Scribd Logo
Unggah

Selamat datang di Scribd!

  • Arta in Moldova XV - XVI PDF

    Diunggah oleh

    Costel Botosineanu
    6 tayangan120 halaman

    Judul Asli

    Arta in Moldova XV - XVI.pdf

    Hak Cipta

    © © All Rights Reserved

    Format Tersedia

    PDF atau baca online dari Scribd

    Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

    Apakah konten ini tidak pantas?

    Laporkan Dokumen Ini

    Hak Cipta:

    © All Rights Reserved
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    6 tayangan120 halaman

    Arta in Moldova XV - XVI PDF

    Diunggah oleh

    Costel Botosineanu

    Hak Cipta:

    © All Rights Reserved
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    dari 120
    2. Arta in Moldova de la mijlocul secolului al XV-lea pina la sfirsitul secolului al XVI-lea FLORENTINA DUMITRESCU MARIA-ANA. MUSICESCU DUMITRU NASTASE, SORIN ULEA Homer Magi edlari : TEODORA VOSNESCU 299 Suizea lui $tefan cel Mase pe tromul Moldovei a insemnat sfirgitul perioadei de dezordine politica si economic’ pe care 0 provocasetti dezbi- ile boieresti dupi moaitea lui Alesandm cel Bun, si totodata inceputul celei mai lungi si mai glorioase domnii din istoria Moldovei (1457-1504), Inzestrat cu excepsionale cali- asi de conducitor militar, politic si administrativ, sprijinitor al artei si culeutii, $tefan cel Mare a avut in primal rind merital de a fi injeles just tendinfele fundamentale ale societiii in mijlocul citcia triia. De eceea, succesul indelungatei sale domnii este succesul unui conducitor care sa bucurat, ia atingerea obiectivelor sale principale, de sprijinul cfectiv al maselor. Bizuindu-se pe forjele cele mai inaintate ale societitii: firinimea liberi, tirgovesii si mica boierime, si infiingind impotrivirea marilor feudali, voievodul reusise, printr-o politics de continut centralizare, si asigure ficii sale conditiile necesare unui avint economic si cultural care au ffcut din epoca st una din cele mai stralucite din istoria poporului romin. Lar sisunitoarele victorii pe care, sub comanda marelui steateg, le repurtascrit ostile moldovenesti impotriva turcilot, titarilor, ungucilos si polonilos, stspindisera departe in Europa faima micu- ui das eroicului stat din risirit. Politics mai putin clarvizitoare a fului lui Stefan — Bogdan cel Orb (1504—1517) — a dus Ja 0 reintitire a pozigiilor marii boierimi care, profitind, dupa ‘moartea voievodului, de minoratal fului siu StefSnifg, a ajaas si. conduck efectiv fats. Devenit ‘major in 1522, Stefanipi a reluat insi politica fermi a bunicului stu. Zdrobind un complot al masii boiesimn, care apelace la etrlini pentre a acipa de «titan», cl a format un now sfat domnese compus din sprijinitori ai politicii de centralizare. Dar moartea intrerupt, ia 1527, planurile tadrizneje ale tintralui voievod. In locul stu, sfatul domnesc a chemat in frantea fll pe Petro Rasep un fu nelegtim al Joi Stefan eel Mare. inflicirat, inteligent si dinamic in actiunile sale, mostenind calititile de conducitor ale marelui siu tati, Petra Rares a desfigurat de la inceput o energie ncobositi pentru a face ‘gl gravel situasii tn cate ajunsese atunci Moldova. Dupi ciderea Belgsadului in 1521 gi pribu- sirea zegatului maghiar in 1526, gloria militari a Imperiulai Otomaa atinsese zenitul, intreaga Europ urmiriad cu aprehensfone migcitile colosului, Tar pentru moldoveni, a ¢iror sari era acum invaluith din sud si vest, devenise limpede ci ceasul bitiliei supreme avea si sune curind. De aceea, Petru Rares gi-a Ficut din intirirea capacititii de rezistengi gi prop- sirea multilateral a fitii pe care o conducea, principiul fundamental al politieii sale. Descen- dent, prin mama sa, din lumen noua si activi a tingurilor, si format de mic ia contact nemij- 201 locit cu masele populate, el se identificase in chip firesc cu mentalitatea si idealurile lor de libertate. Imbunitigind