CECCAR BRAOV

MARCU SONIA DENIS

SUBIECTE ANUL II
SEMESTRUL II 2015

Categoriile I, XI Contabilitate
1. n decembrie N-1 o societate comercial a achiziionat un echipament de explorare la costul de
achiziie de 625.000 lei.
Managerii estimeaz c durata de utilitate va fi de 5 ani i c la expirarea acestei perioade vor fi
angajate cheltuieli cu dezafectarea echipamentului i refacerea amplasamentului n valoare de 25.000
lei. Metoda de amortizare utilizat este cea liniar. Rata de actualizare este estimat la 8%.
Echipamentul ncepe s fie amortizat de la 01.01.N.
La sfritul exerciiului N valoarea de inventar a echipamentului este de 490.000 lei.
La sfritul exerciiului N+1 cheltuielile cu dezafectarea sunt reestimate la 30.000 lei, iar rata de
actualizare este estimat la 10 %. Valoarea de inventar este estimat la 400.000 lei.
La sfritul exerciiului N+2 cheltuielile cu dezafectarea sunt reestimate la 12.000 lei. Valoarea de
inventar este estimat la 9.000 lei. Pierderea de valoare este considerat ireversibil i se recunoate ca
un complement de amortizare.
La sfritul exerciiului N+3 cheltuielile cu dezafectarea sunt reestimate la 6.000 lei, iar durata de
utilizare a echipamentului este reestimat la 6 ani. Rata de actualizare este estimat la 15 %.
Politica societii este ca evaluarea n bilan a acestor echipamente s se realizeze la cost mai puin
amortizarea cumulat i eventualele ajustri pentru depreciere.
Prezentai tratamentul contabil al provizionului pentru dezafectare potrivit prevederilor OMFP nr.
1.802/2014.
Anul N-1
Achizitie echipament de exploatare
2131 = 404 625.000 lei
Includerea in valoarea contabila a echipamentului a cheltuielilor cu dezafectarea si refacerea
amplasamentului
2131 = 1513 17.014 lei

25.000 / (1 + 8%)5 = 17.014,67 lei

Anul N
Valoarea actualizata a cheltuielilor de dezafectare si reglare a amplasamentului, cresterea fiind explicata
de trecerea timpului
17.014 (1 + 8%)1 =
17.014 + 17.014 x 8% = 18.375,12 ~ 18.375 lei
18.375 17.014 = 1.361,12 ~ 1.361 lei
6861 = 1513 1.361 lei
Amortizare anuala
625.000 + 17.014 = 642.014 / 5 ani = 128.403 lei

6811 = 2813 128.403 lei

Ajustare ptr. depreciere
642.014 128.403 = 513.611 lei
513.611 490.000 = 23.611 lei
6813 = 2913 23.611 lei
Anul N+1
Amortizare anuala
6811 = 2813 128.403 lei
Valoarea actualizata a cheltuielilor de dezafectare si refacere a amplasamentului
30.000 /(1 + 10 %)3 = 22.539 lei
Trecerea timpului
18.375 x 8% = 1.470 lei
Reestimare
22.539 - 18.375 1.470 = 2.694 lei
2131 = 1513 2.694 lei
6861 = 1513 1.470 lei
Ajustarea valorii activului
629.000 (128.403 x 2 ) 23.611 + 2.694 = 347.277 lei < 400.000 lei, rezulta ca activul nu mai
este depreciat si se va face reluarea deprecierii asupra veniturilor:
2913 = 7813 23.611 lei
7813 = venituri din ajust.ptr. deprecierea imobiliz.
Anul N+2
Amortiz. Anuala
625.000 (2 x 128.403) + 2.694 = 370.888 lei
370.888 : 3 = 123.629 lei
6811 = 2813 123.629 lei
Valoarea actualizata a chelt. de dezafectare si refacere a amplasamentului
12.000 /(1 + 10%)2 = 9917 lei
Trecerea timpului
22.539 x 10% = 2.254 lei
Reestimarea
9.917 22.539 2.254 = - 14.876 lei
2131 = 1513 - 14.876 lei sau 1513 = 2131 14.876 lei
Ajustarea valorii activului
625.000 (128.403 x 2) 123.629 + 2.694 14.876 = 232.383 lei, avem 232.382 > 9.000
6811 = 2813 223.382 lei
Anul N+3
Amortizarea anuala
9.000 : 3 ani = 3.000 lei
6811 = 2813 3.000 lei
Valoarea actualizata a cheltuielilor de dezafectare si refacerea amplasamentului
Conf. problemei, 6 ani de la achizitie
6.000 /(1 + 15%)2 = 4.537 lei
Trecerea timpului
9.917 lei x 10 % = 992 lei
6861 = 1513 992 lei

Reestimare
4.537 9. 917- 992 = - 6.372 lei
Valoarea contabila a activului 9.000 3.000 = 6.000 lei
1513 = %
6.372 lei
2131
6.000 lei
7813
372 lei
In urmatorii doi ani provizionul se va reface in transe egale pana la valoarea activului, adica 6000 lei.
2. O societate comercial a semnat cu o alta un contract de leaseback pentru un utilaj n urmtoarele
condiii: vinde utilajul la preul de vnzare de 99.200 lei, inclusiv TVA 24% i l nchiriaz n leasing
financiar pe durata de 5 ani, ratele privind chiria lunar fiind n valoare de 400 lei, iar rata dobnzii 8%.
Durata de via util a utilajului este de 10 ani, costul su este 60.000 lei, iar amortizarea cumulat pn
n momentul vnzrii este de 10.000 lei, metoda de amortizare fiind cea liniar.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizai la locatar: recunoatrea tranzaciei de leaseback; rata de
leasing, dobnda i plata acestora; amortizarea lunar a utilajului.
Locatar ( chirias) = conf. contract detine drept de folosinta asupra unui bun sau imobil
Locator = in acest caz firma de leasing care ofera inchirierea
LEASEBACK = tranzactie financiara care propune vanzarea unui activ ptr. ca in baza unui contract de
leasing, vanzatorul sa isi pastreze dreptul de folosire a bunului in schimbul unei chirii.
Avantajul vanzatorului este ca isi deblocheaza o suma de bani ptr. alte investitii, beneficind in felul
acesta, fie de o sursa de finantare, cand indatorarea la banca este mare sau la un credit bancar cand
activele sunt subevaluate.
Recunoasterea tranzactiei de leasback
Vanzare
461 = % 99.200 lei
167 80.000 lei
4427 19.200 lei
Plata
5121 = 461 99.200 lei
Rata de leasing si dobanda
dobanda = 400 x 5 ani x 8% = 160 lei
% = 404 694,4
167
400
666
160
4426
134,4

lei
lei
lei
lei

Plata
401 = 5121 694,40 lei
Amortizarea lunara
60.000 / 10 ani /12 luni = 500 lei
6811 = 2813 500 lei
3. O societate comercial achiziioneaz la data de 01.06.N obligaiuni municipale la valoarea
nominal, cu scadena peste 2 ani, n valoare de 50.000 lei. Decontarea se face prin contul deschis la o
SSIF. Comisioanele legate de achiziie 3.000 lei, dobnda este de 10 % i se pltete anual la 31.03.
Obligaiunile sunt cotate la BVB. La 31.12.N. obligaiunile sunt cotate la 90%.

