anume pentru a face inspectia localitdtilor locuite
de oei cari au aceiasi religie ca dansii.
Este caracteristic pentru acest sfarsit al veacului

al XVI-lea cl, In acelasi timp cand Iesuitii poloni

sfAtuiesc pe Iemmia Movild, cam merge la biserica
catolicd din aceastd mai veche Capitald a Moldovei, se
Incearcd regacerea episcopiei de Bacdu si a acelei de
Arges cdci, cdutandu-se In vechea arhivd

gdsiau numele vechilor episcopate spre

pontificalse
a ti Inviate. Si pentru aceasta se trimite Intdiu un Arsengo,
din Creta, care apartinea, prin lndoita deprindere a
graiului, populatiei grecesti supuse i populatiei
italiene stApanitoare, apoi un Querini, dintr'o familie venetiand, dar probabil din ramura cretand.

cu atilt mai usor putea veni pe la noi unul din a-

242

cesti levantini, ca at era mai mare numArul negustorilor cari, de la o bucatg de- vreme,, veniau, fie
din Pera, fie din insulele Mgrii Mecliterane, pentru a
face comert aici i cari aveau aseari foarte importante la Liov, algturi de aezg.rile Moldovenilor

cu cari se amestecau i fgceau casg impreung, adgugdndu-se i leggturi de familie.

Cgei dupl Corniact, despre care a fost vorba, avem un sir Intreg de Levantini cari fgoeau concurentg. Ragusanilor In ce priveste luarea in arend a
vg.milor sau afacerilor de cornert. Ei aveau o situatie
privilegiatg. pe Iiingg. Domn, cgci doi dintre stApnii
Moldovei din a doua jumatate a veacului al XVI-lea
au fost Insurati cu femei apartinnd acestei lumi le-

vantine: Iancu Sasul, a cdrui aotie, Maria, o Paleologg, avea un fiu, Filip, din alt cgsgtorie, cu
un Grec sau Levantin, care fAcea comert cu

lar, cu Domnul, trei fete, dintre care una poartg

numele caracteristic grecesc de Chrysaphina. Tot asa

Petru Schiopul a tinut pe Maria Anairali din Rodos, care a murit In vremea and bdrbatul ei era
Domn, fiind Ingropatg la Galata, lngg. Iai.

Relatii cu total neasteptate pentru cine nu urmgreste curentul, care creste necontenit, dar relade cea mai mare importantg i pentru econotnia noastr nationalg, ca i pentru cultura noastrg.
orientarea noastr in viata politica i In alte rosturi.
Mai tarziu, la inceputul veacului al XVII-lea, se

va ggsi, lute situatie cu totul predominantg pe

ingg Domnul Moldovei, Radu Mihnea, care a fost
i. al Terii-Romg.nesti si e Ingropat In Bucuresti, la Ra-

du-Vocll, supt o piatrl de marmurA de toata frumuseta, un rGec, Vevelli, care se cherna Constantin, pen-

tru ai sdi, iar ai nostri Ii ziceau Batiste (de unde biserica numitI astfel In Bucuresti): Battista, nurne

243

levantin. El a mutt un rol deosebit de important la

noi, provocand, la urind, chiar o manifestatie popur
lara Imptriva celor cari-1 sprijiniau, manifestatie In
sens national, indigen, autohton.

In Muntenia, sotia lui Alexandru Mircea era o

Levantina, Ecaterina, care avea o sora careia i se zibea Marioara, ceia ce arata o legatura Indelungata
cu tenle noAstre. Marioara era catolica dupd tat&

s'a maritat cu un Genoves din familia Adorno

Vallarga, de care ramnand vaduva, s'a facut apoi
calugarita, Pang Venetia, la Murano, In San-Maffio,
uncle s'a i gasit corespondenta ei, In. grecete i. ita-

lieuete, cu Ecaterina i fiul ei, Mihnea. Mai era o

sora, wzata. In Tara-Romaneasca, lnga Ecaterina,
Lucretia, ale carii fiice (una numill, grecete, Prepia,
.adeca.: Euprepia, Frumoasa) au fost date dup cutare boieri de tara, ori dupa Ragusanul catolic
Giovanni de' Marini Poli.
Poporul Ii privia ca Greci" pe aceti straini,
dar elementele levantine aveau o inteligenta mai etas-

tica decal a Grecilor, o prestanta occidentall care la

reci sclavi de atdta vreme, lipsia, i, Intretinand

mulle relatii cu Apusul, ei dispuneau i de capita-

luri mai importante decat capitalurile ce puteau

avea Grecii.
Resumdnd, informatorii catolici gasesc o lume noud

In tenle noastre din a doua jumatate a veacului al

XVI-lea: pe de o parte catolicii cercetati de misionan;

pe de alta. parte negustorii straini, afluxul de Lefac apzarile In. tenle noastre, mai avantini
les In Moldova, sau In acele puncte din strainatate
eu care prin.cipatele au legaturi foarte stranse, ca
Llovul, de ex., capitalitii cari vin pentru vami,
pentru Imprumuturi i cari Amin

244

Ajungena acum la insesi informatiile pe care ni le

dau izvoarele despre acesti strdini. Intr'o insemnare
a lui Belsius, care scrie in epoca lui Despot, se spune
foarte multi Sasi se gdsesc In Iasi si aiurea. Acestia erau dintre vechii negustori ardeleni cari de
la o bucatd de vreme se fixaserA la noi. In situatia
lor de supusi ai Domniei, ei se bucurau de o situatie pe care n'ar fi avut-o ca strini.

Un alt izvor care vorbote desprc strrtinii la noi

In acest thnp este Francisc Forgch, acel nobil ungur amestecaT In roiturile noastre din secolul al XVIlea. El spune: Romdnii tin cu totii foarte mult la legea greceascd. Nu s'a gdsit niciunul care, de frica pedepsei, sd fi Indrdznit a mdrturisi altd dogmd. Cunose

Ins abia slovele sarbesti, pe care si acum le 'intrebuinteazd.

Ei nu socot cd

poate fi nelegiuire

mai mare decdt sd mdnance carne In zilele oprite;

de aceia... peste o jumdtate de an se chinuiesc."
De Tapt, cela ce inseamnd el, sentimentul acesta
-de scarbd fatd de mAncarea de frupt in post,

mai ales In postul cel mare, se adevereste i prat

cronica lui Miron Costin, cdnd vorbcste de Donnaul
strdin care ajunsese a stdpAni Moldova in 1619, Gaspar Gratiani, Morlacul din Croatia, despre care aratd
cd manca si carne In post, coja cc ar fi con tribuit la.
tdderea i catakrofa lui.
De la Forgch venim la Botero.

In orasele Moldovei", spune el, locuiesc Sas

Unguri." Populatia ungureascd se intalnia, cum
am vdzut, mai mult la tara.
Negotul 11 fac insd, mat ales In Moldova, vechit
Armeni sau mai. noii Sasi i Evrei,
aici este constatarea formald a Evreilor, la sfArsitul veacului al
XVI-lea, dar skit Evrei turci, cari nu formau colonii
asezate. Apoi Unguri i Ragusani. Negotul constd.

245

din grane i vinuri." Vinul valahic" se vindea

si In Galitia; era destul de bun, mai ales pentru
ardusi i lumea mai srac, dar Levantinii aduceau
vin scump din Rsrit, de Malvasia, care, venit din
Moreia, dar, acum, si din Candia, se ducea in Rusia
vi. Polonia, ca i vin moscatello, muscat". Pe urm
se f dcea negot ea piei de vac, asa-numitele schia-

vine", cu cearg., miere, cu butelii de rdcini de

teiu, pretuite pentru frumuseta vinelor lor". Mai
tarziu vindeam, cum Motii Vnd doniti i ciubere,
In Crim-eia Tatarilor produsele indu.striei ternesti
din Moldova. Cu crusia localnicii i fAceau Insemnate izvoare de bogtie.
Crdusii moldoveni sant Insemnati In socotelile Lio-

vului Inc de la Inceputul veacului al XVI-lea; ei

cunosteau admirabil drumurile, i erau i pAzitorii
mrfurilor ce li se Incredintau, un fel de chervanagil, cum sant cei, tot de sange rom6nesc, din Peninsula
Int.lnim pe unii dintre dansii cu
nume caracteristice, ca Ursul, In Iasi, In Roman, In
B.'rlad si In alte pIrti ale Moldovei 1.

$i In a doua serie a insemnXrilor lui Botero se

spune c negotul e fkut In Iasi, intre alii, i de
Sasi i Unguri, Ei dau In acelasi timp i meqterii.

afart de mestesugul pe care-1 fIceau In casa

boierului Tiganii, afar de mestesugul pe care-1 fcea fiecare teran pentru casa si gospodria lui, ori
3nesterul din sat,
pentru c era cftte unul mai dibaciu care era rotarul ori fierarul satului, lncepea
s6 fie o categorie de mesteri liberi, la dispositia oricui. ,,Meter", mestesug" Ant cuvinte Imprumutate
1 Cf. loro, Relatiile cu Lembergul (din Economia NationalV)
Studii fi Documente, XXIII.

246

de la Unguri, si aceasta aratk nationalitatea celor cari

Intkiu au exercitat aceastk meserie la noi 1.
Mancinelli, Iesuitul despre care a fost vorba si all&

datk, spune ck In Moldova, In special in Iasi, sant

Ragusani si Chioti, adeck locuitori din Chios, insula
care turceste se chiamk Sacaz (sacazul e mastica
de Chios).

Tot aici se cuprinde informatia, pe care am adus-a

si Inainte, c unele familii mai bogate dintre Sasit
din Iasi aveau In biserica lor catolick morminte cu
blasoane de comert.

In ce priveste pe Anneni, se spune ck ei fac, ina-

inte de toate, negot cu aromate": smirnd

si t-

male pentru biserick si, pe langd acestea, mirodenii

de pus In manckri, ckci noi aveam bucktdria constantinopolitank, care Intrebuinteazk multe mirodenii.
Se Inseamnk si personalitatea lui Cristofor Brutir
al ckrui mare rol 1-am arltat si OM dat. Se mentioneazk si toatk silinta pe care si-o dAdea propaganda
catolick represintata printr'insul si printr'un agent
papal venit la noi pe vremea lui Mihai Viteazul, un
Croat, Alexandru Comuleo (Kom.ulovie). S'a Impiede-

cat asefel protestantismul, care Incepuse sk strgbatk

mai ales supt Despot si Iancu Sasul, de si acesta era
ortodox, In mijlocul acestei populatii strkine. Se aratk
ck acel care trecea de la catolicism la protestantism

era supus acum la o amendk strasnick: o sutd de

M.
In ce priveste negotul cu Polonii, el nu era fAcut
de Poloni, ad negustorii de aoeast natie nu se Intampinau, iar Evreii poloni veniau numai la iarmaroacele de hotar.
Se aducea bere din Camenita, de si existau si la
' V. lorga, Istoria indusirtilor, 1927.

247

noi fabrici de bere, ca aceia a Sasjlor de la Baia,

pomenitg. In acte din veacul al XVI-lea. De al-

minteri chiar terminul de pivnit4", care a biruit

numele de beciu, de zemnic, unul unguresc, altul
slavon, vine de la pivo", care In slavoneste inseamng. bere".

Acura, de la informatorii acestia cari vorbesc numai In treacg.t de strgini, venim la ceia ce ni spune
Insusi Querini, episcopul numit la sfrsilul veacultd
al XVI-leal.
El arat c a ggsit In Moldova, pe la 1590, cinsprewce orase i eisprezeoe sate care aveau catolici, po-

pulatia catolia. fiind In numAr de 1.691 familii cu

10.700 de membri. In Baegu i Imprejurimi,
aproape era un sat foarte important catolic, Trebe-

sul , se aflau 4.000 de case, si din populatia aceasta 216 familii, cu 1.692 oameni, apartineau religiei romane. In oras chiar era biserica Sfintei Masi a Sfntului Nicolae, de lemn. Domnia, In
general, era foarte tolerantg fat de toate confesiunile, l, end era vorba s se ridice o bisericg strging,
ea dIdea din Vistierie: astfel s'a dat i pentru aco-

perirea bisericii SI. Marii Odin Bacgn 500 de scuzi de

sur, sum foarte importantg.. De altfel Vistierul Moldovei pe vremea aoeasta
nu Vistierul cel Mare,

care era Roman, ci al doilea , Giambattista Amorosi, pe care-1 Intalnim pomenit i In alte documente,

era catolic, Italian, avnd un nepot care Invg.ta la

Roma, In Collegio dei Greci. In Trotusul vecin erau
68 de familii i 3.994 locuitori, cu biseric de plan-A.
In ceia ce priveste predica la sate, ni se spune cl
se fileea In limba ungureascg. Mai trziu, In secoT Cf. 0 Prefata mea la &add

Documente, l-11.

248

lid al XVII-lea, aceasta limba a fost Inlocuita In parte

prin cea romancesca, pe cand calugarii eran In

cea mai mare parte Italieni 1
Catolici, ni spune calugarul, se gasesc, fireste,
la Baia, care Infatisa pana datmazi inscriptii de morminte In limba germana sau latina'. Aici erau 3.000
de <'etre, din care 63 de familii, cu 316 oameni,
tolici. Se aflau i cativa Unguri, dar cei mai multi
Sasi. Se noteaza 'dou. biserici Intregi si una pe ju-

matate ruinata, probabil a lui Alexandru-cel-Bun.

Preotii se daduser dupa obiceiul pamantului: erau
csatoriti.

La Targul-Neamtului, pe vremea aceia erau 250

de case; 74 ale catolicilor, pentru dou biserici de
lemn, preotul Iiind Sas.
In grupul de la Prut, Husii sant aratati ca 1.300
de case. Tocmai atunci se lntemeia i episcopia de
Hui, dupd. ce Mihai Viteazul i aliaii lui moldoveni,
Aron-Voda i tefan Razvan, desrobisera raiaua turceasca ce asculta pana atunci de episcopul, supus
Turcilor, de la Braila. Se--inseamna 72 de case catocuprinzand 435 locuitori, la o biserica de lemn.
La Coinari, din 3.500 de familii, sant 198 catolice
cu 1.083 membri. Aici erau trei biserici: dourt de
piatra s't una de lemn. Se mai pastra si un profesor
de gramatiel. Dascalul preda In limba ungureasea,
si latina. Preotul fusese luteran i vellise din Ardeal.
Aici s'au gasit i carti eretice" unguresti.
La Suceava, cu 6.000 de case, din care 30 catolice,

f nconh si un capelan, adus pentru soldatii

po-

loni i unguri, In numar de 2.000. Erau dou. bise' O 1ncercare de a se introduce din nou timba ungureasca s'a
facut de Primatul Ungariei dupg 1840. V. tot lorga, Studii fi Documente, I-II.
Azi la Museul Arheologic din Bucuresti.

249

rici de pialrL predica se fdcea In limba polonA pentru soldati, pentru ceilalti In greceste", cu
maciu moldovean.

La Vasluiu, un preot, dar nu se spune numArul

credinciosilor lui.
La Roman, In oras, erau 400 de Iamilii, dintre care
25 latine; mernbrii, 138, eran Ungttri cu dou biserici
de lemn. Preotul tinea ImpArtAsania la dansul acas,
b5gatA supt pat. La Sdbdoani, Berindesti (?),
RIchiteni, Giudeni, LAcAseni, 300 de familii
si 1.480 de oameni. Biserica din S6Moani e de piatr i acoperit de Domn.

Acestea sint cele d'inniu informatii asupra populatid catolice In Moldova si, pe aldturi, asupra populafiei ora' qenesti a (erii, In genere.

XVI.

Epoca lui Mihai Viteazul In miirturiile

alittorilor.
_

Ne ggsim Intr'o epocg. In care cglitoriile sant relativ dese, pentru sfarsitul veacului al XVI-lea, si am

fi dorit s avem alte amdnunte cu privire la aced

cativa ani cari formeaz cariera lui Mihai Viteazul.
Poseddm cu privire la aceastg. Domnie o expunere In

limba latind a isprgvilor lui Mihai, fdculd pe basa

unui izvod", mai probabil slavonesc, datorit Logofdtului Tudose, care a Intovgrdsit pe Domn In

un boier de modd veche, cu oarecare

cunotinti si oarecare pricepere la scris, ori, mai

Ardeal,

bine, Cu simtul cg. In asemenea vremi Logolltul ar

putea s fie putintel si istoriograf. Acel care a fdcut

traducerea este un Silesian, Baltazar Walter cel

tandr", rudd probabil cu acel Walter pe care 1-am
Intalnit cu prilejul aldtoriei lui Bongars. Omul a

stat o bucat de vreme la Targoviste, In ce calitate este greu de spus, si a cunoscut acolo pe Andrei Taranowski, intimul Voevodului, iar, pe cand
prietenii" sal plecau spre casd prin Moldova, cu solul polon Golski, el se ducea la Poartg.. Mihai Vitea-

zul a cenit la un moment dat, si a si cdpItat, dar

nu exact atunci and li trebuiau si In proportiile de

251

care avea nevoie, aldreti silesieni, acei schlesische Reiter" cari joacl. In istoria militar de la sfarsitul veacului al XVI-lea un rol important; o cavale-

rie grea, cu platoui, mult mai mult Poloni deck

Germani: este posibil ca Intre acestl cavaleri silesieni

sd fi fost si Walter. Spune Insusi ceva, In prefata

cu privire la legturile cu Tara-liomneascA, dar
e prea putin ca. s Intelegem ce a putut fi si ce misiune a Indeplinit la noi.
A.r Ti fost de dorit, iari, ca, pe lng ce a crezut c trebuie sd adauge, ca explicatii generale, despre rosturile terii nsei, s5. Ti adaus amnunte geo-

graTice, lmuriri cu privire la moravuri, la imposAe, la organisarea armatei, etc., dar, de si genul a-

cestei lucrAri ar fi admis, ha chiar cerut sI se

dea aceste amAnunte, nu

le earn In

ea ; In-

Minim, In schimb, lAmuriri, care nu prea au InsemnAtate, cu privire la Alexandru-cel-RAu, un Lapusneanu rItAcit din Moldova si strAmutat la Munteni, acel care era s6 taie pe Mihai Yiteazul In momentul c'nd i-a bAnuit intentiile Impotriva stdpdnirii lui; se vorbeste si de spanzurarea la Constantinopol a acestui Alexandru, cu alte lucruri aflate
la Curtea lui MihaL Astfel fiind, nu-1 putem pune
Intre 6.16tori pentru cA, de si a cAlAtorit la noi, de
s'a legat prin activitatea lui de istoriografia noastrA, cu toate acestea nu ni-a dat material' de c5.15.torie, ca acela din Sommer, din Graziani, etc.
pentru c a Yost vorba de cronici privitoare la
Mihai Viteazul, este si o altA cronia, netradusg. In
limbi strAine, ci pristratg. numai In romaneste, cro-

nia In legturi Cu foarte puternica familie a Bucari aveau o multime de mosii, dispundnd de Tinuturi Intregi, si au luat o parte de
zestilor,

cea mai mare Insemnglate In campaniile Domnului

252

lor. Ava'nd de multe ori In aceste campanii oarecare

precum au avut i In ce priveste politica
lui Mihai, ei au vrut sa se serie istoria campaniilor

acestuia In asa chip hied sa se reliefeze inainte

-de toate partea lor i chiar sa se atribuie, cuin
si face, inceputul miscarii, nu lui Vodd, ci acelora
cari-1 Incunjurau, Sfatului terii, In fruntea caruia

ar fi stat Insasi ambitioasa influenta a lui Rada

luzescu, Preda Buzescu i Stroe Buzescu, cei trei
membri ai acestei puternice dinatii. Cronica Bumstilor", foarte importanta din punctul de vedere al
limbii, fiind scrisa Insa de un cronicar de tara pentru
-oameni cari cunosteau tara lor, evident cd nu da
stiri despre mediul romanesc al luptelor eroului
Mai avem apoi doar ici si colo eke o informatie

subsidiara In rapoarte militare privitoare la luptele lui Mihai, cateva note privitoare la orase, la
locurile pe unde au trecut ostile crestine la 1595,
and, dup batalia de la Calugareni, Mihai a fost
silit sil, se retraga In munti i sil. astepte ajutorul
lui Sigismund Bthory si al lui $tefan Razvan, care
alerge In sprijin.
Aceasta campanie, care a dus pe noii cruciati de

_parasise Moldova ca

la Targoviste la Bucuresti si de aici la Giurgiu, a

facut zgomot; la dansa participasera, nu numai Romani din Tara-Romaneasca si din Moldova si Ardeleni de-ai lui Sigismund, intre cari Sasi, dar, WOc era o expeditie de cruciata, Tacand parte din por-

nirea generala a crestindatii contra Turcilor, menit s ridice i entusiasmul religios pe o vreme
cand Papa lupta Impotriva protestantismului i trebuia sa-si legitimeze autoritatea prin succese asupra paganului, au venit i specialisti din Italia, si a' V. Hurmuzaki, XII, p. 79 0 urmAtoarele.

253

nurne din Toscana. Ei au luat parte la asediul

cucerirea Giurgiului, operatie de valoare supt raportul militar, si rapoartele acestor Tosc,ani ar me-rita din acest punct de vedere special o cercetare
mdnuntitd.

Poate cd e cel d'intdiu raport cu importantd tebnic.

pentru luptele care s'au desfSsurat la noi. Se mai

poate culege nis numai une ori cate o 15.murire pri-

vitoare la orase, dar pentru organisarea armatei,

pentru 'felul cum se fdcea tabdra, cum se punea straja,.
pentru toatd situatia militard acest izvor are o
deosebiili irnportant2.

In dard de aceste ldmuriri pe care le dd redactorul italian sant, de altfel, atatea scrisori de strdini
cari 'au fo-A. amestecati In luptele lui Mihai Viteazul

pentru unele puncte de anadnunt, ele pot sd

ne llmureascd. Astfel rapoartele nunciului Visconti, episcop de Cervia.

Pentru tonul naiv in care shut redactate i pentru

sinceritatea, n'am zice stifleteascd, dar mdcar de stil,
pentru transparenta populard a scrisului se pot recomanda i scrisorile unuia dintre fratii de' Marini
Poli, despre cari s'a vorbit si mai Inainte, Giovanni.
Agentul acesta a ldsat o multime de scrisori, lute()

italieneasc de ultima treaptd, asa cum se vorbia

pe coasta dalmatind, cu o sintax care une ori aduce
si a romaneste3.
Venirea Toscanilor se explid prin aceia c Marele-Duce deToscana, Ferdinand de Medicis, avea un plan de cruciatA
facuse o militie specialA In acest scop, un Ordin de mated al
Sfantului Stefan, cate concura pe cavalerii de Malta In ce privetelupta, nu numai impotriva piratilor turci, ci i a corAbilor impArAteti ale Sultanului.
2 Alte tiri In memoriul din 1926 al d-lui Andrei Veress la Academia Roma.n5..

Ele se al tot In volumul XII, publicat de mine, din colectia

Hurmuzaki.

254

unele stiri francese privitoare la ae,est rdz-

bo:u, dar toate mai mult dupd gazetele de atunci,

gazete manuscrise, care cuprindeau, dupd localitdti,
lucrurile de mai mare importanA pe-trecut In toatd

Cutare din ele, reprodusd In facsimile la

1913, dupd originalul tipdrit la Lyon, in 1595, dd,
aldturi de lucruri secundare, si cutare informatie din
Brasov in care se spune ca ce pret se vindeau alumea

-co eN ele care fdceau parte din prada romneascd.2.

Izvoare grecesti priv.loare la Mihai Viteazul &bit
doud, dar nici unul, nici allul nu dau ldmuriri asupra

terii. Intdiu avem o povestire in versuri, scrisd, cu

-earacter mai mull popular, de Vistierul

nu Marele-

Visticr, ci vre-un Vistier al treilea, care Ikea functiune de cdpilan

Stavrinos, prins de adversarii
lui Mihai Viteazul j inchis bite temnitd din Bistrita, unde a scris, In noptile luminoase, la lumina
stelelor", povestea Viteazului. Apoi un alt Grec, profesor la scoala din Ostrog, In pdrtile rusesti ale regatului Poloniei, unde era o scoald Cu caracter clasic,
a scris o epopeie a lui Mihai, imitnd, Cu asa de modeste pulen, Gerusalemme Liberata" a lui Torquato
l'asso. Opera lui Gheorghe Palamed e mai putin importantd tocmai pentru led e artificiald, pompoas,d,
solemnd, deck naiva povestire, plind de orgoliu na-

tional grecesc, cdci se scot necontenit la iveall

aptele palicarilor greci c,ari au luptat si la Ulugdreni, a lui Stavrinos3.
In colectia Hurmuzaki, ill , se dau o multime de extrase din
aSemenea gazete, unele inteadevar foarte folositoare.

2 Povestire despre ceia ce .s'a petrecut in Transilvania, etc.,

tradusa de Ion Catina, la Lion (sic), editor Gh. B Niculescu, 1913.
Preturile sant acestea: 48 de bol, 42 de vaci, 45 de vitei de un an
100 de talen i

; 8-11 cal, pana la 2) ughl (bani ungurep), dont

les six vingts font le ducat".

Am dat din acesta o traducere romaneascA In versuri.

255

Lucrurile acestea le spunem mai mult ca sd nu se

creadd cd, dacd lipsesc stiri de cdldtori pe vremea
lui Mihai Viteazul, lipseste si informatia In izvoarele strline privitor la epoca lui. Isi lnchipuie oriclue cd, pe o vreme de necontenite turburdri, cand
Voevodul se rdzboia In toate directiile; la Sud fatd
de Turci, la ITord Tap. de Ardelenii unguri ai lui An-

drei Bthory, la Rdsdrit Tata de Ieremia Movild si

de sprijinitorii lui poloni, pe o vreme cAnd rdzboiul
fierbea deci la toate hotarele, nu era rAgaz sd vie
cAldtori pe la noi.
Acum, din activitatea lui Mihai au resultat lucruri
loarte marl, care au trecut, si lucruri mai putin mari

In aparentd, care au rdmas. and ajunge cineva sd

realiseze planuri ca ale lui In ordinea militar i
politiel, nu totdeauna resultatele pot Ti mentinute,
dar din faptul cd au fost cdpdtate la un anume moment urmeazd o stare de spirit de Incredere, de energie, de optimism, de Indrdzneald. Chiar dacd, deci,

resultatele cApdtate la un anume moment nu se vor

mentinea, ele fac posibild cdpdtarea din nou ale acelorasi resultate Intr'o epocd de viitor mai apropiatd
sau mai depdrtatd.
Acest lucru s'a Intamplat si pe vremea lui Mihai

Viteazul, El a ajuns la lucruri pe care nu le avea

mdcar In planurile lui sau, admitnd cd le-ar fi avut
cu vremea, el a mers dintr'unul Intealtul, ca odini-

oard Iustinian In refacerea Imperiului roman de

Apus.

S'a creat Insd o stare de spirit de pe urma Intre,

prinderilor lui care, ea, a cdlduzit pe urm istoria
noastrd aproape un veac. Asa Meat, cftnd se vorbeste

de Mihai Viteazul, nu trebuie sd ne oprim la urmlrile imediate, ci sA tinem saml de toatA ae,eastA Ina

256

tare si Imputernicire a sufletului romdnesc. In locul

celar cart primiau once, incapabili sd vadd an po-

litia cleat cea turceascd, In locul eelor cari rdbdau oriat de la Ienicerii capitalisti, de la Turcii,
Armenii si Grecii din Constantinopol, in locul Domniilor cari la cel d'intdiu semn se duceau la Poartd, si

in locul unei ten i care, and primia vestea a Dom-

nul a lost exilat inteo insula din Asia ori a lost

spanzurat, n'avea niciun sentiment de revoltd, intdInim dupd Mihai oameni mdndri, oameni tari,
oameni hotdrati si oameni cari au constiinta a pot
race ceva.

Se vdzuse odatd cd un Roman poate sd meargl

pe drumul lui Alexandru Machedon, rdvnit de Mihai 1; au incercat s'i altil si atdtea s'au cdpdtat astfel; un popor care inainte nu se rdscula, pe la intdia
jumdtate a veacului al XVII-lea, indatA ce nu-i pldce ceva, se rdscoald; un popor care primia rice-

strdin indatd ce el juca un rol mai mare, dintre

Greci 0 Levantini, se 'idled impotriva acestor strdini;
un popor care Inainte Singdsluia In toate pe Turci a_
stint sd. lacd In Intdia jumdtate a veacului al XVII-lea

asa Inca ei sd.nu-si mai afle rost in tard deat ca

functionari avnd rosturi spe,ciale pe lng Divan;
un popor care ni,ci nu s'ar fi gdndit sd poatd alegeun Damn impotriva Domnului trimis de Poartd si
s se bald cu oastea in mijlocul areia se gdseste steagul trimes din Constantinopol, poporul acesta a culezat a face altfel and a asezat In margenea Bucurestilor pe Matei Basarab contra lui Radu-Yodd, fiul
lui Alexandru din Moldova, numit de Impdrat". Asa_

oeva ar fi fost posibil oare Mil dovada de energieT V. memodul men .CArti representative", In Analele Academia Romane, XXXVII.

257

nationalg. incununat de succes i aureolaig de glo-

rie care e insIsi Domnia lui Mihai Viteazul? In aceasta st importanta lui cea mai mare pentru desvoltarea vietii noaslre n4ionale1.

Dup ce am explicat astrel- lipsa de stiri din c5.lgtorii pe vremea lui Mihai Viteazul, sg. venim la cg.Igtoriile care s'au fg.cut Indatg.' dupg. ansul. Si In-

cepem cu acei putini cari au fost pe la noi In vremea chiar a lui Mihai. Intgiu, dupg cronicarul Matei
Strykowski, care, la 1574-6, In alaiul lui Andrei Taranowki, vgzuse Hotinul, Bdrladul, Buzgul, lntre zi-

duri, Bucurestii, cu capul, proaspgt Mat,

al lui

loan-Vodg. cel Cumplit, bglut In cuie, tureeste, pe

poarta Curtii, un Polon, un dusman.

Cgci Impotriva politicei de desbinare a crestinilor Indreptatg. atre Imperiul roman din Apus, de
natie germanic politicg, pe care o represinta Mihai, era In pg.rtile rgsgritene alt politicg, avand,
In fond, aceiai ideie de cruciatg, dar i Inchipuia
c ea trebuie atinsg, nu InfrAngnd pe Turci de
la Inceput, ci
castigand deocamdat tot
ce se putea pe cale pasnicg, sau i pe calea armelor, dar f r declaratie de rg.zboiu, pentru ca, atunci cfind s'ar Infg.tisa inomentul potrivit, s se
trag conclusiLle din aceastg. Inaintare pe acoperitele.
Politiea aeeasta de sigur n'avea ulnae cavaleresc, dar

putea fi foarte diplomaticg. Ea era preconisatl de

unul dintre cei mai importanti oameni pe cari i-a
dat Europa oricntalg. In aeeastg. vreme, Hatmanul
Cancelariul polon loan Zamoyski, care el este Invinggtorul lui Mihai Viteazul, cg.ci prin el au fost zdrobite planurile lui.
V. N. lorga, Fajina hit Mihai Viteazal, 1920.

258

Originar din Zamosc, nu departe de granita noastra., avAnd i legaturi cu partile de Nord ale Moldo-

vei, el Isi facuse studiile in Italia, la Padova. Un om

de InaHa cultura, capabil Insusi sA insemne, la cea
mai buna latineascA, isprAvile pe care le-a Indeplinit. Pa de noi s'a folosit de turburarile provocale
In 'Moldova prin cruciata Impotriva Turcilor si a
Inlocuit pe Stefan RAzvan, care si el lnlocuise pe
Aron-Vodd, prins de Ardelenii lui Sigismund Bthory,
printr'un boier foarLe bogat, dinteo famine foarte cunoscuta,un frate era Mitropolit i ei toti aveau lega-

turi In Polonia i mosie acolo, dispunnd de un

capital pe care 1-au pus apoi in deosebite Intreprinderi locale, prin Ieremia Movila.
Acum, cu prilejul instalArii lui Ieremia-Vodd, o suma de Poloni au vazut pentru Intaia oarA pamnt41
Moldovei; alii, cari cunosteau acest pamnt, au avut prilejul sl-1 revadA, i In povestirile privitoare
la campania din 1595, a lui Zamoyski, IntAlnim atAtea

stiri privitoare i la pamantul moldovenesc. In special la un scriitor foarte distins, cu forma foarte ingrijita, Heidenstein, Silesian, care intre altele vorbeste si de aspectul Iasilor pe vremea aceasta, de
palatul domnesc, de cele trei biserici ortodoxe, de
cea armeneasca, de baia turceasca ce era in Iai i
care s'a pastrat panA daunAzi 1.

De altfel s'ar putea pomeni pentru epoca imediat

precedenta si an izvor oriental, un cAlAtor grec,
care si el d stiri despre Iasi, despre Domnul care
stAtea In Scaun, mai ales despre el, Petru Schiopul.
Pe atunci, In a doua jumatate a veacului al XVIlea, veniau o multime de prelati greci In pArtile noastre. Veniau pentru cg. Biserica din Constantinopol,
1 Cf. 0 lorga, Istoria Armatei, I, p. 397, notele 2-3.

