ANATOMIE TOPOGRAFICA

SUBIECTE REZOLVATE
2. Delimitarea topografica a neurocraniului:
- regiunea fronto-parieto-occipitala
- regiunea temporala
- regiunea bazei craniului
Regiunea fronto-parieto-occipitala
Limite: - anterior : glabela si marginile supraorbitare ale frontalului
- posterior: protuberanta occipitala externa si liniile nuchale superioare
- lateral: liniile temporale superioare
Regiunea temporala
Limite: - inferior: arcada zigomatica
- in rest: linia temporala superioara
Regiunea bazei craniului
Exocranian planul trece prin glabela si protuberanta occipitala
Endocranian linia de unire a solzului cu portiunea orbitara a frontalului si prin
protuberanta occipitala interna

3. Delimitarea topografica a viscerocraniului:

Limite:
Fata de neurocraniu : - linia care merge de o parte si de cealalta, de la glabela
- marginea supra-orbitara a frontalului
- arcada zigomatica
- porul acustic extern
- marginea anterioara a m SCM
Fata de gat : - marginea inferioara a corpului mandibulei
- marginea anterioara a m SCM
- procesul mastoidian

4. Regiunea frontala:
Este o regiune median, impar localizat n partea superioar a normei frontale i
corespunde frunii (osului frontal).
Limite:
Superior: sutura coronal care o separ de regiunea parietal.
Inferior:orizontala ce trece prin marginile supraorbitale i care o separ dinspre
median spre lateral de regiunile: nazal, orbital i zigomatic.
Lateral: liniile temporale care o separ bilateral de regiunile temporale.

5. Regiunea temporala:
Este o regiune pereche situat n partea lateral a capului.
Limite:
Superior: linia temporal superioar care o separ de regiunea parietal.
Inferior: arcul zigomatic i porul acustic extern care o separ de: regiunea
infratemporal, regiunea parotideomaseterin i regiunea bucal.
Anterior: procesul zigomatic al osului frontal i procesul frontal al osului zigomatic
care o separ de orbit.

6. Regiunea auriculara:

7. Regiunea mastoidiana:

8. Regiunea occipitala:

9. Organizarea topografica a spatiului neural cranian:

10. Spatiul supratentorial:

11. Spatiul rombencefalic:

12. Cavitatea orbitara:

Continutul orbitei ste impartit de Teaca bulbului (capsula Tenon) in 2 parti:
retrocapsulara (posterior) si precapsulara (anterior).
Teaca bulbului: - fibro elastica
- imbraca intreaga portiune sclerala a globului ocular
- permite enuclearea globului ocular si aplicarea unei proteze
- perforata de tendoane extrinseci, vase si nervi
Spatiul precapsular contine: globul ocular (acoperit de conjunctiva bulbara, conjunctiva
palpebrala, epiteliul anterior cornean)
Bulbul ocular: - tunica fibroasa
- tunica vasculara
3 invelisuri
- tunica interna
(tunica int: portiunea optica, portiunea iradiana,
portiunea ciliara)
- cristalinul
- umoarea apoasa
- corpul vitros
Spatiul retrocapsular: contine corpul grasos al orbitei (strabatut de muschi, vene si nervi)
a) Etajul superior sub plafonul orbitei contine: m. Oblic superior, m. Ridicator al
pleoapei superioare, m drept superior, n. Trohlear, manunchiul vasculo nervos etmoidal
anterior si posterior; n. Lacrimal, n. Frontal (Supratrohlear+Supraorbitar), a lacrimala; a
ciliare scurte, a supratrohleara, a supraorbitara, v oftalmica superioara
b) Etajul mijlociu sub etajul superior contine: M drept medial, m. drept lateral

N. Infratrohlear, n. Oculomotor (ram sup), n. ciliari lungi; n. Optic, n. Abducens, A.

oftalmica
c) Etajul inferior contine: M. Drept inferior, M. Oblic inferior, N. Oculomotor (ram inf)
V. Oftalmica inferioara.

13. Cavitatea timpatica:

Casa timpanului poate fi descris ca un cub ce prezint un perete extern reprezentat de
timpan.
Timpanul prezint pe faa extern tegument i pe faa intern, mucoas de tip respirator.
Timpanul prezint mai multe poriuni:
o poriune superioar ce mai poart denumirea i pars flacida;
o poriune inferioar ce mai poart denumirea de pars tensa.
- peretele intern se mparte ntr-o poriune superioar reprezentat de relieful canalului
semicircular extern i o poriune inferioar ce conine fereastra oval, fereastra rotund,
sinus timpani i promontoriu.
- peretele posterior. La nivelul acestuia se gsete aditus ad antrum, o formaiune
anatomic sub form de canal ce asigur comunicarea urechii medii cu mastoida. Tot aici
se regsete piramida: o proeminen unde este regsit muchiul scriei i recesul
facialului, precum i o zon depresionar.
- peretele anterior/peretele tubo-carotidian prezint la nivelul su orificiul trompei lui
Eustachio, precum i canalul muchiului ciocanului.
- peretele inferior ce este n raport cu golful venei jugulare;
- peretele superior ce este n raport cu fosa cerebral mijlocie.
Casa timpanului poate fi mprit n trei nivele i anume:
1. recesul epitimpanic ce mai poart denumirea i de atic;
2. mezotimpan;
3. recesul hipotimpanic.

14. Regiunea infratemporala:

Se numeste regiune faciala profunda cu forma de piramida patrulatera
Limite
Peretele medial: - lama laterala a procesulu pterigoid si tuberozitatea maxilarului
- prezinta fosa pterigopalatina
Peretele anterior: - tuberozitatea maxilarului, rafeul pterigomandibular
- insertia m buccinator si constrictorul superior al faringelui
Peretele posterior: - articulatia temporomandibulara
- procesul stiloid
Baza piramidei : - fata infratemporala a aripii mari a sfenoidului
- in rest este un orificiu larg format intre arcada zigomatica, osul
zigomatic, creasta infratemporalului, tuberculul articular al temporalului
Varful piramidei corespunde unghiului mandibulei

Continut:
M. pterigoidieni (medial+lateral), fascia infrapterigoidiana, artera maxilara, plexul venos
pterigoidian, nervul mandibular, ganglionul otic

15. Regiunea pterigopalatina:

Fosa pterigopalatina se afla in partea mediala a regiunii infratemporale. Are forma de
piramida patrulatera :
Baza piramidei : - fata maxilara a aripii mari a sfenoidului
- fata inferioara a corpului sfenoidului
- prezinta: gaura rotunda prin care patrunde nervul maxilar; portiunea
mediala a fisurii orbitare inferioare, nervul maxilar si artera suborbitara ies spre orbita.
Varful : - se continua cu : canalul palatin mare, prin care trec n palatin mare si vasele
palatine descendente si canalele palatine mici (pt venele si nervii palatini mici)
- format din procesul pterigoidian alaturat de tuberozitatea maxilei si cu lama
perpendiculara a palatinului
Peretele anterior : - tuberozitatea maxilei
- prezinta orificii ce conduc in canalele alveolare prin care trec arterele
si venele alveolare postero superioare
Peretele posterior: - fata anterioara a procesului pterigoidian;
- in partea sa superioara se deschide canalul pterigoidian prin care trec
vasele si nervii canalului pterigoidian
Peretele medial: - lama perpendiculara a palatinului;
- prezinta gaura sfenopalatina pentru trecerea vaselor omonime si a
ramurilor postero superioare a nervului nazal.
Peretele lateral: - lipseste.

16. Regiunea nazala:

Limite:
Superior: depresiunea subglabelara ce corespunde suturii fronto- nazale
Inferior: linia care merge prin marginea posterioara a partii mobile a septului nasului si
orificiile narinare
Lateral: santurile nezo-geniene si nazo-orbitare
Varful piramidei : situat in depresiunea subglabelara
Baza piramidei : prezinta cele 2 nari separate de septul nazal
Fetele laterale : se unesc prin linia mediana = dosul nasului
Se termina inferior cu varful nasului, iar fetele laterale prezinta aripile nasului.
Stratigrafia
a) Pielea : - subtire si aderenta la nivelul aripilor nasului
- groasa si mobila la nivelul radacinii si dosului nasului
- contine glande sebacee si sudoripare
b) Planul subcutanat : tesut conjunctiv lax, slab reprezentat
c) Planul muscular: m. piramidal , m nazal, m. buzei superioare si al aripii nasului

d) Planul osteo-fibro-cartilaginos : formeaza scheletul piramidei nazale

Oasele: 2 nazale, 2 procese frontale ale maxilarelor, spina nazala anterioara a
frontalului
Cartilajele: aleare mici + mari si accesorii
e) Planul submucos: reprezentat de mucoasa nazala

17. Regiunea orala:

Se mai numeste si regiunea labiala sau regiunea buzelor. Este reprezentata de cele 2 buze
ce delimiteaza orificiul bucal si alcatuiesc peretele anterior al cavitatii bucale.
Limite:
Superior: linia curba cu concavitatea inferioara ce trece prin marginea posterioara a
portiunii mobile a septului nazal, marginea posterioara a narilor si apoi septul nazo-labial.
Lateral : liniile conventionale coborate la 1 cm lateral de comisurile bucale.
Inferior : santul mento-labial.
Stratigrafie :
a) Pielea : groasa si aderenta de fasciculele musculare subiacente ;
b) Planul muscular : format din orbicularul gurii. Mai participa si: m. buccinators,
ridicatorul buzei superioare si al aripii nasului, zigomaticul mare+mic, rizorius,
coboratorul buzei inferioare ;
c) Planul glandular : alcatuit din numeroase glande labiale ;
d) Planul mucos : face parte din mucoasa cavitatii bucale.

18. Regiunea mentoniera:

Se mai numeste regiunea barbiei, situata dedesuptul regiunii orale.
Limite :
In jos : marginea inferioara a corpului mandibulei.
In sus : santul mento-labial.
Regiunea este convexa, mai mult sau mai putin proeminenta, mai rotunjita sau mai
ascutita, prezentand uneori o gropita mediana (foseta mentoniera).
Stratigrafie :
a) Pielea : este groasa ;
b) Planul subcutanat : sarac in grasime dar contine numeroase tracturi conjunctive si
fibrele superioare ale muschiului platissma ;
c) Planul muscular : format din 3 muschi pielosi ce se suprapun partial, in sens lateromedial : coboratorul unghiului gurii, coboratorul buzei inferioare si muschiul mentonier.

19. Regiunea bucala:

Este o regiune mediana si profunda, situata dedesuptul cavitatii nazale, deasupra regiunii
suprahioidiene si inaintea vestibulului faringelui.
Este delimitata de o serie de pereti si are un continut.

Unii pereti au fost descrisi ca regiuni topografice superficiale :

- peretele anterior : reprezentat de regiunea labiala.
- cei 2 pereti laterali : reprezentati de regiunile geniene.
Si ceilalti pereti sunt descrisi uneori ca regiuni topografice separate : regiunea gingivopalatina si regiunea sublinguala.
Regiunea bucala are drept continut : gingiile si dintii.

20. Regiunea orbitara:

Regiunea orbitara : peretii ososi ai orbitei sunt captusiti de periorbita
Orbita osoasa : O piramida patrulatera orientata cu baza inainte, iar varful inapoi si
medial :
a) Baza orbitei: patrulatera, varfurile usor rotunjite
b) Varful: situat medial fata de fisura orbitala superioara
c) Peretele superior: - concav, format de portiunea orbitara a frontalului;
- in partea posterioara aripa mica a sfenoidului
- fosa glandei lacrimale
d) Peretele inferior: - fata orbitara a maxilarului
- fata orbitara a zigomaticului
- procesul orbitar al palatinului
- parcurs de santul si de canalul suborbitar (prin care trec elementele
manunchiului vasculo- nervos suborbitar)
e) Peretele lateral : - format din portiunea orbitara a frontalului, zigomaticului si aripa
mare a sfenoidului
- orbita este in raport cu fosa temporala
f) Peretele medial: - format din portiunea anterioara a maxilarului, osul lacrimal, lama
orbitara a etmoidului, fata si corpul sfenoidului
- corespunde cavitatii nazale
- in partea anterioara se gaseste fosa sacului lacrimal
g) Marginea supero-laterala prezinta: - sutura sfenofrontala
- fisura orbitala superioara
h) Marginea supero-mediala prezinta : - sutura frontalului cu maxilarul, lacrimalul si
etmoidul
- 2 orificii etmoidale
- canalul optic
i) Marginea infero-laterala prezinta fisura orbitara inferioara.
j) Marginea infero-mediala prezinta sutura maxilarului cu lacrimalul si etmoidul

21. Regiunea infraorbitara :

Este o regiune pereche situat n zona lateral a feei, inferior de regiunea orbitar.
Limite:
Superior: marginea infraorbitar a maxilei.
Inferior: o orizontal convenional ce se prelungete de la extremitatea situat cl mai

inferioar a arcului zigomatic pn la extremitatea posterioar a narinei.

Medial: anul nazogenian.
Lateral: verticala ce trece prin sutura zigomatico-maxilar.

22. Regiunea zigomatica:

Este o regiune pereche situat n zona lateral a feei i corespunde pomeilor obrajilor.
Limite:
Superior: marginea infraorbitar a orbitei i sutura frontozigomatic.
Inferior: marginea inferioar a osului zigomatic.
Anterior: sutura zigomatico-alveolar.
Posterior : verticala cobort de la procesul frontal al osului zigomatic la arcul
zigomatic.

23. Regiunea parotido-maseterina. Loja parotidiana :

Regiunea parotidian
Cunoscut i sub denumirea de regiunea retromandibular, aceasta este o regiune pereche
situat posterior de ramura ascendent a mandibulei.
Limite:
Anterior: marginea posterioar a ramului vertical al mandibulei.
Posterior: procesul mastoidian i marginea anterioar a muchiului
sternocleidomastoidian.
Superior: meatul acustic extern.
Inferior: orizontala care pleac, spre posterior, de la marginea bazilar a mandibulei.
Loja parotidiana este un spatiu triunghiular format din :
Posterior : muschiul SCM ;
Anterior : ramul mandibular ascendent ;
Superior: meatul acustic extern si fata posterioara a arcului zigomatic.
Regiunea maseterin
Este o regiune pereche localizat n partea posterioar a feei, postero-lateral de
regiunea bucal.
Limite:
Superior: arcada zigomatic.
Inferior: treimea posterioar marginea bazilar a mandibulei.
Anterior: marginea anterioar a muchiului maseter.
Posterior: marginea posterioar a ramului ascendent al mandibulei.

24. Cavitatea nazofaringiana:

Prezinta cateva detalii importante: anterior, se face cumonicarea cu fosele nazale prin
choane; peretele superior (bolta faringelui) cuprinde in grosimea mucoasei, bursa
faringiana, hipofiza faringiana si tonsila faringiana. Pe peretele lateral al nazofaringelui se
gaseste orificiul faringian al tubei auditive. Orificiul tubei este delimitat posterior de
proeminenta cartilajului tubei, inapoia careia se gaseste recesul faringian.

