MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUL ORDIN nr. 27/NI din 7.04,1999 Avand in vedere: - Avizele Consiliului Tehnico - Stinffic nr.222/10.03.98, nr. 91/04.09.98, si nr. 92/04.09,1998, ~ In temeiul H.G. nr. 456 / 1994 republicata privind organi- zarea $i functionarea Ministerului Lucréiilor Publice gi Ame- raja Teritoriului, - In conformitate cu Hotérarea Parlamentului nr. 12/1996 sia Decretului nr.591/1996, ~ Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul ORDIN Art -Se aproba reglementarea tehnica: “Normativ de siguran{a la foc a constructor" Indicativ P118-99, Art.2-Reglementarea tehnica de la art.1, se publica in Buletinul Constructilor siin brogurd de IPCT-SA. Art3 - Prezentul ordin intra in vigoare la data publicdiii lui in Buletinul Constructilor. Art4 - La aceeasi data igi inceteazé valabilitatea "Normele tehnice de proiectare si realizarea constructillor privind protectia laactiunea focului’, indicativ P 118-83, Art.5 - Direclia Programe de Cercetare si Reglementari Tehnice va aducela indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU NICOLAE NOICA DIRECTOR GENERAL: MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARIU TERITORIULUI - DIRECTIA GENERALA TEHNICA NORMATIV DE SIGURANTA LA FOC ACONSTRUCTIILOR INDICATIV P 118 - 99 Elaborat INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE ‘$I TEHNICA DE CALCUL IN CONSTRUCTII - IPCT - SA- BUCURESTI ing. Serban STANESCU DIRECTOR GENERALADJUNCT: ——_dr.ing. Dan CAPATANA, SEF DEPARTAMENT ARHITECTURA: ath. Bogdan DADARLAT. RESPONSABIL DE LUCRARE: ath, Mihai STOICA AUTOR: dr. arh, loan VOICULESCU Coordonat de: M.L.P.AT, - DIRECTIA GENERALA TEHNICA DIRECTOR ing. Octavian MANOIU RESPONSABIL DE TEMA ath, Dorotaia COCHECINORMATIV DE SIGURANTA LA FOC Indicatt: P110-09 ACONSTRUCTIILOR nloculagte: P118-83 PARTEA I-A PREVEDERI COMUNE TUTUROR CONSTRUCTIILOR, CAP. 1, GENERALITATI 1.1. SCOP - DOMENIU DE APLICARE Prezentul normatiy stabileste performantele si nivelele de performanta admisibile privind "siguranfa la foc” a constructillor si este destinat proiectantilor, executantilor, verificatorilor de proiecte, experfilor tehnici siresponsabililor tehnici cu executia, proprietarilor sub orice titlu gi utilizatorilor constructiilor, precum si organelor administrajiei publice potrivit obligatiilor si rspunderilor ce la revin inconformitate cuLegea privind calitatea in constructiinr.10/1995. 1.1.2. Prevederile prezentului_normativ sunt obligatorii la constructii de orice fel si instalatiile utilitare aferente acestora - denumite in continuare “constructii" - indiferent de forma de proprietate sau destinatie. La lucrarile de amenajari sau schimbari de destinatie a constructiilor existente, atunci cand, in mod justificat, nu pot fi indeplinite unele prevederi ale normativului, se vor asigura prin proiect masuri compensatoriide siguranjala oc. 1.1.3. Nu fac obiectul prezentului_ normativ instalatiile si echipamentele tehnologice de productie (sisteme, utilaje, agregate, dispozitive, etc.) inclusiv proiectele de montaj aferente acestora si constructiile destinate fabricarii, manipularii si depozitarii explozibililor, instalafiile: tehnologice in aer liber, constructiile nucleare, construcjiile subterane hidroenergetice gi ale metroului, etc. precum gicele specifice organizarii de santier. 1.1.4. Pentru constructiile monumente istorice sau de arhitecturd, prevederile prezentului normativ au caracter.de recomandare, urmand a fi luate, de la caz la caz, numai masuri de Imbunatatire a sigurantei la foc posibil de realizat, fara afectarea caracterului monumentului 1.1.5, Pentru constructii si obiective ale structurilor de aparare Elaborate gable INSTTUTULOE PROIECTARE MRISTEUL Luray on CERCETARE SI TEHNICA DE CALCUL ‘renrroniOuut IN CONSTRUCTII- BUCURESTI Su eran ne 21M din 7.041990 national, ordine publica si siguran{a nationala nominalizate prin ordine ale conducatorilor structurilor respective. prevederile normativului nu sunt obligatorii, La acestea se asigura masurile de siguran{a la foc stabilite de organele proprit de specialitate ale acestora, aprobate de conducatorii structurilorrespective, 1.1.6. Masurile de siguranta la foc ale constructillor trebuie sa indeplineasca criteriile si nivelele de performanta prevazute in normativ, stabilindu-se de la caz la caz, echiparea gi dotarea necesara cu mijloace si instalatii de semnalizare si stingere incendiilor, precum si componenta si dotarea serviciului de pompieri in functie de categoria de importanté a constructiei, tipul constructiel, destinajie si marime, riscuri gi pericole de incendiu. amplasare si timpi operalivi de interventie a serviciilor de pompieri, densitatea sarcinii termice, rezistenta si stabilitatea constructiel in caz de incendiu, precum si scenariile de siguranta la foc 1.1.7. Pentru indeplinirea criteriilor si nivelurilor de performanja prevazute in normativ, se vor utiliza materiale si elemente de construc{ii gi instalafii pentru care sunt efectuate determinari funclionale si de comportare la foc (clase de combustibilitate, rezistenje a foc, propagare flacara, etc.) 1.1.8. Prevederile prezentului normativ, trateazé condijiile § nivelele de performanta specifice sigurantei la foca construgtillor din categoria C de importanta gi cu destinalii curente (civile, de productie si/sau depozitare, mixte), proiectate si realizate din materiale de constructii traditionale (lemn, metal, beton, piatra, ceramica, sticla), Pentru constructille din categoriile de importanta A i B se vor stabili $i asigura masuri suplimentare de siguranfa la foc. Materialele si elementele noi de constructii gi instalatii, produse in {ard sau importate se utilizeaza in conformitale cu prevederile agrementelortehnice ale acestora, emise potrivitlegit 1.2, TERMINOLOGIE, CLASIFICARI 1.2.1. Acopatis - parte a constructiei care o inchide fata de exterior, peste ultimul nivel construit. Poate fitip terasa sau cu garpanta. 4.2.2, Atle (construité si desfégurata) - suprafala orizontala a constructiei, delimitata de elemente perimetrale. Aria construita (Ac) este’ delimitata de fetele exierioare ale perefilor de inchidere perimetrali la nivelul soclului (planul de contact cu terenul), iar aria desfagurata (Ad) a unei constructii reprezinta suma ariilor construite 5atuturor niveluriloracesteia, subterane si supraterane, delimitate de felele exterioare ale perefilor de inchidere perimetrali ai fiecdrui nivel 1.2.3. Atti i jn) - incinta inchisa din interiorul nei constructii, delimitata pe una sau.mai multe laturi de cel pufin patruniveluri ale constructiei Atriumurile pot fi acoperite sau neacoperite. 1.2.4. Clapeta antifoc - dispozitiv de inchidere (obturare) rezistent la foc, montat pe tubulatura de ventilare care strapunge un element de constructie antifoc sau rezistent la foc (in pozitie normal deschisa siprevazuta cu aciionare automaté gi manualain caz de incendiu). 