259

tot asa Bisericile celelalte, din Alexandria, Ierusalim, Antiochia, ai aror -sefi s'au Imbulzit la noi
In decursul acestui veac, ajunsese foarte sAracA. Privilegiile mari care fusesera acordate de Turci la cucerire, au fost, multdmitd. presentei In fruntea afacel Hai a unor Viziri abusivi si a unor Sullani cari-i
ingiiduiau pe acestia, necontenit Ingustate. Asa i

s'a luat Patriarhiei ba o clddire, ha alta, si ea a

ajuns, ca sa se mai poat mentinea, sd se adAposleascA, la sfarsitul veacului al XVI-lea, In paraclisul bisericii adause pe langd. , ambasada", capuchehaielhul Munteniei la Constantinopol, In casa lui
Vlad", ruda Doinnului de atunci (1586). Pe MAO
neeasta Patriarhii erau schimbati foarte des, dupA
pofta oricdrui- intrigant care Pldtia bani ca sd fie a-sezat In ace,st loc de mai Inaltd pdstorie. Toate luerurile acestea aduceau Patriarhia In aceiasi stare
ca i stdpfiniiea Domnilor nostri. Precum catastrofa
financiard de pe vremea lui Mihai Viteazul a fost
adusA, nu de datoriile lui Mihai Insusi, de si cumprirase si el Scaunul cu bani, ci de faptul c plata
datoriilor Domnilor anteriori trecea In sama Domnu-

lui celui nou, asa Inctit -el se trezia: de la Inceput

zdrobit de asemenea sarcini, tot asa Patriarhul avea
rdspunderea datoriilor acumulate. Si atunci Patriarhul i lua une ori td1pdsita si venia -In Muntenia ori
In Moldova, ha chiar In Polonia, In Rusia, In Moscova, vanzand ce putea: moaste, tilluri si privilegii,
pe bani.
Astfel un Nichifor DascAlul, un Teofan., Patriarh
de Ierusalirn, un Chiril Lukaris, fost Intdiu Patriarh de Alexandria, pe urin'd si administrator al
Bisericii din Coiastantinopol, au fost oaspetii nostri.
Impreund cu dnsii veniau i clerici greci mai
mArunti, ca acel Ieroteiu de Monembasia, care a si

260

Amas La noi pAnd a pexit inteo rdscoald, ca Matei al Mirelor, din orasul Sfntului Nicolae, care
s'a asezat ca egumen la Dealu, langd mormntul lui Mihai Viteazul, ca Mitropolitul muniean
Luca, din Cipru, vestit pentru scoala de cali-

grafie pe care a intemoiat-o si care, de si depas, a

stat aLci pAnd. la moarte, fiind ingropat, se spune,
la sehitul Lzvoranu din Mural. Dintre dnii, Matei
a continuat pe Stavrinos, scriind cronica lui Radu
Serban, biruitorul Impotriva Ungurilor i luptAtorul
impotriva Turcilor, zugrdvind apoi Domnia lui Alexandru I1ia, a lui Radu Mihnea si asa mai departe.
lar un Doroteiu de Monembasia, care se crecle acum
a
deosebit de Ieroteiu, a fAcut si un Croruvraf, a-

deed o Istorie universald, Incepand de la Facerea

Lumii, pentru a trece la Evrei, la Romani, la Bizantini, pAnd se ajungea si, in timpurile mai noud,
ai nostri.

Figura lui Petru Schiopul o cunoastem si din povestirea acestui oaspete, care, trecand pe la Mihnea,
a vexiit la Iasi, fiind bine primit de Domn, ddruit
cu tain, si a stat de vorb cu acesta, care i-a spus cd
se intereseazd de geometrie,

am zie,e: de agrimen-

surd si, de fapt, cdnd Petru a fti.git in Apus, el

a Idsat o insemnare a distantelor fdeute, a itinerariului unnat.
Pe urma se dd o Intreagd povestire despre familia
lui Petru-Vodd, ardtiindu-se de ce origine este, ce
rude are, care afost cariera Domnuluil, este, si ariitarea unui

minunat al maicei lui.

Dupd un Grec, un Rus, Tribu Corobeinicov, tare

mergea la Constantinopol pentru nevoile cneazului
din Moscova, la 1593.
Am reprodus s;si. tradus aceste pasagii in Hurmuzaki, XV, p.83
urtnAtoarele.

261

El vede Hotinul, cu cetate micd de piatr

lo-

cuitori putini, cunoaste, In treacdt, Botosanii, ca sat,

ca i tefdnestii, In care &lilt trei biserici si 450
de case, fIcandu-se i targ. Iasubvechea Capitald,
Suceava, ar Ti fost pArdsitd dupd un ordin formal de

la Turd,

fr cetate, e intdrit numai In jurul

Curtii domnesti, care e de piatrd, ca i miele din cele

Indear zece biserici,altele fiind de lemn. Prin Corobeinicov avem descrierea bisericii Sfantului Nicolae
langd Curte, cu Insemnarea zugrdvelii. care, la alta,

e 0 pe fata din afard a pdretelui; ea are la mijloc

si un turn de piatrd. Coperisul e larg Intins In straind; partea undo std Domnul, in jet Imbrdcat cu
e inalzitd. Se pomeneste numele Mitropolitului, Nicanor, MO care slujesc un protopop", Ioachim, patru preoti i doi diaconi. In oras se noteazd
,,multe dugheni" pline de marfd.
Primit la Aron-Vodd, drumetul vine cu ai lui, cdlare, pdnd la scdri. Vodd st pe un loe Inalt acoperit cu scumpe covoare, turcesti, dupd cat se pare;
In fata lui, fiind noapte, ard lumandri In sfesnice.
Grecul Calogera, un Cretan, Vistier al Moldovei, st
lang stdpanul terii; alti curteni, cu capetele goale,
se and aldturi de el.
Aron Intreabd, In picioare, de sAndtatea Tarului
,,si de Intreaga lui Impdrdtie". Urmeazd obisnuita
intrebare dacd aduce sau ba daruri, care, InfAtisate,
sant Intinse, dupd ordin, inaintea lui. Apoi se dd tainul i cdrtile de trecere cu scutire de vanad. Drumid urmeazd prin Campul lui Dobrici" (Dobrogea),
si se pomenesc Tatarii cari atunci se asezaser acolo,
langd Babadag i Caraus", cari sant deci mai vechi
decat asezarea definitiva a nafiei In Bugeac1.
I. Bpgdan, In Arhiva societdfii stiintifice ti lit erare din Iasi,
pp. 762-4.

262

Venind acum la Apuseni, avern pentru aceasta vre-

me un calator (laudes, de alminteri singurul care a

fost In pArtile noastre. El se chiatn." Dousa si a scris
latineste cartea lui, din 1599, care descrie cAlAtoria ce
a facut-o pe aici la 1597-8'. E mai mult o Insemnare

a localitAtilor prin care a trecut, dar ici si colo sant

explicatii. Dousa a Va'zut Hotinul, mergand
acolo la Iasi. ObservA doar, In ce priveste
este un oras bine populat. A trecut pe la Tutora, uncle

fusese tocmai Intalnirea armatrt a Polonilor cu Tatarii, care a Inglduit lui leremia Movild ocuparea_
tronului Moldovei.

Pomeneste apoi de Ismail, care nu a asa de non

cum s'ar crede dupai numele tureesc de astazi; numele vechiu moldovenesc al orasului este Srailsi
Bolgradul, centrul asezdrilor bulgresti, recente, din
Sudul Basarabiei, pare cu totul nou, dar aproape de

dansul a fost cetatea veche a Tobacului, ale aril

urme se vdd
IntovdrAsit la Intoarcere de acel sol polon, Stanis-

las Golski, de care vorbeste Waller, Dousa pomeneste de Babadag, care pe turoeste Inseanmil Muntele Mosneagului", dup un santon Ingropat acolo,
un dervis, al cArui mormnt se vede Fang o f antanA. Vorbeste cu west prilej si de lacul Ramzin, po-

menit si de Reichersdorfer, care-i zice ns Rosove". De la Isaccea, apoi, Dousa trece pe la Hui, uncle

era A. fie In curand o episcopie, In leatur en

pN.rtile dungrene: spune eh' aid era vadul spre Bugeac, unde Tatarii se vor aseza, cum am spus, toemai pe vremea aceasta, In colonic, ca s6 fac imposibill de acum Inain.te o rIscoall a Moldovei sau a
I De itinere epistola.
2 St. Ciobanu, In Revista istoricii pe 1919, p. 80 0 urm.

263

Munteniei. Ii e cunoscutg. si populatia catolia ungureasc din inargenea orasului. Se mentioneaz5. apoi
Iasul, Hotinul, Camenita, andu-se si unele inscriptii, pentru cg. Dousa era un umanist ca si Bongars,
In cdurtare de urme clasice 1.

t Amintirile lui John Smith, apoi presedinte al Statului nordamerican Virginia (The true travels, adventures and observations... from A. D. 1593, ed. Edward Arber, Edinburg 1910),
Mot un curios faisificat (totusi edifia 1 e din 1630 s'i el trAia a-

tunci). V. Rev. 1st., XIII, p. 186.

XVII.

Epoca Movile*tilor n paginile de c611itori.

Ctiva ani dup1 Dousa, un anonim, care era in le&t'A. Cu Biserica catolicA, un misionar, foarte probabil, a fost la 1606, In Moldoval,
iart ce simule
despre (Musa:

La Suceava este biserica Sfntului loan, cu o urnl

de argint. Ieremia-Vod refkuse lkasuri1e de acolo,

filtre altele unul care dupd picturi pare a fi fost o

bisericl dominicanA; este si o biseria polond, deosebi de cea Aseascd. La Siretiu se mai observN.
mg.sitele lg.casului Dominicanilor din veacul al XIVlea. Vorbind de Iasi, se Inseamn4 cg. eran vre-o
sprezece biserici pe vremea aceasta. Cotnarii ardtau
pe atunci patru biserici romanesti, trei catolice de zid
dou5. de lemn. La Baia se noteazA cA populatia ro-

mftneasc ortodoxI era restransk si, In legAtur cu

biserica latina de acolo, se mai spune cA sopa unui
Domn, care era catolic si care e IngropatA acolo
legenda Margaretei de Losoncz, a ridicat cldirea
sTantk. Aceast biseric fusese mai bogat decl celelalte, dar Mihai (Viteazul) a despoiat-o de odkjdiile scumpe si de mult argint ce avea". Cki se pare
Hurmuzaki, VIII, p. 307 l urm.

265

In adevdr,

si

dupd alte stiri, cd, In nevola extraordi-

nard de bani ce siintia Mihai pentru plata solatimii rnercenare, care altfel n'ar fi luptat, el a luat de
oriunde i, deci, si din oddjdiile unei biserici ca
aoeast a.

In ce priveste Ole localitdti, de la Cotnari

tirite, de natura statisticd, au fost date, dup. acelai
In capitolul precedent.
Treeem la iniormatiik unui Ragusan care strAhtte
Moldova la 1611: Grigore al lui Nicolae Ragusanul.
Am vdzul rolul pe care l-au jucat acesti Ragusani:
am spus e vdmile, i inteo tard si in alta, erau in
manile lor, cd aveau case de barbed la Adrianopol la
Silistra si o colonie importantd la Timisoara. Acest
negustor vine cdtre starsitul Domniei lui Constaulin
fiul, menit s isprAveased foarte nenorocit,

al lui leremia 1
El trece prin Camenita,

i aici intalneste pe unul

dintre candidatii la tronul Ardealului, Stefan Kendi,

Roman de origine, care strngea oaste in vederea

schimbdrilor ce se petreceau In aceste pdrti ardelene

unguresti. De la Camenita merge la Iasi. Este

primit de Domn si de Doamnd: mi de sotia lui Con-stantin Movill,ci de mama lui, de Doamna Elisavela,
care, de fapt, conducea toate lucrurik. Constantin avea si un epitrop, pe care-1 vom vedea imediat,
izgonit de Turd, s'a tutors cu ajutor polon s't i-a biruit, dar,
Aup infrangerea aceasta, Turcii s'au 1ntors din nou, si Constantin

a trebuit s fuga. Prins de Tatar', ei voiau sa-1 duca in tara lor

spre a obtinea un pret mare de rascumparare, dar, cum treceau
Nistrul, tAnarul Dotnn a cazut in valuri, de unde n'a mal rasarit,
nenorocita Doamna. Elisaveta, al carii fiu era, 1-a asteptat
multa vreme, pana sa ajunga a capata siguranta mortii lui.Des.crierea calatoriei In Hurmuzaki, VI, pp. 455-7.

266

si care este boierul Nistor Ureche, tatAl cronicarului, care Insusi a Mal Insemndri de cronied.
In Moldova, pc vremea aceasta, Tatarii roiau, prddnd Tara-de-jos, care se afla In cea mai miserabill stare, din causa necontenitelor jafuri. Calea

era asa de greu de flieut, Inca a trebuit ca drumetul s stea o sdptdmlnd asteptnd posibilitatea de
a continua edldtoria. Ceruse s i se dea soldati pentru.
pazd.

Rag,usanul face cunostint la Iai cu Nistor Urei cere de la dlnsul sd-i IngAduie a merge la
aier cure, la o mlndstire. Mdndstirea pe care doria
che

s o visiteze era
sigur, aceia pe care a fAcut-o Insui Ureche, cu sotia lui, Mitrofana, dup datina din

i purtnd numele unei mdnastiri de acolo,

mlnAstirea Xeropotamului, a rdului uscat", sec",
In codrii Neamtului, dar In tot casul numele a fost
Alos,

dat dup acela al mAndstirii din Sfntul Munte, precum, cand Petru Schiopul ia fAcut mAndstirea de
Ifingl. Iasi, el a numit-o Galata dup suburbia eonstantinopolitand care pAnd In momentul acesta poartI
acest nume.

Peste cl.tva timp cAldtorul pleacA,Wind pretutindeni urmele presentei Tatarilor. La Intors merge
cu Insotitori poloni i cu o caravand de cinzeci de
cai, Cu toate ed Ureche-i dase sfatul s nu pleoe.
A Yost rechemat InteadevAr de tutorul lui Con-

stantin si a pornit definitiv dupd alte eateva zile

(1611).

Cam pe vremea aceasta, un German, loan Wilden,

face o edldtorie prin Moldova, la 1613, de si la 1623

numai apare cartea care zugrdveste aceastd cadtorie: Neue Reysbeschreibung". El pleael. din Constantinopol ea un Italian, Bernardo, edruia Moldove-

267

xiii i-au zis Drgnat", Bernardo Borisi, Levantin care

a jucat un rol important pe urin. Venind la Iasi,

\\Tilden gdseste trupe adunate impotriva Tatarilor.
Palatul domnesc, ca o urmare a atator nenorociri cA-

zute asupra terii, era Intr'o stare foarte rea, iar

casele ce-1 Incunjurau aveau aspectul umil. Lumea
slAtea gata de fugil din causa groazei cA Tatarii pot
apArea la fiecare moment.
Si prAddcitinile lor au Iinut pAnA la 1630, ba chiar

supt Vas ile Lupu tara a fost pradatd cumplit, la

1650, de Gazaci i Tatari, reuniti.

Acum, dupri cAldtorii acestia de micd importantA,

ve.nim la Tommaso Alberti, negustor italian care de
multe ori f Acuse drumul prin RAsArit1.
El trece prin Dobrogea, vorbeste de Mdcin, satul
unde era vaina Turcitor. Venise pAnd acolo, cu earl
turoesti
cu cArAusi turci. Obiceiul era sA se descaree aici, sA se plAteascl vaina i O. se deje drumul
acelor cArAusi turci; pe urmA In bArci se trec,ea DunArea.

Gea d'intAiu descriere a Galatilor o avem de la ac,est cAlaor. Aici el a asistat la ,slujba bisericeascA,
messa alla valacha". TArgul nu era mai important
ca schell pentru oordbii d,ecAt ca non centru pentru
pescan 2 CAci pescarii pe cari i-am vAzut la Chilia
aveau si aici asezIrile lor. Se vindea morunul proas01, de cloud categorii, sturioni e luzzi, aproape pe
nimic. Din causa prAddciunilor Tatarilor In timpul
din urmA, aprovisionarea era mult mai grea; iepurele oostA cinci solizi unul, gAinile si puii InsA mi
se mai vindeau.
Buletinul societtiiii geografice pe 1898 (tiraj aparte supt
titlul Cltori, ambasadori ci misionan i etc.).
I V. lorga, Studil i documente, XVI, p. 223 i urm.

268

Drumul se facea In Novembre, popasurile fiind

moaptea: satele, din causa acelor prAddeiuni de pe
vremea lui Constantin, Movild, erau foarte rari, sl
cuprinsul s'a pdrut pustiu pana la Barlad. Ace,sta era
-un oras complect ruinat. Alberti apucd sleaul vechiu, pe unde au Intrat si Turcii contra lui tefancel-Mare, si merge cdtre Vasluiu. Aici vede multe
case", o bisericd si palatul domnesc, ale cdrui ruine
se desebesc Incd. In curtea caselor proprietdtii. Dupa
aceasta se Intrd In codrul imens din care a rdmas
pddurea Dobrovdtului, Intre Vasluiu si Iasi.
Drumurile erau foarte rele: ,,ase perechi de bol

nu pot sa trag un car". Noaptea se petrecea In

pAdure, fara brand, si era fried mare de lupi, cari
urlau grozav."
Alberti ajunge la Iasi. Constata ca orasul, emu se

stie, n'avea ziduri Incunjurdtoare. Populatia o socoate la vre-o 8.000 de case, prin urmare sanl 40.000
de locuitori. Casele acestea erau de lemn. Bisericile

apar ruinate. Palatul e de piatrd, Insd imprejmuit

cu gard de lemn.
Vede pe Domn, care nu mai era Constantin Movila,

ci stefan Toma, un Willi, venit din Con-

stantinopol, care servise In armata lui Henric al IVlea, regele Franciei, luptand In Pirinei, la cucerirea

cetatii Jaca". Foarte crud, el stAtea cu caldul

ti-

gan langa dansul, razand de boieri pe cari cu o nota

de ironie-i arata gadei, spuindu-i cd. s'au Ingrdsat
berbecii, si-ar fi de Mat. i Intr'adevd.r el a tdiat cea
mai mare parte din nobilimea tandra, care toat era
cu Movilestii, pentru politica lor rdzboinicd. El vede
deci pe Toma Imbrdcat in rosu, cu buzduganul In
mand, 500 de archebusieri dupd dansul, strAbdtand

strdzile Iaplui.
Orasul era foarte murdar, cu mult noroiu"; nu

269

incepuse Inc podirea strdzilor cu barnele de lemnsupt care se ingramddia apa noroioasd, tasnind la
fiecatre scuturdturd a poclului". Orawl, se mai spune,
e proprietatea Domnului.
Dacd vine un cdldtor, Vodd are dreptul sg.4 trimeatd. In gazdd In once ca.* i oamenii primesc pe
strgin foarte bucuros, fiind foarte ospitalieri. Femeile
sant foarte gospodine, Jac toat gospoddria casei";
ele vorbesc liber i. prietenos cu blrbatii, de fatd.

cu lumea i singure, act nu e nicio pazd: and adue

de bdut, ori de mancare, gustg. ele Intdiu1". Cand
Ii moare cuiva solia, ca s se stie c e vdduv, merge
cateva zile prin oras Cu capul gol."
Libertatea femeilor la noi mira, fireste, pe cei cad
veniau din Turcia, unde i Grecii tineau femeile Cu
totul departe de once relatii cu bdrbatii.
Se arat apoi cum sant alcdtuite casele fn6.untru,
cu sobe cum nu mai vg.zuse Venetianul, deprins cu

cdminurile din tenle calde.

Face socoleala cg. sant 24.000 (!) de sate in Moldo-

va i tot ata-tea (1) In Muntenia. In ce priveste,

tributul, Moldova plAtia 60.000 de talen, lar Muntenia 100.000.

Continuindu-si drumul, neg,ustorul trece Jijia cu

cardle pe ghiatd, ajunge la StefInesti, targusorul de
pe Prut, care avea oarecare importan[A, cuprinzand
2.000 de case; era si o bisericd de piatrd. Aici, de
frica Peonilor, cari tineau cu Constantin Movild,
stAteau 1.000 de soldati, de fdeeau strajd.
Dup aceasta se trece Prutul. Calea e foarte grea
pe timp rece: lipsia apa i lemnele. Pretutindeni ldcuste moarte de frig: eran pline puturile i helesteiele
de dansele. Ajunul de Crg.'ciun se petrece supt lumina stelelor, la Prut. Raul era foarte mare, i un
SOnn le prime a far la credenza.

270

Ant strasnic tia la NI Alberti n'a gsit nici mfincare, nici vin. 0.11.1oria se fleea adesea ori i noap-

tea, ca s scape mai rdpede de regiuni/e acestea.

Tot noaptea se ajunge la Hotin, prAdat de Poloni,
Cetatea pare frumoasN.: Polonii aveau garnison5. InA.-

untru pentru o veche datorie a Moldovei, de 100.000

de florini. Se trece Nistrul la vadul Braila, si se alunge la Camenita. Aceasta la 1612.

Pe urml, la intoarcere, in 1613, primdvara, ne-

gustorul e Cu seizeci de care mari de ate sase cai

si tot felul de mrfuri inteinsele: bldnuri de sobol,
altele mai i,efLene, piei de iepure de cas, pe urn
poAav, cutite de Tabricatie germanA, care se vindeau rnai ales in ImplrAtia turceascA. i omul se
ruga s6.-i dea Dumnezeu drum bu.n, fArg. ucigasi".

Ajunge la Hotin, trece prin. Stefdnesti, Iai, MI-lad, Galati, Mdcin, refAcnd drumul descris inai sus.
In sfdrsit el va intreprinde o nou cAlAtorie, por-

nind in Iunie pentru ca la 27 Iulie s ajung5. la

L iov.

Aceast cAlKtorie este una din cele mai importante,

si ea ne lImureste direct asupra rosturilor comerciale
care se fAceau prin Moldova pe vremea aceia.

XVIII.

Alti clilgtori din IntAia jurngtate a secolului al

XVII-lea 'Anil la Vasile Lupu.
Caleva cuvinte despre o noud solie polond care a
trecut prin Moldova, una din acelea care au flcut
foarte mult zgomot prin luxul extraordinar pe care
l-au desfdsurat, Inspdimantand pe Turci i prin potcoavele de argint puse cailor i prime foarte negligent

asa Incat ele adeau, ca sii fac pdganii plrerea

cd. In Polonia este atala argint de se pune i la picioarele cailor. Solia aceasta vestitd a fost descrisd
Inteo carte particulard de cineva care Intovdasia pe ambasador, ducele de Zbaraz, care a alcdtuit
si un proiect de cruciatd cu atdva vreme Inainte.
Pe langd ambasador s'a adaus si un scrlitor Insdrcinat
anume sd povesteasa isprvile ambasadei, Kuszewiez. Cdrticica a apdrut In ./atineste la 1622, aidtoria fiind Melia cu putind vreme Inainte.
Acum, and Polonii au venit In Moldova, ei au gdsit-o Intr'un moment de relativd liniste. Se isprdviserd luptele !Titre Movilesti i adversarul lor, acel
Stefan Toma care luptase In Pirinei, bdtanul soldat
cu vastd. experientd In ce priveste luptele din Occident: neamul lui Ieremia ca si al lui Simion fusese
cu Constantin, care a domnit
Inlaturat, cel

272

cd:dva vreme In Moldova, cu Alexandru, cu Bogdan,

earl, dusi la Gonstantinopol, s'au turcit, lar celalt

(land pe Gavril care a stdpanit In Tara-Romdneascd

a fugit In Ardeal, uncle s'a Insurat, pe Moise,

care a domnit in Moldova, putin Inainte de Vasile
I.upu, addpostindu-se In Polonia, unde avea ruder
Incheia bdrelatii, mosii i tot ce trebuia pentru
trnetele acolo, si pe Petru sau Petrascu, care, trecnd si el In Polonia, ajunse vestitul Petru Movild,
din tot neamul Movilestilor
.Mitropolit de Chiev,
ramaind In pdinantul romlnesc numai copllasul Ingropat la Dobrovdt, In bisericuta cea mic, supt un
mormdnt frumos. Se dusese i Toma cu cortegiul
lui cel strasnic In haine rosii, cu halebardierii dupd
dansul pe strdzile Iasitor, mai teribil In alaiuri deail In lupte, care, Incunjurat de ura cumplitd a boierilor, a fost chemat de Turci la Constantinopol, de
unde n'a mai iesit niciodatd.
In Moldova si In Muntenia rolul cel mare it joacd
acum acel strillucitor Dotnn al cdrui mormnt se
poate vedea In Bucuresti, la biserica Radu-Vodd, acoperit Cu o piatrd de marmurd purtAnd o inscriptie romdneascd,
cel mai vechiu epitaf domnesc,
dupil al lui Mihai Viteazul, scris In romdneste, nu
In slavoneste. Domnul acesta este Radu Mihnea,
si

mort ca stApdnitor al Moldovei la ildrldu i adus apoi

In Bucuresti In mdrastirea fAcutd mai mare si mai

frumoasd de ansul.
Era fiul lui Mihnea Turcitul. Cnd tatAl situ s'a M.--

cut Turc, fireste cit mama, rdmnnd crestind, a

trebuit sd.-1 pdrdseascd, Mihnea-Mehemed ludndu-si
In schimb mai multe femei, cu care a avut i_

dar cari n'aveau drept asupra tronului. Din legtura cu Doamna Via, s'a nascut Radu de care vorbim acum. Mihnea a avut totdeguna o iubire deose-

273

bt pentru dnsul, dar, neputandu-I .tinea lang

sine, l-a 41sat pe sama marl-lei, trimetand, Md. In
tOt necesarul pentru eresterea lui: inteun
rfind Ii fg.g6cluiestei un cal frumos ea s41 se deprindA

la.dzbolu. Pe urml Radu a fost dat la invAtAtw-5. la

Venetia, si piin mai ditintitzi, cand a fost dttrainat
biserica San-Maffio din Murano, a Mtirioarei, de care
am mai vorbit, se vedea pe altarul ei o inscriptie In
marmura, ditruit de Radu Mihnea. Crici omul era

foairte familiar acolo, unde avea rude, cum a fost

Maria, fiica lui Petru Schiopul, mIritat intAitt cu
Zotu Tigar SpAtarul, originar din Ianinq, care a
fost Ingropat in biserica Grecilor din Venetia, lar
apoi dupa Polo Minio, dintr'o familie destul de cuno-icutl 'de patricieni, dad nu chiar dintre cei mai
marl 1.

Cronica spune c Radu a invittat si la mAnAstirea

Ivirului, din Muntele Atos, unde eran multime de
danii ale 'Domnilor nostri; in m6ngstirea Zografulni,
de pildA, care, inainte de a apartinea strAinilor de
azi, fusese a Domnilor Moldovei2.
InvAtnd la Muntele Atos carte greceascit si la Ve
netia carte latineasd. i italieneasd, Radu Milmea a

cunoscut o lume mult superioard celei de la noi.

Atunci cand, dupa ce s'a trudit sit fie Doinn pe vremea lui Mihai Viteazul si a Tost invins, dupit ce a
luptat o bucatI de vreme contra lui Radu Serban
n'a izbutit, el a ajuns sa se instaleze ca Domn la BuFiul el, numit Stefan, a dus sAngele moldovenesc intr'o familie patriciad. a Venetiei.
2 Steagul lui Steian-cel-Mare adus la Bucuresti de Francesimai
este acolo unul destul de frumos,
cu SfAntul Gheorghe aezat
in jet i cu insemnare greceascl de jur imorejur, vine de la Zograf. V. memoriul mleu Mun tele Ato; In Analele Academiei Romani, XXXVI, i studiul lui L Bogdan, in acelea0 Anale", (XIV.

274

curesti, cAnd a trecut, mai ales, In Moldova, pdtrunsg.

de o civilisatie aristocraticd superioard, cum era

cea polond, el a desfdsurat un fel de a stApAni asd-

mAndtor cu acela al Iuitru Ceroel, cu mai mula

i cu resultate mai bune decAt ale'
oelui inecat In I3osfor, cdci a murit, incunjurat de
boieri moldoveni i munteni, cum am spus, la HAr:
unde-i erau Curtile domnesti, astdzi acoperite
cu Omani, Radii Mihnea e Idudat si de cronicarul Miron Co3tin pentru Intelepctunea lui. Turcii l-au intrebuintat ade,ea ori ca princiar ambasador
In legAturile ion cu crestinii. E sldvit apoi Domnul
pentru deosebita rAnduiald i luxul de bun gust
de care s'a Incunjurat lotdeauna. In NIiron Costin se

cumpdtare, deci

pomenesc inovatiile In Imbrdcdmintea acelora cari-1

serviau vi-1 pdziau: uniforme strAlucitoare introduse
de dAnsul, care s'au pdstrat i mai tArziu, cdci, dacd
se IntAmpind aceiasi strdlucire supt Gaspar Gra-

tiani, nu trebuie sil se creadd cd aoeasta venia de

la dAnsul, ci aventurierul gdsise o mare traditie monarhicd, pe care. dupd obiceiul Apusului i supt iniluenta spiritului Renasterii, o introdusese Radu Mihnea. Chiar dacg. Vasile Lupu are o faimd de Impdrat
si Grecii IL cntau astfel in poemele lor, astepandu-1 sil Intre In Constantinopol la un moment
dat, spre a Inorvechea Impdrdtie cresting. ortodoxA

aceasta nu se datoreste traditiei de familie a lui

Vasile, care era de neam balcanic, probabil aromanesc, din oameni parveniti, strdmutati de ieri alaltdieri In Moldova, ci se datoreste influentei lui RaduVodd, ocrotitor al Agiii Nicolae, taw lui Vasile.
Dacg s'a zis de Constantin BrAncoveanu c a fost
un Tel de Ludovic al XIV-lea, apoi si Radu NIihnea

a dat In Moldova un capitol de istorie care, supt

raportul strAlucirii Curtii, era vrednic sil preceadd

275

Domnia munteank asa de mkreatk a Brancoveanului.

CnlAtorul polon spune cl a trecut pe la Hotin, care,

cum am vazut, fusese amanetat Polonilor. A mai

fost amanetat si pe vremea lui Despot, care apktase

In felul acesta bani i sprIjin militar; a fost din

nou amanetat pe vremea Movilestilor, dar, cand a
trecut Kuszewicz, stApftnirea polonk dupA pac,ea Cu

Turcii, In urma expeditiei personale, la NistrU, a

Sultanului Osman, nu mai exista la Hotin. Drumul
se fAcea atunci tot In diagonalk prin Basarabia de
Nord_ drept la tefInesti.
Ambasadorul a Intrat la Iasi, i aici 1-a primit

fan Toma, care era Inc:1 In Scaun. In Muntenia

Ins a fost primit de Radu i de fiul lui: Ra,du
Insusi era bolnav de ochi, din care causg a trebuit
s pArkseasc,.1 la un moment dat tara pentru a se
Ingriji. Fiului, ca unul care a fost asezat ca Domn
de foarte tndr, i s'a zis Copilul, Coconul. Drumetul
a fost deci primit si de acest Alexandru Coconul, pe
care-1 va supraveghia, In momentul cand se va IntAmpla ca tatAl sA lipseasck mama lui, Doamna AT-

ghira. I au iesit lnainte curtenii, i In fruntea lor

acela c,are, je vremea aceia, juca un rol foart,e important pe langl Radu Mihnea i familia lui, acca
personalitate greceasck despre care a Tost vorba
mai lnainte, cel d'intAiu diplomat al Moldovei pe atunci, Constantin Batiste Vevelli. Cu dansul era si
Polonul Kulkowski, plecat pe urmg la Constantinopol.

Venim. astfel la cAlltorul loren Charles de Joppecourt.

In luptele care se purtau Impotriva Movilestilor sau

pe care Movilestii le purtau, dupg. aderea lor, pentru a cApata din nou puterea, au intervenit i strAini.