aparatul de administsare al provinciilor, in rindurile ciruia a adus coameni de origine modesti, si apisind interesele si drepturile pitusilor largi ale societttii, acest prin bastard a stimnit in aceeasi mAsuri entuziasmul maselor populate gi ura marii oietimi, care se vedea sever stisbitd in privilegiile ei de clasi. Nu intimplitor Ivan Peres- vetov, canoscutul publicist sus din veacul al XVI-lea, a vizut in Rares — pe care il cunos~ cuse personal cu prilejal unet indelungate misiuni diplomatice la Suceava — tipul ideal de conducitor al unui stat centraliza, tip pe care, in vestita sa «Mare plingere», il recomanda ca model tindcului Ivan cel Grozznic. Pe plan extern, Petru Rares a urmirit cu tenacitate inchegarea unui sistem de aliange mili- tare, felul siu suprem simiaing, ca si pentru tatal siu, crearea unei coalitii a statclor Europei centrale si risititene impotriva tuscilor. Dar pregitirile pe care un intreg popor le ficea de ani de zile sub conducerea vsednicului pring au fost zidirnicite de acjiunes tiditoare @ boierimii, Intrind in legiturt cu turcii, marii feudali au decviluit acestora planutile si pro- jectele voievodului, alianta sa cu Habsburgii, cerind totodati sultanului o intervenyie armatt, intervengie In care se arlta, de altfel, neribditor si pavticipe si regele Poloniei, Cind, in vara anului 1538, matea invazic a posit, sultanul, care o conducea in persoan, a cerut, ajuns la Dunire, supunerea lui Rares. Acesta refuzind, uriaga armatl s-a sevirsat asupra Moldovei. Dar tocmai in accle momente dramatice defectiunea matilor boieri — dintre case vunii se aflau In conducerea armatci— 2 dezorganizat planul de lupti al voievodului, Desco- perit in faja invadatorilor, Rares a sclpat cu greu din miinile acestora, reusind si fugit peste muni in Tsansilvania. Risturnarea lui Rares ji inlocuirea Ini cu un pring numit de Poarti au insemast iaceputal dominatiei otomane asupra Moldovei, E adeviiat ef Rares, recurgind la singurul mijloc care-i mai rimisese, implearea cu turcii, a revenit la tron in 1541, Dar timpurile erau altele. Cu toati autonomia pe care continua slo pistreze in schimbul unui important tribut, cu toate ceforturile persistente ale voievodului de a incheia noi aliante militate, Moldova devenise, si va imine pentre trei veacuri, 0 vasald a tutcilor. Tn deceniile care au ucmat morpii lui Petru Rarep statul moldovenese 2 continuat sf alunece din ce in ce mai mult sub dominayia otomanilor, fapt care, pe de o parte a intirit tendingcle centrifuge ale marii boierimi, iar pe de alti parte 2 accentuat exploatarea masclor. In aceast% a doua jumitate a veacului al XVI-lea istoria moldoveneasci inregistreaz, totugi, douk ‘momente deosebit de importante. Primul in ordine cronologici este un moment cultural: domnia lui Alexandra Lapugneann (15521561; 1364—1568). Continuind, pe cit era posibil in ace vzeme, politica de centralizare a hui Raves, dar renunfind definitiv Ia orice planuri antiotomane, acest voievod a fost, totodati, un activ sprijinitor al artelor i culturii, din vzemea sa timinind, printre alte mirtusli, citeva din cele mai importante monumente de arhitectari medievali' moldoveneasc’. ‘Al doilea moment este de ordin politic: sizboiul antiotoman condus de Ton Voda cel Cum- plit (1572-1574). Luind misusi severe de constringere 2 masilor feudali atit laici cit 3i clerici, stringind in jurul siu masele populase indisjte si hotivite si scuture jugul strlin ji 292 sliindu4i cizicimea zaporojeant, aprigul voievod a fost pe punctul de a cistige victoria rilitark impotsiva turcilor in vata anvlui 1574, Tridarea marilor boieri — dintre care unit deginuser’ posturi-cheie in conducerca ostilor — si lipsa de sprijin din partea farilor vecine au dus insl la picrderea eizboiului sila moartea sipruznich 2 domnului tn miinile turcilor, Dupi acest moment méret si tragic, comparabil prin semaificayia sa istorici, cu ceea ce avea