1.2.6. Cladire Inalta - constructie civila (publica) supraterana, la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situata la peste 28 m fala de terenul (carosabilul adiacent ) accesibil autovehiculelor de intervenjieapompierilor pecel pun dou laturalecladiri, tunci cand ultimele niveluri sunt locuinfe de tip duplex sau triplex se ia in considerare numai nivelul de acces din circulatille comune orizontale ale cladiri Nusunt considerate ciadiriinalte: «constructille carenu sunt destinate sa adaposteasca oameni, «cladirile clvile (publice) la care deasupra nivelului limita se afla un singur nivel ce ocupa maximum 50% din aria construita a oladirii si cuprinde numai incdperi pentru masini ale ascensoarelor, spatii tehnice aferente constructiei, circulafilfuncjionale; +cladiri civile (publice) nominalizateinnormativ. 1.2.6. fe It4 - constructie civil (publica) Ia care pardoseala ultimului nivel folosit este situata la inaltimea de 45 m, saumaimult, masurata conformart, 1.2.5. 1.2.7. Clasade combustibilitate- caracteristica a unui material sau ~ element, exprimata prin nivelul parametritor specifici, determinaji in urma unorincercéiristandardizate. 1.2.8. Combusti jentelorde construct - Capacitatea acestora de a se aprinde si arde in continuare, contribuind la cresterea cantitajii de cdldura dezvoltata de incendi 47218.1-In funclie de comportaroa a foc, matensieic gi elomentele de constructii, pot fi incombustibile CO (CAt) sau combustibile. Materialele gi elementele de constructie combustibile se clasificdin 6 clasele de combustibilitate: + C1 (CA2a)-practicneinflamabile; €2(CA2b)-dificilinflamabile: #C3(CA2c)-mediu inflamabile; #C4(CA2d) -usorinflamabile. Malerialele din clasele C1 (CA2a) si C2 (CA2b), sun! considerate greu combustibile. 1.2.8.2.Materialele si substanjele ce se depoziteaza, se clasifica 5) inclase de periculozitate, simbolizate P1 la PS. 1.2.9. Compartiment_de_incendiu - constructie independenta (instalatie), precum si constructii comasate sau grupate amplasate la distantele normate fala de vecinataji sau volum construit compartimentat prin pereti antifoc fa{a de construatile (instalaliile) adiacente. In cladirile inalte si foarte inalte compartimentul de incendiu poate fi un volum inchis, constituit din unul pand la trei niveluri Succesive, delimitate de elemente rezistente la foc conform Normativului gi cu aria desfaguraté totalé conform compartimentului de incendiu admis pentru constructille civile (publice) de gradul | de rezisten{alafoc. 1.2.10 Comportare Ia foc - totalitatea schimbarilor fizice gi chimice intervenite atunci cand un material, produs sau ansamblu, este supus actiunilor unuiincendiu standard, 1.2.11. Conditii_de_performant - exprimarea_performanelor produsului prin criterii si nivele de performanta ale acestuia, Corespunzatoare exigenfelor (pretentiilor) de siguran{a la foc a utilizatorilor 1.2.42, Constructii: obiecte construite supraterane (ou sau fara subsoluri ori demisoluri) sau subterane, avand urmatoarele destinafiisifunctiuni: scivle-[pibies! "pent tout, administrate, comer, sdndtate, culturd, inva{émant, sport, turism, etc; de produclis si/sau depozitare pentru activitat specifice de az sauauxiliare, (hale, ateliere, depozite, etc): emixte - pentru diferite activitati civile (publice), de productie si/sau depozitare, ori civile (publice) si de productie si/sau depozitare, Inglobate In acelagivolum construit. NOTA: Constructile agroindustriale $i agrozootehnice se trateaza dupa caz, prin asimilare cu constructille civile sau de produciie ori depozitare, in functie de destinajiile acestora 71.2.13. Constructie_(cladite)_blindaté - constructie inchisa supraterana in care activitatea se desfagoara numai la lumin’ arlificiala, avand acoperis si pereti de inchidere perimetrala plini, In care se prevad numai goluri psihologice si usi de acces. Incdperile blindate cu aria construita (Ac) mai mare de 700 m’ sunt considerate construcfiiblindate 1.2.14. Constructie (cladire) deschisé - construcjie descoperita sau acoperita tip "sopron”, deschisa perimetral pe minimum 2 laturi ori delimitata de elemente neetange (plasa, trafor, etc.) 1.2.15. Constructie (cldire) Inchisa - cladire acoperita si inchisa perimetral cu pereti 1.2.46. Constructie (clidire) manoblos - construcjie inchisé cu aria consiruita (Ac) de cel pufin 20.000 m’silajimea mai mare de 72m 4.2.17. Constructie subterand - constructie realizata in intregime sub nivelul terenuluiinconjurator (natural sauamenajat). 1.2.48. Constructie cladire supraterana - constructie realizata peste cota terenului inconjurdtor (natural sau amenajat) si care poate avea saununiveluri subterane. 1.2.19. Cortina de siguranta - element mobil de protectie antifoc, specific golurilor mari din peretii de compartimentare impotriva incendiilor. 1.2.20. Criterii de performanta - condifii in raport de care se evalueaza indeplinirea unei cerine de performan{a. 4.2.21. Degajament protejat - spatiu construit inchis destinat circulatiei utilizatorilor, alcatuit gi separat de restul constructiel cu elemente de constructie orizontale si verticale incombustibile CO {CA1) gi rezistente la foc conform normativului, astfel realizat si echipat incat s nu fie inundat cu fum un timp determinat luat in considerare la stabilirea timpului (lungimii) de evacuare in caz de incendiu. 1.2.22. Densitate sarcind termica - potential caloric total al unui spaliu, Incdpere, etc., raportat la aria pardoselil luata in considerare (Jim, i adiri doseala situata 4.2.23. Demisol - nivel construit al oladirii avand par sub nivelul terenului (carosabilului) inconjurator cu maximum jumatate din indlfimea libera a acestuia si prevazut cu ferestre in 8 peretii de inchidere perimetralé. Demisolul se considera nivel suprateran al constructiei. Atunci cand pardoseala este situata sub nivelul terenului (carosabitului) inconjurator cu mai mult de jumatate din inaitimea libera, se considera subsol gi se include in numarul de niveluri subterane ale constructiei 1.2.24, Deschideri pentru evacuarea fumului (desfurnare) - goluri practicate in treimea superioara a inchiderilor perimetrale sau in acoperigul unei constructii, astfel incat sA permita evacuarea fumului produs in caz de incendiu (permanent libere sau inchise cu dispozitive care se deschid automat in caz de incendiu), 1.2.25. Grad de rezistenté la foc - capacitate globala a consiructiei sau a compartimentului de incendiu de a rspunde la acjiunea unui incendiu standard, indiferent de destinajia sau funcjiunea acestuia 1.2.26. Incendiu - proces complex de ardere, cu evolutie necontrolata, datorat prezeniei substanjelor combustibile gi < surselor de aprindere, a carui aparitie $i dezvoltare are efecie negative prin producerea de pierderi de viet), pagube materiale, etc sicare impune interventia organizata pentru stingere 1.2.27. Inflamare_generalizata (flash-over) - trecerea brusca la starea de combustie generalizata pe suprafata_materialelor combustibile dintr-un spatiu inchis, 1.2.28. Ine&peri cu aglomerdiri de persoane - incaperi in care se pot afla simultan cel pujin 50 de persoane, fiecdreia din acestea revenindu-io arie de pardoseala maimicade 4m’ 1.2.29. Incdper - Incapere (sas) de protectie a golurilor din perefi, astfel conformata, alcatuita si realizata incat s4 corespunda prevederilor normativului, potrivit rolului pe care il are in caz de incendiu. 