26. Vestibulul bucal:

Este spatiul in forma de potcoava cu concavitatea, marginit pe de o parte de buze si
obraji, iar pe de alta parte de arcadele alveolo-dentare. La locul de intalnire dintre cei doi
pereti, mucoasa labiala se reflecta pentru a fosma gingia, alcatuind astfel cele 2 santuri
gingivo-labiale sau fornixuri (superior si inferior). In vestibulul bucal se gaseste orificul
de deschidere al ductului parotidian, in dreptul colului molarului al II lea superior.

27. Cavitatea orofaringiana propriu-zisa :

Orofaringele este delimitat de nazofaringe prin planul orizontal care trece prin marginea
libera a valului palatin. Peretele anterior al orofaringelui lipsind, se realizeaza
comunicarea cu vestibulul faringian prin istmul faringo-nazal. Dedesuptul acestuia
predomina fata posterioara a radacinii limbii, pe care se gaseste tonsila lingual; la limita
inferioara a radacinii limbii se formeaza 3 plice glosoepiglotice, intre care se delimiteaza
2 fosete glosoepiglotice (valeculele).

29. Spatiul paratubar:

Este un interstitiu conjunctiv in jurul complexului fibrocartilaginos tubar ce asigura
dinamica tubara.
Continut : complexul tubar fibrocartilaginos ; originea m. tensor al valului palatin si
ridicator al valului palatin ; artera faringiana ascendenta ; artera palatina ascendeta ;
plexul venos perifaringian.

30. Spatiul paratonsilar :

Delimitat de faringe si de muschiul pterigoidian medial.
Continut : artera faringiana ascendenta ; artera palatina ascendenta ; muschiul stiloglos ;
nervul glosofaringian.

31. Spatiul carotic superior:

Continut: artera carotida interna, vena jugulara interna, nervul vag, nervul spinal, nervul
hipoglos.

32. Spatiul retrovisceral (retrofaringian):

Este situat posterior de faringe si anterior de coloana cervicala.
Delimitarile acestui spatiu sunt:
- anterior: peretele posterior al faringelui;
- posterior: fascia prevertebrala si coloana cervicala;
- superior: insertia faringelui pe exobaza;
- lateral: septuri sagitale si lama prevertebrala a fasciei cervicale;
- inferior: comunica cu spatiul retrovisceral al gtului si cu mediastinul posterior.

34. Puncte craniometrice:

Gnation, Bregma, Ofrion, Glabela, Lambda, Basion, Vertex.

35. Organizarea topografica a gatului:

Limite:
Superior: - urmeaza regiunea inferioara a corpului mandibulei, se continua cu orizontala
conventionala dusa pana la marginea anterioara a m SCM
- trece prin baza procesului mastoidian
- urmeaza linia nuchala superioara
- se termina la protuberanta occipitala externa
Inferior : - incizura jugulara a sternului
- fata superioara a articulatiei sternoclaviculare
- fata superioara a claviculei, pana la articulatia acromioclaviculara
- posterior linia conventionala care uneste cele 2 articulatii acromioclaviculare
- procesul spinos al vertebrei C7

36. Fasciile gatului :

Fascia cervicala prezinta o foita superficiala si una profunda.
Cea superficiala reprezinta totalitatea structurilor conjunctive ce separa tegumentul de
structurile profunde.
Foita profunda este compusa din 5 elemente fasciale :
- fascia de invelis din care deriva tecile m. trapez si SCM ;
- fascia pretraheala ;
- fascia viscerala ce inveleste viscerele gatului ;
- fascia prevertebrala ;
- teaca carotica.

37. Regiunea laterala a gatului :

38. Regiunea suprahioidiana (triunghiul submandibular) :

39. Trigonul carotic superior :

40. Triunghiul carotic inferior (omotraheal):

41. Triunghiul submentonier:

42. Regiunea infrahioidiana:

Este o regiune mediana, nepereche, forma triunghiulara cu baza in sus .
Limite:
Superior: orizontala care trece prin marginea superioara a hioidului si care uneste cei doi
m. SCM
Inferior: incizura jugulara a sternului
Lateral : de o parte si de cealalta, marginile anterioare ale SCM
In profunzime: regiunea se intinde pana la conductul laringo-traheal si glanda tiroida
Stratigrafie
a) Pielea subtire, foarte mobila, prevazuta cu peri, la barbat
b)Planul subcutanat cantitate redusa de tesut adipos, m platisma, ramuri ale nervului
transvers al gatului provenit din plexul cervical.
c) Planul fascial lama superficiala a fasciei cervicale. In partea inferioara a regiunii,
lama se dedubleaza si patrund venele jugulare anterioare
d) Planul profund este alcatuit din cei 4 muschi subhioidieni si lama pretraheala a
fasciei cervicale : M. Omohioidieni; M. Sternohioidieni ; M. Tirohioidieni ; M.
Sternotiroidian

43. Regiunea sternocleidomastoidiana:

44. Loja tiroidiana:

45. Loja laringotraheala:

46. Loja faringoesofagiana:

47. Loja inletului mediastinal cervicotoracic:

48. Loja inletului hemitoracic:

Contine: - apexul pulmonar;
- pleura viscerala.

49. Spatiile conjuctive ale radacinii gatului:

50. Regiunea nuchala :

51. Diafragma stiliana :

Este formata din buchetul stilian Riolan si pantecele posterior al muschiului digastric.
Buchetul Riolan este alcatuit din muschiul stilohioidian, stilofaringian, stiloglos si
ligamentele stilohioidian si stilomandibular.
In cadrul diafragmei stiliene se distinge pensa stiliana care este formata dintr-un brat
lateral si unul medial. Prin pensa stiliana trece artera carotida externa.
Raporturile diafragmei stiliene :
- anterior cu : regiunea parotidiana (care contine glanda parotida strabatuta de nervul
facial, vena jugulara externa si artera carotida externa) ;
- posterior cu : spatiul retrostilian (care contine vena jugulara interna, artera carotida
interna, nervii IX, X, XI, XII si ganglionul cervical superior).

52. Pachetul vasculo-nervos al gatului :

Manunchiul vasculo-nervos al gatului este format din artera carotida comuna, artera
carotida interna, nervul vag si vena jugulara interna.
Artera carotida comuna
Limite: - proximala in dreptul articulatiei sternoclaviculare drepte;
- distala in trigonul carotic, la nivelul unei linii care trece intre vertebrele C3 si
C4 si tangent la marginea superioara a cartilajului tiroid.
Traiect : Artera face parte din manunchiul vasculo-nervos al gatului impreuna cu nervul
vag si jugulara interna. Ea strabate regiunea SCM (1/3 inferioara) si trigonul carotic.
Artera carotida interna
Limite: - proximala se afla in trigonul carotic, la nivelul unei linii care trece intre
vertebrele C3 si C4 si tangent la marginea superioara a cartilajului tiroid.
- distala situata edocranian, medial de procesul clinoid anterior
Traiect: Artera carotida interna traverseaza : trigonul carotic, spatiul retrostilian, stanca
osului temporal, fosa craniana medie si spatiul subarahnoidian
Nervul vag
Traiect: nervul vag strabate urmatoarele regiuni: fosa craniana posterioara, spatiul
retrostilian, trigonul carotic, 1/3 inferioara a regiunii SCM, mediastinul superior,
mediastinul posterior si etajul supramezocolic al abdomenului. La nivelul gatului, nervul
vag impreuna cu vena jugulara interna si cu artera carotida comuna formeaza manunchiul
vasculo-nervos al gatului.
Vena jugulara interna
Traiect: spatiul retrostilian, trigonul carotic si 1/3 inferioara a regiunii SCM
Raporturi: V. Jugulara interna are un traiect spiralat in jurul axului arterial format din
artera carotida interna si artera carotida comuna. Initial vena este situata postero-lateral de
artera carotida interna, apoi trece lateral de artera carotida comuna, iar la baza gatului se
dispune anterior.

53. Venele superficiale ale gatului:

Vena jugulara externa:
Origine: Se formeaza prin unirea ramurii posterioare a venei retromandibulare cu vena
auriculara posterioara in interiorul glandei parotide sau inferior de aceasta. Uneori vena
jugulara externa se formeaza prin jonctiunea venelor occipitala si auriculara posterioara.
Traiect si raporturi:
a) regiunea parotidiana vena jugulara externa se formeaza de cele mai multe ori in
interiorul glandei parotide fiind situata in planul mijlociu (venos), intre planurile arterial
si nervos. Vena emerge din glanda formand unul dintre cei doi pediculi vasculari inferiori.
b) regiunea sternocleidomastoidiana (2/3 superioara) este strabatuta de vena jugulara
externa.
c) trigonul omoclavicular: vena jugulara externa face o curba in raport cu marginea
laterala a muschiului SCM, trece pe la nivelul fasciilor cervicala superioara si pretraheala
ajungand din nou in regiunea SCM

d) regiunea SCM (1/3 inferioara) vena are un traiect profund de capatul clavicular al
muschiului SCM si se varsa la nivelul venei subclavii sau unghiul venos jugulosubclavicular
Vena jugulara anterioara
Origine: Se formeaza prin unirea venelor submandibulare superficiale in regiunea
submentala.
Traiect si raporturi
a) regiunea submentala in care cele doua vene coboara paralel cu linia mediana in aria
formata de pantecele anterioare ale muschilor digastrici pe muschiul milohioidian. Apoi
venele jugulare anterioare trec superficial de hioid in regiunea infrahioidiana.
b) regiunea infrahioidiana fiecare vena coboara anterior de fascia cervicala
superficiala, de-a lungul marginii mediale a muschiului sternohioidian. In partea
inferioara a regiunii face o curba spre lateral si trece printr-un hiatus de la nivelul fasciilor
cervicala superficiala si pretraheala si ajunge profund de muschiul SCM.
c) regiunea sternocleidomastoidiana (1/3). Vena jugulara anterioara are un traiect
orizontal, profund de capetele de origine ale muschiului SCM si se varsa fie in vena
subclavie, fie in vena jugulara externa.

54. Grupele ganglionare limfatice ale gatului:

Ganglionii limfatici sunt reprezentati de ganglionii cervicali superficiali si profunzi.
Ganglionii cervicali superficiali insotesc vena jugulara externa iar cei profunzi insotesc
vena jugulara interna.
Sunt in nr de 10-15, dintre care 2 sunt mai mari: ganglionul jugulo-digastric si ganglionul
jugulo-omohioidian.

55. Plexul brahial:

Este prezent in axila prin fasciculele sale, denumite dupa raporturile lor cu artera axilara:
- fasciculul lateral care va da nastere nervului musculocutanat si radacinii laterale a
medianului;
- fasciculul medial care da ca ramuri terminale radacina mediala a medianului si nervul
ulnar, cutanat medial al antebratului si cutanat medial al bratului;
- fasciculul posterior se bifurca in nervul axilar si radial.
Ramurile colaterale ale plexului brahial in axila sunt: nervii pectorali medial + lateral;
nervul toracic lung; nervii subscapulari; nervul toracodorsal.

56. Plexul cervical: raporturi:

58. Organizarea topografica a toracelui:

Limite:
- superior : incizura jugulara a sternului, de o parte si de cealalta trece de-a lungul
claviculelor pana la articulatiile acromioclaviculare; procesul spinos C7 ;
- in profunzime : discul intervertebral C7- T1, de-a lungul fetei superioare a primei
coaste, pana la marginea superioara a manubriului sternal ;
- inferior: baza procesului xifoid, arcul costal pana la coasta a X a, varful coastelor XI,
marginea coastelor XII, discul intervertebral T12 L1.

59. Fasciile toracelui:

Extratoracica: se continua superior cu fascia gatului si inferior cu fascia abdominala
superficiala.
Intratoracica: captuseste muschii intercostali interni si se continua superior cu fascia
cervicala mijlocie, iar inferior cu fascia transversalis.
Endotoracica: se afla intre fascia intratoracica si pleura si adera intim la pleura parietala.
Se continua superior cu fascia cervicala mijlocie.

60. Regiunea costala :

Regiune pereche, cea mai intinsa regiune parietala toracica

Limite:
- anterior marginea laterala a sternului
- posterior marginea laterala a musculaturii profunde (autohtone) ce ocupa santurile
vertebrale
- superior - prima coasta ;
- inferior arcul costal, varful coastelor XI si XII si apoi marginea inferioara a coastei a
XII a ;
- profund pleura parietala.
Stratigrafia
a) Pielea subtire antero-lateral;mai groasa posterior; mobila
b) Planul subcutanat contine numeroase elemente vasculo-nervoase superficiale,
dintre care venele sunt cele mai importante. Reteaua participa la realizarea anastomozelor
cavo-cave si porto-cave
c) Planul fascial superficial subtire antero-lateral, mai gros in partea posterioara
d) Planul muscular superficial alcatuit dintr-o serie de muschi. Dispozitia acestui plan
nu este uniforma, fiind mai gros in partea anterioara si posterioara , mai subtire pe partea
laterala.
Muschii acestui plan sunt:
- In partea anterioara : pectoralul mare, muschiul subclavicular, pectoralul mic, dreptul
abdominal
- In partea posterioara: superior trapezul, inferior dorsalul mare, portiunea laterala a
romboidului, dintatii mici posteriori
- In partea laterala scalenul posterior, oblicul extern, oblicul intern, dintatul anterior

61. Regiunea mamara :

Regiune parietala perece, suprapusa regiunii costale in partea sa antero-superioara;
ocupata de catre mamela
Mamela
- forma unui con turtit, cu baza pe peretele toracic anterior. Aproximativ in centrul fetei
convexe prezinta proieminenta rotunjita a papilei mamare, inconjurata de areola mamara.
In general forma emisferica a mamelei este mai accentuata in jos unde se formeaza santul
submamar. Intre cele doua mamele se gaseste santul intermamar.
Limite:
Superior coasta a III a
Inferior coasta a VI a sau a VII a
Medial marginea sternului
Lateral linia axilara anterioara
In profunzime se intinde pana la fascia pectoralului mare
Stratigrafia:

a) Tegumentul este subtire, fin, neted si mobil. Zona periferica contine foliculi pilosi,
glande sebacee si sudoripare; zona centrala sau aria papilara este constituita din areola
mamara si papila mamara.
- Areola mamara circulara, roz la virgine, usor brune la femeile care au nascut.
Prezinta 10-15 tuberculi Morgani, care se inmultesc in sarcina si se maresc de volum.
- Papila mamara (mamelonul) proeminenta cilindrica sau conica. Pe varful ei se
deschid 15-20 ducte lactifere, prin porii lactiferi. La acest nivel se gasesc glande sebacee.
Pielea ariei papilare are anexat un muschi neted, continte un tesut conjunctiv dens,
numeroase vase, numerosi corpusculi tactili
b) Planul celulo- adipos premamar mai gros la periferia mamelei, se subtiaza spre
centrul el. In acest plan se gasesc vase sangvine si limfatice superficiale, precum si nervii
corpului mamelei
c) Corpul mamelei Fata anterioara este convexa si foarte accidentata. Prezinta
crestele fibroglandulare, pe care se fixeaza ligamentele suspensoare Cooper, ale
mamelei.Acestea traverseaza glanda si se fixeaza pe fascia muschiului pectoral mare.
Fata posterioara a corpului mamelei este plana sau usor concava. Circumferinta corpului
mamelei este neregulata.
Structural, corpul mamelei este alcatuit din parenchim si stroma:
- Parenchimul glandular (glanda mamara) se compune din 10 20 lobi, separati prin
stroma. Fiecare lob este constituit dintr-o singura glanda tubulo-acinoasa, tributara unui
duct lactifer (canal galactofor)
- Stroma corpului mamelei este de natura conjunctivo-adipoasa, ea inconjoara
parenchimul din toate partile. Stroma este strabatuta de numeroase vase sangvine si
limfatice, de nervi, precum si de o bogata retea capilara.
d) Planul celulo adipos retromamar este totdeauna subtire. Datorita lui, corpul
mamelei aluneca pe fascia pectorala. Disparitia acestei mobilitati sugereaza posibilitatea
invadarii peretelui de toracic de un proces canceros al mamelei.