276

Si n' era extraordinar cn' .d Stefan venia din luptele

Apusului, dup epoca lui Despot in care tot f3e141
de Apuseni, i Francesi chiar, ca un Roussel,

erau lng dansul, dup epoca lui Mihai Viteazal, cand cavaleri toscani lucrau pentru a slim*
Giurgiul din stgpanirea turceascA. Prin urmare

Intarnpl sA awn pentru miele din aceste

in 1615-6, povestirea unui cavaler al Ordinului
Sepulcrului Ierusalimului", Alexandru, de origine din
Elvetia , cel d'intAiu Elvetian cunoscut a fi venit in
pgrtile noastre. Asa fiind, nu e mirare ca un gentilorn

lotaringian, cum a fost Joppecourt, sg fi Iuat parte

la tulburgrile moldovenesti, Inteo vreme cnd, de
alttel, multi ca dansul e oferiau a sustinea un partid sau allul. Cg.ci au fost, pe langg. Joppecourt,
Franoesi cari au luat parte activg la aceste lupte, ca
Montespin, care conducea cavaleri de aventurg.1.
In ocia ce privete redactaren memoriilor sale, Joppecourt se gkseste In aceiasi categoric ca i predecesorul sdu din veacul al XV-lea. Wavrin, Sant amintiri
dictate, dup un obiceiu curent, mai mult: amintiri
prelucrate, redactate de altul. Cand s'a intors acasti,
In Franta insi, luptele religioase din a doua jumAtate a
veacului al XVI-lea au fost sprijinite 0 de strAini : Spanioli pentru
sustinerea causei catolicismului, Germani pentru sustjnerea causei
protestantismului, ap-numitii Reiter, de la carl a rAmas In limba fran-

cesA cuvantul mitre". Dup exemplul acestor straini veniti sa sustina un partid sau altul, dupa cum faceau parte dintr'o confesiune
sau alta, 0 Francesi s'au deprins sd iasA din cuprinsul regaulut
ca sl lea parte I la expeditil foarte deplrtate, cutreierand tot atata
plmant ca i cruciatil cari au luptat la Nicopol odinioara. Cand
venIt Henric al IV-lea 0 Richelieu, cu guvernarea lor strIcta, cu
interzicerea oricaror turburAri in provincie, cu oprirea oricArui duel,

atitia din acei car1-0 simtiau fierband singele in vine 0-au Orbit
patria. Pentru Alexandru, v. lorga, Acte fragmente, I, pp. 52-5.

277

luptAtorul a gasa, pe un oarecare Baret, dare a

aceastA sarciral.
luat
Joppecourt, incepe pove,stirea luptelor petrecute la
Moldova din anul 1606, de ei n'a fost chiar atunci
acolo. Luptele acestea sant descrise In amAnunte,
oerecare IncurcAturA cronologicA, cum e natural, con-

tundand de multe ori stilul riou cu cel vechiu; pe

langl aceasta, cand dineva n'a luat note zi cu zi, e
tiresc ca unele lucruri se cam Incurce, ha e chiat
de mirare cat de mitin le Incurcil autorul. Aceasta .se
datoreete faptului, pe care 1-am relevat i altd datd,

e4 noi am pierdut admirabila memorie pe care o

aveau oamenii de odinioarit; ne lAsArn prea mfllt iti
sama scrisului i, apot, ne ocupAm prea mult de

ce fac altii ca s tinem mai bine tninte cela ce am

tAcut noi.

Povestirea lui Joppecourt este astfel de cel mai

mare interes: nu se poate serie isforia Motileetilor
t'AM acest izvor2.

Baret s'a crezut InsA dator sa adauge de la dansal o sumli de lucruri pentru plAcerea publicului:
asUel partea a doua, care. formeezA jumAtatee cArtil,

euprinde un fel de nuvelA romanticA In care se

Vede cum fata lui Ieremia M-ovilA el a Doamnei Elisaveta, clistitoritit cu printul Korecki, a lost prinsli
Inchisd In Cetatea-Albff, ce scrisori a schimbat cu

printul, cum a cAutat s fuga, un adevArat roman

de eventuri. Evident cA scrisorile acestea sant alcAWat de Batet, cAdi el n'a avut niciun fel de corespondentA In manile lui. Totul In stilul acela
' Lucrarea a ieglt, bite brourA foarte rarA, la Paris, in I620
a fost reprodusA In Intreglme, Cu traducere, In Tesaurut de Meaumente istorice" al lu Papiu liaran.

In Istoria Atitiatel Rotrulae, vol. 11, se dl analisa, aproape

paginA cu paginA, a povestirl lui Joppecoutt.

278

vre", lesinat, obisnuit In vremea aceasta la Francesi_

Pe noi, de sigur nu ne intereseaza nici partea de

istorie militara cuprinsa In cllAtorie, ci partea descriptivA, sctu-ta, prea scurtA.

Joppecourt spune. ca Moldova este Impartita in

doua: Tara-de-sus si Tara-de-jos. Impartirea era mai
veche, dar iese la lumina pe aoeast vreme. Odinioarit.
veniturile Moldovei, supt fiii lui Alexandru-cel Burl,
Tuseserit ImpArtite bike lije, care avea veniturile

partii de sus, si lntre fratele sAu stefan, care avea

veniturile regiunilor de la DunAre si Mare, de la
Barlad In jos, pinA la Chilia si Cetatea-AlbA. De
la 1600 Inainte rostul acestei dedublAri a Moldovei e
mult mai precis, si din aceastA descentralisare profitA foarte mult Tara-de-jos. Din a doua jumAtate a
veacului ace,stuia, neamurile care hotardsc mai mutt

sant Josenii, de unde a venit cd familia liacoviti,

din pIrtile acestea, a ajuns sh dele pe Mihai-VodA
pe
urmit pe fiii lui ca Domni ai Moldovei i, apoi, I ai

terii celeilalte. Joppecourt constatd cA Vornici erau

doi: cel de Tara-de-jos judeca la Barlad. Despre

/asi, care, pe vremea aceasta, duph. prAdarea Sucevei, ajunsese Capitala unic6 i definitiva a Moldovei, el spune cd era flrI ziduri, chiar fArA Imprekmuirea, cu totul neindestuMtoare pentru mijloacele
unei lupte mai serioase, pe care am vAzut-o la Targoviste.

In ce priveste productia Moldovei, iat6 cum se

exprimI Joppecourt: carapiile Moldovei Sant foarteImbielsugate, udate de izvoare frumoase si de .rauri
care le fac foarte roditoare In grail, orz, ovas, 'mitt
Tan, asa bleat locuitorii orasului hritnesc o mare
cantitate de vite de tot felui i chiar bivoli, cari ser-

vesc In locul boilor si cailor la cultura pAmantului", si, adauge el: de aceia figureaza In marca Mot-

279

dovei. un cap de bivol (In loe de boar). Se vkl..in

aceast5. tarn. i o multime de povarnisuri foarte
cute si asa de bogate In vin, hick, nu numai cA
Moldova. are In de ajuns, dar se exporil. in Podolia
si In alte teri vecine." Ba inc spune pit langd Vasluiu se face un vin asa de bogat in alcool, Inca n'ai
deck s. apropii o flad.r si se aprinde.
releva cg. Joppecourt nu enumera printre cereale porumbul. Porumbul se numeste In italianA
gratr turco, prin urmare a fost adus din Peninsula
Balcania, de la Turci In Italia. Pdrerea generaltl,
Indreptkit, este c a fost adus d,in America, precum

a fost adus de acolo si tutunul, care ajunge s6. fi

Indrggit tocmai la sfarsitul veacului al XVI-lea. In
oe priveste Intrebuintarea_ porumbului in terile romanesti, ea e fAr5. Indoiala mai tarzie dock jamItatea
veacului al XVII-lea. Pe la 1650 nu se cultiva porumbul la noi. Sc vorbeste de Serban Cantacuzino ca de
Introducalorul porumbului. N'am putea precisa

data cand cultura aceasta pAtrunde in Principate,

dar c e nou, o arat i numele, dat prin comparare
Cu lucruri cunoscute aici. In Muntenia s'a pilrut
samk Cu porumbelul i i s'a zis porumb; In Moldova i s'a zis pApusoiu, de la p6pusd; In Ardeal e
cucuruz poate i Lindc bobul samAnA Cu insecta numit
Un lucru este sigur cd, oricat ar fi
pittruns si mai Inainte porumbul, amestecandu-se
cu alte sNinAnAturi, el n'a eilpatat o culturl. mai in-

tinsil deck In momentul cand Turcii au oerut mai

statornic de la noi tot grata care trebuia pentru allmentarea Gonstantimopolului. Turcii n'au mancat Ins
iniciodatI mknAligN, i, atunci, natural, am sfarsit

prin a cultiva mai mult oeia ce nu li pldcea lor.

Cum, de alminteri, am flcut
cu cresterea oilor:
pentru c Turcii cereau numai carnea de oaie, noi am

280

Ingriji1 mai mutt de cresterea vitelor albe ori a parcilor,

a aror carne nu se mAnincA de Tani

si care, deci, nit se lua la Constantinopol cu preturi

sckzute. In lipsa porumbului, pentru milneare.a obisnuitA a onntlui sArae se Intrebainta altA mAmAliga
decAt coa pc care o cunoastem noi.astAzi: mAmIligA
de meiu; chiar euvintul mAmAligA vine de la meift,

mAlaiu. Cand Mihai Viteazul s'a asezat In Ardeal,

cari n'au miincat niciodatl mAmAligd, au poredit pe Mihai-VodA: Meilaiu-Vodl, din causa mlaiului care se cerca necontenit de trupele lui.
Incheind parentesa, se mai pomenesc in Soppecourt
si coloniile de stAini care eran la noi. Se spune astfel

cl pe langh Franciscani era un episcop catolic la

Cotnari. Mentiunea nu se Intalneste nicAiri aiurea.

Am relevat-o pentru cg este particular de intcreA.cum venim la cAlAtoria,. mull mai interesantA,
de si mai putin IntinsA, care e mai mult cAlAtarl0
decal descriere de rAzboiu, a lui Paul Strassburgh.
Pe vremea lui, prin anii 1630, Rdzboiul de treibeci
de ani era In toiu. Purtat pentru rnduirea situaa Germaniei, el a trebuit, ca i cel destici
fAsurat supt ochii nostri, sl cuprindd i regiuni
mai IndepArtate; ditpA o asteptare mai IndelungatA,

tenle noastre au trebuit sA fie amestecate In 1.upfA.

Ardealul lui Bethlen Gabor i lui litik6czx I-iu, doi

printi de o foarte mare importan, amilndoi cu situatii regale; ambitiona.nd sA se Intindl pAnA la Casovia i la stApAnirea unei pArti din marea Ungarle

sfasiatit, a luptat, dupd Indemnul Francesilor si al

Suedesilor, In lagArul calvin, de oare ce clasa dopenminantA a Ungurilor din Ardeal era calvinA,
tru scopuri nationale, dar supt steagul c,alvinismului.

281

Pe atualeir Ins, de pe urma presentei de catevet /lira

a lui Mihai Viteazul In Ardeal, de p urma cuno$,

tknii reciproco care se cdpdtase prin aceasta,

pe urma frecventdrii mutt mai dese a unei prOvincii de cdtre locuitorii oeleilalte, ca si de pe tirma
intereselor solidare create prin cucerirea de la 1599,
Ardealul rAmdseselfoarte straw legat de terile noas-

tre. Inainte de 1600 nu se mai intAlniau de rntlt

tratate incheiate intre o parte mdtar de Ardeleni
tre tenle noastre, cdtrd pe vremea lui Radu Mihhea
si tratatele pe care le incheie
Ardralului cu Domnii nostri i tratate separate, ca
ale Brasovenilor, cu Domnia munteand. Gaspar &rap

amintindu-si de Mihai Viteazul, a cdrui mernorie era foarte vie, urindrind pe oricine avea putind
ambitie i simia Intr'Insul pulin vitejie, a visat
el do Ardeal, crezdnd c i _se va putea impune. De
altninteri, cand Simion Movild merge In Ardeal cu

trupe auxiliare, se inielege cd nu i-ar Ti displAcut

nici lui sd rdmdie, i and i alti Domni, cdnd Radu
cand Stefan Toma i fiiceat Infrarea In aceste pat* ardelene si luau lot la slujbd In
strana biseried din Scheiul Brasovuhti, era o propagand indirecta pentrd unitatea nationald romdneascd. In once cas Domnii acestia de dupd Mihai
Viteazul au Intrat In Ardeal altfel deed" cei de'naintea lui Mihai, un Alexandru Ldpusneanu, un Petrascu-cel-Bun, a cdrui pecete a si fost glsitd acolo
In ptimant, ei cari veniau ca oameni ai Sultanulat,
pe cand, dupd Mihai Viteazul, Domnii nostri cari
pdtrund dincolo de munti o fac, oricare li-ar fi fost
-vrAsta l prioeperea rzboinicl, valoarea personalli,
putintel i ea represintanti ai poporului rorrulnesc. Dad. un Neagoe, un Petru Cercel, din cei
au ajutat sd. se ridice si au fdcut sd se Impodobeascit

282

biserica SfAntului Nicolae din Scheiu, Domnii ces.tialalti au necontenite relatii culturale, economice
politice cu Ardealul, si granita Inseamna malt mai
putin ca inainte.
Prin urmare, in vremea aceasta Moldova si TaraRomAneasea faceau putin politica Arde-alului,,
Ardealul simtia nevoia de a se sprijini pc politica_
Moldovei si a Terii-Romftnesti.
S'a IntAmplat chiar intre concurentii pentru mos.tenirea lui Mihai lucruri particular de interesante. S'a
intAmplat ca un Ardelean a vrut sa inoiasca ceia ceIncercase la 1595 Sigismund Bthory, cdruia i
zicea Craiu si care se intitula print al Ardealului, al
Terii-RomAnesti si al Moldovei, socotind pe Mihai

pe Domnul moldovean ca pe niste cdpitani ai lui,

cari n'aveau voie sa judece pe boieri ca sa li talecapul.

O ruda a lui Sigismund, Gabriel, care voi sa fie si

rege in Polonia, un t.nar extraordinar de ambitios
de pompos, care; apoi, In cutare lupta de la
1611,, and a lost batut de Radu Serban, lAnga Brasov, se infatisa cu aripi de vultur la coif, ca un erou de legenda, s'a Wanda sd cucereasca Principatele-

si si-a prefacut gndul In fapta: a surprins pe Radu

Serban cAnd nu se astepta, asupra Craciunului, a
impuscat cAni pe la Arges i in alte parti, a despoiat bisericile de acoperemAntul lor de plumb st
apoi s'a awzat la TArgoviste, de unde a scris Sultanului ca Domnii nostri stint ticalosi i mincinasi, pe-

and el este cel mai credincios si mai in stare a

servi hnparatului", i deci ()ere sit i se trimeatit
tuiurile, cozile de cai care insemnau infeudarea hti,
noul Gavril-Voda. Turcii n'au consimtit Insa, si au_

trimis pe Radu Mihnea.

Astfel si din partea Ardealului s'a inoercat stabi-

283

urea unei unitAti dacice. Dacia Intrase In constiinta

politicA a timpului, dupg. ce .umbLase prin cArtile
de istorie i arheolog,ie si se pref Acuse In faptA de
Mihai Viteazul. Gheorghe Rfikczy I-iu apoi a tinut
el sg. aibI Moldova si Muntenia totdeauna prietene:

ambasadorii treceau necontenit de la o provincie la

alta. Terile noastre au dat i un fel de tribut Ardealului pentru a fi ocrotite, dar In forme foarte delicate: se cherna cg. e In legAturA cu pAsunarea aid
.a oilor mocne.sti; o parte din ce se lua.de la Mocani
se dAdea printului Ardealului, stdpinul lor.
Tocmai In vremea and vine Strassburgh la Bumresti, printul Ardealului cAuta sg. Inlocuiascg pe Leon-

VodA, fiul lui Toma de pe vrernuri, antreprenor de

furnituri de stridii pentru Constantinopol, cu aoel
Matei din BrAncoveni, care, dupA. ce a trecut prin
primejdia de a i se. Ulia nasal de cAlre adversar,
ajuns aproape de bktrAnete a fi Matei-VodA Basarab.
Paul Strassburgh vine In Ardeal ca sA negocieze in
vederea RAzbolului de treizeci de ani pentru Suedia.

De aici a trecut la noi, sJ iatA ce a vAzut In TaraRomitneascA.

De la Brasov pleacA spre Targoviste, care nu mal

era Capitala terii, de si Matei se va intoaroe aici,

uncle va ridica, *el i boierii lui, biseriei nouA, si va

tinea mult la acest oras, care va deveni iarAsi co fuse In in fatAia jumAtate a veacului al XVI-lea. CAci Ma-

tei-VodA nu voiA sA fie numai omul Turcilor,

avea toate legAturile lui cu Ardealul.
IndatA ce intrA cAlAtorul in tarA, Domnul Ii trimete un mehmendar, care sA-1 IntovArAseasa pe
Voevodul i se pare a Ti un Grec". Leon-VodA
nu era Insg. Grec, de si sotia lui - tefan Toma a putut Ti GreacA; dar el crescuse la Constantinopol

284

-vorbia greceste. Do_anma lui era Levantind, Victoria,

akeia

tare a dat mnstirii ViforAta de lAngli

Ter-

goviste o Marte fruznoasd icoand a Sf. Gheotghe, Itnbrficata cu argint.

Mehrnendarul trebuia sh.-1 ducd pe SuedeS la Bu-

euresti, care, spune citidtorul, este acum locoktta,

sliastil Domnilor. Ajungnd liingd oras, Voclit tinuntit
vrea su-1 primea.scd insusi, de atAta respect se
bucura ambasadorul, si anume era sil iasd Intru_ Intmpinarea lui Cu ostasii i cu steagra Strassburgh
refusd aceastd onoare intrit singur in oras, tare i
s'a pdrut si este intdia constatare de acest fel despre Bucaresti loarte mare si intins".
Daed se evitase prirnirea, care era prea grea pontru
modestia solului, din partea Domnului, i-Eftb iesit
Inainte o sut de boieri, cari,- indatd ce-1 vdd, se doboard de, pe cai
infatiseazd omagiul lui LeonS'oda. Apoi e dus la locuinta liti. Seara, Vornicul,
prefectul Curtii, inare,salul Palatal-1g, am iice, 11

,chiarnd pentru a doua zi la prAnz.

Merge intoVdritsit de doud sute de Dahnatini, cari
s'au pdrut mai, frumosi decAt garda din Ardeal. Erau probabil oei adusi, din Ragusa si de aiurea, de
Capar Gratiani.
Mai departe se apune cd toate strdzile i. pietile
trau pline de mdrfuri sctimpe pe care Italieni, Greci,
Turci i Armeni le scoseserk spre vAnzare;
erau atAtia oartieni, de ai fi crezut cd toatd Roma.nimea s'a ingrAmAdit acolo". Dupd aceia alaiul intrii.

in Curte. Domnul intimpind pe oasspete cu capta

gol la usa odditi de prirnire a jlbilor, a Divanului
linde judeca. Este oarec,are deosebire de la bdtrAnul
Petru chiopul, care stiitea supt un Copec din Curtea
palatului unde distribuia dreptate,a, i Domnul de
.acam, care avea o Sall anume pentru audiente.

285

Intrand solul 1n aeea sala, loath. lumea, In seam

de cinste, ca la Constantinopol, i ca pe vremea
zantului, pune minile la piept k pleacit frUntea. De
jur Imprejurul paretilor erau divanuri, dupa moda
turceasca, Lar scaune numai doul: unul pentru Domn

altul pentru musafirul sau. Langa vodri, ca

cumva sl se iveasel o banuiala cu privire la cele
rostite, stateau cativa Turci de Trunte, cari se introdusesera la ni pentru judecarea prieinilar Intre
Locuitorii indigeni i Turcirne, Intaia forma supt
care demnitari civili turci au patruns la noi. La
dreapta Domnului boierii, Imbrilcati in blanuri de
si

zibelinA.

Strassburgh tine un discturs in limba latina; predicatorul Curtii, un Grdc, tOlmaceste. Se spune ca

era om foarte Invatat, care statuse sapte ani la

Wittembergu/ lui Luther, stiind turceste, greceste,
latineste, nemte,ste. Erau traditiile lui Radu Mihnea,

eel d'intaiu care a dorit sa fie Incunjurat de cartarari veniti din Apus. Donmul agaduieste ambasadorului sa-1 conduca oamenii lui parta. la Dunare.
Apoi se aseaza la masa. Canta instrumente must,
cale, care sant trambite, dar se poate Intampla. sa fi
fost i fluierele pomenite la intrarea lui Mihai Vitea-

zul la Alba-Julia. Sc Incepe pranzul. Strainul e asezat la dreapta Domnului, care bilnanca Inteun blid
de argint; ceilalti, Banul, Vornicul, mananca In blide

de lut, iar boierii mai mici In blide de lemn, fiecare dupa rangul lui. Mancarile se aduc rapede una
dupa alta si se aseaza la masa gramada. Si obiceiul
era, In Rasarit, obiceiu pastrat pana foarte tarziu,
sa se Inceapa cu budinca i O. se termine cu friptura.
In toate manearile se punea miere dup obiceiul turoese, si din aceasta causa mierea noastra era foarte
ceruta la Constantinopol. Vinurile erau alese iToarte

286

generoase, atat de generoase bleat nu odatii blutorii se cufundau, cu VodA cu tot, supt masg, i lucrul
nu era de loc afark din etichetg.
Sant si toasting. Cel d'intliu e ridicat de Domn pentru regele Suediei. In momentul cand VodA ridicA pA-

harul, bubuie tunurile de se clatinA toatA casablidele ca i pgretli clAdirii. Pe urml boierii Inching
pentru Domn, stand In genunchi.
DupA aceia, iindc solul trebuia sA plece, Domnul 11 conduce Impreung cu toatA Curtea. Erau 1000
de egigreti, 600 de pedestri, escorta care Insotia pe
Leon de ate ori tinca sA facg. alaiu mare. Inainte
trece steagul rosu dat de Sultan si tuiurile. Pentru
ea musica s sune mai plAcut, musicantii erau ascunsi In cring, de unde se auziau trambitele si tobele. De amandoug. pArtile Domnului erau boieri,
cAlgri pe cai, albi. Langg VodA cantau lAutarii antece

de tar, precum s'au cantat

am spus-o-- tot de

i cand a Intrat Mihai Viteazul In Alba-Iulia.

CA1Arind impreung, Strassburgh Intreabg pe toomn

lAutari,

ati ostasi mai poate strange In tara lui. Iar Domhul rAspund-e: 10.000 de cAlgri si 2.000 de pedestri si

suspinand a adaus el pe vremea lui Mihal Viteazul

erau 50.000 de oameni supt arme". Atat de mull se
pAstra amintirea erouluil Dupg aceia Suedesul se
informeazg In ce priveste bogAtiile terii, i i se
spune cA se i,e.a dijm de la p<ste, sare, cearg,

iniere, eirezi de vite albe, turme. Venitul este de

300.000 de galbeni, darg de bir, care se obisnuia a se

da In bani gata. Cu toate prgdgeiunile, asa de bogatI era Tara-RomAneaseg!

i i se arat cIt ar fi

mai bogatI daeI de frica Turcilor nu s'ar neglija

autarea minelor de aun i argint.
Domnul se plange apoi de perversitatea supuilor
de sunetul lor gata de rAscoalA. El poveste4te

287

cum au fost Infrnti boierii lui Matei i aratd chiar,

trecand pe la SLobozia, afar de raza orasului, mormintele i crucea ridicatd pe locul uncle se (Muse
lupta. lifikelczy n'a vrut sd-i de,a pe fugan, i el,

Leo; ar fi dorit mult sd taie nara dreapt a lui

Motel, pentra a-1 scoate, prin aceastd Slutire, din
.concurentd.

Sc fell, In sfarsit, si o petrecere militar, dupd

moda Rdsritului, Domnul Insusi aleargd In irunte
dd exemplul, tintind cu pusca, altii trag cu. Sagetide, si la urnid Leon Imparte galbeni celor cari se
distinseserd mai mult. Un nobil din suita lui Strassburgh capdtd, In loe de decoratii, zece cop de ma-

tas, adusd din Bucuresti.

Apoi cardle domnesti due pe sol la Dundre, care
se trece la Giurgiu, cetate slab Intdrit de Turci.
Pe Cand Strassburgh dAdea. Infdtisarea Terii-Romd-

nesti prin anul 1630, ceva se, poate spicui din cloud
izvoare accidentale privitoare la Moldova din acest
limp.

Ele sant amandoul din vremea lui Gaspar-Vod.

Am putea face un capitol deosehit pentru acest Gratiani, care, cum am observat, meritd sd Tie pus aid-

turi de Petru Ceroel si de Despot. Laid trei personalitdti care vin din lumea apuseand i nici n'au
timpul sd se deprindd cu obiceiurile de tard sau, ca
In casul lui Petru Cercel, sd se Intoarc la obiceiurile terii, i cari ispravesc cu totii prin catastrofa
omului neadaptabil la mediu.
Ar fi Incd un capitol de anormalitate, un intermezzo bizar L rar In istoria Romanilor din aceast
stdpanire de doi ani de zile a lui Gaspar-Vodd In
Moldova.

A foist o vreme cand se credea cd el era German

288

dip Graz. Gratiani nu vine insA din G-raz, ci dintr'o

localitate Gradaac, care

se

intillneste Ong as-

14zil In Croatia, In Wirt& vecine cu Peninsula Balca-

nicA. Astfel el trece pentru cei mai multi din contemporanii sAi ca un Croat. Vorbia li-mba sarbeaseA.
curent. Chiar In cronica lui Miron Costin se citeazit
cAteva cuvinte ale lui in aceastA limbA: deprins cu

norme de guvernare mai stran.se, ea acelea din Europa centralA i apuseanA, el se indreaptA, intr'un
rAnd,cittre boieri i li spune: sA respectati pe Domnul vostru". Chiar Montalbani, de care o sti fie vorba
zice cA, intr'un moment de mare primejdie;
cAnd nu stia cum sa scape, in mijlocul bAtAliei pierdute, s'a adresat sarbeste cAtre un intim al lui. Din
aceastd causg, de indatA ce s'a asezat in Scaun, a adus negustori din Ragusa pe cari-i trimetea i In misiuni, de exemplu Giorgio de' Gradi, care a mers
peutru rilscumplirarea unor prisonleri tu.rci crezand
sk-i facii astfel manA bunA a Corkstantinopol. El a
adus de asemenea Cu dansul pe asa-numitii Uscoci:
Uscocchi, in italianA, sant un Tel de haiduci slavi.
din pArtile MArii Adriatice mai ales din Tegiunea
Segna in italieneste, nemteste Zengg ori in. sarbeste
Senj, nu departe de Fiume, si cari continuau pe piratii ilirieni de pe Marea AdriaticA; Uscocii erau
obioeiu apArAtorli causei crestine fiind In servicial
republicei Venetiei Impotriva Turcilor. Li se zice
Morlahi, adecA Maurovlahi, Valahi Negri". (Coloarea InseamnA o anumitA orientare geograTicA.)

Pe de alt parte, prin laturea italianA a originii

sale, prin vecinAtatea locului sAu de obarsie Cu posesiunile venetiene, prin ocupatia sa indelungatA ca
diplomat la Constantinopol si In serviciul Franciei

bate vreme cand limba diplomaticA era oca italianA, Gaspar a avut legAturi foarte strAn.se Cu Italia,

289

asa Inca% pc libigg negustori ragusani, pe langl

Uscoci i Dalmatini a adus i Italieni. In armata
lui se Intillniau, afarg de nobilul ragman Marino
de' Resti, din cea mai bung aristocratic, i cei doi
Amati, tatgl si fiul, dintre cari unul, Annibale, a
fost pgralab de Hain.
Dar Gaspar avea foarte probabil sftnge romlnesc,
Morlacii, din c.ari se trggea el, cu coloniile lor
pe pgmantul imperial, se desnationalisarg foarte
rApede. Pe la 1570-80, cfind ei jucau un rol militar
foarte important, In luptg necurmatg Impotriva martologilor, ca elemenle de pazg a granitei, se mai Intdlniau Insg organisatii romlnesti, supt Voevozi
juzi,
In Arhivele din Graz am gsit nume cu ter-

minatii romgnesti, de pila Frencul, Catolkul",

pentru cg cea mai mare parte din ei nu erau
ci ortodocsi. Pornit de acas copil sgrac, Gas-

par, care n'avea alt nume deck al satului sgu de

nastere, a avut o bucatg de vreme rosturi
iar (WO aceia a trecut, cu ocasia negocierilor diplomatioe ale Turcilor, In serviciul acestora. A stat cgtiva
ani la Constantinopol, a imitat pe Despot, de care

avut poate stiintd, fgand s fie numit duce

de Naxos si de Paros, insule care aveau un regim
va

autonorn In fruntea lor 1.

Folosindu-se de leggturile lui si de rolul ce a jucat

In negocierile diplomatice, el a izbutit, in sfArsit,

sg 'fie numit Doran al Moldovei, In care calitate,
cum am spus, el a vrut sg continue marea traditie
a Voevodului muntean, s5. aibg Ardealul, In care
fierbeau felurite intrigi, i, pe de alig parte, a cAutat
In schimbul unui tribut, guvernau aid creOini de obicciv, dar la
un anume moment s'a gAsit .1 un Evreu portughes, care, eland
bani mai multi, a ajuns duce de Naxos, don Jose, singurul Evreu
cu functiuni politice

militare cal-6 a fost in ImpAratia otomanA.

290

EA rupd, tot In traditia lui Mihai Viteazul, robia

rurcilor, pentru a trece la politica fIcut de crestini, care pe vremea lui nu mat putea fi politica Imrtiratului, c5ci acesta Incheiase pacea cu SuHanoi, ci
numai p-olitica polon5..

Zamoyski izbutise O. InMule pe aliatul Imperiali-

lor, Mihai, si (Muse impresia cd Pste asa de putemic, Welt, dad. ar interveni in luptele din aceste
regiuni, ar castiga In chip statornic biruinta si stk'panirea care trebuia s vie din aceastd biruinta.
Marcie Cancelariu -Meuse, acas5 la el, o scoa15., o

scoal militar5 admirabil prin exemplul att. Cei

mai Insemnati dinire acei cari mosteniserl scoala
de strategic pe care el o Invdtase In Italia, la Padova, au fo3t Zolkiewski si locotenentul sAu Koniecpolski.. Stanislas Zolkiewski era, prin anii 1619-20,
in fruntea fortelor polone In calitate de Hatman. Cu

el a amtat O. Intre In Intelegere Gratiani.

Ca s5. se Inteleag isprava lui, trebuie s5 se adauge c rAzboiul, fArd sd fi fost declarat, Intre
Poart5. si Polonia exista necurmat cam din a doua
jumAtate a secolului al XVI-lea, din momentul In
care regatul polon consimtise sA adopte pe Cazaci.
Odat o asociatie- de luptAtori operand numai pe sama lor, ei au trebuit s se schimbe dup5 Imprejurdri:
de la o bucatI de vreme ro.gatul i-a organisat si li-a
pus In frunte un Hatman, care se recunostea dependent de Polonia. Cand Polonii voiau sa loveascl In
Tatari, Intrebuintau pe Cazaci. In a doua jumAtate a
secolului al XVI-lea, i-am vAzut amestecandu-se foarte
adese ori In ImprejurArile din Moldova, impunandu-i

Domni cart erau pe voia lor. Dup5. Zamoyski, la

Inceputul veacului a/ XVII-lea, Cazacii s'au pref5cut
In cei mai temuti pirati pe Marea NeagrA, prKdand
pAn5 si satele din apropierea Capitalei imperiului o-

291

toman, i Su1tanul nu odatd a vlzut ridicdndu-se !Idcdrile In incunjurimea imediatd a resedintei sale. Asezandu-se la cataractele Niprului, ei cdpdtard numele
de Zaporojeni (za porn'
la cataracte).
La un anume moment beglerbegul Rumeliei, comandantul tuturor fortelor europene ale Imperiului
otoman, Meuse, la 1589, o adevdratd campanie contra
Poloniei ca s ardte cd, oricdt ar acopen i amestecul
'tor, el se stie la Constantinopol i cd Poarta este In
stare sh se rdzbune. Pe urmd, pe la 1617, s'a organisat i o flotd speciald pentru a combate pe Cazaci, i Capudan-Pasa, amiralul Turciei, veni In Ortile de sus ale Mdrii Negre si pe gurile DunArii-anume pentru. a Impiedeca prddciunile Cazacilor. De
-oare ce Tatarii fuseserd asezati In Bugeac i Polonilor
nu li convenia de loc presenta lor acolo, cu atdt mai

putin, cu eat de la o bucatd de vreme se alcdtuise

In pdrtile dundrene si ale Dobrogii i Niprului un
fel de guvern militar turoesc gata totdeauna sd intervie Impotriva Polonilor, legand impreund Silistra,
Babadagul, Bugeacul i Oceacovul, vechea urd Intre Poloni i Tunco-Tatari se Intetise si mai milli.
Domnul a fost deci ascultat fdrd a sta la ganduri.
Evident cd Turcii, de Indatd ce au aflat de legAturile

lui Gaspar Gratiani cu Polonii, s'au grdbit s puje

In miscare pe acel care comanda la hotar, pe Pasa
Schender (Alexandra, nume In Iegdturd cu. Alexandru-cel-Mare: Ischender). Gaspar s'a cobordt pdnd
la Tutora, numai cu trupa lui de elit, compusa din
Uscoci supt comanda unui Italian. El aducea romantismul sdu, nu lipsit de vitejie, credinta In victoria

crestinilor, un idealism fantastic, dar nu si o fortd

capabild de a lupta contra Turcilor i nici mdcar de-votamentul desdvdrsit al boierilor, nici aderenta
limasd a claselor populare, si nido cunostintd prac-

292

tica a toril peste care domnia. In aoeste

causa lui era pierduta.
A fost un moment foarte solemn aoela cand el s'a
Infatisat In tabara polona, cand s'a unit cu fortele
crestine care veniau s libereze Moldova. A doua zi
Insa dupa venirea lui Schender, Polonii au fost siliti sa se retraga, si a fost un desastru, eel mai
mare poate pe care 1-a suferit arrnata polonrt In regiunile basarabene: eomandantul insusi, batran
obosit, dus In radvan, scoPnd capul pe. geam ca sa

van. situatia luptei, un Tatar, cu o agerime extraordinara, i I-a ras. Si multa vreme au pomcnit
Polonii de nenorocirea aceasta din Campii Tutorei".
Voda. cel strain fugise In mijlocul luptei, dar isi

lasase iapa acolo, asa Inca Tared, vazand-o, au

crezut ca el a murif. Doi boieri, dintre cari unul,
Bucioc, a jucat un rOl destul de insemnat In istoria
Moldovei si a ispravit tras in teal-A de Turd, i celalt, Goe, 1-au intovarasit In regiunea de munte.
Langa Trotus, Gaspar s'a culcat, si, In somn, bolerii aoestia, pe Mat de lasi, pe cat de putin credin-

ciosi fall de Domn, 1-au omora. Asa s'a mantuit

tragedia lui.
Gaspar Gratiani este cunoscut, de alminteri,
ce priveste figura lui. Pe Stefan Tornsa nu-1 puteani
cun'oaste cle-cat numai In forma, mai greu de recu-

noscut, a unui portret mural pe zidurile bisericii

din Solea, datorit unui zug,rav de tard: de la Gaspar
Gratiani avem un portret artistic, In care-1 vedem re-

presintat cu mustata rasucita, ca barba rotunzita,

cum se purta pe vremea aceia, avand In cap gugiumana Domnilor si pe trup oostumul curent i In
tenle noastre si In Arde al.

