Capitolul IV Agresorul, victima si pedeapsa 1. Cauzalitatea victimala A. Factorii de risc conjunctural, relational si natural Jimal este determinaté de mediile rea factorilor de risc vict 1 it Sconce de provenienta a victimelor, de tipologia valorilor lezate (feice, morale, poltce, religioase), de conditile socio-economice in care trdiesc victimele (analtabetismul, conditile de viata, regimul politic), de regulile de conduita acceptate de victime. - Sexist astfel o responsabilitate concreta a victimelor care decid asupra importantei relative a actului agresional. : Cauzalitatea victimala reprezinta o structuré comportamental& complexa, determinaté de interdependenta unor factori obiectivi (economici, politici, ideologici, religiosi) si a unor factori subiectivi (interese individuale, sentimente de inferioritate, de superioritate, atitudinile si relatille interindi- viduale). Geneza si explicarea acestor factori caracterizeaz& victimele din Punct de vedere psihologic, avand sursa in determindiri corporale, psihice, intelectuale, in imposibilitatea victimelor de a se adapta psihic actiunii stimulilor extemi. Raportul dintre victima si factorii conjuncturali - relationali este exprimat in functie de personalitatea victimei, care se va adapta sau nu determindrilor impuse de acestia, explicdnd gandirea si conduita victimei, conditia socio-psihica acceptatd de aceasta. Cauzalitatea victimala este intotdeauna concreta si formeaza impreuna cu mediul ambiental o totalitate, oferind modele explicative ale agresiunii, ale sfectelor victimale gi ale integrarii victimei in mediul social, istoric existent. Victimizarea devine un fenomen psihologic, juridic, politic, economic, religios. Modul individual de evaluare a factorilor de rise victimal este caracterizat de ideea ca actul agresional pomeste de la un individ sau de la 0 colectivitate agresiva, urmand Ca s& se masoare concret dezechilibrul Pentru interesul general. Factorii reali de risc reprezinta dinamica oricarei Cauzalitati victimale acestor relatii.\ Agresorul, vic : victima si a) Factorii de rise conjunctural pedeapsa 481 Factorii de risc conjunctu individual cat si la rivelul Pare politici, culturali), atat la nivel intente tntre situatia economico-socialé a Incnien profunde’discordantele owdiate a acesteia, Natura tact cial a indi gl tena modifica gocio-economica) poate rezulta si din rilor de rise conjunctural (cultural, {ibertinajul comportamental, viata de fa ieee eve Cale Pete aa ietgorare indviduall 20u a rola familie, evdentjorea unel tendinte de Poraltatea, coexistenta si poe afeleict actaligaliouiea) asigurand pute conflctuale intre vista s purr comportamentale victimale. Fatt dominante, opozija inte al soreeor pun in evidenta raporturile socilgzo in interesela general. le individuale care nu ajung s& se b) Factorii de risc relational | nena ae individuale, in cadrul existentei_ umane fe a, , concordanta dintre actul agresional si efectul vietimal. in acest sens, relatia vietimei cu agresorul este perceputa in mod Gifert de fiecare dintre acestia, depinzand de concitile sa momentele Variabile ale existentei. Efectul victimal este mijjocit de relatia anterioara, simultan& sau posterioara dintre victima si agresor, reactiile victimei fiind rezultatul acceptarii sau refuzului seopulul retatiel, reflectarii acestui scop in psihicul victimei. in mod receptiv, attudines victimei si a agresorulul devine sential in comportamentele individuale i in stimuli, imprejurarile sau Starile care comanda aceste comportamente, Observatia este importanta in geea ce priveste diferentierea atitudinfor (care, UNPOH, se identifica’ in multe puncte de vedere). ¢) Factorii de rise natural ictimale, alaturi de factorii de rise conjunetural si in stabilirea cauzalitatil vi relational exist’ factor de rise naturel Somportamentul victimel este justifies in mod obiectiv de modul de intelegere a exigente! sociale, modul de determinare in raporturile interindivi- duale, de calitatile individuale de wcura psihic’, morala si intelectual&. UN comportament viet ic tradeazé influentele coexsstentel sociale si imal autenti i ihica 1a a victimel. la determina precum si un anum! it grad de inteleg! ‘inzestrarea biologica. 