1.2.30, Invelitoare - izolare hidrofugd a acoperigurilor (teraselor), cu rolde asigurare a etanseitaii constructiei fafa de intemperii 1.2.34. Limit ropagaril_incendillor - ansamblul masurilor constructive gi de instalalli, care impiedicd pentru durate normate de timp, extinderea incendiului in interiorul compartimentului de incendiu sau in afaraacestuia, 1.2.92. Mansarda - spajiu functional amenajat in volumul po:tulul constructiei. Se include in numarul de niveluri supraterane. 91.2.33. Nivel - spatiu construit suprateran sau subteran al constructillor inchise sau deschise, delimitate de plansee. Constituie nivel supanta a cérei arie este mai mare decat 40 % din ceaa incdperii/spatiuluitn care se afla 1.2.34, Panouri de Invelitoare - elemente autoportante montate pe sarpante ale constructillor, cu rol de izolare hidrofuga si dupa caz termica. 1.2.35. Perete_cortina - inchidere perimetrala a constructiei, realizata cu structurd proprie de rezistenta (independenta de cea 3 constructiei de care numai se ancoreaza), sau panouri de falada fixate de structura constructiei (fara structuré proprie). Dupa caz, pot fiutilizate $i combinafiiale celor doua sisteme de inchidere perimetrala cu perete cortina. 1.2.36. Perete sau planseu antifoc (AF) - element de constructie vertical sau orizontal realizat din materiale incombustibile CO (CA1), avnd rezistenta la foc cel putin egal cu nivelul stabilit in funcjie de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din compartimentele de incendiu pe care le separa, conformat sirealizat potrivit prevederitor normativului. 1.2.37. tla explozie (RE) - element de constructie vertical sau orizontal, realizat din materiale fara qoluri interioare, incombustibile CO (CA1), alcatuit $i dimensionat prin calcul astfel incat s& reziste la presiunea exploziei volumetrice respective. Atunci cand separa compartimente de incendiu, trebuie sd indeplineasca gicondifile stabilite pentru elemente antifoc. 1.2.38. Perete sau _plangeu rezistent la foc (RF) - element de constructie vertical sau orizontal, realizat din materiale CO (CA1)-cu rezistenja la foc cel putin egald cu nivelul stabilit in normatiy, in functie de rolul de protectie la focpe carelare. 1.2.39. Perete sau planseu etans la foc (EF) - element de constructie vertical sau orizontal alcatuit din materiale CO (CA1) care asigura etangeitatea stabilitd prinnormativ. 1.2.40. Peretl portanti - elemente de constructie verticale portante ale constructiei, caracterizate prin clasa de combustibilitate si lent la foc, pentru stabilirea gradului de rezisten{& la foc al sau compartimentuluide incendiu. 1.2.41. Peret! neportanti (autoportanti) - idem pereti portanti, dar fara indeplinirea unuirol structural. 10 1.2.42, Performanta la foc - comportarea unui material, produs ansamblu supus unulincendiu, in raport cu utilizarea lui “1.2.43, Plangeu - element de constructie orizontal sau inclinat care delimiteaza niveluri ale constructiei, Ivat in calcul pentru determinarea graduluide rezisten{a la oc. Planseele partiale (supante), care ocupa mai mult de 40%. din aria inc&perii in care sunt dispuse, se iau in calcul la determinarea gradului de rezistena la foc 1.2.44, Potential calorific - vezi sarcina termica. 1.2.45, Platform - clement de constructie orizontal cu goluri heprotejate in procent de minimum 30% din arie, (inclusiv tip “gratar’), férd loc permanent de activitate si destinat viziténi periodice(max.8ori/schimb). Platformele nu se iau in calcul la determinarea graduluide rezisten{alafoc sianumaruluide niveluri 1.2.46. Rise de incendiy - probabilitatea izbucnirii incendiilor in spatii incdperi, consiructii sau compartimente de incendiu ori instalati; n cele cu functiuni civile (publice) se exprima prin riscuri de incendiu, iar in cele destinate activitatilor de productie si de depozitare se exprima prin "categoriide pericol de incendiu* 1.2.47. Rezistenta la foc (RF) - aptitudinea unor par{i sau elemente de constructie de a-si pastra, intr-un timp determinat, capacitatea Portanta, izolarea termica si etangeitatea, stabilite prin incercari standardizate. 1.2.48. Sal _aglomerati - (categorie distincté a incdperilor cu aglomerari de persoane) - incapere sau grup de incaperi care comunica direct intre ele prin goluri (protejate sau neprotejate), in care suprafata ce-i revine unei persoane este mai mica de 4m’ stin care se pot intruni simultan cel putin 150 de persoane (sali de spectacole, sali de intruniri, incdperi pentru expozifii, muzee, cluburi, cinematografe, comer, cazinouri, discoteci,.et¢.). Cand sunt situate la parter, se considera sali aglomerate cele cu mai mult de 200 persoane. 1.2.49, Sarcind termic& - suma energiilor calorice degajate prin combustia completa a tuturor materialeior din spatiul considerat 1.2.50. Samant - ansamblul structural al acoperiguiui_unei construct, pe care se dispune suportul invelitorii sau panoi invelitoare a1.2.51. Sear jcuare - circulatie verticalé corespunzator dispusa, conformata, dimensionata si protejata pentru a asigura condi de evacuare a utilizatorilorin caz de incendiu. 4.2.52, Scardcutrepte balansate - scara la care forma in planaunor trepte este diferita de celelalte, pe inéltimea uneia sau mai multor rampe, oriaintregii scar 4.2.53. Scenarii de siguranta la foc - combinatii de valori gi relafi intre conditille gi performantele la foc asigurate, in scopul realizarii siguranteiutilizatorilor. 1.2.54. Scena amenajaté - spatiu de joc aferent salli, cu aria minima de 150 m‘(inclusiv buzunarele gi depozitele acesteia), prevazut cu turn de scend cu sau far trape in pardoseala si echipata cu dispozitive de manevrare a decorurilor. 1.2.55. Sistem de evacuare a furnului si a oazelor fierbin{i- sistem constituit din dispozitive de evacuare a fumului sia gazelor fierbintisi ecrane verticale cobordte sub acoperig sau tavan in scopul limitarii sau propagarii incendiilor in constructille inchise cu ari ibere mari (fara pereti desparjitor). 1.2.56. Supanta - plangeu intermediar plin, deschis pe una sau mai multe Taturi fafa de incdperea in care este dispus. Se ia in considerare conform prevederilor normativului, 1.2.57. Tambur_deschis - protectie a golurilor de. circulatie functionala din peretiiantifoc, rezistentila foc saula explozie. 