1.

Cuprins:
Introducere...........3
1.Destinatia instalatiei .................................................................................4
2.Descrierea constructiva si functionala a sisitemului de
automatizare.................................................................................................4
2.1.Cerintele si parametrii de reglare..........................................................5
2.2. Clasificarea traductoarelor....................................................................6
2.3.Alegerea traductoarelor........................................................................19
2.4.Alegerea schemei.................................................................................21
2.5.Amplificator cu trenzistor....................................................................23
2.6.Alegerea schemei de comanda si functionarea
ei ..............................................................................................................
.....24
3.Concluzie................................................................................................26
4.Bibliografia............................................................................................27

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

Introducere
n procesele de producere a bunurilor materiale, o importan deosebit o are automatizarea acestor
procese, adic realizarea lor fr participarea direct a omului.
Automatica este o ramur a tiinei i tehnicii care cuprinde totalitatea metodelor i mijloacelor
tehnice de stabilire a unor legaturi corespunzatoare ntre instalaiile tehnologice i dispozitivele nou
introduse, astfel, nct conducerea proceselor de producie s se desfoare fr participarea direct a
omului.
Automatizarea este constituit din introducerea unor dispozitive i legturi cu scopul de a realiza
operaiile de comand i reglare a procesului, fr participarea omului.
Sistemele automate pot efectua msurarea, compararea valorilor reale ale parametrilor cu valorile
dorite (prescrise), amplificarea mrimilor, comand i semnalizare. Aceste funcii servesc ca baz
pentru alte funcii mai complexe:
Reglarea
Controlul
Protecia
Progresul tehnico-tiiific a provocat dezvoltarea intensiv a tuturor ramurilor de producere care
cer automatizarea deplin sau parial a proceselor tehnologice. Acest factor duce la mrirea
productivitii, calitii, fiabilitii n exploatarea diferitor sisteme i instalaii tehnologice.

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

1.Destinatia instalatiei
Destinatia intalatiei este de a mentine temperatura in incapere prin reglarea debitului de agent termic
primar. Reglarea temperaturii in fiecare camera se poate realiza in mod sigur daca temperatura
agentului termic poate fi asigurata ori cnd . Instalatia realizeaza controlul temperaturii a agentului
cu ajutorul a doua termometre de rezistenta electrica.

Fig. 1.1. Schema tehnologica a instalatiei de automatizare.

2. Descrierea constructiva si functionala a sisitemului de

Automatizare
La automatizarea punctelor termice sunt utilizate diverse scheme de reglare. O schema automata
de reglare la punctele termice indstriale este constituita de mentinerea temperaturii intro incapere prin
reglarea debitului de agent termic primar. Schema tehnologica cu aparatul de automatizare (fig.
1)contine in acest caz doua traductoare de temperatura TE1si TE2 (termometre primare de
temperatura)montate in serie astfel realizindu-se o medie a temperaturii celor doua puncte masurate
in incapere, un regulator specializat pentru procese termice RA (RA este format dintr-o schema de
masurare SM, un amplificator Am la iesirea caruia este actionat un aparat de comanda Ac), o schema
de comanda SC care actioneaza un dispozitiv de executie format dintr-un motor electric, reductor,
vana de reglare V si limitatorul de lucru.

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

2.1. Cerintele si parametrii de reglare

Schema desfasurata electrica corespunzatoare schemei tehnologice din fig.1, prevede o comanda a
dispozitivului de executie manuala sau automata care se leaga cu un comutator de comanda CC. In
calitate de termometre le folosim pe cele de rezistenta electrica care sunt unite in serie intr-un brat al
puntei de masurare. Valoarea temperaturii precise se alege cu rezistenta variabila R3 dupa
caracteristica termometrului de rezistenta electrica . Am folosit termometru de rezistenta electrica
care are caracteristica din fig.2 .

Fig.2 Caracteristica termometrului de rezistenta electrica

Sa zicem ca temperatura in punctul termic trebuie mentinuta de valoarea de 600 C. Din caracteristica
gasim ca valoarei 60 C
0 corespunde valoarea rezistentei termometrului Rt=63.5.
Dac temperatura medie n ncpere este mai joas dect cea dorit, atunci i rezistena termometrului
va fi mai mic dect cea prescris. n acest caz puntea de msurare este dezechilibrat i la bornele
B i D va fi o diferen de poteniale, moment n care se va porni motorul ce rotete vana n
sensul mririi debitului de ap fierbinte, n acelai moment se rotete i clapeta mrind debitul de aer
care va fi refulat n ncpere. Acest proces va continua pn cnd temperatura n ncpere nu va ajunge
la valoarea prescris.

2.2. Clasificarea traductoarelor

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

TRADUCTOARE ELECTRICE

Consideratii generale.
Intre marimea de masurat si obtinerea informatiei metrologice trebuie sa se stabileasca un
intreg lant de masurare, in care traductorul are functia de a capta marimea de masurat si de a o
converti intr-o forma convenbila pentru masurare. Traductorul reprezinta convertorul de intrare si din
aceasta cauza, el are contact direct cu fenomenul supus masurarii. El trebuie sa fie sensibil la
marimea de masurat, lucru ce determina atat natura cat si structura sa si conditioneaza selectarea
principiilor ce pot fi utilizate.
Deci, prin traductor de masurare se intelege, in general, un dispozitiv tehnic care serveste la
convertirea unei marimi fizice intr-o alta marime fizica ale carei variatii urmaresc fidel variatiile
primei marimi fizice, cu scopul masurarii ei. Ele efectueaza transformarea analogica sau digitala a
marimii de masurat intr-o marime fizica de aceeasi natura sau de natura diferita, avand insa calitatea
importanta de a fi usor de masurat. Astfel, clasificarea traductoarelor dupa natura marimilor de intrare
si de iesire este urmatoarea:
- traductoare de marimi electrice in marimi electrice(amplificatoarele, convertoarele,
transformatoarele, redresoarele, divizoarele, sunturile, modulatoarele, demodulatoarele, etc.).
- traductoare de marimi neelectrice in marimi neelectrice (parghii, resoarte, membrane,
reductoare, etc.).
- traductoare de marimi electrice
electromagneti, servomotoare, etc.)

