“e ‘uyoyoud ap afeorEnis Fuge YON TUOZOGEE “WV rysTva silemaye HeogNeePy “y TRL WARD ee RRL HAO Cella. Tosa 12, Identifies afirmatia corects: ‘A. in timpal perioadei refrectare absolute se poate obtine un al dilea potenjal de acjiune, dack stimulul este suficient de putemnic B, panta descendenta a potenfalului de acne se datoreaz8 intrisii a irmatia FALSA: iv lax este alettuit din celule, fibre si substanyd proportiiegale istratificate pavimentoase se gisescin tubii uriniferi into pereche de organite situate Hing nucleu de acfiune, odati generat in orice punct al unei -xcitabile se propagi in ambele sensuri 14, Identifictiafirmatia corectl: ‘A, canalele ionice sunt formatiuni membranare care pot fi vizualizate Ja microscopul electronic BB, pentru ca osmoza si se producd membrana care separ cele dou compartimente trebuie si fie mai permeabili pentru moleculele de ic) D. cromozomii prezinté ribozomi ce se contimud cu citomembranele reticululu endoplasmic E. pentru a traversa membrana celular’ prin difuziune glucoza nu are nevoie de proteine transportoare (Cala. Toss — 15, Identificafi afirmatia FALSA: A. diftziunes facilitata este o forma de transport pasiv B, odatl potentialul prag atins, depolarizarea este spontani C. valoarea potentialului de repaus se datoreazi act Net/K+, care reintroduce in celula K+ difuzat la expulzesza Na+ pitrans in celul, intraun raport de 3K- D. lizozomii au rol in digerarea substan pitrund fn celula, precum sia fragmentelo E, intrun condroplast pot fi dows sau mai mul 16, Identificafi aflrmatia FALSA: se gisesc in migcare brownisni B. miczul_ hidrofob al plasmalemei restritioneazipasajul {ransmembranar al moleculelor hidrosolubi ionilor ©. dimensiunile celuletor variaza tn functie de starea fiziologic& a organismuluit D. neurofibrilele sunt organite celulare comune presente tn citoplasma neuronului, in axoplasma gi in dendrite E. vacuolele sunt vezicule mari ce contin solutie apoasé in care se depoziteazd substante de rezerva sau resturi ce trebuie eliminate 17, Identificati afirmatia corecti: B. ribozomii sunt reprezentati de un sistem membranar formet din micro si macrovezicule gi din cisteme alungite C. mecanismele de transport facilitat nu prezinté specifictate . toate membranele au un contur fluid E, epiteliul traheal prezint& microvili 18. Identificafi affrmasia FALSA: ‘A. organitele celulare reprezinté partea structuraté a citoplasmei B. desmozomii sunt corpusculi de legdturd cre solidarizeazé celulele cpiteliale C. mitocondrile sunt sediul fosforilarti oxidative, ew eliberare de energie BD. glandcle merocrine elimina secretiile prin vezicule de exocitoza E. epiteliul pluristratificat pavimentos cu cheratinizare se gisoste in smucoasa bucal st yousiquiour » eansojos woymytignanuied ap 18 yrezyvar 259 eunquiout v eye op Hf aued o ap soqpeHoses w gear amen aoifoyoig 2[ssov0id euopioos © ap qnjor axe ynfon °C ‘eujzoqu gfonquoo euyroid wp aymnsuooyuns oforsousqora smn 892 mydays ye pzaszeas 98 aused sodsean “gy Tu 97 afearoide ap axis 0 are wuoqouireyd “¥y 2YS'TVa mesg HeoypuepT 92 ‘nnoureyp unt ¢ axe yunynaswur gjenxas wyRjoO STU Fut 2382 JO} BHEHUAONOS apuN TuNIBor a2ds: ‘gorur your a}s9 40] wijenusouca apim TunIBex wip 10] eazese[dop 2459 sojoqnoojour aye ayeuopuozsp ‘ayumsuco so[LOStuL [aI9}> “Ca ‘nso azeaoi 1 2ppyns na azasd yuns mozoqgs “> onouaff mfeamoyuy “yoy}poD BuO} uy ‘SUyUOD MNGY “EL moqeunse|d op oisodooe uitunjeud aap spuyzead weusejdorio2[nj30 2)un vy LYSTIva vieuuge peoypuepr sz apeuon 2p neyued ep rmgoy “ems dotesauio09 Yeon mynnsBoon junsoqeona ‘Wy yueyodun jos un am so8nr opeusejdopus jnjnones “q 1802p a um wigy nnuad yousejdoyse®io 1 yfooyeayyso yums oppHquOTME “gf apidyoor 8 oursjosdooys yuns youoyeuusyyd © puro wey ad oyebeye ofapronis -y rypax09 eyeULIME HeOUNNAPY Fz gO Sui ‘ruspiS ‘oursqosd unduroosep 1S gzvo|sis0% offpuosoUH ausejdoyo © guumonsjsou soured aise eunse|doyery ‘won myrupous eytlipuoa op oxfoury uy gzeueA sof9!N490 o|funISuOUND “y FYSTVd eHewuye Heoynuspy ez BML FD v1 (gorpiondody) greurmeig gimyonns no ayazad em “g] ‘emo purl Fuso woo “glqMp HUEAqIIAK O “y ad prea7}s9} 90289 96 AN SLIPUODONY “Zz ‘yoryuorg eseoonmr ty ofosa8 as woynensopnosd yrujenda “3 ‘no ‘2iyeay axny20 mIp iemI0} ais oupuy Wuugjsuen 96 “BeNpuOIOpUD dit op omoyso mud “UTETG 9 ‘upos 1 npqeo op tAyS no PzvetHFande 9s BUUPOD ‘suuD0j0q epueys yuns syed up aa0eqos a]apaEls “y LysTva sieauaye peopnuopy Tz seu epoum, juoumuued sssoonus pzeomuioy so1gno owognensinid ai 1H 28ou anounftuoo ansat un sBsaprsuog aise ajaBuys ‘apes of 6 guused anuyp yammodar w 16 soxmepopus Uy aqegauoisene ajemosp 16 ajpmosraaur ezeowos 801g s OTE wzuemnosea oas9 msKH soy woesqmaur 2p iénposd gurunyo 25 8 yzeoioqeye 26 sojwoZoqu | sgsioo eye SUNNODI Sead yngmumps esop yidume your ojloeax 0 yunmoap wemomesdns mnUys “3 ‘esusouoo eur exfjos w| erenlp eur ei}njos wp a50n ude “C Wotaty & Roam ‘azjoupry presaoou aise areouodsuen rauraroxd vareuorloury nawed “3 areqnpueys oumanss} wane8ist no gRepo LUT] es aBuys uy Ranfe ToMION “—L jaune thunsol no yunaide epaws yvonne] ammnpan|s opouda “Vy FYSTVa sileauge Heoypuapy“6t ase SRD 27, Identificati afirmasia corecti: A. sifuwziunea este procesul care determing risplindires neuniformé a moleculelor itr-un volum dat de gaz su de solujie B. membrana celulari prezintd permeabilitate selectivd pentru 2 ionilor leului sunt in raport de 3/1 - 4/1 cu citoplasma 28, Ldentificafiafirmafia PALSA: ‘A. in exocitozi, materialul extracelular este captat in vezicule formate prin invaginarea membrane B. proprietiile speciale ale sctvitetea secrctorie C. diterengierea celulard permite fectrei celule st exprime s ssnumité pare din informatia genetck pe care o confine unistratificate cubice sunt eledtuite din celule cubice, cu m rie, situat central E. fesutul conjuncti este cel mai slspandit tip de jesu din organism sunt contractilitatea i 29, Tdentificagi afirmafia corecti: ‘A. fesutul conjunctiv semidur este jesutul osos 'B. fesutul conjunctiv fibros nu este vascularizat C. epiteliul pseudostratificat este un tip particular de epiteliv unistratificat, compus din celule fnalte, columnere D. pompa Na+-K+ nu are rol in fegocitoz’ E, fibrele de colagen sunt lungi si fine 30, Identificafi afirmafia PALSA: ‘A. la teverea prin canale, secrefile ii modified compozitia B, epitelile pluristratificate cubice sunt adesea aledtuite numai din out straturi de celule C. mecanismele de transport facilitat de proteine transportoare pot fi inhibate de anumite molecule D. jesutul nodal autoexcitabil al inimii este organizst in noduli gi ‘efea, determingnd contract voluntaré a cordului E, teaca de micling este produsi de celulele glisle Schwann seu de oligodendrogtit _ Celula. Testu 34. Identificati aftrmatia FALSA: A. celulele Purkinje din scoarja cerebeloasd sunt neuron’ pisiformi B. fibrele musculare netesie sunt dispuse fn straturi si, foarte rar, tn pach C. cat itate D. adi la periferie . epiteliul cubic pluristratificat se intilneste in mucoasa tubului digestiv 32, Identificafi afirmatia corectl: ‘Ay ficcare celuld sintetizeaz’ substancfele proteic necesare pentru refacerea structurilor, pentru crest C. cartlajal elastic re © sructut omogend, eu fixe Sine gi omogen distribui , “ trtifcat clive este alctuitdint-un stat profund, ilindrice formeaya segmentele periferice ale analizatorilor ‘acustic, vestibular si optic 33. Identificafi afirmatia FALSA: ‘A. peretele ventral al enerale a corpului este ciptusit de cpiteliu pavimentos t B, hipofiza anterioard este alcituité din celule epiteliale glandutare “organivate in foliculi . celulete din strtul bazal al pavimentoase pluristratificate sunt metabolic active gi se divid intens D. dendritele, in portiunea lor inifiali sunt mai groase, apoi se subjiaza EB ‘termenul de repaus desemneazi un potential de membran’ atunci ind Ie nivelul acesteia nu se produc impulsuri electrice o ediyueo asvonzau pmnsyndun yustEN @ 2p {for papas ‘zojruomou eons Uf yor enunjoud o oso [AUOXe “i ‘ouys op ‘2s04 ty 70q ayeous anounfuog ynso) ye as aoeIpreo ‘asnpar gyewowepuny plus sep “tofieoo ap axqyy ayjnax ywus ouraoo saqyy anoumt ‘29uBr0 23e0) uy uazaud aso xe] AnoUTEGOD TAINS} “EL rezeq euesquiout 2p piss I3jo0 au o aurfuoo peu eoyzan pope tome yeoyentun suede (RIO “Cl fof aBune od sogtomon apuunoud “y io reanoatt 2ySTva mieeEape HeOURS=PT “OF ouquoo yreoneos 6 opejpounin juns soypmoore 9S “> j i ‘MBAS e9ea ap Hoy ZOUD}KD v| gSndsip a8 BUOLTIG ap Be=S “e ‘auisiosd soqy ezvoanpip yoruuse|d wuexquIONM Uy “3 | i ‘PoUPUMO 1 EBunye 2180 ppor9G grEMosnE! Bq “VY ‘tuoBoao oy pujneyareo;fonpauda2 Bn)“ : OE FV gt aergip ap sue|nouszed yuus03 0 2389 ez0Ns0 i pects ‘Buoy 1ojau¥Hu0 w porteoauL atjooiord angie woreoqno pasunsmap op #8 amjoziouna; 9p ays0 yelnone! anounfuos mjRNsel [MOK “eL i ‘eo pansop 9p axqy op slagpunge azwur 0 ausluos ayery ynfeyED “AL 20uD|OgNS SIeLIS ; ‘ynsut a oyezrTa8:0 apuay pep amepias reas Wl ne sep myUsaM IaH -Y | areppuei® spends ojeo apoje aiso uugopua jssesoued “CI :g320d09 vflomye HeSUOOpY 6 eee vy arwaywooy rans ayaggenst oreoqueuraed eruetda “> uspozou uy oui8uo tw easton 9 aay oto! ese ayaiod nu Bepo WORSE png creo no wepo aon} 9 s508 ware ‘projnjgo eueiqatam uid wangrp yod o199[0 2}gongoUT AS A mp ‘omjod squaysnoo tmpfay iutzaid amo “eorme8.0 ajoqnaaqou! “y LYS Tva eHeaye HeounuapT “se usejdowo uy atlazoas ap jnsnposd gzropmumoe auoode opopt ‘ade op vatoproid nid yreanuaotos as aurisox9 10}apueys ‘tlqiosge if aufsiooe op jor ne aozqno ayeoguensimn| ‘pod uy 9] a9 Sots et wy yevojnuimoe “yevoztingeu os 90 msg od wong no purser 26 38 ws eyloaup no ajoresed oye i — . joredas fieo oforzon uy tejdea ys9 seINypoeNU yworeEA “YZOWIIOND UL “CL poy (ereouodsven arewesquo%t anoes *V | supsyord ) ySnppo ap wluszaid gusooau vieoey vommizTyIP “Vy Je We>UBUEPI LE LySTva siisoige HesuMeePL “FE | t | aT HRS — ‘umfrse od sovtpuvo s0jajnjso 2 (aus}s 2f9!n420) ‘ade ap eauaproid und ezanjucsuoo LysTVa | f t ne | ae oes eee er ES imitat de o membrank dubla, perforata de wlemi nu sunt uniform distribuite tn cadrul ia refractard relativa are o vitezi de aparifie a pantei ascendente mai mare decdt in mod normal © pore din cea descendents junctiv moale elastic se intilneste in tunica medie a li cilindric unistratificat se re care secret mucus gi enzime se gilsesc in canalele glandelor laringiene gi faringiene tein, Cella. Testu 44, Identificafl afirmatia corecti: A D. toate potentilele de actiune apirute de-a fungul unui axon sunt consecinfa primului potential de actiune generat Ia nivelul axonului respectiv E. cattiajulfibros are o mare densitate a fibrelor de colagen 46, Mdentificat affrmafin FALSA: ‘A. nevrogtile mu confin neuroibile B. teaca Henle sopard' membrana plasmati E. tipul de transport care utilizeazi proteine transportoare membranare este saturabil 21 : || “ ‘qns soymmoman ysaysoan 0 1S aBugs Ip ezon|8 nerard 9 aptatp 10d os woody ‘ap otfotmy ty pouspout oe ode ‘pousnys peur ays9 zojeInyoo BLAIGY “VY LySTva Soealays peounuepT 0s TEL SP INTREBARI - COMPLEMENT SIMPLU L.Ideatificagi Sisemal nervos SISTEMUL NERVOS ia INCORECTA: (lenin tina Sistem! nervos 4, Identificafi afirmatia INCORECTA: ‘A. calea sistemu pram fui pirarnidals hivelul bulbului formind fasciculul piramidal 5. Identificafi afirmatia corect’: ‘A. perechea I de nervi cranieni este reprezentati de nervii oftalmici 'B. perechea a Ii-a de nervi cranieni esto 0 pereche de nervi senzoriali C. nervul I este un nery senzorial 1D. nerval facial este un nery motor E. nervul troblear inerveaz mugchiul drept superior al ocular 6. Identificafi afirmafia INCORECTA: ui prin care se fi chimice sau electrice \emoreceptori prezintd activitate reletiv constanti pe toata durata neuronilor senzitivi din gangli 28 yg wp zo}2yM1 sOVeasTes rayon uy vouBs0 ne Xu Inqasou jason ad ap sonedtunsemd ogy “aL ‘pnound ojapaei | Hunfe sy ytassu aye sonedansered sjaxqy °C ‘ing mp mnBiqure jon ‘up jnuamauomap ne wesSunejosoy# inyansaU ape aanens of24Qh “O "jason jase ad 9p quone8 uj womnau yumad ne yy ynjnasou oe saTesn8 ofeugU “L ‘oyu fale june ruaSusejoso/8 DG -y 2ySTVa wilsuuge HeognEePL'SE esqotso sojnomnped ‘1s gusyu vy od Sosy os sofBodi mao v roared wou“ snaooues inl uy alosy8 oe oi) ingnazov yazede Seu 20 °C "rQun © prouorsod wasuan loxe Bono yloes masa a8 [802008 98500“ ngunsip 2$ uaa naa 9e 9ARI2WES 200 {ys pevoAiou log snMarOe oe OI 205 “Y "iesagAope epeMasye YOUNGOPT FE yng upp ssos najontt gong? 96 1osy mraz oye oxen sojagy oomouoInop “y spnoued i azejnqypsemqns orepue gzvoasout lon) ynjmaou oye aonedimyeed aay “CL ‘maa frysoieay od ap enor puogSue8 uy voutzo no oie] FORALL ope AnH 2p sand ap ojo yro[onu ges FoUIBLUO ne EOE} MAL ope HLOVOW OIA sonedaristsed ai 8 yoo [ag] MAIEV SYSTVa ifeauage HeounUePL eT neuozuss you yume Sojfodag mazou“g yeuozuos rasou op aypaued 0 59 are yasou ap aypaved exdo vc. _pjnoo fayngoyB Te miaxe adaup jiqgnix BzeaAsou! susonpAe [NAs9U “> igauso mjauyounn ‘p yrmowaysod vey ad wye os seajyon mjnasou 8 gyuazeds wowS110 “| qrejoey nasa op grejwozosdas 269 tuozuex9 2009p wands w soyoased "y !ySTva mfeauge Heoynaopr ‘Zr a !ALLaTOXG 0 19 s6]N90 1H ypinon popgmm greo,soUy Yq (AIO 9p mynaang ‘e preoriance vley od axfoey os woody injrasou © yymomde vauiSu0 “y aTIEZu98 JojsIQg [UOMoUo}oId aurfuoD TeULWAAEN [uo ATE C mprasoe nosen od remis feuTUOaEN [auoHSuCs ‘uy exSony 98 uoura8in sn]RAoU a[e 9ANEZUDs ZOpeAGEy® EyeRs Y=UHBUO “> ‘pera alsa Un ang uouoB in FAloU “sL ruowe8i ‘yrsou ap prewuezandas aiso quaneso tasou ap vaaui9 # Boqoared “V SYLOTOONI sHemage FesyHeepT “OT ‘aanrzues exqyy oop auyfuo> yeutds inqrasou 8 gresiop emuTer “ your 9) juurds ynpuazou yargoun wordaooia1x2 vy afunfe oreo punos erupuap 0 ne rArtEZEasoWPUOS yTOMOU “3 ‘Heorazoo razou ap wyporad g wistx> weotaseo wauniBou Ut rysoued 2p £€ 9P yeutds nau y rgioazos exfemuaye HeoTHUIPL “6 euids nvoy ues ‘uy afosgS as sandooomur mgytiaisues mg ye wore road spayds roanpeur 1 aifosy os sondoooroya ni s0jase4 rorod wy 280998 28 annida0020% Tordoour mums | FzsouoHoeax nw ajareosia apesttos yifpuOD tt SYLIAHOONT Hlaaye BeyNE=PL“k a OATS Sistem nervor 16, Identificasi afirmatia adevaratd: A. sensibilitatea protopati B. protoneuronul clit agseste in cornul pos C. axomul deutoneurom 1ce seusibilitatea tactla fink propeioceptive inconstiente se E, axonul neuronului al treitea al sensibilitiii tactile fine se proiecteaz {n cortex, in aria precentrall 17. Identificagt termice si dureroase se gisesc in picle titi termice se glseste in ganglionul spinal al miduvii spindsi , axonul deutoneronul de aceeasi parte, unde E. al treifea neuron al sensi 18. Identificafi aflrmatia FALSA: A. receptor pentru sensibilitates kinestezic sunt corpusculii eurotendit ai lui Gol Sistemul nervor __ 19, Identifieasi FALSA: A.calea titi proprioceptive de control a migcirii este in dous tractui: spino-cerebelos direct si spino- Poate duce in cordonul lateral cerebelos ventral (direct) E, fasciculul spinocerebelos dorsal ajunge Ia cerebel pe calea pedunculului cerebelos inferior 20, [dentificati sfirmaia FALSA: ‘A. calea sistemnlui extrapiramidal igi are originea in etajele coxticele si subcorticale B. calea sistemului extrapiramidal controleazi ‘automata gi semizutomata 1D, de la nivelu! nucleilor olivari gi vestibular calea sistemului ‘extrapiramidal coboari la neuronii motori din coamele anterioare ale miiduvei E prin efile descendente piramidale gi ex:rapiramidale centri encefalici exercitd controlul asupra musculaturi scheletice 21, Identificatt afirmajia FALSA: ‘A. comisura cenugie a mAduvel spinirii prezintl in centre canalul ependimar 'B. cosmele anterioare contin dispozitivul so . cosmele anterioare ale miduvei sunt mai lat ‘posterioare si confin dou tipuri de neuroni D. coamele posterioure ale maduvei contin deutoneurorl unor fi senzitive . coumele Iaterale sunt vizibile fn regiunca cervicald inferioar®, “woracald gi lombard superioeri 29 Te ours99| ‘gnugns ‘guoa 9p a[axayz tngpas me yf) yeaqasoo jrayoumN Uy“ 80a 18 sorjoumos oxoyjas oun jnypas wns jaysyaouazon 8 waved “INgqING “CL ‘pousurmjaus afyzodstp ‘ne go tmidey und youtds you no yugurease es aon wave“) ap waied Z| 200 wip 2022 wou ne 1 rsjeouszout ‘Sound ‘ging :ofo fo sxp wus aso ysgazzo IyoUN :YSTVa esleuage HeagOUOPT ‘SZ zaden 1$ umpiowseut -opyoyo-ourays ypinur yaeoasout pemds mynalou e puAerxe WIMUNES “A yuo] odunfe youlds injnasou w guson eM “G ypu 18 mppSuue] epejnosos gevonsouy Bea MYMAISY oe YHOI0U! 2G “D [808120 FoANpE To osoytefaro9 uj eourStuo a wy ywords nqmased Ereghng POIDNPRS ‘wojout 1Afau uns euids nes oss098 HaNeU “Vy rySiva esemaye eoupmepL “LZ on nyse 1 sv0p joojona wp woud Bea yynuou ope aonedunsem opsay ging mip nique jnoyons uy py 98 Bea mnacou ape ysojowy sojaqy w gpear Bou “CL Neawjoouatjniueé uy ype a$ Bea mmasoue uozade woU0 “3 soaqjoanx nlued uy pyr a8 seayyoo-ojnqusoa mynau 8 guarede BaUIRLO “ smmod-oging inhoes uy ye a8 staonpae Injuuou e oazede waUUO “y TYSTVa eHeMage HeOuTNOPL "IT TT GS ‘auwopi09 ap _guugy gns pondsip aso 16 feanpgus suajtiod vgs 98 gape ues “= af uy sndsqp quosnow utp wremo3 2:89 #€ yreoy4szo vaumyar ‘uy gezsrenpiarper ouig your ais roanpyar © suejmon! wiueISGUS “CL aan ¥ gvejran a 25 aanpyr gaye shumssqns wy ‘xzauaysod 16 2 18 szeoyoysuocoyidnd “oyesopns axayas Prypuy os HupUrdS RANPRU UE (ezmoympeposea 18 szsoqo1su0908eA) ‘nfgnomowosea v azeiSax 9p axoyox pryomy 28 yards tampa wy PYSTVa BHeMALD HesUNUPL “Sz Bpumanxe ep ojygun( yp loenaod amigo 28 oApesy AO] BL almugouna |§ Jojaxqeur yarn oye ayezxyesoue8 yfoesiuoa onpoud as qpZII000S (gsndo vowed op sonar soyayar raquatn)aaquioes ojequre Yze2129i 98 10 aqurou ym vpxof auriqo os mibrevein w3 nuotoid foger 8 214915 BrEO8n 0 FAz28G0 98 tis atiyoxo 0 v| yo ler 28 ayzTeo0| io] varensuoMop TaIUad “V 2YSTva eifewagge HeouAUOPT Fe enu29 ‘soniou rnqnaaysis [oar B| awIpeHt tu soxideurstod afaxoyor “L ourds nao sue8 up Apzuas nuosnon aise ondeursyod injnxoys ® EWIa:9p9 #2FE9 °C ‘yojow woman 18 afferoose op tomox yans aondenistpod sojaxorsas ape owtas25® OIF “D ford uy fezsqvo0} yuns aandaotoow zoyexoqsos tHoIdsI03“eL srurgde ap axayar rns sone}ormr ayaxoyay-V HaUapAgpE eyfewyE HOOyWOPL ez oor 1901 aeuos jruomou an 9 omer yxy! fIO9 mds noi ndosoudosd Angas wosnot ud op greuozaudox ayo oon fxs yos © riuaye 3189“ nsty ap shenuazasdas wns onde aa A Sistema nervos 29, identifica{i aflrmafia corectl: A. cerebelul ocupa fosa poster BB. cerebelul este separat de emi excrescen{f a durei mater cer C. cerebelul este situat inaintea bulbului sia puntii cu care delimitesz’ ventriculul IV cerebral anterior (neocerebel), posterior (paleocercbel) lo-noduler (athic 31. Identificatt afirmafia eorecti: ‘A. substany ie a cerebelului se afl dispusd numai la exterior nnjurd substanga alb& contalé . substanja albi a cerebelului trimite prelungiri in