1.
"Senatul are mai nti deplina putere asupra tezaurului public. Caci el dispune de
toate veniturile si de toate cheltuielile [.] De asemenea, [se ocupa] de crimele savrsite n Italia,
care cer o cercetare publica [.]; daca vreun particular sau vreun oras din Italia are nevoie de o
mpacare [. ]. Poporul n-are deloc de-a face cu nimic din toate acestea."
(Polybios)
2.
Magistraturile (succedate ntr-o ordine bine stabilita: cursus honorum - "scara onorurilor").
comanda
Anualitatea (mai putin exceptiile);
Gratuitatea.
La acestea se mai adauga:
a convoca adunarile;
a lua auspiciile;
initiativa legislativa;
"n caz de razboi greu sau de tulburari interne,- daca Senatul va hotar -, un sigur
magistrat sa aiba aceleasi drepturi ca si consulii, dar nu mai mult de 6 luni [.]. Dupa ce la Roma a fost
creat pentru prima oara un dictator, plebea s-a simtit cuprinsa de o mare spaima,
vaznd lictorii care purtau securi, si a devenit mult mai zeloasa n a asculta ordinele primite "
(Titus Livius)
Tribunatul plebei: era alcatuit, initial, din doi magistrati:
aveau functia de a-i proteja pe cetateni (ndeosebi plebea) de actiunile arbitrare ale
celorlalte institutii de conducere;
aveau drept de veto fata de orice masura a unui magistrat sau a Senatului;
"[.] au
nceput
consfatuirile
ntre patricieni si popor,
n
scopul
nfaptuirii armoniei si solidaritatii dintre
cele
doua
clase,
hotarndu-se
conditiile
ntelegerii: poporul sa-si aiba dregatorii sai proprii, de care sa nu se atinga nimeni, si care sa
aiba dreptul de a se mpotrivii consulilor prin veto; nici unul dintre patricieni sa n-aiba dreptul
de a face parte din rndurile acestor magistrati."
(Titus Livius)
3.
adoptiuni,
testamente,
probleme religioase;
Comitia centuriata (organizata pe centuria): se desfasura pe Cmpul lui Marte si