in

marimi

neelectrice (dispozitivele de masurare,

- traductoare de marimi neelectrice in marimi electrice ( traductoare de temperatura,

traductoare de deplasare, etc.) De cele mai multe ori notiunea de traductor se refera la aceasta ultima
grupa, in sens mai restrans.
Din multitudinea traductoarelor realizate efectiv se constata dezvoltarea considerabila luata
de traductoarele electrice (care reprezinta traductoarele ce convertesc marimea de intrare intr-o
marime de iesire care este de natura electrica). Acest lucru se explica prin faptul ca traductoarele
electrice sunt in general simple ca utilizare si pot fi usor adaptate si manipulate.
Dispozitivele electronice asigura amplificarea relativ usoara a marimilor electrice de la iesirea
traductorului si aducerea semnalelor ce contin informatia de masurare la nivelul de putere dorit. Prin
aceasta se permite masurarea unor marimi situate in locuri greu accesibile, incomode sau periculoase,
iar semnalul obtinut in urma conv 454e46e ersiei efectuate de traductor poate fi transmis la distanta.
Traductoarele electrice se pot clasifica dupa urmatoarel criterii:
- dupa principiul de functionare traductoarele electrice se impart in doua categorii: traductoare
generatoare sau energetice si traductoare parametrice sau modulatoare.
Traductoarele generatoare sau energetice sunt acele traductoare care furnizeaza la iesire o
tensiune electromotoare sau curent fara sa fie necesara alimentarea lui cu energie electrica, de
exemplu: traductoarele Hall, traductoarele piezorezistive, traductoarele termoelectrice, etc.
Traductoarele parametrice sau modulatoare sunt acele traductoare la care marimea de intrare,
influentand proprietatile electrice ale unui corp este convertita intr-o marime electrica pasiva, de
exemplu: rezistenta, inductanta, capacitate, etc, in acest caz fiind necesara o sursa exterioara de

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

energie pentru efectuarea masurarii; exemple de acest tip sunt: traductoarele inductive,
termorezistentele, termistoarele, etc.
- dupa marimea fizica pentru care sunt destinate s-o converteascan sunt: traductoare de
temperatura, traductoare de deplasare, traductoare de presiune, etc.
- dupa natura marimii de iesire sunt: traductoare rezistive, traductoare capacitive, etc.
- dupa modul de variatie al marimii de iesire, traductoarele se impart in doua categorii:
traductoare analogice si traductoare numerice sau digitale.
Traductoarele analogice sunt traductoarele la care marimea de iesire este sub forma unui
semnal continuu, avand aceeasi variatie in timp ca si marimea de la intrare.
Traductoarele numerice sau digitale sunt traductoarele la care marimea de iesire este sub forma
unui semnal discontinuu, o succesiune de impulsuri, sau o combinatie de tensiuni, care dupa un
anumit cod semnifica modul de variatie al marimii aplicate la intrare.

Traductoare reostatice (potentiometrice).

Fig. 2.3.1 Schema traductorului reostatic.

Fig.2.3.2. Realizarea unor legi de variatie a

rezistentei: a) continuu; b) in

trepte.
Traducto
arele potentiometrice sunt rezistoare variabile cu cursor (reostate) la care cursorul este actionat de
marimea de intrare, care poate fi o deplasare liniara sau o deviatie unghiulara. Marimea de iesire va fi
o rezistenta care poate varia liniar in functie de marimea de intrare, sau dupa o lege anumita.
Traductoarele reostatice sunt formate dintr-un suport izolant pe care este bobinat un conductor din
material rezistiv, conductorul fiind izolat cu email sau cu oxid. Un cursor actionat de marimea de
intrare se poate deplasa peste spirele bobinajului (fig. 2.3.1.).
Pe locul unde calca contactul cursorului, spirele se dezizoleaza. Suportul se confectioneaza din
textolit, ceramica sau mase plastice. Se utizeaza si suporti din aluminiu oxidat (strat 10 mm) care
prezinta avantajul unei bune raciri a conductorului si dimensiuni fixe. Este de dorit ca firul si carcasa
sa aibe un coeficient de dilatare egal. Pentru conductoare se utilizeaza constantanul, manganina,
aliaje nichel-crom si uneori platina-iridiu, cu diametre intre 0,02-0,1 mm. Cursorul

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

este confectionat din lamele elastice din bronz fosforos, iar contactul din aliaje platina-iridiu
sau platina-beriliu.
Se construiesc traductoare reostatice cu deplasare unghiulara cu mai mult de 360o, asa
numitele potentiometre elicoidale, la care cursorul poate executa pana la cateva zeci de ture.
Pentru a asigura o anumita lege de variatie a rezistentei traductorului in functie de deplasarea
cursorului, bobinarea conductorului se face pe suporti de forme bine determinate (fig. 2.3.1.a.).
Uneori pentru simplificare se utilizeaza suporti cu trepte (fig. 2.3.1.b.).
Un dezavantaj important al traductorului reostatic il constituie semnalul perturbator produs la
deplasarea cursorului (zgomot de contact), indeosebi in prezenta vibratiilor. Un alt dezavantaj al
traductorului reostatic il constituie uzura relativ ridicata la care este supus in functionarea lui.
Traductoarele reostatice se utilizeaza la masurarea deplasarilor liniare, sau unghiulare relativ
mari (mm - cm, respectiv zeci de grade), la masurarea fortelor si presiunilor.