exterior, dind, in ansamblu imaginea de coroana de arbore 1D. in interioul masei de substangai cenusie se afld mase de substanja alba care formeaza nucleii cerebel E. extirparea cerebelului produce astenie, afazie gi atonie ireversibile 32. Identifcay! afirmatia FALSA: A, talamusul este state de releu pentru toate excepfia celor olfctive gi gusiative BB, metatalamusul est stajie de releu pentru sensibilitates vizualé C. hipotalamusul este contrul superior de integrare,reglre i coordonare ale principalelor func le organismulut D. hipotalamusul controleaziprincipalele func ale organismului prin legitura sa cu glanda hipofiz8 (sistema pot-hipofizar) F. hipotalamusul controleaza termoreglarea, digestia prin centrii fan, setei si stieti, unele acte comportamentale etc 32 Sistemul nervos 33. Identificafi afirmafia adevirrati: ‘A. talamusul este partes cea mai voluminoasé a sistemului nervos central B. omisferele cerebrale sunt legate intre ele prin comisurile C. emisferele cerebrale contin in interiorul lor ventriculii cerebt D. activitatea mai complexé a membrului superior drept, p locatizarea centrului vorbiri in emisfera sting determing simetria de volum E. sanfurile mai adanci impart fefele emisferelor cerebrate in giti 34, Identificati afirmatia FALSA: ‘A. pe fata Iaterald a emisferelor cerebrale se observ fisura latecald a hui Sylvius si sanful central al lui Rolando 'B. pe fafa lateralé a emisferelor cerebrale sunt detimitati patru lob frontal, |, temporal si occipital C.lobul parietal de pe faja externa a emisterului cerebral es deasupra scizuri laterale D. lobul temporal de pe fata externd a emisferului ceret sub fisura lateral E, fisura lateral a Tui Syivius incepe pe fafa medial ccerebrale isferolor 35. [dentificafi afirmatia FALSA: ‘A. pe faja mediali a emisferului cerebral se observiisantul corpului calos BB. pe fata medialé a emisferului cerebral se afld scizura calcaring, care este un gant orizontal C. pe faa bazald a emisferelor cerebrale se aflé lobul orbitar, le nivelul Ciruia se observ un sang cu directie antero-posterioara muznit gantul olfactiv D, medial de sanul olfactiv de pe faja bazati a afl sanfurile orbitare dispuse sub forma lite E, lobul temporo-occipital de pe faa bazali a rezinti ganful hipocampului 33 se (es8cou sjuasqns) qeomoogns sansao ys oman euro Bo up eon a ie m9 “suejnuegeg rojonu 3 payide spurs smuseyey 9p wimg 20umisod yer 2yST ye SEOUNUOPY “OF ‘umonns soysooe # afiqiyut ap vares yinBse oreo qeopi0o-oqnones-ooni00 jynoxjo un jnunonuy yuoubuuod aso giejnonos wluEsqns 1 xouOD ONL “=p su Sndstp ‘any Hnjosd no soosnou wosoumr up yum 89 YES ananejsody pears of gape syoes loan poate ef 2p pu ap rvazaided 289 (YWRS) Mop . | 7 - enter ro owdns woqaue0 nounpod uuzd joqatso wy a estonuout soqaqerscoud mauoradojoxd ysndo eayed 2p yezare| ymI0p09 ‘und joqor2o auds padearpay 9s yestansou sojagazaoourd ‘utd yeu Testop erpour ues paras’ ‘younds soya ame wd oysuan-soe ojnued aug 38 yurpoU en op [HC purtpour wunsty syn ougpe your ues un weypour gunzard vaanpyta © prmozonte eiey aRoUsp _anoadsax ‘omoyodns sojaxqurau ieidaxp uy ge 98 2109 “preqtiog 18 preoqauso ajauoz uy aveelp teu rumsBau gop axe wymds wanes “a “ovaysod-os3}ue yay oupumto qa mun way axe ruyLids eanpett "y TVa PHewye HesEHTOPY “LE ‘povoasou efumsqns op sud suas ‘psvos8 ays soyeur eid “a syeur-erd 9p pny aaqur remys os eprouyese “CL uipiouyeegns yufeds 1900 ‘amp no yavomuypp 1 uafuergd ap yzugd 0 no purus eprouyesT “> ‘ase0so aeaca [2 wey 270 ‘ssv0so HipitABo Uy yezyT990] UNS Sistem nervos 42. Identifieafl affrmatia FALSA: ‘A. alocortexul este partea cea mai veche « scoarfei gi este format din dowd straturi de neuroni B. alocortexul este compus din arhicortex reprezentat de bulbii olfactivi . alocor te compus din paleocortex, compus din strueturi ale cprezinti aproximativ 50 % din scoarja cerebral ‘exul este compus din mai multe tipuri de neuroni, dispusi i 1usului poate produce diabetul insipid si in profunzimea substantei albe a zonei rebrale, dedesubtul diencefalului in corpii striati intr8 nucleul coudat dar nu gi putamenul E, afeofiunile provocate de alterarea nucieilor bazali produc migclti involuntare $i lentoare in mige&ri eu paralizit 44, Identificafi affrmayia FALSA: ‘A, reobaza reprezinté intensitatea minimd necesark unui stimul pentra @ produce un impuls nervos 8. stimuli cu intensitate inferioara pragului se numese subliminali C, stimuli supraliminali au acelagi efect ca gi cei cu intensitatea prag D. timpul util este timpul minim necesar unui stimul cu intensitatea prag pentru a genera un impuls nervos . in cazul unei stimulari repetate cu exeitenti supraliminali apare fenomenul de sumatie care produce excitatie 45, Identificati afirmatia FALSA: ‘A. neocortexul este locul unde se aflé centri congtientei B. in structura neocortexului intré celule gliale . in structura neocortexului intrd mitiarde de corpi de neuroni care reprezintl 40 % din masa total a creierului D. grosimes E, circumvolut ui variaza intre 4 si 6 mm tripleazl suprafata neocortexului 36 Sistem nervos 46, Tdentificayi afirmatia corectl: ‘A. cronaxia are valori de 10 ~ 30 ori mai mari deeattimpul util B. in axonii miclinizati, propagarea potentialului de actiune se face pas a pas C. cronaxia are valori apropiate Ia toate tipurile functionale de neuron D. perioada refractaré reprezinta proprietatea neuronului de a rispunde Ia.un stimul now in timpul fazei de depolarizare EB. in repaus toate canalele pentru sodiu sunt deschise 47. Ldentiieat afirmasia FALSA: | ‘A In condi de epausinteriorul euronull este ugornegatiy in | comparaie cw exteriors a potenfialului de repaus este datorati, in special, ionilor al € pot tne reps hinbare ate pit Pmowahi mack > fn den resp m9 tues pc dog 1 dita pon wee oad nga ‘membranei neuronale, férd a sc diminua amplitudinea acestuia | 48, [dentificati afirmatia FALSA: AA. potengialele de actiune se autopropagi de la punctul de origine in regiunile aliturate, cu 0 vitezd constant 'B. mielina finotioneaza ca un izolator electric care impiedica pierderile dd sarcini din axon C. datoriti prezeneisinapselor, transmiterea impulsutilor nervoase se face in dul D. unda de depolarizare poate trece prin membrane axonilor miclinizayi ‘numai la nivelul nodurilor Ranvier E, fanta sinapt rezinté spafiul dintre membrana butonwlui terminal ‘simembrana celulei care primeste influxul nervos 37 i regexp mjoumn oy gremys 2389 opedsered ANS v gesnuao vaunibiod “> youedunsured § gonedans ‘yanmofoa ovfearom pjanp osoumd auioa sjeue8s0 yesoUa8 Ut“ ola eareynumns op ayeoyrpou soy ne waISIOe ‘0 pnp Jounsou ey mnmustue8z0 aynlauny sonpeas oneduaisemed ANS “y LySiva sHeuuye Heoypuapy 9s ‘ietaum eourysaud wzeojnumns onedans ANS “a jmyoar soptinnd erfoesyaoo yzeoqnums spedumsered ANS “Gd wonsfeqes ‘eaMEMOSMUE UIP JOjeseA varRIELP Fewa|NUUNS OHEGWUIS ANS “D ‘youprea soyejlanoe yzeojnums ouedamsered ANS “E vettdnd sazerenp yzeoyoums onedans ANS -V LYST va eeuays Heoypuepy ss amouadns of wp ategeusos| goon mguies mPa medias aseuoSuetasd oyaaqy “a ‘iideuisisod feo no ‘Puryouaupe op eyeypocu ysdeus aoxy oneduns seuonSuedoud oneduiss ANS & guouodiioo awed ays0 Byeuazeudn Jeugevesousie| seu0H/Sue8 3d vountiod +g fuvy un 9p grewazaudar ayso ouedu (1-2) spanpga oe tae poumon pues aso 2 wouniod"y Rpaues BYeULYE HEIyHUOp! “ES aT RRS 8 yorisaoo nypout may uqeswadsipar asa ne joes ‘iuooy8 afore “q sou ap anaes Freai0f6e ANS 9 89 roe suede ANS -V arma 0 ap ayouou aue ynuasyue8i0 2189 :gysozo9 epheuraye HeogHuePT TS so99j9 mnjruesio ynyoant pj Bum a RuoHSae8 uw yenys youomen yndio9 are 1ojoU woMaK RET won ap AnaBon cwoyBuovd(eeOMOU 4 seuoy|#ungaid oyfoumu 2s anejeHoa uomouoyoU juumLd "y TYSTva erfeunye HesuNUPI “OS uomou rop mp ysndaioo 2189 panerasion a ‘neWOS SoAsoN TRIUayS}s n> LnyyBO] 988 NK ANS “CE njonoo gray prookgysop 95 ANS 9p oieuru219p smrysoge ae eqlvedepe poyypow pugurunoyep “wo ngnipan oppt:ptoo gzeoruonTous (ANS) AneieBOA SOAIAU |RUIEISIS "Vy PrHYSTVa eemaye seoynuspr “or TaRaa TSS Sistema nervos 57, Edentificafi afirmasia corecti A, SNV parasimpatic asigurd mentinerea stirii de functionare norinalé ' corpului, coordonind activitgile prin care sunt eliminate materiile ‘cro! energetic din hrand 8. portiunea perifericd a SNV parasimpatic este reprezentati de fibre preganglionare scurte C. ta porjiunea centrala a SNV parasimpatic ge afl corpul neuronilor preganglionari subordonati direct hipotalamusului mijlociu D. fibrele preganglionare parasimpatice intr’ intré in component. nervilor eranieni Il, VIL, X si XI E. mediatorul chimic al fibrelor postganglionare parasimpatice este adrenalina 58, identifieati afirmatia FALSA: ‘A, mediatorul chimic in sinapsa din ganglion dia SNV parasimpatic este acetileolina BB. fibrele preganglionare din componente vagului fae sinaps& in ganglionii previscerali C. fibrele preganglionare sacrate fac sinaps4 in ganglionii parasimpatici intramurali ‘preganglionare din componenta nervului facial fac sinapsi fa ‘ganglionii previscerali B. In nivelul organelor inteme fibrele nervoase vegetative formeazi plexuri vegetative sau autonome simpatico-parasimpatice D. SNV parasimpatic stimuleazi activitetea motorie a tubului digestiv E, SNV parasimpatic inhibit secretia exocring a pancreasulai aflrmatia coreeta: preganglionare simpatice sunt Iungi postganglionare parasimpatice sunt hungi . SNV parasimpatic produce constriefia bronhiolelor D. SNV simpatic inhib’ hidroliza grisimilor / EE. SNV parasimpatic produce contractia sfincteului anal intern 40 Sister nervos 61, Identificati afirmatie corecti: ‘A. dendritele, in portiunea for terminalf, sunt mai groase, apoi se subfiazd Bin axoplasmi nu se gisese neurofibrile C. neurilema celulei nervoase este groasi gi are structuri li ick D. celulele vegetative centrale sau periferice prezinté deseori tn nucleus cexcentrie E, neurofibrilele so gisesc numai in neuroplasmnd 62, Identificat! afirmasia FALS/ A. nevrogiiile contin eorpi 5 ‘B. neuronii pseudounipolari se gisese in gangliomul C. neuronii ultipolari prezinté numeroase prelungi D. intre sistemul nervos vegetativ si sisternul nervos somatic existd o strinsé imbinare fiziologici E. microgliile diger8 restuile de neuroni 63, Identificafi afirmatia corectis A. convulsile iofate sunt recurente este determinaté de stimularea redusi\ a celulei nervoase este boald acutl, recurentt . in coma profunda se pistreazd reflexele miotatice , hemoragiile cerebrale rezulta, de obicei, prin ruperea unui vas ‘ateromatos, la 0 persoan ce suferd de hipertensiune arterialé 64, Identificati affrmatia FALSA: ici constau in convulsii de fa eiteva secunce pind actioneazi mecanisme cunoscute, cum ar fi ti chim psia, dar existd tratamente ia convulsiilor epileptice D. meningita constd intr-o infectie virld sau bacterian a meningelor spinale E, simpiomele encefalitei constau in feb, dureri de cap, apetitsctizt, upile de diferite dimensiuni 4“ eonds pron 8ue8 wip 2opcomou fe ((uoxe) txBunyaud wns aandaoroou sojoxoyjas yuoidagas “g solamip Jatsys mum wlussixs axdsop jnaiuen er sauoqu aud condeusonour ms andj sexo yn 18 eynosnen mmnsnuoy eaxounfuote ty jor ne 2OFFO ‘etn projnosnan eagy ayss apeIORUE InymxoyoH B FWUSIAYS wayEO “gL 89 amon mxoyped sHU29 “Y sypezes vplwalays HeSuNMAPL “OL ‘panppus wy apunszad i¢ yunos 89 eur pruoySues 1p apdeoondosd axyzos uomou injnusd v yjeuoxe vox maid “3 wuds aoy due urp andoooudoxd aniztos womau ju ap yyenBise aso eoreom 2ojoxayne guez378 89p89 “CL aupjnosniomnou aysnsn— HEjMosTat tsordoooudoud op rejuazaudas yun aon Eom sjoxe[fox 1u0\do001“ solydausod sms sansion afoxaU2s 2YSTVa eibeanage HeoupUePT'69 sqemds jason ¢ suns pyosows vounsBax oy“. 1 spent up oyouoseostayadoun wy vaun0 no FOREST was09 eames md “C. 16 aanzuasosoosia axqy aut{uoo (ees ‘equi sxojd ofp an srezouoyseue usd yzs0K05 9 SMITE “EL ‘XIU 2589 jenn RneHes *y uae psouUePL '89 Ccuaais sgn RaRSSSaSSSRSRSBSES Egg Sa geaeceuuuuearecececmurureS ea syezrunjonus soueduns sreuorSuvRhsod ‘auqy tp ysnduioo 2ys0 18 atsovous asa axSnua0 grEvoRIMAOD emUre“y ‘a p “eanpyu page u Revauboy as yenrds sO}AIOU yuyoUTUS “C, ‘pueda reiqeyonoras yore no eanygRo] yevaztead ‘arto aanizuasou9osiA i$ sonedurs esvuor|SuvBasd az wp yende09 “oo 18 ARIZMDS oso eds JoqHuoU w Jojo jargpunn Vy 109 epleousye He9y7BUIPL“L9 suds soparou 8 afesiop suares qpurds jnuoy sues ngs ymporen ad grurzard sqeuids soyasou v greounysod eutogper “) TENUDA HOHEIIUNE WEP HO}OUIOIIOSIA yourds soj.arou v gavoviomue wuaepes “EL serge gumen o pnp dam nt 10190 9 8 rans of aoadsyeeaorionae me a9 uy 9” sojroydaco1 ‘eayeysuap no 18 wumiBau paxaurgw no greuortiodord asa rnyndsoo & mgfas laupooy © axeyuozesdo 2p whe 0 puyonp emussoe asedmx9 re ‘nfoysgaonayp aye 10409 undexd joury “3 aaneien ve areaSoqut op 8 prowrd ayfaaroud ap ponedumsesod azes82)U op 1 1" yorferoas yoyostaoo ap ume “mstazeye}od jana "y ‘ejuoye 8 pruoyse “eyzeyse gzeopeis 1 Help #oyeqarooequt ofon no yeroose aye "Bea aso w opumngd ye 0H ase BY ZYSTVA ViSEMAgE HOB NUOPL BL pps yan uy ae axe ahan9p ‘offoreA iy eayund ty yruyazo are x T1— 17 an sezzR90] 959 Tonia [RBS Aaalizatorit ANALIZATORIL INTREBARI - COMPLEMENT SIMPLU © morfofuncfionale prin intermediul erora, ;cazi analiza cantitativi a stimulilor care din patru segmente C. segmental periferic este o formatiune nespecializaté care poate percepe o anumiti forma de energi se afld in contact direct cu mediul intem Constituie invelisul protector si sensibil al organismoului 3. Identificast affrmatia INCORECTA: A. epidermul este un epiteliu pluristratificat keratinizat BB. epidermul prezinté profund stratul germinativ iar superficial stratul 7A densi in care se gisesc bulbii E, dermul este format dintr-un strat spre epiderm, numit demu! papilar Cin derm se gisese corpuscul D. in epiderm pitrund vase de singe i hrGnirea B. stratul reticular al epidermului este consttuit din fibre de colagen si fibre elastice formand fascicule groase Ie sunt mai evidente si formeazd niste apilare E, receptoriitermici sunt terminafii nervoase libere, mielinizate, cu iametrul mic 7. Ldentificati afirmatia FALSA: A. receptor pentru durere sunt terminati B.receptorii pentru durere se adapteaza stimuli . receptorii Krause se gisesc in derm si sunt con: pentru cald D, receptor tactili sunt mai numerosi in E. receptorii pentru rece fi depisese numeri 3 ‘amo plusy ‘yseods vazeoum wjai998 B qe engine op jmpes8 eoyspous 8 ‘suap [98 -nIUp Eendauoo “pxoANCD! ‘yusoueisod plouseo aout 38 rapioi0a w preoN2is04 ‘fej 16 mpnujeisiso 8 preonaysod wiey anu wrUMS VaTEATO “a ‘pROH}UE piouTe> awouIT 9$ IH]MSET ® ErEOLSaIsOd inp 18 roowoo w yasoqut fey any eenais sejno0 Jago’ Mp aVELABD “CL aeqtoo [go] uy apunsngd 90 Fara] 2p oyemeo gzeoyiou ase “pdnd yma jogofe ENS FOUN °c arcortapiy oh ‘unyzngIP ‘aud ‘punnpd oreo ud pyezeg scesquisur od rezoteois9 fezzq [OVENS “D ‘nail pap 95 yea ayewuouidoreynes 959 ounsos o no Seognexsqm soquoustand nyjyida un yroozoo exfemage HeoynaepL TE jp anup amurpoey eamodun ‘mop ® sareyruus ul ‘ame wy pusTOTEH af 38D) vwousaid 16 paraSune wyaoyop 104 a" ‘orayjonds aqme «qns pura 98 9180 osvoA0U 91g TUR IO PY LOTYOONT sHeuuye peogHUepy “Or qodjnd mneaopodiy wy sezso01 ons 0779 ‘erga yzeauonsdon auinegesore qinosndio 1 ame oy aes snymoomou 8 aseasop op ee upoy;poU! FURMINRP hu STEN foupo@ osostanoy eu tsa wou ur fe sondo4 Nd una op o[oydaoaswauetsaap no juorodord sonny ode op as0 womou mien yesoydsoaz mynd fey y 2ysTVa wemaye HouDeePT 6 prwauoridacas njnuuop v prwourdns voyed wy a1e7 1090 ‘iomp ruruod yuoxdaoeu preymuuns ureutxo ajumseseduz1 °C ‘sunisoud op 16 farts “oquedaKHsH0}98j ap y0RDYED sjammoqguam op fetun voqnuuns pans asasnp und 1a0}E2004 “3 ‘soushaeo[e00i0y ad umn ap 280 aqson yAMEMO® VazPOTEA “kL ‘weworinds roffezioe wfeisusinn earepgos wf 2 £01 ‘in dreptul axufui optic macula lutea care 1e nurnitt fovea central 'B, find lumina are intensi ‘cu conuri din retin conti ‘nunecatl inte-una puter . prin compararea intensi 21, Kdentificafi afirmasia FALSA: A. focalizarea imaginilor pe slobului ocular, i D. pentra a vedea clar un object situat la o distant mai mare de 6 mn {rebuie doar s& indreptam ambii ochi eétre a 22, Identificafi afirmatia corecti: A. anexele glandulare ale piel sunt glandcle sebacee, sudoripare si firele de pir 'B. temperature mai mari decat temperatura corpului stimuleazd receptorii Krause C. stimularea receptoritor termici depinde de suprafeja de tegument expust . corpul uman suport mai bine varia _yeuo}suourpin warepan panise [Hao xO1I09 soqyueu ‘wazeydospuy 0p for are sods yaqor usp Brepunoos prenzts 278g] ‘auyar gnop oj90 od ayeooroud aur) =ySounas pious ppenZia wi ‘dojoioaigo v ajeiteds varfe00j earedaousd 1 pwzyeyoads eps yosoduiy ago] UIP BsBPUNOSS PIENZIA VE“ smndoased soyerseigo vamaygiuopr my pwezeraads asa pzwamad PENZTA we “Vy :gaeu09 eyeuuiye WeaUUSPT OF rafods ay oresoydap nes p0Igo tnum vamwonds wuopiode Ba pretmd prenzta era“ ‘suuR9qe9 unz0s @ mye ap 18 axed 0 ap eeesrooiosd os yynsnumeymeoce yuo “q exidjooo rnjngoy® yretpau ey ad songs prewnid grenzta wie wy yrearneioid 9s inyrsnaNePERAW LUOKE snuteyodiy oj Sunfe ondo mnynyoen of ajeoyefoo afoun “a Ryoouazeute] Sunfe ando mjmoen FYSTVa wlomaye HeounUOPL “6 wousdns ruoue® peso 00 9] speorafoo yum odo mqnasou aye axqy afaum “| InmsnaoyayeyeU 12 nexoye] Hemnoque® dzoo uy axgosyS os condo go jw uoMou BopfOn Te“ pond equmoen wud esnpuod yuns sejn90 9p aevoaiau ayumxnyjar ‘gondo wuusery yap “2 PYSTva eeu HeoypuePT “Se ondo nsiou gavoutios f Sioadoo unjodiq sojuomen yuoKe “a ‘Emjodigwinys0 sms ono esau a0njsyesuao wana} UEP uoo n> EMIeD aND9I “CL uejoig nyo 0 no esdeus 2 Seuoyseq no ayojso ama eas“ ‘puna -arunas mp sejodnjnusyagosnow ois oop po Ye wounou e2q0p [2 younas ‘emungs up ssodiq nuomou oyso yeni to 8 woman yaad "y :YSTVA sieauige HeoupUePL ‘Le ORT jumysard 1$ ojo8une gzear% ‘somuronnd ad no jmyuoumifoy uy op araqy aseon aitfoussar “a PoParDeI—p [OEY a|TOSIP C ns soussIapy nsndi03 “3 ap fezuas rumiad apeyoxs 16 pzeauor\dooar rugymy rnosndioo “g iuanoayg no nfeaqua i mur wimysoud ezearsayop wayyy wynasndioa "y LYST Va eHeuaye YeoynUSPl “97 ns greor09 oure o-nty 2989 10] efsarod smnjruns vounsion ef "6 ona: ‘sreonpuoo ap jmuouios 2p sree ‘uy roytoods ‘soma ‘qnan yee yreoureaa qifemro ‘soat ap siezaes nstod oqteoxs yzvouorsdsoas rau Joss 9 esd spon st nse namin sd 2 syeong wipniaeo 18 rjunyy“ofoy mnjoara e] ‘vayeyqisues onpuoo qeoueSin 10} A2U av aan sopid wesfid oreo youd ‘oaraun perros TySTva efewaye HesuuopT “ez BORER iron 31. Identificafi afirmatia FALSA: ‘A. glaucomul este produs de cresterea tensiunii intraoculare BB. glaucomul are ca simptome pierderea cimpului vizual periferic, vedere in ceati C. conjunctivite este produsd de bacterii sau virusuri DD. tratamentul conjunctivitei este chirurgical EE, cataracta este produsi pierderea transparenfeicristalinului 