Arta si semnificatie- referat

de Panofsky

Iconologia teoretizata si exemplificata de cartea cercetatorului in istoria

artei si istoria sociala umanista, Erwin Panofsky in volumul Arta si Semmnificatie,
stiintele sociale au ca instrument documentele lasate in urma din vremuri
indepartate practicand investigarea si organizarea cosmosului in umanism. Astfel
panofsky descopera in ce fel de mediu s-a dezvoltat opera personajelor timpurii,
adica mediul social in care se aflau. Asa devinr o metoda stiintifica ca disciplina
iconologica.
,,Panofsky ne spune sugerand prin imaginea tulburatoare a scarii
inverse a timpului lui Balthasar Gracian, ca, din punctul de vedereal
istoriei, nimic nu e mai putin real decat clipa prezenta , mai ireal
decat viitorul pe care nu-l stim si mai real decat trecutul, asupra caruia
putem zabovi, exercitandu-ne facultatea cognitiva. Deci, de ce ne
interesam de trecut? Pentru ca ne intereseaza realitatea.
Paideia si pietas insemna sistemul de nvare, i pietas, respectul pentru
cultur, pentru creaiile omeneti. Devin pilonii de baza umanismului.
Paideia- sinstemul de invatare, este inpartita in mimesis- imitare, poiesis- creatie,
khatarsis- purificare sau descarcare. Insa acest mimesis nu se poate considera o plagiatura
deoarece opera dupa un model anumit nu era aproape deloc asemanatoare.
Panofsky transcrie o scrisoare in volumul sau , conversatie intre Giacomo Bracciolini
si Marsilio Ficino din care reiese un citat foarte interesant si la obiect: ,,istoria e necesara nu
numai spre a face viata placuta ci spre a-i conferi un criteriu moral. Cele muritoare
dobandesc, gratie istoriei, nemurirea, cele trecute devin vesnic prezente, cele vechi mereu
noi, tinerii astfel capatand maturitatea celor in varsta.
Cartea lui panofsky a reusit sa reintroduca iconografia ca o disciplina istorica in zilele
noasrte.

Acorda o importanta mare asupra teoriei proportiilor corpului omenesc. Principiile

artei figurative clasice europene au ramas aceleasi din antichitate pana astazi. Exemplul dat
de Panofsky sunt egiptenii cu corpurile statice imprimate parca pe perete.

Marii artisti din toate epocile, au cercetat acest subiect, formulnd anumite reguli
generale, numite canoane. Lucrarea pictorului COUSIN, din secolul al XVI-lea, este rezultatul
unor cercetari amanuntite. Grecii numeau simetrie, ceea ce noi numim proportie. Vechile
sisteme de proportie trebuie considerate ca ndrumari foarte bune de consultat, ele fiind
rezultatul cercetarilor oamenilor preocupati de frumusetea corpului omenesc.
Panofsky s-a simtit inspirat de filosofia lui Platon iar in itroducerea ideii Paradigma
LUI Platon cu intelesul de model ideatic in teoria mimesisului era absoluta deoarece nu putea

fi intrecuta de realitatea materiala. In conceptul sau de estetica ca transformare in modele

materiale, paradigma in gandirea pitagoreica este un estetism matematic, adica Frumosul
Pur.
Se deprinde din acestea ca ,,paradigma este modelul ideal care, in cazulimitatiei,
dicteaza structura operei de arta,,
In cercetarea operei de arta intervin o serie de paradigme vizuale. Iconologia este
stiinta paradigmelor exegetice vizuale si rezulta astfel ca orice opera de arta implica in mod
necesar un triptic paradigmatic simetric dar si complemntar.
Multi artisti au prezentat Arcadia ca spatiu artistic, cel mai cunoscut ca opera picturala
fiind Et in Arcadia Ego: Poussin.

Datorita spatiului geografic, cu munti si rauri ce se infiltra in alte mici ape

susuratoarece la randul reau mlastini cu adevarate explozii de natura vibranta, au inspirat pe
multi ca spatiu paradigmatic.
Spre exemplu personajul mitic, Pan, era plasat intr-o asemenea fauna, Virgiliu si-a
plasat utopicul paradis terestru, tot in Arcadia moare dafnis, in acel dramatic moment si cu

spatiul ca atare asortat, iar citatele ce raman printre Schiller cucitatul,,Auch Ich war in
Arkadien gaboren,, traduse de Eminescu :,, Si eu nascui in sanul Arcadiei,,