Traductoare tensometrice
Traductorul tensometric este un traductor rezistiv (tensorezistiv) care are ca si marime de
intrare o deformatie (alungire, contractie) iar marimea de iesire apare ca variatie a rezistentei unui
filament din material conductor (metal), sau semiconductor sub efectul acestei deformatii.
Traductoarele tensometrice pot fi de doua tipuri: unele care se lipesc pe piesa a carei
deformatie se cerceteaza si altele care nu se lipesc, fortele actionand direct asupra lor, deformandule. Cea mai mare raspandire o au traductoarele de primul tip, care la randul lor se impart in
tensometre cu filament metalic si tensometre cu semiconductor. Cele cu filament metalic pot fi
confectionate din conductor cilindric sau realizate sub forma peliculara. In fig. 2.3.4. a si b se
prezinta aspectul traductoarelor tensometrice metalice care functioneaza prin lipire pe piesa de
contact.

a)

Aceste traductoare se mai numesc si

timbre tensometrice sau marci tensometrice.
In fig. 2.3.4.a. este prezentat traductoarul cu
fir metalic. El este compus din doua folii intre
care se afla lipit in forma din figura un fir
metalic cilindric de diametru (0,020,03)
mm. Drept folii se utilizeaza hartia , matasea
sau folii de plastic. Pentru conectarea
traductorului in circuit se prevad terminalele
din cupru. Pentru fire se utilizeaza aliaje de
mare rezistivitate avand un coeficient mic de
temperatura a rezistivitatii. Cea mai mare
utilizare o are constantanul.

b)

Fig.2.3.4. Traductoare tensometrice:

Traductorul tensometric de forma

peliculara
(fig. 2.3.4.b) este realizat dintr-o
a) cu fir; b) peliculare.
pelicula din aliaj, depusa prin procedee
fotografice sau prin evaporare in vid pe un suport izolant.

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

Traductorul tensometric pelicular are avantajul unui contact termic mai bun cu piesa pe care
se lipeste, ceea ce permite functionarea cu un curent mai mare fapt ce duce la marirea sensibilitatii
instalatiei de masurare. Mai prezinta avantajul de a putea fi confectionat de dimensiuni mai mici si
de forme mai complicate pentru studiul solicitarilor complexe. De asemenea traductorul tensometric
pelicular se preteaza mai usor la o fabricatie in serie. Dimensiunea activa a traductorului tensometric
este lungimea buclelor din care este format. Aceasta lungime mai poarta denumirea de baza. Se
construiesc traductoare avand baza de la 3 mm (1 mm la marcile peliculare), pana la 150 mm.
Traductoarele cu baza mare se utilizeaza pentru masurarea deformatiilor materialelor neomogene
(beton, lemn). Latimea traductorului poate varia de la ordinul mm pana la zeci de mm. Pentru studiul
solicitarilor complexe se utilizeaza tensometre sub forma de rozete sau retele multiple.
Traductoarele tensometrice, atat cele cu fir cat si cele peliculare, au rezistenta ohmica intre 30 si
600 de ohmi in functie de dimensiuni si material.
Traductoarele tensometrice cu semiconductori utilizeaza germaniul si in deosebi siliciul atat
de conductibilitate 'p' cat si 'n'. Aceste traductoare prezinta avantajul unei sensibilitati de aproximativ
30100 de ori mai mare decat a celor metalice, in schimb prezinta o caracteristica neliniara si sunt mai
influentate de variatia temperaturii. Rezistenta lor variaza intre 30 W si 30 kW in functie de
semiconductor, dimensiuni si conductibilitate. Traductoarele tensometrice cu semiconductori de tip
'p' au o crestere a rezistentei la intindere (ca la metale), pe cand cele de tip 'n', au o scadere a
rezistentei la intindere.
Traductoarele tensometrice ce se lipesc pe piesa cercetata nu se pot intrebuinta decat pentru o
singura masuratoare. Ele nu pot fi dezlipite fara a fi distruse. Pentru masuratori repetate si in timp
mai indelungat, se utilizeaza traductoare tensometrice de constructie speciala care nu se lipesc. Ele se
construiesc pentru masurarea deformatiilor produse la solicitari la intindere sau compresiune, la
torsiune sau la incovoiere. Ele sunt confectionate din fire de mare rezistivitate, utilizate pentru
traductoare tensometrice, montate pretensionat pe suporti izolanti. Firele se conecteaza electric intr-o
punte. La aparitia solicitarii puntea se dezechilibreaza.

Traductoare termorezistive
Aceste traductoare constau dintr-un conductor sau semiconductor, care prezinta un mare
coeficient de variatie a rezistentei cu temperatura. In cazul folosirii materialelor conductoare,
traductoarele se numesc termorezistoare, iar in cazul folosirii materialelor semiconductoare,
traductoarele se numesc termistoare.
Termorezistoarele se executa din anumite metale pure, deorece aliajele au un coeficient de
temperatura a rezistivitatii mai mic. Cele mai utilizate metale sunt: cuprul, nichelul si platina. La
acestea dependenta rezistentei de temperatura este bine cunoscuta si constanta in timp.
Termorezistoarele sunt confectionate din fire la care raportul dintre lungime si diametru este mai
mare de 200.
Cuprul se poate utiliza pana la 180oC, deoarece la temperaturi mai mari se oxideaza. In
intervalul (-30+180)oC, dependenta rezistentei de temperatura este liniara si se exprima prin relatia:
Rq = R0 (1 + aCu q)

(2.3.1)

unde R0 este rezistenta la 0oC, iar aCu = 4,3.10-3/oK.

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

Nichelul se utilizeaza pana la la 300oC. In intervalul (0100)oC este valabila relatia (12.1),
cu aNi = 6.10-3/oK. Nichelul are rezistivitatea mai mare de aproximativ 3 ori decat cuprul,
termorezistoarele realizate din el avand dimensiuni mai mici.
Platina poate fi utilizata pana la 1200oC. In intervalul (0+660)oC este valabila relatia:
Rq = Ro (1 + Aq + Bq2)

(2.3.2)

iar in intervalul (-1800)oC

Rq = Ro[1 + Aq + Bq2 + C( q - 100 )3]

(2.3.3)

unde Ro este rezistenta la 0oC si A, B, C sunt constante. In afara intervalului -180 oC+660oC,
dependenta rezistentei platinei fata de temperatura se da sub forma tabelata. Dupa cum se observa din
relatiile de mai sus dependenta rezistentei de temperatura este neliniara, ceea ce constituie un
dezavantaj. In practica corespondenta rezistenta-temperatura nu se stabileste pe baza relatiilor
matematice, ci pe baza tabelelor standardizate, care indica aceasta de obicei din zece in zece grade.
Termistoarele (termorezistoare din semiconductori) sunt rezistoare volumice confectionate din
amestecuri de oxizi de diferite metale, presate sub forma de bastonas, placuta, disc sau perla. Cea mai
mare utilizare o au termistoarele cu coeficient de temperatura negativ. Se construiesc si termistoare
cu coeficient de temperatura pozitiv, numite si pozistoare.
La semiconductoare, dependenta rezistentei
de temperatura poate fi exprimata sub forma:

(2.3.4)
unde temperatura este in grade Kelvin.
Dependenta este neliniara dupa cum se observa in
figura 12.4 si cu variatie negativa.
Daca se dezvolta in serie expresia de mai
sus, la variatii mici de temperatura, putem retine
Fig. 2.3.5. Legea de variatie a termorezistoarelor. doar primii doi termeni si se obtine:

(2.3.5)

unde s-a notat cu

coeficientul de temperatura al termistoarelor. Acest coeficient
este de 810 ori mai mare decat cel al cuprului. De asemenea, rezistivitatea termistoarelor este mult
mai mare si astfel se pot obtine traductoare termorezistive de dimensiuni foarte mici (gamalie de ac)
ceea ce duce la o inertie termica foarte mica.

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

10

Dezavantajul principal al termistoarelor consta in instabilitatea in timp a caracteristicilor. Se

utilizeaza pentru masurarea temperaturilor cuprinse intre -70oC+200oC.

Traductoare capacitive
Traductoarele capacitive se bazeaza pe varierea capacitatii unui condensator de catre marimea
neelectrica. Marimea de intrare X poate actiona asupra oricarui parametru al condensatorului.
(2.3.6)
Astfel, in figura 12.5, se arata exemple de traductoare capacitive comandate prin varierea
distantei d dintre armaturi, a suprafetei S a armaturilor condensatorului, sau a constantei dielectrice e.
La acestea se poate adauga traductorul capacitiv care se bazeaza pe varierea pierderilor in dielectric.

Fig. 2.3.6. Traductoare capacitive:

a) cu distanta dintre armaturi variabila, b) cu suprafata armaturilor variabila, c) cu constanta
dielectrica variabila, d) cu pierderi in dielectric variabile, D diferential.
In vederea utilizarii traductorului capacitiv intereseaza variatia reactantei lui:
La w = constant rezulta diferentiala totala:

(2.3.7)
care devine

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

11

(2.3.8)
unde cu e' si S0 s-au notat parametrii respectivi in situatia initiala cand marimea de intrare este
nula. De aici se pot defini sensibilitatile traductorului capacitiv:
- la varierea lui d (e si S=constant)
(2.3.9)
- la varierea suprafetei armaturilor (e si d=constant)

(2.3.10)
- la varierea lui e

(2.3.11)
Se observa ca sensibilitatea definita astfel este constanta in raport cu variatia distantei dintre
armaturi si neliniara fata de variatia celorlalti parametri.
Trebuie avut in vedere ca traductorul capacitiv conectat in circuitul de masurare apare in
paralel cu el o capacitate parazita Cp. Capacitatea echivalenta va fi

. Variatia acestei

capacitati echivalente sub actiunea marimii de intrare X se datoreste variatiei lui C. Astfel
si

(2.3.12)
deci variatia relativa a capacitatii echivalente este cu atat mai mica cu cat C P este mai mare. Tot
de
ori vor scadea sensibilitatile calculate anterior. Aceasta capacitate parazita mai
introduce erori datorita fluctuatiei ei din diverse cauze. Din acest motiv se urmareste micsorarea ei. O
metoda consta in a utiliza traductoare capacitive diferentiale.
Traductorul capacitiv are sensibilitatea ridicata si inertie mica. Ca dezavantaj se poate semnala
faptul ca avand semnal mic de iesire, necesita amplificare.
Domeniile de aplicare a traductorului capacitiv sunt foarte numeroase: masurarea deplasarilor
mici si mari si prin intermediul acestora a fortelor, presiunilor, acceleratiilor, vibratiilor, nivelelor, etc.
De asemenea se utilizeaza la masurarea umiditatii.

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

12

Traductoare inductive.
Traductoarele inductive sunt bobine de inductanta proprie sau mutuala, cu sau fara miez
feromagnetic, la care sub actiunea unei deplasari ce reprezinta marimea de intrare se modifica
inductanta proprie L sau mutuala M a bobinei respective. Din punct de vedere al modalitatii de
variatie a inductantei, traductoarele inductive sunt foarte diverse (fig. 2.3.7). Variatia inductantei sub
actiunea unei deformari sau deformatii poate fi obtinuta prin modificarea lungimii sau suprafetei
intrefierului circuitului magnetic, prin deplasarea unui miez feromagnetic, prin varierea
permeabilitatii miezului, a pierderilor prin curenti turbionari, etc. Aproape toate tipurile de
traductoare enumerate mai sus pot fi realizate in forma simpla sau diferentiala dupa cum rezulta in fig
12.6. Traductoarele inductive de tip diferential prezinta avantajul unei sensibilitati duble, o mai buna
liniaritate si compensarea influentei variatiilor surselor de alimentare si ale parametrilor mediului.

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

13

II
Fig. 2.3.7. Traductoare inductive:

a) cu lungimea intrefierului variabila, b) cu suprafata intrefierului variabila, c) cu deplasarea

miezului, d) cu permeabilitate magnetica variabila, e) cu pierderi prin curenti turbionari; D diferential, I - traductor de inductanta proprie, II - traductor tip transformator.

Traductoare de inductanta proprie.