32. Identificati afirmasia corecti: A vita se manifest prin sedderea vederii inopatia diabeticd este produsi de expunerea indelungaté la razele opatia diabetid este produsd de ruperea vaselor din coroid 1D. tratamentul retinopatiei diabetice const in reducereapresiunit ‘ntraoculare E. glaueommul este produs de substan alergice 33. [dentificati affrmatia PALSA: A, simul gustativ este unui din cele mai vechi simfuri din punct de vedere filogenetic B. simful gustativ este cel care asigurd detectarea substanfelor dlunitoare C. segmentul periferic al analizatorufui gustativ este reprezentat de ccelulele senzoriale ciliate de la nivelul mugusilor gustativi D. mugurii gustativi sunt densi in mucoasa amigdaliand Eun mugure gustatiy are forma bulbului de ceapé 34, Identificafi affrmajia FALSA: ‘A. un mugure gustativ confine aproximativ 50 — 100 de eelule receptoare BB. in aledtuirea magurelui gustativ intel celule de susfinere ciliate gi celule bazale ere separd celulele senzoriale intre ele tal celulelor senzoriale proeming la suprafaja E. celulele de sustinere din structura mugurelui gustativ sunt celule care se divid permanent Asalizstori 35. Identificafi afirmatia coreeti: ‘A. polu! bazal al celulelor de susfinere este inconjurat de dendritele primului neuron al clii gustative BB. celulele senzoriale gustative triesc 3 ~ 4 siptaméni , dupé care sunt Inlocuite de celule receptoare tinere ide descriu forma ‘au forma de file de E. papilele fungiforme sunt dispuse median si la virful limi, avand formi de ciuperct 36, Kdentificat afrmatia corecti: ‘A-ochiul uman normal —emetrop este adaptat pentru vederea de sproape B. sistemul medilor transparente ale ochiului are o putere de convergen{S care determind focalizare | crisalinului cristalinul are cea mai mick grosime putere de refractie ‘A. pentru stimularea ttebuie si fie dizolvatd, teazA rapid, astfel incét adaptaree Ain primele 5 secunde ‘molecule care compun substanele sapide se ri specializate de pe suprafata celulelor receptoare D. receptorii pentru gustul amar sunt stimulaji de 0 eantitate mict de ssubstanyi E. dupa adaptarea completd a receptorilor gustativi inceteazi descircarea de potentiale de acfiune 37 6 mumpad aiSoume as souerquiotr § soso ynomuigey anmup pared “a ‘ytanyopaa aisoumu 25 axe pryoy un auyfuoo souesquiaus jmaaEge] “C mmuundamy © pussys wh ad yond aso jame90%0 “Y ‘gio0s09 wxumnaye WwOuRUDPT yy myneuduan v gyejeeo 18 whey o ad myruze 80 voxouriuow gmise os omyoutsnsy my edwosy wid “y BULIEIOO wd °c ‘eno waseaay 18 gpumpor enseargy op eyeyumjop oys9 oxpaur woyoam soLDit axds penodura, ungsasd wf no yormaioo yormedump exoweo oMseisns In _mjnso wouers up eEdgs 498 no yond onoMAEO 0 aio axpouH waHONM sgommedom exoueo 1 oyfouma yeur 2s orpout eaypam -V FySTva soemaye eounaspy “eh sousyxa aids avouoo 289 jueduan “g seoytrensumnyd nyjoude usp sndsoo oso yroeduse °C oy EPH ES ap asa NN Hpyeayaape erfewage 1eoynuapl CF aa Anpne yoqouno 16 yyeamn jnooraed mp wuEDTe ‘oqpas uy Hens yum Uo;NQTISOA Bt ercourpuny 1508 ap di ayumnae sxfdaarod nuquad aonstsraeno auoz eaatop 10d 25 ‘you apse “qm elayeds od qs ys tare wom ‘pzvaSioruouy os nu canes 19 souCRawo;nap fuOKE °C en eon up -Y yrs2z09 eAfUaLAye HEOBHUSPY “OF jeaqeze0 jnmyouns, wip toneduns yoyonK e wryZos jnajsna up asousod 29 ‘gy 2p Hinpe ssreiens tmuns ap aresup[oop wens ooLsT optto1098 ‘younse8 er{asoos _zeatunyoap 16 prmastes wiosoas asau9 azeo axoysan yzeesuvjoap (rasa “C ‘uEMSUOD| a ‘ounyfar ‘orgy yneuzysis snummjeiodiy @ PYSTva weanae HeouNBePT “Se Snumoyey uy Eye 2s axNeIsNe Wyo je uoMoU eO[N [ee ‘gam opm@ueu od indagied oyso seure [rasnB “Cy ad ap onzou juoyue8 uf ems so oanmisnd po fauomauoqoxd "y LYSTVa wfomage HeogHUePL “SE iid 46, {dentifica{i afirmasia corecti: 47, Tdentificafi affrmasia FALSA: 48, Identificafi afirmafia corecti: Analizaris ‘A. vestibulul os0s este portiunea centralé a labirintului osos, delimitat spre urechea medie de timpan B, utricula este mai mied gi superioarl deett sacula C. in utriculé 5i saculd se alla receptorii vestibular stimulati de forja avitajionala Dcanaele sensu soos unt gcate anterior fi devel pe cele tei directi ale spatiului E. in interiorul canalelor semicirculare osoase se gisesc canalele semicirculare membranoase care se deschid in saculd A. la cite un capét de comunicare cu utrcula,fiecare canal semicircular membranos prezinta o dilatajie, ampula BB. ampula confine erestle ampalare cu receptori vestibular stimulati de miscarile rectilinii ale capului C. cohleea are forma unei cochilii de mele 1D, axul central al meleului osos se numeste columelé sau modiol E. fn interioral tubului osos se afl tei camere alungite dispuse pe toaté Jungimea meleufui ‘A. rampa vestibular gi rampa timpanied sunt umplute cu endolimf eoarece sunt situate in intesioral meleului membranos B. inte rampa timpanicd si rampe vestibulrd se afléo comunicare siuatd Ia baza melcufui, mumité helicottema CC. canalul coblear este delimitat de arpa timpani prin lama sprald osoast . canahul cohlear conjine periliafé secretaté de epiteliul ee eBptuseste peretele os0s E, canalulcoblear este delimitat de rampatimpanick prin membrane Dazitard Analizatri te 49, Identificafi afirmatia FALSA: ‘A. in canalul coblear se afl organul Corti B, organul Corti este agezat pe membrana bazilard C. fn central canalulai lui Corti se giseste un spatiu triunghiular numit ‘unelul Corti 'D, in utriculd gi saculd se giseste cite o macula, utrculard, respectiv saculard, formate din cclule de sustinere, agezate pe o membrani bazali, peste care sunt dispuse celule senzoriale cu cili E.cilii sunt inglobati in membrana otoliticd, in care se aflé granule de carbonat de calciu si mangan, numite otolite ‘50, [dentificati afirmafia corecti: ‘A. receptorii vestibular sunt localizati in macula din utriculA si sacul’ + sim ganglionul Scarpa 'B. maculele sunt regiuni cu rol secretor din utticulé si sacula C. macula este compusé din celule de sustinere prevzate cu microvili scurfi la potul apical D. celulele de sustinere au doud tipuri de cil: unul tung (stereocit) si ‘pumerosi cli scurti (kinocili) E. pe peretele opus maculei se afl celute epiteiale specializate care aus rolul de a mengine consant& compozitia perilimfei ‘51, Identificati afirmatia FALSA: A. protoneuronul cAii acustice se gaseste in ganglionul spiral el lui Corti B. dendritele primului neuron al eSii acustice ajung la poll bazat al celulelor auditive 4] ci acustice se giseste in corpul geniculat lateral 52. Identificati afirmajia FALSA: ‘A. ria anditivl primar se giseste in girusul temporal superior B. primal neuron al cai vestibulare se giseste in ganglionul vestibular Scarpa inferior, anterior $i posterior) E, de la nuclei vestibulari din bulb pleacd fascicul spre miduv’ care controleazi tonusul muscular a uoydaoonde:d ap ayesouad eseoasau apunxnysur mayuids eanppes e| 2p “> 2qund v] aBunfe 104 tsoidscoudosd op ayeiousd esvoniou 2junxmit “| wards ynuonfue8 ut wens a9 OrZaISOUTH mpnuoyezyyeus je axoonpKos op mmyuouisos Ye osnou jou “y syppes0o epfeMae eOyHUePT “LS myngyosnar ‘v onunye op jnpox8 no gsuortiodoud sxoaur 9389 Jopriomouojou IyPATE vy eAnzuas eeuqy ap oveoxgosep soqEmeqndan eiuansouy tode aise axeqnosnuosnet aysnsry up eayiezues soqssqy eenejNLUNS “gf atesnyen sojaiqy aye aynoenuos ayrunybiod uy asaSzgs £ zoyRromaao.our UOXe “y FYSTVA eremags HeounuapT “9s maa TTT ‘jusngenxa ayaiqy ad seynorpuodiod eyezase yuns oyesryenat 213qu BARE aye sreousque 2jouse0 Wy euomau jndioo ne a780 9 WuosnaUOIOU ‘op gazes ays9 azvjnosniwomou 2ojuNsry v oUO}OUE BiEASOUE > Yojou wosnou no azeonigiU osdeurs ud Youns sopgosnur yoxfoenu0s waseqaUT gurMIDTEp 1 asso °3 apeos are oIesme Bj eounysuoy “tonofayos soyryasnus YorloenuOD EUs UH “g aanpyu ape ammouaysod ‘2youm00 wip soluomon oye aanrzuas iseuraLT yuns 2469 ‘TuOING ‘no ainzgaaud aqupuap ap eater o en Flop 2oqLINOsn« sginez03 PISS ofr y6 uopuos axuyp eourufouof vf Hens uns 1F]oE) yMosndo9 “y oqwengasat sojaigy oj2 ajp2enu09 afouo7 uy undsIp 98 79HONA WL 9|DI4H5 °C, + ojanuoo wunshod ymunf uy undsyp os ayeds-oqmre ans} wrpuids Feanpgor aye arzoumysod ayaure0o uy type di09 no raomat: ‘up ayquanoud ayang us nes arepunaas 8 ayends-o ids ‘annzzuas asag op und enop ap gtemde oso BaniZn08 wifNAsOUT “| pou x panznascafeas0Ur Fiqnp ne areymosnar-omnaw as LYST va exfemuge teanuePT +S ‘aoeuguogen “souiaguod ranyhiod 16 yoyana wy greBoq “yoendoo ‘gresu2o suniod o ne apesnsE! AQ u ‘ayouns arejnasna ojouqy anti ayers guns axeynosnatounon eysnsny “D ‘Blop eseourpaay oue8i0 ‘asneny 8 sndioo ‘ezejnosnaxomau ajunsty “Feige 019A tEosnion ‘sevoniou tfeurauay ap ieiuazaidos yuns quosdaoousdoud “g demnonzei¢ youd ‘suegpaay ‘gos ‘afd upp yoxlanoudond ap yatazaudas aise oyzoisoury myeaoteztee ye 9ayHd [rquos y smpasoo eyfemaye BeOyBUOPT “ES Anatase, mafia FALSA: rosului este slab dezvoltat Ia om comparativ cu alte 3t chemoreceptori care ocups > nazale rului olfactiv este localizat Ia nivelul are din mucoasa olfactiva au si rol de prim neuron are au o dendril scut gi groasi, care se termind cu 0 ionulolfactiv, prevEzutk cv ei esul de mucus din cadrul unorrinite alergice poate duce la rderea mirosulut E. dupa dizolvare substanja odoranth difuzeazd yi se atageazi de 0 protein receptor din membrana cililor olfactivi, determindnd “ ) 63. Identificattaffrmatia FALSA: ‘A. ureches extern si cea medie nu au nici vestibular 'B. urechea umani poate percepe ondine (egomote) C. nervul acustic gi nervul vestibular se formeazi perechea nev sas ne tunesc gi formeaz& perech D. labirintul osos este spat in stinca temporalului E, utricula este situatS in partea superioard a vestibutului latie cu aparatul repetate fat-o anumit C. corpuseulii neurotendinosi Golgi ajutt la prevenirea contract! musculare excesive D. in corpusculii neurotendinosi Golgi pitrund | ~ 3 fibre nervosse car D- tn compa igi pat ibre nervoase care spargerea membranei timps fioasl este produsk de alergeni rz) Jojonu aurfuoo zeymosnuzomou mgnsny & ac mecage Seu uOPL FL mio jnueBi0 ‘unlu0o azwo sz2]yoo ynpouv9 oySouiod rojnons 2 prvowosun vared Up “g suyizeqreunsquuou exdnstop pers ais payaqnsea edt ‘sueiquiour i$ projtzeg euexquiaus op yuBonuy iso psvoso graztds wae“ ‘gswoso yjesids ware opuid os pjsummjoo ad -y /STVa UUme HeoyNUPT “CL, !ySTVa whemuye HeoyBuepT “TL ‘auz09 16 sq amy yezyea0| 289 SYST Va tfeuUYE HeoupuapT OL aay 99 ‘nedans op opeazour yams sey. rt ayeuns exenosn 5199) tH ‘Betas yez0 vayuTedy yoIpauul ge a8 sex9 ynduoo “y ‘groos09 epfemuge HesyBUIpT “69 fondo nasou aso4 oreo ‘onde inpaurou ajarqyy ap ao4saisod prezopsod foo myngoys re s9suLNUT yMSnuD Bx>sUT 2s w LySTva weuuy: ad gy guano} wy feeooy uns ‘yuouBay no 39 ' goyuuue eeyenananpuoo 2p eputdap yorua1 otoxdaoa un “> ‘sondsoauzo0u aap ayod ta ues joss ‘atvoaigns asa gormuo)wifezuos y FYSTva eshemuaye tfeoynuent “19 ena0 s01Lgor8 1ojaxe wluaBieAn0> Analiztonl 75, ¥dentificafi afirmatia FALSA: D. presiunes exercitata de inflamajia din urechea medie poate duce la ruperea membranei ferestreirotunde E, glaucomul reprezinté a dous cauzd de picrdere a vederii 16, Identificagi afirmatia carecti: fell fongice cutanate pot & provocate de dermatoi din gontl Candida B. aeneea este o boald inflamatorie ce afecteazi numai adolesceni infects cu virasul Herpes simplex poste fi primara sau reeurent D. piodermit E.piodermit special la batrani fecii virale cutanate, de obicei superficiale ‘77. Wdentificati aftrmajia FALSA: A. discriminarea specials se poate determina eu ajutoral esteziometrului Weber B. evidentierea sensibility termice este in raport cu temperatura comput isurile aferente de la proprioceptori sunt conduse pentru tatea kinestezicd prin fasciculele spino-cerebeloase ‘78. Identificatia afirmatia FALSA: A. acomodarea cristalinului determing cresterea puterii de refractie a cristalinalui B. prin contractia muschilorcilari compulciliar este tras anterior si spre interior, cite iris si, ca urmare, elibereazi de sub tensiune ligamenta! suspensor al cristalinului C. cfind nu este intins, cristalinul elastic se retrage si se bombeazd, asiguriind alungirea distangei focale si focalizarea imaginii obiectului ‘apropiat pe retin D, punctum proximum se departeazi treptat, odaté cu fusintarea in virsti E, elasticitatea cristalinalui se diminueazi cu varsta, multe persoane cu vvarste de peste 50 de ani pierd capacitatea cristalinului de a se acomoda, afectiune numit& presbitism Analizatr tictia pupile, prin contractia muschilor circular a iris -fectul acomodari, prin prevenirea pitrunderi 3 mai divergente raze reflex, cu central tn nucleul accesor ai ‘in punte ‘oculare este cu atdt mai pronunata, cu cét i apropiat itate care necesiti permanenta acomodare & ristalinului, constrictia pupitei si convergenta axelor oculare E. fn glaucom ereste tensiumea intraocular 80. Identificatia afirmatia corecti: A. acuitatea olfactiva este direct proportional cu concentratia ssubstanfei odorante tatea micd o avem pentru mercaptan (derivat organic al ivelul mugurelui gustativ substangele chimice se leag’ de le proteice receptoare , care pitrund in membrana microvililr gi ‘canale ionice teuron al eAii gustative este situat fn bulb, fn nucleul ile neuron al citi olfactive se gseste fn talamus ° MALLY) doayenpoounepe wOasogt“ ‘panpat pow uy ampiawss op sams op yiemmups 2489 donoom mmynuouuioy wifasoes “gy ‘ydoo vy jnumsumaso o€ rympe ay inuuepaxa yuRerep donoam ouoy op stfozesodiy ‘q janoas jouonoy wosoo8 aqui yowoqnuans donoam jmuows04 "y 2 YSTVA 2089 gamepes ae “1 afguognd vopureuy _yaveingep axvo ‘mjn-H1LS 8 erfessesiodiy 0 90] axe oeaWouDe wl "y " raaayfaaa 9p [RWOMIOH “9 uypouroyeutos,,Hmuun axoyéax9 2p s0yo4y son “18 ON ‘90 op sojpasozar varEnUTINN PURI sojesvo v aus wy vaxaysou puyemuioiep ‘amezyidaorymp ‘xoxSais ap sojofese® [ryaamu w] eza0=80rpu09 ae eon i) ‘guunse ap ezaims oyeoigtpour oseoas0U o[njoo ap wénpoxd ys TuOKMOHOINS *g jeans soyruoutiog ednu8 wip 2used aaes eUuLD01!00 -¥ LYS TVA ais wmepes 2203 Z ‘suojasoes areagoe me Food OAM“ yn ussyoquew yreayfar sunopaD SopTE “CL ‘yuyeuaupe porensap pjeoaredsoynpoce up sonedans axevoyuvBisod aseoniouojagy‘Ssen8 9p ypUOD UL“) iagizod yoogpany ap auistuedaur ud soqunzea omtuofear ut ‘yzvazrfox 96 apetuonsoy fvisues ware *g ‘ofa comndrp orvopioa uy aye runs ase sopumsnsa} waymofoa -V GYSTVA 2150 HIUEHES 9385 “1 NIAWIS LNAWATANOD - RY ATUL] UNIMOOGNG FIAGNVID aa SINS Gadel endocrine 9, Prolactina se earacterizeazi prin: | ‘A hiposcerefia ls bisbafi determing impotent gi ginecomastic B. Is femei inhibé activitates gonadotropa gi previne atl ovuaja, CC. contractile uterulu, in timpul nate, determina inhibarea ‘Reurosectefe! nucleilorhipotalamici mijloei | D. seereia in afra sarin est stimulath de hiperglicemie, anxitate gi ofortl fie E, secteia este stimula prin neurosecretia produsd de wucleii ipotalamici, precum si de substanta neagré. stimulant (FSH) NU se caracterizeazi prin: ‘nhibatd de testosteron B, hipersecretia sa duce la o maturare sexuald exageratl gi precoce C. determina cresterea si maturarea foliculilor ovarieni Dla bitbat stimuleazA dezvoltarea tubilor semini si apaifia compuluigalben de sarcing rin stimularea secrejei de androgeni, de timulatd prin excitarea mecanoreceptorilor din tegumentul mameloanelor n 13, Hormonu! antidiuretic (ADH) se caracterizeazii prin: 14, Care variantii este FALSA? 18. Care variantd este corecti? landele endocrine A. hipersecretia ind hipotensiune B. secretia sa ‘A. bormonul antidiuretic (ADH) stimuleazd absorb facultativa a apei B.hiposeeretia de ADH determin poliurie, polidipsie, polifagie ‘si. un putemic dezechilibru mineral C. sectetat in doze mati, ADI i hipertensiune art rept cauz un ranian ce afecteazi hipotalamusul anterior E. diabetal insipid se manifesta prin cresterea diurezei cu urin§ diva ‘A. prin iodarea moleculelor de tiroxinA din structura tireoglabulinei, rezulté hormoniitiroidieni D.cu exceptia gravidelor, care necesit& triiodotironina pentna dezvoltarea fatului, in organism triiodotironina se transforma in tiroxini EE. hiposecretia hormonilor tiroidieni produce la nivelul sistemultt ‘muscular atrofie $i oboseall muscular’ SL prom go mine oortzgo sapapdsp na uanogy ws oo Sonpond a essed giomip teytioen f myn ude Ano 2189 Ck ena eS saad ppojoeuros (come, soupy loesgns, 2198 sms ey asp 2YSTVa 2159 wimeEA 2389-77 Haar ‘ysinfvoo sojroog jaryzasyuns vRneMeysonady 1 myuaopeasadey “y ‘sueiuods unjoey ap giemun "poeoso are7esauteNap suid gzsorisjoero 2s uowoqyesed op stiaicesodiy ‘Bua uounoypesed pioicas a0 2, so uyuoo apromyered ojopaeys “> yonor azo o ne opronzered ajapuef“e, aIpiosp Lo}Go] B ‘oysisod vfayeadns uy sepurgnos jefzed uns oprosr ¥ 190209 9989 HUOTA 948 “TT we Buys vy xojappso4f Siw mpoyorarseyoo jojanm a9 “a seqroue juynode asas9 °C soon prypy un no aneqr BINA HTS“ Goan pred yuan “y upd preazpajese9 96 ANN fuoypIONp {wouLI04 9p exfa12950cHHT “61 speno0 soqqora vymnoxd :¢ yorzand naeujog "ws}piomuodiy ap tnd ume ut“ usuosur ‘syensqeyt oonpord soarou myounaysis wsdnst “y raued yavozyiojoe189 28 AN w;PIOSN rmomsoy ap weaxoastodiy{ “gi Joquotrar shisaoayy 98 eompnyydam peas soy ‘ujuad taoydeoes ypasod myndioo sojoqnyao juisar sojoinyso 2 38 sojapen08 “raurjds “nyoysyaous roj9injeo eyldaaxo m9“ mpprom-o7yodiy cusped Zoeqp29j op wsyuEooK UL 399} 9S 1981998 PaFDX “| (e209 129)9) [Eppgo op atleuos 1 ypu apd yuruuosep ynpe e “esass9s0dry “ct sowed quymenys 99} oy }sus}a [BULK pow wt) fugu qnysoysqoo nya afaia wlaso0sody “9p engny |OAT minpor wiqiosge ap pipuadap aise rustprou sojtuouoy ezomS“Y cyavayagav ay88 AN fuaqpyory quoutiog aysaayid 99 RyueysEA 310) "91 ‘aS APHID Glade endossine 24.Caleltona: A. Ia nivel osos stimuleaza activitates osteoclastelor ixarea_calciului tn estinal stimuleazi absorbyia a calciului 1D. induce ipocaleemia B. hipocalcemia stimuleazd secretia de calcitonin 25. Hdentificat ‘afirmatia FALSA: Graves se caracterizeazt prin exoftsimie (globi megalie se decvoh& exagerat extremititile: degete, nas, bbuze, urechi si unele organe: fcat,rinichi, inima - C. im bosla Rerkdinhausen se produce decaleifiere osoasi, formare de ccaleuri urinari 3rmon produce tetanie caracterizaté prin musculare si aparitia spasmelor tede il sau din alimentatie produce gusa tia_hormonilor timici determin infectii trenante, ilot respiratori, rise de boli maligne, transpiraiii fe oprire a mitozelor organe limfoide periferice (eplina, timusulyi atele manubrivlui sternal gi fn faga aortei 6 ‘A. produce rete de apa i B. induce excretia de H’ gi stimularea reabsorbfiei tubulare @ Nat C. peptidul natrio-uretic atrial este implicat in reglarea secretiei de aldosteron D, determina reabsorbfia sodiului insoftd de excretia clorului E. hiposecrejia se manifests prin astenie, tulburiricardiovasculare +28. Identificati afirmatia FALSA: ‘A, hormonii mineralocorticoiai