si fact un sfert de veae mai tieziu Mihai Viteazul in ‘Tara Roméncasci, Moldova a intrat si mai adine sub dominatia politici « otomanilor. Arhitectura Contrastul dintre extrema saritate a monumentelor de athitecturk religioast rimase dia primul vveac de existent a statului moldovenese si numarul mare al acelorz construite sub domnia Tui Stefan cel Mare este izbitor. Pentru a ne face insi o idee exacti despre amploarea creafici ashitectonice a epocii lui Stefan cel Mare, trebuie si adiugim bisericilor pistrate numeroasele ansambluri de arhiteceur’ militert si civili cu care aceasti epoct a inzestrat Moldova. Din Plicate insi, cotisile ridicate de marcle voievod nu mai pot oferi drept material studiilor de ‘arti decit ruine (fig. 266), abia in anii din urma sistematic cercetate de acheologi, iat arhi- tectura civil urme gi mai slabe, mai adesea doar amintizea si citeodatit nici pe aceasta. Aga stind Incrusile, ¢ de infeles ci din frinturile rimase si din putinele stiri pe care le avem, ‘nu se poate reconstitui o imagine limpede a arhitectusii laice moldovenesti din a dowa jumitate a veacului al XV-lea si nu ne rimine decit si asteptim de la cercetitile atheologice, in curs de cfectuare, precizarea acestei imagini. Pind atunci principalele probleme ce tevin istoticului de arti rimin cele legate de geneza si cvolutia stilului moaumentelor religioase, care, pastrate in stare relativ bun’, ne edifici azi asupra artei constructorilor, a cioplitorilor in piatrt gi a cera- mistilor moldoveni ai vremii. ‘Aceste probleme mu pot & inst solusionate fii stabilirea raportului tn care se gisese construc- fille religioase fay de restul creayied arhitectonice moldovenesti din epoca Iui Stefan cel Mate. $idact, dup cum am spus, datele oferite de arhitectura laica nu ne pot ajuta si feinviem monu- ‘mentele distruse, ele sint indestulatoare pentru a punc in lumina aportel surprinzitor de insemnat al athitecturii militare gi civile moldovenesti din epoca lui Stefan cel Mare la formarea stilului moldovenese, aja cum se defineste acesta in hiscricile ctitorite de matele voievod. Sub raportal construcfiilor religiosse distingem in domnia lui Stefan cel Mate dou perioade foarte diferite intre ele: penteu primele trei decenii ale acestei domaii cunoagtem in mod cert oat o singuri ctitorie domneasct — mfnistirea Putna — in afzri de care nu putem cita decit biserica — antesioari anului 1481 — en care hatmanul Sendzea isi inzestreazi curjile de la Dolhestii Mari, in vreme ce din anii cupringi intre 1487 si 1504 se pistreazt peste douizeci de biserici, mai toate datorate initiativei voievodului, Dar dack in cei treizeci de ani cursi de la inscdunarea lui Stefan cel Mare si pind la 1487 aw s-au cladit in Moldova decit prea putine biserici, cel pugin 0 parte a acestei perioade, in special 293 aceea dintre 1475 si 1486, se arati a & cunoscut o intenst activitate in domeniul arhitecturii haice, activitate ce a avut in primul rind ea obiectiv miirirea puterii de sezistengi a cetttilor moldovenesti. ‘Mare comandant si reformator militar, Stefan cel Mare a acordat o deosebiti atenie sistemului de fortficayiial Moldovei. El a zidie si cetigi noi, darin general a reorganizat cetisile mostenite de Ia inaintasi, marindu-le si adaptindu-le ceringelor militare ale vremii, adict ia special tactic impuse de artileric. fn cele mai multe cezuri, voievodul a ridicat in jusul vechilor castele 0 2 doua pinzi de ziduri, mai groase decit primele, previtzuti cu turnusi si bastioane i urmind un ‘rnseu adaptat, in linii mari, teremului, Aga cum apare din sezultatele cercetitilor arheologice — active in ultimul timp —'unul din cei mai tipict beneficiasi ai acestei acsiuni a fost Cetatea de Scaun de la Suceava, dar numele lui Stefan imine legat si de numesoase alte Iuerici — ‘mergind pint la reconstruct totale — atestate atheologic gi epigsafic, de actele de cancelatie, sau numai