Conform OMFP nr. 1.802/2014: contabilizai achiziia obligaiunilor; dobnda cuvenit la sfritul
anului; precizai ce nregistrare contabil se efectueaz la sfritul anului N.
SSIF = societate de servicii si investitii financiare
La 01.06.N, achizitia obligatiunilor
% = 404 53.000 lei
506
50.000 lei
622
3.000 lei
Dobanda
50.000 x 10 % x 7 luni /12 = 2.916 lei
5088 = 766 2.916 lei
La sfarsitul lui 31.12.N, obligatiunile sunt evaluate la pretul pietei
50.000 x 90% = 45.000 lei, rezulta 50.000 45.000 = 5.000 lei, adica un minus de valoare
668 = 506 5.000 lei
4. O societate comercial a vndut mrfuri unui client din afara UE n comision, practicnd un comision
de 5 %, valoarea extern CAF 1.500 dolari, tansportul pe parcurs extern antecalculat 200 dolari.
Valoarea cheltuielilor de transport din factura prestatorului de servicii a fost de 250 dolari. Cursurile de
schimb au fost: la livrarea mrfurilor 3,90 lei/dolar, la ncasarea creanelor 3,96 lei/dolar, la primirea
facturii privind transportul pe parcurs extern 3,95 lei/dolar, la plata transportului 3,97 lei/dolar.
Conform OMFP nr. 1.802/2014 contabilizai: livrarea la extern n condiii de livrare CAF; ncasarea
contravalorii mrfurilor vndute; regularizarea operaiei privind transportul extern; plata datoriei fa de
prestatorul de servicii de transport.
Exportul in comision are urmatoarele caracteristici:
- Bunurile exportate nu fac obiectul gestionarii de catre societatea de import-import
- Comisionul societatii de intermediere se inregistreaza in 704
- Datoria fata de proprietarul bunurilor exportate se inregistreaza in 704
- Datoria fata de societatea care asigura transportul, se inregistreaza in 401 sau 408, dupa caz
- Creanta fata de clientul extern, se inregistreaza in 4111 si e formata din : valoarea bunurilor
exportate, comisionul soc. de intermediere si chelt. de transport
Contabilizam:
Comisionul soc. de intermediere
Val. externa 1.500 usd x 3,9 = 5.850 lei
Transport pe parcurs extern 200 usd x 3,9 = 780 lei
Valo. externa FOB franco la bord = port de imbarcare
1500 usd 200 usd = 1.300 usd x 3,9 = 5.070 lei
Comisionul 5%
1.500 usd 200 usd = 1.300 usd x 5% = 253,50 lei
Suma datorata proprietarului bunurilor exportate:
- Livrare 4111 = % 5850
401 4816,5 datorie
408 780 transport
704 253,5 comision
- Incasarea contravalorii marfurilor vandute
1500 x 3,96 = 5.940 lei
5124 =

%
5.940 lei
4111 5.850 lei
7651
90

5940 5850 = 90 lei

Regularizarea operatiei de transport:

- Datorie fata de prestatorul de servicii
250 usd x 3,95 = 987,5 lei
- Cheltuieli de transport aprovizionare de recuperat
50 usd x 3,9 = 195 lei
- Diferenta de curs
250 usd x (3,97 - 3,95) = 5 lei (la plata datoriei)
- Diferenta de curs
250 usd x (3,95 3,9) = 12,5 lei
%
408
461
6651

401

987,5
780
195
12,5

%
401
6651

= 5124

992,5
987,5
5

5. La data de 01.01.N o filial a nceput realizarea unei construcii n regie proprie. Managerii filialei au
decis ca dobnzile generate de creditul bancar contractat pentru realizarea construciei s fie incluse n
costul acesteia. Dobnzile au fost de 10.000 lei n exerciiul N i de 15.000 lei n exerciiul N+1.
La nivelul grupului din care face parte filiala exist politica de a nu include n costul activelor
cheltuielile cu dobnzile aferente mprumuturilor contractate pentru realizarea acestora.
S se realizeze ajustarea situaiilor financiare individuale ale filialei.
01.01.N

722 = 231

10.000 lei

N+1

106 = 212

15.000 lei

6. Conform OMFP nr. 1.802/2014 contabilizai urmtoarele operaii privind compensaiile de la teri:
a) n urma unui accident n care a fost implicat un autoturism din parcul auto propriu al societii X,
societatea de asigurri a stabilit dauna total, urmnd s vireze n contul entitii suma stabilit drept
despgubire. Mijlocul de transport complet amortizat are un cost de 120.000 lei. Suma stabilit drept
despgubire este 10.000 lei;
b) societatea X primete o factur emis de un service auto pentru lucrri de reparaii la un alt
autoturism, n sum de 8.000 lei, TVA 24%. Societatea de asigurri achit ditrect ctre service suma de
3.000 lei.
a.) Scoaterea din evidenta a autoturismului
2813 = 2133 120.000 lei
Recunoasterea venitului din despagubiri
461 = 7581 10.000 lei
5121 = 461 10.000 lei
b.) Primire factura
% = 401 9.920 lei
611
8.000 lei

4426
1.920 lei
Recunoasterea venitului din despagubiri
461 = 7581 3.000 lei
Diminuarea datoriei fata de service
401 = 461 3.000 lei
7. O societate a achiziionat la data de 31.12.N o cldire la costul de 150.000 lei, amortizabil linear n
10 ani. ncepnd cu luna 03.N+2 societatea s-a hotrt s i nchirieze integral cldirea unei alte
societi n leasing operaional.
Conform OMFP nr. 1.802/2014 contabilizai: achiziia cldirii; amortizarea exerciiului N+1;
nregistrrile n N+2.
Achizitia cladirii in 31.12.N
212 = 404 150.000 lei
150.000 : 10 = 15.000 lei/an
Amortizarea exercitiului N+1
6811 = 2812 15.000 lei
Anul N+2
Amortizarea pentru luna 01 si 02
15.000 : 12 = 1250 lei
6811 = 2812 2500 lei
Transferul cladirii la investitii imobiliare si pt. amortizarea cumulata
215 = 212 150.000 lei
2812 = 2815 17.500 lei
Amortiz. investitiei imobiliare pe perioada ramasa
Calculam nr. de luni ramase de amortizat : 8 ani + 10 luni = 106 luni (amortizat 1 an si 2 luni)
Valoarea ramasa = 150.000 17.500 = 132.500 lei; ne verificam 132.500/106 = 1.250 lei
Amortizarea din 03 -12.N+2 : 1.250 X 10 = 12.500 luni
6811 = 2815 12.500 lei
8. Un magazin i vinde unui intermediar vouchere care le dau dreptul clienilor s achiziioneze produse
la preuri mai mici dect cele practicate n mod normal. Magazinul emite 300 de vouchere, fiecare n
valoare de 100 lei, care sunt transmise societii de intermediere. 50 de vouchere nu sunt vndute i
sunt returnate de societatea de intermediere. Deintorii a 230 de vouchere le utilizeaz n magazin, n
timp ce 20 expir neutilizate.
Conform OMFP nr. 1.802/2014 contabilizai: emiterea voucherelor; transmiterea lor ctre intermediar;
returnarea celor nevndute i anularea lor; utilizarea voucherelor n magazin; voucherele expirate.
300 x 100 lei = 30.000 lei
Emiterea voucherelor
5328 = 472 30.000 lei
Transmiterea voucherelor catre intermediar
461 = 5328 30.000 lei
Returnare vouchere nevandute si anulare
50 x 100 = 5.000 lei
461 = 5328 -5.000 lei
Anulare
5328 = 472 -5.000 lei
Utilizarea celor 230 de vouchere
472 = %
23.000 lei
707
18.548 lei