sunt produ omerlare«corcosuprarenaet 30. In boala Conn NU fntilnim: ‘A. retenfie de sare gi edeme 8 6 Joyopouo8 jrioury eudnse axwoqanoy aumyfoeaze wuquOne|>u eu Supeso sjoyoo taaseap wiz} 29 way !E9 “C. susosn §aseoont oftd ryoénit tp 2]omea EID BUTEUAIPE “> tenzta1uoyéooar of ap afuaiye oifouuud ways Tojoupaiorewos wouryioe wd 1aszpar ‘piaisx9 96 (LS) doovewios ynjhuouioy 2o[e}oqj9 eazeEsOfeu Y {YS TVA HHeMage HeaBHUEPT BE ezgodqyouspe 18 yo0}ffat oruepeody oon omuIp emyeHa] 209} sezyodroureyRIOdY [mw ‘sojarsosya vozsytous ear npe o]“mHAN-HLS eHexDe80dKy Uy "D nymoojorar wammoage it yp] 10j9880 v prmsnBexe wasoxbox9 und pzeoctaayoeseo 08 wypeFOMIOINE “e syndic ‘rsas no ayeuothiodowdsip ojdeywanxe ne HZiAIper rezyodry jamsmreu Uy goas0s aps9 oxfumuaye 2383 “LE ‘uyemseld pmo onpar -y F¥MLaa XA 10 Hap ajaxeopgUAN Me YrHODRIODOOMI “EE ‘usueoats un-nutid 298y 98 uoeisorser op jotiax908 vereySos “e HY Tund pagodryouape ap wieias 2380 uorass0y801 9p mlaloes -y LySTva srfeuuye Heoppuepl-9¢ onusorftndy nuafourusjoiue ymsuen areinw a}pue ap ees we syuuepoweyour “q ‘euuas preouorfoe ‘209 ap reseqr ‘imnueoutsuooraue exdnse “> aquzoy 800s qouaqe ounisuaed a a jnuefomsoorofBce pusoysuen ans 9p ia ‘sweazaqo °y ‘ssusiodi 3p Wlipuoo uy azeao ap eyesoqHo 9189 UE :0}s9 uuoy 6 Surysny soOG w gUNLOD FOIB)SEIIUEPA "SE TYSTva 9189 AN a209 eHfemaye SeaUNUSPT TE FaBGpS SPA SSS TAS Glande endocrine de melatoning retentie de apd §i inogi produc o reducere a ia de aldosteron (boala Conn) C. apatitia puberetiii precoce este consecinga hipersecrefiei de MSH D, in hipersecretia de glucocorticoizi bolnavii prezints hiperexcitabilitate musculard, hiperglicemie si hipertensiune arterial EE. cei mai numerogi receptori pentru melatonind se afl in neuronii nucleului hipotalamic supraoptic 40. Care afirmajie NU este adevirati: ‘A, seerefia de aldosteron este stimulata de hipercalcemie si hipotensiune arterial B. somatostatina reduce producerea insulinei, ghueagonului C. cv exceptia gravidelor, in organism ‘riiodotironind la nivelul organelor DD. diabetul zaharat se manifest prin: reducerea poftei de méncare si ‘consum exagerat de apa E, insulina faciliteazA ptrunderea eminoaczilor in celule 4t. Care varlantd este FALSA: ‘A. glucagonu! stimuleszi lipoliza D. glucagomul inhib soertia bilan si stinnleaza secretin blir E, glucagonul stimuleaza forja de contractie miocardicé 42, Identificatia varianta corectd: A. secrofia epifizard immpiedica dezvoltarea sexualii prevoce, iar replarea acesteia se realizeazi pe cale umorali B. epifiza, din punct de vedere histologic, este formats din pinealocite E, in rejeaua celulefor reticulare, a lobulului timic, se glsesc astrocite 80 Glance endocrine 43, Identificati varianta corecti: A. timusul atinge dezvoltarea maxima la aduitul tinér 1B. cortizolul stimuleaza descompunerea proteinelor (mai ales in fibrele musculare) in aminoacizi jervoase parasimpatice provenite din ganglionul cervical inferior si vasotocind C. ghicagonul este secretat de catre celulele alfe ale insulclor ‘Langerhans D, melatonina stimuleaza dezvoltarea sexual precoce E. glucagonul este antagonic insulinei 45, Identificafi afirmatia FALSA: ‘A, mielatonina gi vasotocina sunt hormoni cu roluri reglatoare ale ‘etabolismal ncidie » care inerveazi epifiza, provin din activitatea secretorie a glandei pineale xtractelor de timus este gi cel de oprire a _ rimeste aferenfe de la segmentul periferic ai analizatorului vizual 46. Rispunsurile Ia stres pe tormen scurt ale glandelor suprarenale NU includ: A. retentia de api la nivel renal si glicogenolizs renal B, cresterea ritmului cardiac gi cresterea presiunii arteriale C cresterea tid D. modificiri al irigatiei sangvine ce permit intrefinerea alertei corticale E. modificdr al irgafici sangvine ce indue diminuarea activitsii digestive sau cresterea ratei metabolismului a 88 ‘yeas uy eprdx suapyos pou“ myseiod 18 mmupos aoyehueyeg ye naquyoazap gUINAIEp “CL 25989 AN ‘wosIppy Bjeog wy azeoyLoya4 ‘pfEMIyE ao2¥OIFULIN UIP BUN “SS sonrpres rajuoncay warysan9“z uns ryrunjon varoysara 18 awapa'> rafpsy op stuppaay 7806.2] e709 mnyrinsroqerour waiopyos“Y syLLaa xa no ‘omoydans apazeoyyauin axe jaMapaTTY “ps pudisuy SEURIIO}=P AN SHampUS HoMLIOY op exjazz9sodnH “Es ‘urauy ynunoysys msasdins “3, !VLLaOXA m9 ‘opeaeoyponN juuns ‘Suny wowia) ad ‘oyeuoxsadns sojopucyS ope s9.38 ej onsundsty ‘7g sxlounsuosoquasg “a 284 ut yzoony8 9p a1830919 gonedoy ezxjouaSoo1g “> nour waumusaud ay30 apa yan 8830“ {VLLaSOXa m9 spear duns 4anas oma} ad ‘ajeuaseidas aojepusys ape sass e] answndsEy “1S ‘SaDORS HPUAD ww mu ojoyew.os uowog ap inynseox9 (tzje “3 Peis mage a nang azo nos sopasod ypsuseeiy wor PaeapapE a> PUTER ivoyBunmy ape od yo vaxexedapuy nos rozyody earo@iinsip op RIEUII}Dp 2580 pepo wIxD8e9 sergjodiy mouape 6 yutuna “opuaps &rurysuounp ‘oxoySoxo a9 oBouoion puuiyop aso TBD FAIOAZEA (OU! P2D “| ‘auaumn yorsods @ geas04 soul Suze nu zezgody wsqusa op ersape doo °y HYST Va 2189 apbeuuiye ase “ys souarsod seared poqone ap ysnpoxt afsosomnat 02189 BaID1190 “a soegpno aio fe WUTOU WH “orogens wasn oford ved wisaprue 9 S483 80g “CL uoqproms fuomoq 2p mfatoos payne ymndanorewos ‘vounioe pzeoutn sopduoorime eamesa] saaein ojB0q MD minum ean 2p Prous ryRs0 wFosesoS wowed Hy BINH a8 RzOKN "soqjeeorecinsapa reo ap manasiedy mason azn 278 Sane meO9 "V spempops oremuaye HeoumCopT “sr ssvodipe 16 ‘neynosnum afro wt Soe ous TezauaSonaBooMs yzvarnaas waNs $n 99s ap ayrnas81$ yufor Eauoy are ez “CL donoam jnsoauoy nsyuad 1wrondocas 2p weal 28 axe 1duooHae onposd 9s 694830) W804 T“D 2yS'Tva wifeuuye HeouNNOPT “gy BImpOD 2180“ yeruaoy{8 earepeos sonposd °c. Rexpoarpsi0m 2p arwojaises wou no gzejsose 28 “D yueunuop gimuosoyne us8 o ap yreUUDIAp o1s9 “EL jgommnay ad yuayeo sojsiod wifrode na ezeloose a8 y :AN Edn ap ezoyeuroxqyosnon “Lp Fa SPD Slater 0 SISTEMUL OSOS. INTREBARI - COMPLEMENT SIMPLU 1. Identificati afirmatia FALSA: A. osteogeneza de membrand este proprie formérii oaselor late B. inosteogeneza de membrand osul provine prin transformarea gi osificarea unei membrane conjunctive fibroase . C. osteogeneza de membrand este proprie formérii oasclor boli craniene D. osteogeneza de memirani este modul de formare al oaselor geneza de membrand se realizeaziicresterea in grosime a ‘oaselor lung 2. Identificafi afirmatia corectl: ‘A. osteogeneza de membrand incepe prin transformarea fibroblastelor in costeoblaste BB. osteogeneza de membrana incepe print-o etap& in care sirurile fosfocalcice improgneazi oseina are in membrana conjunctivs geneva de membrand se terming prin formarea osului secundar ‘formeazii sub ac{iunea osteoblastelor C. osteogencza encondrala este modul de formare a oaselor de a baza craniului D, osteogeneza de cartilaj asigurd eresterea in lungime a oaselor E, osteogeneza encondralé formeazd clavicula in totalitate Sistem oro 4. Identificafl afirmafia corecti: A. prima etapi a osificiti de cartilaj este diviziunea condrocitelor B, ultima etapa‘ a osificarii de cartlaj este reprezentata de hipertrofierea condrocitelor (C. prima etapa a osificirii endocondrale este reprezentati de apoptoza condrocitelor D. ultima ctapa a osificarii endocondrale este reprezentati de formarea ‘osului brut sau secundar E, osteogeneza endocondrala confine o etapa fn care prin moartea ccelulard programati se elibereazd substanye nocive in medial intern 5. Identificafi afirmatia FALSA: ‘A. migcarea este activitatea se realizeazi deplasarea fnttegului ‘comp sau a segmentelor sal iu B. oasele indeplinese rolul de pérghii ale eparatului locomotor C. supra oaselor actioneaz& muschii, asigurind sustinerea corpului si ocomotia D, oul sacru are formi tciunghiulard, cu baza in sus EE coloana vertebrald are un singur rol: protejarea m&duvei spinirii 6 Kdentiicatatimatiacorecté: ‘A. scheletlexprinde 206 oae Ta nou néeut B, scheetleurpinde 300 oase Is adult .conall prove dn sudare rei ons: ton, ichion si pubis Dim osl factarat sunt activate osteoclastledinpeios Ete capetele opt ale unui os se frmeaza un Cals 030s (matice snorganicd) 7, Identificafi afirmatia FALSA: A. din scheletul viscerocraniului nu fac parte cometele nazale mijlocit 'B. vomerul este un os nepereche C. oasele temporale sunt perechi si fae parte din neurocrs D, sfenoidul este un os pereche gi face parte din neurocraniu E, mandibula este un os nepereche gi face parte din viscerocraniu. 18 [ue p ~ € I BHEp 0 rdOTHY a1s9 woeduio9 S080 [RaNSa} ones ‘Supurpr soso injmynsof woyeuanse “yuoysaro wazeaRTEyop ednp “C ‘sng UL wzeq no gxeruyunin yuuoy axe wndeas/y ‘any so un 2380 windeas “g nua no yzeajnone 28 vndeas “y Hyppesoo eijeuuye HeOyHUSPT “LL ‘ejdouio 18 ynotasjo up ysnduioo o3s0 givyndeas emyuao “y LYSTVa eemuye fesynupT “oT x09 nso no azemnonse op playeudns o yyuizoid myruses aye oespaws apotay “Zz, scoyt osouint 9s ewe ueyd wy EMG “q prego] 1 ppeoyasoo oqponyou ty osoeyS 28 2[020p 0 one e2yeyasouoo pogo szopio, astm os pees wo up Ng“ son our uy oj ae00 uy sqm putz yosgaeA euO|9 "y yEnT9pe UUULBE HeSuNeSPL “ST ‘e804 eiseoo osetmn 28 a}se09 Enop sfouN“g, ‘ways 2] Bunge nu aise09 ‘ezea|noism a8 0100 ssvouyfieyprenoaiso maze yuns 91915009 "gL ‘sua{B}2009 augauian ¢ — > 20}29 vareuorzny Ip Pitzat 2f3B}9900 °V FySTva vismaye HeoypuePT “yt oarod asv0 up yeuttoy 2380 ryuesoouDOSIA “s, ‘a1gauio4 aurfueo nu soso 9190230} °C, 2p op 9p rvs yum wy pe souoprzes pe CH "nto Zi 2p ayn ns aagHope 2yesoa wun yzsobeys 96 arto ey nfont yo puszaid yeas “y “wuugsape wifeuizye HeOUREOP “Cb Tao aS 98 saynsio000 jryzpA no aysoun 35 raUDNS |ryIBA “a rmigauiaa uogio UY 25 jagouos yma 6 ssgation Ejoypod “esgeran tads09 AA " {5s t] £z0q NO Ue|UUMID BULLY ae TUDRS |RSO progx soipuade 18 dios “aqrumas xp suo 29 jus“ 1] 50 un 989 UES" aye HesHwOPI “ZT 40] vaieydope puryooys swoupom yas yastxe oso syup un ame fase“ ergouns dios are ivorazo pigoyoa wand 2YSTVa eHeouge BeogHUepy “TT 19P sesgauDA tnaIped “a sg pazos vyfouage 1 2]9 anu a1epns TENS SIBEIO| a|D199HOA EL syejnop aaqauan ge tp eendenon 89 gfeagauoa eUBO|CO “Vy 2ySTVa Wlemage HeouRU=PT “6 atedeu so un asa nyuessousosta unpaved 200} ued js“ mjodaoo ‘» preowsoyae 16 yusypour vayed uy premns 9189 ejexqsui9A wuTEOTOO “CL ‘rafului este alcdtuit din humerus antebrajului este format din radius si ln antebrajului este format din radius gi cubitus iméinii posed 8 oase carpiene ‘mini posedi 5 oase metatarsiene 4S. identificati afirmatia FALSA: ‘A. sudarea oaselor care formeazK coxalul se datoreaz8 adapta la stasiunea biped BB. scheletul picioral confine osu femur, cel mai lung os din organism C. membrele inferioare sunt diferentiate in vederea. functiei de sreutii corpului si de locomotie prel D. ‘gambei este format din tibie, agezata medial si fibula, E. rotula este un os triunghiular 20, Identificafi afirmatia corecti: ‘A. rotula are baza in jos BB. fafa anterioara a rotulei se articuleazé cu epifiza distal a femurului C.rotul ituaté fn tendonul muschiului evadriceps ltd rezistenf§ articulatiei genunchiului lati fixe, imobile si nu poseda cavitate ccervicale sunt in numr de 7 ‘afirmatia FALSA: ‘ndeplinese mai multe roluri funcfionale 23, Identificati afirmasia corect ‘A. attculata eranjului cu 1 ana Vertebral este o parghie de ordimul B. erficulafiadintre osul brafului gi cele ale antebrafului este 0 pérghie de ordinul I aa es C. oasele au rol de protectie a unor organe vitale, ca de exempiu cutia toracic& care protejeazi inima gi plimanii D. oasele reprezintd singurul rezervor de substanje minerale al organismului E. vertebrele lombare sunt in num de 7 24. Identifieasi afirmatia FALSA: pentru un numar de peste 50 de afeefiuni osoase gi articulare diferite 25, Cresterea oaselor NU depinde de: ‘A. vitamina A, 26, Identifieajtafirmatia FALSA: ‘A. sistem osos gi sistemul muscular sunt in strié interrelfie _ fanetionalt B. zilnic 0,5 g de Ca intra gi ies din scheletul unui adult C. osul secundar este adaptatfunctilor specifi D. coastele sunt oase alungi E.osificarea epi (onqousy J qroccexdayys ‘njduioxe ap) ynsnaqa ap senpoxd x rod ajetustyeumas 2 aunddsayu a8 gznojnonre 28 azz osto Bnop 9j20 aul ‘azomsopuIs UY Jpoovos opemage HeognoaPL EE ayexoo asvo yop of 1 snes ko up yuo 9 [NOH masses axwed yo ‘am89 ul yioip O-nA pawayen 28 w TYSTVva seme oun we ‘uy augouoa jaumn wasqus na “wisyeumen un op esnpoud a1s0 WZO}!9 "CL 2yeiqetlaa Jaurajoo ae afeuuiou rojngano weseseB0x9 ofezonmeyue "y y9aa09 uyfeuLiye HesgAUePy “TE Sao RAS ap sop any 2p pagum wy pyro 08 e092 any so un a80 sand a9 vee smears md 1S ozonmeuys uy edu 98 opnfeynone ‘eventigows sp jnpess vnp FYSTWA eHemge rmouNUePT “OE ‘seroma torn azinagsuo9 18 90] ne soso Insel 9p eilqrosas 1 worEULIOY “3 ‘olyns sup 9oso ynymansof woyeyanoe ts9}sex0 eameaniayep ganp °C 10}9880 nlgnunp vzneo usp paps pseoxsoU valas 0 Bpas0d soso jnunsisIs“D eueRio ‘axjoysoj90 exeyuuts ooxjoqerew aseoosd 20} TnIeARE a ‘yards 14390 91 of yuo wud -y Ha 8 WeOUDUOPT “67 ‘sunysuoy 9 pfusysyzar es waxwur InyMSO dioo up so Suny ni up % 07 ap ttodo! uy pune 2 ‘pay gore ‘yueSojeaioy yanpyur eurfuoo na so en, "yn ‘aud aygauo nu myrorxon © gutaioes wxlemueodoo jase “url 2} 2109 ‘ad wsuvzo uy asunungd s9pK) apphumisqns yeidan wzeasgy9 afest0 “WV ‘spypesoo egleunaye YeoupsePL “LT oso TTS C. membrele inferioare sunt diferentiate in vederea fimctiei de preluare a greutatii compului si de locomoie 1D, halucele are doud falang EB. consiele flotante au cartilaj ce se articuleaza cu stemnul prin ‘ntermediul cantilajuiui coastei a 7-a 36, Identificafi afirmasia corecti: te inlocuit 0 daté la 3 ~ 4 ani BB. cresterea in grosime se datoreaza stratului inter de fesut cconjunctiv adipos al periostului C. periostul este o membrang conjunctiva care imbracd oascle 1D, condrina este substanja preosoasa E, coxalul se formeazi din sudarea vertebrelor coccigiene ‘37, Identificafi afirmatia FALSA: A. cresterea in grosime se realizeazi prin activitatea periostului B. sistemul osos posed o bogati inervatie nervoasa care il jesut (adipos, lax) E, cresterea in lungime a osului se formeaz’ prin osificare de cartilaj ia FALSA: ui, ischionului si pubisului se datoreazi adapta la B. entorsele se asociaza frecvent cu sinovitele C. vertebrele au apofize articulare superioare gi inferioare D. posterior, scheletu! toracelui este format de D. entorsele nu se trateaza prin imobilizare cu aparat ghipsat E, bolile reumatismale se trateaz numai cu repaus la pat 40. Identificati afirmatia FALSA: A. sindesmozele §i sinconfdrozele se osifick cu varsta B. in sinartroze se executd migeati foarte reduse C. fesutul osos este 0 varietate de fesut conjunctiv 'D. miiduva osossé la varstnici este cenusic, dar fanctional& £. duritateafesutului osos este cauzatl de impregnarea substanjei fundamentale cu siruri minerale fosfo-calcice 41. Identificafi afirmafia FALSA; A. tn oase calciul se giseste sub form de fosfat tricaleie B.rotula confera mai multé rezistentl articulafiei genunchiului . primele dous vertebre cervicale sunt modificate 'D. osul dopozitesta minerale, dintre care, cele mai importante sunt cele de calc gi sodiy E. oasele asiguré hematogeneza 42. Identificatl afirmatia corecti: 8 simptome: Ia nivelul articulafiei apare itarea migedrilor; eegumentele pot prezenta {nrosiri si noduli reumatoizi D. hipersecretia de hormoni tioidieni la adult produce dureri articulare E, sistemul osos nu este afectat de hipersecretia de hormoni tiroidien! intenst $6 anmnonse ons evojnapse 28 am ass0 Rnop 299 am $090 1089“ seqsonys poeaguzour'3 svjonze ynsdeo ‘g amnon aejeudes Vy ‘ppeamonays syaouspsajszeoyytan wp yma FUZZ AN OMPOALY “05 ‘orejnonze soyatayedns ‘panoy ap pindap ojpzpoftur ‘Sjigous nfeynonze foun ynjeatu e] “SL oayuy ass00ud ‘sxontoo on nes aupid azejnanue afayuudns ne ojezonzeywse “Y SYSTva webemaye HeouTUePT “oF aouadns axojnanse azyode nv arequioy2j2sq9}24 “3 ‘Szouisepurs rons 9uoquEI afunns °C, ‘Bun ofosvo me umo wbe ‘oryida 18 szxgerp wyuyzard nt 2fsis209 "3 S080 ynsaf no aunooyu, suns axonSoxo 2p 2[ofainima “wwe 9p sz ~ 02 9P FHSTEA |uINE UE “EL yuRsglioUs ap areoqyso usd wzeau0s 98 oo3qeHI98 "Y rysva sifeauge Heoynoopl SP aio TTS somone ynsol oundioyur as yzvarnone ‘9 area asv0 pop o20 any ‘oreo uy aysenonze vs afazoxpucouTs "| spifeynonue easeyoqoseadns ap asmposd x 10d ajesso1u9 “q ‘pojdaioouy 10 ay ap ‘ganar ‘pluajaye o sop pavansuomap ajemsneumnar ojroq uy edesan “3 aids yuns na 9jase0 soazeoep “sdf resede no wameziiqow pressoau ays0 nu wfexmy Ot“ ‘Buys ap sapioid ‘Revonren] oreo ‘nored im gordi as rRexonay no ayeMIsRY OY FYSTVa PHeULIE HEMET “Lp Aojano0eiso apuBunjord ssaun 95 18 _yerozowoyseue 9s a|pise|dosyso pzeazoulo}seue 2189 a[p|no4TeNES Ts, PreozomMoyseue u109 afe1se}do21s0 “CL 8 amo noyjouns und ojo an aqeaypotunus aed snsat piss peuopioz9p aendsip aseoso ayeurey up reuLsoy 2189 rsedu09 soso jrunsal “— uaysioAKqoNN OWISIS as me ajorqeamo ud 9 qompmcoy epfeodsp md SAE ose aya Her rays ayeinoogea “y yio9u09 syemage HeSGRUOPL ‘SF ‘98uys op sea op ayeszexnn uns eseoso 9]2[2ure| ajaysejdoayso asndsip ums mynuoaiso ofe asvoso o2}2uN8| ox1Gl “Ct ‘sevoasou rumdeuruuis 18 aus op avea ELE 28 piSanjasd aspozoumnu no ‘aywjas aynpe oqnyoo vans nuoarso ays i9edtu0d soso musa PoIOK aaa Sistemul nuseuar SISTEMUL MUSCULAR INTREBARI - COMPLEMENT SIMPLU 1. Identifieafi affrmafia FALSA: ‘A. muychil scheletii reprezinté aproximtiv 40% din greutatea corpului , din mugchii masticatori face parte mugchiul orbicular al buzelor 2. Identificafi affrmatia CORECTA: este contractia in care ‘tensiunea muschiului ibrei musculare striate sunt miofibrilele, jezate in sarcolema se afla muschii stemo-cleido-mastoidieni E, muschiul gastrocnemian eparyine coapsei 3. Mentifieayi atfrmafia FALSA: A. Is exteriorul corpului muscular se afl o membran& conjunctiva, snumité fascia muschiulai Sister! muscular 4. Identifcati afirmajia CORECTA: AA. fibrele musculare striate sunt celulealungite, de Tym ~ 12 em Iungime , marele drept abdominal are formé de cupoli 7. Ldentificafi afirmafia FALSA: ‘A. una din fazele contracfiei musculare este ADP-ului produs prin oxidare aeroba in B. plasticitatea i mening constant tensi C. marele dorsal Demetabolismul muscular este anaerab in primele 45 ~ 90 secunde ale unui efort moderat sau intens E. manifestirile termice ale contrectiei se datoreaza fenomenclor biochimice din fibra musculari 7 © wyoazep sianos myosaus “C ‘sanposd yqou98 FaLepLx0 “D 9p na preyosmul IOs “a, oye 0 are pqolze vareprx0 “y TYLOGNOO BHeauye HeouRUEPT “pT ‘vsuorou varenanoe ug guropaud zormeje 2fH}981000 “AL ALY eosoonyos “Suny wom 2d sone8s009 aojour op\gynm @ nes pos Ip Y: qolurp noyoyd un grarzeud ynoyes8 yopctwoous jusouees Ug urzorut ap aquaureyyores ap goog # yEnDe ‘op sjuaunejyoru ap ggs atypurxoude WU 8 Bq o-nty