9" adul de sandtate Psi é precum si aparitia unor necesitati de natura materialé creeaza capacitatea sau incapacitate: stimei la mediul social existent. O anumita atitudine nerealis! i ‘mata de incapacitatea imulii_ extern, determinata a fata de St xterM cstilor individuale a cerintele aprecierii exigente! 7 sociale, a insubo! ihico-fizica @ individului ta fata sociale, rdonarit tate182 Victimologie a renta fata victimizare. imprejurarea ca victima nu adopts : fase goer ma faa Se i ividual ; ‘cial, de orice conflict interindividual infervea mediului social, in sensul asigurarii conditiilor de recuperare “eractori de risc natural isi au sorgintea in existenta sociala precum si in viata psino-morala a victimei, fiind calificati si gradati in funeto ae modalitatea recuperdiri victimei sau de posibilitatea restrangerii efectulyj victimal. ©) Interpretarea declaratiei victimel intervenité imediat dupa producerea agresiunii : in activitatea operativa de indentificare a infractorilor si a vietimelor actulu infractional o importanta deosebita o are prima declaratie data de victima, in fata organelor de urmarire penal. eS ; in acest sens, exista posibilitatea identificarii cu rapiditate a infractorului Prin stabilirea elementelor fragmentare, generale sau de aménunt care au legatura cu actul infractional. ‘imprejurarea c& victima pastreaz4 in memorie imaginea sau elementele de identificare special a unei persoane, atitudini si expresii tipice unei Persoane sau unei categorii de persoane va determina, cu rapiditate, stabi- lirea elementelor semnificative ce caracterizeaza pe infractor. De altfel, modul de operare al autorului (modus operandi), la care se adaugé expresii, gesturi, imagini, urme specifice individualizarii unei Persoane sau a unui anumit comportament reprezinta indicii de integrare a actului antisocial savarsit in sfera celorlalte fapte infractionale. Vicima poate recunoaste in functie de inzestrarea psiho-intelectiva pe autorul infractiunii sau poate caracteriza, de la inceput, comportamentul acestuia, aportul de conflict care s-a produs. ea a cand vietima are 0 participare Concreta, activa, contradic- tora] mone ac @gresional, in prima declaratie va consemna doar natura Sa sublinieze participarea celui a C uM a Celuilalt factor, omitand 84 Se pronunte cu privire la rolul sau in producerea efectului victimal eeAgresorul, victima si pedeapsa B. Condifiile favorizante tile favoriz: vi oie warts posit secu vena ani at Cunoasterea conditilorfavorizante apart vatinioart nu ce ponte vooves doar la analiza cauzelor obiective sau subiectve care impun vetmizarea, vor trebui stabilite intentiile individuale constiente al i ? le victimei de manifestare aacestora. _ Orice actiune agresionali creeaz& conflicte, raporturi interindividuale a caror ratiune ,de a fi* pare lipsité de temei dac& nu s-ar identifica acele conditii favorizante pentru aparitia, limitele si efectele sale. Condifile favorizante victimizairii nu pot fi definite independent de cauzele agresivitatii(factorii de rise relational si conjunctural), care constituie cerintele obiective si subiective ale actiunii agresionale (contradictille dintre victima si agresor). in acest sens, conditiile favorizante apar ca un produs al unui sistem complex de imprejurari care ajuté violenta si conflictul in dezvoltarea sa natural, spre un anumit tip de fenomen vietimal in care se integreaza. Conditile favorizante ampiificd tensiunile, confictele si antagonismele dintre victim si agresor, fr