Sant atatea izvoare despre campania Polanilor In

293

Moldova si atatea stiri precise in ce priveste interventia lui Gaspar Gratiani si a soldatilor lui: ele ar
putea formA un material foarte bogat pentru o lucrare de specialitate 1.
Ajungem acum la izvoare. IntAiu la Polo Minio.
A venit In Moldova inainte de toate ca sl IngrijeascA de averea rdmas de la socrul su Petru Schiopul,
Familia se stinsese mai toat, alarA de Radu Mihnea,
cal e era fiul nepotului lui Petru-VodA, Bunurile 1A-

sate de Petru-Vodl erau In bung parte Mil sh1.pan, i atunci Minio, tinand pe fata acestuia, a venit
s se ocupe de zestrea nevestei sale.

In acelasi timp s'a ivit la Venetia si ideia dac6

nu s'ar putea lua trupe din Principate si din Ardeal.
Fahna lui Mihai Viteazul Meuse s se stie pretutindeni c aici sAnt oameni de ispravA, oameni buni
de lupt Impotriva Turcilor, i, cum nu se mai
purtau rAzboaie la noi, s'au gandit Venetienii, IncA
de la 1617, dac nu s'ar putea Inrola astfel de demente pentru Bosnia, Dalmatia si posesiunile italiene
ale Republicei. Lucrul nu s'a putut faoe din causa
ImprejurArilor turburi din Moldova pe vremea aceasta, si In special din causa presentei prAdalnioe a
Cazacilor, cari impuneau Domnilor nostri s ieie
suri de apn.are pentru sine In Principate.
Polo Minio a stat mai mult de un an In Moldova si
In Ardeal. In vremea ac,eia probabil c Doamn.a Ma-

ria, socia lui, trlia Inc4, si el a putut sl se initieze

printr'Insa In rosturile romanesti sau, In rice cas,
de la bo:erii ce fuseserA In legAturd cu Petru chio-

pul a apItat stiri In cea mai mare parte disparute

.odatd Cu dAnsul, dar alte stiri, In special despm
Ardeal, se glsesc In raportul lui.
1 lzvoarele acestea sant tiparlte toate In acelas1 loc, Cu traducerea francesa In fata: In vol. II, Supl, II din colectia Hurmuzald,

294

Iatii ce spune Minio despre terne romanesti, si

mai ales despre Moldova : Sant mai sdrace decal

Ardealul, dar, fiind In buza tunului, expuse cele

d'intdiu la loviturile Turcilor, li se ocre mai mult
din sArdcia lor de plugari sdrAciti i robiti deck se
cere Ardealului Insusi, care avea industrie si co
mert de foarte mare importantd. Sant niste ten i In
camp deschis", prin urmare nu se pot apdra. Turcii, de alminteri, au stdruit totdeauna ca la noi sa
nu se Intemeieze cetAti si au impus mdsura, pomenitd

mai inainte, prin ordinul dat lui Alexandru LApusneanu, de a se umplea cu lemne cetAtile si a se
distruge. Intdririle care se Intalnesc mai tar7iu au
fost Mute de altii pe pdmantul romanesc, si Inainte
de toate de Poloni, cari au Inoit vechile noastre cetAti
In veacul al XVII-lea.
Cu toate cd Moldova i Muntenia erau socotite mai
sitrace deck Ardealul, ca toate acestea cea d'intdiu
avea un venit pentru Vistierie de 350.000 de galbeni

de aur, pe an, ceia ce pe atunci avea o mare insemndtate. Gaspar Gratiani, la 1619, luase chiar maf

mult deck atata, ca unul care pentru politica lui

aventuroasd avea nevoie de organisarea mijloacelor
militare si financiare ; de aceia a cerui 400.000 de

galbeni de la tail. In ceia ce priveste armata moldoveneascd, se spune cd ea cuprindea incd In momentul acela 10.000 de aldreti, cari toti erau boieri
sau curteni. Curtenii ajunseserd a fi o categorie de
terani, asezati mai mult in anumite sate si cari_
In schimbul unor scutiri de bir (pldtiau birnl curienesc, deosebit dc birul muncitorilor de pdmant,
orau dtori sit vie, cu calul lor, la chemarea Dom-

nului. PAnd pe la 1683, and trupele noastre au

mars la Viena, urmand pe Duca-Vodd si pe SerbanCantacuzino, pAnd atunci intalnim In,ch in izvoa-

295

role noastre pomeniti curteni, foarte bucurosi de a

plIti mai putin si de a lndeplini, In schimb, rare
ori, functiuni militare. Aceastd scutire de bir mergea
din generatie In generatie.
In afard de acesti 10.000 cAldreti, de sigur a Dom-

nul avea voie sit cheme pe toti locuitarii terii In arme. Potrivit obiceiului pe care 1-am Intdlnit si la
Petra Schiopul si la Aron-Vodd si era de sigur
la Stefan Rdzvan, pe 1 git armata aceasta, care
se strAngea numai la nevoie, era garda personald a
Domnului, alcdtuitit intdiu din Unguri, pe uring,
supt Ieremia Movild, din Polonii lui Ioan Potocki,
apoi din Dalmatini i Uscoci, pe vremea lui Gaspar
Gratiani. Pe la 1650; pe vremea lui Vasile Lupu
Matei Basarab, vor fi asa-numitii Sarbi, Intre cari
erau i Bulgari, unii amestecati ca sAnge romftnesc: seimenii. lar dupit desfiintarea lor s'au adus la
noi pentru a pdzi pe Domn Nemti deprinsi In Rdzbaiul de treizeci de ani: cutare cAlgtor pe care-1 vom
Iasi pe vreinea lui Gheorghe Stefan, Welling, tot
un Suedes, cAnd s'a Infdtisat la Curlea Moldovei, a
fost IntAmpinat, spre marea lui mirare, cu striggiul

de Wer da?".
Garda lui Gaspar-Vodd e socotitg. de Minio la 500 de
oameni, infanterie i cavalerie.

In ce priveste datoriile fatl. de Poartd, vom observa cd i acest Domn a fost silit, ca i Mihai-Vodg.
Aron-Vodd, sit se rdscoale Impotriva Turcilor din
causa situatiei financiare, cdei i lui i se cerca sit
pldteasc i datoriile inaintasilor, i, dacd pe l'Angd

dAnsul nu mai erau Ieniceri, erau totusi creditori,

negustorii eari chinuiau zilnic pe datornicul lor,
Gaspar i-a omorAt ciun Ii omorAse i Mihai Viteazul.

Si tot a.sa va face mai tarziu Mihnea, fiul lui Radu

Mihnea, care, pe la jumglatea veacului al XVII-lea,

296

a imitat pe Mihai Viteazul In felul cum s'a raseulat,

cum a dat lupta, i pana si In local luptei, ales la

Calugareni; ha chiar i numele i 1-a schimbat,
luand pe cel de Mihail.
Tributul pe care Gaspar era dator sa 1 plateascii
era de 58 de pungi de aspri a cate 500 lei fiecare,
cela ce lama, In banii cari erau atunci 58.000 de
scuzi. Ca id. fie numit Domn, el Insusi addugise sase

pungi pe langa birul eel vechiu. Cu peschesurik,

tributul se ridica la 150 de pungi pentru 'Moldova.
In afar de aceasta erau chelluieli foarte marl cu
Intretinerea Turcilor, cari veniau acum In locul a
celor Greci din posesiunile venotiene i Levantini
al caror rol 1-am vazut in a .doua jumatate a vea
cului al XVI-lea. Acum negotul se facea de Tm.ci,

lata ce ni spune

Vin nesfarsit de multi

Turci, earl toti rod aceastd nenerocita tara".
Alti Turci Ii fdceau de rost pe la noi pentru cetatile turcesti de la Dunare i pentru cea de la Nistru,
pentru Oceacov. Sosiau necentenit sa le visiteze,
niciunul nu Intelegea sa plece cu mana goala. Pasa
de la Cetatea-Alba, Intaritd contra Cazacilor, lua el
singur In fiecare an une ori i pana la 100.000 de galbeni upt cuvant ca-i sant necesari pentru reparatii, si, cum cetatea se strica In fiecare an, el trebuia sa
puje la loe ce s'a naruit.
Muntenia plalia 250.000 de galbeni Domniei. Dar
Moldova avea un venit mai mare, de 350-400.000 de
galbeni, caci pe vremea aceasta ea era mai bogatd,
avand si Bucovina si o bund parte din Basarabia. 'rri
butul Moldovei, am vazut, era de 58 de pungi; al Munte-

niei de 33. Dar pe langa aceasta In ambele ten i ve

niau Turcii ca fel de fel de cereri pe care izvorul le
numeste In italieneste mangiarie",. adec ce se mfm-

297

ea pe langd ceia ce, mai mult sau mai putin, se cuvenia.

In Muntenia, serie Minio, nu sAnt atAtea primejdii

ea In Moldova, si principele i poporul trdiesc mult

mai linistiti, dar Moldova e mai bogatd: negustorii

boierii cdstigd mult mai mult". Am vdzut cd re-

latiile de comert cu Polonii (1=u-a la Danzig

da acolo pind In Ang,lia.
In Muntenia numdrul ostasilor era numai de 8.000:
scAzuse, prin urmare, pentru a se ridica din nou pe

vremea lui Leon-Vodd, Si i se plrea lui Minio cd

soldatii acestia ai Domnilor munteni erau de o valoare mai micd decAt cei din Moldova: dar nu sdnt
&At de valorosi, i aici populatia este mai credineioasd j mai stabild."1.

In ce priveste pe Giambattista Montalbano, Intr'o

lucrare italiand gdsita In vremi mai mud 2, el e un
izvor de cea mai mare importan. pentru istoria luptelor lui Gratiani. Nu cade prin urmare In rdndul
ceia ce spune despre conditiile generale ale Moldovei nu cuprinde decdt vre-o cloud pagini. Si adaug cd este de !dent o deosebire !litre aceastd operd i opusculul lui latba despre Imprejurdrile din Turcia (Rerum Turcarum commentarins),
In care despre nai este cel mull o pagins Montalbano

a fast secretarul lui Gaspar Gratiani si a insemnat

calitatea aceasta ca sl dea mai mult pond informaVilor sale.

In i3artea italiand, se aratd i personalitatea lui

Gaspar Gratiani i ajutdtorii de origine strlind de
Hurmuzaki, 1V, p. 596 1 urm.
2 Si prelucrat de mine In Analele Academiei Romne", XXI, p.
40 i urm.

298

eari a fost Incunjurat, ca si conditiile In care s'a

Tlcut rIscoala lui si felul cum ea s'a desflsurat pind.

la Infrangerea totalI si fuga In acel adlpost de munte
care trebuia sii-i fie fatal.

XIX.

Misionarul Bandini in Moldova lui Vasile Lupu.

lu ceia ce priveste izvorul Toarte important care
este Bandini, acest izvor cuprinde o imensitate de
material de cea mai pretioasd calitate.
Vom ardta Intdiu cine este misionarul, care e rostu/ cltoriei lui, iar dupd aceia, pe basa izvorului
InTAtiarea oraselor Moldovei i chiar a satelor,

pentru cd el le-a cutreierat, se pare, pe multe din

ele. Se va vedea apoi In alt parte a artii ce vorbeste despre moravurile de la noi, el cel d'intdiu
chip ap de larg.
Dupg. ce Iesuitii cuceriserd terenul, i, In epoca lui
Mihai Viteazul, incercaserd a se restabili vechiul epis-

copal de Argq In Muntenia si cel de Bacdu In Moldova, ea secolul al XVII-lea s'a cdutat a se reintroduce catolicismul In locurile uncle dispdruse si a se

Intdri acolo unde se pdstrase, dar nu In formele

stricte ale vechilor episcopate, ci In acelea ale unui
provisorat care s'a mentinut pdnd In epoca noastrd.
De la Ieremia Movild Incolo, episcopatul a fost In
sama prelatilor poloni, cari i residaa In Polonia.
Prin urmare, precum odinioard episcopii pentru Moldova erau i simpli preoti de sat In Ardeal, aa In
veacul al XVII-lea episcopii de Bacdu erau prelati

300

loni, cori numai une ori veniau sI visiteze tara, de

obiceiu rg.manand In patria lor. lar, In ce priveste
Muntenia, de care n'avem a ne ocupa, pentru
Bandini a cercetat mai ales Moldova, episcopatele

fost Ilsate pe sama Franciscanilor 0.bservanti din

Bulgaria, al clror centru era Nicopol.
Dar, revenind la Moldova, In lipsa episcopului polon,care cate odatd n'avea rAgaz sau putint de a veni
In Moldova, alte ori n'avea aplecarea sit vie pe aici,

se trimeteau din cand In cand visitaiori apostolici,

alaturi de episcop si de multe ori contra lipsei de
interes a episcopului.
Avem a face cu mai multi asemenea visitatori, cari,
de Tapt, sant mult mai importanti decat episcopii 1.
Intre acesti visitatori doi sant- mai importanti: Mar-

cu Bandini, un Italian, iar, mai tarziu, Petru Parcevich, Slav italianisat, Dalmatin, ori poate chiar
Bulgar, care Parcevich, ca i Bandini, purta titlul
-de episcop de Marcianopolis, In apropierea Varnei.

Dar Bandini vine ca visitator Indatit dupg. alt Italian, dui:4 Benedetto Emmanuele Remondi, Milanes
care, In calitate de misionar farit delegatie specialA,
a Tost In Moldova pe la 1635-6.
all In cateva cuvinte ce a vAzut el:
A fost la Galati, la Barlad, la Bacdu, la SINnic, ca
la Cotnari, la Neamt, la Baia, la Suceava. La Galati a gNsit o bisericd de lemn i numai douNsprezeoe
familii unguresti, dar se adauge cd une ori vin i ne-

gustori catolici ragusani, ultima mentitme despre

Lista episcopilor poloni pentru Moldova, In veacul al XVII-lea,

In prefata vol. I si ll din Iorga, Studii ci Documente. Dupl aceasta au apArut l alte studii privitoare la catolicismul In tenle
noastre. Cel din urmA e tesa din Viena a profesorului CAndea.
din CernAuti, publicatA acum doi an!,

nemteste i romAneste

Wer Katholizismus in den Donaufarstenthamern, Lipsca 1917).

301

Ragusani, cAci In a doua jumAtate a veacului al

XVII-lea, de decadentA iute, Ingustandu-se raza ope-ratiik lui, orasul nu mai trimetea negustori In

Moldova. Barladul e un targ mare", dar catolicii

n'au decal douazeci de case. La Hui care fuseseprIdat de curand de cAtre Tatari, sant o sutA de case
unguresti; la Corni, cum am mai spus.
La Iasi se numArA seizeci i cinci de case de catolici, cari sant Unguri, dar, observA misionarul,
Francesi, Venetieni i a1;i negustori din Constantinopol". Cum am pomenit i aiurea, ceasornicarul
lui Vas:le Lupu era Francesul Gaspar Cail16, de

la care avem un act de cumpArare, scris, natural,

romaneste, dar purtand pe dos o Insemnare de mana_
lui In frantuzeste.

La Co:nari se pAstreazI doul biserici de piatrA.

Cimittrul pare a Ti un castel, cu turnul mare ceserveste de clopotnit.A." Este usor de recunoscut In
accastA descriere biserica lui Despot, mult mai rui-

natI astAzi. Sant seizeci de case de catolici sasi",.

de fapt Germani din pArtile de langA Tisa, vechi

vieri germani de la Tokaj.

Trecand spre Roman, la SAbdoani sant optzeci de
familii de Unguri. La Baia, era Inca un targ mare,
citta grande". Aici se vede o mare bisericA de piatrA
cu turn, a lui Alexandru-cel-Bun, Toarte bine pAs-

deci, IncA la Inceputul Domniei lui Vasile

Lupu. Eran treizeci si opt de case de Sasi, la SutratA,

ceava InsA doar opt, cAci Polonii lui Ieremia

se cluseser6 de multA vreme, i Impreund cu danelementul catolic cel mai important.

SA vedem ce spune Bandini Insusi

V. eclif a V. A. Ureche le Analele Academiei Romdne, XVI.

302

El vine din Sud, din. partile Bulgariei, i trece

Dunarea pe la vadul Giurgiului. Nestiind cum va
fi primit de Matei Basarab, el nu se Infatiseazd, Impreuna cu Insotitorii sai ca misionan i catolici, ci ca

negustori cari due marra turceasca la Targoviste.

Sant Intrebati cui apartine marfa, i ei nu vreau sa
dea lmuriri, oprind si pe vames de a cauta In bagaje; dar gasesc totusi mijlocul de a se intelege cu
acesta, platindu-i o compensatie de zece lei, Intaia
notiune precisa a bacsisului la noi. In tovarasie cu
misionar erau negustori adevarati, ca Francesul Jo-

seph, care, stiind ea sAnt calugari catolici,

bani de drum.
Ajungand la Targoviste, i se fixeaza lui Bandini
iainul, care consista In pane, vin, carne, lumanari,
fan si ovas. Pe arma e primit In audienta de Domn,
Matei-Voda, care atunci, la 1644, era cam asa cum
11 cunoastem din portretul ramas, ca foarte batran,
,botit la fata, Cu. ochii vioi, cu umflrituri supt ei,

un mosneag potrivit tipului celui mai curat al ra-sei noastre. Langa Domn era sicretarul lui, care se
Intamplase sa fie catolic, continuand traditia lui
Bartolomeiu Bruti, lui Branat (Bernard) Borisi, lui
Vevelli si a secretarului, care Invatase In Germania,
al lni Leon-Voda.

Secretarul catolic al lui Matei stia limba polona

si cea latina. Domnul, informat de el, a fost bucuros
de oaspeti. Misionarul i-a tinut o scurta cuvantare

Domnul asculta cu luare aminte i, neintelegandy

pane Intrebarea, pe care Bandini o reproduce chiar
In liniba romaneasca: Ce zice?" Dupa ce

se spune

ce zice" Bandini, Matei multameste i Incepe a

pune alte Intrebari, poTtindu-si oaspetele pe scaun
neasezandu-se decal odata cu dansul. Vrea sa
Itie ce fac,e Papa si cardinaiii, gardinarii", cum se

303

seria In cancelaria liii Mihai Viteazul. Apoi Bandini

asista la venirea preotului Cu zrntaia, un obiceiu

caracteristic. pentru Muntenia, care In Moldova nu
se afil. Mitropolitul Insusi stropeste cu busuioc
presinta crucea Domnului. Matei cere ca Intaiu
se presinte crucea oaspetilor i sa fie stropiti cu
aghiasma. Bandini spune ca Mitropolitul a hide-

plinit ritul ca Isaia Patriarhul".

Se aud pe urma clopotele, i Domnul pleaca la
biserica impreuna cu acelasi Mitropolit 1 cu boierii,

iar calatorii se due la biserica lor, a Franciscanilor

Conventuali. Dupa catava vreme se acorda lui Bandini o mu audientd, i secretarul aduce cdtane.
pe Inga aceasta Bandini capta zece galbeni i scrisari de cale cu mehmendari cari aveau Insarcinarea
sa-1 tina cu tain 'Ana la hotarul principatului, pana
la Focsanii munteni.
Despre Moldova, Bandini lncepe spuind ca In Iasi

biserica catolica e foarte rau tinuta, samanand a

carciuma, Tara Ingraditura macar; In ce priveste
casa parohiall, Polonii de langa Domn o Intrebaintau

pentru petrecerile lor, i Bandini risca si cuvantul de lupanar", lar odAile celelalte Tusesera preTacute In grajduri: putul era plin de hoituri i murdarii, acoperisul de sindrila spart, paretii erapati.
Acel care ar trebui sa ocroteasca pe catolici, secretarul domnesc, era un mincinos, un siret si chiar

un dusman al Bisericii".
Cu toate acestea Bandini a trebuit sa i se adreseze
lui pentru a Ti primit in audienta. Audienta cea noul
a i fost acordata. Bandini gaseste jar toata Curtea In
jurul Domnului, care avea langa. dAusul un medie
permanent, Evreu din Rasarit. La dreapta lui stateau
detnici, i Vasile Lupu, care avea o educatie poli-

304

tied mult mai serioasd decal Matei Basarab

Matel

era un boier de tara, pe cand Lupu, 'fin de curteaa

al lui Radu Mihnea, stia ceva din Invdtdtura adunatd In tnintea bogatd a lui Radu-Vodd, Vasile, zic,
Intreabd pe Bandini. despre Pap', cle,spre aceiasit
gdrdinari" i, In acelasi timp, se plange de decd.derea cea mare la care ajunsese Biserica catolicd In_
Moldova.

Domnul vrea sd stie dacd. prelatul are scrisori,

dupd aceia )3andini Insusi se intereseazd oe episcop

latin se gdseste In tard.. I se spune cd episcop pe

vremea aceasta era Polonul Zamoyski, dintr'o Tamilie foarte mare, dar care nu trdia de loe ca episcop
si nu visitase Moldova niciodatd. Domnul grdbeste
pe misionar si. plece cat mai rdpede, dar i-a admis,

la urmd, sd steie o bucatd de vreme la Bacdu.

Adaug el, In ce priveste situatia Bisericii,

In

lipsa lui Zamoyski, supravegherea fusese exercitatd

de Franciscanul bulgdresc loan Lillo.
Cand Bandini pleacd. din Iasi ca si. se clued la Baedu, i se trimit bagajele inainte pd.nd la Cotnari Ajuns aici, e bine primit i Tace slujbd, In calitate deepiscop cdllitor, In conditiuni speciale. La 5 Novembre soseste la Bacdu chiar. Aiei gdseste casa parob.iald pustie, din bisericd numai un turn ddramat,
oddjdiile putrede, altarul proTanat, munt:i de gunoaie In grajd. In casa unde prelatul a Tost poftit,
bdtea vantul de toate pIrtile; de jur Imprejur, niciun gard; o biat moard era singurul venit pe care-I.
mai avea episcopia. In ce priveste pe ordseni, Bandini constatd aceiasi aplecare ospitalierd pe care
toti cAlltorii o observd. la RomAni In general; locuitorii iese Inaintea episcopului strdin cu miere, oud,
pane, ovas pentru cai.
Profitand de sfaturile secretarului Kutnarski,

305

hotArAste apoi episeopul sA cumpere altA casA

iea doul clAdiri vecine, locuite de persoane infame". Banii au fost cApAtati cu Imprumutt de la un

negustor- italian orientalist cu totul, Iacob CelebieT. Gilibl Moise, va sA zic la noi: oin elegant.

dar la Turci este un titlu de mare onoare,, Inscinnand

am distins, Invdtat. Iacob Gelebi locuia In Iasi, dup
oe casele au Tost cumplirate si ddruite bisericii. Zamoyski recunoaste dupA ac,easta pe Bandini ca vi-

cariu In locul vacant cu venituri de mosic de la

Trebes, aproape de BacAu.

Misionarul i ineepe deci cAlltoria prin orase si

sate, in Octombre 1616, trecAnd i prin centre mai
insemnate de populatie, ca i prin sate, asa inct,
in felul acesta, ceia ce constatI el, ni, dA icoana foarte

bogatl, nu numai a Moldovei catolice, dar a Moldovei In genere.

$i in aceastA cAlAtorie adaug c el a Tost ajutat de
loarte putinA lume cAtiva catolici pe cari-i eiteazd:
parohul din Cotnari Gheorghe Grosul (un German

Gross", romanisat cu desAvArsire). un Ragusan,

loan Zlatonius".
SA vedem deci cum se presintA orasele Moldovei
in descrierea lui Bandini.
La Suceava Vasile-VodA va Ti mers din cnd in
cand, de si n'avem dovezi despre aoeasta, dar el a

stat de obiceiu la Iasi: dincolo era sd s petreacA

InsI ultimul act al tragediei lui, cAnd Doonna Ecaterina, cu copilul ei SteTan, pdziti de Timus Hminitchi Tiul Hatmanului Cazacilor i ginerele lui Vasile a- Tost asediatii In Suceava, mai multe luni de
zile, un eveniment din cele mai interesante In ca-

riera lui Vasile Lupu si din istoria noastrA militar In veacul al XVII-lea. In afarA de aceasta Su-

306

ceava e un oras parsit, care se va mai invrednici

de oarecare importan numai dup trecere de doutrei decenii, pe vrenlea lui loan Sobieski, cand Polonii au ocupat orasulo au Intrit vechea cetate d e-

rau gata s'o si apere Impotriva Turcitor.

Ckapitala adevrat In vremea lui Vasile este astfel

Iasii, pe tare cltorul nostru Ii cunoaste supt nuine1e vechiu unguresc de Idszvasr (vas ir 1nseamn
Inseamn trg, *vdr, cetate).

Orasul se InfAtisa acum mult mai bine de cum

11 cunoastem la sTarsitul veacului al XVI-lea prin
eltorul care vorbeste despre Petru Schiopul, despro Curtea lui i despre InfAtisarea Capitalei In
aceasta vreme.

Nu mai sant vechii negustori

veniti din
Pera sau din coloniile venetiene; curentul ace,ta s'a
oprit. In schimb Ins sant mai multi negustori asezati, cu prvlii statornice. Si din causa originhi boie-

rilor terii chiar0 acuma Iaii capt. o Inftisare mai

rsriteanl. Vechii lumi romnesti, pastoralit pe jumtate, iar In cldirile principale gotic dupa .modelul ardelean, i se substituie din ce In ce mai mutt
atta, oriental. Aceasta se vede Oita si din arhitectura cldirilor bisericesti 'mai recente; Inert de la zidirile Mitropolitului Anastasie Crimea i ale lui Stefan-Vodd Toma, cum e Solca din Bucovina, atilt de
ru atins In timpul din urmd de nenorocirile razboiului, se vdd ornamente, In jurul usilor i feretilor, care amintesc pe acelea ce se vd la fiecare pas
In Rsritul persan sau turcesc.
Dupg aceste norme Vasile Lupu Insusi a ridicat
In Iasi biserica Trei Ierarhilor ori Treisfetilelor,
dup numele slavonesc, si, pe de alt parte, Golia,
care exista Ins In forma primitiv. chiar din epoca
lui Ioan-Vod cel Cumplit, zidit fiind de Ioan Go-

307

lea Logolltul. In ambele biserici, dintre care, aclAughn, oea din urmA a fast foarte mult transforniatA In veacul al XVIII-lea, pe urma cutremurului
de.pe la 1730, care a dArimat-o In parte, iar Trei Ierarhii au fast reparati fundamental, In sensul particular pe care-I atribuia acestui cuvint rAposatul
Leconte du Nofiy, cu InlAturarea zidului IncunjurAtor si a clopotnitei fArA de care bisericile noastre
apar mici, hind scoase din mediul lor--, s'a imitat
In liniile esentiale biserica Galatei, a lui Petru *chiopul, oca d'intAlu cu douA. turnuri In loe de unul,
grAmAdindu-i msA ornamente care aproape o coplesesc. Auriturile de odinioarA, pe care restauratia" s'a

Ingrijit sl le multiplice, apartin, prin frumuseta acelor arabesce Impleticite, fArA. IndoialA artei orien-

tale. De ahninterea i arhitectul care a lucrat la

"Trei lerarhi si la Golia era originar din pArtile 0rientului.

Prin urmare Iasul Acosta este mult mai Trumos,

mult mai bogat i strAlucitor ca odinioaril. Domnul
care conducea Moldova in aceastA vreme era, cuii
am spus i Inainte, -unul a elrui faimA se intindea
!carte departe In RAsArit, i Gredi vedeau In el
pe mntuitorul lor, pe restauratorul Imperitului bizantin. La Curtea lui Vasile se Inttdniau o multime
de Gre,ci, si VodA Insusi vorbia romAneste stricat,
cum se vede In scrisorile lni din exil, de si nu se poate
zice cA el a fost aducAtorul, ocrotitorul i sustindtorul Inainte de toate al elementului grecesc. Grecii,
fAr sA-i cheme cineva, se Imbuiziau -In tara
rApezi. Pe HMO aceasta represintantii de frunte
ai Bisericii orientale veniau sA ceroeteze terile noastre, rkmAind, o bucatA de vreme, In deosebite ros-

turi pe langA Domn: astfel un Atanasie Patelarie,

lost Patriarh de Alexandria, un Meletie Sirigul, dintre

308

cei mai mari predicatori ai grecitAtii contemporane,

care s'a asezat si el, pe 'urmd, In Rusia. Influenta

Patriarhatului constantinopolitan, p3 care am observato si In Intdia jumtate a veacului al XVII-lea, acum cand Vasile -a devenit patronul aoestei
este covarsitoare.
Dar e foarte interesant, si a fost foarte fo/ositor pentru desvoltarea noastrA, cd, aldturi de ierarhii acestia
greci, asa de Invdtati, cu o Taimd atat de mare., rdsbat pe vremea aceasta la Mitropolie, la episcopli,
Romani de bastind, precum din pdrtile Putnei idsare
oaboratorul dintr'un neam de rdzesi, Varlaarn Mitro-

politul Moldovei, care, prin ,,Cartea" lui de InvdtAturd", prin Cazania ha, rd.spandita in tot cuprintsul pAmantului romanese, a flout Intr'adevdr o mare
Taptd culturall pentru Intreg poporul nostru.
In acela.si timp Vasile Lupu se infdtiseazd imitand
pe acel Impdrat bizantin al cdrui nume Il luase

pentru cd pe dansul l-a chemat Lupu dintru inoeput. si numai dupd ce a ajuns Domn si-a schhnbat
numele In Vasile,, ea dAtAtor de legi, de canoane",
de Pravili, imitand i pe Cons. tantin-cel-Mare in dorinta-i s aibd un sinod, sA presideze unul la Iasi,
unde Taco sd se aprobe, dintr'o asemenea adunare
de prelati romani i rusi, Catehisnful lui Petru Movild. Am zice cd se lntoarce astfel sufletul romanesede la Chiev In Moldova, ca sd Tie admis, prin aceastay
pentru ortodoxia Intreagdi $i tot odatA se Intemeiazd

si o scoald care a avut In Truntea ei pe Sofronie

Pooeatchi si pe altii din cei mai buni ucenici pe
cari-i formase Chievul, Intre Rutenii lui Petru Movild
Iar pictori din Mosoova, unde era o foarte bund
de zugrdvie, tipografi tot din acel oras, unde tiparul
luase un mare avant, se a.seazA In Moldova, contri-

309

buind i ei la splendoarea acestei Domnii lungi

bogate.