sales janta By ‘nfo are ymenyZ0zy “e amano “jpurpmacoy ‘opoiad S1qy mp wyoMUOS oie yoUIseH wgivjnosnm worm “y UST va 280 ofemmaye a1. “s oeqiony aneyaan soasou yuxoyd yyge 2s aneynosnur orury woUso8 Ut“ nansof x6 9jnjoo jodsuens 2} are0 “ypu nes aBluES Wy qlosge a8 afomMaRHAEIN “CL eeu 1 gs UE QrOSGE reun amaros oqapue 2p anmuzandan ms AnseBp InyNgM fe xOU aap ‘areas faze ‘eoumiyoe gns “gjwong vayeyae wy adoomy inpruropre TISeSIP yezueynosta {e809 x] mnsol uIp pwontiog axso ANSOBIP NaN BseOOMITAAS “V EYIDTIOD 2160 NN HUEHEA ATED “T connesnd fatezuas vaxesoge ¥]axaqund0> wares “a yeoysat 18 euuep oy wud remdasd ruopER gaszToupy BRANES Eze “q ‘zeype yawonto8 BITES UEP 20] 3p UO!) eon ‘pres sezyum juns gaqes wip aopeetso afuersqns ojoqedioaud -g [Baur aeares opuyp?yons apnomedges ajopaeit -Y FYLOMNOONE SwtEHeA HeOuHUOPT > ATEWIS LNAWATANOD - RY ETALNT VLLauosav 1S VILSEDIG — —=—_——— 5 Digest i absorb Digeitia si absoctia 12. Care variantii este FALSA? A. digestia gastric este rezultatul activitiilor motori i secretori ale stomecului 'B. la patrunderca bolului alimentar in stomac, migcasile peristltice se declanseazd, aproximatiy, la fiecare fn stomac bolurile alimentare sunt tran 8. Care variantit este FALSA? ‘A. dogtutifia este un act reflex B. timpul bucal al degluttiei este partial involantar . timpul fringian este automa, involuntar . in timpul degutitici valu palatinse rds E. la coniacal boll alimentar cu peretele esofagin, ia naytre 0 und peristaltic 9. Identificati afirmatia INCORECTA: ‘A. in timpul bucal al deglutitiei limba impinge bolul alimentar in 13, Identificagi varianta coreeti: ‘A. pepsina (activa intr-un pH optim de 2,5-4,5) inigiazl procesul de scindare a grasimilor neutre ‘B. motilitatea gastricd este controlaté exclusiv nervos C. portiunea findica a stomacului genereaza contract touice puternice, cuo frecventl creseuta 'D. labfermental transforma procaseinogenul in cascinogen, coagulénd E, secrefia glandclorsalivare gi gastrice a putut fi studiat& prin metoda fistulei digestive . timpul esofagian este involuntar 10. Care varianti este FALSA? livre mici (rlspandite fa 14, Care variant NU este ADEVARATA? A. lipaza gastricd este 0 enzimi cu activitate slabi, ce hidrolizeazit ‘aumai lipidele ingerate sub forma de emulsie B. ioari a compului stomacului declanseazi contract (cu frecvenfa sc&zuth sul este agezat in spatele portiunii mediene a stomacului gi inferior faph de acesta D, motilitatea gastricd este controls umoral prin enterohormoni stimulator: gastrind gi colecistochinin& E, hla gastric exe leant insti subir de ct pigmeri bilan C. unda de relaxare faciiteaz& pltrunderea bolulu alimentar prin crificiul cardia 1D, unda de relaxare precede unda peristalticd esofagian’ E. in timpul deglutiiei nu se produc modificiri chimice ale alimentelor 12 113 str ott oos8 yzjoe 16 yuoo4TS ua oypumses8 oor yzvopuIos goU}sEs wzedy| “gy ynsed mmmfuco aye 2aysoure ap ugokna sens tneSns ay aye Teun o}6a5y8 25 JO ‘yuunso@ 18 ston 721008 2940 ‘wanoja8 ezejoqoy| yoUse sysva even ‘aaeTnqopEnay aren spojoqemeo gy 28 ayporeday a0 “g spur 9pioaareoyno op aso gonedoy 9 oumaDo%d 9p HULIO} Qns aye eA90s yuns aozeprded “> sojrosarao fe pede mgd mpaosoea uy 2i8egH 28 EreuosNeD “EL eoyeub ouopRUegzzozouprHoNFaxued eee -y SYSTVa exeuuaye eagHuepL “ez PL “6E syeuorsimusou joprdy ezeazzjospyy gouNsET ratgnounge yyzas OmO}S Up sojoura}oudrosoBrp ew a“ ‘ado uy snanyos ‘ur opndadiiod wy 2janiioid aundasoosap wasdad “> ‘ueyooiste]o9 ap Teannea3s0 yeuadomsdod used oso younsed guste eedioud y “paaies BeULYE HeayNwepT “ST spssoyep % pupd yruoprase pevapesap yoneasoued wzmmu “a omnes vormmnour pan eusN8 0 sfuozand uy yqnios ijnuaBoujazeo wads yesauosoe pynousyge CL Indioo #8 puny outiaos inpaaemoys tariqiosqe 1880000) sosuunut 07095 yIe3008 ‘pouysed gzedr] ya1008 19999209 _uNp ‘pun psed o-y areusoysten rans azeiueURTe aTngog seuONS OY 2YSTva sifemaye Beoupuepy “Zz nuoponp no yRULIUOD 9s BIpIED [MILO “| ‘soqrojd runrBaz varenunuoo wy giemals e189 yorpUNy BaumHBer smayauayoyploesivoo 28 ansaSip adam wr qd yeEOMS ‘POTaID8S 9p RIEQRGUL ais Pouses e=TeH|NOU!“y SYST Va enemys peoynuap “oT y)ai008 29 ida ajayayo op moundyse aso £9.94 ap wi098 “> yeazound soqiuioe ajajnjoo op aneioes rms ajoumzu9 mypseatoued wiasoas ezeaymuims aonedans sAnma8 9/10 “V sud peeazuajomm 96 AN ofeasoted nang “OZ ‘pgadoq nyegoryons rte Sr ane Tag cg MON SYS'Tva B1uuprea sfeouNUaPL “ST Digentia aban 24, Tdentificati afirmatia coreet4: sunt peptidaze C. ampula Vi previzut eu sfincterul Oddi) D. sarurile biliare provin din degradarea colesterolului EE. apa se glseste in comporita biel in proporfe de 80% 26, Identificafi affrmafia FALSA: ‘A, carboxipeptidaza este o alté protea23 pancreatic B. carboxipeptidaza descompune oligopeptidele in di gi tripeptide reaticl hidrolizeaza lipidele neutre in acizi gragi si ap& este de culoare verde-auriu 27, Tdentificafi sfirmasia corecti: ‘A, faza cefalicd a digestici gastrice relaxeaza peretele stomaculi BB. faza gastricd este reglaté exch C. efecto gastrosecretoare au comy duodenului D, sérurilebiliare au rolul de a emulsiona grisinile E. prin eanalul cistc bila ajunge in vezica biiord irmafia FALSA: subjire efectueazi miscari de tip contract de amestec (contractile segmentare) sunt cele mai peristaltice se propegi de-a lungul colonului spre call intestinului subfire sunt lente, ceea ce asigur& contactul mixturii alimentare eu sucurile digestive E. undele peristaltice suat ritmice 116 coc sae 30. Identificai afirmafia FALSA: ‘A. in grosimea unei viloziii capilare, o venuli gi un vas limfat B. epiteliul unistratificat al vilozit allcelulelor un platou stra farmat de microvili C. glandele Brunner, care se gisesc gi in mucoasa duodenalé, secrets mucus D. acizii grasi se absorb mai ales la nivelul duodenului E. glandele intestinale produie zilnic pink la 31 de suc intestinal 31, Identificafi afirmatia corecti: A. lipaza panereatied, enzima li degradeazi lipidele em B. valvula ileo-cecalé reprezi le importanyi relatiy reds, inferioard a jejunului C. eolecistochinina este descdrcaté continun in lumenal duodenului D. amilaza pancreatica desface amidonul in monazaharide E, duodenul este porfiunea fix a intestinului subfize 32. Identificati afirmajia FALSA: ‘A. pepiidazele din intestinal subjire descompun tripeptidele in aminoacizi B. pentru a fi absorbite, proteineletrebuie transformate eminoscizi €. mucusul secretat de glandele Brunner protejeazé mucoasa intestinalé impotriva sciditiiichirmului gastric 'D. pentru demonstrrea acfiunii salve! asupraalimentelor este nceser’ ‘odura de potasiu E, lipaza intestinala descompune lipidele neemulsionate in corpi cetonici gi glicerol a7 10 18 oN eqreosge as sox8 myrumsoyuy pysnge 2] “3, ‘eruoure ‘joros ‘opm 16 aunume gazes yeu atfogjonnd op ojosoooud WIP “C F2NE-Z op syNME Uf "pe agmosge os INIOIOO aD uiodsuen op warsis mim juuoynfe no euqiosqe 2389 worn “Vy 9st efewage HeagpNOPT OF qeorurena ‘Frveztamuis os oapeyuouuay qotse aueuarseg fos0yy Pluanygur qns “g eunsajr mania ‘emoesaum 9p upobar 8wo ‘oqyesuod wots ape orpotd 2 UO}O ty“ vfeiipau fojroid zoéndaroa veudnse pzaauoyfe yaypeuauag pqome yuELD}ONG WO eL repdipau yzoqnyoo wzvopeifop sox8 jnunsony wp otfemomiay op ajassooxd -y 2YSTVa wilumuge Heognuapy“6e renes 18 prequuo wang uy Hens suns frheoojap re tare Bn eto9 “aL por aids jngnur{uos Burda 1$ aomuaind yuns conpesstiad wiloesqu09 “C] SEOA yossuoo gns 20m) 28 “wane wom ‘of roqpunpUys ams 2 ‘sony op oye sommonem vaeurano op esooond yazan Wy cayjeyop ayfoapal 09 wood my ySrr yd eyomusje eounUop BE Tae TT si seyoyonu ‘1s 8 spojou azmnostun auay typ yeuy O49 wo} youe ALD}UTS = oyeupmBu0y on i ‘apmnasyo szejnosnas aaqyy ap reuL0} Fr NAA no anja Jooo-o9f ogo xd 990 spansed emus AID) ‘pagunonnise soumloe qns RES oso UPHOGA| ORpHB eB“ 220] sag ud erRUS aS URHEKAY | O]opLELT UaRRNAHIN “y FYSTVa sHemuge deognuepr Le Prowsdis jnuojoo no gry 98 suapuiase ynnoj09 “3 ‘saigns nasa pant Eee2cL20} jeUO|OD “q, NIBOS9p |RUO}OD >) ‘foarpuade aye 08 12009 itotgi0 widnswap “_ unfof grupos area ‘29 jum juoUB9s un ame "y 8038 jnupsoyuy “og eam “a. ‘vewpnded “q sony fod AN auplqns yayrupysapuy apazseg “se ‘ised aoe qiosqe os suqmosozp ojsuraeys yay wequosqe ezeamnus 3 earEt4 “c, tse ursyunaaue uid 2005 28 rnupos welqaosae “> ‘fuoupzoxd quns a1e> aytaasuoa aj2jnafea ap EyEZUON soatiqns mymapsayuy nppaqu sy oy 2yeuysoqar dua uy surasoqan 20 anoe sooaad un. A. contractile segmentere ale colonului sunt stimulate de contactul ‘nuucoasei cu confinutul lui 'B. la nivelul intestinului gros se sintetizear& vitamine ale complexului B i, epiglota inchide laringele se absoatbe pasiv 45. Prin putrefactic, Ia nivelul intestinului gros, rezulti urmitorit produgi, ca EXCEPTIA: A Poon ifurat 46. Identificati afirmatia FALSA: A, stomatitareprezint inflamatia mucoesei cavtitii cele B. pancreatita poste fi aout sau cronicd ©. Candida albicans poate determina stomatita D. calculi biliare pot confine colesterol, siruri minerale E. ciroza hepatict poate fi determinat& de sedentarism 120 Raa 50, Identificayi afirmatia FALSA: 47. Caurele ocuzielintestinale pot fl urmatoarele, eu o EXCEPTIE: A. infetiivirale B. hemi . tumori D. corpi straint E. infestarea cu limbrici 48. Caracteristicle enterocolitel pot fi urmatoarele, eu o EXCEPTIE: ‘A. inflamarea mucoasei pdni Ja submucoasé BB. constipate rebels C. pliurile mucoasei se ingroas D. secrefie bogati in mucus E, eroziuni (in forme grave) 49, Identificati afirmafia FALSA: A. enterocolitele au drept cauze infecti cu bacteri, vinusur, eiuperci B. citoza hepaticd este insofit de oboseala, inapetenta, durers abdominale D, citoza hepaticd este produ de consurmul exagerat de alcool E, virusurile B si C pot fi cauze ale cirozei hepatice ‘A. ocluzia intestinal are D. stomatita, in stadiu avansat, se manifesté prin wlcerafi ale ‘mucoasei bucale E. tn ciroza hepatica atrofia hepatic’ se instaleazi imediat 121 suioe op zojojexiuiod wxide wy onpuoa ‘9 anvztsmjodap ap tmjors yauzaxd yepod reyransal2[9(R;9 “=, Ruqpo 8 usta yAtat YUAN FpHOTeD wraME “CL Summ gz anfofpdap nu damp mngryrounoa = szgjouguaa tqoiss dum wy sanpoud os axe pumxeus sounusaud “3 sea ands ojafags Badu rede woumssaid ‘uepaaose suoe no Bums yn|MOENUSA up adsouy ono" IMME “Y LYSTVa wiieanage HeoHEOPT L stupa ees no runuon 2 neuen INO ‘syvofanarod uns eompresorur ‘feyoxo efedosd v op yopstoorm rowjotdoxd ose ane oes003 “2 ‘peowodns gouotozeut eau mp um sis goneday eu“ ‘aps op Ta ODE ~ 007 Attmrvosde ereaizodap eunds-Y sanser0o epemuaye peaunUopT ‘9 Buys apun 9p “seo yas Sou8 rear fazed 18 grenegfommn grepraresid yusroy ne ofoounuaA “ aofoeu0} foe a a[ea0sts unures uns aoHkuoNg aN ‘oreaocad ston ynppouna upd ‘sdaupymppouean wy adaoug por waenan-Y 2ysTva "bemage peoypuapy *§ poor royegzpa radaxp wy 2yoeroy yajaased 8 gorfoxseyp eunysumdx o guar uersade 1n908 ua 2d 9 ap SL 9p sespzes wy un B opunaes¥9 PzeaIMp BIHINOLAUDA BOISE “CL supe ans on-nuy 8 yous mar wy gzvaseydap os 9809S “9 ino up ioto 9 98808 | ‘odsuen aseo aurySuns osea op prezeauos0 ot searmop 98 98 seoppaxdu ys sroznuay-oue mynpmoores asa os eiemaye HeSyOupE *F ROS RAY reap rene ‘9)80 op senjeid 389 29.9 no awaNgoU 2p -tojonqea vasaprqpuy no adaouy azejnous39a ¥ ‘onIpeo JOjpyoWORZ v Boyes vazens vol apmyfeuos ap “Funy seynOKNAN {omU your Ho Of ap ys9 ofuryN wre HC ogo yup] *sdaup myeune ojaasod wy wpidsnoqn eaqea uud Bugis jajnosiuan NOTAIWIS LNIWYTdNOD - RYaaULNI UVIDSVAOIGUVS TALVAVdY i se iF Apert cartiovatcular a Aptcatulcardiovasculie ‘ajla FALSA: 12, Identificagi afirmatia FALSA: functia de mutrtie care asiguri transportul ‘A. tunica intern a ianjelor in eorp larizarea din nodutul sinoatral se propagd in toate diresile, ‘ere carotide comune, dreaptd gi sting ured reptul marginii inferioare a cartilajul inud vena femural, care strénge séngele brului inferior eiseste in capilare usin peretii arial B. manifestarile ae socal apexian, permitand singelui si treacé tn veotricule 13, Identificati affrmatia corecti: A. la nivelal nodulului sino-atrial frecvenja desclrearilor este mai lent i, din aceast® cauza, activitates cardiaca este condusé din acest centns D. aorta abdominal sting E. vena limfaticd dreapta stringe limfa din jumétates inferioaré a corpului 14, Identifiesfi afirmatia corecti: A. splina ocupi loja splenicd, cuprins4 intr colonul ascendeat si di ftagm: 'B. din scgmentul ascendant al aortei toracice se desprind arterele ‘sofagiene, brongi C. miocardul prezinté un numis de 10 ori mai mie de capilare ‘funefionale deeit mugchiul strat D. capil 2s. aye ano gurzaud in -aypoun{uoo ssa wp sreuu§ ayzumjodap ind wm Feat romusasd 9j2 umquurgos 2p aunyseooTs o-nUy gIsMO oF sY¥STva eHemaye Espey “07 ‘21003 yapsad vaumysuede ud gia ite wesade (nook mmysdugs armzoospa to yrouojiodoxd sso ase pouasiodeiuayizad “ po ye gevassjoooe sneansesed 80808 FOROS ase] HUS Mes RIED “EL awsouadns ayaiquiour ej 9p souaa oaRups aBtpns puso grejiBaf wHDA "V cyiseaoo enivaaye HeopRNPL “SE peur ey amour ounpsard o preoaro “pduiod op vs wayeHEAnO sR YOARNI [OEP TY lysTva sxemage HeognUePT st ovjoiss ynjnurnyoa wudase mfeanoyuy guajo mumstouys “3, siqeyooorqeag mnjrugouny wanun up ourxoud ye sof gdeogp goqnaastoqns oouoa sop cam. {age adap souon jayon w aposep a8 waxp aga ‘jorsts op atnysoud no ezindxo oBuys op ojeuntteo ynow B¥eD014 “3, no joyesed uy yuourwuiod pzvanoriouny se/noin onoe sojforod vpsuotsip purauo!op Bums mynyOpNUOA. PySTVa aR FYSTVa Bpiemnaye HesuNMPT “Sh “aon ERE Aperatul cardiovascular 21, Identificati afirmatia corecti: ‘A. hipertonsiunea arterial Getermind soiderea fuerului mecanic cardize 8B. arterele sunt vase prin care circulA sfinge incdreat cu oxigen . jn timput sistolei ventriculare, in artere este pompat un volum de 75 ml peste cel continu in aceste vase D. 2gomotul TI cardiac este produs ia inceputal sistolei ventriculare EE. vena cava superioaré intra in atriul sting al inimii 22, Identificafl affrmaia FALSA: a cardiac const in pomparea ritmicd a singelui ia ascular ifestirlor electrice ale cordului toda foarte larg utiliza in clinic lant, presiunea séngelui si rezistenfa la curgere matematice : {n vase sub o presiune care depageste presiunea atmosferie3 cu 120 mm Hg in timpul sistolei ventricular sting C. unda P reprezintd modificdrile clectrice din timpul transmiteri ssunetului prin ventricule le pompat de inima, prin camerele acesteia, nu realizeaz schimburi de substange cu celulele mugchiulul cardiac Aparatul cardiovascular 24, Identificuti afirmatia corecti: A. contactilitaten este propretatea miocardului de « propaga excitafia de la 0 celulé Ia alta B. conexiunea intermodal conduce depolarizarea mult mai lent decét unda de depolarizare propagatd in masa miocardut ©. spitelil simplu pavimentos formea74 tunica interna a vaselor san D. volumul de singe pompat de ventriculul sting intr-un minut 2 {ste egal cu cel pompat de ventriculul drept . in sclderi ale volumului ichidelor extracelulare creste volemia D. controlultensiuniarteriae se realizeaz’ E, fibrele miocardului contin miofibrile stra contracfiiinvoluntare, ca fibrete netede 26, Identificasiafirmatia FALSA: A. erterele pulmonare duc sangele cu CO; spre rejeaua capita din ural alveolelor, une il eedeazd alveotelor care el inspiratie 8. tunchiul arterial braiocefalic se impart i arera carotid comundwxfeansye HeayHUPL “OE njoatu wy wurjoojpace goseosep ‘ayesea atarqy wid ‘Jnonedumsezed “ct aay ays eT ‘njmezede @ a0ts0u e0} “D -roiseyp my prsosap 28 (az2u0 ards oapenni oluasqns #8 70 no oppBugs guodsuen [UOE woe “V PysTva exieuisye esynUoPE “Se njpoesoy ye fesore-ozasod ayoratod ruazuneynosen BIE] WIOL “A ‘ojno.ss]oqns 9k sey 4doyouna wluanyjuoo wp gazas orpeyoooryes9 $0 jouadns yruquott 16 yoymagounay © gydeosp vorengu ‘eojengeant op ejay aygounad 18 Sumy # yai08z mjrayauaap # hi0y © sgonpu0> *ynpavaoqur oergiuy*20 seu ds paseoneid °y RR THIET venele pulmonare repolarizarilor din piel superioara se formeazi din unirea venelor brahiocefalice pth A. venele sup insojesc arterele 2 sunt mai grosi decat cei ai vaselor 132 Aparstulcadiovescular 38, Tdentiftcati aftrmajia FALSA: A. pulsul arterial este o expansiune a peretelui arterial, transmis de-a Iungul arterelor BB. diastola gencrala durcazi 0,4 5 la un ciclu cardiac cu durata de 0,85 . cea mai freoventé cauza a diminulrii debitului coronarian este ateroscleroza . votummul venos este de trei ori mai mare decd cel arterial E. acetilcotina determina la nivelul nodulului sinoatral crestere ermeabilititii pentru Na’, ceea ce are ca efect diminuarea free: cardiace 39. Identificat afirmatin FALSA: ‘A. suprafafa de sectiune & venelor cave este mai micd dacit a capilarelor B. peretele venelor confine cantititi mii d muscular neted C. in paral! si corespunzitor inceputului diastolet atrale, are Ioe sistola venteiculat D. cind vaivele atrio-ventriculare se inchid incepe umpleres cu singe 4 Ventriculelor E. suprafeja total de sectiune a erborelui circulator creste semnificativ pe misuri ce avansiim spre perferie 40, Identifieatt afirmatia FALSA: ‘A. yolemia variaza concordant cu variatialichidelor extracelulere B. in perionda de relaxare dintre doud contractii musculare, venele ssuperficiale espira singe din venele profunde . gravitasia are efect negativ asupra intoarcerii sin Ia persoanel (ces, mari cantitaji iu arterial E. blocul atrioventricular este insofit de diminuarea frecventei cardiace ~ bradicardie 133 ser per euoslouny nijouys tn-syuy inpsenorur FunLOysuEN 29 280 ‘aIUE9eIPE ‘peas oerpres (HGP UtOS UI euuTe jnsind op 16 uorxads jn208 ‘9p areper ums oprpseo ynjofo asafosuy oo aoquesoK En mayo» gyeuse ejoyts 90] axe ‘a[s1208 I ‘up oyou sojyosnun vozoxejas eosmoen Oo wd junrouresp wale wayspour 1¢-e op sojasea voreraudoud soype ofe yuniBat ofess2atp us yzeEA yopumn v Aree senurunp a0 youresopqe ‘oendoo voyenanoe auxanay 1 aanposdaze> “ya 109 gsoud op ymogja ‘mmmexesp 1upI0qoo Horep ‘orenndsur Uy “gy 1 otfeyoxo op oasutayxa wis}sis un arMEsUOD fepoU [mINso} “yy ‘89 20} SYSTVa wiemags HeouHOPT ey ‘vousTBA B[ BEY WU Q] esto! auwoy oYS9 SUDA UL MyoBuES eouTuSaad “q 82009 9p uloy qns ‘ssvonsot ay uy wog psvosas poeiquious o ais ympsHoido somoissfavfzousw apd youn easeoyzeey 20] a wea aas0u2 Uy “> 1098 2p ‘pon op umupdap ‘ayes no prouorfzodoad youtp a0 yypBugs 8 a1a8ano 2p wana“ om 20 piney od oso ounisoud 8 bo “ou Uf InjaHUGS ZONA EL freoreSdser-ourdseyduod o ep eyjaus pzeacox}oany wan >) fapreo0nu 3 ‘suman 3 nut ep “Hog Boa OYA B BUsO; 18 UNL op a|LPGTUTTOS "V rgxazoo eyfemtaye FROYRUSPL “SF 2sv0UaA 1H20AHOT, sdnee jyqeronny 30339 are ‘se]nosea veyed ISejooe ty pumordon, ‘reyye ‘Sustuouto sojauaa eidnse aroue ap vemoaya [nes [ReSeUE “| aoeipre> roluoxsoq eazopyos gurajap (pjeBea) ponedimysered vayeianoe "y SYST VA eHemaye HeoUNUOPT “Zp e[mumys 2180 yepow soyeyoxe [mynsat 16, BO ned 18 oN nuad woyeiqiqsouod opeos eanLUaEpE “| oquesio Zoe Sex8 rzioe ‘gzoonys) mynpseoorar aq ‘ug aqeye salu