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

14

Expresia inductantei unei bobine este:

(2.3.13)
unde N este numarul de spire al bobinei, m - permeabilitatea magnetica a miezului, S - suprafata
strabatuta de flux magnetic, l - lungimea medie a liniilor de camp magnetic, iar cu R m s-a notat
reluctanta magnetica;
. In cazul bobinelor cu miez feromagnetic cu intrefier, din cauza
valorii mult mai mari a permeabilitatii fierului fata de cea a aerului, reluctanta fierului devine
neglijabila si astfel in expresia inductantei intervine lungimea d si suprafata S a intrefierului.
Considerand numarul de spire si permeabilitatea constante, rezulta diferentiala totala :

(2.3.14)
Considerand ca variatia inductantei se datoreste numai variatiei intrefierului
rezulta sensibilitatea traductorului inductiv la S=constant:

(2.3.15)
unde cu L0 s-a notat inductanta traductorului in situatiea initiala, cand marimea de intrare X este nula.
La fel, se poate exprima sensibilitatea traductorului inductiv la variatia suprafetei
intrefierului,

, lungimea intrefierului fiind mentinuta constanta

(2.3.16)
Se observa ca sensibilitatea traductorului inductiv fata de suprafata intrefierului este constanta,
nedepinzand de dS, pe cand sensibilitatea fata de lungimea intrefierului este neliniara (hiperbolica)
depinzand de raportul

. Curentul prin traductor este insa proportional cu d

(2.3.17)

Traductoare de inductanta mutuala (tip transformator).

Fluxul magnetic produs de bobina primara

(2.3.18)
(i este valoarea momentana a curentului ce alimenteaza bobina) induce in secundar tensiunea

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

15

(2.3.19)
Considerand curentul primar sinusoidal

, rezulta
(2.3.20)

iar valoarea efectiva a acestei tensiuni

(2.3.21)
unde cu
marimii de intrare X.

s-a notat produsul marimilor care se pot considera constante la variatia

Diferentiala totala
(2.3.22)
devine

(2.3.23)
de unde rezulta sensibilitatea la variatia lungimii intrefierului (S=constant)

(2.3.24)
si sensibilitatea la variatia suprafetei intrefierului (d=ct)

(2.3.25)
unde E0 este tensiunea initiala la X=0.
Comparand sensibilitatile traductorului inductiv de inductanta proprie cu cele ale traductorului
de inductanta mutuala, rezulta ca la cel din urma, sensibilitatile cresc cu w.
Traductoarele inductive pot avea precizii de (0,105)% si pot masura deplasari de la ordinul
micrometrilor pana la ordinul decimetrilor. Se utilizeaza la micrometre, dinamometre, manometre,
accelerometre, etc.
Traductorul inductiv furnizeaza la iesire un semnal mare capabil sa actioneze direct asupra
dispozitivului de masurat.

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

16

Traductoarele de inductanta proprie, indeosebi cele diferentiale, se conecteaza in scheme de

punte de curent alternativ, asemanatoare cu cele utilizate la traductoarele tensometrice.

Traductoare piezoelectrice

a).

b).
Fig. 2.3.7 Cristalul de cuart.

Piezoelectricii sunt cristale sau

texturi care se electrizeaza sub
actiunea tensiunii mecanice (efectul
piezoelectric direct) si se deformeaza
in camp electric (efect piezoelectric
invers). Efectul este sensibil la
schimbarea de semn; se schimba
polaritatea sarcinilor la inversarea
sensului tensiunii mecanice si se
schimba semnul deformatiei la
inversarea sensului campului electric.
Reprezentantul tipic de cristal
piezoelectric este cuartul (SiO2) (fig.

2.3.7.a).
La cristalul de cuart se deosebesc trei axe: X, numita axa electrica, axa Y, numita axa mecanica
si o axa Z, numita axa optica.
Pentru traductoare, din cristal se taie placute dupa o anumita orientare. Obisnuit, se utilizeaza
taietura X, adica placuta este perpendiculara pe axa X, (fig. 12.9.b), in care caz efectul piezoelectric
este maxim.
In repaus, din punct de vedere electric, placuta este neutra. Sub actiunea fortei F X, orientata
dupa directia axei X, pe fetele paralele cu axa mecanica apare sarcina electrica:
(2.3.26)
unde d11 este modulul piezoelectric in directia axei X, modul ce depinde de cristal. La schimbarea
sensului fortei FX(intindere), se schimba semnul sarcinilor. Fenomenul descris reprezinta asa numitul
efect longitudinal.
Aplicand forta dupa axa Y se manifesta efectul transversal, sarcinile electrice aparand tot pe
aceleasi fete, dar de marime:
(2.3.27
)
unde x si y sunt dimensiunile placutei.

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

17

Aplicand forta dupa axa Z nu se manifesta efect piezoelectric. De asemenea nu apare efect
piezoelectric la o tensiune mecanica uniforma pe toate fetele (de exemplu, o compresiune
hidrostatica).
In afara de taietura X, se pot taia placute orientate dupa anumite unghiuri fata de axele
cristalografice. In acest caz efectul piezoelectric este mai mic, in schimb se obtine un coeficient de
temperatura a modulelor piezoelectrice nul sau foarte mic.
In unele cazuri se utilizeaza traductoare piezoelectrice numite bimorfe, formate din doua
placute lipite intre ele astfel incat polarizarea sa fie de semne contrare la aceiasi solicitare mecanica.
In felul acesta, sarcinile ce apar pe fetele celor doua placute se insumeaza (fig. 2.3.8)
Cristalul de cuart poate fi natural sau artificial. El
este foarte stabil la influenta temperaturii si umezelii.
Este trainic mecanic, admitand eforturi unitare normale
pana la 100 N/mm2. Are o rezistivitate volumetrica foarte
mare (~ 1016 m) care aproape nu depinde de
temperatura. Modulul piezoelectric d11= 2,31 x 10-12 C/N
si variaza foarte putin cu temperatura.
Alte cristale piezoelectrice sunt cristalele de sare
Fig. 2.3.8Traductor piezoelectric bimorf. Seignette(KNaC4H4 x 4H2O), de fosfati de potasiu sau
de amoniu (KDP, ADP). Acestea au modulul
piezoelectric mai mare decat cuartul, in schimb sunt higroscopice, fragile si nu suporta temperaturi
mai mari de 100C.
Dintre materialele piezoelectrice, cel mai utilizat la traductoare este titanatul de bariu (Ba Ti
O3) care este o aglomerare de microcristale orientate cu aspect de ceramica. Proprietatile
piezoelectrice ale acestei texturi depind mult de adausurile introduse in compozitia sa, de procesul
tehnologic si de intensitatea campului de polarizare aplicat in timpul elaborarii acestui piezoelectric.
Modulul piezoelectric este de sute de ori mai mare fata de cel al cuartului, dar nu este constant nici in
timp, nici cu temperatura. De asemenea sarcina electrica produsa nu variaza liniar cu forta aplicata,
prezentand un fenomen de histerezis. Fiind insa o ceramica, se pot realiza traductoare de forma
dorita. In amestec cu alti piezoelectrici de acelasi tip (titanat - zirconat de plumb sau niobat de
plumb) se obtin traductoare piezoelectrice cu proprietati imbunatatite.
Traductoarele piezoelectrice care se bazeaza pe
efectul piezoelectric direct se utilizeaza la masurarea
fortelor, presiunilor, acceleratiilor. In fig. 12.12., se
prezinta un traductor piezoelectric pentru masurarea
fortelor. El lucreaza in combinatie cu un
traductor mecano - elastic format din bila 1 si corpul
4.
Traductorul piezoelectric propriu-zis este
format din cristalele 3 si 6 fixate intre piesele 2, 5 si 7.
Traductorul este conceput sa lucreze pe principiul
bimorf, piesa 7 jucand rol de electrod de iesire.
Traductoarele piezoelectrice pot utiliza si efectul
piezoelectric invers.
Fig. 2.3.9 Traductor piezoelectric
pentru forte.
Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

