Anda di halaman 1dari 1

Adunarea vbeasc din Timioara

Duminic la orele 11:00 s-a inut la Timioara n Casa German o adunare a vabilor, la care au luat parte aproape
1.000 de vabi din toate prile romneti. n adunarea aceasta, care a decurs n mod solemn,
a) s-a hotrt cu unanimitate a propaga ntregului Bnat i pe baza hotrrii de la Alba Iulia, alipirea acestei provincii la
Romnia,
b) s-a organizat unanim Partidul Poporal al vabilor Germani ca organiza ie a tuturor vabilor din Bnat i s-a ales
Comitetul Administrativ,
c) s-a declarat Asociaiunea Cultural German- vab ca organiza ie cultural a vabilor,
d) s-a fcut o reprivire peste ntreg germanismul din Romnia Mare constatndu-se cele trei grupe organizate (a
vabilor, germanii bucovineni i vabii basarabeni) pe lng care intr n ac iune i a patra organizaie mare a vabilor
din Bnat. Aceste patru grupe reprezint independent germanii din acele pr i i se ajut reciproc.
Rezoluia din Bnat n adunarea mare inut n Timioara, la 10 august 1919 aduc urmtoarea rezolu iune:
1. n numele tuturor vabilor din Bnat declarm c numai de la Bnatul nedespr it i unitar, sperm binele na iunilor
din Bnat. Un Bnat mprit n granie nenaturale nseamn pentru toate popoarele care triesc aici o ruin
economic, formeaz o vecinic nemulumire care tulbur pacea durabil. Noi dorim deci Bnatul nempr it.
2. Fiind Oraul Timioara centrul vieii economice i sociale a Bnatului, alturat Romniei i suveranit ii Maiest ii
sale Regelui Romniei estins asupra Bnatului i deoarece noi prin manifestul de la Alba Iulia vedem asigurat n
statul nostru dezvoltarea liber a caracterului nostru poporal, folosirea liber a limbei noastre materne i dezvoltarea
liber a acestora pe terenul politic, cultural i economic i prin aceasta siguran a viitorului nostru na ional, dorim ca
Bnatul ntreg s se alipeasc unitar i nedespr it Regatului Romniei Mari.
3. Aceast rezoluie se va comunica Conferinei de Pace de la Paris. Prin acest fapt, vabii i-au dat seama de situa ia
clar i de urmrile care sunt necesare pentru a asigura n toate direc iile dezvoltarea liber na ional i social.
Conductorii vabi s-au decis la faptul acesta de mare importan pentru secoli de-a rndul dup cumpniri mature i
contieni de responsabilitatea ce o au fa de poporul vab. Au declarat, sub aprobarea general, c acela care va ajuta
ori va intriga contra acestei aciuni i organiza iei hotrtoare asupra vie ii i mor ii germanismului, se consider ca
trdtorul Naiunii i al Patriei.
1919 august 10, Timioara