Gheorghe Asachi

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Gheorghe Asachi

Gheorghe Asachi pictat de Constantin Daniel Stahi

Date personale
Nscut

1 martie 1788
Hera, Moldova, astzi n Ucraina

Decedat

12 noiembrie 1869 (81 de ani)

Iai, Romnia[1]

Cstorit cu

Elena Asachi

Naionalitate

Romn

Cetenie

Romnia

Ocupaie

Poet, dramaturg, traductor

Activitate

Limbi

limba romn
Modific date / text

Gheorghe Asachi (n. 1 martie 1788 - d. 12 noiembrie 1869) a fost un poet, prozator i dramaturg
romn care s-a nscut la Hera, n nordul Moldovei (azi n Ucraina). Precursor al generaiei
paoptiste, Gheorghe Asachi a fost unul din ntemeietorii nuvelei istorice la noi, a condus numeroase
reviste literare, a recuperat de la Lemberg din Polonia, unde studiase n tineree,
manuscrisul iganiadei, epopeea buf a lui Ion Budai-Deleanu. A fost ndrumtor cultural n domenii
diverse: teatru, coal, pres, activitate tipografic. Asachi a fost i unul din ntemeietorii Academiei
Mihilene. A publicat prima gazet romneasca din Moldova, Albina Romneasc (1829). A
organizat primele reprezentaii teatrale n limba romn (1816) i Conservatorul filarmonic dramatic
(1836). Traduce i adapteaz piese de teatru strine. n poezie, abordeaz toate speciile: ode,
elegii, sonete, imnuri, fabule, meditaii, balade. Versific legendele istorice Dochia i Traian, tefan
cel Mare naintea Cetii Neam. A scris i nuvele istorice (Drago, Petru Rare, Rucsandra Doamna
.a.), care au constituit sursa de inspiraie pentru nuvelele lui Costache Negruzzi.

n 1830 era Venerabilul unei loji din Iai, iar n 1866 a participat la lucrrile Lojii Steaua Romniei, tot
din Iai. A fost iniiat n francmasonerie la Milano, n Italia.[2]
A fost o personalitate complex, ndrumtor i animator al vietii artistice i culturale, organizator al
colilor naionale din Moldova, unul din pionierii picturii romneti i iniiatorul nvmntului artistic
n colile moldoveneti.
Fiul su, Dimitrie Asachi, a fost de asemenea om de tiin, a crei activitate a
vizat matematica i topografia. Fiica sa, Hermiona Asachi, a fost soia istoricului francez Edgar
Quinet.
Cuprins
[ascunde]

1Biografie

2Opere

3Drame istorice

4Nuvele istorice

5Note

6Bibliografie suplimentar

Biografie[modificare | modificare surs]

S-a nscut la Hera, ca fiu al preotului Lazr (Leon) Asachi i al Elenei. Unii i atribuie o
origine armean sau rutean, pe linie patern. George Clinescu i-a stabilit o alt genealogie, cea
matern; Niculai, fiul lui Grigore Olteanu, neme din Oltenia a trecut n Moldova i de acolo n
Oltenia n 1713. n 1728 coboar n Moldova, se preoete i se nsoar cu fata unui pop. Fiica lui
va fi Elena, mama lui Gheorghe Asachi.
La 9 ani, Gheorghe Asachi continu studiile n polon, latin, german la Lemberg, Polonia (azi
Liov, Ucraina), unde se mutase familia sa.
n cadrul Universitii din Liov, n perioada 1796 - 1804, Asachi studiaz, la Facultatea de
Filozofie, logica, matematica, istoria naturala, fizica, metafizica i etica. Apoi, n perioada 1802 1804, urmeaz i un curs special de arhitectur.
La Lvov, Asachi si-a pus bazele culturii sale enciclopedice, s-au nfiripat conceptiile sale iluministe
sub influenta unora dintre profesorii universitatii si a cunoscut literatura poloneza si literatura clasica
romna, care se vor simti n creatiile sale literare.
Apoi studiaz astronomia i cadastrul la Viena (1805-1808), arheologia i epigrafia la Roma (18081812), unde citete literatur italian i scrie sonete. Public primul su sonet n limba italian
n Giornale di Campodoglio n 1811. Primul poem n limba romn, "Ctr Italia" a fost scris n
acelai an.
n 1812 revine n Moldova i se consacr activitii de propire a culturii romne. Pune bazele
Academiei Mihilene(1835), strmoaa Universitii din Iai. Fondeaz revista Albina romneasc i
o tiprete la tipolitografia Albina.
Aici i apar primele volume originale, Culegere de poezii i Fabule alese. Adversar declarat al
Revoluiei de la 1848 n Moldova, cade n uitare i n perioada aceasta i tiprete nuvelele istorice,
nti n francez, Nouvelles historiques de la Moldo Roumanie, n 1859 apoi i n traducere
romneasc, n 1867.
n anul 1869 la vrsta de 81 de ani pleac n cltorie la Lemberg, n Galiia i cumpr
manuscrisul iganiadei lui Ion Budai-Deleanu.