a declanga actul agresional, acest atribut revenind intotdeauna cauzelor agresiunii. Continuitatea sau discontinuitatea conditilor favorizante demonstreaza relativitatea aparitici actului agresional, a particularitatilor fenomenului agresional. C. Interrelatia dintre victima si agresor Infractiunea si agresivitatea reprezinta Les sociale care prin formele g te creeaz& dezordine social. . aaeeaeaa, cher si in cazul cand reprezint& actul primar, constituie un domeniu al analizei psinologice, deoarece descrie relatia social afectata precum si conditile in care a fost exeretaté acfiunea, Dupa cum este cu- uit, individul agresor stabileste, in prealabil, formele principale de incalcare eda ees oc 2 ee Sel oe este rezultatul culpei, é Siltatea reducerii efectelor fenomenului criminogen. > a poe plicatiile psinologice, rezultat al trairilor individuale, se regsesc atat in compprtamentul ‘agresorului cat si al victimei, in sensul c& traiile acestor doi i i ral opuse. aa et societate este, de fiecare data, determinarea si stabilirea ee si conditiilor favorizante privind factorul_ agresional precum si posibilitatea identificdrii acestuia, a adoptarii masurilor strategice avand ca obiect sanctiunea si restabilirea segmentului social lezat. ee aneVictimologie “ dintre opiniile implicate in a sau cealalta / Dar, pent 3 one masuri de depistare, sanctionare si prevenire a adoptarea color mal Pur Tgear se identifica implicatile psihologice alg necese fenom reas in agresorului cat si a fe 7 ell agresional, atat in ceea ce priveste viata ag $ I ve ersiunea reprezinta un element al factorului psihologic individual sau ay Agresiune i le factorului criminogen i, soci Implicatiile sociale al r ‘socio-uman general. rear reruns in categoria relatillor afectate precum si din categoria elect produse (la nivel individual si social), actvitatea de preveni ae lor Pitactionale reprezentand strategia ante si post delictum a statului. 2. Constientul, inconstientul i stilul victimal Vointa direct a victimei, intentia manifestata de a activa in raportul agresional determina responsabllitatea acesteia, conceptia pe care s-a fundamentat continutul victimizari. Libertatea individual a vietimei, garantata de modul de intelegere a relator sociale, stabileste 0 norma comportamen- tala (de regulé moralé) pentru flecare personaltate, find recunoscuta si apreciaté de conceptia publica care exercitA o influent& pozitiva in relatiile interindividuale si se implica in fenomenul juridic. Unele actiuni-inactiuni sunt realizate de victima si in afara vointei sale, modul de determinare a acestora fegasindu-se in scopul urmairit de victim. Fiecare actiune va trebui s corespunda unui scop individual (chiar izolat) astiel incat, daca acest scop se regaseste in urma fiectirei actiuni-inactiuni, Ca 0 particularitate constant, va determina stilul victimal, @) Constientul victimal Acfinea-inactiunea victimei (rezultatul raportului dintre instinct si inte- ligenta) prezinta caracteristicidiferentiate de la individ la individ, aflate ‘ntr-o structura unitara, generalizatoare. in esenta comportamentala vi anticipa rezultatul actiunii agresi ©) Inconstientul victimat Fixat in ereditate, inconstier de asimilare, dar si de inte instinctiva (instinctual) individ si nu va repre: Constanta de natura aso ictimala se constata incercarea victimei de a ionale. ntul comportamental stabileste forma concret& stare @ individului in mediul social. Relatia ciativ-previzibila, Conduita victimei se desprinde din structura masura in care Particularitatea actului victimal vaAgresorul, victima si pedeapsa 185 aspuns la,agresiune, in virtutea coordonarii intel 1 inteli : individuale poate s& fie inlaturata prin exercitiul opentan alainatee ¢) Stilul victimal ate ne te eee adaptabilitétii victimei la realitatea esi exercitiul spor ils (mica, medie, ridicata) la mediul