4427
4.452 lei
Vouchere expirate 20 buc. x 100 lei = 2.000 lei
472 = %
2.000 lei
707
1.613 lei
4427
387 lei
9. La data de 15.01.N o societate comercial primete de la un furnizor o factur de reducere comercial
aferent volumului tranzacionat n ultimul trimestru al exerciiului N-1, n valoare de 5.000 lei, TVA
24%.
Conform OMFP nr. 1.802/2014 precizai: ce nregistrri se efectueaz la 31.12.N de ctre cele dou
societi; ce nregistrri se efectueaz la 15.01.N+1 de ctre cele dou societi.
La 31.12.N
Client
Inregistrarea reducerii comerciale primite
% = 408 - 6.200 lei
609
- 5.000 lei
4428
- 1.200 lei
Furnizor
Inregistrarea reducerii comerciale acordate
418 = %
- 6.200 lei
709
- 5.000 lei
4428 - 1.200 lei
La 15.01.N+1
Client
Stornare inregistrari initiale
% = 408
6.200 lei
609
5.000 lei
4428
1.200 lei
Inregistrare factura de reducere
% = 401 - 6.200 lei
609
- 5.000 lei
4426
- 1.200 lei
Furnizor
Stornare inreg. initiale
418 = %
6.200 lei
709
5.000 lei
4428 1.200 lei
Inregistrare factura de reducere
4111 = %
- 6.200 lei
709 - 5.000 lei
4427 - 1.200 lei
10. O societate comercial achiziioneaz o cldire i terenul pe care este situat aceasta la preul unic
de 200.000 lei, durata de via util estimat 50 ani. Preul estimat al activelor, dac ar fi fost
achiziionate separat, 30.000 lei pentru teren i 190.000 de lei pentru cldire. La data achiziiei, terenul
a fost evaluat la valoarea just de 32.000 lei.

Conform IAS 16 contabilizai: achiziia terenului i a cldirii; reevaluarea terenului. Precizai care
dintre cele dou imobilizri se amortizeaz i calculai amortizarea aferent.
Conform IAS 16 /pct. 58
Repartizarea pretului unic platit, intre teren si cladire
Teren
30.000 lei
Cladire
190.000 lei
Total
220.000 lei
Avem : 30.000 / 220.000 = 13,64
190.000/220.000 = 86,36
---------100 %
Repartizare
200.000 x 13,64 % = 27.280 lei
200.000 x 86,36% = 172.720 lei
Achizitia
% =
211
212

404

200.000 lei
27.280 lei
172.720 lei

Reevaluare teren
32.000 27.280 = 4.720 lei
211 = 105 4.720 lei
Terenul nu se amortizeaza.
Amortizarea cladirii
172.720 / 50 ani = 3.454 lei
6811 = 2812 3.454 lei
11. O societate comercial fabric produse finite n urmtoarele condiii: costuri cu materiile prime
directe 300.000 lei; costuri cu manopera direct 100.000 lei; amortizarea utilajelor folosite pentru
fabricarea produciei 30.000 lei; costuri cu ntreinerea seciilor n care se fabric produsele 50.000 lei;
costuri indirecte cu materialele 60.000 lei; costuri indirecte cu fora de munc 140.000 lei; pierderi de
materiale nregistrate la valori neobinuite 5.000 lei; costuri de vnzare 15.000 lei. n cursul lunii s-au
produs 1.000 buc. de produse finite, nivelul normal de activitate fiind de 800 buc.
Conform IAS 2 calculai costul de conversie al produselor finite i contabilizai recunoaterea iniial a
stocurilor de produse finite.
Conf. IAS 2 pct.12 si 13
Costuri directe = 300.000 + 100.000 = 400.000 lei
Alocarea sistematica a regiei:
- Fixa de productie : 30.000 +50.000 = 80.000 lei
- Variabila de productie: 60.000 + 140.000 = 200.000 lei
Pentru ca stocurile sa nu fie evaluate la o valoare mai mare decat costul lor, regia fixa se aloca in
functie de raportul nivel real/ nivel normal = 800 / 800 si nu 1000/800.
Costul de conversie = 400.000 + 200.000 + 80.000 x (800 /800) = 680.000 lei

Recunoasterea stocurilor produselor finite

345 = 711
680.000 lei
Categoria II Auditul statutar i alte misiuni de audit i certificare
1. Care sunt obiectivele urmrite n cursul lucrrilor sfritului de misiune?
-

Lucrarile sfarsitului de misiune au urmatoarele obiective:

Intocmirea listei punctelor de suspensie privind misiunea
Efectuarea examinarii critice a situatiilor financiare
Pregatirea si realizarea interviului final cu clientul
Validarea situatiilor financiare definitive
Intocmirea declaratiilor fiscale
Asigurarea supravegherii lucrarilor

2. Ce dosare de lucru ntocmete expertul contabil n cadrul misiunii de examinare a contabilitii,

ntocmire, semnare i prezentare a situaiilor financiare?
-

In cadrul acestei misiuni se intocmesc doua tipuri de dosare pentru fiecare client:
Un dosar permanent, care cuprinde informatii utile despre client
Un dosar al exercitiului, care centralizeaza toate documentele de lucru privind situatiile
financiare ale exercitiului in curs