Dupa obtinerea doctoratului n filozofie si a diplomei de inginer si arhitect, Gheorghe Asachi se

ntoarce n tara, la Iasi (1805), unde pune n practica cunostintele sale de arhitectura la construirea
unor case particulare, n acelasi an pleaca la Viena, unde studiaza, timp de 3 ani, astronomia,
matematicile superioare si pictura. In august 1808, Gheorghe Asachi pleaca sa-si completeze
studiile la Roma. Aici a scris primele ncercari poetice si a fost ales membru extraordinar al Societatii
literare din Roma. In august 1812, Gheorghe Asachi se ntoarce n Moldova . Stapnind o cultura
superioara solida si multilaterala, cunoscator al mai multor limbi straine - polona, rusa, latina,
germana, italiana, franceza si engleza - ca nimeni altul in vremea sa, optimist, cu dor de munca si
ncrezator n puterile sale, calauzit de o ideologie liberala progresista si de o puternica dragoste de
patrie si popor, Gheorghe Asachi spera sa joace un rol important de restaurator n tara sa.
ntoarcerea lui Asachi din Italia coincide cu procesul de prefacere rapida a relatiilor feudale n
Moldova, care reclama, ntr-o masura mereu crescnda, difuzarea stiintelor prin institutii de
nvatamnt. Functiile pe care Asachi putea sa le ndeplineasca si activitatile ce era n masura sa le
desfasoare erau numeroase si necesare tarii, dar aici se loveste de o realitate trista. Situatia
taranilor era grea: lipsa scolilor, bibliotecilor, ziarelor, a tuturor institutiilor moderne care asigura
progresul unui popor, l face constient de necesitatea unei activitati sistematice de trezire a
constiintei nationale. Carturar de tip renascentist, cu o cultura enciclopedica si iluminista, dotat cu
nclinatii pentru multiple domenii artistice - inginer, profesor, diplomat, grafician, ziarist, pictor,
tipograf, arhivist, dramaturg - Gheorghe Asachi s-a risipit cu darnicie din dorinta generoasa de a
impulsiona dezvoltarea culturii romnesti. Desfasurlndu-si cea mai rodnica activitate ntr-o perioada
de hotar ntre epoca feudala si nceputurile ornduirii burgheze, Asachi poate fi revendicat n aproape
orice domeniu al culturii. n 1813, Asachi nfiinteaza o clasa de inginerie si hotarnicie n limba
romna, unde preda arhitectura, istoria artelor, geodezia, matematica, dezva-luindu-si un neobosit
talent pedagogic, n 1818 apare deja prima promotie de ingineri formati in tara. Timp de aproape 40
de ani, Asachi s-a ocupat de organizarea scolilor din Moldova (1813 - 1849). nsarcinat de
mitropolitul Veniamin Costache, n 1820, Asachi se ocupa de organizarea Seminarului de la Socola.
n acest scop el aduce din Transilvania ctiva profesori initiati. Dupa o perioada petrecuta la Viena ca
agent diplomatic al domnitorului lonita Sandu Sturdza, Asachi se rentoarce n 1827 la Iasi pentru a
desfasura, in urmatorii 20 de ani, activitatea sa cea mai rodnica, si care l va transforma n
personalitate proeminenta a Moldovei. Militnd pe linia idealurilor sale de tinerete, el si continua
stradaniile de organizare a nvatamntului, nfiintnd prima scoala primara de fete Institutul pentru
educatia fetelor (1834), punnd bazele nvatamntului artistic si politehnic n 1841 prin inaugurarea
scolii de arte si meserii, extinznd reteaua scolilor primare, scriind manuale, alcatuind programe
analitice. Realizarea sa de capetenie ramne nsa Academia Mihaileana, deschisa n 1835, institut
care va deveni o adevarata pepiniera de intelectuali instruiti. Un alt tarm in care contributia lui
Gheorghe Asachi poate fi considerata hotartoare este cel jurnalistic. El este n Moldova initiatorul
presei n limba romna, scotnd primul ziar romnesc Albina romneasca. Vaznd n presa un
excelent instrument de informare si educare, Asachi va scoate si alte ziare destinate unor categorii
diverse de cititori, cum ar fi: Foaia sateasca (1839-1840) si (1846-1850) - destinata taranilor, Icoana
lumii (1846) care populariza cuceririle stiintei.