62. Regiunea sternala:

Regiunea sternala este situata in partea anterioara a toracelui si se incadreaza intre
marginile sternului. La persoanele slabe este usor proeminenta, iar la persoanele cu
muschii pectorali mai bine dezvoltati se prezinta ca un sant vertical, ce corespunde la
femei santului intermamar.
Limite:
Superior este delmitata de incizura jugulara,
inferior de baza procesului xifoid,
lateral de marginile sternului
in profunzime se intinde pana la pleura parietala.
Stratigrafie
a) Pielea - de la acest nivel are mobilitate redusa, este usor aderenta de planul
presternal si se prezinta cu foliculi pilosi la barbat, numeroase glande
sudoripare si sebacee.

b) planul celular subcutanat , mai putin dezvoltat, ce prezinta in schimb travee

conjunctive care unesc pielea de straturile subiacente. In grosimea tesutului subcutanat se
gasesc vase, ramuri perforante din artera toracica interna, reteaua venoasa superficiala
anastomotica cavo-cava, si nervi, ramuri anterioare ale nervilor intercostali si ramuri din
nervii cutanati ai gatului si nervii supraclaviculari.
c) fascia parietala externa - reprezentata de fasciile muschilor pectorali, care pe linie
mediana adera la periostul sternal, iar inferior se confunda cu insertia superioara a tecii
muschiului drept abdominal.
d) Planul muscularsuperficial este constituit din fasciculele sternale ale muschilor
sternocleidomastodieni, care se insera la nivelul manubriului sternal, muschii mari
pectorali, la nivelul corpului sternal, catre partile laterale ale acestuia si muschii drepti
abdominali, la nivelul xifisternului.
e) Planul osteoarticular este reprezentat de stern si articulatiile acestuia cu claviculele
si coastele.
f) planul muscular profund - predomina muschiul transvers al toracelui, pereche,
format din 5 fascicule, cu originea comuna pe fata posterioara a corpului sternal, de unde
diverg si se insera pe marginile inferioare ale cartilajelor costale 2-6. De asemenea, la
constituirea planului muscular profund participa si insertiile musculare
ale sternohioidienilor sisternotiroidienilor pe fata posterioara a manubriului,
ale diafragmei, pe corpul sternului si pe apendicele xifoid si ale dreptului abdominal, pe
apendicele xifoid si pe cartilajele coastelor 5-7. o lama subtire de tesut celular formeaza
g) planul fascial profund - format dintr-o lama subtire de tesut celular
h) pleura parietala costala ultimul plan , formeaza recesurile costomediastinale
anterioare.

64. Regiunea rahidiana toracala:

Limite:
- in sus: linia conventionala ce uneste cele 2 acromioane, trecand prin varful procesului
spinos al vertebrei C7;
- in jos: 2 linii oblice care merg de-a lungul coastelor XII;
- lateral: indreapta + stanga, verticalelecare trec prin unghiurile costale posterioare.
Stratigrafie:
a) Pielea: groasa, aderenta pe linia mediana si mai mobila pe partile laterale;
b) Planul subcutanat: format din tesut conjunctiv lax. Contine elemente vasculo-nervoase
de importanta redusa;
c) Fascia superficiala: este subtire, fiind de fapt fascia de invelis a muschilor trapezi si
dorsali mari.
d) Planul profund: musculatura este dispusa in 4 straturi:
- primul strat: alcatuit din m. trapez si dorsalul mare;
- al II lea strat: alcatuit din m. romboid, dintatul mic superior+posterior, extremitatea
inferioara a spleniusului, dintatul mic posterior+inferior.

- al III lea strat: format din 3 coloane musculare: portiunea toracica a iliocostalului;
longissimul toracic; portiunea toracica a spinalului.
- al IV lea strat: contine o multitudine de fascicule musculare scurte: portiunea toracica a
semispinalului; multifidul; rotatorii coloanei.

65. Topografia mediastinului:

Mediastinul este regiunea topografica mediana dintre cele doua regiuni pleuropulmonare.
Limite:
Lateral cele doua pleure mediastinale
Anterior de fata posterioara a sternului
Posterior de corpurile vertebrelor toracice
Superior planul conventional, oblic, al orificiului superior al toracelui
Inferior fata superioara a diafragmei
Mediastinul comunica cu gatul prin orificul superior al toracelui, prin care trec traheea,
esofagul, vase si nervi. Comunicarea cu cavitatea abdominala se realizeaza prin orificiul
aortic, prin hiatul esofagian, prin triunghiul lombocostal, prin triunghiul sternocostal.
Mediastinul este divizat intr-un etaj superior si unul inferior.

66. Mediastinul superior + 67. Raporturile viscerelor mediastinului

superior:
Raspunde anterior manubriului sternal, iar posterior primelor 4 vertebre toracice
a) In primul plan timusul
Raporturile organului se realizeaza cu formatiunile din planurile invecinate ale
mediastinului superior, raporturi posterioare cu pericardul si inima.Anterior, timusul este
partial acoperit de recesurile pleurale costomediastinale anterioare. Ramurile arteriale
timice vin din; artera tiroidiana inferioara, trunchiul brahiocefalic, subclaviculara stanga
si toracica interna. Venele care parasesc lobii timici se varsa in venele brahiocefalice sau
in cava superioara. Vasele limfatice se indreapta spre nodurile parasternale si spre
nodurile cervicale profunde inferioare. Inervatia provine din vag, ganglionul simpatic
cervicotoracic si din frenic. Timusul este un organ important pentru imunitate
b) In al 2 lea plan venele brahiocefalice, care se formeaza prin confluenta jugularelor
interne cu subclavicularele. Vena brahiocefalica stanga are un traiect mai lung,
incrucisand anterior nervii frenic si vag din stanga, carotida comuna stanga si trunchiul
brahiocefalic.Vena brahiocefalica dreapta impreuna cu vena brahiocefalica dreapta
constituie vena cava superioara. Vena cava superioara, extrapericardica aproape in
intregime, coboara vertical pentru a se varsa in atriul drept. Extremitatea sa inferioara se
afla in mediastinul mijlociu. Nervii frenici coboara de la gat, cel drept este situat lateral
de cava superioara, iar cel stang , lateral de vena brahiocefalica stanga. Anterior de venele
brahiocefalice se gasesc noduri limfatice mediastinale anterioare, care primes limfa de la
timus, pericard si de la nodurile parasternale

c) Planul al 3 lea cuprinde arcul aortei, care se gaseste in dreptul portiunii inferioare
a manubriului sternal. Fata stanga (antero-laterala) a arcului aortic vine in raport cu nervii
cardiaci, cu vagul stang si cu frenicul stang, prin intermediul acestor elemente are raport
cu pleura mediastinala. Aici se gasesc o parte din limfonodurile mediastinale anterioare.
Fata dreapta (postero-mediala) este incrucisata de trahee si de nervul laringeu recurent
stang, de esofag si ductul toracic. De pe fata superioara a arcului pornesc cele 3 ramuri
ale sale, care de la dreapta spre stanga sunt : trunchiul brahiocefalic, carotida comuna
stanga si subclaviculara stanga. Fata inferioara este ocolita de nervul laringeu recurent
stang, ce se insinueaza intre aorta si pediculul pulmonar stang/
d) Planul al 4 lea portiunea toracica a traheei. De o parte si de cealalta a traheei
toracice se afla nodurile limfatice paratraheale. Posterior de trahee trece esofagul. La
marginea inferioara a vertebrei T4 ductul toracic deviaza spre stanga si trece inapoia
arcului aortic si ajunge la nivelul orificului superior al toracelui, situat intre esofag si a
subclavie.

68. Mediastinul inferior + 69. Compartimentul posterior al mediastinului

inferior:
Etajul inferior al mediastinului are trei compartimente : mediastinul anterior, mediastinul
mijlociu si mediastinul posterior.
Mediastinul anterior compartiment ingust, intre fata posterioara a muschiului
transvers al toracelui si fata anterioara a pericardului.
Contine: extremitatea inferioara a timusului la copii, ligamentele sternopericardice,
ramuri ale arterelor toracice interne si tesut conjunctiv lax si adipos. In acestea se gasesc
noduri limfatice. In partea inferioara se afla grupul anterior al nodurilor frenice
superioare, care primeste limfa din partea anteriara a diafragmei, de la pleura
diafragmatica si de la ficat deasupra acestuia nodurile prepericardice, dreneaza limfa de la
pericard.
Mediastinul mijlociu Este compartimentul cel mai mare al mediastinului inferior.Se
intinde intre planul prepericardic si cel pretraheal.
Contine: pericardul cu inima, portitunea inferioara a venei cave superioare, aorta
ascendenta, trunchiul pulmonar, nervii frenici, plexul cardiac si vasele pericardicofrenice.
Mediastinul posterior intre planul pretraheal si coloana vertebrala.
a) In primul plan elemente care formeaza pediculii pulmonari. Bronhiile principale
rezulta din bifurcarea traheei la nivelul vertebrei T4.Bronhia dreapta este aproape
verticala, mergand putin oblic spre dreapta si inapoi, este mai voluminoasa si mai scurta
decat cea stanga. Bronhia stanga se apropie de orizontala si se indreapta spre stanga si
putin inainte. Aceste diferente explica de ce corpii straini aspirati patrund mai usor si mai
frecvent in dreapta. Arterele pulmonare rezulta prin bifurcarea trunchiului pulmonar.
Venele pulmonare , cate doua pentru fiecare plaman, se varsa in atriul drept. Pediculul
pulmonar mai contine: arterele bronhice, ramuri ale aortei toracice, venele bronhice,
b) In al 2 lea plan esofagul si nervii vagi

Intre esofag si pleura mediastinala se afla subgrupul juxtaesofagian al nodurilor limfatice

mediastinale posterioare.
c) Planul al 3 lea aorta toracica, vena azigos, ductul toracic
Aorta toracica se intinde de pe fata stanga a vertebrei T4, pana la hiatul aortic al
diafragmei. In jumatatea sa superioara este situata la stanga liniei mediane.
Vena azicos continua vena lombara ascendenta dreapta, intrand in torace, fie imediat
lateral de stalpul drept al diafragmei impreuna cu simpaticul, fie cu nervii splahnici prin
grosimea stalpului drept.
Ductul toracic ia nastere in abdomen, inaintea vertebrelor L2 sau L3
d) Planul al 4 lea vena hemiazigos, vena hemiazigos accesorie, lanturile simpaticului
toracic

70. Focarele de ausculatie ale cordului:

- Valva bicuspida este ascultata la varful inimii, unde se palpeaza socul apexian
- Valva tricuspida se asculta pe linia mediosternala, in dreptul cartilajului costal V
- Orificiul pulmonar se asculta in al II lea spatiu intercostal, langa marginea stanga a
sternului
- Orificiul aortic este ascultat in al II lea spatiu intercostal drept, imediat langa stern

71. Proiectia topografica a plamanilor in inspir+expir:

Marginile plamanilor - patrund in timpul imspiratiei adanc in recesurile pleurale, dar
fara sa le umple complet,nici chiar in inspiratia fortata;astfel raman spatiile
complementare,portiuniale recesurilor pleurale in care doia portiuni ale pleurei parietale
se aplica una peste cealalta
Marginile anterioare ale plamanilor - au o linie de proiectie paralela cu cea a
recesurilor costomediastinale anterioare;in expiratie,intre cele 2 linii de proiectie ramane
o distanta de 10-20 mm,care se reduce in inspiratie la cca 5mm.Face exceptie marginea
plamanului stang la nivelul scobiturii cardiace:de la a IV -a articulatie sternocostala
stanga,ea se indreapta orizontal spre stanga,apoi in jos,pana la al VI-lea cartilaj costal,pe
care il atinge la 4 cm de linia mediana;la acest nivel marginea plamanului se indeparteaza
mult de recesul costomediastinal.
Marginile inferioare - se proiecteaza in continuarea marginilor anterioare, la distanta de
30-90 mm de proiectiile recesurilor costodiafragmatice.Marginea inferioara incruciseaza
coasta a VI-a pe linia mexioclaviculara,coasta a VIII-a pe linia axilara mijlocie si coasta a
X-a pe linia scapulara;de aici se continua orizontal,atingand linia paravertebrala la nivelul
vertebrei T11.
In partea posterioara si la varf ,plamanul are aceeiasi proiectie cu recesul
costomediastinal posterior, respectiv cu cupola pleurala.
Fisurile oblice - ale celor 2 plamani se proiecteaza plecand de la coloama vertebrala,din
dreptul coastei a III- a sau a IV-a;coboara oblic inainte pana langa a VI-a articulatie
condrocostala. Proiectia fisurii orizontale porneste din fisura oblica dreapta,de la nivelul

liniei scapulare;se indreapta anterior pana la nivelul articulatiei a III-a sternocostale

drepte.
Spina scapulei - reper orientativ pentru delimitarea proiectiei lobilor pe peretele
posterior al toracelui:deasupra spinei se proiecteaza lobul superior,iar dedesubtul ei ,lobul
inferior.
Coasta a IV-a este un alt reper important pentru delimitarea lobilor in raport cu fata
antero-laterala a toracelui:pe fata anterioara,in partea dreapta,deasupra acestei coaste se
proiecteaza lobul superior,iar sub ea,lobul mijlociu;la stanga intalnim numai proiectia
lobului superior. Pe fata laterala a toracelui ,la dreapta,deasupra coastei a VI-a este
proiectat lobul superior,iar dedesubt,lobul mijlociu si inferior;la stanga,deasupra coastei a
VI-a se proiecteaza lobul superior,iar dedesubt cel inferior

72. Aria matitatii relative + absolute:

Aria de proiectie a inimii (aria matitatii relative)
- punctul superior drept este situat pe marginea superioara a cartilajului III costal din
dreapta, la 1 cm de marginea sternului
- punctul superior stang , in spatiul II intercostal stang, la egala distanta de cele doua
cartilaje alaturate si la 2 cm in stanga sternului
- punctul inferior stang corespunde varfului inimii
- paunctul inferior drept este situat la nivelul articulatiei V sau VI condrosternale din
dreapta.
Aria matitatii absolute
- baza triunghiului este inferioara si corespunde aproximativ cartilajului VI costal stang
- latura dreapta este reprezentata de marginea stanga a sternului
- latura stanga corespunde proiectiei marginii anterioare a plamanului stang, la nivelul
incizurii cardiace
- varful triunghiului este situat pe marginea inferioara a articulatiei IV sternocondrale
stangi.