18

Un piezoelectric plasat in camp electric orientat dupa axa X, sufera o deformatie relativa:
(2.3.28
)

2.3 Alegerea traductorului

Termometrele sunt dispozitive de msurare a temperaturii, cu aplicaii n aproape toate domeniile
de activitate practic a omului. Sunt dispozitive relativ simple, de construcie i precizie diferite,
capabile s acopere un domeniu larg de temperatur (ntre -200 C i +3000 C).
Atit senzorii active cit si cei pasivi prezinta o sursa de semnalizare. Alegerea electronicii si a sursei
associate de energie reprezinta o etapa importanta in realizarea unui sistem de masurare, deoarece
determina performantele sistemului. Performantele unui system sunt:
Sensibilitatea
Linearitatea
Imunitatea
Repatibilitatea
In conformitate cu performantele sistemului am ales traductoarele cu rezistenta electrica. El se
bazeaz pe variaia cu temperatura a rezistenei electrice a unui conductor sau semiconductor.
Termorezistenele fac parte din categoria elementelor sensibile parametrice si necesit energie
auxiliar n procesul de msurare a rezistenei electrice si astfel c adaptoarele destinate acestora sunt
de tipul convertor rezisten si semnal unificat de ieire. Pentru realizarea adaptoarelor se au n
vedere o serie de particulariti:

variaia redus a rezistenei termorezistenei si n special pe domenii mici si ca i necesitile

impuse de precizia de msurare, implic utilizarea de metode de punte n intrare, alimentate n
CC i lucrnd n regim echilibrat/dezechilibrat;

distana relativ ridicat ntre elementul sensibil i adaptor impune controlul riguros al
rezistenelor de linie prin utilizarea n intrare si dup caz si a conexiunii elementului sensibil cu 2,
3 sau 4 conductoare;

neliniaritatea caracteristicii statice a elementului sensibil, ca i a punii de msurare, n cazul

punilor lucrnd n regim dezechilibrat, impune utilizarea de circuite de liniarizare n structura
adaptorului;

separarea galvanic a semnalului unificat de ieire din adaptor n raport cu elementul sensibil
i/sau cu sursele de alimentare, impus de condiiile concrete n care se utilizeaz traductorul.
Punile de msurare utilizate la intrarea adaptoarelor sunt de regul puni Wheastone rezistive
alimentate n c.c., unul din brae constituindu-l elementul sensibil; de asemenea tot n cadrul acestora
sunt incluse anumite elemente de reglaj pentru echilibrarea iniial, deplasarea punctului de zero
etc. iar n anumite situaii, aa cum se va preciza n continuare la cele lucrnd n regim
dezechilibrat se prefer structuri de puni modificate n vederea obinerii unei dependene liniare cu

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

19

variaia elementului sensibil. Vom conecta termorezistena la puntea de msurare conform figurii
urmtoare: La conexiunea pe dou fire pot aprea erori destul de mari. n acest caz trece un curent
prin senzor de la sursa de alimentare, firele de legtura folosite sunt comune pentru alimentare i
msurare. Odat cu creterea temperaturii, crete i rezistena. Aceast cretere a rezistenei
determin creterea tensiunii (U=I*R). Rezistena care este cauza creterii tensiunii este rezistena
total a senzorului plus rezistena introdus de firele de legtur. Ct timp rezistena firelor rmne
constant, nu va fi afectat msurarea temperaturii. Rezistena firelor se modific odat cu varia ia
temperaturii, totui aa cum condiiile de mediu se schimb, aa se modific i rezisten a firelor,
aprnd erori. Dac firele sunt foarte lungi, sursa de erori poate fi semnificativ. Conexiunea pe dou
fire e folosit numai pentru fire scurte sau pentru elemente cu rezistenta de 1.000 . La conexiunea
pe trei fire un fir este comun, unul este folosit pentru alimentarea cu curent, iar al treilea este folosit
pentru msurarea potenialului la bornele termorezistenei. n cazul conexiunii rezistentei in punte
exist firele RL1, RL2 i RL3. RL1 i RL3 sunt folosite la alimentarea cu curent, n timp ce RL1 i
RL2 sunt folosite pentru msurarea potenialului. Rezistena R e egal cu rezistena senzorului, Rt, la
o temperatur dat (de obicei mijlocul scrii de temperatur) pentru a asigura echilibrarea punii. n
acest caz, nici un curent nu trece prin firul central. Cnd crete temperatura senzorului, cre te i
rezistena senzorului. Astfel puntea se dezechilibreaz. Va trece un curent prin firul central care va
indica o temperatur de offset. Am folosit pentru traductorul de temperatur cu termorezisten
conexiunea pe 3 fire. La conexiunea pe patru fire poate fi eliminat eroarea cauzat de rezistena
firelor de legtur. Prin doua fire trece un curent constant de la o surs de alimentare, iar ntre
celelalte doua fire se msoar tensiunea care cade pe termorezisten. Cu un curent constant, variaia
tensiunii este doar n funcie de variaia rezistenei. Acest tip de conexiune este oarecum mai scump
fa de celelalte dou configuraii, dar este soluia ideal cnd se cere un grad nalt de precizie

Pricipiul de functionare :
Functionarea acestor termometre se bazeaza pe proprietatea unor conductoare electrice de a-si
modifica rezistivitatea electrica odata cu modificarea temperaturii mediului in care se gasesc.
Constructiv, termometrul are ca parte componenta principala un element sensibil numit
termorezistenta. Acesta este format dintr-un conductor subtire metalic, in forma de fir sau panglica,
bobinat pe un suport izolant.