de traditia cronicireascs Astfel,o inscripfie ne informeaz’ cd in 1476 s-a terminat construicea porjii mari a Cetiyii Albe, iar citiva ani mai tiziu, prin 1479, un nou zid deincint’, pomenit i cl de 0 inscriptic, se adaugt accleiasi cetiti(p.295). Intenselor prepitiri militare, menite si facd Fat invaziei eurcestidin 1476, li se attibuie puteraicele ziduri ale incintei exterioare a Cetttii de Scaun de la Suceava (p. 294), precum si suprainiljerea zidurilor Cetitii Neampului, daci nu si platforma ei nord-estici, cu Scuava. Cetaea de Scan. Plan 294 Cotatea Albi. Plan rondele pentru artiletie (p. 296). Innoirea fortifcayilor Chilici, cucerit in 1465 dela munteni, se facein 1479, intr-untimp uimitor de scurt—mai putin de o luni. Dup’ gtiledin cronici, Cetatea Nowi a Romanului a fost ziditi din piatei in 1483, dar sipituri atheologice recente tind si impinga inapoi aceasti dati. La Orhei, urme de lucriti ale mesterilor lui $tefan ccl Mare au fost ‘au de mult scoase la iveal si nu e exclus ca micar parte din cle si fic anterioare anului 1484. Existenfa a numeroase gi puternice cetifi intr-o epoci de incordat efort defensiv — epoci de apogen totodati a istoriet militare moldovenesti — , nu cere explicagii prea multe. Avind un ciracter tipic feudal, insi cu un aspect «internayional», dictat de instsi funcria lor militari, asprele ziduti ale cetitilor last prea pufin din spiritul nafional sk se infiltreze in structura gi in podoaba lor zgirciti. Dimpotzivi, inte-o vreme in care imprejusisile politice si, in general, lipsa de sigurangi, dictau fortificarea curfilor si 2 ministirilor, construcfiile militate sint apte si comunice acestota formule arhitectonice, ce se impristie astfel ia oath gara, devenind ua bun comun al constructorilor de care se servesc clasele fendale. Dat cetitile au se compun aumai din ziduci de apirare. La adipostul lor, intr-un complex de clidiri si de inctiperi ce variazt dup importanga cetiqi, se desfisoar’ viaja celor ce 0 locu- 295 | | | a isc, in cazul Cetigii de Scaun viaja voievodului, a familici si a curpii sale. $i, dup cum ne putem bine inchipui, aici, in aceste clidisi, clementul artistic este bogat repsezentat, atit in formele arhitectonice, cit si in decoratia lor Stim inst ef domnul nu locuia numai in Cetatea de Scaun, sau in oras, a Suceava. Numeroase alte localitigi se mindreau cu titlul de regedingi domneasca, si cusgilor din aceste localitigi Stefan cel Mare le-a purtat aceeasi deosebiti grijt pe care a purtat-o gi cetiilor. Azi, din custile pe care marele voievod le-a intlgat din temelic, sau le-a reficut, la Hitliu, Vaslui, Iasi, Suceava, Piatra, Bactu, poate Hugi si Cotnati, nu mai aflim decit urme rizlefe si nu intotdeauna sigure, — cite un beci boltit, resturi de fandafii, 0 pisanic, cioburi de ceramici, ici colo o spisturl de piatrl profilatt; din aumeroasele regedinfe boieresti nici micas atit. Cici, urmind pilda suvera~ ului, sfetnicii side vazi incep si-si dureze si ci custi din piatei, pe care le inzestreazi cu biserici, uneoti nu mai prejos decit cele domnesti. In aceste condi datatea curjlor constituie o problema si mai dificil decit a cettgilor gi dezle~ garea ei nu o putem agtepta, dupa cum s-a mai spus, decit de la rezultatcle viitoare ale ccrceti- rilor atheologice, in acest sector abia fn fiz incipient, Pink atunci trebuie sine mulgamim cx un unic document sigur asupra reconstruirii unei curfi domnesti in a doua jumitate a ‘veacului al XV-lea, pisania pust cu acest prilej de Stefan cel Mare pe noile sale case de le Hist, Cetatea Neampudsi, Plan 296 ‘Textul inscripyiei precizeaz’ cA Iucririle au fost executate in cussul anului 1486, deci in conti- snmarea activititii din domeniul achitectusié militare si cu un an inaintea biseticilor ce deschid, in 1487, sirul straluct al ctitoriilor voievodulai, Nu incape inst indoiali c& gi in sectoral con” structiilor civile, cagi in al celor