Categoria III Expertiz contabil

1. Cum credei c trebuie s procedeze un expert contabil care este solicitat de un client s nlocuiasc
un alt liber profesionist care i desfoar misiunea conform unui contract ncheiat n acord cu
prevederile legale ?
Un profesionist contabil independent care este solicitat pentru a nlocui un alt profesionist contabil
independent sau care dorete s aplice pentru o misiune deinut n prezent de ctre un alt profesionist
contabil independent, trebuie s stabileasc dac exist motive profesionale sau de alt natur, pentru a
nu accepta misiunea, cum ar fi circumstane care amenin conformitatea cu principiile fundamentale.
De exemplu, poate exista o ameninare la adresa competenei profesionale i a prudenei dac un
profesionist contabil independent accept misiunea nainte de a cunoate toate faptele necesare. Trebuie
evaluat importana tuturor ameninrilor. n funcie de natura misiunii, acest lucru ar putea presupune
comunicarea cu acel profesionist contabil existent pentru a determina faptele i circumstanele care stau
la baza modificrii propuse, astfel nct profesionistul contabil independent s poat decide dac este
corespunztor s accepte misiunea. De exemplu, este posibil ca motivele aparente pentru modificarea
survenit n misiune s nu reflecte n totalitate faptele i este posibil ca acestea s indice contradicii cu
acel profesionist contabil existent care s influeneze decizia de a accepta numirea.
2. Expertul contabil numit de organul de cercetare penal sau de instan poate convoca sau poate lua
legatura cu prile ? Care este procedura de urmat n aceast situaie ?
Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei prti ntr-o cauz judiciar trebuie s se abtin
de la contactarea prtilor implicate n actul judiciar, n afara procedurilor prevzute de lege. Astfel, n
cazul proceselor civile, dac este nevoie de o lucrare la fata locului, aceasta nu poate fi fcut dect
dup citarea prtilor cu confirmare de primire, artndu-li-se zilele si orele cnd ncepe si se continu

lucrrile expertizei contabile. n procesele penale expertul contabil poate lua legtura cu inculpatii
numai cu ncuviintarea si n conditiile stabilite de organul de urmrire penal sau de instanta de
judecat. n toate cazurile, informatiile si explicatiile primite de expertul contabil n contactele sale cu
prtile implicate n actul judiciar trebuie s rmn confidentiale.
Categoria IV Evaluarea ntreprinderilor
1. Editura Universitii Transilvania din Braov deine dreptul de autor pentru cartea Contabilitatea de
gestiune i calculaia costurilor. Editura CECCAR dorete s achiziioneze de la Editura Universitii
Transilvania dreptul de autor pentru aceast carte, pentru urmtorii trei ani. S se estimeze valoarea
dreptului de autor, pe baza urmtoarelor ipoteze:
- cartea va genera un flux de numerar net anual de 2.000 de euro (calculat pe baza dreptului de autor),
pe urmtorii trei ani, cnd se estimeaz c exist interes pentru aceasrt carte;
- aproximativ 80 % din fluxul de numerar net anual va proveni de la membri CECCAR, avnd o rat de
actualizare adecvat de 5 %;
- restul de 20% din fluxul de numerar net anual va proveni din vnzarea ctre teri, avnd o rat de
actualizare adecvat de 7 %.
AN

Flux de
numerar total
(FN)

FN de la
CECCAR

1
2
3
Total

2.000
2.000
2.000
6.000

1.600
1.600
1.600
4.800

FN de la
CECCAR
actualizat cu
rata de
actualizare
1.524
1.451
1.381
4.356

FN de la terti FN de la terti
cu rata de
actualizare
400
400
400
1.200

374
349
326
1.049

Membri CECCAR
6000 x 80% = 4.800 lei : 3 = 1.600 lei sau 2.000 x 80% = 1.600 lei/an
1. 1.600 x 1/(1+ 5%)1 = 1.524
2. 1.600 x 1/(1+ 5%)2 = 1.451
3. 1.600 x1/ (1+ 5%)3 = 1.381
Terti
2000 x 20% = 400 lei
1. 400 x 1/(1 + 7%)1 = 374
2. 400 x 1/(1 + 7%)2 = 349
3. 400 x 1/(1 +7%)3 = 326
Avem valoarea dreptului de autor = 4.357 + 1.049 = 5.406 lei
Categoria V Fuziuni i divizri de ntreprinderi
1. Societatea M a achiziionat la 30 iunie N 25% din aciunile societii A la un cost de 70.000 lei. La
data achiziiei capitalurile proprii ale societii A se prezint astfel:
Elemente

Valori

Capital social
Rezerve din reevaluare
Rezultat
Total capitaluri proprii

200.000
20.000
20.000
240.000

Cu ocazia achiziiei se identific un plus de valoare aferent terenurilor de 10.000 lei i construciilor de
20.000 lei. Cota de impozitare este de 16%.
Care este valoarea fondului comercial rezultat n urma achiziiei ?
Calculul activului net al societatii A in valoare justa:
Activ net (valori contabile)
240.000
(Capital social + Rezerve din reevaluare + Rezultat = Total capitaluri proprii)
(+) Valoare aferenta terenurilor
10.000
(+) Valoare aferenta constructiilor
20.000
(-) Datorie de impozit amanat 16% x(20.000 +10.000)
4.800
(=) Activ net in valori juste
265.200
Calculul fondului comercial :
Costul de achizitie al titlurilor A
(-) Partea ce revine lui M din activul net in
Valoarea justa a societatii A (25% x 265.200)
(=) Fond comercial

70.000
66.300
3.700

Categoria VI Administrarea i lichidarea ntreprinderilor

1. Asociaii societii X" au decis dizolvarea acesteia. Situaia patrimoniului conform bilanului
contabil la data nceperii lichidrii se prezint astfel:
Construcii 30.000 lei
Amortizarea construciilor 20.000 lei
Echipamente tehnologice 15.000 lei
Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei
Materii prime 3.000 lei
Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 500 lei
Clieni 2.000 lei
Clieni inceri 700 lei
Ajustri pentru deprecierea clienilor inceri 400 lei
Conturi la bnci n lei 1.300 lei
Furnizori 7.000 lei
Provizioane 1.250 lei
Capital subscris vrsat 11.000 lei
Rezerve legale 1.850 lei
Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a)
Construciile au fost vndute cu 11.000 lei, fa de valoarea rmas neamortizat de 10.000 lei;
b)
Echipamentele tehnologice au fost vndute cu 7.000 lei fa de valoarea rmas neamortizat de
5.000 lei;
c)
Materiile prime au fost vndute cu 2.850 lei fa de valoarea de 2.500 lei;
d)
n vederea ncasrii nainte de scaden a creanelor certe au fost acordate sconturi n valoare de
100 lei;
e)
Din suma clienilor inceri de 700 lei se ncaseaz jumtate, restul fiind irecuperabile;
f)
Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de
350 lei;

g)
Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii au fost in sum de 900 lei.
Se cere:
a)
nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare;
b)
ntocmirea bilanului nainte de partaj;
c)
nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la acionari.
A
1. imobilizri corporale
- amortizarea imobilizrilor corporale
= valoare neamortizat
2. materii prime
- ajustri depreciere materii prime
= valoare net
3. clieni
+ clieni inceri
- ajustri depreciere clieni
= valoare net
4. conturi la bnci
Total activ

P
45.000
30.000
15.000
3.000
500
2.500
2.000
700
400
2.300
1.300
21.100

a) nregistrrile contabile aferente lichidrii

1. vnzare imobilizri corporale
- vnzare construcie
461
=
%
13.090
7583 11.000
4427
2.090
- ncasare c/v construcie
5121 =
461
13.090
- descrcare gestiune
%
=
212
30.000
2812
20.000
6583
10.000
- vnzare echipamente tehnologice
461
=
%
8.330
7583 7.000
4427 1.330
- ncasare c/v echipamente tehnologice
5121 =
461
8.330
- descrcare gestiune
%
=
2131 15.000
2813
10.000
6583
5.000
2. vnzare materii prime
- trecerea la mrfuri a materiilor prime
371
=
301
3.000
- materii prime vndute
411
=
%
3.392
707
2.850
4427 542
- ncasare c/v materii prime vndute