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

20

Fig.3. Termometru de rezisten electric.

1 carcas de protecie; 2 bobin din cupru sau platin; 3 tij suport.
Pentru a amplifica semnale mari (semnale de putere) se folosesc amplificatoare n varianta
inductiv (fig.4), care constau din cuplarea unui tranzistor cu urmtorul printr-un transformator.
Transformatorul are rolul de a mri randamentul treptei a crui rezisten de sarcin este de obicei
prea mic.
Bobina primar a transformatorului se unete n circuitul de colector al tranzistorului, iar bobina
secundar se unete ntre baza tranzistorului urmtor i polul plus. n cazul cnd U i = 0, curentul
colector i fluxul de transformator au valori constante. Ca urmare, tensiunea la bornele bobinei
secundare este nul.
Dac curentul n bobina primar variaz, atunci la bornele bobinei secundare apare o tensiune
proporional numai cu variaia de flux.
n acest mod, elementul urmtor, primete numai tensiunea proporional cu semnalul amplificat.
n sisteme automate este necesar de a transmite prin amplificator nu numai variaia amplitudinii
semnalului, dar i sensul abaterii. Acesta este sesizat n comparator sub forma modificrii polaritii
(n curent continuu). Astfel, se conecteaz bornele bobinei de ieire la una din bobinele unui motor
asincron bifazic.

2.4.Alegerea schemei de masurare

In principiu, puntile de masurare sunt circuite electrice cu patru laturi (brate) si cu doua diagonale. Pe
brate se conecteaza una sau mai multe componente pasive de tip rezistor, condensator si/sau bobina.
Pe o diagonala se plaseaza o sursa de alimentare a puntii iar pe cealalta diagonala se amplaseaza un
indicator de nul (indicator de echilibru) in cazul puntii echilibrate sau un milivoltmetru sau voltmetru
in cazul puntilor neechilibrate.

Componena i funcionarea schemei

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

21

Schema este alctuit din : patru rezistene, trei rezistene sunt fixe i una variabil. Din trei
rezistene constante una este necunoscut. Schema se alimenteaz cu tensiunea U la diagonala AC.
Schema poate fi n dou stri :
1. Echilibrat;
2. Dezechilibrat.
Schema se alimenteaz la diagonala A-C de la o surs cu tensiunea U care poate fi de
curent continuu sau alternativ.Trei rezisten R 1 ;R 2 ;R 4
variabil.Rezistenele R 1 i R 2

sunt fixe, iar rezistena R 3 este

sunt tiute i ca de obicei se aleg R 1 =R 2 , iar R 4 este

necunoscuta R 4 =R x
Schema este echilibrat atunci cnd curentul n diagonala BD = 0, ceea ce nseamn c se respect
relaia :
R1R4 = R2R3
sau produsele rezistenelor din braele opuse sunt egale.
Cnd se realizeaz aceast relaie se spune, c schema este echilibrat i dac R 4=Rx , Atunci se
poate de aflat :
R R
R4 R x 2 3 ,
R1
dac R1=R2 atunci Rx=R3 .
Pentru a echilibra schema este prevzut rezistena variabil R 3 .pe cursor se fixeaz acul
arttorului care arat pe scara de msurare valoarea rezistenei R 3
Practic msurarea se ndeplinete n aa ordine:
-se unete la bobinele c-d rezistena necunoscut R 3
-se echilibreaz schema micnd cursorul rezistenei R 3 pn cnd acul galvanometrului se
va fixa la valoareqa 0
-de pe scara de msurare se citete rezultatul msurrii
Dac la bobinele c-d se vor uni traductoarele atunci schema d posibilitate de a msura
parametrii corespunztori cu deosebirea c de fiecare dat scara de msurare va fi gradat n
uniti corespunztoare.
Schema pentru o msurare manual este folosit , atunci cnd parametrul de msurat nu se schimb
n timp (este constant) sau se schimb puin ca omul s reueasc s ia msurrile.
Dac parametrii de msurare se schimb brusc n timp, n form de oscilaii, atunci ne folosim de
aparatul numit puntea automat construit pe baza acestei scheme cu unele deosebiri : n locul
galvanometrului se unete un amplificator. La ieirea amplificatorului se unete un motor electric,
arborele cruia mecanic este unit cu cursorul rezistenei R 3. Pe cursor se fixeaz o peni care se
atinge de o hrtie pus n micare de alt motor electric. Cele expuse mai sus sunt valabile n cazul
punii funcionnd cu traductor rezistiv Rtr , deci alimentat att n curent continuu, ct i alternativ.

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

22

Fig.2.5 Schema punii de msurare.

2.5.Amplificatorului cu trenzistor

Fig.4. Schema amplificatorului cu trenzistor.

n instalaiile de construcii, deseori este necesar de folosit motoare electrice, care pun n
funciune elemente (organe) de reglare a sistemelor automate. Procesul de reglare a parametrilor
tehnologici, cer schimbarea direciei de deplasare a elementului de reglare (clapete, vane, ventiluri,
etc.), de aceea este necesar s dispunem de motoare cu revers. Pentru aceasta putem folosi schema de
comand din fig.5. Schema prevede dou regimuri de comand (manual i automat), care pot fi
schimbate cu ajutorul comutatorului de comand CC i oprirea automat a electromotorului, n

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

23

dependen de poziia elementului de reglare cu ajutorul contactelor butoanelor automate. Pentru a

explica detaliat funcionarea schemei desfurate electrice folosim ca exemplu vana de reglare a
debitului de ap (abur, gaze, etc.). Schema constructiv a vanei este reprezantat n fig. 6. Schema din
fig.5, funcioneaz n felul urmtor:

2.6. Alegerea schemei de comanda

Fig.5. Schema de comand a motorului trifazat, cu dou regimuri de comand.