CAldtorul nostru crede c raw/ e numit asa dupd

vdcarul care-si pdstea boli pe locul unde s'a ridicat apoi Curtea domneascd; exact legenda Bucuresti-

Jar, cu pdstorul Bucur". De f apt, nu un cioban

a fost la inceputul Iasului,

numele nu se Intal-

neste numai aici, ci si In Arges si In alte pdrti,

ci, de obiceiu, un mos" plugar, deschizdtor de tarind si IncepAtor de sat.
In present, Bandini noleazd, de la Inceput, importanta comerciald a unui centru care avea 15.000 case,
deci 75.000 de locuitori. Atlm aiurea; si cifra de
28.000 de birnici si 30.000 de bojen i ostasi cari
nu pldtiau. Erau seizeci de biserici i unsprezece
mlndstiri. Fireste, In rAndul Intdiu se releveazd Trei
lerarhii, ziditd cu sase ani Inainte i Impodobit cu

pietre sculptate artistic si, pe 11110 aceasta, cu un

brau de inarmurii neagrd supt streasind; zidul de
cetate cuprindea si un turn pdtrat Cu ceasornic. Se
mai mentioneazd

coala de lngd mAndstire, care

arsese la 1647, cu alte opt clddiri, In postul mare,

bolile singure scapand de pojar. De toate, snt,doudzeci de scoli In tot orasul, socotind si pe cele armenesti, dar numdrul scolarilor nu intre,ce doud sute.
poate dupd orientdri de la Radu Mihcoala era
ea
de slavoneste i greceste In acelasi limp, si
cei d'intliu cArturari de elineste s'au ridicat de aici,
ca Nicolae Spdtarul Milescu, traducator al Bibliei,
iar, thai tarziu, Invdtdtorul lui Petru-e,el-Mare si ambasador In China, In tara Chitaitilor".
Se mai vorbeste de mAndstirea de la Nord in vii:
este STAntul Atanqsie de la Copou, care existd
acum, purtand o piatrd de prin 1600, care atninteste

310

Dotnnia lui stefan, fiul lui Vasile. Lupu, si de

cele dou5. de Ia Sud Galata si Socola. In locul unde
este astdzi Frumoasa, era mnOstirea lui Baje-a Hatmanul, conteanporan al Movile4ti1or, ruda de aproa-

pe eu dansii

sustinator al lor pana la moarte..

Tot acolo, mai departe, se vedea i atunci manastirea lui Aron-Voclii sau Aroneanu, datand de la sTarsitul veacului al XVI-lea, lar, in cealalt.5. parte, Illin-

cea, care, cum se presinta acuma,, dateaz de pe

vremea lui Vasile Lupu si a fiului sau, dar, in
terma de la Inceput, era in legaturA, cuna se vede
din documente, cu Zotu Spittarul, ginerele lui Petra c..b.iopul.
Orasul, spune Bandini, e Toarte comercial. Pe aici
trece marTa din nimia,. Tataria i Moseovia. Negotul cu Moscovia, eu Rusia, se Tg.cea si in seeolui al
XVI-lea: pe vremea lui Petru Rares am v6zut
erau negustori plgtiti de Sultan ea s cumpere anume
blAnuri si os -de peste" din Rusia, dar In al
XVII-lea legaturile comerciale sant mult mai intime
Vinurile din Odobesti se vor vinde in curand, 1141
numai in ,Polonia, ea odinioarl, ci
aici, In Rusia:
vor fi ciliar negustori anume cari vor face druntul in
tara Cazacilor cu vinurile noastre. Va ajuta la aceasta
Incikserirea
Timus, fitil,llatmanului betiv al linar terani riisculati cari.Intemeiaserli, un Stat cu adevArat bolsevic". Fata lui. Vasile, frurnoasa Ruxan-

da, a fost mAritatI duprt acest salbatee,. urat la

fatl, Insemnat de vIrsat, care-si manea unghiile in
ziva nuntii, Imbittanclu-se impreunit cu prietenii

puind pe lgutarii uerainieni s zicI" algturi de

musica tureeascI" a. Jui Voda, socrul. De aiei, intre
altele) a iesit i existenta negustorilor cazaclii, cari
mergeau acolo; si acuma este la Odobesti o biserica,

311

parilsita, a Cazacliilorl. Ba negustorii ace.Aia treceau

pana la Sarhorod, localitate importantA pe vremea a-

ceasta, ai crii locuitori apar une ori In actele noastre. Calatorli care raportau loarte mult. Blanurile
de vulpe alba, neagra, de exemplu, erau cunoscute
In tenle noastre din a doua jumatate a veacului al
XVII-lea, si cu ele se cumparau demnitarii de la
Poarea, cand stapanirea Voevodului era amenintatA2.

Fund Iasii un oras asa de Insemhat in ce priveste

ca i Bucurestii lui Matei-Voda, de alt!el, locuitorii erau foarte amestecati. Bandini insemneaza: Romani, Unguri
nu pentru fumar, ci
Dentru religie
Armeni, Greci, Bulgari e foarte
greu Intr'o epoca mai veche sa se faca deosebirea.
Intre Bulgari i Sarbi). Vin apoi Albanesi, Ttirci,
Tatari, Poloni, Rusi, Sasi, MUscali, cativa Italieni.
lata ce ziee Bandini despre Curte: e Incunjuratade
un zid suptire la Rsrit, fara turnuri i fdra sant:
oetatea nu mal joaca deci un rol militar. In celelalte
parti e un simplu zaplaz de lemn. Casa n'are niciun
fel de aparenta, dar Inauntru este begata.
In ce priveste aspectul general al orasului, calor
ce-1 vad de departe li se pare o noua. Romit", oea
d'intaiu Insenmare a pitorescului Iasului. cat prinegotul,

vete

boierilor, cateva dintrInsele sant, d'upa

gustul aoestui Italian, splendide". In momentul ca.nd
serie dnsul, unii dintre ei se gndiau sa-si faca gos-

podarii numai din piatra, din causa focurilor, caci

In 1646 TuLsesera patruzeci de incendii, iar, In cel
urrnator, cand se serie cartea, In patru luni, cinspreNumele de Cazacliu se Intalneste ici i colo parl astAal; un
fost deputat basarabean care se chiarnA
' V. 1 condica lul BrAncoveanu, tipAritA de Aricescu (,,Revista
istoricA a Arhiveloru, 10, pp 164, 276.

312

zece, arzand i biserici. Casele saracimii sant Inca tot

aa de nenorocite ca i odinioara.

Trecand In special la credinciosii lui, misionarul

observa ca erau 1.000 de Unguri odinioara, dar acum

au ramas numai 300: eei mai multi dintre danii

locuiau In jurul orasului. Pe langa acestia, de un an
de zile, Domnul Intrebuinta si 130 de ostasi calvini, unguri. Biserica catolica era de lentil i piatra.
Pe lnga dansa subsista si o biserica parohiald: era
bud foarte putin cercetata; laicii abia veniau. Vasile

faca si o scoala catolica, dorind ca i

ai hid s Invete latineste, la Iesuiti. Fata de preotul italian erau nemultumiri din partea credincio-

cautase f55.

silor de alta natie. Acesti misionan i franciscani fu-

seserd introdusi supt Alexandru Ilia de Batite,

care nu este allul decal Vevelli. Boierimea se arata
!carte nemultamitii de aceasta ocrotire din parten
Domnului: el poate da ce este al lui, dar, daca
da un lucru strain, atata timp are putere cat stapfineste el; ispravind el, ispravete i dania". In
ultimul timp se adusese i un preot ungur, un anume Gaspar, care recomanda izgonirea Iesuitilor,
aducand ca exemplu ce s'a Tacut la Venetia, dar
influentat de Italieni, 11 Impiecleca de a predick, -i, cum el se Indaratniceste s Tunctioneze, e
atacat Cu batul, ba era_sa fie si omorat In biserica,
de nu intervenia Kutnarski.
Se aduce casul la Divan, i aceasta judecata este
i ea expusa de Bandini, care ni arata astfel cum se
desvolta pe atunci judetul Inaintea Sfatului domnesc

Clericul se plansese a a fost batut, c i s'au smuls

fire din barba. Vodd intreaba In numele cui a fost
gonit, de ce s'a gasit In altar o secure i un bat.
ce a spus Domnul lui Petru", c,are purta sabie?Cine

313

ridicd sabia de sabie va peri.". DacA ar fi fost lovit

un Moldovean, era sd Tie condamnat la inoarte.

hadreptndu-se cdtre oameni: cui vi se pare mai

Tolositor In legea voastrd pentru slujba durnnezejasa., dati-i cheile, biserica si casa In mani. lar voi,
citlugdrilor, Incetati de a apta multimea si de a
ridica turburdri, de a mica poporul, cdci altfel

vd voiu goni cu rusine din aceast. tard a mea. Plecati de aici, mincinosilor, oameni Tdrd obraz si conqtddntii.

In ce privete legaturile dintre ortodocsi 1 catolid, e interesant ce ni se spune despre o discutie intre Postelnicul Ienachi, un fel de ctitor si el al bisericii catolice, i doi Iesuiti poloni Invatati, cu privire la Papa si la Patriarh. In general pe atunci chestille
de colifesie cdpdtaserd o foarte mare
importantd: fostul Patriarh de Constantinopol Chiril
Lukaris trecuse, se zice, la calvinism In ascuns
primise catehismul lor, Inclinnd In partea aceasta
calvind ca sd se Impotriveascd ingerint-ilor Iesuitilor
franc,esi, mai ales de acolo, din Constantinopol.
Solomon Barlddeanu, boier foarte cucernic, care dddea Trumoase icoane bisericii iesene a Sfantului Teo-

dor, luase un loe de la biserica latin. Mitropolitul

Varlaam nu a urmat Domnia In tolerantd, ci s'a opus

la ridicarea co1ii catolice la Vasile-Vodd Lupu.

cesta, din partea lai, era de pdrere cd este rusine
sa se vadd cd se ceartd."
filtre Catolici chiar
cela cari dupd chemarea lor trebuie sd aducd paoea,
so ajute i sd o Inainteze". El stia i miele moravuri

ce pdtrunseserd in clerul catolic din tara sa; pentrii

un vas cu vin, o fatd e mdritatd pe rncl cu doi

bdrbati In opt zile.
kfard de aceasta descriere a Iasilor, avem la Ban-

314

-dini note privitoare la Suceava. Aici misionarul

aqte inca o populatie destul de numeroasa, destul debogata, ocupAndu-se de comert L avAnd oeva din
rosturile de odinioarl. Pop.ulatia acieasta se compunea din doua elemente : unul romAnesc, altul armenesc, Armenii din Suceava sAnt o populatie oarte veehe, foarte importantli, asa incAt acesla e singurul

oras In care exista un soltuz, un sef al municipalitAtii (oltuz vine de la schultheiss g,erman, tre.cut prin Poloni) armean i unul romAn. In momen.tul acela irisa numarul Armenilor nu era coplesitor
Tat de al RomAnilor; erau 20.000 de RomAni si numai 3.000 de Armeni.
Despre oetate nu se vorbe,ste nimic. In ce prive,ste

Mitropolia, ea era instalata, nu, ca la .inceput, in

biserica Mirautilor, pe care Austriecii au reparat o
timpul din urma in chip Toarte protocolar, dar
destul de urit, cu tiglele ei colorate i cu zugraireala
de -caracter strain. Fusese stramutata la biserica InAltarii: Se vorbeste si die moastele Sflintului Ioan cel

Nou din Suceava, Grec din Trapezunt, venit ca negustor la Cetatea-A1b i martirisat de Talan i acolo,
pe, la jumlitatea veacului al XIV-lea. Madi de Mitropolie mai sAnt seisprezeoe biseriei roto Ineti, trei
manastini; se vorbeste si de manAstirea cAluigAritelor", care era cea de la Itcani, Toarte interesanta bisericuta din vale, cuprinzAnd i morminte de la, sTirsitul secolului al XVI-lea. VlAdica armene.sc Ii avea
reksedinta Intr'o cladire care dupA forma pare sA fi

tost intaiu a noastra, Zamea, in apropierea ciliar

a orasului. Pe lAnga aceasta mai erau patru biseriei
apartinAnd Armenilor.

Alte lucruri privitoare la Suceava sAnt numai insemnarile relative la legaturile cu Domnia. Caci primavara Domnii stau inca acolo.

315

Se mai, noteazA. c6, orasul avea importantl comer,avem i acte din Bistrita Ardealului privitoare

la,oamenii de acolo, cari veniau i petreceau In Suceava, Intamplandu-se a face si scandal, pgnA-1 opriau strAjerit Drumul- cAtre Ardeal tinea numai
trei zile.
In ce privaste pe calolicif ei sant foarte putini; au
uitat limba, fiind inttu toate asemenea Romanilor.
tele fiind in ruble; una se afla chiar In grAdina Dom-

Bise.rki de-ale lor erau numai dou de piatrg., alstricatd i profanatl, o a doua, la Nord de
Curie, fusese inoitg. la 1638. Mai e vorba de vechi
manuscripte bisericesti, de ajutorul dat de leremia
Movjl acestei biserici; apoi.sant note ca In Miron
Costin, pe care 1-a cunoscut Bandini, despre Weeputurile Sucevei.

Langl. Suoeava, mai la Sud, era vechea cetate a

Siretiului, unde pe vremea aceia se mai pitstra
amintirea trecutului. Pe deal, la IINsArit, se arAta
foasta manAstire a Dominicanilor1. In care Margareta,

mama lui Petru si a lui Roman-Von., bunica lui

Alexandru-cea-Bun, i tinca caluggrii favoriti.
Mtstirea era aproape distrus4., dar se pAstra traditia

a se Indeplinesc minuni la izvorul de acolo,

Mudd., la 1641, un boier umblase la izvor.
stt tina samil de caracterul
sacru, el a fost pedepsit cu moartea, imediat. Acel care adusese mai
mult scAdere orasului ar fi fost un Domn mai vechiu, pe care scriitorul Il calific5. de tiran infam",
aditu.nd cit pe urmil. a Tost morn de sable turceascity cela ce nu poate Insemna &cat Ioan-VodA. eel
Cumplit, care, cine stie de ce, avea In popor poreela de Belicdne.

Romitnii piistrau trei biserici, dintre care una de

lemn; Armenii, don, ceia ce aratA c fusese o colo-

316

nie importantl. armeneasel. i aici. Averea bisericii ca-

tolice se- Impr6stiase; din bibliotecd o parte se gl.sia chiar la Miron Costin.
Ca o veche Capital l trebuie sl se recunoasel Baia.
Pe vremea aceia era Inteo situatie mult mai bung.
ea actual. Avea 6.000 de locuitori, In 1.000 de case.
Pe lAng ceia ce face Incl. InsemnKtatea regiunii, 11vezile de fructe, foarte bogate In special la Rddlseni,

se mai pescuiau acolo pAserAvi pentru masa Voeodului.

Bandini a glsit o bisericl In bune

aceia din
curtea propriet4ii de astlzi era atunci IntreagA, i ni

se spune c putea fi socotitA drept cea mai mare

din Moldova, cu turnul Inalt de piatrA, cu cele cinci
altare, cu baptisteriul ei. Inscriptia de fundatie a vdzut-o Incl. Erau acolo i cAteva steag-uri de razboiu
ale Moldovei, poate lnate de Stefan-eel-Mare Insu.si,
In amintirea luptei de la Baia: unul cu Schimbarea la
fath, altul cu Invierea Maicii Domnului.
In ce priveste organisatia coloniei catolice, ea era
foarte slabA. Odin:oarl fusese preot un spiter al lui
Petru Schiopul, Iacob Otth, care nu fusese nalcar uns
preot i fugise cu o nevastl, furfind vase de argint. Pe

urm a venit un Ungar; un al treilea a fost gonit

pentru scandal; lar dupl aceia s'au asezat Franciscani slavi.
Biserici romnesti, ca i acuun, erau doul, de piatrI:
una a lui $tefan-cel-Mare, cu un foarte delicat bour

s6pat de-asupra IntrIrii, si alta a lui Petru Rares,

foarte bine plstratI si care, din fericire, 'fare neyoie
tIe reparatii.
Se anal' i arhive municipale la Baia, care Ins
au displrut, cIci se spwae cI de mult se (Muse un
locuitorilor, In care se cuprindea ca
mai Inseminate sl fie hotIrlte de dAnsii In o-

317

ras, si nu de Domn, prevAzandu-se dreptul

2511 pentru osinditul la moarte, de cAtre Donm
judecAtorul Domnului, care rem-fa sA pdtrundd In

Intocmai ca In catedralele din Apusul medieval,

SA ne IndreptAm acuma, ImpreunA cu aoest cAIAtor, cAlre HArlAu.

Acolo, fuses, cum am mai spus, o bucatA -de vi-e-me Capitala Mo1dovei, pe vremea lui Radu Mihnea.
Bandini vede o bisericS, ce se pAstreazA i acum,

foarte bine, cu o usoarA reparatie: a lui Stefan-eelMare, si alta a lui Petru Rares, afarl de cele doul
de lemn. Dar stAtea IncA atunci i palatul lui
Mihnea, 1ln stil italian", In care Domnia venia sA
petreacA une ori. Local unde a fost se cunoaste
acuma prin modAlca mare de pArnant care-i ascunde
rAmAsitile.

Misiortarul stie cA aici au fost odinioarA Unguri.pen-

tru vii, avand 500 de case, dar biserica lor de piatrl

era pustie i descoperitA: Romnii luaserA clopotuL
De la HArlAu, coborand putin mai la Sud, e Cotnarul. Bandini aflA c vierii cei mai vechi venisCrl
alci din Unigaria. i pe aceastA vreme aveau vii
Domnul i boierii, ha IncA i Mitropolitul, dac nu
episcopii catolici, dup cari un deal se zicea: la biscup". Episcopal polon Ii dAduse osteneala sA petreacA la Co(marl catva timp, dar la plecare luase
2.000 de scuzi i toatI averea biserioii, ca sA nu se
mai IntoarcA, i Plharnicul trimesese dupl dansul oameni cAlAri, cari 1-au prins, 1-au legat i I-au
adus Inapoi. Comunitatea, catolicilor, cu trei lAca_suri,

avea din viile sale pe an o su.td de vase cu vin pe

care-1 vindea cu 15 scuzi. Locuitorii mai erau Sa0

si Unguri, cei din urmd fiind mai multi, dar eel

d'intAiu mai bogati. Dlinuia si o sooalA, cu un das-

318

cal sas pentru cetit i scris. Romani erau mai putini.

Fusesern data trei Trntii" bisericesti la eatolici:
una. a Ungurilor, cloud ale Sasilor, care se uniserd
Intre dansele, si se ad.auge o breaslii a mAcelarilor.
La Piatra, se spune c fusese si ea odinioarn un
cull) ungaresc: Piatra lui CrIciun sau Karacsonkii,dar eran acum numai trei case de Unguri, dintre care

doar Intr'una se mai vorbeste ungureste.

Si

erau putini: 300 de case, abia 1.000 de locuitori, avand cloud biseriei, una de piatrl, zugrAvitd,
care este i acum In fiintd, ca unul din cele mai
!rumoase monumente ale epocei lui Slefan-cel-Mare.
gf. loan, care a sonpat netencuit, InAntru si In
af ard.

Nu se uit mrinnstirea vecind a Bistritei, ande erau

schivnici, earl se dedau cresterii albinelor, dating.

.eare s'a pAstrat pAnd In ziaele noastre. A.ici -continua

un traiu foarte strict al enlugnrimii. CAlatorul In

trebuinteazn trei randuri latinesti ea sii deserie

iinnliga, care pe vremea aceia nu se Ikea poate

din meiu, ci din porumb: Ei socot ea lucrul eel mai
pineut ca din tnind de meiu s fad o pineinlii pe
care o coc In cenusd fdra sare Si o 'unnamed, la serbdtorile cele marl. Alffel nu mAnaneii cleat fructe
legume, buruieni. Se Imbracn Ii haine de lanA sau
pdr, ilicitdat de in,"
grin urmare vechea edmasn era exclusiv de in. Casele lor sant goale; schivdecdt o icoand; dorm pe paturi de lemn.
jiicii
Dar sant gospodari foarte buni, au albinele i grdinile lor si se ocupd i eu o industrie speciald, fheind matAnii i cosulete.
De sigur foarte interesantd caracterisare a vietii mandstirilor 1a noi pe la 1650, de un calugYar catolic.
La Neamtul vecin
trei biserici de lemn, pentru
100 de oame.ui, se pomeneso vechii Sasi" bogati

319

rainasitele bisericii de zid; se mai pastra un liturghieriu husit. Cetatea vecina, cu zid dablu, pod 0
poarta, ale carii dimensiuni se dau, cu stalpi de piatra, Inalti de optzeci de piciaare, are 0 laiserica ST.
Nicolae, cu frumoase picturi. -La Hangu, sus, stmt
doua lacauri de pustnici.
La Roman, odinioara Capitala Moldovei-de-jos, se
admira situatia Trumoasd, bogatia larntrilor de ovas
i meiu". Aici nu se mai gasesc credinciasi latini,
bisetrica ungureasca Tiind cu totul ruinata: un Armean li cuinptirase locul. Cad In Roman nu mai
sant decat Ramani i Armerti, acestia mai bogati

dec4t Romanii, avand cisele i pietele cele

Mine; ei ar Ti i mai' afabili. Toti sant negustori
carau0. Eran 7,ece biserici romanesti, dintre care
patru de piatra, cu Episcopia In Trunte, care dateaz
.de pe vremea lui Rainan-Voda, Intemeietorul oraului,
sic.u.prindea mormantul mameilui Alexandru-cel-Bun.
La Bateau, ne gastirn lute regiune unde catolicismul
avuse odinioara o Toarte mare importanta, dar din va

ramasese mai mult traditia despre Doamna Margareta , de care se vorbia 0 la Baia 0 la Campulungul muntean, care ar Ti fast marea ocrotitoare
odinioara a legii apusene. Se mai pastra o casa episcopala lan.g o manastire In ruina, unde Tusesera
Franciscani; episcopi poloni, ca Adam Goski, V011iser4 In ultimul timp pe acolo, dar pentru moment
catolicii eran Intr'o parKsire desavar0ta. Ultimul episcop care fusese, Gavril Fredro, plecase i cu
scandal, iar preotul lasat In urma nu ingrijia de nimic, linnd Impartawnia intr'o odaie 'uncle umblau
canii; averea se Imprtiase.
Erau, In schimb, trei biserici romane0i, dintre care
daug de piatra, una dintre dansele a lui Alexandru,
Tiul lui Stefan-cel-Mare, ae,el Sandrin" care a mu.-

320

ri tea alatec la Constantinopol. Aici s'au glsit, acunt

cAtva timp, si morminte vechi Cu tesAturi foarte
teresante In fir de aur. Bandini adauge cd lAngA oras era si o mlinAstire run& stAteau Domnii.
Si ca organisatie a orasului este o notA interesantA..

citei se spune cA, locuitorii 'fiind In parte catolici,

In parte ortodocsi, Unguri i Romani, se alegeau
soltuzii pe rAnd dintr'un nea.m si din ()elan.

Si despre Oena stirile sAnt deosebit de importante. Fieeare casA e datoare sA lucreze, ea insail
sau printr'un delegat,. pe care-I plAtia, la &costa
sArii, i anume era datoum sit deje patruzeci de
pi,etre de sare" pe sAptAmAnd pentru Domnie. DacA.

nu se tinea vre una de Indatorirea aceasta, i se cerea

de douA ori mai inuit. 5i douA sate vecino erau supuse la aceiasi dare. Pentru Tiecare piatrA se dau
bani de argint, aspri moldovenesti, cpri valorau cAt
doi solizi
Domnul era represintatde un cmAras, care plecAnd

lAsa cAte un car pAnA la trei de fiecare familie in

dar, si fieeare, iarAsi, iesind din oenA, avea dreptut
sA ieie atAta sare cAtA IncApea Intr'u.n car.
clescrierea salinei e interesantA, fiind cea d'in-

tAiui pe care o avem: Oena este asa de IntinsA,

bleat s'ar putea ifac,e un oras InAuntru; oamenii cari
Increaz5. In 'fund apar ca niste furnici." Sarea se exporta si In Tinuturile rusesti, In Podolia, In Ucraina,
In Turcia si In Tinuturile tAtAresti,

Se vorbeste foarte pe smut de Focsani, lnga

parAul Foe.sani", care .era, pe vreme,a aocia, ImpArtit Intre cele douA ten, Moldova si Muntenia, avAnd o important6 din cale afarA de micA.

In ce priveste orasele din Moldova de dincolo

de Siretiu, se mentioneazA Vasluiul, Barladul, Tecuciul, Galatii i Hu.sii.

321

Vasluiul ar fi avut odatd trei sufe de case unguresti,

dar biserica lor era dAramatA. Orasul suferise foarte
mull din causa Tatarilor si a ciumei. RdnAseser5. a-

cum Romani In 300 de case si Armeni In

100:

1.000 de oame,ni la un loc. Ai nostri aveau biserica

de piatr a lui

tefan-oel-Mare si. una de lemn.

Palatal Insg. era acum complect ruinat, si iezerul.

helesteul, aproape uscat.

La Barlad se Inseamnd importanta comercial a

orasului din causa drumului celui mare care trecea pe acolo

regiuni foarte fertile. La DealuMare se vedeau vii. Locuitorii sant Romani, Armeni si, Unguri. Pe vremea aceia erau opt bise-

rici romAnesti; dintre care doul de piatil, pentru

5.000 de locuitori; unii vieri, ca si la Hasi, dar cei
mai multi negustori.
Husi.i aveau interes atunci mai mult prin resedinta
episcopului ortodox, dar si pentru vinurile usoare

de acolo. In Tiecare Joi se fcea un balciu mare,

pentru regiunea Incunjurdtoare. Afarg. de Episcopie Romanii mai aveau dou biserici de kmn. Un-

gurii erau malt mai multi decat Romanii, 682 de

capete oameni darjr, In stare a-si bate preotul si
arl aduce cu sila din carcium6, si-i Intreceau pe
ai nostri si In ce priveste gospodria. oltuzir, iarAsr, erau, pe rand, Inteun an Romani, In celalt
Ungar'.

La Tecuciu fuseser 200 de case unguresti, si

populatia se ridica la 4.000 de oameni, In total.
Galatii, In sfarsit, ajtuiseserg. InteadevAr, cu 15.000

de locuitori, un foarte imporiant port, al tuturor

mArtarilor", In care se Intalniau Romani, Armeni,
Greci, oameni veniti de pretutindeni, cari castigau
ioarte mult. Era aici si un episcop armenesc. Romanii, din partea lor, aveau o puternia. mlnIstire

322

(Mavromolu), pe langd cloud biserici de piatrd

doudsprzece de lemn1.

Dupd ce cunoastem aspectul terii, venim la

ei si la .6biceiuri, asa cum le Infdtiseazd acest cdrtor.

Intdiu, si lui li place peste milsurd extraordinara

bogdtie a ogorulut, i o pomeneste In mai multe
randuri. Odatd se ail, chiar i In telind cu bu-

ruieni. Numai sd tai pdmantul cu plugul,

grau sau once altd silmantd din bielsug la seceris." Pomeneste si de legumele bogate pe care lera
tot Intalnit. Se laudd i viile, cdrora li trebuie numai
o sap pe an si o legAtur ca sa producd, iar, dacd
sant legate de part, ajunge o sapd i Ja trei-patru
ani. Pe langd vinul de Cotnari este cdutat cel de Husi

chiar vinul de la Faraoani, langd Roman, i de

la Trebes, In inutul
Supt raportul animalclor, nurndrul oilor arldloare
In Moldova este asa de mare, Incat un sing,ur boier

avea 24.000 de capete. Si sant asa de mari, Meat

strlinul, vdzandu-le de departe, crede c sant boj
vaci (!). Numai coada un.ei oi moldovenesti trage
cal o jumdtate de aaie neinteascd. Atatea se duc anual pentru masa Sultanului si a Vizirului la Consta.ntinopol; de aici nume turcesti, ca chivergic, pe
care le Intainim In socotelile din veacul al XVIII-lea.
Asa de mull se. mdnancd. acolo, 'Meat nul mir e a
rdmas o singurd oaie In Moldova."
Cresterea boiloe se Tdcea. iardsi In proportii foarte

mari, filnd pdsuni asa de Intinse. Se vorbeste si de

vestitele priski moldovenesti: dinteun singur stup,
iese, vara, sapte i chiar mai multe roiuri". Am \TAclAdiri,
I ctiri mai precise, despre aceste
mente, XVI.

In

Studii

i docu-

323

2ut. i mai sus importanta mierii qi a cerii care se

exportau, nu numai la Constantinopol, dar I la
Venetia.

Pe FARO aceasta se ca.tigd. cif pdsdrile. Pddurile

erau pline de vanat, dar locuitorii nu exploatau

dupd cuviintd aceste bogatii pe care li le-a fost dat
Dumnezeu. Pctele iari se gdsete foarte mult, mii
de card trecand In Rusia, In Ucraina, In Ardeal. De

alminteri cardle ca pete sant pomenite la fiecare

pas In socotelile sdseti din sccolul al XV-lea i
mai ales al XVI-lea.
De la aceastd productie trecem la viata insdi a poporului.

Poporul rnoldovenee pare loarte ospitalier Inainte

de loate. Numai la hotar se poate aplica, am zice,

zicdtoarea frate ca frate, dar branza cu bani"; allTel poate cd1dLori cineva Third sd aibd un singur ban.

Voiu addugi cd banii pe vremea aceia erau relativ

rari. In Moldova nu se bdteau, iar din strdinltate se
Intrebaintau ughii sau banii ungureti, talerii nernteti, solizii poloni; dar poporul tinea mai mult la
lei, la banii cu chip de leu, de unde vine cd s'a impus

acest name. Neguslorii aduceau, vanzand vitae lor

la Danzig, i orti poloni, de unde zicdtoarea: a
dat ortul popii", ca i groi nemteti, de unde a da
moi pe groi".

Aceluia care batra In casa lor teranii Ii dddeau

pane, ca, ceapd, lapte, Insd i omul trebuie sd fie
omenos; altf el dacd se poartd prost, Il ieau la bdtaie.
Sant seri4 de naturd, dar vioi, isteti, prddalnici, burti

suferitori de frig i cdldurd, rdbatori de

foame i sete cate doud-trei zile. Si aceasta nu nuostai,

mai In ce privete pe terani, ci i boierimea.

Dar, In ultimul timp, cum constatd I cdldtorul,

324

se introdusese oarecare lux, luat de la Turci, i mdtasa era foarte Intrebuintatd, unii boieri cercand a
pldti mai mult cu aparenta i, deci, umbland in
vesininte strdlucite ca ale Polonilor, intrebuintand,.
moduli", un ?el de nasturi mari de argint i aur, pe
piept i la maned; i neg,ustorii purtau bldnuri

scumpe de sobol. Imbrlamintea femeilor e Mil

maned, lun.gi ca ale bdrbatilor, dar cu inele si lanturi din bielsug.
Aceasta nu Impiedecd insd ca foarte multi boieri
sd pdstreze vechile traditii patriarhale. Iatd un pasagiu Inteadevdr frumos: nu odatd am vdzut boieri
muind o bucdticd de pane uscatd In apd rece si mancand cu pond". Soldatii erau de o temperantd extraordinard, luand cu dansii de-acasa branza, carne de
cal,
mancarea obisnuit, cu sos de Mind i otet,
fiind pentru praznice, pentru zile mari.
In rdzboiu stash romani nu stint inferiori Tatarilor, i In rdpeziciu.ne si in resistentd; caii lor bi-

ruiesc mai bate neamurile. Turcilor li dan deci

tribut numai pentru cit sant mai multi acestia decat Romanii, dar nu fiindcd li sant superiori. Ca
arme au sdgeata, arcul, sabia curbd, rare ori oca
cloud tdisuri, i scutul sau zalea. Pusti poarid numai
garda Domnului.

$i Bandini adauge cd Incd. de copii atilt ai teranului, cat si ai boierului, sant deprinsi a juca un
rol In rdzboiu. Ii vezi cu picioarele goal; cu dimasa
numai pe ei, juCandu-se In asprimea geralui,
dacd de copil le rabdd cineva acestea, e nddejd
va Ti un adevdrat ostas. Note interesante, care reconforteazd fatd de ce s'a Intamplat mai l'arziu cu
c.lasa dominantd.

Se descriu i paparudele. Noaptea pe intunerec

fete mature, cate zece, tree goale, sdltand i jucnd.

325

cu bete parlite in inda.. Li iese 'n cale zece

-goi, cu suliti. Se salutd i se bat. Sau se pun la
plug si ard In jurul satului i atdtea fete mari 11
due; rdd i cAntd."

De la datini, venim la felul de guvernare si la

aparenta cdrmuitorilor.