1. capital subscris vrsat

+ rezerve legale
= total capitaluri proprii
2. furnizori
3. provizioane

11.000
1.850
12.850
7.000
1.250

Total pasiv

21.100

5121 =
411 3.392
- descrcare gestiune
607
=
371 3.000
- anulare ajustare materii prime
391
=
7814
500
3. clieni
- ncasare clieni / scont acordat
%
=
411
2.000
5121
1.900
667
100
- ncasare clieni inceri
5121 =
4118 350
- trecere pe cheltuieli clieni inceri neincasai
654
=
4118 350
- anulare ajustare clieni
491
=
7814 400
4. furnizori
- plata furnizori / scont obinut
401
=
%
7.000
5121 6.650
767
350
5. anulare provizion
151
=
7812 1.250
6. nregistrarea cheltuielilor de lichidare
628
=
5121 900
7. regularizare TVA
4427 =
4423 3.962
8. plata TVA
4423 =
5121 3.962
9. nchiderea conturilor de venituri
%
=
121
23.350
707
2.850
767
350
7812
1.250
7814
900
7583
18.000
10. nchiderea conturilor de cheltuieli
121
=
%
19.350
607
3.000
628
900
654
350
6583 15.000
667
100
11. impozit pe profit datorat (23.350 19.350 = 4.000 x 16% = 640)
691
=
441
640
12. nchiderea contului 691
121
=
691
640
13. plata impozitului pe profit
441
=
5121 640
b) bilanul inainte de efectuarea partajului
Elemente de activ Valori
Elemente de pasiv

Valori

1. conturi la bnci

16.210

Total activ

16.210

1. capital social
rezerve legale
2. profit din lichidare
Total pasiv

11.000
1.850
3.360
16.210

c) nregistrrile contabile aferente partajului ntre asociai

1. rambursare capital social ctre asociai
1012 =
456
11.000
2. plata
456 =
5121 11.000
3. decontare rezerve legale ctre asociai
1061 =
456
1.850
4. impozit pe profit aferent rezerve legale (1.850 x 16% = 296)
456
=
441
296
5. plata impozitului pe profit aferent rezervelor legale
441
=
5121 296
6. decontarea profitului din lichidare
121
=
456 3.360
7. impozit dividende (rezerve legale + profit lichidare)
(1.850 - 296 = 1.554 + 3.360 = 4.914 x 16% = 786)
456
=
446
786
8. plata impozitului pe dividende
446
=
5121 786
9. plata dividendelor nete ctre asociai (4.914 - 786 = 4.128)
456
=
5121 4.128
d) situaia conturilor dup partaj
D
456
11.000
296
786
4.128
16.210

C
11.000
1.850
3.360
16.210

D
5121
C
16.210
11.000
296
786
4.128
16.210
Categoria VII Studii de fezabilitate
1. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de 19
%, prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An
0
1
2

Cost investiie
15.000

Cost exploatare
6.420
6.620

Total cost
15.000
6.420
6.620

Total ncasri
9.440
9.640

3
4
5
Total

15.000

7.500
6.500
8.500
35.540

7.500
6.500
8.500
50.540

10.700
11.700
22.700
64.180

Calculai termenul de recuperare aferent proiectului.

Tr = cost initial investitie / CF mediu anual
CF1 = 3.020 x 1 / (1+ 0,19)1 = 2.537
CF2 = 3.020 x 1 / (1+ 0,19)2 = 2.133
CF3 = 3.200 x 1 / (1 + 0,19)3 = 1.899
CF4 = 5.200 x 1 / (1 + 0,19)4 =2.593
CF5 = 14.200x 1 / (1 + 0,19)5 =5.951

unde:
Tr - Termenul de recuperare al investitiei
CF mediu anual cash-flow mediu annual
3.020 = 9.440 6.420
3.020 = 9.640 6.620
3.200 = 10.700 7.500
5.200 = 11.700 6.500
14.200 = 22.700 8.500

CF mediu annual = (2.537 + 2.133 + 1.899 + 2.593 + 5.951 ) / 5 = 15.113/5 = 3023

Tr = 15.000 / 3.023 = 4,96
Categoria VIII Analiza diagnostic a ntreprinderii
1. Analizai poziia financiar a unei societi din domeniul consultanei financiar-contabile care
prezint urmtoarea situaie financiar:
Indicator

31.12.N

Imobilizri

2.000

Stocuri

1.000

Creane

20.000

Disponibiliti
Capitaluri proprii

300
20.000

Datorii mai mari de un an

2.000

Datorii de exploatare

1.300

Datorii bancare pe termen foarte scurt

Bilant
Active imobilizate = 2.000 lei
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300 lei
Total active = 23.300 lei
Capital si rezerve = 20.000 lei
Datorii pe termen lung = 2.000 lei
Datorii pe termen scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen foarte scurt = 1300 + 0 =
1.300
Total capital propriu si datorii = 23.300 lei

Indicatori si echilibrul financiar

Situatia neta = Activ Datorii totale = 23.300 (2.000 1.300) = 20.000 lei
Fond de rulment = Pasive pe termen lung Active pe termen lung (imobilizari) =
= (20.000 + 2.000) 2.000 = 20.000 lei
Sau
Fond de rulment = Active circulante Datorii pe termen scurt =
= (1.000 + 20.000 + 300) 1.300 = 20.000 lei
Fond de rulment poate fi :
Fond de rulment propriu = Capitaluri proprii Active pe termen ,lung (imobilizari)
= 20.000 2.000 =18.000
Si
Fonde de rulment imprumutat = Fond de rulment Fondul de rulment imprumutat =
= 20.000 18.000 = 2.000 lei
Nevoia de fond de rulment = Active circulante (mai putin activele de trezorerie) Pasive circulante (mai
putin pasivele de trezorerie) = (1.000 + 20.000) 1.000 = 20.000 lei
Trezoreria neta = Fond de rulment - Nevoia de fond de rulment = 20.000 20.000 = 0 lei
Categoria IX Fiscalitate
1. Adunarea general a acionarilor ntrunit n luna martie N decide distribuirea unei pri din profitul
realizat n anul ncheiat N-1 sub form de dividende acionarilor si, persoane fizice nerezidente n
Romnia, cu rezidena n Spania. Suma acordat este de 50.000 euro i se achit n luna septembrie N.
Cota de impunere a acestor venituri prevzut n convenia de evitare a dublei impuneri dintre Romnia
i Spania este de 10%.
Stabilii cota de impunere aplicabil i suma dividendelor pltite acionarilor, innd cont de faptul c
la momentul plii acetia nu au adus certificat de reziden fiscal.
Neaducand certificatul de rezidenta fiscal la data platii dividendelor, nu se poate aplica
prevederea mai favorabila a conventiei de evitare a dublei impuneri.
Cota aplicabila este de 16%.
Calculam impozitul pe dividende = 50.000 euro x 16% = 8.000 euro
Dividende nete = 50.000 euro - 8.000 euro = 42.000 euro
2.Contribuabilul Adrian Trifan, PFA, a primit in data de 05.03.N, decizia platii anticipate pentru anul
fiscal N, in care organul fiscal a stabilit urmatoarele sume de plata:
26.03.N = 1.000 lei; 25.06.N = 1.000 lei; 25.09.N = 1.000 lei; 27.12.N = 1.000 lei.
Contribuabilul plateste prima rata in data de: 28.04.N.
Care este suma dobanzilor si penalitatilor pe care acesta trebuie sa le achite pentru intarzierea platii?
Calculam:
din 27.03. 28.04. = 33 zile intarziere
dobanda = 0,03 % pentru fiecare zi de intarziere
penalitati = 0,02% pentru depasirea termenului de plata
Calculam:
dobanda = 1.000 x 33 zile x 0,03 % = 9,90 lei
penalitati = 1.000 x 33 zile x 0,02 %= 6,60 lei
Total de plata = 16,50 lei
Categoria X Organizarea auditului intern i controlul intern