1.2.58, Uside evacuare - elemente mobile de inchidere a golurilor de circulajie si evacuare din peretii care delimiteaza diferite spafii construite. 1.2.59. Usi, cortine si obloane rezistente la foc - elemente mobile de protectie a golurilor de circulatie si evacuare din perefii cu rol de limitare a propagarit incendillor, alcatuite si echipate conform normativutui. 4.2.60. Ultlizatori-persoane, animale sau obiecte care folosesc sau ‘exploateaza constructia. 1.2.61. Volet - dispozitiv de inchidere (obturare) rezistent la foc, montat pe tubulaturi (ghene) de evacuare a fumului, normal inchis sau deschis in pozitie de asteptare prevazut cu actionare automata simanualaincaz deincendiu. 12 CAP. 2. CONDITII GENERALE DE PERFORMANTA A. CONSTRUCTILOR 2.1. ~ RISC DEINCENDIUS$IGRAD DE REZISTENTA Riscde incendiu 2.1.1, La cladiri civile (publice) riscul de incendiu este determinat. in principal, de densitatea sarcinii termice (q) stabilita prin calcul dedestinasiarespectiva 2.1.2. _Infunctie de densitatea sarcinil termice, riscul de incendiuin \adiricivile (publice), poate fi smare peste 840 MJ/m® emijlociu: —q=420-840 Mulm omic: ub 420 Mf? 2.1.3. in functie de destinatie (funcjiune), unele spafil si incaperi Gin cladirile civile (publice), se incadreaza in urmatoarele riscuri de incendlu: mare in care se utilizeaza, sau depoziteaza materiale sau substanje combustibile (arhive, biblioteci multiplicare, parcaje autoturisme, etc.); emijlociu incare se utilizeaza foc deschis (bucatarii, centrale termice, oficii cu prepararicalde, etc.); mic: celeialte incaperi sispalii In incaperile si spatiile echipate cu instalalii automate de stingere a incendiilor, riscurile mari de incendiu pot fi considerate mijloci, iar riscurile mijlocii pot fi considerate mici, Pentru intregul compartiment de incendiu sau cladire, riscul de incendiu considerat va fi cel mai mare care reprezint& minimum 30% din volumul acestora 2.1.4. La construc|ii de productie si/sau depozitare, riscul de incendiu are in vedere natura activitajilor desfasurate, caracteristicile de ardere ale materialelor si substantele utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, $i densitatea sarcinii termice. La acestea riscul de incendiu este definit prin categorii de Pericol de incendiu, ce exprima ~ « categoriile A (BEda) gi B(BE3b): posibilitati de incendiu si explozie volumetrica (riscfoarte mare de incendiu); «categoria C (BE2): posibilitati de incendiu / ardere (risc mare de incendiu); » categoria D (BE ta): existenja focului deschis sub orice forma,in absen{a substanjelor combustibile (risc mediu de incendiu) scategoria E(BE1b): existenfa unor materiale sau subsiante incombustibile in stare rece sau a substanjelor combustibily ti stare de umiditate inaintata, peste 80% (rise mic de incendiu). 132.1.5. Zonele din incaperi, incaperile, compartimentele si constructiile de productie si/ sau depozitare vor avea definitriscul de incendiu (fiecare in parte) prin una din cele cinci categorii de pericol de incendiu, conform tabelului 2.1.5., in functie de pericolul de incendiu determinat de proprietatile fizico-chimice ale materialelor si substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate - inclusiv utilajele, rafturile, paletele, ambalajele, etc. 14 Tabet 2.1.5 CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU agony | Caractere | deeenaty estliiaziletos ca Precizari = —ia . (Sebatanie ci |Riydoierindineadrares in categoilo A aplone Posie «8 sibslocinurms 4B tan Bese de perce de cans | fomacilu ey onigenal din ser eS olosvea subsanieler sola, chide so ba gauycu alle sbstanje on | gazoase drept combustibili pentru A tert {Mende temperatura ce Brice: (GE%=) —|ilamabiltate dvoporierpan8 la» scdperile gi degaiile de gaze, vapor BEC gaze cau vapor culimie — ” sau pra, slabite conform pot 2.4.7 feiets eine pn tox. sarensincanica notice cu _setiamestecinenposne”™ "| tvvuren soi acaaes soon itjehidg Gi emperara de ——Letagoria sau (BE, BE1a sau fllamibitatee vaporiorcuprine§, Sep) in fnetie de densiatea sere RFs ei steaceetm final pole teense 8 Imare de 10%, stones Cand aeestea arsanbiu Ipot forma cu'aerolamestecurt (oes) Explosive | Fbre rat sau putber care 2° Idegajain store de suspen: [ganaiice pot forma co ser! [Smestecureipiose. — | Substano materiale combu Treaaporie ie (BE2) de perio, eicare din urmBtoarele iene cutemperstuede ta inflamhitate a vaposiormsi mare Sfoipgiea svbslanflor solide chide sau [fe tore ‘gazoase drept combustibili pentru | Sider | ifarealichidelor combustible cu lamperatura do inflamabitate peste | | s00°Clacomensinidraucs rete, Unger, fe i alamente lermics 0 ants de mex. 2m eu condi oi | Sor ma tocale pensive | ce (22) propegériincendlul folosiea echipamentui electric, cxre ‘confine pnd la 60 Kg uel pe untatea de fechipament, preeum gta Mixon de abla cu mai puja de 3.5 Ke meteral | Gombusibi lp tv Jpmateraiele gf subsianels combustible ‘in epatil Fespeeiv. incur clei, Diisje eaten se incacreazs fe elinietal 2 au cele uliizate. la. Wansportul on} epocitares mateiselor som sti, funor ambaleja, palete sou raftud | combustible. dacs nu copisesc Tm | fotaitate sos tearm 1 In stuatila de mal su, Incadran 2 te) Infuncle de pencoutde esd fo | sambl, in etegoria Ds 0» pesca | Ee incendia (Sete sou BETO} 15,a i z | Substanje cau materaie fncombushne In slae tecbinte jopte sau incandescente, cu © Bega decidua rasan eb (8E12) [Substante solise cide sau hyazcase cee ardin ealate se must ie ‘ie Subsianje sau mare — frcombudiile insta “ » Enigaiacomeustieinciae sp) fomiatate inate (peste 8059). (Ere) Stel neat posaltstea apringeh 2.1.6. Categorille de pericol de incendiu se stabilesc pe zone si incaperi precum si independent pentru fiecare compartiment de incendiu in parte si constructie, mentionand-se obligatoriu in documentatia tehnico-economica Cea mai periculoasa categorie de pericol de incendiu necompartimentaté existenta Intr-o incdpere (spatiu), compartiment de incendiu sau constructie, de regula, determina categoria de pericola acestora, cu urmatoarele exceptii: scategorille A si B (BE3a si BESb) de pericol de incendiu al cdror volum aferent este mai mic de 5% din volumul incdperii sau a compartimentului respectiv; «categorile C $i D (BE2 si BE 1a) de pericol de incendiu cu un volum aferent mai mic de 10% din volumul incdperii sau al compartimentului respectiv, fara a depasio arie de 400 m* In cazurile excepiate se iau masuri care sa reducd posibilitatile formérii concentratiei locale cu pericol de explozie sia propagarii incendiului spre spatiile invecinate din cadrul incdperil saual compartimentuluirespectiv. Incazulexistenjei mai multor categorii de pericol de incendiu necompartimentate, situate in puncte distincte ale incaperii sau ale compartimentului, se iau in considerajie sumele volumelor aferente sirespectiv ale arillor efective ale fiecarei categorii de pericol. Pentru categorille C si D (BE2 $i BE1a) de pericol de incendiu insumarea se aplicé numai daca distanja dintre spatiile respective, este mai mica de 40m (masurata pe orizontala) entry compartimente de incendiu sau constructii, categoria de pericol de incendiu cea mai periculoasa se extinde la intregul volum al acestora atunci cand reprezinté mai mult de 30% din volumul construital compartimentului sau construotiei. 