so sojajusisqns eareprxo tp s9"ses 28 [LY “CT sore warey EO :$ opm mn dose nage gseeuny wuesouYS wnjnsyndut eassonpuco Spy wu pI — 02} 9p aivopes o axe augur “|susLOM pou Uy uns ojos ‘ypeouod o “aseRaue xwpaondon opi randsou 8 eps 9 oe 2YSTTVAC MISUABE HeOUHUSDL HF “aysa03 ‘eA THAT SRD RaNy 47, Tdentificati afirmatia corecti: ‘A. splina este un organ abdominal, pereche, care apas{icie sistemulul circulator ccare au pierdut capacitatea contractila E, din cra aorticd se desprinde artere subclavicular8 dreapt 48, Identificafi afirmatia FALSA: provinatere arteriole care vr rgn teeeflt 4 teritoriului capilar este de o mie de mare fafa de cea a aortei a a crt invers proportional cu lunges di diastola ‘miocardului pont “neres din dee dn seoscleror se bres, soi zit place seroma 49. Identificati afirmatia FALSA: unt singurcle organe conectate direct cu inima 4 interné d& ramuri parietale pentru perefi bazinului D. vena cava inferioaréurci la stinga coloanei vertebral, sabate ) srpasi myne]o9 2 gidearp waued gavazmnosen grwo\yur go mmuoyoid & glesuop wzeue mp pursdsap 8 aus LYSTY? ‘amzjunyd oeue pnop ojoo uy aurea as pr ‘rou oun sareupdiwoo ud yndoouad 1 sqHoenuoo sojunsyadm ‘mo guysuaupe yoreosep outpimo mynasoc 9}ouay5 ‘Tee Yoysis apundsazoo operas yumysoud v pu ‘oyuiays ronedoyprea w ganae wUs0y 2380 ‘8d gis !nJLTEFOYBAN j98uys gouwosap dpun guste wy auonu] 9s areuoKTR auaa rUyed 2p "V LySTVa eHfemage seouNUAPL “es cevitatea toracic’ 60. Identificafl afirmatia FALSA: e C. singele cu 02 este colectat de venele pulmonare, cite dou pentru cate plaimdn D. arterele subclavieul RTT pao Single linia Meiers) SANGELE SI LIMFA (Mediul intern) INTREBARI - COMPLEMENT SIMPLU 1, Identificati afirmatia FALSA; A. singele este alcatuit siclemente figurate BB. limfa este o parte din lichidul interst ccare celulele realizeazi schimburi directe CC. ganglioniilinfatici produe monocite D, vascularizatia arterialé a splinei este realizatd de artera splenics, ramurd a mezentericei superioare E. factorul Rh este un grup de antigene prezente pe suprafaja critrcitelor 2. Identificati afirmatia FALSA: plasmatic, solubil, in fibrin 43. Identificaf afirmatia corecti: ‘A. rlsponsul mun primar se realizeazé la un contact ulterior eu acelagi antigen B. principala functie a eritrocitelor const in partciparea acestora la reactia de apirare a organismului (C, membrana hematiilor are in structura sa numeroase tipuri de macromolecule, cu sol de antigen D. apiarea specificd este o apdrare primitiva, de eficacitate medic E. grupa 01 ate antigene A si B 141 ert snmypona ud aised sui}go 08 [ero eupHYGoP verEUT “y jada a1 vy suop atvod 9 edna mjnuorgesa [re amjnones anounfuo> jansal ap asnpoud yuns sjourinqojgomnuat -y FYSTVA eHomayE Yeognuapy “L ‘axapan ap tgiqqey 18 rpo}oure ouroydums vo axe exussonaf “q “pice idrooce axe mynqors extyadod eopadetp uid gids ojreuodwszannn od 9 erown spout yosundsoys onpou! sSjoroeur uy puopsuen 28 oan inset Uy e2ea sp so ‘nyrupour sor-nowresed rafurisuoo easauriuaur gwuszaxdas eze}sourat 3, ‘wuse[d Ip 907 mntzaudax yomseyd ye yaoen(nnpzas “CL Lg sjapora ud sympa wins soyods sure, Fp no ‘asus no stomp angus g {unjor oyreyodan sep ‘sore aueisqns op vifovor ad yzvazeg axogy juiajsis u 28uys op aofodeud vammasuzer9p "y PYe'Tva eHemuys Heounuapy “> ia BaF RT AT apse 13, Jdentificati afirmatia FALSA: A: apatarea dobéniti se dezvolt fa urma expuneti la agent capabili si inducd un réspuns imun B, grupa O poate primi singe izogrup si cant mici de singe A Il C. rispunsul imun spec i structurlor proprii dec D. monocitele fae itmun adapta E. la apirarea nespecificd participa anumite celule si substante preformate 14, Identificati afirmatia FALSA: A. vasele limfatice au perefi cu structurl aseméndtoare venelor sangvine B. le congulare participa factori plasmatici, plachetar gi tsulari, precum si K?* C. apiarea nespecificd (Innscutd) este prezenti la toti oamenii 1D, singele reprezintd aproximativ 8 % din masa corporal E, monocitele contin numerogi lizozomi 18, [dentificagi aflrmasia FALSA: A. cozinofilele au nuciew bilobat gi contin granule care se coloreazi leu, dar posed mitocondrii 4 I Is aba aT Stogele inte Mediu ney 16, Identifieafi afirmafia corecta: eurofile au o duratl de viaga de 120 de zile 17. Pe o lami de stleld se pun 3 picdturi de ser hemotest, in ordinea OI, AML BU: ‘A serul All conjne aglutinina B. serul AB confine aglutininilele a si C. dack se adaugio piciturd de singe gi nu se produce aglutinare in nici una din picdturi, singel apertine grpi OL D. dacd serurile OF si AIT se aglutineazi,stunci stogel agrupei AIL E,. dacd se aglutineaz4 tote cele wei seri, siagele apatine grupei Bill fine 18, Identificafi afirmatia FALSA: ‘A. 85 % din populatia globului este Rh pozitiva 2B. in afard de funcyil jim apa in care se afld substanje organice, roelemente filelor descompun tegumental unor E. ertrocitele sunt anucleate la maturitate 19. Pe lame de sticlé se picurd serurile anti A si anti B. Peste ser se adaugi picdturi din mostrele de singe: ‘A, dacé aglutinarea este observati in picitura cu ser anti A, inseemna ‘cd mostra de singe confine antigene B 'B. dacd aglutinarea este observatt In picdtura cu ser anti B, inseamna ‘cd mostra de singe confine antigene A CC, daca aglutinarea este observati in picétura cu ser anti A, inscamné . Tasearant EE. nici o varianté de mai sus nu este coreet 14s. ot dhoanue 9p 207 ong ose © oP " 100 sysemuaye HOOURUEPT LL crass ravonnt rspazd a0 gu yon nes gnop “opnen Joare wf oyun azo Teise¥eT YOPHION HPC ‘Rootes sauteed abersqas JOUR @ WSITESZO ango op eatsonpard pzeeduojoop waasulyrypour wy sumed jausdinus “D urngois -ecuume op orensrurcape wud gaised wy ovvod REPURQOP FONE" ‘4 ajrzooytay wasey yezoum tne yasundls TySTva euemas theoyNUePT “9 a sysuoo rurngd puso autsopas ‘ard uy sasvied 98 a9 epson IOP ‘Buys ap zoyizngsura ze wh pueda rou are autos ada tp bon Wj eluouerzedewase}eoan9 ‘CL sq mnmuafournje eBeojouo as gf worUTN SHOU so sojeojuy euvos od pzeazyves assem! uns SuSE somngos-ouued eso mp aoususeyd aufioud 10s fs0ON=R“V PyST¥a eeeauge HeoypUepL SZ gtx 30d 2 vuaBoretay rans} uy apsnjoxe eausBH0 Te opoury oseumdops ruooyern9y jpmzasdax oBups 9p revoyjmunnjon wy uaseyd weIngHHOD “WV acacia hss at. ee ee (09 exfumtaye (SeOUBUOPY PZ 5 ape) ames apodopnosd qua 8 op wayeoedeo ne mnjsSuys oe oxesnBiy aontou9]9 Co ‘u aysontio 9p wreryeas mga sHemrgmI09 0 aise eurgoWBousTROME "Y :ySTva sdemage HeaumuepT “ez “pxoayun ye axew 2p tnoo} vj spomoRUTGS ‘inaso0 apd oyna pagzay jrseaot odaouy proud ezesourey fe scomoap jeaOM BNjOAS NRK 0 | Paros mud g ;uysoydoquion woreaios ‘Y STV BHeMmage HeouAuOPT “TZ um age] esrquios youn wuoy ans 79 eds ayqnedao9 wns I ST Va seemage HesgHuepL “OF Strate sts ea iery po 28, Wdentifical aftrmatia FALSA: A. aplrares se realizeazé prin dowd mecanisme fundamentale: spirarea specifica gi apararea nespevificd 1B. fa mod natural mu exis 29, Identificati affrmajia PALSA: Am sgociteaz microorganismele gi celule moarte inseamn’ distrugerea rope g lor si aglutinogenelor lusiei umane s-au constituit mai multe A. volumul globular procentual reprezinté contributia elementelor figurat tumul sangvin lumen vine permanent i ntact eu agenti patogent lular implied primar limfocitele T 428 corpii strfini fn vederea activi © formeaza si sunt distruse aproximativ 5.10 " eritrocite "wun diametra cuprins rodugii de metabolism 148 TTR OE ae ‘Stage iif (Mediu intern) 32, Identificati aftrmatia FALSA: ‘A. numirul eozinofilelor creste tn bolile parazitare BB, granulele neutrofilelor au un confinut compus din enzime bacteriene . bazofilele sunt bogate in enzime D. plasmocitele produc anticorpi specifici E, vasele limfatice prezintl valvule semiunare 33. Identificati affrmatia FALSA: B. neutrofilele se atageaza de agent pstogeni . heparina gi histamsina, . substanfele organice continue de plasma sunt reprezentate de albumine, HCOs, fibrinogen 34, Identificati afirmafia coreeti: ‘A. singele constituie mediul internal organismului B. in conditi fiziologice hematile Rh pozitive ale fitului pot traversa placenta C. monocitele intervin in apiracea imund, ca parte a sistemnutui imu ‘inmascut D. eozinofilele pot limita procesele de fagocitozé E. in contact cu fibrele de colagen de la nivelul unei leziuni vasculare ‘rombocitele se transforma in plasmocite 35. Identificafi afirmatia FALSA: ‘A. fenomenul de aderare a trombocit ‘bumeste aglutinare B. grupele A Il $i AB IV m €. bazofilele au nucleu bi- D. eritrocitele au 7~8 microni diametru, forma biconcava gi culoare rosie E. proteinele din plasma sunt reprezentate de hormoni, anticorpi, factori ai coagulirii, aminoacizi si enzime 49 1st 2yuoqunsey opoier yesocos opeyun] mynussys ojazeyceo “a ‘ynosoun yas nus rotusede ojozne ser uindn aydiynas op sums aptenooo| “C ryauspes0 ruowarxe 8 eflups ap uopioid yuns ausoyxo afiexouey “O yapurgidgs 9 ~ € Ut Ze Uru @ oyeunsen raxquosqe nox 1 erqmued soun “edioutd ty ezwauorep 2s gouseyqoyeBow exuoue "y 2YSTva MEMABE HeOUALOPL “Zr ‘imum vaxpagqop a1 TEUIOOEA Te FUL [MOS "polos eur 9 9p odo01q spe-nue aamiBe op wionposd ape Row yp oBtps na gu! © 8° ‘gers atfeigquoa o ao earqopFomoxpoAt soyoroogamy iLmganoe Baumoesto ‘paneiepe ‘eoeyaru emt © op JOT BUOY 958 aT ‘ToerFOOUON Az UY sYSTVa Miemage HeouBUOPL Ty ers oost ep anf ap a1s9mupaut one 1H:GED soqnfoerur sauspapdeps ut gu9ez0q 2p for ‘ne 18 eurgns ojaeiqns soun vasopanned osaido rorrejuay ruoysees “Cl aeoeowy ein areosmnooid 2jnjoo wp oyonond sonetuseydoy owauiBeg toms ofor0qmI0 yds uy asruyp sos fonDonH9 “= xjouon, wzeotjoop uoBored ynuaBe no 32amp jm2ewo0 | 2189 OHO oP vossonpoud cid sejnjoo SHepaUr PayEIRLO RzeOzTEOS PDO VY rySTva epewye HeoyHuePT ‘OF ‘oupuniSeysoxd) uoreweyuy woerpeut EzB3104) our oun jn ‘oua¥ored ‘servos ajojnjeo wierd a ‘npndroo w gideasp pzsouodns vousrned ‘panpets ap suejdswesy na 2ogy 96 fuueono| Uy RIUSMIRIED “VY .yya0z09 BpjenLige HeoyuapT “6E | 4 4 so te wn br ae an ost ung ‘nes expons ap mnjnupuma eaiopgos wo ofouya FYSTVa BHiemLays HesyIMOpT “Le eum my eon, 284 9p snyruiode foyoare 8 9 ‘guigoySowsy op tsonpoud warmsoye uid ase ‘pow wy 200m aya aueo ud onestUH OHSU oN urufeuugy ap 0198 0 assy a6 otreyuT 20]oseA nose od | ‘mp o¢ — $7 9p aumfuny o ase gidearp yonayam BUDA “V FYSTVa eHamaye uouacopT “9 a TO TAT SIRS ae ‘Saget i lime Mei inern) . Kdentificagtafirmatia FALSA: A. perefii vaselor limfatice au o structurd asemindtoare venclor B. gangli fatici formeaz& anticorpi de indepartare 5 transport spre locurle de excrefic tilizabile sau fa exces de o gent dominanté (D) relungesc imunitatea feta de un antigen, indi ‘moduicaz& rispunsul imun, fagociténd complexele antigene (corpi strSini) ~ cdnd leo persoand Rh negativ sunt transferate eritrocite Rh pozitiy, ‘paral imunitar al gazdei reactioneezA fafé de aglutinogenul D ca 1 {fa)8 de un antigen oarecare, prin activarea limfocitelor 152 EST TT RSI E LE 47. Wdentificati afirmatie corecti: A. tombina desface, din fibrinogen, niste polimeri de fibrin’ BB. imunitatea dobanditd natural se face pasiv prin administrare de antitoxine si gamma-globuline $e caracterizeazi prin memorie diametra, forme variate si gramale ‘bazici 314 limfa de la nivelul organelor Ia membrele inferioare 48, [dentifieati afirmaia FALSA: ‘A. pe traiectul vaselor limfatice se afla ganglion’ limfatici B. ancmia are ca simptome ameteli, dispnee, paloare intensé, tahicardie sau distrug antigenul eazi perturba la nivelul absorbtiei E, limfocitele B reprezintd 10 % din limfocite 49. [dentificati afirmatia FALSA: file componentelor sale ‘mai freevente find cele ‘A. canalultoracic striate difiagma si pltrunde in torace B.leucocitee sunt cetule Fr . intnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloagé duce ia listrageres hematilor si consecinfe grave pentru individ _. aglutinnete omoloage anti - Rh se pot genera pri transfuzli de singe Rha persoane Rh ~ E, elementele figuratereprezind 45 % din volumul sengvin yous oyumu rferoup guizaud argo plazed ne exeyoaays ojoyeue9 "y PYSTva etemaye HeouTwOPT L rasnowoyne guaasd pejsous mp oyeuidses ya “EL ‘uosdoooudoud @| ap unsynduat ‘9p grefuanyguy ase yrorenrdsox roqUG29 8 ETIOHTE wa;ELALT® “CL ‘IeHA Bopeyfaedeo aisoydap ne yenpr2az TAUEM|OA “3 sefiunguy puesquiow 9p yauotousy wad ynurigo aise oneumseyd mIBTOGIeDI "gL Staaf tmyraioje [rupe> wx aisouesuy os waaudod “y PYSTva wHeuge HeoyBEepL 9 spyuozos saree no ‘gona pvod o o1se wal ‘ajonunsqo soruox9 axewousynd rurufoage ayrumTe ayo eusip ne yropetdsar soqepost eiUeAT=H *D ‘eitsed wznoid {8 soero1 asyuy surzdno qrufods wip vounssaad ays eyemayd waunisoad “g, woresdsat wou ns yeis00 mnofes8 waxpzogoo yuo} ame uyosnar sgjoes0 ByfemLAyE HeoRUOPL 'S soygupeayyde greunserpou ‘ey sof uy aBe ousTegoypvxoeno> “orfestdsur adam Anonasip 18 anonnsqo ‘adios seuownd s2o0ed un pavansny OZEHO “CL ngpau ¢ wsu820 ‘ssp uoquto 9p pruotp 8 uafixo ap ques pyazasds eiesidsaz“D ‘otoei0; varrtan9 ty a}oais‘Sapsaja 9ee8L0 nop jms HUpRARLA ini sosoid un ays porvougnd eiojnuan “y sysTva eHeauge HeouNN=PI'y ay conta i isin os alsed punsop os supuryyd “g mmuupangd e geuoromy-opow ymme fazeq eidnseap 2 maguigd apuudno FYSTva etemage Beoysuopy "1 ATAWIS LNAWA1dN09 PAV ETALNT YOLValdSAN TALVUVdV = 8 bazala, conve D. contractia muschilor intercostali méreste diametrul longitudinal al ‘cavititii pulmonsre - resterea pHi-ului plasmatic determina scbderea capacitlit hemoglobinei de a lega oxigenul 9. Identificafi afirmatia FALSA: A. mecanica respiratorie se poat ‘demonstra prin aparatu! Iai Donders B. perefii bronhiolelor respira ‘compartimentati in alveole pulmonare C.alveoele au perete epitelial unistratificat D. oxigenul este transportat sub form& dizoivat® fn plasm in proportie de 1,5% EB. volumul curent este fn medie de 500 ml scade numirul capilarcior pulmonare fonatorie prin corzile vocale arboreluibronsic sunt siculei alveolar ul membrane alveoto-capilae au loc schimburile de paze eole gi fesututi »nbind cu hemoglobina depinde de pulmonar functional este fnlocuit de ti dintr-o bronhiold respiratoric, ‘mpreund cu canalele alveolare derivate 186 — | _—_ Aperatl 12, Identificagi afirmatia FALSA: ‘A. modificirile volum, toracice determina modificari ‘orespunzatoare ale volumului plimanilor 5. fn expiratie presiunea intrapulmonard scade, deoarece diaftagma ‘coboard C. introducerea une cantitati de aer prin inspiratie forjatl are loc in ‘cazul efo ice puternice D. in grip eaz medicamente care redue congestia nazali, E. capaci & este egalé cu sums dintre volumul inspirator de rezervi, volumal curent si volumul expirator de rezetvi 13. Identificafi afirmatia FALSA: E. schimburile de gaze Ia nivelul alveolelor au loc prin difiziune 14, Identificati afirmaia corecti: A. presiunea parjiald @ unui gaz este presiumea exercitata de acesta intr-un amestee de gaze BB. dioxidul de carbon este format din combinarea bicarbonatului cu apa C. Hdicarea si coborirea coastelor determing descresterea gi cresterea iametrului antero-posterior al cavitai toracice D. presiunea ple fe pozitiv’s E. mugchii drepti abdominali sunt muschi inspiratori accesori 15. Identifieafi afirmafia FALSA: A. capacitatea pulmonari totalé = cepacitatea vital plus voluml rezidual B. ventilati te um ‘majori care determin presiuni igenul . respiratia normala, de repaus prin migcdri de ridicare gi coborare ale diafregmului D. pentru a permite patrunderea aerului in pliméni in timpul inspirafic, presiunea in alveole trebuie si depigeascd presiunea atmosfericd EE. ventilatia cuprinde dou! etape: inspiraia si expirajia A aproape in intregime 187 ost ‘euracopge soqrqotnaa 38 yptperoy rypsnur zoun wifsenuos wid wzeeziteas os wieiog wtendxe inosauo emyesoduroy ‘ap WeZWOARy a9 yuIGoPFouay uIP MMUDBPLO waIB!IOSTP “C euournd ‘alepquan wy fotaBeurep jor yaransuowep sx=paog juezede “3 oTTTuONG easeaTeysat amoogns ap vamys ataoydans wo omm promomNd #20205 “Gt soverydsai uorsis 2p reztyea2 2480 soygmfuoouy rupaut 16 rasyuez0 anu ozeB ap TnquAIYDS “y LYSTva NeMye HeouHUEL “7 ‘wpeeu soyentdxo jojo und nugurgyd yeuoysuedxa y 10d 0x89 + yupd uneeur rumyoa giurzazdas gfe. exevonTnd waer:oedeo “a spyferomojie wares ys0 resound yammszytu9 9 axuonoad 9p ojoporous mp eum “Ct omar 9159 afooaye ‘np 220 16 oxeydeo mip 209 & gyeaimd vaunysord anutp wheasayp “D ‘ngs [RUINJOA UIP yoE FUIZaidar “OO v eUUse|d Uy RIBATOZID BULIOS “G ‘fe RuURy 9980 ruoyerEdsox soyE9 ye wout#as jouad “y gy9au09 wrfemye HeOUBUIDI "| oruoqueo szepmyae pane yours efeazaid wy yrworgy 2s rIEBORIEOAG “a 84] una oy ap ono 9 spring vounyssd sqooaye jue oxy WEI WG ona | + aneuuxonde oj apauo poejoaaye eaunysoud oreo pdt > ogeote 16 aaa 990948 a5 mwas ajaqur wy ue sazeredap razzandax mm mK“ wmajd piumn pseoIs 0 9180 upungd areaey "W ISTVa swuaye PeoyBUapT “OT pio as got yop sue daup japan “x 709 18 £0 jowodsuen wy Jou we sjpys0na “E rfexydxo 16 vifeurdsut oputzdno gs ind wafajuaa-y FYSTva PHvmye HesuBUePT “GT Buys uF 9% v gus wuts wrudouady “= aylioy wierdsuy Yoon nso uy upusg|d wp secruD y qwod pasozas ap ores ynuANYOR “< sypong rimiaeo widnseop ‘venus aouneums leds gnop wp prewnoj sis0 gyezeu BayEH.AED 3) aw (000¢ apewurxeide ap arvopea o are gasozau ap soyestdsur ynuyoA “EL ‘Wafoaae mlarod soisayxe vj y8eSmidgo Ayozorsus) sgjvazoo eyfeuns soves}dsou yuurnjoa-anayur upp aud o puuyzaidax wrojooaye w up yerydo 6 pends Joe ap yruunjon puurzeadas yuamo jun LYST va 8ysewuye PEoUAVOPL “LE wossooe novestdsay sour yms ro2jeos tnyoS ‘pions op 1odojo un-saurp snduioo 2is0 sxapuog yrvesmde °C rus SySVa wrleuaye HeoyHEPL IT Gass craaeas ca cecruseecerertas roles ocr aus A. in expirasia fortaté poate fi climinat un yolum suplimentar de aer B. iratorittraverseazd membrana respiratoric la nivelul alveolelor pulmonate une partial a Op in alve D. disocierea oxigenului din ti in modificarea amplitudinii mniseatilor respirator in sensul seSderi ei, ummati de apnee, dupa sereia 24, Identificati aflematia coreeti: A. gripa poate imbrica forme grave, mai ales la adulti B. vari lice ale volumului aparatuluitoraco-pulmonar se sul a dou migciri fa acelasi sensse acumuleazd in timpul ativitiit ‘wactului respirator in fiecare minut iq {esuturlor c. foarte important pentru bk E. inte foja visceral si fota parietalé exist o cavitate virtual, pre entraieisangvine a gezelor bf ‘cvitatea pleural, in care se afl o ama find de lichid pleural D. coral a pleurci E. le de gaze la nivel tisular, oxigenul treve din capiare ae ‘pe"] umumpeus no waiquioe ayeod os yurgorHomay op wres# az090u “Y AYSTVa Pome HeoURUOPT “GF ‘sun pyyimed unsaid o ads gore groued aumysaud ow) 9p eeromp FO 180 loess yuesqiiom year | -y =A sgruyzasdas ‘ayeunpe ‘axeo aypiayp exeuownd oumjoA mop BISIN9 “y rypoe400 spemays eOuHUePT gy saad o1oySax9 B] aanp 20 wo2o ‘yurseyd uy YALOZID a ‘ounoyentdsau wueaquiows yavasionen 20 edn “Y FYSTva mifeuuys