1. Auditul performanei
Auditul performantei examineaz dac criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor si sarcinilor
entittii sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor si apreciaz dac rezultatele sunt conforme cu
obiectivele.
Auditul performantei ncearc s rspund la dou ntrebri de baz si anume:
S-a lucrat n mod corect ?
S-a fcut ceea ce trebuia ?
n acest caz auditorul urmreste s cunoasc dac executivul a respectat reglementrile si cerintele
strategiei stabilite sau opereaz n concordant cu buna practic n domeniu.
Economicitatea reprezint msura n care se asigur minimizarea costului resurselor utilizate ntr-o
activitate, fr a compromite realizarea n bune conditii a obiectivelor declarate ale acesteia (calitatea).
Ex.: dac entitatea auditat a efectuat achizitii se va examina modalitatea de cumprare, respectiv relatia
costuri mici pentru o calitate bun, respectnd cadrul legislativ n vigoare. Diferenta dintre buna
administrare si risip este o chestiune de rationament al auditorului.
Eficienta reprezint raportul dintre rezultatele obtinute si resursele utilizate pentru obtinerea acestora. Ea
poate fi exprimat ca fiind raportul dintre iesiri sub forma bunurilor, serviciilor si a altor rezultate si
resurse/intrri, utilizate pentru producerea lor.
n cazul n care rezultatul raportului este egal sau mai mare dect 1, situatia este favorabil. O activitate
eficient maximizeaz rezultatele obtinute cu aceeasi cantitate sau minimizeaz resursele pentru un
rezultat stabilit. n consecint, n efectuarea cheltuieilor se va avea n vedere obtinerea unor rezultate
maxime si de calitate corespunztoare.
Eficacitatea arat gradul de ndeplinire a obiectivelor declarate ale unei activitti si relatia dintre
impactul dorit si impactul efectiv realizat.
Eficacitatea = rezultate obtinute/rezultate programate.
Ex.: cazul unei entitti auditate cnd se examineaz la o achizitie de bunuri, dac pretul acestora la
momentul lurii deciziei privind cumprarea a fost mai mare dect cel pltit efectiv la achizitie.
2. Etapele aprecierii controlului intern
a) ntelegerea si descrierea sistemelor semnificative - constituie o ocazie pentru auditor de a ntelege
mai bine ntreprinderea sub aspectele:
- naturii activittilor desfsurate, locurilor de productie, proceselor de fabricatie etc.;
- circuitului documentelor si al informatiilor contabile;
- realittilor care se ascund sau se pot ascunde n spatele cifrelor si documentelor sintetice;
- identificrii si localizrii zonelor de risc cele mai importante care ar putea afecta fiabilitatea situatiilor
financiare;
Cunoasterea ntreprinderii si fiabilittii sistemului su de control intern permite, ntre altele, auditorului
s demonstreze conducerii ntreprinderii c este la curent cu problemele ntreprinderii.
b) Confirmarea ntelegerii sistemului; testele de conformitate
Practic, aceast etap se realizeaz n primul an.
n acelasi timp cu descrierea sistemului, are drept obiectiv confirmarea ntelegerii procedurii si
asigurarea c aceast procedur a fost corect descris.
Nu este vorba de a descoperi erorile n functionarea sistemului, ci numai de a ne asigura c sistemul
descris este cel real si c a fost nteles.
Auditorul selectioneaz un numr limitat de tranzactii crora le urmreste circuitul si retine dac
controalele prevzute au fost efectuate.
Testele de conformitate pot fi realizate dup diferite modalitti ca: observare direct; confirmare verbal
a celor ce utilizeaz procedura respectiv; existenta mijloacelor utilizate (stampile, vize, fisiere etc.);
observarea ulterioar, constnd din reluarea n ntregime a circuitului plecnd de la origine, pentru a-l
testa.