73. Proiectia topografica a vaselor mari:

Arterele mari care pleaca de la imima ,aorta si trunchiul pulmonar,se gasesc la originea
lor, tot in mediastinul mijlociu,cuprins in pericardul fibros care se continua cu adventitia
lor.
Emergenta trunchiului pulmona este situata pe un plan anterior fata de cea a aortei. De la
originea sa el se indreapta in sus, spre dreapta si inainte,rezultand o incrucisare a celor 2
vase. Ele vin in raport inainte cu eementele mediastinului anterior;inapoi si in jos-cu fata
anterioara a arterelor, de care sunt separate prin sinusul transvers al pericardului.
Fata posterioara a aortei ascendente este incrucisata de artera pulmonara dreapta.
Fata stanga a trunchiului pulmonar e in raport cu urechiusa stanga si artera coronara
stanga.
Fata dreapta a aortei ascendente raspunde urechiusei drepte si portiunii inferioare a venei
cave superioare.

74. Artera pulonara stanga:

La nivelul hilului pulmonar stang elementul superior este artera, sub ea se afla bronhia.
Dintre venele pulmonare, una este situata inaintea bronhiei, iar cealalta dedesubtul ei.
Artera pulmonara stanga este situata anterior, deasupra, apoi postero-lateral fata de
bronhis principala. In hil se divide in trei ramuri pentru cei doi lobi ai plamanului stang.
- ramura superioara (pentru lobul superior) cu cinci diviziuni segmentare: apicala,
posterioara (pentru segmentul apico-posterior), anterioara ascendenta si anterioara
descendenta, (pentru segmentul anterior), lingulara (pentru cele doua segmente lingulare
superior si inferior)
- ramura superioara, independenta pentru segmentul superior
- ramura inferioara, este destinata celorlalte segmente ale lobului inferior: bazala
anterioara, bazala laterala, bazala posterioara

75. Artera pulmonara dreapta:

La nivelul hilului drept, bronhia este situata postero-superior, artera inaintea ei, iar
venele pulmonare se afla inferior fata de artere.
Artera pulmonara dreapta este situata inaintea, apoi dedesubtul si in cele din urma
postero-lateral fata de bronhia principala, se divide chiar inainte de patrunderea ei in hil,
in patru ramuri
- ramura superioara (a lobului superior) da cinci diviziuni segmentare: apicala (pentru
segmentul apical), anterioara ascendenta si anterioara descendenta (pentru segmentul
anterior), posterioara ascendenta si posterioara descendenta (pentru segmentul posterior)
- ramura mijlocie (destinata lobului mijlociu) da doua diviziuni segmentare: laterala si
mediala (pentru segmentul lateral si medial)
- ramura superioara, independenta pentru segmentul superior
- ramura inferioara, este destinata celorlalte segmente ale lobului inferior: bazala
anterioara, bazala laterala, bazala posterioara, bazala mediala

76. Ganglionii limfatici mediastinali:

- anteriori: ganglionii limfatici precavali si pre-aorto-carotidici;
- posteriori: ganglionii limfatici para-esofagieni si inter-aorto-esofagieni.

77. Nervul vag toracic:

Limte:
Nervul vag drept strabate apertura toracica superiara si ajunge in mediastinul superior
latereal de trahee si posterior de vena brahiocefalica drapta si de vena cava superioara.
Trece medial de crosa venei azigos, apoi posterior de pediculul pulmonar drept si ajunge
pe marginea laterala a esofagului. Insoteste esofagul in mediastinul posterior si
traverseaza hiatusul esofagian al diafragmei pe fata posteriara a esofagului, ajungand
astfel in abdomen.

Nervul vag stang patrunde prin apertura toracica superioara in mediastinul superior si
ajunge lateral de crosa aortei. Trece posterior de pediculul pulmonar stang si ajunge in
mediastinul posterior lateral de esofag. Coboara anterior de esofag si patrunde prin
hiatusul esofagian al diafragmei in abdomen.
Ramuri:
- Nervul laringeu recurent stang se desprinde din nervul vag stang la nivelul crosei
aortice, trece apoi pe sub acesta venind in raport anterior cu ligamentul arterial. Ajunge
medial de crosa aortei si urca in unghi diedru dintre trahee si esofag si patrunde la baza
gatului. Da ramuri traheale, esofagiene si se termina in laringe prin nervul laringeu
inferior.
- Ramuri cardiace toracice
- Ramuri bronsice

78. Nervul frenic toracic:

Nervul este format din 1 -3 rdcini care cuprind fibre somatice i vegetative; rdcin
principal i constanta provine din ramura ventral C4. Celelalte dou rdcini i au
originea n ramurile ventrale C3, respectiv C5
Traiect:
La intrarea n torace - nervul frenic trece ntre vena i artera subclavicular , unde d
un filet anastomotic pentru simpaticul cervical; medial, se gsete ansa stelo-stelat a lui
Vieussens i nervul vag; anastomoza prevenoas dintre nervul frenic i al muchiului
subclavicular se gsete n partea sa lateral
Raporturi:
La dreapta n. frenic se plaseaz lateral de trunchiul venos brahiocefalic i de vena cav
superioar; fa de hilul pulmonar drept trece anterior i apoi lateral de pericard pn la
diafragm
La stng, nervul coboar pe faa anterolateral a crosei aortei, trece anterior
pediculului pulmonar stng i ajunge la diafragm
Teritoriu de inervatie
Nervul frenic drept ptrunde n centrul tendinos al diafragmului, lateral de orificiul
venei cave inferioare, unde se mparte n 3-4 ramuri :
- Ram pentru vena cav inferioar i atriul drept
- Ram cu direcie oblic i lateral i se distribuie fasciculelor musculare costale ale
diafragmului
- Ramurile frenico-abdominale se anastomozeaz cu plexul solear
- Ramuri pentru stlpii diafragmului, peritoneu i filete anstomotice cu nervul de partea
opus
Nervul frenic stng se distribuie ca i nervul frenic drept, mprindu-se (trecnd prin
partea sternal corespunztoare foliolei stngi)
- ramur anterioar ( care se distribuie fasciculelor sternale i costale anterioare i se
anastomozeaz retroxifoidian - cu nervul frenic drept)
- ramuri laterale

- ramuri frenicoabdominale.

79. Sistemul nervos vegetativ toracal:

Plexurile toracale:
1) Plexul aortic toracic: plex in jurul aortei toracice, contine in special fibre simpatice
postganglionare cu originea din ggl.Th.1-Th.5, precum si fibre aferente, care patrund in
nervul vag. Are legaturi cu plexul cardiac.
2) Plexul cardiac: plex mixt, situat deasupra bazei inimii, format din nervii cardiaci ai
trunchiului simpatic, si ramurile cardiace vagale parasimpatice. Fibrele aferente se
indreapta spre ambele sisteme. Deservesc vasele coronariene si sistemul excito-conductor
al inimii. In plex si in peretii atriilor se gasesc ganglioni cardiaci, unde fac sinapsa fibrele
preganglionare parasimpatice, vagale.
3) Plexul esofagian: plex mixt pe suprafata esofagului, primind fibre atit din trunchiul
simpatic, cit si din nervul vag. La formarea lui pe linga fibre toracale participa si fibre
cervicale.
4) Plexul pulmonar: plex format din fibre postganglionare din simpaticul toracal si fibre
preganglionare parasimpatice din nervul vag, inervind musculatura neteda a bronchilor, a
vaselor si glandele. Plexul insoteste ramificatiile bronhiilor, in care se gasesc si fibre
aferente de la mecanoreceptori, ce se alatura nervului vag, cu rol in reglarea respiratiei.

80. Regiunea diafragmatica:

Este reg parietala inferioara a toracelui, alcauita dintr-un sg plan, cel al m. diafragm. Ea
separa cavitatea toracica de cea abdominala. Forma este cea a diafragmei: ea prezinta pe
linia medana o boltire cu convexit in sus,in timp ce periferia regiunii care corespunde
insertiilor musculare,ramane fixata mult mai jos. In acest fel, continutul abdominal se
ridica mult in torace in portiunea mijlocie, in timp ce cavitatea si viscerele toracice se
insinueaza spre abdomen la niv boltii diafragmatice;
In partea centrala si la st se gaseste o suprafata plana pe care repauzeaza inima; de o parte
si de alta se ridica cele 2 convexitati ale hemidiafragmelor, cea dreapta fiind mai sus cu 13 cm
In pozitie intermediara, punctul culminant al diafragmei corespunde sp V i.c. dr si VI st;
in inspir si expir fortat, aceste puncte urca sau coboara cu un spatiu i.c.
Orificii si hiatusuri:
1) Hiatul aortic :
- delimitat intre vertebra T12,cei 2 stalpi ai diafragmei si ligamentul arcuat median;da
trecere aortei si ductului toracic
2) Hiatul esofagian:
-sit pe un plan mai ant si sup fata de 1) ,in dreptul vertebrei T10,este cuprins de cele mai
multe ori in grosimea stalpului dr al diafr; alaturi de esofag,el permite trecerea celor 2
trch vagale:ant si post si a unor vs sgv esofagiene

3) Orificul VCI:
-sit in centrul tendinos,la unirea foliolei ant cu cea creapta
4) Triunghiul lombocostal,triungh sternocostal si hiatul dintre fasciculele sternale
Irigatia arteriala:
-a. musculofrenica,ram din toracica int
-a. frenice sup,ram din aorta toracica
-a. frenice inf,ram din aorta abdominala
Venele acompaniaza arterele:
-cele musculofrenice sunt tributare v brahiocefalice
-frenicele superioare se varsa in v azigos si hemiazigos
-frenicele inferioare sunt afluente ale VCI
Limfaticele:
-sunt drenate la limfonodurile parasternale,frenice sup,mediastinale post si pericardice lat
Inervatia:
-n. frenici si ultimerle 6-7 perechi de n. intercostali

81. Aorta toracala :

82. Vena cava superioara :

83. Vena cava inferioara :

84. Mica circulatie functionala :

Este asigurata de trunchiul pulmonar cu cele 2 ramuri ale sale : artera pulmonara dreapta
+ stanga si cele 4 vene pulmonare : 2 drepte + 2 stangi.
Trunchiul pulmonar porneste din VD care prin cele 2 artere pulmonare transporta sange
neoxigenat la plamani, iar prin cele 4 vene pulmonare, sangele se intoarce de la plamani
in AS, incarcat cu oxigen.

86. Organizarea topografica a abdomenului :

Limite:
-la suprafata: reprezentata de 2 linii circulare, neregulate, superioara + inferioara care il
separa de celelalte 2 segmente ale trunchiului.
-linia superioara: merge de la baza procesului xifoid pana la discul intervertebral T12-L1,
trece prin arcul costal pana la coasta X, varful coastelor XI si XII si marginea inferioara a
coastei XII
-limita inferiara: de la marginea superioara a simfizei pubiene, urca de-a lungul plicei
inghinale, urmeaza apoi creasta iliaca si ajunge la orizontala care trece prin discul
intervertebral L5-S1;
Abdomenul este impartit, topografic, in 3 etaje fiecare avand cate 3 cadrane :
- etajul superior : epigastrul, hipocondrul drept + stang ;
- etajul mijlociu: zona ombilicala, flancul drept + stang;
- etajul inferior : hipogastrul, fosa iliaca dreapta + stanga.

87. Fasciile abdomenului:

- fascia Camper: fascie adipoasa superficial, subtire, mai bine evidentiata in portiunea
inferioara;
- fascia Scarpa: fascie membranoasa, stitata mai profund dar in afara aponevrozei
muschilor. Se mai numeste fascie extra-abdominala ;
- fascia endo-abdominala : captuseste cavitatea abdomeno-pelvina ;
- fascia transversalis : ce constituie o portiune conditionat seprata din fascia endoabdominala. In functie de muschii pe care ii tapeteaza, poate diferite denumiri : fascia
diafragmatica, fascia patrata, pascia psoas, fascia endoelvina.

88. Regiunea iliocostala:

Regiune laterala, pereche, de forma neregulata patrulatera care ocupa cea mai mare parte
a peretelui abdominal.
Limite:
-sus: arcul costal si marginea inferioara a coastei XII
-jos: orizontala care uneste cele 2 spine iliace antero-superioare, continuata inapoi cu
creasta iliaca
-inainte: marginea laterala a m. drept abdominal
-inapoi: marginea laterala a m. proprii ai coloanei vertebrale (erectorul coloanei)
Stratigrafie :
a) Pielea
b) Planul subcutanat
c) Planul fascia superficial: fascia ce acopera oblicul extern;
d) Planul profund: format din mai multe straturi:
- stratul musculo-aponevrotic ce contine: oblicul extern, oblicul intern si m. transvers
abdominal;

- stratul fascial profund format din fascia transversalis;

- stratul tesutului celular extraperitoneal;
- peritoneul parietal.

89. Regiunea sterno-costo-pubiana:

Regiunea mediana a peretelui anterior. Corespunde m drepti abdominali si tecilor lor.
Limite:
- sus: procesul xifoid si arcurile costale
- jos: marginea superioara a oaselor pubiene
- lateral: marginile laterale ale m drepti abdominali
- in profunzime: inclusiv pana la peritoneul parietal.
Stratigrafie:
a) Pielea
b) Planul subcutanat;
c) Planul aponevrotic superficial: repezentat de lamele anterioare ale tecilor mm. drepti
abdominali. Pe linia mediana se constituie linia alba = banda fibrotendinoasa intinsa de la
procesul xifoid pana la simfiza pubiana;
d) Planul muscular : alcatuir din mm. drepti abdominali;
e) Planul aponevrotic profund: alcatuit din lamele profunde ale tecilor mm. drepti;
f) Fascia transversalis;
g) Planul preperitoneal;
h) Planul peritoneal.