militar, sau mai tisaiu al celor religioase, activitatea s-a desfi- surat sistematic, luind infitigarea unei adevirate campanii. $i, fie cX aceasti campanie a fost deschisi de lucritile de la Hirktu, fie de altele anterioare, incepaturile ei se plaseazi fnainzea perioadei in care Stefan cel Mare incepe si inalfe biserict dupa biserici. Monumentele de arhitectur% militard si civilé despre care am vorbit erau consteuite din piatst Drutd, cu putin adaos de cirimid, muchiile find intirite prin blocusi de piatri faguiti. Cara mida era de tip occidental, de alte dimensiuni decit cea intrebuinjati in Tara Romincasci gi Ih sud de Dunire, Boljile inciperilor erau semicilindrice, uneori cu penetratii, sau erau con- struite pe nervuri, impodobite la chei cu seutusi hezaldice gi sprijinite pe console sculptate. Diverscle corputi $i inetperi se succedan sau se imbinaw fin preocupisi de simetsie sau de «centrare» a spatiului interior. Liniile orizontale ale fatadelor vor f ficut decroguri, dupi ctapele de construcfie, dat si dup denivelisile terenului, si fiecare corp va fi fost acopesit aparte cu cite invelitoare inalti de sindsilt Chenarele din piatri ale usilor erau gotice, fie in arc frint, fie dreprunghiulare, eu colgurile superioare rotunjite. Ele erau uncori netede, doar eu muchiile teste, dar mai adesea se com- puneau dintr-o aleernangi de muluri, ce se inilfan de pe planusi inclinate (p. 298). Printre feres~ trele, tot gotice, vor fi fost, poate, $i unele in arc frint, dar cele mai multe erau mici, dreptun- ghiulace si mirginite inspre exterior de baghete incracisate la colgusile superioare (p. 299), Pari si constituie 0 creafie originalt, sculptura decorativi in piatri— de tip gotic — este ccaractetisticl arhitecturii moldovenesti feudale. Cele mai multe dintse elementele de decor in piatr% cioplita ce au apartinut constructiilor laice ale lui $tefan cel Mare se ineadreazt, fist nici 0 posibilitate de indoialt, unor tipuri freevent practicate dup’ 1450 de athiteceura civild a Buropei centrale, Ca atare le regisim si in Ardeal, unde rispindirea lor se face prin con- steuetiile ridicate in timpul domniei hui Matei Corvin (1458-1490). Carat gotice siat si multe din reprezentirile de pe plicile de ceramic smalfuiti, ce impodo- beau perefii ineiperilor si de pe accle — smiltuite sau nu— ale sobelor (fg. 267, 268). Das in vvreme ce tipurile de ugk side fereastré amintite se regisesc, in forme identice sau’ apropiate, in arhitectura gotict tirzie si de tranzitic spre Renastere, din Polonia si mai ales din Ardeal, nu acelasi luetu se poate spune despre ceramica decorativi moldoveneasca. Desi nu se poate nega aspectul apusean al motivelor ce impodobesc plicile de lut ars (cavaleri in armuri sub arcade ascugite cu fleuroane, personaje in costume occidentale, sf. Gheorghe, in chip de cavales, omorind balaural, sitena cu dowi cozi, Buna Vestize 5.2.) in regiunile din care ele ar fi patut veni — in primul sind in Transilvania — nu s-au aflat analogii precise. Pe de altk parte, plicile moldovenesti intrec in calitate ceramica similari transilvineant, iar cantitatea lor este atit de rare, incit gi sub acest aspect sint superioare produselor cu care au fost puse in legitued. De altfel motive geometrice, de inspiratie local, la care se adaugt stema psi — capul de bour— Jn citeva vatiante, vin si imbogijeasci repertoriul ornamenticii lor. Lucrate in Moldova, 297 gisindu-gi o frecvent4 utilizare nu numai in construcfille domnesti sau boieresti, ci si in locu- injele origenilor avufi, plicile de sobit si de perete s-au bucurat de o deosebité apreciere in societatea feudal moldoveneasct, in a doua jumitate a veacului al XV-ea, dar si mai tizzi. nte-o fark in care olititul avea foarte vechi si puternice traditi, obiceiul de 2 decors arhitec- tura cu ceramic smilfuiti si-a gisit un mediu de dezvoltare extrem de prielnic, ajungiad si se tidice pe 0 treaptt