respectiv. Sea! Lee ee instinctele victimei pot s& fie rezultatul unei programari ereditare sau a unei invatari in stadi i CS ean stadiile evolutiei de adaptare la ) Inhibifia victimalé Atitudinea victimei de a generaliza in mod extensiv posibilitatile de adaptare la conflictul agresional, de a reduce procesul de rationare si de a trece direct la rationamente inverse de natura s& defineasca caracterul relatilor cu mediul, defineste contextul social si psiho-fiziologic in care se exprima. Reactia receptorilor victimei la senzatile si perceptile fenomenelor obiective este influentata de intensitatea si calitatea stimulentului, avand astfel un caracter particular. Victimele care prezinté un anumit grad de slabiciune nervoasa isi formeaz& cu prioritate reflexele negative, isi impun conditii stabile si manifesta dificultati in transformarea reflexelor inhibitorii in reflexe pozitive, astfel Incat procesul de inhibitie este mai putemic decat procesul de excitaie. e) Implicafiile cunoaster i acestor elemente in stiinfa dreptului polifienesc Efectul victimal, rezultat al unei conceptii agresionale poate reprezenta 0 particularitate comportamentala a unei victime. Conditia lipsei de combativitate faté de agresor, modalitatea de constiontizare sau de nepercepere a stati victimale are. influent in cea ce priveste adoptarea masurilor preventive eau recuperatori fat de victim. ‘Gradul de participare manifestat de victima in raportuile cu agresorul este justificat de modalitatea in care victima {si raporteazA proprille interese atat mainte cat si dupa producerea actulul agresional. ; Constientizarea efectului victimal sau indiferenta producer acestuia poate explica, in mare masura, atitudinea sociala a vietimel, ca modalitate de raportare fata de exigentele sociale. ' a Pentru situatiile in care diferentierle intre activitatea agresionala $i atitudinea victimala sunt foarte greu de facut, © semnificatie deosebita ° reprezinté modul in care se poate individualiza inhibitia vietimet in realizarea unor elemente care ajuta, stagneaza sau impiedic& producerea unor efecte antisociale grave.Capitolul V Clasificarea victimala \tlictului_ agresionay, 7 le de aparare, in cadrul cont ral, tna i cum In mod radical compottarentu coniderat ca nat pang vietima ig n in momentul raportarii la stimuli externi. 1. Grupele victimale jictimelor, ca modalitate de raspuns minimala si maximala, la simul agrosienah Indic atat gradul de rezistenta si de supunere cat si intensitatea proceselor nervoase, generand diferentieri stabile intre victime, @) Victime minore Esenta comportamentului victimei minore nu reprezint& nimic altceva Gecat baza tuturor schimbarilor suferite In modul de gandire si actiune al Victimei, in interactiunea cu factorii agresionali, in folul acesta se stabilesc cauzele si conditile tenomenului victimal, dependentele secundare ale atitudinilor victimei fat& de actul agresional, Factor intamplari care ampliica sau reduc efectul vietimal dezvaluie dependenta atitudinii numai de temperament. Aceasté dependenta este diferiti pentru fiecare gen de agresiune in parte, de rat . a Comportamentul victimei minore, cre PRCA, tn Implicarea minorului in deste agresorul, iar prin intermedi! i forma dependenta gandiri victimei de atituai sresorun nae PosteClasiticarea victimala 187 paritiei, existentei sau inka Nzorial al actului agresional, portamentale care sunt inaccesibile Educatia reprezint& o conditie necesara ural agresivittil prin limitarea continutului ee procum si prin adoptarea acelor acte com rnflictului agresional. p) Victime adulte savarsirea agresiunii tine de reali i i indreptandu-se, in principal, insende eisai aoe ee $ tiei sociale care 0 Contflictul agresional se refera la ai i ji gidepinde de raporturile acestor ‘tari de Recs ae eae Particularitatea comportamentului victimei adulte se evidentiaza