Tara e tributard Turcilor, i tronul se ctunpdrd

cu bani. Tributul este de 100.000 de lei pe an, dar

darurile se ridicd la de dota ori pe Mata. Moldova e totusi atftt de bogatd, incdt Curtea ei este o
adevdratd umbrd a Curtii turcesti. Boieriile s'au indoit ori Intreit: Ami trei Stolnici, trei Logofeti, trei
Vistieri, trei Pdharnici, trei Spdtari, trei Postelnici,
doi Jigniceri. Domnul are si elite un secretar pentru
toate limbile: romdneste, greceste, turceste,

polonete i ungureste. La Curtea lui sdnt In permanentd 200 de invitati. De alminterea, o parte dintre boieri locuiau chiar acolo, Intocmai ca, In Franta
lui Ludovic al XIV-lea, o bund parte din nobilime.
Zece -cdpitani de serviciu dormiau totdeauna ldngd.
Domn. Curtea avea o Imprejmuire de lemn,
de cincizeci de puseasi. Ce si la Constantinopol, e-

rau mai multe ogrdzi si mai multe porti: dupd

poarta d'intdiu venia a doua, unde erau o sutd de pedestri; de acolo se trecea In ograda din lduntru, unde

stdteau alti doud sute si cinzeci de purtdtori

scuturi. CAnd se ajungea apoi la usa Domnului, se
aflau Incl alti paznici, si, pe langd acestia, baronii" sau boierii i curtenii, asa Inct Vodd era
al:ara si din nduntru si din afard.
Oddile erau Impodobite, ca i la Constantinopol, cu

covoare tesute In fir de aur. In apropiere era biserica, In legAturd directa cu elmdrile Domnului
ale Doamnei. Und Vodd treeea dintr'o odaie Intealta,

326

boierii i ostasii fAceau gard de o parte si de cea-

laltd. Troj paznici mergeau inainte cu bete de argint i aur. Un Spdtar purta sceptrul, altul sabia,
al treilea, sulita. In cale toti se plecau, cu mnile
la piept. Dacd Vasile vedea un stain, se supdra
Toc, cdci strdinul n'avea dreptul sd Intro acolo, ci
numai, dintr'un colt, dac avea un dregdtor prieten, putea sd vadd aceastd splendoare.
Chid Domnul mergea la bisericd, tot astfel era intovArdsit,

impreund cu el se aflau cinzeci

de-

ostasi alesi i boieri. Clcrul 11 IntovArdsia in acest

drum aire llicasul de inchinare. Iar, and stapanul

iesia in oras, suita era si mai mare.
hid acum ceremonide din Moldova la ziva Bobotezei. Intdiu veniau preotii Cu episcopii In frunter

si eel atone impreund cu doisprezece copii de

scoald i preotii. Cu prilejul acesta apdreau Irozii,
cei trei Crai de la Rdsdrit, de origine catolia, precum o spun si numele ion: Melchior, Gaspar si
Baltazar. Doi copii intAtisau soarele i luna,
doi scuturi cu marca terii, i sterna Domnului. O icoand a Maicii Domnului o punta unul dintre (Mush i steaua umbla pe sus.
Domnul, eand intrd preotii celor cloud confesiuni
Cu copiii de scoald i cu Irozii, se ridia i asculta
urdrile; el sdrutd. crucea. Pe urmd. acel care infiltiseazd pe Gaspar laudd. pe Vodd, care este noul Solomon". Si un copil de sapte ani de la Iesuiti, purthud coroand pe cap, zice: Slav.' intru cei de sus._

Un Iesuit aspunde latineste, felicitand pe Donm

de Anul Nou; un colar de sapte ani i altul de doisprezece urmeazd, vorbind romaneste: Vodd
beste la ansii. Mitropolitul i episcopii zic: aminDupd aceasta urmeazd felicadrile, la care Domnul.
d mdcar din cap. Dup aceia se toarnd vin in pd.-

327

hare de aur, i preotilor li se Impart daruri In bani.

A doua zi vin toti boierii. Domnul std pe tron In
bisericd, cii copiii lui, unul In vrastd de sapte ani,
altul de cinci ani, Mug dnsul, Doarnna rdmaind
In urrnd la-cloudzeci de pasi.
Clerul iea loc lfingd Domn; la dreapta lui std. Vornicul-cel-Mare i ceilalti doi Vornici, al doilea si al

treilea. LAng prag stau trei armasi cu seeptrul, sulita si sabia, pe ldngd zece soldati alesi si 100 de
puscasi. La cinci pasi de prag, se due la dreapta Logofdtul, Hatmanul i ceilali, cu capetele goale, Incunjurati de ostasi.. Intre pragul" Domnului i. al
Doamnei stau 100 de Ieniceri. Langd Doamnd se
afld sotiile boierilor ImbrIcate In mdtaA cu brdtdri
de
lanturi scumpe, apoi alti 200 de puscasi,
jur Imprejur nu mai putin de 10.000 ostasi ca caii
lor, Insd. descalecati. Publicul se ridic, din parte-i,
la 20.000 de oameni.
Toate steagurile sant aduse; musicantii ctsurtd. seara.

Dornnul priveste de jur imprejur t salutd multimea. E Imbrdcat extraordinar de bogat: numai nasturii lui costd 100.000 de galbeni. Imbrded.'mintea
Doainnei s'ar ridica la 400.000. Cu prilejul acesta este

Infdtisat Vasile foarte bine, ca In portretul cunoscut: nu prea Walt, de staturd potrivitd, roscovan,
sprincene neg,re, nas coroiat, frunte destul de Inaltd,
fata
buze cam rotunjite, mustata i barba neagrd,

sever cu multd asprime In privire, cu o mdretie

era o
ca de Cesar. Doamna e cu fata trandafirie
totul respird Indurare i bundvointd.
Dup aceasta vine masa. Domnul are talere suflate cu aur; sase candelabre de argint stau pe masd,
al saptelea 11 tine un paj. Cdrti sdnt asezate pe
scdunase de purpurd. Mitropolitul se Infdtiseazd cu
omitrd Impodobitd cu safire i alte pietre scumpe, cu
Circasiand;

328

o cruce mare de salir pe piept; urmeazd cei trei

episcopi, iar, dup aceia, vine episcopul catolic, pe
urml cei ortodocsi de aiurea.
Slujba de Boboteazd se face sarbeste i greceste.
Evanghelia se oeteste numai In greceste. Mid se eantd
sfintirea apei, pornesc tunurile, pustile, musica. Mitropolitul sfinteste, i ficeare vine de sdrutd c'rucea.
Apoi doudzeci i patru de cai frumosi din grajdurile

Domnului sant dusi prin multime i stropiti cu aghiasrnd. In sfarsit, se Intinde o masd mare la Palt, Intoemai ca la Impdratii bizantini in timpurile
cele bune ale lor.
Cand Domnul pleac sd cerceteze tara, alaiul este
Inteadevdr extraordinar. Cu doud-irei sdpidmani Inainte se fixeazd data. Vodd e Incunjurat de 3.000 de

clad si 2.000 de pedestri. Lang dansul sant 50 de

ostasi alesi si 100 de Ieniceri. Boierii vin dupd Ieniceri. Oastea care-1 IntovArdseste In aceasid cdldtorie

se poate ridica pdnd la 12.000 de oameni. Pajii cari

Incunjurd pe Voevod sant imbrdeati In purpurd,
cu cdciuli lungi, Impodobite cu aur i argint. Ca la

o 11* de negustori se in dup alaiu, caci atatia

Ant de nevoie ca sd-i hiiin.eascd pe toti. Totul se face
pe chelluiala fiecdruia dintre parlicipanti.

Domnul are nu mai putin de sase trdsuri cdptusite cu mdtasd. auritd. Se face o tabdr ca la Hanul
Tatarilor pe viemea Hordei le atu-. Sant stra'zi intre
deosebitele

corturi, dintre care boierii singuri au

400. Cu prilejul acesta se Inspdimantd i Tatarii de

la holar, vdzand mijloacele de aplrare ale Domniei.
Acuma, iald si pe Vodd la Divan.

In Moldova e o lege strictd; pedeapsa cu moarte

se d cu o dIrnicie extrordinard, i Vasile Lupu,
care a introdus Pravilele lui Vasile celalt, Bizanti-

329

nul, tin,e ca ele sd fie foarte bine observate. Dar oricine este egal la judecatd.

Cand incepe Divanul, boierii stau langd Domn;

PC masd se pune sceptrul. Soldatii stau de o parte
si de alta. Zece boieri sant de fatA, dougzeci, treizeci

de ostasi ai Curtii, In hainelti, eu scuturi

aurite, pdzesc in odaie, iar afard sant

pdnd la
2.000 de ostasi i curteni; cei 200 de puscasi stau la
i

poartd.

Procesele se pot pleda de-a dreptul la Domn, care

e si instantd de apel i aceia pe care o alege direct
eel ce-si cautd dreptatea. Se aduc inaintea lui Voda
hoti, ucigasi, cu martori, si el chiamd intiiiu pe eel

mai necdjit. In ceia ce priveste pe curteni, In loe

sd stdruie pentru cei mai mari un pasagiu de toatd
frumuseta, ei descopdr pe acela care s'ar 'Area mai
sdlbatec si mai timid,
aduc cel
ZicAtoa-

rea cd. obraznicul manancl praznicul" nu a fost

deci iscodita la Curtea lui Vasile Lupu. Putea vorbi
eineva i .contra fratelui lui Vodd, i dovadd e c

doi frati ai lui dupd mama au stat In temnitd trei

zile pentru vinovdtia lor". De alminteri Duca-Voda,

la plangerile fratelui sau a nu 1 salutd In Iasi negustorii,

sfItuit s inceapd el, scotandu-si slieul.

Vasile spunea fti cd: nu-i pasd de frate, de

fii, e fiice, ci este una si singurd dreptate pentru

toti. Singur voi s judece once pricind gravd,
rare ori dIdea delegatie cand era vorba de o pedeapsd capitald. Divanul se tine zilnic, afard de
Dumineci i serbdtori", i Bandini adaugd: nu odatd s'au plans boierii el pdnd acum a isprdvit cu
peste 20.000 de vinovati i s'au rugat de Domn
se poarte mai bland, ca sd nu, fie lipsita tara de atittia oameni". Ajungea sd rdpeascd cineva un lucru

330

de nimic de la up, teran ca s fie ucis. Domnul a aspuns: , eu nu socot amid, ci ckeptatea; nu lucrul, ci
legea. nacd toti ati lace lucruri vrednice de moarte,
trebuie sd periti toti. Dacd ar fi ca jumdtate din

Moldova A. fie rea, s piard; numai s rdnaie cea

band. Cu cei buni voiu trdi singur, cu cei rdi md
primejduiesc", i caldtorul adaugd: puteai sd fii Incdrcat cu, aur i pietre scumpe, i in cea mai mare
sigurantd mergeai prin
In ce priveste bolerimea, ea nu formit inc o castd
Inchisd. Ca pe vremea lui $tefan-cel-Mare, boier putea ,s6 fie si ostasul de tard, iar fiul boierului putea

sd ajungd simplu teran. Orice teran putea fi ridicat la once dregdtoriel."

Pe basele acestea da largd democratic onestd, Mol-

dova s'a putut mentinea impotriva dusmanilor ei,

asa de numerosi si de lacomi, in ve.acul al XVII-lea,
cfind teri mai mari decal dansa, cum a fost Polonia,

erau In primej die de moarte, pentru el acolo std.-pni o sleahtd.

V. sl Veress, in An. Ac. Rom. pe 1926.

XX.

Un clilAtor sirian in Principate la juntAtatea

veacului al XVII-lea,
Un nou calator in acelasi moment istoric e Pavel de
Alep, diaeonul care a intovarasit pe Patriarhul Maca-

rie de Antiohia, unul dintre prelatii cersitori, cum

era obiceiul atunci, cari, fiinded eparhiotii lui erau
musulmani, se intretineau din ce culegeau prin terile
crestine strabatute de d'ansii. Caci stim ea' veniau

pe atunci multi cleriei pe la noi din tenle Orientului ca said reac budgetul: un Patriarh de Constantinopol statuse in aceste parti Inca de la sfarsitul veacului al XVI-lea, apoi un Patriarh de Ierusalim trecuse prin Moldova in Rusia. Nu numai nevoia de a
strange bani Ii aducea pe la noi, ci i faptul c li era
mult mai placut s locuiasca o tara bogata, ineunju-

rati de foarte mare cinste, gazduiti de printi, dect

s vegeteze in resedintile lor asiatice, expusi la- o mi-

serie aproape cotidiand, ca si la toate insultele din

partea unei populatii de alta lege
In circumstantele acestea a veuit i Macarie si a
petrecut la noi, cu exceptia u.nei excursii in Rusia Ca-

zacilor de la Nipru, ai lui Bogdan Hmilnitchi, i In

Rusia Tarului Alexie, vre-o patru ani de zik. A sosit la 1653, cnd Domnia lui Vasile Lupu se prabu-

332

-sia, Mud Inlocuitd, nu fdrd frdmantdri care au adus,

and pe unul, cand pe altul pe tron, de a lui Gheorghe tefan, iar, pe de alta parte, el a fost martor, la
1654, al Imprejurdrilor care au Insemnat sfarsitul lui
Matei Basarab i suirea pe tron a lui Constantin
Basarab zis i Crnul. A vdzut, apoi, sooaterea lui
Constantin si asezarea acelui Mihnea, fiul lui Radu
Mihnea, deci nepotul de fiu al lui Mihnea
care s'a grdbit sd iea numele lui Mihai Viteazul, zicftndu-si Io Mihai Voevod" i isclind c6t putea mai
asdmAndtor cu marele sau model, si a repetat, dupd
pulinta lui, foarte redusd, evenimentele din cariera
marelui Voevod, ridicandu-se contra Turcilor, 'And
la o luptd de la Cdlugdreni, unde 1110 a fost bdtut

si s'a retras la munte, de unde nu s'a Intors

-odatd, ci a trecut In Ardeal pentru ca acolo sd-i rdmaie oasele. A vorbit cu bizarul personagiu ambitios,
-care-si lua titlul de arhiduce, adecd herteg de FAgdras si Amlas" i pAnd pe steagul care se atlit
titlu care a
acuma la Museul din Belgrad,
Incurcat mai mult dect un istoric, ciezndu-se cd
Mihnea void sd fie privit ca un arhiduce de Austria,

pe and vulturul cu cloud capote al stemei iui era

acela al Impiiratilor bizantini. A fost martur al mdcelului boierilor cari nu voiau s primeascd a servi
politica aventurierului1.
Dupd aceste explicatii sd venim la informatiile pe
' Povestirea, In limba arabd, de o foarte mare Intindere, a diaconului Pavel a fost tradusg englezeste intaiu si pe urm ruseste,
lar in limba noastrd ea are o traducere dupd cea englesd, de Hasdeu, in Arhiva Istorica i, mai tdrziu, dupd aceiasi versiune, de
d-ra Emilia Cioran, WA a mai vorbi de traducerea, ex4ctd ca
formd, dar nu corespunzdtoare ca fond istoric, Incepiltd de d. Popescu Ciocdnel, dupd textul arab. PM-. Radu, profesor la Faculta-tea de Teologie din Chisindu, pregAteste o editle a textulul arab.

333

care ni le da Pavel de Alep cu privire la terile

noastre.

De la Inceput se poate spune ea aceasta calatorie-

este de sigur de oea mai mare importanta pentru

cunoasterea Imprejurarilor In care Vasile Lupu a
pierdut tronul Moklovei: e o expunere paralela cu
aoeia, asa de bogata, a cronicei moldovenesti din aceasta vreme, care este a lui Miron Costin, pe care de

sigur l-a vazut si Patriarhul sirian la Iasi, In legturile lui stAnse cu boierii de cdpetenie ai Moldovei. In ce priveste Irma obiceiurile, datinile de guvernare, ea si aspectul oraselor i satelor, descriptia Curtii, a caselor boieresti i toate amanuntele
privitoare la cultura, In general., tirile lui Pavel
de Alep Ant mult mai numeroase si mai importante
pentru Tara-Romneasea decal pentru Moldova. Si
aici el are o valoare de cronicar: cele spuse de clan-

sul despre suirea pe tron a lui Constantin Serban

luptele acestuia si ale lui Mihnea Radu Ant de
oel mai mare folos, chiar pentru istoria militara
(retragerea lui Constantin In munte, incunjttrarea
Campulungului cu transee, -fixarea lagarului la Rucar, unde creclea s poata resista, inrolarea soldatilat. la Targoviste, de Tap'. fiind Milropolitul, care cere

juramant oAasilor, scaderea birului pentru ca, In

schimb, tara A fie datoare a sustinea militareste pe
Donm). Dar ceia ce intereseazd mai mult In
aceasta parte e insasi icoana terii, mai bogata decal
a Moldo ei, c i Pavel a cutrei2rat principatul muntean

de la un capat la allul, de la satele ialomitene la

Baia-de-Arama si de la Cornatelul din fata Silistrei
pang. In reg'unea Brancovenilor, iar, dincolo de Olt,
pana In reg,iunea Cernetului. Pe langa aceasta,
tirile sant Cu atat mai interesante, cu cat n'avem,
ca pentru Moldova, o expunere paraleld n Bandini.

334

Este, de altfel, si o deosebire In ce priveste

de expunere al misionarului italian si al diaconului sirian. Gel d'intdiu Tace si o descriere de all.
torie i dd, In acelasi timp, si note desflicute din aceastd expunere: o o carte aldturi de zugr.'virea unui drum, pe cnd Pavel de Alep, om mai simplu,
mai patriarhal, are mai putin In minte notiunea cdrtii
ce s'ar putea i publica', ci el se mdrgeneste s. spuie

pe unde a fost, ce a vdzut, ce oameni a Intalnit, ce

lueruri i-au produs impresie, insistand ma,i mult asupra oelor bisericesti. E o cdrtorie In sensul medieval al cuvantului, Orientul, pe vremea aceasta,
Tiind, supt toate raporturile, In urma Occidentului,
care avuse o desvoltare mai rdpede.

Sd Incepem cu ceia ce din cIldtoria lui Pavel de

Alep, poate fi considerat ca paralel cu lucrurile pe
care le spune Bandini. Dupd ce am vdzut Boboteaza
la Iasi, asa cum e descrisd de acesta, sd venim la
descrierea aceleiasi serbdtori asa cum o Infdtiseazd,
cu cAtiva ani mai tArziu, cdllitorul asiatic.
El asistd la 1653, la slujba aceasta a Bobotezei, fiind

de Tatd nnul din oaspetii Dornniei, Mitropolitul de

Tarnova , Scaun care avea de multd vreme legdturi
Cu tenle noastre, prin Grecul Dionisie Rail, intimul
lui Mihai Viteazul, pe care-1 ajutase Cu Xfaturile lui,
fdgdduind a-i pune la indemnd fortele de rdscoald
ale Bulgariei i, ca rudd dui:A mama., probabil, al
lui Mihai, fiind Insdrcinat, In 1600, Cu conducerea Bi&erica moldovenesti. Patriarhul de Antiohia stropeste
casa domneascd cu sTistocul, i i se aruncd, asa

cum a rdmas obiceiul pdnd azi In pdrtile noastre,

un dar In cdlddrusd. Domnul trimete apoi, dupd
un obiceiu pe care-1 gdsim la Constantinopol; musica

lui pe la boieri,musica orientald, la care mai tarziu

numai se va addugi i cea neinteased". In ce pri-

335

vete Infatisarea generala a serbalorii se spune: multimea i bucuria gloatelor In Tara-Romaneasca la

Boboteaza Intreee tot ce se petrece In Curtile celor

mai mari principi crestini, judecand dupd ce am

vazut si am auzit''.
Acum, tot In ce priveste serbatoarea aceasta, pe
care o Infaiseaza deocamdata In linii generale, iata
ce spune mai pe larg acelasi scriitor. Cu privire la
Moldova.

Se scot toate trupele de care dispune Donmul si se

formeaza un gard de la manastirea Trei Ierarhilorpe care o si descrie Indatd, ca i alte cladiri, pand
la Curte, pe care noi o eunoastem bine prin Bandini. Soldatii poorta steaguri, care sant in acelasi
timp prapuri de biserica; se descarca pusti" (adecd
tunuri). La slujba bisericeasca iea parte Patriarhul
de Antiochia i, evident, Mitropolitul terii, cu toti
cautau rosepiscopii i unii pribegi balcanici
tul la noi, ca acel nominal sef al Bisericii sarbesti
care e Vladiea de Pee', si el cu titlul patriarhal, Gavriil. Se Impart lumanari poporului, i, data aceasta
grin exceptie, se intinde masa pentru slujba In bi&erica: pe masa se aseaza un lighian de argint cu
moaste. Domnul, c,are luase loe pe tron, se sco-

boara de pe scaunul sau; Spaarul insusi tine lumanari pentru danisul. Se fac rugaciunile de sfintdre,a
apei.

Lar, dupa ce slujha s'a ispravit,

acolo, In

biserica, toata lumea iese ca s'A asiste la scufundarea crucii In Bahluiu.

Alaiul se desfasoara frumos, doi cate doi, supt
sleaguri si In fluturarea lumanarilor. Se sparge
ghiata, se arunc o cruce i, adauge povestitorul, se
lndeplineste o datina
care a servit une ori spre
a ne Infatisa ca popor sabatec, prigonind pe cei de
de a se da branci cuiva in apa. De
alta credinta,

336

data aceasta au Tost zvrliti asa cativa copii, cari au

stiut s iasl din baia TortatA. Pe urmA Mitropolitul
Patriarhul stropesc cu aghiasmA pe ce i de Tata,
cand Domnul primeste picdturile de apl sTintitA,
boierii In blAnuri de ceremonie, sLint stropiti si ed.
Se aseazI pe urmX un scaun Inaintea uii, pentro
Domn si se petrece ceia ce am vAzut si la Bandini,
adecK purificarea" canon ArmIsarii sAnt adusi acoperiti cu valtrapuri de brocard Impodobite cu m6rglritare i pietre scumpe, i, pentru multAmirea
publicului, dup un vechiu obiceiu bizantin, care la
erice pompI amesteca si un element de ridicul, comiii
mici apar cAlAri pe catftri i magari, ca sd

rftdA lumea. Totul se isprveste cu banchetul, la

care cnt musica i toate tunurile se descarcI.
Seara se Impart, In locul decoratiilor noastre, caftane.

Patriarhul e condus acasd cu cntAreti. A doua zi,

musica Telicit pe Voevod.

In ce priveste contactul Domnului cu supusii

ca judecAtor de prim si ultina instant, iatd ce se
spune despre Divanul lui: el se tine In fiecare zi,
une ori i dimineata i dupd-amiaza (pe. vremea
lui Istratie-Vod Dabija, care domneste pe la 1660,
si care era din pdrtile Odobestilor, obisnuind a bea

vin din oala de lut, cci zicea cA numai asa are

gust, nu venia nimeni la Divanul domnesc deck di-..
inineata). Sarni.)AtA era judecata criminal, si Pavel
de Alep Inseamnd, ca i altii, marele numrtr de os'anditil; In douzeci i trei de ani ai Domnied lui Vasile Tuseserd pierduti peste 40.000 de ucigasi i tdlhari. Ca pedepse, IntAia card era bdtaia, tortura si

legarea la stalp, pe urrn se tdia o ureche, apoi

urechea cealaltd, iar moartea venia numai In rAnV.

i lorga, Studii i documente, IV, p. 231.

337

dul al treilea. i preoti au sacra aceste pedepse.

Pentru Temei lntaia oara era bataia, fireste, a doua
oara taierea nasului,
un desastru, eel putin pana
iar dupa aceia legarea la stalp
si in sTarsit inecarea, care, dupa cat se vede, se lama ma', mult pentru vinovatii mai speciale femeiil.
In ce priveste judecarea delictelor, ca tulburarea
linistii, nu judeca Domnul, ci, am zice, prefectul
de politic, Aga, tare data fusese Mire dregaterii
acum nu mai are caracterul militar, ci
indeplineste numai functiuni politienesti. Aga avea
un bat, i, intamplator, si o bardii pentru trei categorii de persoane: acei .cari bateau, cari faceau
scandal pe strada si acei cari vindeau stramb.
La ospete Voda e servit In argint si aur (se intro-

la oarecare vrAsta,

buinteaza

i furculite).

El sta In

jet de catifea.

Talerele se aduc la masa aeoperite, si ce nu-i place

stapanului e pus supt masa. Spatarul tine cuca,
sabia, iceptral ; Pharnicul serveste, (land vinul
berea, in cupe de stitla, de portelan i argint; el
gusta intaiu felurile. Userii cu toiege de argint pa-

zesc. Un paliar de bere vine dupa doua-trei de

vin; masa tine prima seara. Cantaretii zic arii bisericesti supt iooanele aprinse. Iar Wd vorbeste
din autorii bizantini si din poesia turceasca.
Venim acum si la alte stiri privitoare la Moldova.

La Iasi, pe care nu-1 descrie in intregime, Pavel

de Alep atrage atentia asupra bisericii oelei mai frumoase pe care a cladit-o Vasile Lupu: Trei Ierarhii.
Era noua, Incunjurata de un zid cu turn care purta
un oeasornic. Toata de piatra cioplita, cu dotia braie

si doul turnan, ea cuprinde mormantul Doamnei

l Ma se Men la Constantinopol, a cArui infIcenta se vede acum In toate.

338

Tudoica, Intdia nevasta a lui Vasile, si a fiilor Domnului, Intre cari cel slabanog, care, trimis pentru brti

la Brusa, In Asia Mica, a murit acolo si trupul s'a

adus In tail. Morrnintele erau acoperite Cu un color de matasd, si candele de argint. atiirnau de-asupra lor1. In biserica se vede chipul Doamnei si al
celor trei copii morti, cdci se pare cd Tudosca
avuse si alti
copii iiai mici. Se lauda mult bogrdia materialelor, sllpii de piatra verde cu vine
de aur, scar-Lie de marmurti alba, sicriul Sfintei
Paraschive, ale carii mote fusesera aduje de bogatul Domn cu bani scumpi din Peninsula Balcanica, sicriu impodobit cu cuie de argint si incunjural cu candole din acelasi metal, jeturile de abano; de Constantjnopol, policandrtil cel mare, foarte

frumos lucral, sfesnicele celelalle de alamd. Biserica, asa cum se Infatiseaza, este mai frumoasti decal celelalLe romrmesti si chiar cazace.sii", destul
simple aceitea pentru ca a noastrd sa po ita sustinea
concurenta. In apropiere era scoala i lng (Musa
baia cea mare, baia turceasca a lui Vasile Ltipii, care
a foit pastrald pand In timpul nostru, cdnd Primaria
a gdsit cu cale sti spargd cu dinamiLa zidurile cele
vechi pentru a face baile pe care le apreciaza cine
a rost pe acolo.

Se mai vorbeste (lc Golia, care e biserica Doamnei, i unde o ico.ma facaioare (1,2 minuni a scapat
viala lui Stefan, fiul Doinnului; de I3drnova, cu helesteul ei, uncle Macarie e dus in rddvan domnesc cu
sase cai, In tovarasia Stugerului Ioan, un cunoscut
.de la Ierusalim; de St. Gheorglie, care se inct de
Muntele Sinai; de Sr. Saya, cu cloud cupole turcesti
Refacerea tut Leconte de Notiy a facut ca inelele domneti ale
mortilor, aduse apoi la Academia Romana, sa se gaseasca in gunoaiele aruncate pe rapa Bahluiului.

339

noud feresti, filculd de arhiteetul Ienachi, IngropaL acolo.. Despre aspectul caselor particulare,
modestele. case ale mahalagiilor i eranilor, se noteazd acoperisul, care, cu un termin de comparatie
Illsitrit, e asdmiinat ca spatele cdmilei", lavitele, scoartele cldite, care impodobesc incaperea,
cuptorul, care face ca, iarna, sit fie cald ca jaleo baie.
Imbrdcdmintea veche, frumoas, care acum nu se
pdstreazd la femei (loca In regiunile de munte, era
pe atunci de intrebuintare generald, i .siltencile nu
se invesmntau dincolo de Siretiu cu odioasele tulpane, polcute si fuste de astdzi. Prul se Moca colac, de-asupra se punea marama, care la cele mai
bogate putea fi de catifea colorald. Juplinesele Intrebuintau saluri albastre de Alep (lot ce-i aminte.ste
Alepul e pomenit de calator, i, lucru curios, el lia,
la 1653, cd Petru-Vocld Munteanul, in exilul lui, futradilie local
sese, pe la 1560, la Alep,
Copiii
se imbracd foarle sumar si sibil. dati chiar
cuut
spune si Bandini
prin zripada ca sa se intareascd.
Cal priveste ale orase, se pomeneste Galatul, unde
Pairiarhul ski la mdnastirea Sf. Dumitru, refileutd
de Vasile-Vodd, pentru. aspado sau, Patriarhul maza Atanasie Palelarie, i inchinata la Atos; alte opt
biseriGi, cele mai multe de piatra doua ale Maicii
Domntilui, una a Sf. Mihail. cdle una a SI. Parasehive si a SI. Ghoorghe) snt alci; la Precista, cu zi.

-chut, se vad trei cupole si o clopotnita mare, fa-cilla de un Grec din Brdila, probabill Dia. Apoi Vasluiul, unde, In legaturai ca vechea biseried, se desteapt icoana lui $tefan-cel-Mare, ,sestit In razboaie
temut de toti, care se bate de patruzecii i patru de
ori Cu Turcit i Tatarii i adesea cu Polonii i Ungurii, biruindu-i pe toti i ajungAnd faimos". In apro-

piere de podul vechit lupte a lui $teIan, Scrinteia,

340

cu biserica lu

tefan, a Si. Paraschive. La Barlad,

biserica Precistei, ce,a DomneascA, apoi Si. Dumitru

ctitoria lui Chiriac. Se vorbeste si de Tecuciu, cu

trei biseriei, de Focsani.
In treacAt numai se atinge Romanul. Regiunea sudiled. a Moldovei e rAu prOdatd, din causa luptelor
Intre cei doi Domni; i chiar fOrA aceste lupte ea fusese stra.snic Olida de TOtari i Cazaci, cu cativa

ani Inainte, cand Vasile Lupu, care mi voia

dele fata dupO Timus, a itrebuit s steie ascuns o
lunl de zile In codrii Vasluiului, ridicanci si o biserlcutA de stejar pentru slujba diunnezeiaseA. In zilele acestea de restritste.

Trecand In Tara-RomaneascA, se observd la Buzdu o mAnstire de piatr

biserica, mai mare, a
SI. Ecaterine, unde cdlOtorii asistA la slujbl,
dandu-se cantOrile. Se face o comparatie Intre evlavia din Muntenia si cea din Moldova. Aceasta din
urinI tar e mult mai ixanpoasd, i Vasile e indltat In comparatie cu Cazacii i Rusii din Moscovia.

dar i se pare lui Pavel c5. Moldova s'a cam depArtat de vechea datinA religioasl, i, pinte, de
nAcaz c primise daruri mai putine, el zice :
Tatarii sant mai evlaviosi decat Moldovenii".

De la BuzAu se trece la Targoviste. Aici ii iese

inainte Patriarhului Mitropolitul, care avea sA. pdrdseascI In curand Scaunui sAu: Ignatie,
adeed Bulgar, care stia si greceste, pe lang slavoliaste si romaneste, apoi chiar turce.ste i limba persanA. Orasul e Incunjurat cu un zid de lemn. Atrage
atentia frumoasa biseried pe care o fOcuse ca ed.tiva ani Inainte Vasile Lupu, biserica Stelei, numit
astfel dupll negustorul care cladise pe acel loc
lAcas mult mai modest. E In stilul Trei Ierarbilor,

341

cu ornamente de smalf verde bombat, care-i dau un

caracter particular. O Ineunjurd un zid de piatrd. Pa-

vel de Alep porieneste de o poleiald pe din afard,

asAmlindtoare eu cea din mAnitstirea de la Iasi, si
care ar fi ca,tat 700 de galbeni venetieni. Se mai Insird b:sericile SI. Andrei i Sf. Nicolae, care o spua fost distrusd, ea care purta Ined
nem In treacat
pe ziduri fumul de la arderea Targovistii de catre
Sinan-Pasa, pentru a fi InlocuitA cu un pretentios
hall modern.
De altfel Targovkstea e plind i azi de biserici vechi. Vom semnala SI. Constantin, acoperitd de curand

peste ruinele ei, ale cdrii frumoase picturi se menOn, cu toate ploile.
Prelatii sirieni merg aici la Curte cu Patriarhul,
pentra intrtia oard ei \Id pe Matei Basarab. Dupd
clescrierea ce i se face si aici, nu mai este bolera' viteaz si genero din oei d'intdiu ani ai Domniei lui, ci

un bdtran impoviirat de vrastd, ajuns zgarcit

care poate fi acusat cd e necripitalier: mai bine sant
primiti cdldtorii de Turci si de Tatari, spune Pavel,
care adauge cd, In general, cdlugdritinea i preotimea n'aveau trecere la dansul. Pe langd aceasta,
el era fireste bdnuitor fatd de aldtorii cari veniau de
la Vasile Lupu, cu care se gdsise In termini rdi. Era
pdzit de strdjeri in rosu din randul seimenilor, cari
vor face In curand o iesire revolutionard i impotriva Domnului lor, i vor ajunge a prdpddi Cu ei
vechea oaste a terii.