90. Regiunea rahidiana abdominala:

Limite:
- in sus: liniile oblice care merg de-a lungul coastelor XII;
- in jos: planul orizontal care tece intre L5 si baza sacrului;
- lateral: de o parte si de cealalta, verticalele duse prin marginea laterala a muschilor
proprii ai coloanei vertebrale.
Stratigrafie :
a) Pielea ;
b) Planul subcutanat : format din tesut conjuctiv lax ;
c) Planul fascial : reprezentat de fascia de invelis a muschiului dorsal mare ;
d) Planul profund : are 3 straturi :
- primul strat: format din fascia toracolombara si de fasciculele inferioare ale dorsalului
mare si ale dintatului mic posterior+inferior;
- al II lea strat : contine masa musculara comuna a extensorului coloanei. Abia in partea
superioara se pot distinge primele fascicule ale celor 3 coloane musculare : iliocostalul ;
longissimul ; spinalul. Tot aici se includ si muschii interspinosi lombari si
intertransversari lombari.
- al III lea strat : este aponevrotic si este reprezentat de foita mijlocie a aponevrozei
posterioare a muschiului transvers al abdomenului.

91. Canalul inghinal :

Este un canal virtual, lung de 4-5 cm, cu traiect oblic al crui ax formeaz un unghi de 15
cu ligamentul inghinal. Canalul inghinal este un traiect printre aponevrozele muchilor
largi n abdomen, devenind canal prin trecerea fasciculului spermatic la brbat sau a
ligamentului rotund la femeie. n traiectul su canalul inghinal perforeaz planurile
externe i ridic planurile mijlocii, trecnd pe sub ele. Poate fi comparat cu prism
patrulater, cu 4 perei i 2 orficii:
Orificiul inghinal profund este o sprtur n fascia transversalis, fiind mrginit
inferior i medial de plica falciform a ligamentului Hasselbach.
Orificiul inghinal superficial apare ca o sprtur n aponevroza oblicului extern, fiind
mrginit de stlpii lateral, medial i posterior, derivai din aponevroza oblicului extern.
Primii doi stlpi (lateral i medial) sunt homolaterali iar cel postrior este heterolatal,
lund natere din aponevroza oblicului extern din partea opus
Patru perei:
- peretele anterior format de aponevroza oblicului extern
- peretele superior este format lateral de marginile inerioare ale obliculu intern i
transversului, ambii trecnd dinainte napoi peste cordonul spermatic, contribuind prin
unirea lor la formarea tendonului conjunct sau falx inghinalis (poriunea medial a
peretelui superior).
- peretele inferior format de ligamentul inghinal, ntrit n poriunea medie de
ligamentul lui Gimbernat
- peretele posterior format de peritoneu i fascia transversalis ntrit de patru
ligamente

92. Punctele slabe ale peretelui abdominal posterior. Spatiul Greenfield.

Spatiul Jean-Louis-Petit :
Spatiul Greenfield:
Este situate mai jos si pe un plan mai profund decat triunghiul Petit. El nu se vede decat
dupa ridicarea marelui dorsal.
Limite :
- superior : coasta XII si marginea caudala a micului dintat postero-inferior ;
- posterior : marginea anterioara a patratului lombelor ;
- ventral : marginea dorsala a oblicului intern.
Triunghiul Petit :
Baza este de 1-4 cm, iar inaltimea este de 1-3 cm.
Limite :
- inferior : creasta iliaca ;
- posterior: marginea ventrala a marelui dorsal;
- anterior: marginea dorsala a oblicului extern.
- in profunzime: aponevroza dorsala a muschiului oblic intern si transversului.

93. Punctele slabe ale peretelui abdominal inferior :

Bazinul este inchis inferior de diafragma urogenitala formata de muschii ridicatori anali
si ischi-coccigieni. Anterior, ridicatorii anali sunt dublati de muschii si aponevrozele
perineului ventral, iar posterior este intarit de rafeul ano-coccigian, de insertia
ridicatorilor anali pe rect, de muschii fesieri si de sfincterul anal, blocand orice hernie
inapoia rectului.
Punctele slabe laterale se formeaza intre muschii ridicatori anali si ischio-coccigieni, intre
ischio-coccigieni si anus sau intre fibrele ridicatorului anal.
Punctele slabe mediane se gasesc in spatiul delimitat de marginea mediala a ridicatorilor
anali, traversat la barbat de uretra si rect, iar la femeie de vagin, uretra si rect.

94. Spatiul properitoneal :

Este delimitat de peritoneul parietal anterior si de peretele anterior al abdomenului.
Comunica inferior cu spatiul retropubian (prevezical) RETZIUS.
Continut: peritoneul parietal anterior este ridicat de o serie de formatiuni formnd plicile
ombilicale: - mediana : ridicat de uraca (cordon alantoidian fibrozat), de la fundul vezicii
urinare la ombilic
- mediale: peritoneul parietal anterior de aa. ombilicale. De la fetele laterale
ale vezicii la ombilic
- laterale: peritoneul parietal anterior de vasele epigastrice inferioare
- ntre plici se delimiteaza depresiuni peritoneale = fosete:
a) supravezicala: intre mediana si mediala
b) inghinala mediala: intre mediala si laterala
c) inghinala laterala: ntre cele 2 laterale

95. Epigastrul :
Este cadranul mijlociu in care se proiecteaza lobul stang al ficatului, o parte a stomacului,
doudenul si pancreasul.
Localizare : - superior : procesul xifoid ;
- inferior : mezogastrul (zona ombilicala) ;
- la dreapta : hipocondrul drept ;
- la stanga : hipocondrul stang.

96. Hipocondrul drept :

Raspunde lobului drept al ficatului si cailor biliare.
Localizare: - superior: regiunea mamara si axilara;
- medial: epigastru si regiunea sternala;
- inferior: flancul drept

97. Hipocondrul stang :

Corespunde unei portiuni a stomacului, splinei si cozii pancreasului.

Localizare: - superior: regiunea mamara si axilara;
- medial: epigastru si regiunea sternala;
- inferior: flancul stang.

98. Flancul drept :

Corespunde colonului ascendent.
Localizare: - superior: regiunea hipocondrica dreapta;
- inferior: fosa iliaca dreapta;
- medial: regiunea ombilicala.

99. Flancul stang:

Corespunde colonului descendent.
Localizare: - superior: regiunea hipocondrica stanga;
- inferior: fosa iliaca stanga;
- medial: regiunea ombilicala.

100. Hipogastrul:
Aici se proiecteaza ansele ileale, colonul sigmoidian, vezica urinara in plenitudine uterul
gravid incepand cu al II lea trimestru.
Localizare: - superior: regiunea ombilicala;
- inferior: simfiza pubiana;
- laterale: fosele iliace dreapta+stanga.

101. Mezogastrul:
Este cadranul in care se proiecteaza ansele intestinului subtire, colonul trasnvers, omentul
mare, mezenterul, aorta abdominala, VCI.
Localizare: - superior: regiunea epigastrica;
- inferior: regiunea hipogastrica;
- laterale: flancurile drept+stang.

102. Regiunea ombilicala. Inelul ombilical:

103. Fosa iliaca dreapta + regiunea ceco-apendiculara:

Fosa iliaca dreapta raspunde cecului si apendicelui vermicular, ovarul drept, cordonul
spermatic drept.
Localizare: - superior: flancul drept;
- inferior: despartita de trigonul femural prin plica inghinala;
- medial: hipogastrul.
Cecul si apendicele vermiform se gasesc impreuna in regiunea ceco-apendiculara.
Cele doua organe sunt situate de obicei in fosa iniaca dreapta (70-80%) .Uneori pot avea
o pozitie joasa ,pelviana putand cobori la barbat pana in excavatia recto vezicala, sau la
femeie in excavatia rectouterina.Mai rar se pot gasi in pozitie inalta, cand se afla in
regiunea lombara sau chiar subhepatic.
Raporturile cecului:
Fata anterioara-atunci cand organul este plin-raspunde direct peretelui abdominal
anterior- cand este gol ,ultimele anse ileale aluneca inaintea sa.
Fata posterioara-vine in raport cu peritoneul parietal si, prin acesta, cu muschiul iliac;
peste muschi trece nervul cutanat femural lateral , si mai medial, nervul femural. Cecul
insa poate fi fixat pe peretele posterior al fosei iliace drepte prin fascia de coalescenta
rectocolica(toldt) prelungita pana la acest nivel sau poate prezenta un mezocec posterior.
Fata laterala-raspunde muschiului iliac, iar
Fata mediala-ultimelor anse ileale.
Extremitatea inferioara(fundul cecal)- se gaseste in unghiul diedru format de intalnirea
peretelui abdominal anterior cu fasciailiaca.

Extremitatea superioara-se continua cu colonul ascendent.Apendicele vermiform este

legat de cec si de ultima ansa ileala prin mezoapendice;marginea libera a acestuia
contine artera apendiculara.
Raporturile apendicelui:-sunt in general cu cele ale cecului.In pozitie joasa,cele 2
organe descind in pelvis,intrand in raport cu organel pelviene.In acest caz,apendicele
pepauzeaza pe muschiul psoas (psoita), cand flexiunea coapsei devine dureroasa(semnul
lui Blumberg).Varful apendicelui poate veni in contact cu vasele iliace externe si cu
vasele genitale .
Irigatia si inervatia:
Arterele-celor 2 organe provin din ileocolica.Ea emite:artera cecala anterioara care
trece prin plica cecala la fata anterioara a cecului; artera cecala posterioara trece
inapoia locului de varsare a ileonului in cec la fata post. A cecului, si artera
apendiculara care coboara inapoia ileonului ,apoi prin marginea libera a
mezoapendicelui.
Venele-sunt satelite ale arterelor si afluente ale venei ileocolice.
Limfaticele-cecoapendiculare formeaza trei grupuri,care dreneaza limfaa de-a lungul
celor 3 artere: spre nodurile prececale,retrocecale si apendiculare, de unde este
colectata la limfonodurile ilecocolice si apoi mezenterice superioare.
Inervatia este furnizata din plexurile periarteriale, de catre fibrele vegetative provenite
din plexul celiac.

105. Fosa iliaca stanga:

Raspunde primei portiuni a colonului sigmoidian, ultima portiunea a colonului
descendent, ovarul stang, cordonul spermatic stang.
Localizare: - superior: flancul stang;
- inferior: despartita de trigonul femural prin plica inghinala;
- medial: hipogastrul.

106. Regiunea lombara:

Regiune profunda, pereche, situata la nivelul peretelui posterior al abdomenului, de o
parte si alta a coloanei vertebrale lombare;
Limite:
-superior: ligamentul arcuat medial care o separa de regiunea diafragmatica
-inferior: planul conventional care trece prin plica inghinala si marginea anterioara a
coxalului, separand-o de planurile profunde ale regiunii anterioare a coapsei
-medial:f ata laterala a coloanei vertebrale lombare si apoi linia terminala a coxalului care
o delimiteaza de regiunea rahidiana si de pelvis
-lateal: marginea laterala a m. psoas mare, continuata apoi cu creasta iliaca ce o separa de
regiunea costo-iliaca posterioara;
Stratigrafie:
1)Planul muscular:

- cuprinde m iliopsoas si micul psoas;

2)Planul fascial:
- reprezentat de fascia iliaca fuzionata cu fascia transversalis; incepe in portiunea
superioara printr-o ingrosare liniara numita ligamentul arcuat medial (arcada psoasului),
de la L1 la L2. Sub ligamentul arcuat, la nivelul portiunii lombare, fascia e subtire, dar se
ingroasa pe masura ce coboara; adera de ligamentul inghinal in partea laterala, apoi
patrunde in profunzime si se insera pe eminenta iliopubica, formand arcada iliopectinee.
3)Planul retroperitoneal (fascia extraperitoneala):
-lama de tesut celular, relativ subtire in regiunea superioara, dar care se ingroasa in cea
inferioara;
4)Peritoneul parietal:
-in fosa iliaca stanga e inlocuit de fascia de coalescenta retrocolica Toldt care separa
fascia iliaca de fata posterioara a ansei iliace a colonului sigmoid;

107. Spatiul retroperitoneal:

Este cuprins intre peretele posterior abdominal si peritoneul parietal posterior.
Comunica superior cu mediastinul prin orificiile diafragmatice si inferior su spatiul
pelvisubperitoneal.
Organele retroperitoneale primare sunt: rinichii, glandele suprarenale, ureterele, aorta,
VCI, ganglionii limfatici, lantul simpatic latero-vertebral.
Organele retroperitoneale secundare sunt: duodenul (DI, DII, DIII), capul si corpul
pancreasului, colonul ascendent si descendent.

109 + 110: Loja renala dreapta + stanga:

Rinichii, cel drept si cel stang, sunt organe toracoabdominale, retroperitoneale, situate de
o parte si de alta a coloanei vertebrale, corespunzind ultimelor 2 vertebre toracale si
primelor 3 vertebre lombare.
Scheletotopic, rinichii pot fi incadrati intr-un patrulater delimitat astfel:
- superior o linie care trece prin procesul spinos al vertebrei T11;
- inferior o linie dusa prin procesul spinos al vertebrei L3;
- lateral o linie verticala dusa prin extremitatea anterioara a coastei 11 la creasta iliaca;
- medial o linie verticala plasata la 5 cm de linia mediana.
Conformatie exterioara si rapoarte rinichii prezinta 2 fete, 2 margini si 2 extremitati.
a) Fata anteroexterna este convexa in ambele sensuri si are rapoarte anatomice diferite
pentru cei 2 rinichi, rapoarte care se realizeaza prin intermediul peritoneului parietal
posterior:
Rinichiul drept are raport cu colonul ascendent, flexura hepatica a colonului, fata
viscerala a ficatului si portiunea descendenta a duodenului.
Rinichiul stang are raport cu segmentul stang al colonului transvers si al mezoului sau,
cu ansele intestinului subtire, cu arcul vascular al lui Treitz, iar in etajul supramezocolic
cu fata posterioara a stomacului, corpul pancreasului si cu splina.