De exemplu vana 4 (fig.6) schimb debitul apei, utilizate ntr-o oarecare instalaie termic. Se
cere de a regla temperatura ntre valorile maxime i minime. Aceasta se efectueaz prin schimbarea
debitului apei cu ajutorul vanei care poate ocupa o poziie minim. Pentru a regla cu o precizie mai
nalt se folosesc poziiile vanei complet nchis sau complet deschis, cu poziiile intermediare
minim sau maxim. Schema din fig.4 funcioneaz n cazul dat n dependen de valorile maxime i
minime a temperaturii i totodat n dependen de poziiile maxim i minim a vanei de reglare.
Pentru regimul automat de comand, comutatorul CC este fixat n poziia A (poziia automat) i
n aceast poziie a comutatorului CC seciile (1-1) i (3-3) sunt nchise. n schem, pentru regimul
automat de comand sunt folosite contactele releelor 1Re i 2Re.
Schema de comand este alctuit din circuite de comand i circuite de putere a motoarelor.
Circuitele de comand reprezint o bobin a unui aparat de comand care poate fi alementat sau
dezalementat prin intermediul contactelor aparatelor manuale sau automate de comand unite n
serie cu bobina .
Procesul de compresie a aerului n rezervorul de aer se realizeaz cu ajutorul schemei
desfurate electrice a staiei de pompare a aerului n rezervorul de aer comprimat.
Funcioneaz schema n modul urmtor:

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

24

Daca temperatura medie in punctul termic este mai joasa de 60 C

0 atunci si valoarea medie a
rezistentei termometrelor va fi mai mica decit 63.5. In acest caz puntea de masurare este
dezechilibrata si la bornele Bsi D va fi o diferenta de potential. De la bornele Bsi D semnalul se
transmite la intrarea in amplificator. Laiesirea amplificatorului se va alimenta cu semnal marit bobina
primara a transformatorului Tr. In bobina secunda se formeaza tensiunea Ue ce alimenteaza bobina
releului Re. In fig 5 contactul 1Rese inchide iar contactul 2Re se deschide. Fiidca comutatorul CC
este fixat in pozitia A(regim automat)sunt inchise sectiile (1-1)si (3-3).
Prin sectiunea (1-1)si contactul 1Re se formeaza circuit de alimentare a contactului C1, care cu contactele sale de forta 1C1,2C1,3C1 alimenteaza motorul M. Motorul Mal dispozitivului de executie
prin reductor deschide vana V pina la pozitia maxima. In pozitia vanei maxime se actioneaza butonul
automat BA max, care deschide contactul 1Bamaxsi automat dezalimenteaza bobina contactorului
C1. Contactul C1 deschide contactele 1C1,2C1,3C1 si dezalimenteaza motorul M al dispozitivului de
executie DE. Vana V s-a deschis la maximum si se mareste debitul agentului termic ce aduce la
ridicarea temperaturii in incapere. Cind valoarea medie a temperaturii in incapere va fi egala cu
valoarea precisa (in cazul nostru cu 600C )atunci valoarea medie a rezistentei termometrelor va fi de
63.5. In acest caz puntea de masurare se echilibreaza si la bornele Bsi D semnalul va fi egal cu zero
si totodata si la iesirea amplificatorului semnalul este egal cu zero. De aceea, bobina releului Re este
dezalimentat si contactul 1Re se deschide iar contactul 2Re se inchide. Prin sectia (3-3)a
comutatorului CC fig. 5. si contactul 2Re se alimenteaza bobina contactului C2. Contactorul C2
inchide contactele de forta 1C2, 2C2, 3C2, contactul 4C2si deschide contactul 5C2 . Prin contactele
1C2, 2C2, 3C2se alimenteaza motorul M cu fazele in ordinea B,A,C, schimbind directia de rotire in
sensul inchiderii vanei pina la pozitia minima. In pozitia vanei minime se actioneaza butonul automat
BAmin,care deschide contactul 1BAmin si automat se dezalimenteaza bobina C2, contactele 1C2,
2C2, 3C2revin in pozitia initiala oprind motorul M. Vana V ramine in pozitia minima micsorind
debitul agentului termic si temperatura in incapere scade pina la valoarea minima. Cind valoarea de
temperatura va fi minima sau mai jos de valoarea precisa, atunci valoarea medie a rezistentelor
termometrelor va fi mai joasa de 63.5 ce aduce din nou la dezechilibrarea puntei de masurare ce va
da semnal amplificatorului releului Re de repetare a ciclului de ridicare a temperaturii. In asa mod
prin schimbarea pozitiei vanei de laminim pina la maxim si invers se va mentine valoarea precisa de
temperatura in incapere.
Cum a fost scris mai sus in calitate de termometre au fost alese cele de rezistenta electrice. Daca se
vor alege alte termometre , de ex. Termocuplu atunci schema de masurare va fi aleasa acea care va
masura diferenta de potential.

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

25

Fig. 6. Schema constructiv a vanei de reglare.

1 motor electric; 2 reductor cu dispozitiv de transformare a micrii; 3 prghie de legtur
mecanic; 4 van de reglare; 5 condict de ap.

3. Concluzii
Progresul tehnico-tiiific a provocat dezvoltarea intensiv a tuturor ramurilor de producere
care cer automatizarea deplin sau parial a proceselor tehnologice. Acest factor duce la mrirea
productivitii, calitii, fiabilitii n exploatarea diferitor sisteme i instalaii tehnologice.

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

26

4. Bibliografie

1.

..
. , 1986.

2. Victor Ursu. ndrumar de proiectare Proiectarea sistemelor

automate

pentru construcii , Secia Redactare i Editare a U.T.M., Chiinu, 2003.

Pag.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

27