sesunuepT “Ly — Tae 991 igyssaaar yuquiog os apum ‘eqfoonu> ut ee ‘oipy 9s wuisegerp = ee ee YSTva fms yeoyNUOPT yy sta Apecaal respirator Aparatl excrete _ .atia FALSA: ilar CO> trece din lichidul interstifal fn sdgele APARATUL EXCRETOR moleculé de hemogiobind este combinati cu 4 molecule de oxigen, saturarea hemoglobinei cu oxigen este de 75 % INTREBARI - COMPLEMENT SIMPLU | 1. Exerefia este procesul prin care sunt eliminafi fa mediu ‘urmatorii produsl CU EXCEPTIA A. prods ai respiratie celulare B.CO, . api gi acid clorhidric 2. Exerefia este reslizatd de diferite structuri , CU EXCEPTIA : ‘A. glande sudoripare B. calea limfatics C. productiile comoase ale pielii D. ficatul E. plimani 3. Activitatea renal cuprinde urmitoarele funetii, CU EXCEPTIA: ‘A. excreta cea mai mare parte a produsilor finali de metabolism si organismului 1B. menfinerea echilibrului acido-bazic ( pH plasmatic ) C. mentinerea homeostaziei D. activarea vitaminei Ds E. eliberarea tromboplastinei 4. Urmitoarele aflrmafii despre rinichi sumt adevdrate cu o EXCEPTIE: ‘A. manginca lateral este convexd B. corticala renal& contine C.medulara renalé piramidel spre pelvisul renal Dpelvisul renal este situat pe marginea convex a rinichiului E.caliccle mic se continu cacalicele mci uli renali gi tubi colectori ighi sunt orientate cu varfurile 169 unos a1 sy youas exojnpour 8 gqeonioo amup soumsfoaol = TEMES Tmmuomojd ne “Wwoyoa op [ea rnaRUE wP %ss Ruane ‘amos 0389 27001, ‘os ry yous wziapout 16 mjeqioa azytp saaonot ef ENE tzandoa “ct [nmniswiofS ne Yoon ap jer rugumN wp %c] wurzaudar “D ‘uy ougpe amogoo a[uoq ests 1 yjouss BrE|Mpact mrusmio[3 ne ‘[aogau op Teo: MRI TIP %4s% speapameant nyuusenoy8 ne ‘fuowes ap yee} ERENT UP YS 1 pmuas eeotH00 wy TENS pW WIP %sg FINZOUdeI “D oqnsdvo wfozod uid rpyoy fous ayuouodaro> 20un voueoan ty WIstOO “Y uunige opeod as preyusmo(a warezqys a2d89¢5 “6 oynepsonooys ofsoj WALoHULoze|TUSWOPH rags UOHeZHOSY CE roUTOTS (nyo oC swosiago Huon Pru ‘rsasao wou” o a8unfe mnsacsof# sags Cplatuoygtn epoazde 30d 9 (UO) 6 ZOTHRIOU 8 ‘syaauoo sums ajnsundsys 21801 “f smaezs0089 os ame guarqye vjououe oSunke mmuawo(s ‘pyouay esojnpour uy oyfosy os oquoyy este“ myruyoruy © preuoriany 18 gemyonays voweynm pumrzandan “g, sayfa qn 18 feuad fnosndoo wp rroggore yuns “Y ‘ajaauoyguizn waaade od 98 fuougau wy 20u9)Y “L ‘ysazoo quns aytansundsys 21803 "3 uumuamog emnsdeo “3 puspwoud woyue> qm “C 4Btdjeyq tou yrynostids0o AD ‘ayuamoje ajerv0ygULIN apAPUE MjaMo4jsE EIMIIBAS “S mae rae ferentit in: zona corticald.ce confine ‘amide Malpighi plus zona medulard ce confine 13, [dentificafi varianta care NU este corect3. A rezintd o regiune numité aparatjuxtaglomerular aglomerular este situat la contactul dintre tubul contort ial format de arteriol mn, este FALSA? dbului urinifer, celulele sunt mai B. Membrana filtranté este compusi din endoteliul capilar si epiteliul capsular vulare ale arteriolelor confin granule cu renind activ lasmatice nu pot traversa membrana filtranté ‘are un volum de aproximativ 125 mal/mimut 15. Forfele care realizeaza filtrarea glomerular sunt urmitoarele, cu 0 EXCEPTIE: proteinelor plasmatice D. presiunea exercitatd de secrofia de NHs E. presiunea coloid-osmotied a proteinelor din cepsula Bowman m Apart exretor 16. Despre reabsorbsle se poate afirma: ‘A. are loc ls nivel glomerular B, apa se reabsoarbe activ impreuns cu ion de Na si K C. apa se reabsoarbe in proportie de 80-90% in tubul contort distal, D. ghicoza se reabsorbe pasiy, in special, la nivel proximal Eure este pasv reabsorbité prin difiziune 17. Reabsorbfia apel Is nivel tubular prezintit ‘urmitoarele particularititi: A. seresoarbe de-shangul intregului tub urinifer, dar cu intensia diferite B. se reabsoarbe in propor de 20-30% la nivelul tubului contort C- lmpreund cu apa se reabsorb pasiv ureea, Nagi Cl D. se reabsorbe in proportie de 30% la nivelultubului colector E- nici un rispuns corect 18. Identificati afirmafia FALSA. ‘A. reabsorbfia facultativl a apei se realizeazd la nivelul tubilor dsl gi colectori 'B. reabsorbjia facultativi permite adaptarea vol diurezei la starea de hidratare a organismului ©. secretia de K" se desfigoars prit D. secrejia activa se realizeaza elu tubil E.H’ si NH sunt secretat, exclusiv, activ 19. Despre secretia tubulard se pot afirma urmitoarele: A. are le att la nivelul glomerslui ‘tubwhai uniter BB. consti fa eliminarea din lamenul! tubului in capilarele sanguine a sane C. secrefia ionului de potasiu se face gi activ, iar a iomului de natria Desai de Kare loc ma sles bal ono i E. toate rlspunsurile sunt corecte 173 om éojeat opted -y eoqmoysus ayuourapp ajawoypuzan oxquy w1myBR9] 985 99490949 “LT yar sojporpso yryeate ey ever eorestzod tepotr d g eon voqzoa uy aftunfe grewpid porn area mad ange seooxd wn 2¥89 “Cl Tw foesyajd ynjoara a pein ‘sonyestiod tape d “> ‘shauisoinyrauoypes wixegu09 “ef wootieyednae suas uy YouoysaadjnimyuaypesBwez07009 “Y :yzvoutin unno gdp yavazqoas as auayau0 Wy outin epsasBOed “97 yxaico eheoos vj Zune ans aseoa.u unsida yuosuag zOsP pte mp rydaoa oreo nowzaaw 09 90-0 to BASU |“ ‘uroyxo rupou ut yustnum ease prewizd wa yeuororusjnssoosd wed ysuz0% pow ° edt 9 6 au409 “Y rySTva 209 PUM & yORMYD Bpyzodumoo w] sxvoyIA31 ayeuLIYE way “TT 1 aanoe sussruesout ud yzwa7yyeas 98 raseiod ap mmyauor e095 mynuogau vacaySuny yyeo ad 90{ voas azzod "y PvELdaOXa ‘no ‘spezvoyyuzan wuunye yor 9s gxejaqny wyjoss9s ardsoq ‘07 a E. nici un rspuns corect, 29, Mengfonafi rispunsul INCORECT: ‘A. stimularea parasimpaticd seade intensitate freevenjei undelor petistaltice Ia nivelul ureterelor B. lanivelul corpului vezici urinare se acumuleaza urina CC. capsula renal este de naturé fbroclasticl D. rinichiul este format din capsulA renal si parenchim diferenjat in ous zone: corticalé gi medulark EE. glomeruful renal este un ghem capilar rezultat din ramificarea . rinichiul are rol in menjinerea echilibrului acido-bazic E, toate rispunsurile sunt corecte 31. Aflrmatia corecti referitoare la nefron este: A. arteriola aferentl confine singe care @ trecut deja prin glomerul 'B. apa se reabsoarbe preponderent Is nivelul tubului contort proximal 99% din apa existent in ultrafitratal glomerular sc reabsoarbe sme active bular se realizeaza sila nivelul ansei lui Henle E. neffoni juxtaglomerular au ansa fui Henle scurtd din afirmafiile urmitoare NU este corecti: plasma proteinizaté din singe in spatiul capsular CC. stratul parietal al capsulei Bowman este orientatcitre exterior D, straal viseeral al capsulei Bowman este aderent la capilarele slomeralare E, stratul visceral al capsulei Bowman confine celule epitetiale modificate, denumite podocite 176 Agel eer | > asa eer ee ROG ee ‘cafe nur foie D. urina ce traverseazd uretercle se acumuileaz& in vezica urinara in | perioada dintre mictiuni | Cone acme 34. Precizafi care dintre afirmatiile urmitoare referitoare la sistemul exeretor este corecti: A. structurarnichilor cuprinde urmitoarele clemente — capsula renali, strat muscular, corticall si medulard 'B. in compozitia urini primare mu se regisesc ionii de sodiu gi alucoza C. fa mod normal in urina finald sunt decelate proteine D, ultrafiltrtul glomerular confine peptide mic, produsi azotici E. nici un rispuns corect 38, Care afirmafie NU este adevirati?” A. aproximativ 20% din plasma fluxului sanvin est fltrata la nivel renal in fiecare minut BB. urina primard poate confine gi medicamente, dacd au fost te . reflexul de mictiune este controlat in intregime de miduv: i D. reflexul de mictione poate fi stimulat sau inhibat de centrii nervagi din cortexal cerebral E valoarea medi a presi in spiel capsular opus fit ete de ‘mm Hg 36. Care din affrmattile de mai jos privind reabsorbtia tubulard NU este adevirats? ‘A. transportul pasiv se face in sensul gradientilor de concentratie B.Ne pk sorechort pn mor st : C. reabsorbtia tubularé consté in trecerea apei din urina primaré ‘in urina secundark 1D. ghicoza se reabsoarbe prin mecanism activ E, ureea se reabsoatbe prin transport pasiv out fon aqreayngoi8aut}uoo if amnqin aso eum {9]0K uy josouINy ap wTEY Ezvas0j00 oeIMOUTE op MOdEA “A, mda -aS0soyesojoa 0 aonpord os nxpos op woxpe 1 weIes atiord proe ap yimgoid easiga eBnape esgun TO § abd goEp pais {2p toda yfop 26 opoze prov no routm supoetonme eau wy“ nupos p PPxospa 8 IES ywemptnm efoenoco upd ymax ot eA ed TD ‘fo auodond uy yds qionqeas noon sjyasai4osaeeh cL aan ‘erewtad eur wp ve vrs yao BED ont 9 u[Rano ju ao O01 “pfouprardcoy Lojaiay; © oxrzodsyp a yop sooner ona fp ny an Sonne) A cram soun¥ pra soneat gin aed ode) -Y 28990109 9989 Sof TE ap EULA UIP 248 “ey srozeoype ne aye maverane ‘peas Hen soeoudtn 7p sur poneday aunifooye o porpur guum wy routgnansgwfuazaud Ha 2p totaisos exdnse sojemmans ioapa 18 a j BUsSURNOLRU °C "wud wun aulqo 98 ayy BUEN sptsioxdzedny gogp 0 Hosuy ateod wat 2 pos woHEUpI ‘nyeyruouroyS pnyoara wy sonpoud (ON wieua earesny pupae sof yeu ap au os — soqueBioue 6 ooreSi0 s6~¥8V “V :VELASOXa He ‘ayuauodaio> ajazeoqyoun 928 BIEUY WEED “OF yuayy Yasue qryeare vf 90] aze oun w azesyu2ouod ares Yeu B99 “3 estp royuoo soqiqns ynjangu e| oxo yous Joo aBnoap wHIQIOSGLDS “CE ‘TERRY oS Host ayod nosis earRUpINe “ ‘uogou trum sojayuawas zoumgny jnjoasu Bj aqzBOsqeDr 9s wd“ op waurzua sonpoud aynod syecupxoud 19}"uL L0}GF LYSTVAL 489 sof rem op ot yunjsard eorepyos § orfusuooosea puriaop euisuaiorue “3 roars eum mpsueo 8a 91 TWEE ONAZ FeUOLIOS ye a ‘jmusigo 20 ‘eppop anmur ree to g-z 9p yenysqnussod o axe eITENIY BuRgNIDE “D ‘ousx aunsjage o goNpU putin W200 90] ne goep “noup uy aod mu UO pans eee HeSgHUSDE RE " ggueagaape 9389 (AN sof peur 9 a ERY SRS Fy AA. uring final, ia mod non: ine alburning 'B. ofind presiunea intravezicalé creste foarte mult, se comprim& ‘ureteral C. capsula Bowman inconjoari rinichii D, simpaticul stimuleaz& motilitatea ureterelor E,ureterul patrunde perpendicular in peretele vezical te produsi de microoresnisme, in special de streptococi uretral extem se afl sub control voluntar C. parenchimul renal este format din cortical, medulard gi suprarenala D. colul vezieal are aspect de palnie le uretrale se aft la jonctiunea dintre vezica urinard gi 48, Sindronmul nefritle poate include urmitoarele simptome cu. EXCEPTIA. ‘A. hematurie fe tubulard poste avea loc pe toatl lungimea sefronului 180 181 ser uayuid #8 yenueo soazou mMUBaySIS ‘areuorlourg 1$ sojapion|8 nusyfoquiot uy [ox ase BUREN “A ep 9 iar" orodornmag oor 58 CURSE ted i190 8 yosesoqoo wy avezsoupry ns yatozot op apt up tePuSONSN isey-ozored sojeo ad 16 winogy y apwod yzoon8 wap axBious ap waxeraqyy9 "V FYSTva sHeuuye peoypuepl g erBron 2p ezsoygonpoxd zoyjoqerous oynfowas rueytzax 9380 ezaueHOW eonodod ‘proaBouaBonn8 “FzousBoanoaN|s sutugyAy Yoz0oN|8 ye sipownzernt jnusy[oqajaut uy os9sgBox 9609 aj2soo0x! amdyaussH}oqE at “s ap voveueo 6 se;pauyar mjnustoges sno ul ausbeu Bt oxe9 281009 ap gjeiot vayeves ap waeas puyol “pau 8 wsTw0RI0 gup soneSiaua ojungustues guyzeudar oye8:0u knuusjoqeaay“y YS TVA Beemage BeoDUOPT “Fe cusqeefuo oy fayBious paper eyes yuzandar yoosogMaTe we“ ‘zigeouue Lip Iszoon|8 wzayuys puurzeidos wzousBooN8 “Ct ‘as70e8t0 ‘sojsutosd yearn wes ruyzaxde) PUSH OgEAE BES“ pd uy yazoon waneu ogi 9p ror 92 ay pepaos oie goon op ero fysTva SHeanye Beogpaepr-1Z TROT TT oat nzos soyzovounure © gasnaprxo amuumezep op mnynseoosd Wim Us“ 1 yioeuoo eyfemaye HESURTPL “OZ spqusBooo rzpeourtue jum e6e typ ulsoxd avo uy 700 ‘bes 1218 op suns 408 2poeourUm op Emisox9[2mR RALPIRO ermuruezap op ynsoooud wud eznam pxfoosaot t21ov0urte “Ch puigordouy ‘a ynusBx0 v areZoj op inynooy aye sjwauoduioo yuns ajauyz0d “D 17900 awvarzesees ap yrseoaid uid ez vise iezoeouar -Y spysazoo eqlemaye eogNUOPT 67 mnaojommozoete sojalumysqns eaeumdusoasap reH[82a1 ‘bo me ames aotmjo0[g Zoprtovar warei[eioy uy FIsUOD [MUISHOGETE ‘ourue pugdiud aseSagpe wd yzroeouTUNe wap PIINZOA HzHEOIeS “CL ‘ifoua op areus ayze0) ayapueD O Yzv=IOqH}9 PgOIDETE wz1}Oo1{2 ‘arBuous op wnsuos no azmjnjao sojazuouoduos sosyny wzeva1s uy FISUO [MMUSHOGEE “ef “yoo 1H20" uf Tazoon(# warotsosuEn ty FisuOD BqOIOEWE UZT|OOKS VY tgvaso9 eyfemuays HeOuHUSPL “ST soyzjevourms ‘ynosjous up outs sugdrsB wareuranye euujzzdas POAEIECOOIEOOP ‘yeoucdoodoon{’ wd oponyS us euioysues ys #rZ7980320 “CL rd 1$ saan pugs ‘207 NO 7294 tu YUIqUION aS [R9EAUOLE “ x 26. Wdentificasi afirmatia FALSA: ‘A. insulina faciliteazd pitranderea glucozei in celule si utilizarea ei i potent ndpnese kr mje in orgasm ; Summa proce devamin nie se fom cts C. termogeneza inseamnd producerea de cildurit E, musculatura neteda visceral reprezint& sursa cea mai important Metabolism 29, Identificati afirmajia FALSA: A. procesele metabolice pot fide tip catabolic sau anabolic, potengindu-se sau inhibéndu-se reciproc 'B. ansbolismul predomind la varstele tinere C. glicogenal este sintetizat numai din glucoza BD. NAD este prezent fntr-o cantitate limitatd in colult E. acidul piruvic se transformé in hipoxie in acid lactic 30, Tdentificati aftrmatia corecti : ‘A. cantitatea de glicogen muscular este constant B. amoniacul este o substanga utilé organismului care nu necesita tmetabolizare rapids C. decarboxilarea reprezinté climinarea unei molecule de CO» din molecula aminoacizilor D. cetoacizit intr’ in ciclul Krebs, pentru a fi degradati pind Ia produgi finali E. decarboxilarea reprezinti o modalitate de sintez& a aminoacizilor cesentiali 31. Identificati afirmafia FALSA: A. dicta sénitoas’ insemand atit o compozitie, eft gi o proportie sindtoasd intre tipurile de alimente B. in fcat, acizii i sunt degradati si pe calea sintezsi corpilor de hepatocite in circulstia portala C. consecinfele avitaminozei D constau fa rahitism, demineralizari ‘osoase, spasinofilie D. vitamina K are rol in hemostazit 5. energia utilizaté de celule provine din hidroliza ATP, care desface (reptat legiturile macroergice dintreradicalii fosfat 32, Despre metabolismul energetic se pot affrma urmitoarele CUO EXCEPTIE: A. intensitatea metabolismutui energetic se exprimi in calorii 8B. calorimetria indirect masoard consumul de oxigen, ier acesta este {inmulfit cu echivalentul calorie . cantitatea de oxigen consumati variazd cu tipul de substanfe organice oxidate 1D. cooficentul respirator are valoarea cea mai mare in cazul glucidelor E. consumul energetic diferi de la un organ la altu si este strins legat de masa orgamului respectiv 189 It ‘ozojoad sorjoqereo zojassooud shuouyeropand pevouanue onedoasesed aeraden Soareu myhoiss Paze/NOURS saeanp yamos ARDIOR 9p armors op prpuco wy wauoud yigazytigow yoRaBroUe EaoEOT ‘© aqanstog “Tyas 18 you ut yuioads uy wezodap ‘ynuaBooyfs “cl ‘tugs up valor ap vayenneo grayzaidas wn2o4(8 “3 ‘sime8z0 uy onpoad as ofesouren puns“ jnoeyuoure parewsy ¢] aon ‘ozionoumurs 8 exezyjoqeiso op aTeT|epou Fae “BaIN|ELOGIEDSD “Y ‘g390209 pbeusye epeoUNBePT “OF ACY 81 anfosyS 28 2yB10U9 op arenes aswut Your WOO “A pajato a) ajouyS os aufusua ap apymesaxet fom wo9 “CL aojrgnsny2)s2 woo 9p spode puyo ‘esuoyat arejnasnat “sojnyioye vazauyfsns ned wyeapr ose gqosseUe BzyTO9H8 “D eoanf8 ap FRESIOM sanfins o-nup gynzor gLY 2qnosyout 9p gE “EAOLRS EZTOOHS He TRuoprue presen wausSoon0on8 “y gyoou09 exjowage HESUUEPT “6t nhmnzoqo erterede ‘9; puyonpuoo “episoi{fin ap yuLOS qns exjoodupe ut eyzodap wuns ‘pngeoe 16 yzauodody ap ynsoo0rd upd ke rzioe my Biew0]suEN ‘150 ezoan{S “epronjf op rea ‘ezwaqnums nsearomed ap rerazoes ‘jnuoseonys “dt sojauraroud # gzarus op oj2sea0x% erearnuuns areyfox0 ap ynuoumtoy "Y 2ySTva sHemuye HeOuNUOPT gC O11 RL OM ath ap a1se OTE mUUOTEAIIOS “a ‘zeus op earzonpaad ‘nuyuad sojoqnaajou easaumdwoosap yutzosdas jnmisqoqeiz9 “C evorfouny suourtopard yor ne ajapromy8 “> ‘wsyuni0 ap empoud enpyEo 9p tsmpues w onesnsyu op yporats 0 a3S9 FOSsIpL HUnOLETZOTEO ‘zou ap wazoonpoxd eynzar v9 axe [msT}OqEIEO "V tYSTva erage seounUoPT “Le ROTO sean nfo Uy arent 1S oo — [He9" vt gupd azeperHap piayns juoeTTOUTE muriuesten md FzjoeouTure uy HeuLoystEN ENS T21520190 “CL do 16 sam paunsog‘fouas [oat B| {OD no BuLguTed oywod as [nowHTOLE “> sojizjovomare ynussyjoqeue utp ydera 0 vise eareTPKOIEIeP “EL ojiz}seoulLNe v areUIUIESTEN, ‘ap ynsoooid wad gyros aueo viesqns as9 [noeIuOUHD “Vy ‘yppese9 eyfemuaye HesyRUSPL OE source suo ap yoaoprue atsoopion# op eedioud pmeoune wane — sown os wise so uy Mezsionuts i ‘yjaaua jou un weusumopexd 18 sed plow un pyzal eaneplxo yaRUHEEZOD In ‘guy op sued sume fou 09 uy enjpid uns tos + 799400 mh soyetae wastage wy gay (zoquuxozap 18 ezoqH) 23201094 tj 1S yeausBodr ap assoond gnzzood orp jesijoqesaut“L Tozsuatody vazejans 18 yzrjody wasepyos aes wulasay “Y DYSTVa eMeuye HesyNuopl Fe {njiduoo zojajnjo ons ERUATI® DESO. tozoan(2 vanmzquiny $ eazeyzodap uy yensoo yojos aulap inseazoued “eL x prwarqusng ajainypo “eztjowaBoor(S op ynsso0d ut yuaua ap waxoonpoud yeaa wo ax justoa 7 pio2do9 eyjeuuye HeogHUop] “CE EAL Pile don avnd cae sue nian asf deepens mee TeaTOGRT Metabotissail 41, Tdentificafi afirmatia corecti: Alin cesului de dezaminare oxidative a aminoacizilor rezults ie dozaminare oxidativi a aminoacizilor rezultd oui molecule de amoniac £E, metabolismul bazal reprezinti consummul energetic in condiii de ‘epaus necesar intrejineri functiilor vitale ale organismului formarea glicogenulti C. glicoliza serobé asigurd formarea a dowd legéturi macroergice de A D. la reglarea meta tminozei By» este pelagra sunt dezaminafi prin indepartarea grupisii carboxil alucozei intanim: gluconeogeneza, glicogenogenez’ si lipoliz’ , printre rolurile indeplinite de lipide regisim: rol fuancfional gi energetic, Metabalsml 45, Identificati afirmatia corecti : ‘A. in urma procesului de dezaminare oxidativa a aminoacizilor rezultt ‘un cetoacid si amoniae 'B. In urma procesului de dezaminare oxidativl a aminoacizilor rezultit un cetoacid gi un acid gras ©. coeficientul respirator nu variaza in funcfie de principiile alimentare metabolizate . un sol esential in mentinerea homeostaziei mediului intern ti revine adenohipofizei E. coeficientul respirator se misoari fn cadrul metodelor calorimetrice directe . 