b) Fata posterointerna este plana sau usor convexa, neacoperita de peritoneu,

incrucisata de coasta a 12-a, motiv pentru care impartim rapoartele anatomice ale acestei
fete in superioare si inferioare:
Rapoartele superioare sunt toracice reprezentate de: fata inferioara a diafragmului, nivel
la care se afla arcul medial si lateral si hiatusul costodiafragmatic; prin intermediul
diafragmului, fata posterointerna a rinichilor are raporturi cu pleura diafragmatica si baza
plamanilor.
Rapoartele inferioare sunt abdominale si lombare, nivele la care se afla grasimea
pararenala a lui Gerota, muschiul patratul lombelor cu teaca sa, nervii toracolombari,
iliohipogastrici, ilioinghinali si genitofemurali.
c) Marginea laterala este convexa, neteda si are rapoarte diferite: la rinichiul drept
superior cu ficatul iar inferior cu colonul ascendent; la rinichiul stang superior cu splina
iar inferior cu colonul descendent.
d) Marginea mediala este concava si prezinta in centrul sau hilul renal, prin care se
patrunde intr-o cavitate sapata in grosimea rinichilor, denumita sinusul renal. In
segmentul suprahilar, marginea mediala are raport cu glanda suprarenala respectiva; in
segmentul hilar cu elementele vasculo-nervoase ale pediculului renal (artera, vena renala,
limfaticele si nervii vegetativi, pelvisul renal); in segmentul subhilar cu portiunea
extrarenala a pelvisului renal si cu portiunea incipienta a ureterului.
Rinichiul drept are raport medial cu vena cava inferioara iar rinichiul stang are raport cu
arcul vascular al lui Treitz si cu aorta abdominala.
e) Extremitatea superioara are raport cu originea muschiului psoas si cu glanda
suprarenala respectiva.
f) Extremitatea inferioara se sprijina pe pernuta adipoasa si pe muschiul psoas.
Vascularizatia + inervatia rinichilor:
Arterele renale: iau nastere din aorta abdominala, la nivelul L1; de obicei, artera renala
este unica, mai lunga la dreapta (3-5 cm), trece posterior de vena cava inferioara si mai
scurta la stanga (2-3 cm). Se pot gasi si 2-3 artere renale care vor aborda rinichiul prin
extremitatile sale superioara si inferioara, artere cunoscute sub numele de artere polare.
Inainte de a patrunde in hilul renal, arterele renale furnizeaza urmatoarele ramuri
colaterale:
- artera suprarenala inferioara;
- ramuri ganglionare pentru nodulii limfatici lombari;
- artera ureterala superioara;
- arterele capsuloadipoase.
Venele renale: colecteaza sangele care provine din 2 retele venoase: renala si perirenala.
Nervii: plexul renal, aortic si hipogastric

111. Cavitatea peritoneala si peritoneul:

Peritoneul : cea mai mare seroas din organismul uman. Este format din :
- peritoneu parietal ce tapeteaz peretele cavitii pelvine

- peritoneu visceral ce nvelete viscerele abdomeno-pelvine

Intre cele 2 foie se delimiteaz cavitatea peritoneal care este o cavitate virtual ce
conine o lam fin de lichid peritoneal (75 ml) ce favorizeaz alunecarea organelor i
micarea lor de destindere.
Cavitatea peritoneal este :
- nchis la brbat
- deschis la femeie comunic cu exteriorul prin ostiile abdominale ale tubelor uterine
Cavitatea peritoneala este divizat incomplet de o serie de prelungiri peritoneale:
a) plici
b) ligamente
c) mezouri
d) omenturi (mic i mare)
e) fascii de coalescen

112. Mezouri si epiplooane peritoneale:

Mezourile = prelungiri peritoneale care ancoreaz un viscer de unul din pereii cavitii
abdomino-pelvine, conferind viscerului respectiv o mare mobilitate.
- jejuno-ileon de peretele posterior al cavitii abdominale de mezenter
- colon transvers: mezocolon transvers
- colon sigmoid: mezosigmoid
- uter: mezometru
- tuba uterin: mezosalpinge
- ovar: mezoovar
Omenturile 2 mare i mic:
Omentul mic este format din 3 ligamente:
1.ligamentul esofago-hepatic: hilul hepatic esofag. Pars densa a omentului mic nu e
recunoscut de nomenclatura internaional
2.ligamentul hepato-gastric (pars flaccida): hilul ficatului curbura mic a stomacului.
Conine ntre foiele sale lipite de mica curbur vasele gastrice drepte, stngi i
anastomozele dintre ele
3.ligamentul hepato-duodenal (pars vasculosa): conine ntre foiele sale pediculul
hepatic. Se ntinde de la hilul hepatic la duodenul superior (bulb duodenal)
- foiele mbrac complet prima parte a duodenului. D1 este singura parte a duodenului
intraperitoneal
Omentul mare: prelungire a peritoneului format din :
- ligamentul gastrocolic: marea curbur a stomacului tenia mezocolic a colonului
transvers. De aici foiele peritoneale ale omentului mare cad sub forma orului epiploic
peste ansele jejuno- ileale acoperindu-le uneori complet alteori parial. Intre foiele
ligamentului gastrocolic circul n apropierea marii curburi vasele gastroepiploice drepte,
stngi, i anastomozele dintre ele. In grosimea orului epiploic se afl vasele.

113. Bursa omentala :

1. Generaliti.
Bursa omental este o prelungire a cavitii peritoneale posterior de stomac.

Comunicarea bursei omentale cu cavitatea peritoneal se face prin orificiul epiploic

(hiatusul Winslow).
2. mprire.
Bursa omental este mprit n dou zone: vestibulul bursei omentale i bursa omental
propriu-zis.
a. Vestibulul bursei omentale se afl localizat posterior de omentul mic; el comunic cu
cavitatea peritoneal prin orificiul epiploic (hiatusul Winslow); la stnga comunic cu
bursa omental propriu-zis prin orificiul bursei omentale.
Pereii vestibulului sunt: - anterior: omentul mare;
- posterior: peritoneul parietal posterior;
- superior: lobul caudat al ficatului;
b. Bursa omental propriu-zis este limitat anterior de peritoneul de pe faa posterioar a
stomacului i posterior de peritoneul parietal posterior; inferior, bursa este nchis de
mezocolonul transvers. Recesurile bursei omentale sunt: recesul splenic, recesul omental
superior i recesul omental inferior.
3. Orificiul epiploic (hiatusul Winslow).
Delimitare: - anterior: vena port;
- posterior: vena cav inferioar;
- superior: lobul caudat;
- inferior: duodenul 1;
4. Orificiul bursei omentale este situat ntre curbura mic a stomacului, plica gastropancreatic superioar (ridicat de artera gastric stng) i plica gastro-pancreatic
inferioar (ridicat de artera hepatic comun).

114. Loja gastrica (stomacul): proiectie + raporturi:

Spre dreapta,loja comunica cu loja hepatica; la exterior se proiecteaza intre urmat planuri:
-in sus:planul orizontal care trece prin sp 5 i.c.
-in jos:un plan orizontal dus prin ombilic
-la dreapta: planul medio-sagital
-la stanga: plan tangent la peretele stang al toracelui
FATA ANTERIOARA:
1) Portiunea toracica: corespunde coastelor V-IX din stanga si sp i.c. respective
- in portiunea mediala e acoperita de fata viscerala a lobului stang al ficatului
2) Portiunea abdominala:-impartita in 2 zone:
-mediala/sup: acoperita de ficat
-laterala/inferioara : care vine in rap direct cu peretele abdominal= triunghiul lui Labbe;

FATA POSTERIOARA:
-formeaza peretele anterior al bursei omentale; prin ea, stomacul are raporturi cu organele
retroperitoneale: corpul pancreasului, polul superior al rinichiului stang, glanda
suprarenala stanga, splina, mezocolon transvers

Fundul stomacului: mulat pe concav diafragm,vine in raport cu:

-inima,pleura diafragmatica si baza plamanului stang
-portiunea lipsita de peritoneu vine in raport direct cu stalpul stang al diafragmei

115. Loja splenica:

Limite:
-lateral,inapoi si superior: de diafragma
-in jos: mezocolon transvers si ligammentul frenico-colic
-anterior: comunica cu cavitatea peritoneala
-medial: comunica cu loja gastrica
Proiectie:
- in intregime pe peretele toracic
- aria de proiectie este ovala,cu axul lung de 6-8 cm ,oblic,corespunzator coastei X;
inaltimea ariei ajunge superior la coasta IX,iar inferior la coasta XI
Vascularizatie:
Artere: splenica:in gros lig spelnico-renal;inainte de a ajounge in hil,se imparte in 5-6
ram ce patrund in organ
Venele: ies din hil si se unesc pt a alcatui vena splenica
Limfaticele: tributare nodurilor splenice din hilul organului, de unde limfa este condusa la
nodurile celiace
Inervatia: plexul celiac

116. Complexul duodeno-pancreatic:

Duodenul:
Proiectia:
-in sus: planul oriz ce trece prin extremit ant ale coastelor VIII
-in jos: planul oriz care trece prin ombilic
-la stanga: planul sagital dus la 2 latimi de deget in stanga liniei mediene
-la dreapta: planul sagital ce trece la 3-4 latimi de deget in dreapta liniei mediene
Raporturi:
1) Portiunea superioara:
-fata anterioara:f icat si colul veziculei biliare
-inapoi: prima portiune a duodenului e incrucisat de ductul coledoc, v. porta si a. gastrodudenala
-fata superioara: pe ea se insera omentul mic l
-in jos: capul pancreasului
2) Portiunea descendenta:
-fata posterioara: rinichi drept, pedicul renal drept, VCI

-fata anteriara: incrucisat de mezocolonul transvers; deasupra lui vine in raport cu ficatul
si vezicula biliara
-fata stanga: capul pancreasului si ductele excretoare ale ficatului si pancreasului
-fata dreapta: ficat si colon ascendent
3) Portiunea orizontala :
-anterior: insertia mezenterului si v. mezenterice superioare
-sus: capul pancreasului
-jos: intestinul mezenterial
4) Portiunea ascendenta:
-anterior: fata posterioara a stomacului
Pancreasul:
Organ secundar retroperitoneal, alungit transversal, este asemanat cu un ciocan sau un
carlig; alcatuit din: cap,col,corp,coada
1) Capul pancreasului:
- intre concavitatea potcoavei duodenale de care adera strans prin tracturi conjunctive
- trimite in jos si spre stanga o prelungire = procesul uncinat
Fata anterioara:
- se intersecteaza cu insertia mezocolonului transvers; deasupra lui vine in raport,prin
vestibulul bursei omentale, cu portiunea pilorica a stomacului; dedesubtul mezocolonului
e acoperit de colonul transvers si anse jejunale
- peste procesul uncinat trec vasele mezenterice superioare
Posterior, capul pancreasului vine in raport cu VCI si pediculul renal drept; cel mai
import raport e cel cu portiunea retropancreatica a ductului coledoc.
2) Colul pancreasului este delimitat intre 2 incizuri:
-superioara: continua prima portiune a duodenului si cotul a. hepatice din care pleaca a.
gastro-duodenala
-inferioara:prin ea trec vase mezenterice superioare
Pe fata posterioara are loc confluenta trunchiului mezenterico-splenic cu v. mezenterica
superioara pt a forma v. porta
3) Corpul pancreasului:
-anterior: prin peritoneul bursei omentala, vine in raport cu fata posterioara a stomacului
-posterior: de la dreapta la stanga,cu: aorta si originea a. mezenterice superioare, v. renala
stanga si rinichi stang, v. si a. splenica, limfonodurile pancreatice superioare
-inferior: prin peritoneul parietal al marii cavitati, vine in rap cu flexura duodenojejunala
si anse jejunale superioare
-marginea anterioara: de-a lungul ei trece insertia mezocolonului transvers
-marginea superioara: deasupra ei se gasesc trunchiul celiac si originile celor 3 ramuri ale
lui
4)Coada pancreasului:
-se indreapta spre hilul splinei

117. Loja hepatica:

Delimitarea lojei:
Superior - planul care trece prin al cincilea spatiu intercostal drept
Inferior planul orizontal dus prin vertebra T12
Lateral planul sagital tangent la peretele toracic
Medial planul sagital ce trece la 5-6 cm la stanga liniei mediane.
Fata diafragmatica este impartita de ligamentul falciform in cei doi lobi inegali, drept si
stang. Fetei diafragmatice i se descriu patru portiuni:
- Portiunea superioara vine in raport prin intermediul diafragmei, cu pleura si baza
plamanului drept, cu inima si pericardul, iar la extremitatea stanga, cu pleura si baza
plamanului stang.
- Portiunea dreapta, corespunde coastelor VII XI. Aceasta vine in raport cu baza
plamanului, recesul costodiafragmatic, diafragma (cub coasta a X a)
- Portiunea posterioara este in raport cu glanda suprarenala dreapta, vena cava inferioara,
lobul caudat, recesul omental superior al bursei omentale.
- Portiunea anterioara vine in raport cu peretele abdominal anterior, coastele, peretele
toracic
Fata viscerala a ficatului prezinta trei santuri, dispuse in forma literei H, care impart
aceasta fata in 4 lobi (drept, stang, patrat si caudat). Cele doua santuri sagitale
delimiteaza trei zone:
- Zona marginala dreapta vine in raport cu flexura colica drepta, rinichiul drept, flexura
duodenala superioara, glanda suprarenala. Santul sagital drept este mai larg in partea
anterioara, reprezentand fosa veziculei biliare.Segmentul posterior al santului contine
vena cava inferioara. Cele doua segmente ale santului sunt separate de procesul caudat,
care formeaza peretele superior al orificiului omental.
- Zona mijlocie este impartita prin santul transvers in lobii patrat (anterior) si caudat
(posterior). Santul transvers reprezinta hilul ficatului prin care trec elementele pediculului
hepatic (vena porta si cele 2 ramuri de bifurcatie ale sale, artera hepatica cu ramurile sale,
ductele hepatice drept, stang si comun). Lobul partat vine in raport cu portiunea pilorica a
stomacului, prima portiune a duodenului, colonul transvers. Lobul caudat vine in raport
cu trunchiul celiac, plexul celiac, marginea superioara a pancreasului, mica curbura a
stomacului si esofagul. Segmentul anterior al santului sagital contine ligamentul rotund,
iar portiunea posterioara contine ligamentul venos.
- Zona marginala stanga vine in raport cu fata anterioara a stomacului si esofagul.
Marginea inferioara prezinta ligamentul rotund si incizura cistica, la nivelul careia se
gaseste fundul vezicii biliare.

118. Colecistul:
Vezicula biliar sau colecistul este situat pe faa visceral a ficatului,la nivelul
segmentului anterior al anului sagital drept, fiind parial acoperit de peritoneu. Are

form de par, cu axa lung oblic ascendent spre stnga. Prile componente sunt:
fundul, corpul i colul. Fundul depete marginea inferioar a ficatului, plasndu-se n
apropierea peretelui abdominal anterior, pe care se proiecteaz n punctul n care
marginea lateral a muchiului dreptabdominal ntretaie coasta X din dreapta (punct
cistic). Corpul se ngusteaz treptat spre col, avnd un ultim segment numit infundibul.
Colul se unete cu ductul cistic pentru a forma ductul biliar i are raporturi cu flexura
duodenal superioar. Membrana mucoas care cptuete colecistul este dispus sub
forma unor pliuri, iar la nivelul colului formeaz valvule spiralate.
Irigaia arterial a colecistului este asigurat de artera cistic, ramur din artera hepatic
proprie; drenajul venos se face spre vena port.
Limfaticele sunt colectate de nodulii limfatici hepatici, de unde ajung n nodulii celiaci.
Inervaia este mixt, asigurat de plexul celiac i trunchiul vagal stng.