2.1.7. Pentru determinarea concentratiei amestecului exploziei se {ine seama de scparile $i degajarile de gaze, vapori sau praf, atat in timpul desfagurarii normale a activitatii, cat siin cazurile accidentale 16 deavarie stabilite prin proiectiainstalatile de utilitaji aferente. Grade de rezistenfalafoc 2.1.8. Condifille minime pe care trebuie sa le indeplineasca elementele principale ale constructiei (compartimentulul de incendiu) astfel incat intreaga constructie sau compartment sa oat fi incadrat Tntr-un anumit grad de rezisten{a la foc, sunt precizate intabelul 2.1.9. Tabelul 2.1.9. CONDITI MINIME PENTRU INCADRAREA, CONSTRUCTIILOR IN GRADE DE REZISTENTA LA FOC ml Tipul Gradul de rezisten{a la foc Ohi | ,elementetor = : de constructie i mn Vv ral v u 2 3 4. 6 6 Stall, coloane| co icat)|co (ca1nfe+ (cazale2 cazolea * [peretvporantt| fre | “aioe UGAPAaicAzvIes (Caz Pratl interiori [oo (CAt)fo1 (cAzaloa (cazn}ea (cazolea (Gazal 2 Ineportant | “Sd'min | a6cmin | amar asaag es Ae Perel exterior co (oar) e+ (caza|ca (cazolea (caze|o4 (on neportanti tein 15 min 4 Sona c 2epr4 (cAzd Grinzi, plangee| coeanka (CA2a) 4. Wacoperiguri |°4{C40] (45min, | 45 min P2(CA2,}o4 (caza] acoperisu 94 | (30min)* | (30 min)*| 18 min - |Acoperisuri ——— jautoportante | fara pod |(inelusiy contravantuir), sarpanta acoperisurilor Fara po. Panouride invelitoare gi 6, [suportul CO (CAN){C1 (Caza continual | 48min | “- ‘invelitorii | -Jeombustibite | | cocankes (caza . LEANN Rab» rrules (cazeloa (Cavs (30min)* | (15 minj-} 18 min °3 (CARO FEA (Gazal}NOTA: ‘in cladirile si compartimentele de incendiu in care densitatea sarcinii termice nu depageste 840 MJ/m’, (cu exceptia cladirilor inalte, foarte inalte si cu sali aglomerate, cele care adapostesc persoane care nu se pot evacua singure, si cu echipament de importanta deosebita), se pot aplica vaiorile rezistenteloriafocdin paranteze 2.1.9, Toate elementele principale ale constructiei, functie de rolul acestora, trebuie sa indeplineasca conditiile minime de combustibilitate gi rezistenta la foc prevazute pentru incadrarea in gradul respectiv de rezistenfa la foc, caracterizand stabilitatea la foc aconstructiei Pentru ca un element al constructiei sa corespunda la un anumit grad de rezistenta la foc, trebuie sa indeplineasca ambele condiii minime (atat cea de combustibilitate cat gi cea de rezistena lafoc) precizate in tabelul 2.1.9. 2.4.10. Gradul de rezistentd la foc al constructiel sau al unui compartiment de incendiu este determinat de elementul su cu cea mai defavorabild incadrare si se precizeaza obligatoriu in documentatiatehnico-economica 2.4.11. La stabilirea gradului de rezisten{a la foc, respectiv a stabilitatiila foc constructiei, nu se iauin considerare urmatoarele: 2.1.14.1.Sarpanta sisuportul invelitorii constructiilorde gradul Il sau Ill, cu pod, daca plangeul spre pod nu este suspendat de sarpanta acoperigului, iar golurile acestuia sunt protejate prin elemente de Inchidere rezistente la foc minimum 30 minute. La cladirile inalte si foarte inalte acoperigurile cu pod vor fi realizate integral din materiale CO(CA1) 2.4.11.2.Invelitoarea_acoperigurilor de orice fel, inclusiv termoizolatia si hidroizolatia montate asupra unui suport CO (CA1) continuy, rezistent la foc conform condifiilor din tabelul 2.1.9. (in afard de tabla). 2.1.14.3.Luminatoarele si cupolele (incombustibile sau combustibile) a caror arie insumata (In proiectie orizontala) nu depageste 25% din aria spatiului inchis in care sunt dispuse gi cele ale atriumurilor, indiferent de arie, realizate cu structura CO (CAt) si vitrari din materiale CO...C2(CA1,1aCA2b). 2.1.11.4,Pardoselile si tamplaria (ugi, ferestre, obloane), inclusiv {asiile fixe pentru iluminatul natural executate din materiale C2-C3 18 (CA2b $i CA2c), in suprafala de maxiraurn 10% din aria peretelui exterior si astfel dispuse si intrerupte incat s4 nu favorizeze propagarea incendiului de la un nivel aaltul siinlungul cladirit 2.1.11.5.Pere{ilinteriori desparfitori neportan{i sau panourile fara rol de limitare a propagarii incendillor incombustibile sau din materiale combustibile cu geam ori cu plasd de sarma, daca inailimea insumata a panourilor pline combustibile este de cel mult 1,20m precum si alte categorii de pereti desparjitori combustibili a caror folosire este admis conform prezentului normativ, 2.1.11.6.Finisajele interioare, precum si plafoanele suspendate si pardoselile tip estrada din constructii care indeplinesc conditille de ‘combustibilitate prevazute pentru plangee, sau cand utilizarea lor este admisa conform prezentului normativ. 2.1.11.7.Platformele metalice si elementele metalice care nu fac parte din structura de rezisten{a a constructiei 2.1.11.8.Elementele constructive ale marchizelor, windfangurilor, serelor, verandelor, pridvoarelor, etc. 12. In construc{iile in care densitatea sarcinii termice nu depaseste 420MJ/m* si materialele combustibile sunt astfel distribuite incat sé nu pericliteze stabililatea constructiei prin incdlzirea locala a unor elemente de constructie in timpul incendiului, se admite utilizarea structurilor metalice neprotejate sau parfial protejate si reducerea corespunzatoare a rezistentei la foc a stalpilor, peretilor si plangeelor pana la minimm 15 minute, considerandu-se ca structura indeplineste condiliile pentru gradul Il rezisten{é la foc. in aceleasi condii se pot reduce $i rezistentele la focale stalpilor, peretilor siplangeelorrealizate din alte materiaio. La cladiri inalte, foarte inalte sila sali agiomerate, precum si la cele de productie si/sau depozitare vor firespectate si prevederile specifice, 2.1.13, Structurile miétalice neprotejate sau parfial protejate pot fi uiilizate, in conditiile normativuluitn generalla » compartimente $i spafii echipate cu instalafii automate de slirujare cuapa care asigura racirea elementelor pe timpul normat; « constructii supraterane cu maximum 15,00 m inaltime. 