c) Evaluarea riscurilor de eroare

Auditorul caut s se asigure c sistemul existent permite ntreprinderii s se protejeze contra riscurilor
de eroare care se pot produce n tratarea datelor si a riscurilor de pierderi nenregistrate.
Pentru aceasta este necesar ca auditorul s se asigure c toate operatiile sunt nregistrate (exhaustivitate),
c operatiile nregistrate sunt reale (realitatea) si c operatiile sunt corect nregistrate n contabilitate si
prezentate n conturile anuale. Pentru a realiza toate acestea, auditorul examineaz circuitul
informatiilor cu ajutorul unui chestionar.
Chestionarul de control intern permite compararea controlului intern teoretic care ar trebui s asigure
fiabilitatea informatiilor contabile cu controlul intern existent n ntreprindere; aceste chestionare se
stabilesc pe sectiuni si pot fi utilizate n numeroase ntreprinderi, cu unele adaptri la specific.
Cnd, ns, controlul intern lipseste, exist probabilitatea de a nu fi detectate erorile care afecteaz
conturile. Auditorul poate, n acest caz, s si organizeze propriile controale pentru a evalua incidentele
posibile asupra fiabilittii conturilor. Riscurile identificate pot fi recapitulate pe o foaie de lucru
special. Aceast foaie de lucru indic, prin comparare cu chestionarul de control intern: slbiciunile
sistemului care antreneaz riscuri de eroare; incidentele posibile asupra situatiilor financiare; incidentele
asupra programului de lucru.
d) Verificarea functionrii controlului intern
Auditorul nu trebuie s verifice ansamblul sistemelor de control ale ntreprinderii, ci numai pe acelea pe
care el doreste a se sprijini pentru a-si forma si fonda propria sa opinie.
Verificarea functionrii controlului, necesar pentru ndeplinirea misiunii auditorului, necesit
elaborarea unui program de lucru detaliat, care poate fi prezentat pe o foaie de lucru specializat.
Sondajele asupra functionrii sistemelor sunt organizate urmndu-se cele dou tipuri de controale
interne: controale de prevenire si controale de detectare.
n realizarea sondajelor de verificare a functionrii sistemelor, auditorul dispune de mai multe tehnici:
- examenul evidentei controlului permite realizarea unor esantioane mari n timp foarte scurt, de
exemplu: existenta unei vize care atest efectuarea controlului aritmetic al facturilor; existenta celor 12
confruntri lunare ale contabilittii cu extrasele bancare etc.;
- repetarea controalelor ca, de exemplu: verificarea unui anumit numr de controale aritmetice;
verificarea unei confruntri cu banca, studiind jurnalul de banc si piesele justificative ale bncii si ale
ntreprinderii;
- observarea executrii unui control permite auditorului s nteleag mai bine maniera n care este
realizat controlul si s verifice efectuarea corect a acestuia.
e) Evaluarea preliminar: teste de permanent
Dup ce s-a obtinut o descriere fiabil a organizrii, se poate proceda la o evaluare preliminar pentru a
pune n evident punctele forte si cele slabe ale procedurilor sistemului contabil si de control intern.
Testele de permanent au ca obiect verificarea dac punctele forte si slabe fac obiectul unei aplicri
efective si constante.
Aceste teste trebuie s fie suficient de ample pentru a convinge c procedurile controlate sunt aplicate
ntr-o manier permanent si fr defectiuni.
f) Evaluarea final si incidenta asupra misiunii
Auditorul poate n final s fac o apreciere definitiv asupra controlului intern al ntreprinderii,
determinnd:
- variabilele puncte forte (dispozitiv de control efectiv si permanent);
- puncte slabe datorate conceperii defectuoase a sistemului;
- punctele slabe datorate unor gresite aplicri a procedurilor sistemului;
- incidenta asupra programului de control al conturilor.
Verificarea functionrii sistemului este efectuat n fiecare an pentru a se asigura c nu exist deviatii n
sistemul de control utilizat.
Cnd anomaliile n functionarea sistemului sunt numeroase si pot altera fiabilitatea nregistrrilor
contabile, auditorul va fi obligat s reconsidere evaluarea preliminar s s nu tin cont de controalele
interne pe care acesta le considerase utile pentru stabilirea programului propriu de control al conturilor.

Numai dup ce a verificat functionarea controalelor pe care auditorul doreste s se sprijine, el poate
stabili programul su definitiv de control. Acest program va fi astfel adaptat nivelului de calitate al
controlului intern.
Aceast corelare ntre aprecierea controlului intern si programul de control al conturilor trebuie s fie
clar identificabil n dosarele de lucru (dosarul permanent si dosarul exercitiului). Ca si pentru evaluarea
riscurilor de eroare, constatarea anomaliilor de functionare a sistemului poate fi fcut pe o foaie de
lucru.
Categoria XII - Doctrina i deontologia profesiei contabile
1. Care sunt sursele de finanare ale CECCAR ?
CECCAR, avand statut de persoana juridica de utilitate publica autonoma, isi constituie sursele
de finantare din activitatile stabilite potrivit prevederilor legale, acoperindu-si cheltuielile in
intregime din aceste venituri.
Sursele de finantare CECCAR
Interne :
- Taxe de inscriere la examenul de expert contabil si, respectiv, de contabil autorizat
- Taxa de inscriere in Tabloul Corpului
- Cotizatii anuale asupra veniturilor realizate de catre membrii Corpului care isi exercita profesia
individual sau de catre societati comerciale recunoscute de Corp
- Incasari din vanzarea publicatiilor proprii
Externe
- Donatii, subventii guvernamentale, sponsorizari si alte venituri
2. Alegerile n organele de conducere
Organele centrale de conducere ale Corpului sunt :Conferina Naional, Consiliul Superior i Biroul
permanent.
Sediul central al Corpului este n municipiul Bucureti. La nivel national, C.E.C.C.A.R.
este reprezentat in toate cele 42 judete ale tarii, prin filialele sale teritoriale. Este astfel organizat nct s
i poat ndeplini atribuiile de organism de autoreglementare.
La nivel central:
Organe de conducere (alese de catre membrii):
- Conferina Naional - este constituit din membrii Consiliului Superior, membrii consiliilor
filialelor Corpului, ai comisiilor de disciplin, reprezentanii Ministerului Finanelor de pe lng
Consiliul Superior i consiliile filialelor, precum i din reprezentani din fiecare filial a Corpului,
desemnai de adunrile generale, conform normei de reprezentare de 1/100.
- Consiliul Superior - cuprinde maxim 24 membri, inclusiv presedintele si 8 supleanti, reprezentarea
experilor contabili i a contabililor autorizai se stabilete n funcie de procentajul experilor contabili
n raport cu totalul membrilor Corpului la nivelul rii. Preedintele Consiliului Superior este ales de
Conferina Naional dintre membrii Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din
Romnia pentru un mandat de 4 ani.Membrii titulari i supleani ai Consiliului Superior sunt alei prin
vot secret, pentru 4 ani. Pentru asigurarea continuitii activitilor Corpului mandatele a jumtate din
numrul celor alei sunt rennoite la fiecare 2 ani.
Alegerile pentru Consiliul Superior se fac prin vot secret; sunt declarai alei candidaii care au obinut
minimum 2/3 din numrul voturilor exprimate. n cazul n care candidaii nu ntrunesc aceast
majoritate se organizeaz al doilea tur de scrutin, la care sunt declarai alei cei care au ntrunit
majoritatea simpl a voturilor exprimate.
Presedintele Consiliului Superior este si presedintele Biroului Permanent.