119. Calea biliara principala :

Este formata din ductul hepatic comun, continuat de ductul coledoc.
Ductul hepatic comun rezulta din unirea, la nivelul hilului hepatic, a celor 2 ducte
hepatice, stang si drept; descinde apoi oblic spre stanga si inapoi, pana la unirea cu ductul
cistic. Pe toata lungimea sa este cuprins in marginea dreapta a omentului mic. La origine,
incruciseaza fata anterioara a ramurilor drepte a arterei hepatice si a venei porte; coboara
apoi in pediculul hepatic, fiind asezat in dreapta arterei hepatice proprii si inaintea venei
porte; pe flancul sau drept i se alatura ductul cistic. Cele 2 ducte merg alaturate si apoi
conflueaza inapoia primei portiuni a duodenului.
Ductul coledoc continua traiectul ductului hepatic pana pe peretele posterior al portiunii
descendente a duodenului, in care se deschide. I se descriu 3 portiuni:
Portiunea retroduodenala: vine in raport cu segmentul superior al duodenului, de care
este separat prin artera gastroduodenala; inapoi raspunde orificiului omental, iar mai jos,
prin intermediul fasciei de coalescenta retroduodenopancreatica (Treitz), venei cave
inferioare.
Portiunea retropancreatica: coboara inapoia capului pancreasului; inapoi, prin fascia de
coalescenta, este in raport cu cava inferioara si cu vena renala dreapta; este incrucisat
posterior sau anterior de arcada arteriala duodenopancreatica posterioara. Aceasta
portiune a coledocului este cuprinsa intr-o regiune patrulatera (patrulaterul Quenu)
delimitate de primele 3 portiuni ale duodenului, impreuna cu vena porta.
Portiunea intraparietala: strabate peretele medial al portiunii descendente a duodenului
si se deschide in acesta, in ampula hepatopancreatica (VATER), impreuna cu ductul
pancreatic mare.

121. Mezenterul :
Fixeaza jejun-ileonul de peretele abdominal posterior. Marginea sa posterioara (radacina
mezenterului) oblica in jos si spre dreapta, porneste de la flexura duodenojejunala
intersecteaza portiunea orizontala a duodenului, aorta abdominala, vena cava

inferioara,ureterul drept, muschiul iliopsoas drept, pentru a se termina la unghiul

iliocecal.
Marginea anterioara,intestinala, urmeaza traiectul si inflexiunile anselor jejunale .
Fetele dreapta si stanga delimiteaza impreuna cu segmentele ascendent si descendent al
colonului,spatiile sau firidele mezentericocolice respective.
Inaltimea maxima a mezenterului (distanta dintre radacina si marginea intestinala), situata
aproximativ la intersectarea cu coloana vertebrala, este de 20-25 cm, scazand treptat spre
extremitatile liniei de insertie. Intre cele doua foite mezenteriale se gasesc vasele
mezenterice superioare cu ramurile lor jejunileale,numeroase vase si noduri limfatice
mezenterice, ramuri nervoase si tesut adipos.

122. Cadrul colic (colonul):

Este segmentul cel mai lung al intestinului gros, intins intre cec si rect, sub forma
cadrului colic, si inchis inferior, de la valvula ileocecala la nivelul vertebrei a treia
sacrate.
Colonul ascendent se prezinta cu o lungime de aproximativ 15 cm, masurata de la planul
transversal ce strabate valva ileocecala pana sub fata viscerala a ficatului. Anterior,
medial si lateral, colonul ascendent este invelit de peritoneu prin intermediul caruia vine
in raport cu ansele intestinului subtire, care pot fi partial acoperite de omentul mare. In
cazul in care este destins de continutul sau, segmentul colic ascendent vine in raport
direct peretele abdominal anterior. Posterior, prin intermediul fasciei de coalescenta
retrocolice Toldt, vine in raport cu muschiul iliac, patratul lombar si fata anterioara a
rinichiului drept.
Flexura colica dreapta sau unghiul hepatic se proiecteaza la nivelul extremitatii
anterioare a coastelor 10 si 11 drepte, ascunzandu-se in planurile regiunii hipocondrice
drepte.
Anterior vine in raport cu fata viscerala a ficatului, unde lasa impresiunea colica, si
fundul vezicii biliare. Posterior raspunde duodenului descendent si rinichiului drept.
Colonul transvers descrie un traiect usor ascendent, de la dreapta spre stanga, intinzanduse de la extremitatea anterioara a coastei a 10-a drepte catre extremitatea anterioara a
coastei a 8-a stangi, corespunzand treptat hipocondrului drept, regiunii epigastrice si
hipocondrului stang.
Fata anterioara a colonului transvers constituie insertia omentului mare si vine in raport
cu peretele abdominal anterior. Pe fata posterioara se insera mezocolonul transvers, care
alaturi de segmentul colic transvers izoleaza inferior si superior, etajele supramezocolic si
respectiv, submezocolic ale cavitatii peritoneale. La acest nivel, segmentul fix se aplica
pe rinichiul drept si intretaie duodenul descendent, iar segmentul mobil este ancorat la
peretele abdominal posterior prin intermediul mezoului sau bine definit si raspunde la
capul si corpul pancreasului. Superior, segmentul fix vine in contact cu fata viscerala a
ficatului, iar cel mobil se conformeaza dupa marea curbura gastrica, de care se leaga prin

ligamentul gastrocolic. Inferior, colonul transvers prezinta raport cu flexura

duodenojejunala si cu ansele jejunale proximale.
Flexura colica stanga sau unghiul splenic se proiecteaza la nivelul extremitatii anterioare
a coastelor 8 si 9 stangi, pe peretele antero-lateral al bazei hemitoracelui stang. Spre
deosebire de cea dreapta, flexura stanga se situeaza intr-un plan mai profund, raspunzand
hipocondrului stang, iar apertura sa este mai redusa. Cu toate ca segmentul stang al
colonului transvers se caracterizeaza printr-o mobilitate superioara in raport cu segmentul
drept, situatia flexurii stangi este mult mai constanta decat in cazul celei drepte.
Posterior vine in raport cu rinichiul si glanda suprarenala stanga, iar supero-lateral cu
fata colica a splinei.
Colonul descendent masoara aproximativ 20 cm si prezinta in general raporturi si
caractere similare cu cele ale colonului ascendent, exceptie facand diametrul mai redus,
gradul de mobilitate, de asemenea, mai redus, si planul mai profund in care acesta este
situat.
Anterior, medial si lateral, colonul descendent este acoperit de peritoneu, prin intermediul
caruia fetele respective vin in contact cu ansele jejunale superioare. Posterior vine in
raport cu peretele abdominal posterior, patratul lombar si marginea laterala a rinichiului
stang, la acest nivel fiind incrucisat de formatiuni neurovasculare subcostale, nervii
iliohipogastric si ilioinghinal.
Colonul sigmoidian este ultimul segment al cadrului colic, continua colonul decendent de
la nivelul crestei iliace si strabate fosa iliaca stanga, descinzand printr-un traiect sinuos in
pelvis pana la un nivel corespunzator cu vertebra a 3-a sacrata, unde incepe rectul.
Anterior, segmentul sigmoidian vine in raport cu peretele abdominal inferior, iar cand nu
este destins de continutul sau cu ansele intestinului subtire. Posterior prezinta raport cu
muschiul iliopsoas cu fascia iliaca si fascia de coalescenta retrocilica Toldt, vasele
testiculare sau ovariene si nervul genitofemural.
Anterior si inferior vine in raport cu vezica urinara, iar la femeie cu uterul si anexele sale,
descinzand deseori pana la fundul de sac Douglas. Posterior prezinta raport cu ampula
rectala, iar superior cu ansele intestinale.
Vascularizaia i inervaia colonului:
Cecul,apendicele,colonul ascendent i 2/3 drepte ale colonului transvers sunt
vascularizate din artera mezenteric superioar. 1/3 stng acolonului transvers, colonul
descendent, colonul sigmoidian i poriunea superioar a recului primesc vase din
artera mezenteric inferioar. Venele sunt paralele arterelor fiind drenate de venele
mezenterice,superioar i inferioar, de unde sngele venos ajunge n vena port. Limfa
este adunat de nodulii mezenterici superiori i inferiori. Inervaia simpatic este
asigurat de plexurile mezenterice, iar cea parasimpatic de nervii vagi i nervii slanhnici
pelvini pentru colonul stng.

123. Pensa aorto-mezenterica :

Este formata din 2 brate arteriale: - anterior: artera mezenterica superioara;
- posterior: aorta abdominala.

Pensa contine, dinspre superior spre inferior: vena renala stanga, procesul uncinat al
pancreasului si duodenul III.
Prin pensa trece vena renala stanga pentru a se varsa in vena cava inferioara.

124. Aorta abdominala:

Aorta abdominala are o lungime de 15-18 cm.
Limite :
- superior : hiatusul aortic al diafragmei
- inferior : anterior de L5 la circa 6 cm superior de promontoriu
Aceasta are un traiect : proximal pe flancul stng al coloanei vertebrale, in traiectul sau
descendent descrie o curba astfel incat in portiunea terminala este anterior de L5.
I se descrie o curba concava posterior asemenea coloanei vertebrale; este solidarizata de
coloana vertebrala si de arcadele fibroase de originile muschiului psoas mare prin
retinaculele fibroase si lamele conjunctive perivasculare.
Din punct de vedere topografic se imparte :
- diafragmatica
- abdominala
- termino-aortica.
Ramuri colaterale: arterele lombare ; grupul lateral (artere testiculare, renale etc. ) ;
grupul anterior :
- trunchi celiac
- artera mezenterica superioara
- artera mezenterica inferioara
Ramuri terminale: arterele iliace commune; artera sacrala medie.

128. Trunchiul celiac:

Este prima ramur visceral a aortei abdominale. Se desprinde de pe faa anterioar
a aortei, imediat inferior de hiatusul m. diafragm la nivelul discului T12-L1.
Are un traiect scurt, descendent oblic i spre dreapta, de aprox.1-2 cm, fiind
situat retroperitoneal (ca i aorta), de o parte i de alta se afl cei doi ggl.simpaticoceliaci. In apropierea marginii superioare a pancreasului se trifurc n trepied Haller:
-a. gastric stng
-a. hepatic comun
-a. splenic

Raporturi:
- anterior: - peritoneul parietal P
- vestibulul BO
- lateral dreapta: - ggl. semilunar drept

- pilier diafragmatic drept

- lobul caudat al ficatului
- lateral stanga: - ggl. semilunar stng
- pilierul diafragmatic stng
- poriunea vertical a micii curburi
Ramuri vasculare:
Artera gastric stng
- cea mai subire ramur;
-traiect ascendent retroperitoneal;
-cros concav inferior la nivelul jonciunii gastro-esofagiene
- la nivelul poriunii neacoperite de peritoneu intr ntre foiele omentului mic
-poriunea sa terminal coboar pe mica curbur.
Artera splenic
- ramura de trifurcaie stng
-merge retroperitoneal, sinos de-a lungul marginii superioare a corpului pancreasului
-coboar pe faa posterioara a pancreasului ajungnd superior de v. splenic
-la nivelul cozii pancreasului trece artera i e cuprins ntre foiele lig. reno-splenic
-n funcie de raporturile cu pancreasul prezint poriuni:
a) suprapancreatic de la origine la marginea superioar a corpului pa.
b) retropancreatic pe marginea superioar a pa.
c) prepancreatic anterior de coada pa.
d) ligamentar cnd coada pa. e scurt i nu ajunge n hilul splineiA.
Artera hepatic comun
- ramura de trifurcaie dreapt
-traiect retroperitoneal, orizontal i la dreapta, paralel cu marginea superioar a pa. i D1
-ridic plica gastro-pancreatic dreapt
-trece anterior de pilierul diafragmatic drept,VCI i pe flancul drept al v. porte formeaz o
cros, devenind ascendent
-la marginea superioar a D1, dup un traiect de aprox. 3 cm. - limita dintre poriunea
peritoneal i cea extraperitoneal - se desprinde a. gastro-duodenal (coboar post. de D
1 ), iar a. hepatic ischimb direcia devenind ascendent (crosa a. hepatice)
devine a. hepatic proprie cuprins ntre foiele lig. hepato-duodenal, n pediculul
hepatic: la stnga de canalul coledoc i anterior de v. port

129. Plexul celiac:

130. Plexul aortico-renal:

131. Plexurile mezenterice:

134. Pelvisul delimitare topografica

Pelvisul sau bazinul reprezinta segmental inferior al trunchiului ce cuprinde cavitatea

pelviana. Aici sunt situate: ultima portiune a tubului digestive, o parte a aparatului renal,
cea mai mare parte a aparatului genital si multe elemente vasculo-nervoase importante.
Singurele care pot fi descrise sunt limitele regiunilor parietale (pubiana, sacrococcigiana
si perineala). In profunzime, limita superioara a pelvisului, care il separa de abdomen,
este conventionala si este reprezentata de planul stramtorii superioare, astfel incat
cavitatea abdominala comunica larg cu cea pelviana.
Din punct de vedere topografic, pelvisul contine: pevisul osos, regiunile parietale,
cavitatea pelviana si perineul.

135. Fasciile pelvisului:

Sunt reprezentate de: fascia pelviana parietala si viscerala. Fascia parietala captuseste
suprafata interioara a mucului bazin si rezulta din fuzionarea fasciilor mm parietali
(obturatori interni, piriformi) si a mm planseului pelvin (coccigieni, ridicatori anali).
Fascia viscerala imbraca portiunile subperitoaneale ale organelor perviene sub forma
unor teci proprii : fascia prostato-peritoneala, fascia ombilicoprevezicala, fascia rectala.

136. Compartimentele pelvisului. Bandeletele sacro-recto-genitopubiene:

Peritoneul cavitatii pelviene difera la barbat si la femeie.
La barbat: peritoneul trece de pe fata anterioara a rectului pe fata posterioara a vezicii
urinare formand excavatia recto-vezicala Douglas.
La femeie: se interpun organele genitale. Ligamentele largi si uterul impart cavitatea
pelviana intr-una pre-uterina si retro-uterina. Cavitatea retro-uterina este despartita de un
plan, in 2 etaje: sub acest plan este excavatia recto-uterina Douglas si deasupra este
cavitatea retro-uterina propriu-zisa.
Bandeletele sacro-recto-genito-pubiene se condenseaza in jurul arterelor iliace interne si
se mai numesc tecile hipogastricelor. Bandeletele pleaca de pe sacru, medial de gaurile
sacrate, merg inainte pe laturile viscerelor pelviene si se termina pe oasele pubiene. In
jos, se fixeaza pe planseul pelvian de-a lungul arcului tendinos al fasciei pelvisului.
Spatiile secundare delimitate de lamele fibro-vasculare sunt: spatiile latero-rectale, spatiul
retro-rectal, spatiu prevezical, spatiul retro-vezical, spatiul retro-pubian Retzius.

137. Spatiul pelvisubperitoneal:

Este cuprins intre planseul pelvian si peritoneul parietal al pelvisului. Aici se gasesc
urmatoarele: organe genitale (prostata, vezicule seminale, ducte deferente, uter, vagin),
vezica urinara, ampula rectala, vase (artera sacrata medie, ramura terminala a aortei,
artera iliaca interna cu ramurile sale) si nervi (lantul simpatic si plexurile hipogastrice).
Aceste spatiu este umplut cu tesut conjuctivo-adipos abundent denumit fascia pelviana,
ce este diferentiat in 3 componente:
- fascia pelviana parietala care este o lama fibroasa ce captuseste cavitatea micului bazin ;

- fascia pelviana viscerala care imbraca portiunile pelvisubperitoneale ale organelor

pelviene ;
- restul tesutului ori se condenseaza de-a lungul vaselor si nervilor formand lame fibrovasculare ori ocupa spatiile ca un tesut conjuctiv lax de umplutura.