2.1.14, La utilizarea structurilor metalice neprotejate sau parlial protejate, se vor avea in vedere rolul elementului in asigurarea stabilita{ii constructiei, ‘categoria de importanté a constr 19numarul de persoane si valoarea bunurilor adapostite, precum gi urmérile posibile ale prabusirii constructiel datorita aciunii focului 2.2. AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR $I CONFORMAREA LOR LA FOC. Amplasarea 2.2.1. Constructiile supraterane civile (publice) de productie si/sau depozitare, de regula, se amplaseaza comasate sau grupate la distanje nenormate intre ele, in limitele unor compartimente de incendiu specifice, cu arii maxime admise in funcfie de destinatie, gradul de rezistenta la foc cel mai dezavantajos, riscul de incendiu gi numarul de niveluri cel mai mare, (Iuand in calcul suma ariilor construite efective). 2.2.2.. Constructiile independente $i gruparile sau comasarile de constructii constituite conform art.2.2.1., se amplaseaza astfel incat s4 nu permit propagarea incendiilor 0 perioada de timp normata sau, in cazul prabusirii, sé nu afecteze obiectele invecinate, respectandu-se distantele minime de siguranta din tabelul 2.2.2. ori compartimentandu-se prin perefi rezistenti la foc alcatuiti corespunzator densitajii sarcinii termice celei mai mari, potrivit normativului Tabel 2.2.2. Distanfo de siguranti Distanfe minime de slguranja (my) rays Ge construc lorad ve rezistont ‘avand gradul de rezistenta la foc fa foc Tl i Ww = 6 8 10 MI 8 10 WV 10 12 15 20 NOTA: 1.Pentru constructiile de productie sau depozitare din categoria A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu, distantele de siguranfa fata de cladiri cu alte riscuri sau categorii de pericol de incendiu, se majoreaza cu 50%, férdafimai mici de 15,00m. 2.in cazuri justificate tehnic, in cadrul limitei de proprietate investitorii pot stabili distante mai mici pe proprie raspundere, prin hotarari scrise ale consiliilor de conducore respective, daca adopla masuri de protec|ie compensatorii, stabilite prin proiéct si scenarit de sigurantala foc 2.2.3. Construcfille cu destinatii sau funcjiuni diferite, grupate sau comasate in cadrul unui compartiment de incendiu, se separa intre ele cu pereti gi plangee corespunzatoare destinafillor, riscurilor si categoriilor de incendiu, precum si densita{ii sarcinii termice, conform prevederilor normativului, iar intre compartimentele de incendiu, daca nu sunt asigurate distantele de siguran{a, se prevad elemente desparfitoare verticale antifoc sau rezistente la foc (pereti) din materiale CO (CA1), rezistente la foc corespunzaitor densitafii sarcinii termice, dar minimum 3 ore si dupa caz, rezistente la explozie, in cladiri inalte si foarte inalte se pot realiza compartimente de incendiu conform prevederilor specifice acestora. Conformare la foc 2.2.4. Construciiile in ansamblu gi elementele de constructii ale acestora vor fi astfel alcatuite gi conformate incat s8 nu favorizeze propagarea focului siafumului. 2.2.5. Pe cat posibil, activitatite cu riscuri mari de incendiu se dispun Tn zone distincte ale constructiei, iar cele cu pericol de explozie la ultimul nivel. Atunci cand aceasta dispunere nu este posibilé tehnic sau funcfional se iau masurile de protectie si compartimentare necesare, conform prevederilor normativul. 6. Prin dispunerea funofiunilor in constructic masurilor de protectie corespunzatoare, se va urmari eliminarea posibilitajilor de propagare usoara a fumului si a focului in afara compartimentelor in care s-a produs incendiul, precum si pretejarea acestora faja de acfiunea unui incendiu din vecinatatea lor. 2.2.7. Functiunile diferite dintr-o constructie, de regula, ara cu elemente de construc{ii verticale gi orizontale rezistente !2 foc, astfel alcatuite gi dimensionate Incat sd nu puna in perio. viala utlizatorilorun timp determinat. 212.2.8. Constructille cu functiuni mixte (civile, de productie si/sau Gepozitare), vor avea dispuse funciiunile periculoase, in zone distincte si prevazute elemente de separare corespunzatoare ‘iscurilor si categoriilor de incendiu, precum si densitatii sarcinii termice a acestora, prin pereti si plangee rezistente la foc, ale cror goluri functional necesare vor fi protejate corespunzator prevederilor normativului 2.2.9. Pentru limitarea propagarii fumului si focului in constructii, se realizeazé compartimente de incendiu, iar in interiorul acestor compartimente se recomanda prevederea elementelor de separare rezistentela foc 2.2.10. Ariile construite admise pentru compartimente de incendiu ale constructilor civile (publice), de productie si/sau depozitare, sunt precizate diferentiat in normativ, corespunzator gradului de rezisten{a la focsidestinatiei constructiei respective. 2.3. ALCATUIRICONSTRUCTIVE Dispozitiigenerale 2.3.1. Constructille si elementele de construcfii, in general se alcatuiesc si realizeaza astfel incat sA nu favorizeze aparitia si propagarea incendillor. 2.3.2. Elementele de constructie combustibile se recomanda sanu aiba goluri interioare iar eventualele goluriinterioare ale acestora vorfiintrerupte, de regula la cel mult 3,00 m pe verticala gi 6,00 mpe orizontala, Intreruperile se pot executa din acelagi material ca $i elemental Galurile din elementele combustibile verticale nu trebuie sa comunice cucele din elementele combustibile orizontale Intreruperea continuitafii golurilor orizontale se realizeaza obligatoriu in dreptul perefilor desparjitori iar a celor verticale in dreptul planseelor. . . Intreruperea continuitafiigolurior interioare este obligatorie sila placarile combustibile ale peretilor $i tavanelor, darnu se refera la canalele de ventilare, la spafiul de deasupra tavanelor suspendate cu rol de ventilare precum si la spalille din podul cladirilor, 2.3.3. Continuitatea componentelor combustibile ale acoperigurilor fara pod, trebuie sa se intrerupd cel pufin in dreptul rosturilor de tasare, dilatare sau seismice ale construcfilor, 22 prin intercalarea unor elemente CO (CA1), de minimum 1,00 im fajime, sau alte sisteme acceptate care sa asigure limitarea transmiterii arderii. Plafoane suspendate 2.3.4, Plafoanele suspendate combustibile trebuie sa aibe Continuitatea intrerupta, cel putin Ja limita peretilor incaperii i in dreptul rosturilor de tasare-dilatare ale constructici. Intreruperile se realizeazé prin fasii incombustibile sau spatii libere in planul plafonului, de minimum 0,60. 2.3.5. La plafoanele combustibile sau incombustibile suspendate de plansee, de regula, continuitatea golului dintre tavan gi plangeu se intrerupe, prin diafragme din materiale CO la C2 (CAI la GA2b), ‘sau in cazur justificate tehnic, prin perdele de drencere, dispuse la maximum 25 mpe doua directii perpendiculare. Sunt exceptate plafoanele suspendate care nu sunt pline (te tip perforat, lamelar, fagure, gratar sau altele similare). Galerii, canale 2.3.6. Montarea in aceeasi galerie, canal sau estacada a unor conducte ori sisteme de transport pentru lichide sau gaze, al cdror amestecpoate produce explozie sau incendiu, nueste admisé. 2.3.7. Galeriile, canalele si estacadele destinate transportarii substantelor combustibile, cele care trec pe deasupra construciiilor, precum si cele care constituie cai de evacuare a persoanelor, vor fi execitlate din materiale CO (CAt). 