- Biroul Permanent al Consiliului Superior - se ntrunete lunar i ori de cte ori este necesar i ia
decizii cu votul majoritii simple a membrilor si. Deciziile emise de Biroul permanent ntre edinele
Consiliului Superior se prezint acestuia pentru validare.
- Preedintele Corpului.
Organe de execuie (numite sau desemnate):
- Director general executiv;
- Birouri (departamente, servicii).
Pe langa Consiliul Superior functioneaza Comisia Superioara de Disciplina, Comisia Centrala de
Apel si Comisia de Arbitraj, cu atributii de investigare, judecare si tragere la raspundere.
La nivel de filial:
Organe de conducere (alese de catre membrii):
- Adunarea general;
- Consiliul filialei - cuprinde maximum 10 membri titulari, inclusiv presedintele si 4 membri
supleanti. Repartitia locurilor intre expertii contabili si contabilii autorizati variaza de la o filiala la alta ,
in functie de procentajul expertilor contabili in raport cu numarul total al membrilor Corpului la nivelul
tarii si de marimea filialei. Functiile membrilor Consiliului filialei nu sunt remunerate , sunt acoperite
insa cheltuielile de deplasare si de reprezentare. Membri titulari si supleanti sunt alesi prin vot secret
pentru o perioada de 4 ani. Presedintele Consiliului filialei este ales de Adunarea generala dintre
membrii filialei Corpului pentru un mandat de 4 ani si poate fi reales o singura data.
Pentru asigurarea continuitatii, alegerea viitorului presedinte se face cu un an inaintea expirarii
mandatului presedintelui in functie, fara ca perioada respectiva sa influenteze durata mandatului noului
presedinte.
- Biroul Permanent al Consiliului filialei este compus din 2-4 membri: un presedinte si 1-3
vicepresedinti; cand sunt mai multi vicepresedinti, unul dintre acestia este ales din cadrul contabililor
autorizati. Presedintele Consiliului filialei este si presedintele Biroului Permanent.
- Preedintele filialei.
Organe de execuie (numite sau desemnate):
- Director executiv al filialei- este salariat angajat prin concurs, responsabil cu buna functionare a
compartimentelor operative si administrative
- Birouri (departamente, servicii).
Pe langa Consiliul filialei functioneaza Comisia de Disciplina, Comisia de Apel si Comisia de
Arbitraj, cu atributii de investigare, judecare si tragere la raspundere.
Activitatea C.E.C.C.A.R. si a filialelor sale se controleza de catre cenzori alesi de Conferinta
Nationala si, respectiv, de Adunarile generale.
La nivel de filiala - Cenzorii sunt alesi pentru o perioada de 4 ani de catre Adunarea generala,
prin vot deschis, dintre membrii Corpului care un fac parte din Consiliul filialei.
Cenzorii nu pot indeplini mai mult de doua mandate consecutive.
3. Marketingul serviciilor profesionale
Promovarea serviciilor trebuie sa fie conforma cu principiile fundamentale.
In promovarea serviciilor profesionale este necesara onestitatea si loialitatea, sa nu se exagereze
calitatea serviciilor oferite, calificarea detinuta, experienta castigata; sa nu se faca referiri
compromitatoare cu privire la activitatea altora
Semnificatia termenilor pe intelesul Codului etic national al profesionistilor contabili:
- Publicitatea comunicarea catre public a informatiilor privind serviciile oferite sau calificarea
in scopul obtinerii de lucrari (exepl. Tabloul Corpului)
- Anuntul comunicarea catre public a unor fapte a profesionistului contabil: deschiderea
cabinetului, schimbarea adresei, publicarea datelor de identificare a cabinetului in anuare, carti
de telefon, cataloage, reviste, etc.

- Oferta directa sau indirecta in abordarea unui eventual client

Publicitatea si oferta sunt permise numai pentru membrii activi ai Corpului
Profesionistii contabili pot folosi emblema Corpului pe hartia cu antet destinata corespondentei;
deviza este Stiinta, Independenta, Moralitate.
4. Competena profesional
Competenta unei persoane este capacitatea de a se pronunta asupra unui lucru
pe temeiul unei cunoasteri adanci a problemei in discutie.
Competenta profesionala are doua componente de baza: obtinerea si
mentinerea.
Dobandirea cere:
- Un inalt standard de pregatire generala, urmata de una specifica
- Practica si experienta in subiecte profesionale semnificative
- Perioade de practica in domeniu
Mentinerea cere:
- Cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila (la nivel national si
international in contabilitate, audit si alte reglementari statutare si cerinte
relevante)
- Adaptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in
indeplinirea sarcinilor profesionale, in conformitate cu normele nationale si
internationale
Competenta profesionala se obtine prin studiu practica.
Este obligatorie mentinerea cunostintelor si aptitudinilor profesionale la nivelul
necesar exercitarii profesiei si dezvoltarea profesionala continua a
profesionistilor contabili.
5. Circumstane care pot genera ameninri legate de interesul propriu
Circumstante care pot genera amenintari de interes propriu pentru un contabil
profesionist independent, includ:
- Un interes financiar in firma client sau detinerea unui interes impreuna cu
un client
- Dependenta neadecvata fata de onorariile totale primite de la un client al
certificarii
- Intretinerea unei relatii de afaceri stranse cu un client
- Preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client
- Potentiala angajare la un client
- Onorarii neprevazute legate de angajamente de certificare
- Un imprumut catre sau de la un client al certificarii sau de la oricare din
directorii sau functionarii acestuia
6. Unitatea i unicitatea profesiei contabile
La nivel internaional unitatea profesiei contabile este asigurat de IFAC - Federaia
Internaional a Contabililor, organizaia global pentru profesia noastr.
La nivel naional CECCAR este organismul reprezentativ al profesiilor liberale din Romnia.
CECCAR susine i promoveaz practicile internaionale la nivel nalt, reglementeaz activitile i
conduita membrilor si, dezvolt i consolideaz profesia contabil n scopul deservirii interesului

public. CECCAR ii propune o gam variat de activiti care s susin profesia, cuvintele de ordine
fiind "unitate i unicitate".
Unitatea este data de caracterul unitar al profesiei contabile si a serviciilor care pot fi oferite de
membrii organismelor contabile potrivit doctrinei si deontologiei profesionale si anume:
- Tinerea sau supravegherea contabilitatii si intocmirea situatiilor financiare
- Efectuarea de analixe economico-financiare
- Efectuarea de audit finnaciar-contabil
- Efectuarea evaluarilor de active, intreprinderi sau titluri de valoare
- Efectuarea de expertize contabile judiciare sau extrajudiciare
- Executarea lucrarilor cu caracter fiscal si acordarea de consultanta , consiliere si asistenta fiscala
- Efectuarea de lucrari de organizare administrativa si informatica
- Indeplinirea mandatului de cenzor
- Indeplinirea atributiilor prevazute de lege in procedurile de reorganizare judiciara si faliment
- Acordarea de asistenta de specialitate necesara pentru infiintarea si reorganizarea societatilor
comerciale
- Efectuarea pentru persoane fizice si juridice a oricarui serviciu profesional care presupune
cunostinte de contabilitate
Unicitatea presupune caracterul unic al profesiei contabile prin asumarea responsabilitatii
organismului profesional fata de public.

BIBLIOGRAFIE MINIMAL

1. Marin Toma, Jacques Potdevin, Elemente de doctrin i deontologie a profesiei contabile, Editura
CECCAR, 2008
2. Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementrilor contabile privind situaiile financiare anuale
individuale i situaiile financiare anuale consolidate
3. Standardul Internaional de Contabilitate 2 - Stocuri
4. Standardul Internaional de Contabilitate 16 Imobilizri corporale
5. Codul etic naional al profesionitilor contabili, Editura CECCAR, 2011
6. Standardul profesional nr. 24 Misiunile de audit financiar. Cadrul conceptual privind misiunile
standardizate ale expertului contabil
7. Standardul profesional nr. 35 Expertize contabile Ghid de aplicare
8. Standardul profesional nr. 36 Misiunile de audit intern realizate de experii contabili
9. Standardul profesional nr. 40 Controlul calitii i managementul relaiilor cu clienii unei firme
membre CECCAR
10. Legislaie fiscal ( www.anaf.ro/legislatie/codfiscal, www.finantepublice.ro )