140. Vezica urinara:

Este un sac musculo-membranos, situat posterior simfizei pubiene,care la brbat se
gsete n poriunea antero-superioar a lojei vezico-genitale, iar la femeie cuprinde
ntreaga loj omonim. Pereii lojei sunt:
- Anterior faa posterioar a simfizei pubiene i pubele;
- Posterior septul recto-vezical i fascia prostato-peritoneal, la brbat i septul vezicovaginal i ligamentele largi ale uterului, la femeie;
- Lateral muchii obturator intern i ridictor anal;
- Superior peritoneul pelvian;
- Inferior diafragma urogenital.
Peritoneul acoper feele posterioar i laterale ale vezicii, astfel nctea are raporturi
peritoneale i extraperitoneale.
Raporturile peritoneale sunt ntre partea superioar a vezicii i peritoneul pelvian. Acesta
trece de pe peretele abdominal anterior pe vezica urinar, formnd fundul de sac
prevezical/retropubian, nvelete faa posterioar i trece posterior pe rect, la brbat i pe
faa anterioar a uterului, pn la istm, la femeie. Se formeaz fundurile de sac
retrovezicale Douglas, recto-vezical, respectiv utero-vezical. Feele laterale ale vezicii
sunt acoperite numai pn la mijloc de peritoneu, care reflectndu-se pe pereii laterali ai
bazinului d natere fundurilor de sac laterovezicale. Prin intermediul excavaiilor,
vezica urinar contracteaz raporturi cu ansele intestinului subire, cecul i apendicele,
colonul sigmoidian, ampula rectal,la brbat i faa posterioar a corpului i istmului
uterin, la femeie.
Raporturile extraperitoneale se realizeaz n spaiul pelvisubperitoneal:
- Anterior prin intermediul fasciei ombilico-prevezicale cu faa posterioar a simfizei
pubiene i pubele. Dac vezica este plin, poate depi marginea superioar a simfizei,
venind n contact cu peretele antero-inferior al abdomenului.
- Posterior la brbat, rectul pelvian, iar la femeie poriunea supravaginal a
colului uterin i peretele anterior al vaginului;
- Lateral ductul deferent, la brbat;
- Inferior la brbat, prostata, ampula ductului deferent, veziculele seminale, ureterele.
Vascularizaia i inervaia
Vezica urinar primete artere superioare din artera ombilical i artere inferioare din
artera iliac intern. Acestora li se adaug ramuri mai mici din artera obturatorie, fesier
inferioar i din arterele uterin ivaginal, la femeie. Venele formeaz plexuri importante
pe faa anterioar i posterioar,care se dreneaz n venele iliace interne. Inervaia este
asigurat de un plex vegetativ, simpatico-parasimpatic, cu origine n plexurile
hipogastrice i nervii splanhnici pelvieni.

141. Rectul pelvin:

Rectul este ultima portiune a intestinului gros care se intinde de la S3 pana la orificiul
anal. Cuprinde ampula rectala si canalul anal.
Ampula rectala cuprinde un segment intraperitoneal si unul pelvisubperitoneal.
Segmentul intraperitoneal este acoperit de peritoneu pe fetele laterale si anterioara.
Peritoneul de pe fata anterioara se reflecta la barbat pe vezica urinara si formeaza
excavatia recto-vezicala, iar la femeie pe peretele posterior al vaginului si pe uter
formand excavatia recto-uterina.
Raporturi anterioare cu: ansele ileale si colonel sigmoid.
Raporturi laterale: peritoneul formeaza fosele pararectale.
Segmentul pelvisubperitoneal :
Raporturi anterioare :
- la barbat, prin septul recto-vezico-prostatic, raspunde : prostatei, veziculelor seminale,
vezicii urinare.
- la femeie, prin septul recto-vaginal, raspunde vaginului.
Raporturi laterale : cu plexul hipogastric inferior si lama sacro-recto-genito-pubiana.
Raporturi posterioare : spatiul retro-rectal ce cuprinde : vasele sacrate mediane si laterale,
glomul coccigian, limfonodurile sacrate si lanturile simpatice sacrate.
Irigatia rectului : arterele sunt reprezentate de cele rectale superioare (ram din
mezenterica inferioara), mijlocii (ram din iliacele interne) si inferioare (ram din
rusinoasele interne). Venele urmeaza traiectul arterelor.

142. Loja prostatica:

Este situata in spatiul pelvisubperitoneal. Loja este delimitata astfel:
- anterior: oasele pubiene;
- posterior: septul recto-vezico-prostatic;
- lateral: mm ridicatori anali;
- inferior: diafragma uro-genitala;
- superior: fundul vezicii urinare si ligamentele pubo-prostatice.
Raporturile lojei sunt:
- anterior: simfiza pubiana si sfincterul uretrei;
- posterior: este acoperita partial de inelul sfincterului uretrei; prin septul recto-vezicoprostatic raspunde ampulei rectale;
Baza prostatei are 2 versanti: cel anterior raspunde si adera de colul vezicii urinare, iar cel
posterior vine in raport cu veziculele seminale si ampulele deferentiale.
Varful prostatei se sprijina pe diafragma urogenitala.
Irigatia arteriala provine din arterele vezicale inferioare si din rectalele mijlocii. Vene se
varsa in rusinoasa interna. Fibrele nervoase sunt din plexul hipogastric inferior.

143. Loja ovariana la nulipare si multipare:

Ovarele sunt organe pereche care impreuna cu tubele uterine si cu ligamentele largi
reprezinta anexele uterului.
Fosa ovariana (Krause) descrisa la nulipare este delimitata astfel :
- posterior : vasele iliace interne si ureter ;
- anterior : ligamentul larg ;
- in sus : vasele iliace externe ;
- in jos : artera uterina + ombilicala.
In aria fosei, extraperitoneal, trece manunchiul vasculo-nervos obturator.
Fosa ovarian (Claudius) descrisa la multipare este delimitata astfel:
- anterior : ureter+artera uterina ;
- posterior : marginea sacrului .
Aria sa este strabatuta de manunchiul vasculo-nervos gluteal inferior

144. Spatiul Retzius:

Spatiul retropubian se intinde in sus pana la ombilic si este cuprins intre fascia
ombilicoprevezicala, inapoi, iar inainte, peretele abdomino-pelvin in partea superioara si,
mai jos, oasele pubiene si insertia ridicatorilor anali; lateral, spatial este slab inchis
deoarece fascia ombilicoprevezicala adera lax de peretele abdominal; in partea inferioara,
spatial este inchis de planseul pelvian. In bazin, el contine bogate plexuri venoase,
linfonoduri prevezicale si ligamentele pubovezicale si puboprostatice.

145. Artera hipogastica

Se desprinde din artera iliac comun la nivelul articulaiei sacroiliace la 5 cm lateral de
linia medio-sagital a corpului. De la nivelul originii are un traiect descendent vertical i
ptrunde n spaiul pelvis subperitoneal.Traiectul su descrie o curb cu concavitatea
orientat n sens antero-superior. Lungimea total este de aproximativ 6-7 cm, iar de
aproximativ 8-10 mm.
Topografic, traiectul arterei hipogastrice poate fi mprit n 2 segmente:
1.Poriunea(segmentul) superioara este situata deasupra aperturii superioare a pelvisului,
numita i segment de ligaturare, deoarece la acest nivel artera hipogastric nu emite nici o
ramur colateral.
2.Segmentul inferior dispus inferior de apertura superioar a pelvisului, numit i
segmentul de distribuie, deoarece la acest nivel, artera hipogastric emite ramurile sale
colaterale i cele terminale.
Dup un traiect intrapelvin de aproximativ 4 cm, ajuns la nivelul marii
scobituriischiadice, artera hipogastric se mparte n 2 ramuri terminale:
1. Trunchiul anterior ischiopudental;
2. Trunchiul posterior gluteal.

Trunchiul anterior are un traiect descendent, vertical, urmrind traiectul marginii

anterioare a marii incizuri ischiadice. Din trunchiul anterior se desprind urmtoarele
ramuri:
artera obturatoare
artera ischiadic (gluteal inferioar)
artera ombilical
artera vezical inferioar
artera uterin
artera rectal mijlocie
artera pudendal intern
Trunchiul posterior are un traiect oblic infero-posterior, prsind pelvisul prin spaiul
suprapiriform al marii incizuri ischiadice.D urmtoarele ramuri:
artera ilio-lombar
arterele sacrale laterale
artera gluteal superioar

146. Grupele ganglionare pelviene:

Se deosebesc ganglioni limfatici parietali si viscerali.
Primul grup de ganglioni limfatici parietali se plaseaza de-a lungul arterelor iliace
comuna+externa si colecteaza limfa de la : membrele inferioare, regiunea fesiera,
jumatatea inferioara a peretelui abdominal, straturile superficiale ale perineului, organele
genitale.
Al II-lea grup insoteste artera iliaca interna si primeste limfa de la majoritatea organelor
pelviene.
Al III-lea grup este plasat pe suprafata anterioara a sacrului langa orificiile anterioare.
Nodulii limfatici sacrali primesc limfa de la peretele posterior al micului bazin si de la
rect.
Ganglionii limfatici viscerali sunt situati in jurul organelor pelviene si se numesc :
paravezicali, parametrali, paravaginali si pararectali. Scurgerea dine i se efectueaza in
ganglionii de pe langa artera iliaca interna. Vasele limfatice eferente ganglionilor limfatici
pelvieni regionali se indreapta spre ganglionii limfatici situati langa VCI, AO, AMI.

147. Plexul hipogastric:

Se formeaza prin anastomozarea splanhnicilor drept+stang si a unor ramuri din plexul
aortic dedesuptul bifurcatiei marilor vase, la nivelul L5.
Dupa un scurt traiect, plexul se imparte in 2 componente : nervii hipograstrici drept +
stang.
Ei diverg, se indreapta in jos, lateral si ajung pe fetele laterale ale ampulei rectale.
Aici se ramifica inr-un numar de fibre care impreuna cu ramuri din lantul paravertebrat
sacrat si parasimpatic sacrat constituie o retea de fibre nervoase amestecate cu mase
ganglionare ce formeaza plexurile hipogastrice inferioare.

Plexul se prezinta sub forma unei lame aplicata pe fata laterala a viscerelor pelviene
mediane in baza lamelor sacro-recto-genito-pubiene.
Eferentele sunt constituite prin plexurile periarteriale situate de-a lungul arterelor iliace
interne, pelvisului si perineului.

152. Fosele ischio-rectale

Sunt 2 spatii largi, situate de o parte si de cealalta a canalului anal, ocupand aproape
intreg perineul posterior. Fiecare fosa are o forma aprox. piramidala, delimitata de 3
pereti:
Baza: reprezentata de planurile superficial (piele + planul subcutanat);
Varful: se gaseste la unirea peretilor medial + lateral;
Peretele lateral: format din ischion si m.obturator intern acoperit de fascia sa;
Peretele medial: format de ridicatorul anal si de sfincterul anal extern.
In fosa ischio-rectala patrunde manunchiul vasculo-nervos rusinos intern, venind din
regiunea gluteala prin orificiul mic sacro-ischiadic. Manunchiul este asezat pe peretele
lateral al fosei, intr-o dedublare a fasciei obturatorului intern, care constituie canalul
rusinos (Alcock). Din artera pleaca rectala inferioara pt rect + perineala pt perineul
anterior. Venele insotesc arterele omonime. Limfaticele insotesc arterele si se
anastomozeaza cu cele ale regiunilor invecinate. Din nervul rusinos pornesc ramuri pt
sfincterul anal extern si pt piele.

153. Vascularizatia si inervatia organelor genitale externe masculine

Penisul:
Vascularizatia arteriala este asigurata de ramuri din artera rusinoasa interna: arterele
profunde ale penisului, arterele dorsale ale penisului, artera uretrala si artera bulbului
penisului.
Venele sunt superficiale si profunde. Venele superficiale se varsa in venele dorsale
superficiale ale penisului si de aici in vena rusinoasa externa. Venele profunde se varsa in
vena dorsala profunda a penisului care se varsa in vena rusinoasa interna. Venele bulbului
penisului se varsa, de asemeni, in vena rusinoasa interna.
Inervatia este asigurata de nervii : dorsali ai penisului, ilio-inghinal, iliohipogastric.
Scrotul:
Vascularizatia arteriala este asigurata de arterele rusinoase externe (ram din artera
femurala) si ramuri scrotale (din artera rusinoasa interna).
Venele se varsa prin venele rusinoase externe in vena femurala si prin venele rusinoase
interne, in vena hipogastrica.
Inervatia este asigurata de nervii : scrotali anteriori + posteriori si ramura din nervul
genitofemural.

154. Vascularizatia si inervatia organelor genitale externe feminine :

Arterele vulvei provin din : rusinoasele externe care iriga muntele pubelui si partea
anterioara a labiilor ; rusinoasa interna care da ramuri labiale posterioare, artera bulbului
vestibulului, artera profunda a clitorisului ; artera profunda a clitorisului si artera dorsala
a clitorisului.
Sangele neoxigenat este condus de venele rusinoase externe in vena safema mare si in
plexul vezico-vaginal.
Inervatia senzitiva este asigurata de ramurile genitale ale nervilor ilioinghinal,
iliohipogastric si genitofemural si prin nervul rusinos.

155 + 156. Organizarea + delimitarea topografica a membrului superior :

Limite:
Fata de gat: - linia curba care trece prin marginea superioara a scapulei
- marginea laterala a acromionului
- marginea anterioara a claviculei
Fata de torace:
- anterior: verticala coborata de la unirea treimii laterale cu cea mijlocie a claviculei
- distal: linia orizontala pe peretele toracic, care trece prin marginile inferioare ale
muschilor pectoral mare, dorsal mare si rotund mare
- posterior: marginea mediala a scapulei.
Din punct de vedere topografic, se imparte in 6 segmente: umarul, bratul, cotul,
antebratul, gatul mainii si mana.

158. Axila :

170 + 171: Organizarea + delimitarea topografica a membrului inferior :

Limite:
Linia circulara, care incepe in partea anterioara a tuberculului pubelui, se continua prin
plica inghinala, creasta iliaca si santul intergluteal, pana la varful coccigelui. Trece apoi
prin santul genito-femural si ajunge pana la tuberculul pubian.
Din punct de vedere topografic i se descriu 6 segmente: regiunea gluteala, coapsa,
genunchiul, gamba, gatul piciorului si piciorul.

173: Triughiul lui Scarpa:

Continutul triungiului femural:

183. Safena magna :

184. Safena mica :