2.3.8. Galeriile si canalele inchise, prin care se transporta Materialele combustibile sau conjin materiale ori elenente combustibile, vor avea asigurate posibilitati de evacuare a fumului si, dupa caz, agazelorfierbinti 2.3.9. La trecerea canalelor, conductelor sau cablurilor prin profi si plangee antifoc sau rezistente la foc, se vor lua corespunzatoare de etangare a golurilor din jurul ac aleatuirirezistente la foc, potrivit prevederilor normativului 2.3.10. La intrarea in constructii a galeriilor, estacac canalelor de orice fel, se vor lua masuti de protectie a ¢ functie de natura materialelor din care sunt executal celor transporiate, de destinajia spatiilor spre care al 23deprotectiela focal peretelui traversat. ‘Atunci cnd normativul nu impune masuri de protectie speciale vor fi prevazute ugi pline, iar in cazuri justificate in care conditile tehnice sau functionale nu permit montarea acestora, golurile se pot proteja cu perdele de drencere. Fac exceptie estacadele, galeriile si canalele deschise realizate din elemente CO (CA1), prin care se transporta materiale incombustibile, la care protejarea golurilor este obligatorie numai cand traverseaza pereti antifoc. 2.3.11. in constructiile de gradul |...II|_ de rezistenta la foc, de regula, peretii tuturor ghenelor verticale pentru conducte trebuie s& fie CO'(CA1), rezistenti la foc minimum 15 minute, cu exceptia cazurilor mentionate in normatiy, in care sunt necesare rezistenje mai mari. Trapele gi usile de vizitare practicate in peretii ghenelor verticale pentru conducte, trebuie sa fie realizate din materiale CO (CA1) sau, dupacaz, C1 sauC2(CA2a, CA2b). 2.3.12. Ghenele verticale pentru conducte si cabluri, la trecerea lor prin plangee vor avea inchise spatiile dintre conducte sau cabluri, cu elemente CO (CA1), rezistente la foc minimum 30 de minute, Intoate cazurile in care peretii gi trapele sau usile lor de vizitare nu sunt rezistente la foc minimum 30 deminute. La trecerea prin peretii de compartimentare antifoc, ghenele orizontale se inchid in jurul conductelor gi a cablurilor, cu materiale C0 (CA1) cu rezistenja la foc echivalenta cu cea a elementului strépuns. Elementele si materialele de constructie utilizate pentru protectia, inchiderea sau mascarea instalatiilor gi a echipamentelor, trebuie 88 fie cel pufin C2 (CA2b), recomandandu-se CO sau C1 (CA1sauCA2a). Coguri, tuburl 2.3.13. Cogurile de fum (sau de ventilare) gi sobele, se alcdtuiesc, executé g1izoleaza fala de elementele combustibile ale constructiei conform reglementérilor tehnice in acest domeniu, astfel incat s nu. conducé la incendil datorita transmiterii c&ldurii sau a sc&parilor de gaze fierbinfi,flacari, scantei, etc. 2.3.14, Hotele de captare a degajarilor de cdldurd ale unor echipamente, dispozitive, aparate, etc. si tubulatura acestora, de regula, vor fi realizate din materiale CO (CA1) si izolate fat de elementele $i materialele combustibile alaturate. In cazurijustificate 24 funcjional, acesteapotfiC1 sauC2 (CA2asauCA2b), 2.3.15, Elementele de constructie care separa de restul constructic’ camerele si crematoriile pentru gunoi, vor fi realizate din materiale CO (CAM) rezistente la foc minimum 4 or si usi rezistente Ia foc minimum de 30 de minute. Camerele si crematoriile vor avea asigurata evacuarea fumului in exterior prin tiraj natural - organizat, minimum 1% din arie, sau prin sistem mecanic 2.3.16. Tuburile pentru gunoi vor fi realizate din materiale CO (CA\). iar accesul din constructie la acestea se asigura, de regula, prin exterior (logii, balcoane), sau prin incdpere tampon separata de restul constructiel si de casa scarii prin perefii CO (CA1), rezistentila foc minimum 1 ora si usi pline cu autoinchidere, cu excepille precizate in normativ. Ascensoare 2.3.17. Pujurile ascensoarelor gi in general ale sistemelor de transport pe verticala, inclusiv incdperile pentru masinile aferente acestora, se separa de restul constructiei prin elemente CO (CA1) cu rezistenja la foc corespunzatoare riscului (categoriei de pericol) de incendiu, tipului de cladire si destinatiei, dar nu mai putin de 1 ord pentru peretisiplangee Puturile ascensoarelor de interventie in cazde in corespunde prevederilor specifice acestora div, vor 2.3.18. In casele de scari de evacuare nu este admisé amplasarea ascensoarelor pentru materiale, precui si a oricarui sister de transportde materiale pe verticala. 2.3.19. Pentru ascensoarele de persoane inglobate in case de scar sau amplasate in atriumuri ori dispuse in exteriorul constri Precum gi cele pentru acces la platforme, galerii sau pas: deschise, nu este obligatorie separarea de restul construcli~i prin _glemente rezistente la foc, conform prevederilor art.2.3.17 Finisaje 2.3.20. Finisajul pe caile de evacuare a persoanelor trebuie fie de regula, CO (CA1). Se admit prdoseli din lemn gi mochaie de maximum 2 cm grosime, precum si finisajele din follide max. ),5 cm grosime, care vor filipite pe suport CO(CA1), cui excepiille previvute innormativ, 252.3.21. La placarea cu materiale combustibile a peretilor CO (CA1), rezisten{i la foc, se vor lua masurile corespunzatoare de protectie, cum sunt: tratare cu substante ignifuge, intreruperi locale ale continuitajii_materialelor combustibile, prevederea instalatiilor automate de stingere, etc, conform prevederilor reglementarilor tehnice 2.3.22. Finisajele gi tratamentele termice sau fonice combustibile montate pe pereti CO (CA1) rezisten|i la foc, nu vor crea goluri cu adancimea mai mare de 20 cm fata de acestia. 2.3.23. Plafoanele false, placarile, tratamentele termice si fonice, pardoselile inalte, precum si finisajele combustibile vor fi montate sau protejate fafa de aparate electrice, corpuri de iluminat si in general de orice sursa de incalzire, astfel incat s4 nu fie posibila aprinderea lor. Pereticorting 2.3.24. Pere{ii cortina utilizati la inchiderile perimetrale ale constructiilor, de regula, se realizeaza din materiale si elemente de constructie CO la C2 (CA1 la CA2b), asigurand rezistenta la foc corespunzatoare conditillor de incadrare in gradul de rezistenta la focalconstructiei, 2.3.28, Peretiicortina vor fi astfel proiectati, alcatuiti sirealizati incat sa intarzie propagarea incendillor de la un nivel la altul, atat prin exteriorul constructiei (pe fatada), cats prininteriorul constructiei 2.3.26. Pentru intarzierea propagarii incendillor prin exteriorul constructie! (pe fatada) vitrarile peretilor cortina se separa pe verticala prin zone pline cu inaltimea de cel putin 1,20 m, etanse la focmninimum 30 minute. 