Opere[modificare | modificare surs]

Dafne si Hloe"'

Drame istorice[modificare | modificare surs]

Petru Rare (1853)

Elena Drago (1863)

Turnul Butului (1863)

Nuvele istorice[modificare | modificare surs]

Nouvelle historique de la Moldo-Roumanie, 1859

Elena Moldovei

Note[modificare | modificare surs]

1.

^ , Marea Enciclopedie Sovietic (19691978)[*]

2.

^ http://tratatuldeistorieamasoneriei.ro/ilustiri_fm.html Gheorghe
Asachi

La Wikisurs exist texte originale legate de Gheorghe Asachi

Bibliografie suplimentar[modificare | modificare surs]

E. Lovinescu - Gh. Asachi. Viaa i opera sa, Editura Casei

coalelor, 1927 (238 pagini)

Fia biobliografic a autorului n Dicionarul scriitorilor romni,

coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Alexandru Sassu,
Editura Fundaiei Culturale Romne, 1995

WorldCat
BNF: cb12172168f
GND: 119196549
Informaii bibliotecare

ISNI: 0000 0000 8104 7660

LCCN: n82137172
VIAF: 25407334
SUDOC: 096244682

Categorii:

Decese n 1869

Decese pe 12 noiembrie

Nateri n 1788

Nateri pe 1 martie

Dramaturgi romni

Francmasoni romni

Jurnaliti din Iai

Heralditi romni

nvtori i profesori romni

Participani la Revoluiile de la 1848

Poei romni din secolul al XIX-lea

Prozatori romni

Romni pe mrci potale din Republica Moldova

Scriitori romni din secolul al XIX-lea

Traductori romni

Meniu de navigare

Nu suntei autentificat

Discuii

Contribuii

Creare cont

Autentificare

Articol
Discuie

Lectur
Modificare
Modificare surs
Istoric

Cutare
Salt

Pagina principal

Portaluri tematice

Cafenea

Articol aleatoriu

Facebook
Participare

Schimbri recente

Articole cerute

Ajutor

Portalul comunitii

Donaii
Tiprire/exportare

Creare carte

Descarc PDF

Versiune de tiprit
n alte proiecte

Wikimedia Commons

Wikisource
Trusa de unelte

Ce trimite aici

Modificri corelate

Trimite fiier

Pagini speciale

Navigare n istoric

Informaii despre pagin

Element Wikidata

Citeaz acest articol

n alte limbi

etina

English

Franais

Polski

Svenska

nc 5 limbi
Modific legturile

Ultima modificare a paginii efectuat la 24 noiembrie 2016, ora 16:47.

Acest text este disponibil sub licena Creative Commons cu atribuire i distribuire n
condiii identice; pot exista i clauze suplimentare. Vedei detalii la Termenii de utilizare.

Politica de confidenialitate

Despre Wikipedia

Termeni

Dezvoltatori

Cookie statement

Versiune mobil