in taptele care au precedat si au provocat (reteaua cauzala) actiunea agresiva, faptele conexe (conditile care amplifica, reduc sau indeparteazé agresiunea), dependenta psiho-patologica a victimei faté de agresivitate. , ¢) Autovictimele Sinuciderea (suicidul) este un concept cu o semniicatie specifica pentru gandirea si simtirea victimei avand 0 natura social, religioas&, politic’. Simbolul suicidului are o functie speciala: = de exprimare a gandirii si actiunii individului; - de represiune a atitudinii agresionale; v Ge suprimare a intr vietimei ca modalitate de realizare a primelor dou functi. a Semnificatia psiho-socialé a suicidului este contracictorie deoarece are la baz o criza de fundamente, victima acceptand raportarea comportamentulu individual la un comportament ideal absolut (care va avea intotdeauna 0 semnificatie irationala). ‘ Victima suicidului isi precizeaz& raporturile cu agresorul (mediul socio-ambiental, un individ) si asa-zisa infelegere rational-irational a suistentei delibereaza in sensul nega acesteia, printr-o viziune tragic’, stiva, irationala. ee ; cacti ‘se raspuns a vietimei la stimuli psiho-sociali din mediul ambiental i sub forma: . . : “° lente W jivduale (sinucidere asistat sinucidere anuntaté); - sin - sinuciderii colective. 2. Subgrupele victimale se vetimale corespund procesubi de reunite a cazurlor de _SubaTuele a eaterul aseménri inte victmizai (care Webuio 68 fe mai neat decat deosebirile acestora). imVictimologie . : s Ji insusirle esentiale, pentru fundamentul clasificarii subgrupelor upa insusir victimale, deosebim: @) Vietime dupa sex ; Fiecarui tip fundamental de vietimizare ji corespunde © modaltate nota de reprezentare determinata de sexul victimei: aeveree de sex masculin, datorita instinctului de conservare, conetand ; i vie itt tereselor individuale, prin rai viet, integritatit corporale i in Eee spontan sau premeditat, incearca s& evite, s4 combat say 8 anhileze efectele, agresiuni, practicénd la randul loro agresiune; = Victimele de sex feminin sunt stapanite de sentimental fricii rezultata din amenintarie si agresiunile suferite care determina, de regula, acceptaren efectului victimal. ») Victime dup gradul de participare la agresiune Interrelatia dintre victimai si agresor diversificé atitudinea comportamentala a victimei care, in mod constient sau inconstient, va incerca s& evite, s& combata, s& anihileze actul agresional sau va ramane indiferent (din cauza sentimentului de frica) la agresivitate. Caracteristicle atitudinale pentru victima se rezuma la: - (dentiicarea agresorului si a motivatiei agresivitati (interes material, sexual, frica de consecinte, act banditesc, terorism, eliberarea de complexe Psihice, sadism, boala psihica, gelozie, razbunare); ~ elaborarea unui plan pentru identificarea, divulgarea sau ascunderea efectului victimal; 7 86ceptarea unui plan de aparare impotriva efectelor agresiunii; {Slaborarea unei actiuni de razbunare indreptata impotriva agresorului si repenitorului acestuia sau adoptarea unei atitudin! pasive (datorita neputingsvctimei de a infrunta agresivitatea gi pe agresor), ©) Victimizarea intrafamilialé (tulburéri m sociala entale) $i victimizarea , a Ge integrare familialA i de integrare Social a indivizilor este veda Ce Stuctura personalittifiecdruia. de il ei aa Si de conditiile ambientale aleClasificarea victimala 189 \ i Victimizarea sociala este determinata de mediul social precum si de capacitatea instinctiv-educationala a victimei de a se adapta constrangerilor impuse de regulile sociale, ) Victime dupa categoriile infracfiunilor Natura diversiticata a agresivitai determina si o diferentiere specifica @ victimiz&rii dupa categorille actelor agresionale. : ‘Astfel, exist victime ale alcoolicilor, drogatilor, bolnavilor psinicl oare necesit masuti profilactice si sociale deosebite. by Fs He),