2.3.27. Indreptul plangeelor de rezistenta ale constructiet sipe toatii grosimea acestora, spatiul liber dintre peretele cortina si plangeu se etangeaza cu materiale CO (CA1), asigurandu-se minimum 30 de minute etangeitate la foc, astfel Incat s& se intarzie propagarea incendiilor prin interior. In toate situafiile, pentru o mai buna comportare la foc se potaplica gi vopselele termospumante 2.3.28. Pentru intarzierea propagarii fumului i a focului, la perei cortiné care nu au parapete pline CO(CA1) rezistente la foc minimum 30 de minute, sub plangeele de rezistenta ale constructiei se dispun ecrane continue de cel pufin 0,50 m inalfime din materiale CO (CA1), 26 etange la foc minimum 30 minute. Atunci cand plafoanele false sunt dispuse fa limita infericara a ecranelos in plafoane se vey seigaen Spal libere (traforur) prin care fumul ‘sa patrunea im sostle ecranului. Ecranele pot finlocuite cu instalatie automata tip drene care s&asigure perdeade protectie. i. 2.3.29. Perefii cortina se ancoreaza r az cu elemente din ofel de Sirueturade ezistenfaaconsirucienpa cares inehlepcemet al 2.3.30, Materialele termoizolante util a casos eae ante utilizate la perefii cortina vor fi Casascarii 2.3.31. Peretti caselor de scari inchise din construstile ¢ i lide rezistenjalafoc, de regula, rebuie safle CO (CA), reser '2 foc minimum 2 ore gi 30 minute gi dupa caz, rezistenfila explozie iarin cladirle de gradul IV girespectiv V do rezisten|ala foc, olpot fi C1 (CAza) sau C2(CA2b), curezisten|S la toc de minimum 30 minute Sirespectiv 15minute, Facexceplie situatile prevazute innormacis

2940 ‘ore (3) NOTA: *) Valoarea de 3 ore (paranteze) se aplica in toate cazurile in care se prevad instalafii automate de stingere a incendiilor. 32 ELEMENTE ANTIFOG §l PROTECTIA GOLURILOR DIN ACESTEA(AF) Perefiantifoc 2.4.3, Perelii antifoc se executa din materiale CO (CA1), asifel amplasafi, alcatuiti si dimensionali incat s reziste la efectele incendiilor din compartimentele de incendiu pe care le separa 2.4.4. Perelii antifoc trebuie s8 indeplineasca in caz de incendiu funcjia de compartimentare, pastrandu-si stabilitatea, rezistenjele mecanice $i capacitatea de izolare termica pe timpul normal, in funcjie de densitatea sarciniitermice conform tabelului 2.4.2. darcel putin 3 ore. 2.4.5. In cladirile parter gi in cazurile precizate in normativ, compartimentarea antifoc se poate realiza prin pere{i CO (CA1) care asigurd numairezistenta la foc prevazuta laart.2.4.2. 2.4.6. In constructiile cu structuri din beton armat sau metalice, perefii antifoc pot fi inglobati direct in aceste structuri, care vor fi astfel executate sau protejate incat sd aiba rezisten{a la foc cel putin egal cucu cea necesard pentru peretiiantifocrespectivi. 2.4.7. Peretii antifoc care separa, pe anumite porfiuni ale tor, spafii cupericol de explozie, trebuie sa indeplineasc’ pe aceste portitini $i conditille prevazute pentru perefiirezistentila explozic. 2.4.8, Nuseadmite incastrarea in peretii antifoca plangeelorsaua elementelor constructive care au rezisten{S la foc mai mica de 2 ore, permijandu-se numai rezervarea acestora (liber sau articulata} Rezemarea grinzilor metalice pe pere{i antifoc se realizeaza astfe! incAtgrinda dilataté s& nu dea impingeri laterale in peretele antifoc. 2.4.9. Rosturile dintre peretii antifoc gi plangee, stalpi, acoperiguri 3i peretii exteriori ai constructiei, se etangeaza cu materiale care sa asigure o rezistenta la foc de cél putin 1 ora si30 de minute. 2.4.10. Peretii antifoc trebuie s8 depageasca planul exterior al acoperigurilor, luminatoarelor, perefilor din clasa de luminozitate C3 sau C4 (CA2c,d), pe care iintersecteaza (fig. 2.4.10.), astiel: = 0,60 m (masurat pe verticala), fata de orice asifel de clement combustibil al acoperiguritor siluminatoarelor aflate la mai pujinde 3303 SECTIUNI Fig.2.4.10. . ‘-perete antifoc; 2-Iuminator; 3-acoperis combustibil; 4-inchidere perimetrala combustibild (pereti exterior’) 4,00 m distan{a de peretele antifoc, inclusiv a acoperigurilor cu suportdin tabla gi termoizolatie si/sau hidroizolajie necombustibile. + 0,30 m (masurat pe orizontala) fata de pereti exterior $i streasini dinclasa de combustibilitate C3 sau C4, respectiv (CA2¢,¢). 2.4.11. Depasirea de catre peretii antifoc a planului acoperiguritor ~ cu invelitoare si termoizolajie executate-din materiale combustibile montate pe plac din beton armat, precum gi a acoperisurilor executate in intregime din materiale CO (CA1), nueste obligatorie, 2.4.42. Peretii rezistenti la foc cu rol de perefi antifoc prevazuti la art.2.4.5., trebuie si depageasca planul exterior al acoperisurilor, luminatoarelor peretilor etc. combustibili pe care Ti intersecteaza, conform prevederilor stabilite pentru perefiiantifoc. 34 13. Pe acoperisuri, pe 0 distanta de cel pulin 4,00 m in ambele Parfi ale peretelui, antifoc sau rezistent lo foc, luminatoarele trebuie 8a fie din materiale CO (CA1), fixe $i cu geam armat (fara ochiuri mobile), 2.4.14. Depagirea planului acoperigurilor, al streaginilor sau a Peretilor combustibili, clasa C3 sau C4 (CA2c,d), poate fi inlocuita prin fagii CO (CA1) de acoperis, streagina sau respectiv de perete, cu lajimea de cel putin 6,00m. 2.4.15. In cazul cladirilorcu inditimi diferite, de regula, pere{ii antifoc Se prevad la construcjia cea mai inalla (fig. 2.4.15.), pe toata indilimea acesteia sau pe cel pulin 8,00 m inailime fala de construcfia maijoasé Se admite prevederea peretilor antifoc 1a constructia mai joasa daca aceasta este astfel alcatuité incat incendiul sa nu se Poata propaga prin depasirea pereteluiantifoc (fig.2.4.15.). In acest Sens, pe distana de 6,00 m de la constructia mai inalla, porjiunea de cladire maijoasé trebuie sa indeplineasca urmatoarele condi sacoperigul (lerasa) sa fie {ard goluri, cu rezistenja la foc de minimum 1 ora i invelitoare CO (CA1) sau protejata cu materiale CO (CA1) (sapa de ciment slab armata, dale, pietrig, zgura, mortar de periit,etc.); sincaperile din portiunea respectiva sa fie prevazute cu instalati automate de stingere a incendillor, atunci cand densitatea sarcinii termice dininteriorul lor depageste 40 MJimp 2.4.16. Peretii antifoc se amplaseaza astfel incdt sA se evite Posibilitatile de propagare a incendivlui dintr-un compartiment de incendiu in altul, prin golurile neprotejate din perefii exteriori, dispuse la colfurile intrande ale constructillor, (fig.2.4.16.a.) sau prin incendierea unor constructii combustibile amplasate in vecinatate (fig.2.4.16.b.), 2.4.17. in cazurile in care peretii antifoc sunt amplasafi la coljurile intrande ale cladirilor in forma de L sau U (fig.2.4.16.), golurile din Peretii exteriori adiacen{i se dispun astfel incal distan|a dintre ele sa fie de cel putin 4,00 m. Atunci cand se prevad goluri funcionale in aceasta portiune , se considera protejate daca sunt cu tamplarie fixa CO (CA1) $i geam armat, ori cu elemente de inchidere rezistente la foc 45 minute, prevazute cu autoinchidere sau inchidere automata incazdeincendiu. 35