Visita se Meca in ajunul Crciunului, si se observa pregdtirile pentru aceastd mare serbdtoare.
In acea zi se sund tobele si se adund oastea. Domnul apare In rddvan, cdci rana capdtatd la Finta Mipiedeed pe mosneag de a aldri. Musica pornete,

342

se aduce In pompd viinatul pentru masa solemita

Alaiul dortmesc, la acest prilej, este de 10.000 de
oameni. Se impart caftane. Pe talud vine slujba bisericeascd: preotii infAiseazd icoana lui Vodit. Musica

apare, cu acelasi drept de a felicita; alaiul e ltuninat Cu felinare si torte. Multi dintre musicanti erau
Tupci. In acest timp toate ciirciumele erau deschise.
pentru seimenii lui Vodil, dar ci ar fi respectat destul de bine disciplina ca srt nu se Imbete niciunul.
Curtea, care se &serie cu ocasia aceslei solemniido, e de pilar, incunjuratil cu zid, chiar Muga
LtIngit diinsa e biserica, impartitrt in trei, a-

viind si un compartiment pentru morminte, lucra

care se intAlneste in Moldova la Pobrata lui Petra
liares i la S'atina lui Alexandru Liipusnektnu. Una
din cele mai vaste ale principatului, e interesantd
azi, duprt reparatia din veacul al XVIII-lea, `prin aceia cit Domina i fetele" ei, ca sa asiste la s'upa,
Intrau de-a dreptul de la Curte In bisericd printeun

gang, asezfuldu-se In balconul de la care o scara

foarte frtuncoasd de pialrd duce in naos. Si aici este
turnia." cu ceasornic, mide s'Atea strdjerttl ca toba.
In timpul ea se Meca slujbe de CrAcittn, un felinar se ridica pentru ca sd se ante cd circulatia trebuje sil inceteze; oriente iesia pe slradd era oprit de
strajd, care avea dreptul chiar sit ucidd.
Matei Basarab insusi apare cu Postelnicul i Spatarul sAu, Incins eu sabia, purlAnd buzduganul i capacul. Dar nu std pdnd la sffu-situl slujbei, fiind
foarte slab i nilcajil de moartea Doanmei lui, Elina,
din neamul Nasturel, sora marelui cArturar Udriste,
care-si zicea i reste. Se aruncd bani
Pe urmrt vine masa, dupd datind, cu musicd si desciircdturi de tunuri; se inchind dese ori din pdhare

mari de chte o o de vin: de trei ori pentru serbd-

343

Ware, de trei ori pentru Patriarhie, de trei ori pentru

Voda; se bea pAnd ce lumandrile, lopite ca desil.varsire, dau semnul de plecare. Atunci se impart
callane egumenilor, iar clerul cel sarac primeste
bani legati In nrtframe. In toi timpul me,sei canta
aici preotii i copiii de casii.
La Anul Nou se va da un nott ()sprit, si se va presinta un pesches Domnului.
laid acum i descrierea Bobolezei: serbarea se face
Inteun singur loe, de si Targovistea avea optzeci
de biserici, cal. Alepul i Ditmascul limpreuna". Mitropolia, pe care a stricat-o cu desilvarsire Leconte
du NoQy, samand cu a Cazacilor i cit
Sfanta
Sofia, avand donasprezece turnuri, Langd dansa era
casa Mitropolitului, impodobita Cu picturi represinland Facerea Lumii, Ierusalimul, Aluntele Sinai, Atosul. E aici o soba de ()lane colorate, fereslile stint
golice, chipuri de sfinti se vdd pe pdreti; in unghere
scanteie arme, fraie scumpe. Masa se iea Intr'o foarte
frumoasd. sald cu ferestile dand In griidini i livezi.
Serviciul Ii fac comisi" ai Mitropolitului, imbrdcati

in bliinuri de samur.
Acum se Intrd In carnaval: nuntile skit. dese. PilVC1
de Alep le descrie. Mirele merge calare pe strata cu:

musica dupd dansul; mireasa-I asteaptd, Incunjuratd de pr:etenele ei. Se face un joc In jurul easel, im-

pdrtindu-se flori artificiale, lucrate la Venetia si in

Germania. Slujba minutia se face in bisericd, niciomireasa, care umbld cu prtrul descoperit, prime.ste o ndfranirt din care nu se vor mai desface cositele ei. ,$i crildlorul judecd: femeile, facie
stint fd.rd paid, cttrate, cuviincioase in purtarile tor".
Pavel are prilejttl s vada si o Ingropare de om
hogat. In Targoviste un se inirelminteaza obieeittl popular al bocitoarelor. Chelluiala de ingropare Sc
data acasd,

344

ridia .pAnit la 200 de galbeni., sutn extrordinar de

importantd pentru vremea aceia i care arat a societatea era foarte luxoasA. Bdrbatul care 0-a pierdut
nevasta se poartl cinzeci de zile Cu capul gol, Teineia vaduvA, cu pArul despletil in tot acela0 timp.
Ajungem la serbAtoarea Invierii. Domnul stA In
biseric pe iron,
era Ina Matei, care se apropia de s1Ar0tul vietii lui, cki va muri In April,

in Curte, la aier liber. Pe urmd, dup.I ce se mntuic slujba, se scot scaune afard din bisericd, pentru
el, pentru Patriarh i Milropolit. Se cfint` Hristos
a invial" de cor, in grece0e i slavone0e. Domnul
ingenunche i saruta Evanghelia; Patriarhul 11 sdritt pe frunte de trei ori; pu0ik pornesc.' Urmeazri
dantul, luminatiile, in zgomotul tutulor tunurilor,
si ospetele cu glume. Toat siiptdmAna, spune el,
prAvAliile snt inchise, afarA de macelArii 0 de
cei cari vand produse alimentare.
Putin dup accasta, la moartea lui Matei, putem,

acast caldlor, sA asistam la o ingropare de

i la alegerea urmaului. Alegcrea se face
inainte, poate chiar pdn" a nuli fi dat sufletul
Matei. Mitropolitul Ignatie boiirii aleg in piat pe
pi-in

Domn

Constantin, care se ingrijise sN. Tie de far pentru a

inlocui pe Diicul, rivalul Au, i avea toti seimenii
la Indemdnd. Mitropolitul ie,se inaintea bisericii
zice: , Domnul vostru este mort; pe cine voiti s ridicati In locul
Multimea ilspunde: ,,Pe nimeni
altul nu-1 voim cleat pe Coastantin fiul lui SerbanVoa.". Atunci noul Domn e dus In biseric i aezat
pe scaun. A doua zi crainicii chiam lumea la Curte.
Constantin, de 0 proalamat, se ascunde, cum Theca

Papa la Roma 0 ImpArgil la Constantinopol; e

dus in biseria i aici se amid: Vrednic este"; i
se pune dulama, calpacul, surguciul; boierii vin de-i

345

-siirutd mana. Aceasta s'a Taeut la 9 April 1654.

Domnul ()el riou (M'use garantia c oastea nu va

prada. Caci abiceiul la Constantinopol, cand muria
un Sultan, era ca, trei zile, Ienicerii i Spahiii s

faca once pentru ca a treta zi sg se presinte

linistiti, la. serviciu.
Dupa ce se indeplinesc toate lucrurile acestea, vine
juramantul bolerilor. Boierii AJA In biserica, oastea

in Curte. Se pun doud mese: la una este Mitropoatta, la cealalta Patriarhul (de obiceiu era numai
una). Stau acolo oamenii cari noteaz juramantul,
se spune: ,.Jurati pe aceasta. sTanta Evanghelie

pe aceasta sfantil cruce c veti fi cu ConstantinN'oda, fiul lui Serban-Voda, un suflet si un sfat,
ascultandu-1 i ajutandu-i fha. viclenie, ata In fata,
cat si in dos, neascunzand de el nimic ce trebuie sg-i
fie

stiut, In tot cursul vietii lui si a voastre. Nu

yeti Ti vnzatori catre el, niel yeti lucra impotriva

lui. Iarg, daca va yeti argta vanza.tori sau uneltitori,
sau cu suflet neadevarat, sau neprieteni, blastam
asupra voastra."
Acuma boierii vin de sarutg. mana Domnului si
poala hainei, apoi vine oastea, In frunte cu Spatarulcel-Mare, cu Aga Seimenilor, cu Marele-Cdpitan, cu
capitana, cu iuzbasii sau ofiterii inferiori. Sant asa de

multi, Incat abia o parte a izbutit sa sarute mana

Domnului, ramanand ca in zilele urmatoare
urmeze ceremonia. Indat pleaca un numar de calareti Cu vestea In tara. Clerul, timp de patruzeci de
zile, este admis pentru a felicita pe noul Voevod. Acelasi timp e acordat os-tasilor de prin sate, asa-nu-

mitii rosi de tara".

Numai lupa aceasta se ajunge la Ingroparea lui Mateii, care e Toarte simpla. Se pregateste un pavilion cu
trei scaune; o mie de persoane se aduna acolo. Con-

346

slanlin, noul Domn, se InfAtiseaza inaintea rudef

sale foarte IndepArtate si se lucilina. Mortal e lutins-

Intftm sicriu Impodobik, in hable Toarte luxoase

Incheiate Cu nasturt de aur i argint; are pe Trunte

calpacul. E acoperit cu un giulgiu alb purland

cruce de aur. De-asupra sicriului se intinde o 'talud
zugritvitd. Multi 11 regrela; femeile plang. Sc impart

lumandri, si se incepe slujha In limba slavona si

In cea greceased; la Evanghelie remede se pun in
genunchi. Dupd ce se mantuie slujba, ge lac pomeni, dandu-se i preotilor. Boierii urmeaza sicriul
dei cale doi. Matei e Ingropat In pronaosul bisericii
donmesti, de unde va Ti strrunutat la ATnoia. In partile

Indatd dupli aceasta Constantin face o excursie

In abril de oras, si pentru ruglciuni de ploaie. Oastea cu sleagul. merge cu dansul. El imparte bani
de argint slujitorilor iar populatia aduce un fel
de 'trinos ca la regiL patriarhali din aulichitate: grdunte de orz si ovas, miere, flori de Illmaie si portocal si ciliar lucruri trebuiloare pentru masa Domnupeste.
lui: berbeci, rate, gaste, oi
Dupd aceasta N'oda se Inioarce la Targoviste.
gandul lui cel mare este, acum, s primeasca intarirea de la Poarld, pentru care i se eer 175.000 de

galbeni.
Si aici, cu prilejul asleplrii steagului, se vorbeste de unul dintr cci mai insemnati boieri ai

Terii-Romanesti: Po3tAnicu1 Constantin Cant tcuzino,

tatl lui Serban-Voda si al lui Constantin Stolnicul,

lui Brancoveanu, om iivat, foarle bland,
ambitios ntunai pentru copiii lui i care avea s ispraveascd zugrumat In irapezdria de la Snagov, pentru
-bdnuiala c fiii lui umbla dupd Domnie. El e povatuilorul tuturor boierilor, i nimic mi se lace-

347

fAr sfalul i indreptarea lui. Cdci familia Cantacuzi.

nestilor era din cele mai mari si mai stralucitoare:la Mdgureni, la MArgineni la Filipesti, la Coenir
unde avea mosii, se Indltau adevdrate palate, lucrate
cu cel mai bun gust, impodobile induntru ca tablouri
murale. Se observd cd niciodatd boierimea nu se intrecuse atilta. la facerea de locuinti trainice i frurhoase ca in acest moment, si aceasta va tinca pond
la sffu-situl Domniei Brfmcoveanului: palruzeci de
ani de mare prosperitate a boierimii indigene.
Pentru ca sa se yacht cum se infOitisa cel mli bogat boier al terii, lath' ce spune Pavel de Alep despre Brancoveanul eel bdtrart, Preda, bunicul aceluia care va fi Domn. El avea asezarea lu de ca-

petenie in Oltenia, chiar in satul Brneoveni demide plecase Matei. Aici tine 12.000 de capele
vite, 30.000 de ol, 400 de boj, 1.000 de bivoll, 4.000,
de porci si are 800 de stupi pe posesiunile lui din
200 de sale. Anual trimitea Turcilor 1.000 de boj
10.000 de oi. Ca servitori avea 1.500 de Tigani:* fiecare familie, de Sf. Gheorghe, da 6 dinari Doinnului.
Erau i laulari i artisti adevdrati.
Altfel, omul ace.sta, asa de bogat, era de o simplici-

tate de moravuri adrnirabild. La masa boa numai

apd. Foarte milos, a fAcut biserici pand i in Ardeal, unde Craiul terii, cu situatie regald, Ii zicea:
WO.. La moartea lui Matei a luat asoprd-si intretinerea tuluror mtindstirilor acestuia, care erau Vre-0
patruzeci. La miezul noptii se lrezia ca sa cAeascd
Psalmii, si la bisericd indeplinia i. functia de dascal, cilntand in strand. and pofteste lume la masa.
o serveste insusi. Se bea vin i aici, .dar tot pentru
scopuri sacre: pentru Dumnezeu, pentru llristos, pentru Sf. Treime, pentru Maica Doinnultd, pentru hramul zilei,, pentru biserica de acolo. Pe urind numai se

348

trece la politiel si se bea: pentru Sultan, pentru

Domn, pentru Patriarh, pentru copiii Domnului,pentru neamurile ha, pentru servitorii Patriarhului, pentru preoti, pentru diaconi, pentru nobili, pentru te-

rani. In felul acesta ni se spune cd se pot bea

treizeci de phare de vin.
Ilntan acum Insemnrile despre localiatile pe care

le-au visitat Sirienii. Nu vom urmri descrierea In

amnunte, ci vom indica numai itinerariul si ce se
AA mai important In cale.
Pavel de Alep a fost si la Curtea-de-Arges. Aici
spune c snt nota biserici, dar cea mai Truinoas,
fireste, este mnstirea, al crii egumen ese Inaintea

Patriarhului. Aici se fcuser de curfind lucrri de

Matei Basarab; si clopotnita era cldit de dAn,sul, de
zid, dar se drtnaSe. Mitropolia de la Bucuresti, care
se 'l'Ama tocmai pe vremea aceia, de Constantin Basarab
pentru a fi apoi schimbat cu totul de Fa-

narioti, era dupd modelul de la Arges, dupti cum

tot dup acest model e fcut i biserica de la
Cotroceni. Se descrie biserica argesean In amrmunte,
arlitAndu-se cum erau sculpturile, psruile de araind

care se Invrtiau la btaia vntului, turnurile care

uimesc prin asezarea lor Asucitit. Este, dac nu
cea
presintare a mntistirii, pentru c Sasii
dau una simai veche, dar foarte scurt., despre Arges, la Inceputul veacului, cea d'intrtiu mai Intins

plin de admiratie din partea unui om care cunostea indestul Orientul ca sui poat da sama de frumuseta unei asemenea cldiri.
Tot asa e Inftisat zidirea, mai veche decilt Arge-ul, pe care Neagoe-Vod a Incercat s'o intunece,
Sfantul Nicolae din Viile Targovistei, S1111 mnstirea
Dealului, care a fost refcutd supt Vod-Bibescu, stri-

349

cOndu-se total interiorul. Alai se releveazd mosaicu-

rile" care er,au odinioar pe turnprobabil e vorba,

de sculpturisi ferestile mai ing,uste, c,are aveau o,
garniturI de marmur6 alba. In loe sl fie in
unei eurti oareeare, zidirea era IncunjuratO atunci de
o frumoasa grOdinA.

COlugOrii asiatici au mai Tost la Ocnele Mari, la

MAnhstirea dintr'un lemn, la Bistrita, unde au v6zut moastele SfOntului Grigore, care, cum. se slier
au fost furate de Ung-uri In timpul rOzboiului. pretextand cA ar fi ale Sffintului Ioan de Capistrano.
Nu lipseste din deseriere Arnota; unde nu era ingropat Inca Matei Basarab.

La Targul-Jiiului se semn.akazit mine de fier, la

Tismana se pomenese toate legendele In legaturg
Cu Sf. Nicodim, la mOnOstirile Gura-Motrului i Bu-

covdt, se dau note sumare. Despre Craiova nicio

stire, dar de Caracll este vorba, ca si de Segarcea-si
de mAnOstirile de pe cursul Oltului. In regiunea
curestilor, pe lng6. Vrti i Coeni, pe lngl GrAdiste i Comana, cu palatele lor, avem Dobrenii lui
Constantin Basarab, care era fiul nevestei preotului
de acolo cu Radu erban. Biserica se pgstreazI
acum, cu mormiintul aeestei vinovate Elina.
Despre BuzAu, si mai ales despre Ramnic, despre Ploiesti, nu sAnt ldmuriri, dar se vorbeste
pe larg de Baia-de-AramA. Se arata si cum Sc exploatau minele, unde arama fusese gAsit tocmai
supt Matei Basarab. Piatra e crOpat cu un foc teribil, pe urm se face topirea in cincilase cuptoare,
cu bale miscate dc ap6. Se luereaz i zi i noapte.

Pe urma se pun straturi amestecate de lenme

mineraiu, si se arde cuptorul din non. Arama ce se
scoate de aici e mai bunI dect, cea din Asia Mick
si e dusa panA in Brusa i Trapezunt. Intr'up an.

350

s'au seas 600.000 de oed. Exploatarea este asa de

intensa, Inca paduri de plopi si de salcii din regiunea
aeasta sant aproape desfiintate.

In sfarsit vom Incheia aceste note asupra stdrii Terii-Romanesti la jumdtatea veacului al XVII-lea cu
cloud feluri de stiri pe care nu le gh'sim aiurea. Falsul
Mihnca, fiul lui Radu, petrecuse foarte
multi ani In Seraiu, asa Inca putea fi socotit ca
Tune

i,

chiar In ce priveste moralitatea lui,

bo-

ierii spuneau multe povesti. Era 'Ms un om foarte

inteligent, stand ungureste, poloneste, turceste, lituba
persand. Ca Domn, a cdutat sa In'Mum pa'rerile rele
dospre dansul, adunand un sinod, pe care La presida!, fixandu-se norme In ce privesle disciplina;
aval corespondent'," cu Palriarhul corkstantinopoElan In aceasla privinta. Apoi a sfintit biscrici,

tinand frul calului Patriarhttlui de Antialtia, cum

era obiceiul, In Apusul medieval, lap. de Papri. Ceremoniile acestea ale lui Mihnea Radu sant zugravite

'carte pe larg de Pavel de Mep: avem la dansul o

descriere de sfintire de biserica, Licata de Doinnul
Insusi, care Indeplineste aceasla functiune ca vechii
Impdrati din Constantinopol, Tot asa descrierea In-

coronarii lui Mihnea Radu, datillorul de canoane

notta, ca Imparatii Bizantului , cu o strdlueire care
n'a fait intrecuitil.
In srarsit, ca obiceiuri populare, cu prilejul calatoriei In Oltenia, calugarul descrie si o nuntd la
tara. Nimeni nu ploca de acolo rara s capete trei

colaci si troj paliare de vin pline. Inainle de nunta

se pun brazi la usa' si pe drum. Mirele vine calare,
se Impart saluri, care erau un object de foarte mare
pret. Socrul dddea ginerclui un cal si un surguciu.
Pe urm apare mireasa, In radvan, Intovardsita de

351

ei, urmnd dupil ea cardle cu zestrea. Tatrd

-si mama miresei primesc pe diac ca sil. Infliseze iz-

vodul. Se 1ncepe apoi bdutura. Banii cari se strngeau se pecetluiau inleun servet. Socrul Infdtiscazd
ginerelui srtu o sabie cu teacrt dc brocard i catifea,
lar tatill da fiului o hainrt cu samur. Inainte de a
se 1ncepe ciocnirea pdharelor, care dureazd loarte
multd vreme, este un moment frumos apela edil(' miresei i se dif un lant de argint si cheile
fricand-o
-cloamna gospoddrici celei noi.

Luxul era mare. Se intrebuintau vase de argint la

casele bogate. Se Inlindeau covoare spociale supt picioarele mirelui, ddruite obisnuil de acela care cunund. Mireasa purta un val de matasa -trandaTirie. Asupra mulVinii se aruncau stergare, cofeluri, migdale
cu zandr. Ospdtul putea cuprindo i cinci, sase sute
tacmuri.

Ginerele apdrea Cu calpacul pe cap, ciliar daca

Domnul era de fa, cilci el e Itnprtrat cu cunund in
ziva aceia. El serveste insrt, pe de o parle, pe mireasd, pe de alta, pe Domn. Pe urmrt se infliseaza
In numele sotilor lava pentru ca sd dea cine vrea
daruri. Darurile erau une ori i citte o mosie Inireaga; unii fdgiidutau cai, bol, porci, robi.

Alti calAtori supt Matei Basarab si Vasile Lupu

IatA Ine.A. doi cllatori cari au fost in Moldova lu
Vasile Lupu, cAlAtori foarte putin cunoscuti si aproape neintrebuintati, iar un al treilea, abia dscoperit, tratand despre Infdtisarea principatului munLean in Domnia urmasului lui Matei Basarab, Constantin; si el Basarab, pentru pretentiile la deseendenta lui din vechea dinastie, dar zis si Constantin

Cal-uta, pentru a, Tiind pretendent la tron, i

se

tAiase nasul".

Avem Intgiu cele spuse de un general unguresc

din Ardeal care a juLat un rol Toarte important pe
vremea lui s'i care, la ispriivitul carierei, a ajuns si
print al Ardealului, unde, om Toarte viteaz, a stApiinit putinI vreme, murind pe campul de luptrt, dup
o mare Infrangere, Intr'o sear de iarnA, cand trupul
lui a fost gdsit allturi de cele, numeroase, ale
tovardsilor sAi cAzuti. E loan Kemny, care ni-a lasat si InsemnAri de cele vlzute la noi, precum si a-

mintiri privitoare la captivitatea lui la Tatari dup

o expeditie la care Domnii nostri, Gheorghe stefan.
urmasul lui Vasile Lupu, si acel Constantin Basarab, au participat si ei. Dupa aceast expeditie din
1657 a lui Gheorghe Ilakczy al II-lea., Kemny, prins
de Tatari, a descris cele pA.tite In robie Cu amilnunte

353

destul de interesante pentru ea povestirea lui sd fie

tradusd i In romdneste, de un contemporan1.

Kernny Janos stia eeva romdneste. El avea

turi), pe care nu le Went toate Exit, in Moldova

chiar In Tara-Romneascd, asa Meat, &Ind era
vorba sd se trimeatA o solie secreta printr'un om de

importan, care sd aibd infdtisare i, pe Mug aceasta, un om avnd prietehi In terile noastre, printul
Ardealului se adres de preferintd lui Kernny. Astfel el a fost trimes i ca general la 1637, ea sd. apere
pe Mated Basarab de cea d'intdiu ndvdlire pe care a
fdcut-o In .111untenia Vasile Lupu. Plecat din FAgdra*,

a trecut pasul Buzdului cu o oaste alcdtuitd in cea

mai mare parte din Secui. Vasile-Vodd, din causa
imprejurdrilor defavorabile in care se desvolta intreprinderea lui, s'a retras, si n'a fost nevoie de luptd.
Aceasta se poate considera ca Intdi,a dildtorie a
lui Kemny In pdrtile noastre, mdrgenild la un
scull drum fdrd resu:tat. Dupl. trecere de cativa ani
insd, la 1641, Vasile Lupu a avut fatd. dc Rakelczy,
un om foarte de treabd, care a Intretinut legdturi: cin-

stite cu terile noastre, observate si de o parte si de

Rita fAr at:tudini de suzeran i vasal, o purtare care
nu i-a pldcut printului ardelean, i acesta a trimes
atunci pe Kemny sd facd anumite mustrdri, sprijin:te pe acte, pe scrisorile, in.sesi de legilturd intre
Moldova i Ardeal, redactate, spune memoriul, si la-

tinet

i romdneste. Cci, addugim, era o vreme cnd

documentele diplomatice romdnesti apar destul de

des, aldturi de inscripti:le din bisericci, care se fAceau
odinioard slavoneste numai. Asa fiind, atunci, la 1644,

Kemny pdtrunde In Moldova cu aceastd misiune,

Am tio.Arit text *1 traducere in vol. XV din colectia Hurmuzaki, p. 1266 1 urm.

354

Intovgrgsit de Acatin Barcsai, care a ajuns pe urmA

principe al Ardealului, un nobil, de origine roml-

neascg. (JnosAkos, dar si Iacor i se zicea de-ai

nostri).

Dupg aceia Kemny, trimes de noul print al Ardealului, Gheorghe Rkczy al II-lea, trufa i nestatornic domn, a tinut sg. iea parte la cgsgtoria fetei
celei mai mari a lui Vasile Lupu, Maria, cu mnd dintre cei mai puternici seniori lituanieni, Ianus Radziwill. Cgci In Lituania nobilimea era ruseasc si de
religie ortodoxg: unii Lituanieni trecuser la catolicism, dar familiile cele mari igmgseserg ortodoxe,
cu toate cg vorbiau poloneste si au fAcut parte din
aristocratia polong pAng la sfarsit.
Invitatia de cgsgtorie ni s'a pgstrat, anume cea tri-

measil principelui de la Berlin sau, cum se zicea

atunci, de la Colonia-pe-Sprea. E datatd 1-iu Novem-

bre 1644, iar nunta a avut loe la 5 Februar 16451.

Solul Intr pe la Trotus. Il intamping un boier,
viitorul mehmendar, care caut pe oaspetii de samg la granitg chiar. Ii aduce caii, i pornesc. Aproape de intrarea In capitala, iese Inainte Marele-Vistier
cu earna domneascg,
duce la un conac ponipos. Iargsi se dd un ospdt, la care se vdd vasele acelea de argint. Kemny are prilej s vorbeasc romneste ca Voevodul.
In aceastg. noug .cgllitorie Kemny a fost Intovgrasit nu numai de Barcsai, care probabil stia loarte bine
romgneste din causa orig,inii sale, si de un Mariassy
Istvn, Impreund cu alti nobili unguri. Din partea lui,
mirele venise cu suitg foarte numeroas de oameni
foarte bogati, ca unul care juca un rol important In
regatul polon.
' Am publicat invitatia in Acte i fragmente, I.

355

Avea o suita de 2.000 de Poloni, o mica armata

care in1ovara0a pe petitor. Trimesul ardelean face
o comparatie intre felul cum erau imbracati ai lui
felul cum erau imbracati Polonii i boierii moldoveni.

i de aici se vede ca Vasile Lupu avea o Curte

de o stralucire extraordinara. Om foarte bogat, stapanind multa vreme, avand ceia De se chiama geniul
financiar i, pe langa aceasta, o mare mandrie, care-1
facea sa se considere ca un pretendent posibil la co-

roana Bizantului, odata Polonii voiau s faca o

expeditie cruciata In contra Constantinopolului,

el se visa in situatia pe care din scrierile pe care

Grecii i le adresau lui Vasile se vede ca. In dorintile
lor i-o atribuiau,
datittor de legi, dupa Basilicalele
altui Vasile, Bizantinul, Domnul Moldovei nu se
Jsa biruit de nimeni In ce prive0e luxul.
Inteadevar", spume Kemny, pe curtenii lui Voda nu-1 Intreceau Polonii In frumuseta i boglia im-

bracamintii." Erau Inve0nantati in haine de matasa, purtand blanuri scumpe de ras (linx).
Invitatii erau de doua feluri: Poloni, cari represintau In ce privete cultura sociald ceva mai mult
Alecat Ungurii din Ardeal i poate, supt anume raporturi ale politetei occidentale, deosebild de cea

orientald, ceva mai mult decal notiunea vietii so-

dale de la noi. Prin urmare a fost o parte din

masa aceasta i pentru Poloni. Dupa ce au plecat
-ei,

pe urni a venit partea cealalta, pentru Voda

pentru invitaii lui unguri. Au inceput sa bea

din nou cei ce ramasesera, 0 au 1)1114 spune Kemny,

pand li s'a lira". Apoi Voda, politicos fal de represintantul Craiului ardelenesc, un vechiu 0 bun
prieten, s'a grabit sa conduca pana la scar pe oaspete. Acesta, care tia ce se datore0e unui print stapanitor, s'a Impotrivit spuind: mal bine O. ma

356

culc aici", iar Vasile Lupu, care urm politeta Bi-

zantului, a ripostat: m culc

eu aici dac te

culei dumneata".
Se descrle, apoi si masa de nunt. Maud:rile erau
foal te b ne OA te, dup datina polon, nu cea turceasck

Domnul gndindu se la stomahul ginerelui i al,

invitatilor lui; erau si multe plcinte, care, aces,
tea, nu snt polone. MAncdrile, se, serviau in vase
de argint, despre care ni putem faca o ideie prin ce
s'a pstrat in anume biserici ale noastre la SI.
Gheorghe Nou d:n Bucuresti, la Sf. Saya din Iasi, de

unde s'a luat model pentru blidele de argmt ale

Curtii noastre), ca anafornite lu-rate in seoolul al
XVII-lea in Ardeal, care se atl. depuse la Museul
din Bueure,ti.
La mas se ddeau i reprosintari de acrobati, de
pehlivani"1, de origine si de modil oriental, pe
' Pentru astfel de represintatii v. si cronica munteand a lui Con-

statin Capitanul, ed lorga, pp. 15i-:

La care logodna lui Stefan-Voda Radu) au fost aicea in tara
cu mare veselie, au facut multe ospete i jocuri, care se potrivea
cu o nunta domneasca, lar nu logodnd... Adus-au pehlivani de ce.
ce joacd pre funii, si de alte lucruri ; adusese 0 un parlivan h ndin, arap, carele facea I 'crud minunate i nevAzute pre lo urile noastre ; iute om era si vartos. Langd altele, de nu le putem lungi, facea

acea,ta mai cludat: puna pe rand opt bivoli si se repezea lute,

sarInd peste ei, se da in vazduh peste cap, si cddea In picioare de cela parte; alta, un cal domnesc, gras, mare, Ii lega
chica de coadd-i, si-1 batea comiselul cat putea, si nu p tea sA-t
misce de loc ; alta, un copac mare den padure adusease, neated,

Infipt, s'au suit spre dansul ca o maimLta ; deci, dupd multe

jocurl ce au facut sus In varfu-i, s'au slobozit de acolo cu caput
In jos, si au dat In picioare ; alta, un tulpan lung de multi coti, IL
'tinea oamenl in main', cat era, 0 se rApez6a lute, s'r mergea calcand pre tulpan, si nu se afunda; alta, se prindea multi oameni
cate doi In main', i facea chip ca de o bute ca mainile, l mal
lung, st se rApezia Lute, i lntra cu capul pen gaura aceia, l nu-1

357

cari-i intalnim dese ori, ca aoeleasi piese de resisten l".

Deosebi se porneste jocul: femeile nu ieau parte
la petrecere la un loc cu barbatii. Astfel i dantul,
hora de nuntl, se facea earl, In pi*, ceia ce se
constata de alminteri si din alte descileri, de pilda

la cronicarul Neculce din a doua jumatate a secolului al XVII-lea. Inainte de mas cinzeci-seized de
fete danteaza pentru placerea oaspetilor, cari n'aveau
voie Irma a se amesteca In joc, ci se uitau numai de

la fereasta. Inaintea acestor fete 0 poate jupinese

,)saria cat putea un stolnic batritn, ca I1ic In cap
toiag In m'And", marele maestru. de ceremonii de
atunci.

Mncarea femeilor se facea de altfel In odaile

Doamnei, care avea o Intreagd organisare a ei, In legaLura cu practicile bizantine I cu viata turceasca
pe care o imitam.

Judecnd In total aceasta nunta; Kemny spune:

a fost pompa mare 0 bogatie In toate, nu ea la

niste barbari romni, ci Intocmai ea la un rege cresLin".

Indata dupl aceasta se Infatiseaza alaiul de Intmpinare al nuntasilor cari vor pleca. La juma-

tate de mill dis tanta Domnul, calare pe un

cal frtnnos cu seaua, frlul, scara, haturile toate
de aur,

ceva din splendoarea Domniilor noastre

de odinioarl se poate vedea, o spunem In treacat,
In aceia ca mormintele de la Arge.s, desooperite de
d. Virgil Draghiceanu, s'au gasit nebanuite bogatii de
simtla oamenii, 1 de cela parte cAdea in picloare. Ca aceasta
multe fAcea, cgre nu le tinem mInte."
Alte pasagii in SAineanu, Influenia orientalc1 asupra limbii
culturii romane, II, Bucureti 1900, p. 288.

358

margaritare, de inele ca pietre scumpe, de paftale

sculptate, care rata ca era o strAlucire regala Inca
din cele mai depArtate timpuri, and principatul
muntean era redus la o mica bucata de munte cu teritoriul lncunjurator. In Moldova din veacul al XVII-

lea ni putem Inchipui a erau mijloacele de a Intretinea acest lux, nefiind lucrari de utilitate publicA care greveazA un budget modern.

Cusma cu care e Infatisat de obiceiu In portrete

Vasile Lupu, avea la surguciu o turcoasa si cinci diamante. Toata Imbracamintea se evalueaza la 40.000
de talen.