46. ldgntifieatafirmatia FALSA: A. prin digestia proteinclor alimentare rezul amminoacizi care sunt utiliza pentru sinteza hormonilor steroizi ‘B. aproape tofi aminoacizii au moleculele mult prea mari pentru a putea difuza prin porii membranei celulare €. proteinele au rol in sinteza unor compusi ai acizilor nucleici D. proteinale sling, lichi ial, ori prin membrane celulare E. in procesul sintezei de proteine sunt folosii aminoacizii de provenienti alimentard, cei formafi in organism din precursori lucidici gi lipidici si o bund parte din cei rezultafi din procesele de catabolism al proteinelor 47. Identificafl afirmatia FALSA: D. acizii grasi liberi sunt fntr-un permanent echilibra dinamie eu acizit ‘grasidin celule E. proteinele intr in aledtuirea macrostructurilor, 8 fundamentale din structura fesutului osos (osein (condrina) ete 193 sot soso ayenxs sojsoyoentoeymede para ynuozaysonoy rexaqnd | “aL ezousioynutieds panBise jouosoysoise aza8eu ¥] 2p °C ‘umpejrosnt 236 mymuajoqos mrfouov azmjuurss op yr axe faoses0180) “O nose ‘peynsiouroqoqnygo urd gowoopes wfouny asour|dapmyajamnonse} “Vy ysT¥a eHemaye Beoyneep “e ‘peuol op yénpoud yao no eTagEP YanHaw ne zIOoROIOpEUOR “A pordanoon0o 9p zamums as0 syt2sosprooopeuoS fesloes jnjonuo> “CL ‘sreongonposdat soyeuv8:0 _apetinyonr easeuajso08 oonpoxd sojourdostopauo8 wiaisesodry O ‘puigy o| varezrurmay aonposd sojourdonopenos eyasoesiodey “e ‘uroseus apenas soyeuoreseo fatimede orga of vonmaurup aanpord sojatndonopeuo8 wyfasseszodiy “y reyezgaape opeuUe HEBEUSPLT oyouay of orm fru feu na pesrensooqH09 cong ap femuson ones oouoy yanedomoa: RNP "E end reasogece cosas ponarexdsoous02 ango ap fle1098 TENxes FOWON “CL razyodryouape sxdase anos zoraoaoy oe ayose oqe2au00 ap sehumjop aon goveePaey sd ESTED a0 HSH =p wHA2S “OD soovaud yen oazp Ran euuoye|am “y fys'TVa eieMaye HeayAuoPY T ATAWIS LNAWATAWOD - RY ALN vans naoudTy ER vot pusoySin op azayuis yninzas wo aus ax09 sonoxd wn aise ezauetiody uofonse jyeomioy ap Bonus aso suiajoxd ap ezamtIS 1 y yumteuooonaoe op waseynumoe 16 wor ajosans yuows0y us ouLOysuER 1 2y80d suouuresuen wud yrpovomuse uy yeamoysten y oyeod In SYSTWA BHotaayE SeSTHUOPT “OS opafious yodns #2 ‘oSugs mp ywjossori# wzvazyian szexw}os UL 30 atod, uy aro {$ oyprony8 saynuasyogene Te pou T2189 panoa4 ‘uago 1 wlomgo aupjnyso youesqurour wosIMAZOTE yejsey pda tuo soyautayoxd wudnse yorjoqeweo aan rystva viv ups uy tno quepo “8 pyeuy oy auayyryo afasea usd BemG a ‘s20x9 Ua a 2 ‘a v yS'TVa enemys HeoyHUePL “Sy RESTA precede ovulatia . dintre estrogeni nu face parte $i estrictul D. estrogen sunt secretati numai de cétre ovar | E, FS#-ul intervine predominant in etapa de postovulatie 5. Identificafi afirmafia FALSA: ‘A. progesteronul este produs de corpul galben inainte de ovulatie B. progesteronul, impreund cu estrogenit stimuleazi dezvoltarea E, estrogenii se mai numese si 6. Identificati afirmatia adevirata: ‘A. in zona medulard a ovarului se gisesc numai foliculit primordiali i ‘consecinfa modifictrilor survenite la i de gonade wwarului devine evidenti la pubertate 7. Ideatificagl afirmatia FALSA: ‘A. ovogeneza este procesul de formare @ gametilr feminini 'B. numarul total de ovule produs de o femeie este determina la ‘momental nasteri D. testosteronul este un puteric cat E, testosteronul este un hormoa lipi 196 Reprodcerea 8. Identficafi alrmatia adevtrata: A. procesul de spermatogeneza este reglat de LH BB. capul spermtozoidului este previzut posterior cu acrozomn . piesa intermediaré a spermatozoidului conjine mitocondri cere fumizeazd ATP _D. capul spermstozoidulu are rot de flagel cu rot locomotor E testosteronul este secretat de fesutul interstitial al testiculelor sub indluenfe hormonului FSH 9, Identificati aflrmatia FALSA: ‘A. testosteronul stimuleazi cresterea organelor genitale masculine BB, conceptia (fertilizarea) apare cu aproximativ 14 zile inaintea perioadei menstruale, imediat inainte de ovulatie . tubii drepti reprezinté primul segment al cdilor spermatice D. epididimul confine canalul epididimar, care se continué cu canalul deferent . nidafia inseamni implantarea preembrionului in peretele endometrial al uterului 10, Identificati afirmatia adevirati: ‘A, cle intratesticulare sunt reprezentate de canalele eferente 1B, secrelia prostatei are efect antibazie C. metodele chirurgicale de contracepjie sunt metode definitive D. spermatogoniile se divid meiotic E. prostata este un organ pereche, situat lateral de canalele deferente 11, Identificafi afirmatia FALSA: ‘A. veziculele seminale au rol secretor BB. lichidul secretat de veziculele seminale asiguré usoara coagulere ‘spermei dupa eliminare CC. capul spermatozoidului confine glicogen D. prostata este o gland anexa pereche care elimind un lichid cu efect Iubrifient E. glandele bulbo-uretrale se deschid in uretré 197 sot vuyom euaa wy aftunfe myneA0 jays mrp sued 0-5, FeRID 9p ‘98 JOU HTTOS “a ‘atinjose op upmE S1BRyEp Uy rUDLTEAO HMOH|O} BB as MnJTUEAO B EIBORYOD BUC? Uy "Y 2ySTva eBemsye seouNaepT'6T ‘yuo poor eae ‘up trea “pustIeAo suap v yreundise o1s9 mNRIEAG wHfeZLTTNOSTA aaneraBiae aseontat, nuen0 yonuy un srazeadymao ny gas“ ‘op wags | sadoo8 os 0 “omajed mfenisno ye yuo} o[oratod ad wage os inzeAo & BCID Boy“ ‘sumes8 2p 08 ~ 09 PuLRUg ‘iruMG pox Inu BWLIOY ase JOIEAO “C ‘2h ap earsonpord uy gisuoa myneao v eEUDOxD exam ‘px opfouny are [nseAo “| ‘yuviajod worenaco uy wens 2ysaiod ueBJ0 un ois [TUBA "y PYSTva sHemge feounUePE “LT :gpoaz09 exjewuge seoynupy 9 epee eet 2 YS'Tva BHewaye HeoypaePl “ST ny wage samp orators 2p masosody vagozove ‘9p aurora ap gg aipau uy RY as uuods op nay aseD9g at “CL wofonse 21° ‘ap ojso enxos sop arwooy vj wpjnoefo gutsads ap gun oy apBO UH fonnsgo ‘onsen apes wy UES.9p Sop sane vod a exjynso HT op srrysaoasd [IVA BIB 'C oqye8 doo uy ea9} © xdnp HPT wzgodry yncoustoy 2p rejSax aso yous soufumjon Te [99259 =YSTVa erbemaye YEOUNUEPI “EL shoo sop ap ayejuazaidas yums mjnsued aye o[soase 2 ina ye wioyxo ynfoy so pmousiue vs vfey ad grurzasd mnynstted inpuels “C ‘poy pout! BHAA cH LNURT yu syatou ino greouaysod os eoyeyrmanxe wy guNLUIa ‘ypu ef sorejndoo Reproducerea 20, Tdentificafi afirmafia corecti: A. trompele uterine sunt conducte conjunetive-membrenoase intinse de ta ovare la uter BB. trompele uterind comunic& cu ovarul prin niste orificii numite ostii uterine C. extremitatea lateralis trompelor confine un orificiu care se deschide fn cavitatea abdominal D. trompele uterine au o fungime de 7-12 milimetri E. corpul galben secret estrogen gi o cantitate mica de testosteron 21, Identifieafi afirmatia FALSA: ‘A. uterul este situat in cavitatea pelvind 'B. uterul este un organ musculos, ca . uterul este situat intre vezica urinari si rect D. uterul este interpus intre vagin si ovare E, uterul are formé de pari cu extremitatea mare orientatf superior 22, Tdentificati afirmasia ‘A. pe colul uterin se sginul prin extremitatea sa inferioara format dintr-o tunica seroask t din fibre musculare striate asiguratd de artera uterind care este ram EE. vena ovariand stingll se deschide in vena renal stingi 200 Reproduceres 24, Identificayl afirmayia corecti: ‘A, vaginul este un conduct musculo-membranos, lung de 7-9 em 'B. vaginul se deschide prin extremitatea superioara in vestibulul vaginal C. Yestibulul vaginal este delimitat de cele dou labii mari D. in structura vaginului exista un strat format din fibre muscalare striate E. la interiorul vaginului se aflé o mucoasi formata din epitelin pavimentos stratificat 25, Identificafi afirmafia FALSA: . ‘A. vulva are forma unei fante alungit in sens transversal B. vulva este mirginité lateral de labi ici C. labiile mari sunt acoperite de tegument si sunt prevtzute cu pir si glande sebaces mari Din partea anterioars a labitlor mari exist un relief median, acoperit de par si numit muntele fui Venus E, labiile mici sunt situate medial de labiile mari 26, Identificati afirmafia corecti: la baza Isbiilor mici 6mm C. bulbii vestibulari sunt organe erectile 1D. in vestibulul vaginal se deschide posterior ureta gi anterior vaginul . vascularizatia vulvei este asiguratl de ramuci ale aterei iliace inteme 27. Kdentificafi afirmatin FALSA: A. glanda mamard este o glandi pereche, anexi a aparatului genital feminin B. glanda mamari este situaté pe peretele anterior al toracelui, in intervalul dintre coastele IM - X C. testiculul are o masa de aproximativ 25 g D. epididimul face parte din conductele seminale E, la fomeia adultd glandele mamare prezintS o structurd complex 201 02 ayz2p 3c ayemtosd poo sono sa op am vapeur IN 2p mur op omns wsargo axoseu vj amfuoo sea areas “3 Hepeuo sopwouLoy MyoATE { umuoams sojumourpom efaroaston 989 tagnd mao svengnd o] uapiae auysop Jojapeuod wore.Anoe“y 'YSTVa tHemaye eounuepl “se oSugs {9p oujo8 yuns mynsmuod ope 2420020 ofatreB20 rorfoaxo yds wy “=L ‘PIOUayUT BAPO BUDA Uy Opryasap 28 BUIDIEYEsBOUIETA BvaN CL ape pseountns ‘susie mp fem 2p yyese a8 ons wtezH|NOSOA “> susignd Hongo ® 1 mysjsos syed no ymunoo a6 ranstued wford a souaseo dioo un [8 1i8u0ds ‘oo top op ayeozoudas tons npsod ae asso aoun80“y smpooies meme WRoNmPT pe ypnam [e wane [nog plesiop es way ad grurzand popes = ‘njmoses widnseap yemys aso jnstuod "y FYSTTva BHemaye HeogHUOpT ‘ee ‘equa ayouny youre aze posed “3 reuropqe m08 ‘up ures ‘goneysoud exaye ap premfise a1s9 yorersord eifeziremnasea “q pearl 190 no aongupwase payor un passes ayenaun-ogmng S]>PUN “D ‘uo ap juyausep no “puntos yeaiog a7 BRUHADE nTZ9A sad ‘uupox9 meio un ose wyes0ud “Vy 7999309 epfomaye HeoURNNPT “ze EE zor ‘ayuargye ajojeueo op Hlenatuoo yuns yaotuoD oyruTU “pvotoo eee HeauRBODT OC {Hrowwoo Hoyraruos rary ¢ ~ Z WIP yeuL4O} oyS9 s8INON _2q7| ps0] 289 aN]Ops-qie axUO|N 9x8 yMONS=} @ ‘llqisusrxour 18 eaystzar aso injnjnonsa woauisngye -Y STVA Biemye HEUBUAPI “GZ nyeuwa na gnunuoo as aze9 sewpypsda inyeuso aur}u0d NUP ngagnansoy © ereouaisod ‘pourfireus od yezabe ayso #6 ania tau yBunye uodio un ‘gpejosos Bund wy Reproduceret 36, Identifica{iafirmatia corecti: 2 ‘A. perioada preovulatorie dureaz& din ziua 1 pind in ziua a 14-a.@ 37. Identical afirmatia FALSA: ‘A. hipofizaanterioard secretd cant ale, inceplind eu 24 ~ 48 de ore ia B.croperea hipofizarl de LH este nic de FSH C.estogeni la femeie tinuleazd actvitatea osteoblatick D. si firkvarful de LH, dar cu virful de FSH, ovulaia poate avea loc E la fame cresteea inceteard mai repede ca la barbat ute de LH pentru | — ovalayie de un varf preovulator denies trata ort: es A. ne as .vut loc ovulul se eliminé in ziua 26-e a ciclului Wt io sersicrpl! abe ede be E. corpul alb serceta canttiti reduse de estrogeni si progesteron firmatia FALSA: spermatazoizi pot rimfne de ore E, corpul penisului are form usor tutith 204 Reproduceres 40. Printre metodete temporare de contraceptie NU se numara: A. contraceptivele de bariers B. histerectomia C. steriletut D. implanturile subdermice hormonale E. injectile cu progesteron Al, Identificafi afirmatia FALSA: ‘A. miometrul este tunica muscularé a uterului B. trompele uterine comunied cu uterul prin ostile uterine CC. vaginul este median gi impar D. vaginul este singura cale de iesice a ftului te nastere E. perimetrul este intalnit numai fa nivelal corpului uterin 42. Identificafi afirmafia FALSA: A. nofiunea de reproducere, in general, defineste procesul de perpetuare @ organismelor vii ‘timpul actului sexual lal E. sexul copilului este determinat de tipul de spermie care fecundeazi ovulul 43. Identificafi afirmatia FALSA: ‘A. in perioada preovulatorie au loc diviziuni ccuafionsle si reducfionale la nivelul ovocitului B. ovogonia este o celulé diploids C. ovulatia inseamni expulzares ovulului in cavitates abdominal D. in petioada preovulatorie,c fecii externe secret hormonii E. compul galben nefecundat involueaza 5i se transforma fn corp alb Lot ‘reproao unos axv soo “a smyruajoqps eaeuoy odoouy Purms op nnsounn jo W °c {ONS Wo}LON pe 1 amede asso ut ‘adoinnee uum ‘uguojsuen fou pagas EMME NOP UIP yeNLO} HOLIAAHD >) ‘uonqure sun ase jauowquiooad mapeayndys fourad yraySagys wf -y sgr20109 syfemays HeounNEPT Ts ‘pévorfuy 9s rmotopuo soyuaBlonso sluanyjuy qn o;puowad soqsmor{og wameyoazap yawaynuans HSA plenasuaw wiFesouy Bdnp ' mmeartopu eazezms8i070p e] 39np +A Uoque® yayndioo waretousiap“yopunDa5 3805 @ NE TRIAD BBD) waB0ns9 2p ftfozses waroppos puusa}p uaqys myndioo waresousBop ‘e| nawopua earmyjoazap anise 38 ‘aoa wa area woxmysaBoud yjaioas uaqye8 jndioo afejnao gainp “y FYSTVa eHeakige HeauBUapy “Os poy 805» me yoRAO wep aye Fdsoo Raa RMA wae; WE ogo wy peur o 2jonenayeono apd 1punogy 2189 J [uJooa0 Youp Yeeanspd 28 UMjod Ngo -y sgreapsope wpiemaye (ieOURUOPT “6p epanoay 2789 pou sauna Fanofou! BountziAIp yUHUOD I] sepAMBS MH0AO “gy -SpEAIP 95 20d yagoy# iran “q rotleao judi Imomoy wap vezindxe yea x 1 wampepous wy SupUNRE sepURAS FAHIIOAO “> [eo aynjsa wnop v wasm9} $8 [1ozotout earenuuoo purumaap reuLd rHD;20A0 wetwAnoe “EL | Jazoyata vezenurjaoo gunmzorep round mpmiisoao eazeAnoe y FySTva seuaye Heopnuapr ey Baap 907 enx9s quousoy ap sean] yee 289 fr ax ap azeurad a}2080 9 900 dob 0p aoa wpa arevognd m gud “3 avd a[90n0 ap smboM 7 sta arose och ou ata ‘peoyed geo) nad amd 2p90K0 ayeuz§ wep suns amu a > 0 Ft ~ 01 9p dann szo;se usd ezajoud wy greaues sraridym20%0 zn amis ap ens sum no pmfaoouy 281 mend woO%0 28 aofox0 20 napa od ed aoa szojou wud oreuouquno wor uy pide gorda as pruOBONO etps0 ‘9p oisono asoama 9s eno tp aproep tars azeoyei90a8 22]0)29 “CL znedouatn » yreajout if yeas eprotind wy ads0uy ezauaR0n0 “> ausygo y adsouy wzauaRoyecinds ‘sujutsay s0jepouo8 » areutiy 9p jnso004d 2380 zzouDdon0 “y smpoot09 epfomge HeouHUOpT “oy ettepunoay adnp a2 ‘ayexoue 18 yznamnsoy 96 mymuorquis 2328 orgy ora 4 16 yeoyiquio jnuopioe nujuad gyesmiot 97 yeuutoy ne-s yo8tz utp axfepunoay edup 12 waved v ap LysTva suomi are op op dam soggy aSoinyd pum Scan wy pret ym “dow ene uy -penaneyfanuy 98 sep ‘aos nu ojno agus + amu auuasn doy, 1p ap vesindosd asa yo ‘ayepunoay wy ap azo waayga un wy ‘3 ‘arfepunoay ‘BL op apiz op ogz & earurdusy vj orfeuurxoude no soanod os vazaySeu “g, sejod jnqoys md nao gzeounny mpumoas er}90a0‘aslpunoas BUND "y spez0o exheauaye ieOHUOPL “Pp Raa 53. Identifiagafirmatia corectii: AA. sacul vitelin const intr-o vezicull suspendatl de faja dorsal 2 44, Tdentificatafirmatia FALSA: ‘A. placenta este structura care asigur§ nutijia embrionului fn perioada gravidied B. placenta este compus din fesut de origine maternl si embrionic& . porfunea proveniti din stratul exter al embrionului formesza orion D. coriomlinchide intro cavtate uterul si embrionul B. corionul formeszi vilozitifi corionice bogat vascularizate . greuatea fatului ajunge la 2700 ~ 4000 grame 208 Reprodueerea 56, Identificafi afirmafia FALSA: ‘A. nasterea incheie starea de gravis [B. nasetrea se petrece eu aproximati ultima hemoragie mensirualé (& 1 CC. fitul este expulzat din uter ca urmare a unei care se numeste travaliu, D. estrogenii si ocitocina determing contracfia musculaturii uterine E. dilatarea colului uterin durea7§ intre 12 si 24 de ore splinirea a 280 de zile de ia 57. Identificati afirmatis corecti: A. initial contracjile uterine se produc Ia intervale de 30-15 de ‘minute B. la inceputul fazei de dilatare diametrul: ‘erin atinge 10 em Cin timpul expuziei fitului contractile ute az 5 minute D. In o nastere obignuitafitul se prezinth c in dreptul ccolului uterin, uurind expulzia E. ultima etapi a nasteri este eliminarea placent (eproximativ 5 minute) dup expulzia fiului ‘58, Tdentificati afirmatia FALSA: ‘A. metoda abstinenjei este cea mai simpli metod ‘B, metoda abstinenjei este bazatl pe cunoasterea momentulu ovulatiet ulate’ poate fi determinat prin masurarea temperaturii perioada dinire dous hemoragii menstruale preced ovulafia temperatura onganismului creste spetmatozoizilor presupune utilizarea diafiagmei la barbati B. metoda distrugerii spermatozoizilor prin introducerea in vagin a unui burete imbibat cu gel spermicid are o eficienté de 50% (C. metoda hormonal sau a pilulelor contraceptive tmpiedica 209 uz projnues8 4 gsuap ‘gyeanio9 guoz o ne sua afodmn03 soyesoua8ax Jor no jeuowfouny ye2)8 un are jyoULOpU “Ch 1 ruurmay sopsoured v aseuuoy op jns2o0sd 2188 ezeteon0 “y Sg190209 epfeuage HeSyBUSPT “Lo ‘RIUOWU POUT BUDA op yeyoa}0D aso IereIsOxd |e SOUDA afaBuBS “g orBuods sopdioo v oBuys no eoxojdum und oyooxo uy psu Fusyuad “EE doup weprunmas qn op ayeyuazoudas yuns axejnonssyen ut 3pR0 "V FYSTva sHomage Heopnmepy “99 fepunsay 20) are muy pojoat 9) anjaanfuos-ojnosnayonpuo9 un 389 [NEA sfepra oo axe exo {njoat 9 aseousquuam-ojnasnu ajanpaoo ys aus ajadanos CL ‘BoUays EUS aTe MmsI0}S~I9 “D_ (ome $8 waapoyo) azenyso uMIENS enOp uIP yEULIOY 29 fRUOHGEI ‘wba uy ayn wd 905 16 sreqnoef> wid Hesoqy sms ‘Ptozorenuods op euworra 2p 0Og O51 RASS EDe [edu WY FYLOAOO eHfemBE eoyHUePT sy ‘6r ap averyeay © papas “eHepunoay ranaoiop nu sojziozoyrutads imynss098 195019 spore“ 406 aed 2p ayeuanoye 0 aie anndaoenuos 2ojamyid 8 nes yreuouLoY epost “C muon ymjoo jnidoxp uy nso no qunzasd os yey Hutigo assySeu Oe “> |w9Ons0 op reorpu oars ap wiesuepzop aise mynyexen waIoHPUt om upp yezindxe ays trey oxigen ud “yy SYSTVa Bomape HeoyRUApT “py Rap } 1 { aswurdiasoo 16 yyersoxd snynuunyoa vaiarsaso ap smpoid 989 “y sgyeysoud ap tnwouspy “¢9 “ysiva aieaaye 3 0901 7 ‘ode op wxoxs0s wasoqnuiys jnuossyso8ord “3 nduu up ojeuousoy soptfozoos reumnu yzeasorep 2s vareidgie “cL 18 towns earayfato gzeaqumys arean} ajenxas 1ojEmar9 Huo TYSTVa eHeaaye aap Reproduceres | ‘spose 68. Identificafi afirmatia FALSA: ! “Sepia ext component condor spermatice RAs B. testicul board in scrot in ultimele doud luni de viata PUNS UBT LESTE B esti CELULA. TESUTURI | Le uD 2.8 33.8 4a | dup ejaculare spermatozoizi supraviefuiese numai 24 ore in eile 2B Be 23.0 34D 45.3 | genital feminine 3A BB 4B 33.5 46.D | 4D 1c 25.D 36.C anc ' 69, Identificafi afirmatia FALSA: SE 15.C 26.€ 37.€ 48.3 | ‘A anexitele sun! incuse in afe(iunes nami boala inflamstorie 6D 16D 27.8 38D 8 i pelving 1B IA 2A 39.C 30.D B.vaginitele pot aveacauze hormonale (menopauzs) ac WE wc we C. adenomul de peostatéreprezintéhiperplaria adenomatoasd benign 9B . . 2 prostate perturetale ae 10.4 20.¢ 3LE 2c D. anexitele se manifest& prin prurit $i dnrere Ia contactul sexual ILE BRA 43D Eanexitele se tateazt prin entbiotive recomandate de medi, caimante, vitaminoterapie, repaus la pat SISTEMUL NERVOS D 1D 3. B 43. 65.8 76, identificati afirmatia FALSA: E 18 E 34. E 50. E 66. E ‘A. ventibulul vaginal ese delimitat de labile mic D 19D 35.D 51. c aD B. adenomal de prostt® are posbilititinumeroase de tratament, att ¢ 20.€ 36.8 32.8 6. D medical, ot i chizurgeale B 2c IE 53.¢ 6.8 . conceptia sau fecundata se realzeazi prin unirea ADN din c 2B 38 A 54.8 70. ¢ it spermatozoid eu ADN din ovul a 23.8 a.c 55.3 TE | 1. metodasteriletuli const in implantarea in wera unui dispzitiv D 24. E 40..¢ 56. E DA care imped nidaia B 25.3 41.C 51. nD | E, glanda mamar este format din fobuli regula dispuy in jurul LE 26.8 42D 33 B “8 samelonul | B mB 3.8 59.2 35.C | E aC 44 60. C 76.8 D 2.4 45. 61. D TE | B 30.D 46. 62.4 B.D | c HB 47.3 @.E BA e 32. A ac 64.3 8.C m2 213 SISTEMUL OSOS AvaAmamm<mmawooue powmmaanUn vombwomwm>& Up mOD oma me geesaarsse >UPOP>OmED TAWSTIOaVLEW BESSSESSOESE o> oowomuyomnoan bumomuomDoED SSRGESSES SRS Dowom>ommUm> >poome>ommaAD pmoomnrumwa convornones nerovensooe neneooesens sonoes UVINOSVAOIGUYS IALVava¥ MOLIUOXT INLVUVaV aa NL sini hence a RAL espns test REPRODUCEREA qammomAnda mungkin juga menyukai