In ce priveste parteas religioasd a ceremoniei, ni

se spune cl slujba nuntii a fost oficiata de unul dintre ce! mai Insemnati repre.sintanti religiosi ai Romanilor din toate timpurile, Peru Movild, fiul lui
Simion-Vocla, si fratele acelui tanAr Domn Inmorman-

tat la .Dobrovat laugh' Iasi, care Petra Movila s'a asezat In Polonia, uncle 'a ajuns Mitropolit de Chiev,
interesandu-se tolusi de Moldova, In care avea mosii,
si Intretinand legating cu rudele lui, ha IncA influenland asupra organisatiel si spiritului Bisericii moldovenesti, asupra stiintei si arte!, asupra tipografiei
din Moldova. de atunci. De si el represinta pretentiile
posibile ale unei dinastii care nu mai domnia asupra
terii, Mitropolitul a trecut peste amintirile de familie

pentru a veni si a lila parte la aceasta ceremonie;

poate cA aceasta n'a facut-o InsA atata pentru Vasile

Lupu, cat pentru Radziwill, unul dintre principalii

seniori al. Polonieli, de care atarna atunci si Chievul

Nu credeam", spune Kemny, sa fie Intre (Musa

oameni atat de ,nvatati." i se gandia probabil si la
Mitropolitul Moldova, Varlaam, om foarte distins,
ori si la cate an prelat grec'din acei cari gAsiau oplosire In Moldova.

359

La plecare, i s'a dat de Domn, CUM era obiceiul s

nu piece nimeni cu mana goall, o manta ca guler

de bland, cai, turcesti probabil, i giuvaiere de turcoase 1.

Dupa Historia Moderna Europae a lui Eberhard

Happelius (Ulm 1692), Maria lui Vasile Lupu apare
ca o jupdnitd de staturd rnijlocie, dar frumoasd, de
Ingle i Intinse legdturi si Cu pldeute moravuri".
Proiectul casittoriei cu Janus Radziwill e apro-

bat de mama cneazului si de regele Poloniei. Indeamnd i episcopul de Przemysl, Trwbinski, care
fusese ajutat de Domn in robia la Poartd. Fiind nevoie de un mijlocitor princiar strdin, se recurge la
printul ardelean, prieten al familiei Radziwill, la
care se trimet un Sienicki si un Ottenhausen. Dar ne/ntelegerile dintre Moldova si Ardeal pun piedeci.

cand vine propurierea direct din Polonia, se fac

greutati, rdspandindu-se zvonul ed. i Marele-Cneaz
musellesc ar fi cerut pe Maria. 0 solie, compusd din

i Mierzinski, un ofiter si un consilier, due

fetei, ca inelul de logodnd, casete de agatd si opal,
o oglindl, ca daruri, lar lui Vodd o sabie aurit, pusti
de lux, ceasorniee. Ei adue In schimb portretul prinMirski

cesei. Urmeazd solii moldoveni Catarg,iu Vistierul

Ianovici, cunoscutul boier stiutor de latineste. Rad-

ziwill pleacd, aducand o snitd de saizeci de persoane cate cu zec,e slugi, cloud sute de calareti, cloud
sute de Cazaci i doud sute de dragoni, plus musche-

tari. La 29 Ianuar 1645, el e in Moldova. La Hotin

11 asteaptd Toma Cantacuzino i Iordachi Satrarul Cu
patru .00mpanii pedestre si sese cdldri". La o -mill
de Iasi apare Domnul cu solii ardeleni i oastea de
lisleagoe Popea, Memortile lui loan Kemeny, Bucureqti, 1899

(tesa de licenj6). Cealalt descuere a fost reprodusg In revista

loan Neculce, din la0, anul 1926, de d-na Marcela Karadja.

360

12.000, de deosebite natii". I se dd. lui RadziwW

calul de ginere". In cale Turcii fac exercitii pe cal
joacd geridal; se face i pehlivdnia" de a prinde sg.eti cu mana, de a le culege de jos, de a sdri
pe cal in picioare. Se daa i privelisti de luptd
futre Ieniceri i strjerii lui \roa.. Si comedia turceasc se represint ea musica. La intrarea in Curte

se dd drumul tunurilor, un peic iiind ucis de o

schijd. La 5 Februar nunta la bisericd; dupd obiceiu" tatl lipseste. Petru Movila slujeste lngd Mitropolit. Sdnt de fatd soli poloni, brandeburgensi,
curlandesi, ardeleni, munteni, delegatul Patriarhului
din Constantinopol. In prima zi se oferd darurile regelui si altor printi strdini, ale delegatilor Senatului polon, a doua zi ale Moldovenilor, a treia zi ale
ordsenilor din Ardeal si Moldova. Masa e mai mult
decat regald": niel cel mai mare monarh nu s'ar fi
rusinat a o da". Se dd de mdncare i in case private.
O sAptdmand se hrdnesc slugile in bani. Serbarea urrneazd doulsprezece zile, cu musica turceascd, venit anume din Stambul, cu pehlivani i circasieni,
cu dant, si de fernei. Se icau cetdti mestesugite.

Se vdd monstri si animale curioase, in luptd Cu

uriasii; se sfarind pietre ca ciocanele pe trup
om, se at&rnd pietre de. moard de pdrul tuns al actorilor, se joacd pe funie. Artistii Ingenunche inaintea lui Vodd si-i sdrut poala; dupd care Vistiera].
Ii plAteste, ImpArtind i caltane de cAllirie. Femeile

stau la masd. deosebit.

La 16 Februar noii cdstoriti pleacd. la Varsovia.

Fata a doua a bogatului i luxosului Vasile-Vodd

al Moldovei, Ruxanda, rasat din cdsdloria cu Tudosca Bucioc, era de mritai, si se ivise ideia cdsdtoriei cu Sigismund, fiel lui Gheorghe Rdic6czy, fiu
care n'a domnit. Dar, intmpl'ndu-se ca tocmai a-

361

tunci sA moarA RAk6czy bAtrilnul, Vasile Lupu a

times Instiintare lui Sigismund cl InceteazI intelelegerea de cAsAtorie. Nu stia VodA a peste patru
ani numai o sa fie silit sa-si dea odrasla, nu dupl un
ferches print ardelean, ci dupa urAtul i sAlbatecul la
InfAtisare, fiu de Cazac care a fost Timus, la cAsAtoria cAruia venim acum.
Nunta Ruxandei cu Timus e InTAtisatA Intr'o descriere cari ni dit mai larg decat oriunde aiurea
Infdtisarea unei nunti romAnesti de atune,ea. Ea se
gAseste In limba po1on ca i Intr'o versiune germaul contemporanA.

Thnus,Aiu, prAdase Moldova: astfel petise el pe

Tata lui Vasile Lupu. Pentru c n'avea Incredere In
Domnul cAruia-ii Meuse atata rAu, el ceru garantii
speciale: viitorul socru sA-i trimeatA Inainte pe unul
din oeil mai Insemnati boieri al terii, pe Toma Cantacuzino. Acesta se duce pAnA la Iampol
aduce
o carAtA cu sase cal i tain pentru tot timpul cAt
va cAlAtori In Moldova. Timus ()ere InsI sA i se mai

trimeald IncA pe cineva, pe fratele lui Vasile Lupu, Hatmanul Gheorghe. Si numai cAnd Cazacii au
avut pe acesti doi ostateci, s'a hotArAt Timus
centinue drumul, IntovArAsit de rudele lui, niste .Rusoaim foarte necrescut.,, lenese, grase i betive, avAnd

o totaiA necunoastere a tuturor obiceiurilor Carpi,

06 se va vedea ce s'a IntAmplat, In timpul nuntii,
eu aceste drmte.
La 26 Aug,ust 1652 s'a fIcut plecarea. S'a strAbAtut Basarabia prin BAT; Prutul s'a trecut la Sculeni.
La Iasi IntAmpinA VodA. Imprema cu boierii. Pentru
a arAta de ce mijloace militare dispunea, ajunge sA.

stim c Vasile era Insotit de 8.000 de oameni pe

Hurmuzaki, Suplement 118, p. 34 0 urm.; lorga, Acte ci frag.mente, 1, p. 208 1 urm.

362

cari-I avea numai la Curtea lui. In fruntea alaiului

stau opt cai Impodobiti foarte frumos turcete, i,
spune aceasta scrisoare, Vasile s'a Infatiat ca un
vrednie monarh i potentat, a carui vitejie n'o poate
descrie In destud". Tinaus, din partea lui, avea 3.000
de Cazaci, cu. cal detestabili, dar cu Imbrde-aminte
destul de convenabill, pentru ca. era din prada: Cazacii jaluisera pe Poloni. Avea i musica lui speciala, cobzari ucrainieni, cari ziceau cantece speciale
rusesti.

Indata ce s'a Iniatiat aceasta trupd, oastea Moldovet a cuprins-o de o parte i de alta, pentru a tinea
alinierea",. dar poate i pentru a Impiedeca pe Cafaca mestesugul obisnuit. Mai taridu insa,
zaci

cand au scapat de supraveghere, acestia au dat

una din
naval prin pravaliile Evreilor din Iasi
cele d'intaiu pomeniri ale acestei populatii in MolTdova, au prins dintrInii i nu li-au dat drumul
decit dup rascumparare, pretinzand ca-i rasbuna
pentru asupriri sociale ucrainiene.
Intampinarea Intre viitorul socru i ginere aminteste una din secolul al XIV-lea Intre Imparatul Ioan

al V-lea Paleologul, silit sa-si marite fata dup un

emir turc din Asia Mica, i acesta. Se scaboara de
pe cai; Vasile saruta pe Timus, care facuse cum
putuse pentru a merita aceastd dovada de iubire.
Voda, om care cunostea mai multe limbi, tine un dis-

curs; Timu, foarte simplu, habar n'avea cum sa

raspanda, dar ra In.sotit de pisarul sau, un Polon,
Wychovski, care facea toate cuvantrile.

Pe lima alaiul Intra In oras. Timis purta o haina

roie-carmuzie i o mantie de miitasa cu soboli. In

cela ce privete infatisarea fisica, era un individ

tankr, stricat de varsat, nu, toemai mic de stat, destul
de voinic, dar grosolan". Dup dansul veniau earl-

363

tele lui, o cgrutd cu bagaje si patru sute de alte cdruti simple, cu care Tama negot de sare, Intrebuinland prilejul nuntii. Ofiterii lui aveau cai buril, impodobiti cu argint, cu aur i mgrgdritare la sea

hlturi; ei Inii erau imbrkati poloneste.

In momentul cand intrau in oras, incepu sd cante
musica turceascd, i in acelasi timp, vechea noastrg.
music turceased, acoja care a intovdrdsit si pe Mi-

hai Viteazul cand

facut intrarea in Alba-Iulia:
viers romanesc din strung. tigdneascd. Tunurile tunau.

Dupd aceia oaspeteie e dus la apartamentele speciale ale Domnului, unde-i e infAtisat acel care era
bucuria i mandria lui Vodd, mostenitorul tronului,
tandrul tefan, care mai tarziu a ajuns si el Domn
al Moldovei, 1E11 Doran alintat, furtunatec i nenorocit.

Vasile sine un discurs; rdspunde iardsi secretariut

lui Timus.
Este, de sigur, in descrierea polond si o notg. satiricd Talk' de Cazaci, si de -aceia poate c. ar trebui
ca din ridiculul infatisdrii s se mai elimine Cate
ceva. Pe urra a inceput, in sarba" ldutarilor, jocul fetelor, iar Thnu, Cu Wychol.vski i Fetera, set
al ostii lui, a fost incredintat unor paji, u.nor copii
de easd, pentru a-1 curdti i servi; i anumiti boleti
Ii staleau la indemand. lar el s'a asezat si a inceput
a-si curgti unghiile, ceia ce nu prea era in obiceiurile domnesti, pe cand Cazacii, bdgandu-se prin vii,
incep s prade in Jidovime.
Ca alt act 1 cdsg.toriei vine masa. Timms se face
asteptat. Apare, in farsit, imbrdcat in costum polon convenabil. Se aseazg. Lang Domn. Gaud se ridied pdharele, tunurile bubuie afard i ldutarii c'antd,

cei turcesti

i cei romanesti pe rand. Pehlivanii

turci apar, i fac tumbele lor.

Sainbdtd, Timus se gdteste de nuntd. Iardsi jupg.-

364

nitele si fetele intind dantul lor in spatiul libex d'ina-

intea Curtii. Timis se aseaza la o ferea.sta si, cum

era mare iubitor de tutun, fumeazd

ceia ce, iarasi,

nu era In obiceiu, privind la fete.

Dumineca se face apoi al treilea dan, tot numai de
femei; barbatii. na joaca. De alminteri dantul femeilor
In Moldova era ceva peste abiceiul Rasaritului, pen-

tra

acolo jocul se facea numai de profesioniste

eu purtari rele, ca baiaderele Indiei. La noi eran

vechi datini tracice, trecate la poporul nostru.

Dupa acest al treilea dant se merge la biserica.

Timms e calare pe un cal turcesc Impodobit cu pietre sclunpe. Hainele ce le poarta si surguciul de la
licul

din cap sant date de Vodd. Asa era obi-

socrul dadea ginerului haina cu care se infat* la bise.rica 1. De o parte si de alta a mirelui
,calareste cate-un copil de casa si cate-un boier. In
_genunchi, si el si mireasa fac declaratiile cexute de
rit si, cand se Intorc la Curte, Timu Isi saruta nevasta. Atunci Ii era Ingaduit. In momentul acela
lncepe din non musica, tunurile bubuie. Ruxanda,

care nu putea fi Incantata ca are un astfel de sot,

incepe a plange, de si Timu pusese
cante arii
cazacesti ca sl.-i treaca. Incepe masa cea mare.

Se trimet carute la carvasara, la Sfantul Lazar

4.in Iasi, unde o modalca lutoasa de o parte qi o
bisericuta de cealalla parte, ca si pivnitile enorme
;uncle se aduceau toate marfurile, amintesc ce a
-lost data.
Merg acum radvanele ca sa aduca rudele femeiesti

ale hid Timus, drnstile cdzacesti. Erau niste biete

femei urate, Imbracate In haine jidovesti" negre,
V. lorga, Istoria Romdnilor in chipuri 1 icoane, I, p. 176
urm.

365

gulere de sobol dupa moda moldoveneasca. Doam-

na le prime0e frumos, le trateaza. Dupa aceia in-cep iari cuvantarile, i pentru batAla oard se desleaga limba lud Timu, care tine urmatorul discurs:
Multamesc foarte Domniei Sale lui Vodd. Tot e bunk
ce-mi trabaje mai mult? Dumnezeu a lasat sa aud ovorba bina. S cante musica turceasea. Sa traiasca
Hmilnitchi i legatura caselor noastrel Sa-dea tunu.rile de bucuriel".
Acum Timus aduce musica lui, compusa din trei

vioristi, un organist", un basist 0 un trambitas,,

cari cant arii polone. El se Invioreaza i pune pe
Cazacid lui s joace, i s'a."riau
ni spune martorul
ca bivolii In Mtg.". Pe urma. Incepe petrecerea eu baulura, care tine pan la un ceas de
noapte. Drustele, 1ncalz.te, pornesc, ca Hasca Carpita,
sa spuna Moldovencelor: a.n ve.nit pentru batjoeura

voastra? Chiar daca santeti mai bine crescute ca

noi, lob* iat v'ati dat voi Doamna voastr dupa.
un Cazac?". Si, entusiasmata, a 0 cazut jos pe

scari, 0, cum de betie abia se mai puteau mica

singure, au fost suite In carut i trimese acasa.
Timus si sotia sa se re,raseserd, si cloud zile n'au
mai aparat in public. Aliereuri au Meat o plimbare
pe camp. Joi urma sa." aiba loe plecarea domnitei
a mixelwi. Boieri, jupanese ieau un ultim spat de
plecare: 'fetele de casa servesc pe soti, pe Donmul
0 pe Doamna la aceasta mash'. Apoi urmeaza dantulile.Dala aceasta, }ouch' dupa dadaa liii cdleeasca,
nuanai Timus cu neva,;11.-ia. Wychowski, secretarul,

Fetera represinta partea caremonioasa a luerului

si din partea Cazacilor.
La plecare, Timas face boierilor un (Jar pe care
ei 1-au privit cu despret, cad li daduse doar o suth.
de lei de fiecare. Domnului i-a daruit un soroc de

366

soboli, nevestei o rochie de adamascA, cu soboli,

toate probabil de furat. Din parte-i, Vasile ddrui
patru cai: doi turcesti, doi moldovenesti; solului
lui Matei-Vodd un cal turce,sc, iar Ruxandei un co-

vor $i un vig de brocard. Cazacii, din panca lor,

venal sd ii se dea daruri, cela ce nu prea era In
etichetk; Wychowski cdpItO deci zece coti de catifea, douAzeci de satin, o bland de ras i trei sute de
lei. Cand a fost s piece, domnita s'a prins ca ma.nile de gatul Doamnei, care nu era deck mama ei
vitregA,

iar Vasile a rAmas cu capul gol multd

vreme, vdzand cu.rn se duce In tara barbarA, cu oameni a ckror fire o vAzuse acum, cea mai iubitA dinDtrece cele (loud fete ale lull.

Trecem la expunerea unei noud cOldtorii In Mol-

dova. Ea este cunoscut printr'un studiu publicat

In foarte rara foaie germana Baltische Studien",
a SocietAtii pentru istoria Pomeraniei i tradus de
rdposatul Papadopol Calimah, In cartea sa despre
Gheorghe Stefan.
La 1656, de trei ani acuma, donmeste In Moldova

acest Gheorghe Stefan, dintr'o familie de boieri de

la mull. te. Tatd1 su, Dumitrascu Stefan, jucase un
rol important la Inceputul veacului al XVII-lea. El
Insusi era un om bogat, frumos, indrOznet; Inteo
samA de cuvinte" Neculce ni spune cum s'a Insurat: Intalnind un rOdvan cu o jupdneasl tanAr6
pldcutl, el 1-a oprit, poruncind s Intoarc acasO,
la dansul, fdrA altd formI; astfel a luat el pe ac,ea
jupdneasI Salta, din neamul Boiestilor, foarte important In cele d'intOiu decenii ale acelui veac,
Doamna Salta a trlit mult timp pArAsitA de sotul
ei, care nu voise s'o ieie In pribegie, mide merse,se
lorga, Acte fi fragmente, 1; Hurmuzaki, Supl. 112.

367

Cu o Viloare rusoaica, te1ani Mihaiiovna, ori nu

voise ea.
Gheorghe SteTan, Logofat al lui Vasile-Voda, se intelesese cu Matei Basarab i cu Gheorgh.e Ralc6czy
al II-lea i, proTitand de nemultamirea unora dintre

boieri fall de Domn, pe care-I faceau Grec,

ei
represintftnd boierimea de tara, surprinde pe sta.pinul sail., care, de i s'a intors i a biruit, trebui apoi s paraseasca o tara care nu-1 mai voia; ajutorul
lui Timu nu.-i folosise, dar li aduse acestuia peirea,
iar Ruxanda, vaduva, adapostita la Racov, era sa

piara, multi ani dupa aceasta, de sabia unor hoti

poloni.

Astfel Gheorghe-Voda. Stefan s'a instalat Dom;

ca om trecut cu vrasta, cu mustald stufoasa, grasut,
avnd toata inTatiarea pe care ni-o putem inchipui
dupa felul lui de viala; iubitor de vin ca i Istratie
Dabija, pe urma, i de Temei, si de petreceri.
La dnsul venia acum, 111.1656, un ambasador sue-

des, Welling, intovarait de secretarul Hildebrandt,

care, acesta, a lasat o descriere a calatoriei Tacute.
Uzi Suedia avea legaturi foarte stranse cu Ardealul din causa aliantei protestante, in Truntea careia
ea se gasia.
La 28 Decembre 1656 apare mica trupd suedesa
langa Iai Ambasadorul cata sa vorbeasca Domnului
crestin i bland". Bland era intr'un fel, i era i un

suflet deschis: avem de la dansul scrisori foarte

irumoasel, In care-i arat. naduhul ca nu-i poate
plati datoriile i, vorbind de primejdiile ameninta.-

toare, spune ca, once ar fi, nu pleac din tara cu

niciun ,pret i mai bine sa-1 manance canii pa.mantului acestuia".
La oarecare distanta de ora oaspetele este intarnI N. lorga, Studii fi documente, IV, p. 50 i urm., i Butetinul Comisiei istorice a Romaniei, 11, Documente secuieti..

368

pinal de un boier, care-i spune sd. nu intre ziva,

pentru cd se gIseste acolo un ceau turc si nu e bine

sd vadd pe. ambasadorul cretin, ale cdrui rosturi

poate c ar fi fost bdnuite. A fbovit deci ambasadorul pdnd seara prin vii. Un cdpitan polon, care
stia limba latind, e deta.sat pe langd dansul ca
tie de urat. Noaptea, intrd in Iasi, care i se pare
mare si intins, dar fIrd. zid incunjurdlor. Strdzile le
descrie secretarul, cum fac, de allfel, si alti scriitori,

ca fiind acoperite ca barne de stejar. Inseamnd

sant multe biserici si, pentru cd era zitta de 28
Decembre, in serbdtorile CrAciunului, erau ridicate
in toate pdrtile scranciobe, cum se zice In Moldova,
dulapuri, league. Pe piete se afla mult vanat, mai
ales prepelite, care se cumparau ca monead strilin
cu silingi, cari erau Toarte rdspanditi in Moldova
cdpdtaserd o numire romdneascd, devenind

.Erau o multime de soldati, si invartiau hore. Ba

se noteazd si obiceiurile populare, ca, de pildd,.
capra", al cilrii rost it andm da aici. In joc, cum ni-I
descrie Suedesul, 'figura o caprd, In care era yarn

un om, si pe care o juca un bdiat. Sfarsind jocul,

bdiatul trAgea cu o sdgeat in caprd i astfel hora se

sfarsia, iar biatul cdpdta un bacsis. Se infAtisa

deci primitiv o we'l' de vandtoare.

Audienta se acordd solului tot noaptea, ca sd nin

bage de samd ceausul. El merge cu o escortd de
patruzeci de oameni. La poarta palatului, spre marea lui mirare, sentinela strigd: Wer da?". Domnul
tinea ca gardA a palatului o companie intreagd
zioe tit; regiment"
de Soldati nemti,
mercenari, de teama cine stie cdror imprejurdri in-

terne care ar Ti putut

rdstaarne si pe dansul,

' Istratie Dabija, care de alminteri a falsificat

plAteascA soldatii strAini, fAcea si salAr.

i alte monede ca

369

Trimesul suie apoi pe o scard mare si largd de lenni

descrierea este a Curtii lui
Lupu, trece pin
ajunge in sala tronultd, untie era
mai multe offal

un jet mare, lar, de-asupra., un ceasornic, did n

vremea aceia era stabilit chiar In Iasi un ceasornicar Trances, care-si avea acolo casa si legbiturile de

Tandlie, Gaspar Caill, de la care s'a pdstral un

document romilnesc, cuprinzilnd iscitlitura personald
a lui Caill In limba francesd.

Oamenii ambasadarului stint asezati pe lavite de

Iemn, iar ambasadorui nsui, cu secretarul, merg
In odaia unde se gdsia Domnut. Boierii i copiii
cas snt toti In papuci, nu in cizme, dupd obiceiul

turcesc. A dhua zi, ceausul probabil pleciind i se

dau solului serisori Iatine cutre rego i i so Tac daruri:

cai, un caftan de aclaz rosu, opt coti de postav sliptire.

Intr'un adaus se pomeneste de retragerea lui Gheorglie Stefan la Stettin, uncle a trdit ani de zile in miserie, cernd ajutor In toate pdrtile si uncle pe hIngd

disinsul avea numai pe Rusoaica lui, care Invdtase

nuingftindu-si inromfineste, i vre-un boier doi,
strdinarea i sdrAcia prin aceia cd, ajutat do egumenul Antonie de Moldovita, traducea Insusi psalmii In
romfineste. Manuscriptul se gdsia In stdpanirea canonicului Mokloveanu, din Blaj, i astdzi e Intre

ale Bibliotecii cipariene de acolo. La silt-sit, Anlonie a Insemnat ceasurile din urmd ale Dormiu
In testamentul, foarte duios, al Doinnului, pe care-1
aminteste autorul articolului din Baftische Studien",
el

corea sd fie Inmormantat Fang pdrintii sdi, In

tara, cu ceremonie domneascd, dupd legea sa. Si

bietele lui rAmdsite au strabdtut o blind parte din

Europa, cu tiitoarea care-si zicea Doamnd, i ca a-.
pdnd ail Test aduse la mAndstirea Casinului.

370

Iatk acum i cea de-a treia d.esc.riere, cea mai noudi.

Este In cartea unui alt cillAtor suedes, tipdritd la

In care se vorbeste de cIldtora de care a
1679
flcut-o la Constantinopol Clas Raiamb, In 1656.
La 23 April 1657, Ralamb pleacd din Brasov. Domn
In momen.tul acela In Muntenia era Constantin

ban, care prcifitase de legdturile lui la Curte,

chiar Inainte de moartea lui Matei Basarab, provocase rdscoala seimenilor pentru
pregdti succe-

siunea, Inliiturand altd rudd a lui Matei, Diicul.

Un om u.suratec acest flu al lui Badu erban, urmasul
lui Mihai Viteazul, cu o preoteasa. din Ilfov, Elena,

al aril mormant, In satul unde sotul ei era preot,

Dobrenii, se vede si astdzi, Prin Intetirea insd a seimenilor lmpotriva lui Matei, Constantin s'a fdcut robul lor, g ei au ridicat tot felul de pretenVi, pana."

s'a ajuns la o noia g strasnied rascoal, la nevoia

de represiune prin interventia lui Ilakczy din Ardeal, g atunci s'a distxus de fapt singura oaste de
care mai dispunea Tara-Romaneascd, rdmAnand de

acum lipsit de mijloace proprii de apdrare Temperament de aventurier, Donmul acesta, scos de
Turci pentru participarea la luptele vecinului si protectorului ardelean, va colinda lumea, trecand, o
si In Domnia Moldovei cu ajutorul Cazacilor.
A lost i prin Maramurds, unde s'a gdsit un potir
ruit de dansul,
pIng. s'a prApddit pe acolo, prin
striiindtate.

Rilamb, cu soli de-ai lui Rkczy, ajunge la Targo-

viste dupd acea miscare a seimenilor. Dd ldmnriri

asupra iirumurilor, care erau foarte rele, mai ales
c veniserd apele marl. Ajuns In margenea Capitalei,
Domnul Ii trimete Inainte o caleascd cu sase cai
Un articol despre ea, de d. C. Karadja, in Revista Istoricl"
pe 1920.

371

cloud sute de boieri clri. i acest calator- observit

Imbracamintea Marte luxoasa a curtenilor, lar despre
oaste spune ca era compusa din treizeci de companii
de calarasd, ceia ce da aproape impresia unei ostiri.

Lucru interesant, dac ar fi adevarat, se pare di

Domnul a fost curios sd vadd pe ambasadorul suedes

cat mai degraba si s'a amestecat Intre ostasi pentru

a-1 zdri. Doi boieri, secretarul i maresalur, ureazd Suedesului bund venire:, secretarul stia latineste. Se lauda Toarte mull- Imbrdcamintea lor frumoasa: calariau cai turcesti, erau Invesmantati In
zale i ea piei de leopard, de pantera sau
slic cu pene lungi. Musica, si alci, capita: musica
turceased, cited calatorul semnaleaza flaute i timbate; trambite nu erau.
A dowt zi, e audienta la Domn, foarte stralucitd,

aici boierii sant Imbracati ca blanuri de jder.

i el, si se descrie Intregul palat, cu odaia de primire a lui Matti Basarab, sala
de audien/a, avnd ptheii Imbracali In adamascii,
i geamuri de sticl, pe cand Rile cellelalte, opt
Si

Mitropatal asist.'

sau noua, nu erau tapetate si aveau ferestile inchise

cu hartie. Voda primeste In mijlocul sdlii de tron.
Se sehimba civilitatile obisnuite. Doua scaune asteapta. pe Constantin si pe Ralamb, Doinnul Intreaba .de sanatatea regelui Suediei i, pe urnia,

ai nostri erau foarte curiosi sd afle elm db la

straini, cateva ceasuri continua Intrebdrile, mai ales
despre lucrurile polone. Pe urma Constantin da am-

basadorului un caftan, adecd o mantie de brocard

de aur, pe care ambasadorul 11 ref Lisa, parandu-i se

prea scump, dar i se spune c asa e datina.

Se aduce o carata cu sase cal turce,sti, mai minanati decal cei cu cari a fost primit la sosirea lui. Am-

basadorul voia sa plece apoi, dar a fost poftit la

372

masd. Masa aceasla s'a pelrecut cam In modul urinNtor: Cinci boleri 1-au prima la portita din grading,

cci, fiind vara, ospatul se gdlise intfun chiosc sau

foisor.

Constantin sta la usa foisorului. Nu sant

dect doi pe jeturi ambasadortil i Dommtl, lar suila

sta pe lavite dupd moda turceasc, pana se aduc

fclurile. Afara stau cateva companii d infanterie
nemteasc.

Pe mas se aseazil palru blide de arginl acoperae cu. capace. Cnd ica loe Domnul, numai atunci
chiam i suita oaspaeltii i boierii de frunte., cari

vin si se rnduiesc, dupa ce s'au spalat pe mni

In odaia anterioara; el mrmnca In talere de cositor.
Felurile snl bine gatito si se schimba mereu.
La tulli vin toaslarilc. Domnul rklic -Intaitt paharul pentru Sullan, cernd feriare ambasadorului ca

'ae cum face astfel: de fapt Donmii nostri, din

punc: de vederc lurcesc, eran niste tradatori", cari
merflau" sa alba tratainentul lui Brncoveanu, mai
putin fericit decilt ceilalti. Apoi se inclina in sanalaca regelui Suediei, i Voda, ca sa arate ct Il pretuiesle, bea data pillare unul duprt altui, pe cnd
pentru Sullan nu bause dect unul. Se Incling si in
~l'Ataca lui likbczy, a ltti Ilmilnitchi, un aliat,
si a Donmului Moldovei, iar dupi fiecare pallar
musica zice: viori, tobe, timbale, instrumente lurcesti Probabil ca se trageau i tunuri, cela ce uiia
si ni spuie caltorul (dar, iarasi, ponle ca IliilOczy le luase pe 'Dale In Ardeal). Cnd ambasadorul toasleaz penlru Doinn,, se parece un_ lttcru neasteptat pentru el : copiii de casa' astern perne pe
jos si boierii se pun In gentilicia pe ele, si in
acesta ridicd i ei palarul, mergnd apoi s sitrule
mna Donmului, cum cerca eticheta. Cnd sa se
incheic masa in stistrsit, upar vnalorii domnesti, adtt-

373

and doi ursi, pc cari-i vilnaserd, i primind bacsis

pentru aceasta.
Ceia ce urmeazd arat c ai noslri aveau toiusi mai
mult shnt de discretie decal strainii: langd chiosc era
un cort mic pentru cei ce aveau nevoie s se retraga
singuri. Seerelarul ambasadorului, mai slab In balamale, sine aceastii nevoie de isolare, i atunci doi
maresali" 11 ieau cu alaiu pAnd la cort si-1 asteaptd

unul dintrInsii tine un lighian, apoi

conduc Cu acelasi alaiu la masii.
0 Tilt ul clureizd de la ceasui ii

10 IAA la 7 seara. La

plecare, Domnul In dispositii bune, strange in brate

de cloud ori pe ambasador,

sdrutd. Condus Cu lau-

lari acasd, Ralamb pleactl, dar nu fdrd s i se arate

de Domn dorinta de a cdpkla 500 de Suedesi pentru
paza lui.
A doua zi, i se lace un ullim cadou prin Marele-Comis: un cal.IntevArdsit de cilldrasi, e dus la granitd,
In ficcare loc pe mule trece, oaste iese Inaintea lrimisului Suediei.
Decadenta acestei straluciri era Insil aproape.

CUPRINSUL
Pagina

Innainte de intemelerea Domnillor

Cei d'intAiu cAlAtori In veacul al XIV-lea
Ill. Cele d'intAlu alcAtuiri bisericeti
Moldova din a doua jumAtate a secolulul al XIV-lea
Moldova lui Stefan-cel-Mare
Moldova din prima jumAtate a secolului al XVI-lea:
consideratii generale
Supt Petru Rare, in Moldova
DregAtoriile romneti In veacurile al XIV-lea pAnA
In al XVI-lea
Tara-RomAneascA supt Neagoe Basarab
Tenle noastre supt influenta turceascA
Un intermezzo de Renatere apusean5 in Moldova.

5
21

37

48
73
91
102
116
131

143
154

Tenle noastre In a doua jumAtate a veaculul al

XVI-lea

Trei cAlAtori francesi la noi

Un cAlAtor Italian Inainte de Mihal Viteazul: Botero.
StrAinii la nol dupA adeverirea cAlAtorilor
Epoca lui Mihai Viteazul In mArturlile cAlAtorilor .
Epoca MovIlegtilor In paginile de cAlgtori
Alti cAlAtori din IntAla jumAtate a secolulul al XVII-

lea OM la Vasile Lupu

Mlsionarul Bandini in Moldova lui Vasile Lupu .
Un cAlAtor sirian In Principate la jumAtatea veacului
al XVII-lea
Alti cAlAtori supt Matei Basarab gi Vasile Lupu .

173
189
217
229
250
264
271

299
331

352