calitativa ce echivaleaz’ cu o invengie: in afara plicilor de lut ass ce impodo- beau interioarele, un decor ceramic specific epocii Ini Stefan cel Mare se aplica, Ia exterior, pe idutile caselor domnesti si, uncosi, boieresti. E.vorba de cirimizt smalyaite, dar mai ales de EF" Sse00, Crater de Scan, Ascadranent de fereastr’ (fragunent). chias in puterile lui $tefan insusi, la inceputucile domniei sale. Unul dintre cele mai importante ‘moduri de coneretizare ale acestui impuls — ca si nu spunem cel mai important — il constituie fniltarea unui mare numis de biserici si ménistii din zid, in cuprinsul clzora, sau in legttuck cx cate, se desfisoari o bogati activitate culturali in general si artisticd in special, Scoala de constructori moldoveni n-ar fi putut inst face fap noilor cetinje, mult crescute, ale cpocii Ini Stefan cel Mare, daci aceleagi fenomene de naturi economici, politick si social care au conditionat procesul de centralizare a statului feudal, nu i-ar f dat posibilitatea si trenci inte-o fazi de evolotic ce echivaleazt cu o innoite. Suceava. Cetatea de Scan. Ancadrament de agi (fragment). Aiscurile smilpuite gi omate cu figuti in relief, pe care le vom reintiini in mod obignuit pe fafadele bisericilo: din ultimele decenii ale veacului al XV-les. Gisite pint acum la Getatea de Scaun 2 Sucevei, Ja curtile domnesti din Hirliu si la curtea dia Sipote a lui Luca Atbure, aceste discuri sint smiltuite — ca si plicile interioare — in diferite nuante de galben, cafeniu si verde si impodobeau, probabif, ca sila biserici, pirtile superioare ale Fata~ delor (fig. 276). De data aceasta, nu mai avem de-a face cu un clement ciruia si i se poatt attibui o origine emijlocit stein’, ci cu winul integrat in traditia loealé si definitoriu pentru capacitatea ereatoare a mestesilor medievali moldoveni, Cum insi discurile utilizete in construcfille Inice nu ne-au parvenit decit sub forma unor fragmente sau piese izolate, desprinse din ansambluri ce nu mai exist, vom vorbi mai pe larg despre ele cind le vom regisi pe fajadele bisericilor. Atunci clad, ca 0 consecinti fireasct a politicii de intirire a puterii centrale, domaia concen teeart in miinile ci gi firele diriguitoare ale vietii culturale, ea este in misuri si dea acestei ee 2 2 wow viefi un impuls ce nu stituse in puterile marilor feudali si ale voievozilor inaintagi gi nici a aeereee ee eeesees ne eenaenenes Suceava. Cetatea de Scaun. Ancadeament de fereastra (fragment). a 299 Avind de indeplinit rosturi importante in indelungatul sizboi de apirare, constructoriisint ‘acum — cind dezvoltarea generali a mestepugurilor o petmite ~ mult mai aumerosi decit in trecut. Hi si-au insusit 0 viziune ashitectonici specific, ridicind, pentru nevoile vitale ale yatii, sub conducerea domnici, cetiti si curti intlsite, Largindu-si apoi domeniul de activitate, aceiagi constructori vor putea zidi, pe seama aceleiasi domaii, ministici si biserici. Pornind Ia sivie~ sirea acestora de la tipurile de constructii eligioase realizate in primul ei veac de evolusic, dar ‘valotificindu-si in spirit exeator experienja dobinditx tn recenta ei activitste profant, scoala moldovenesset de arhitecturl va pisi pe treapta ei de apogen. Incercarca de a face unele aprecieri asupra ménistisii Putna, prima ctitorie a Tui Stefan cel Mare, se loveste de incertitudinea datelor pe care acest ansamblu athitectonic ni le ofer& azi Construirea bisericii a dusat de la 1466 pint la 1469; zidurile de incint n-au fost tasi inalgace decit in 1481 sie posibil ca bisesica insisi si fi suferit o prefacere in 1484, in urma incendiului ce a cuprins mintstisea in primivara aceluiasi an. Actuala clidire se datozeazi veacului al XVHlea si, inci modificati ulterior, mu se stie dack si in ce milsurk mai pistreazd vseo urmé a vechiului plan, Singura rimisip{ indemax din fortiicaile manistirii lui Stefan cel Mare, « Turnul tezausului », (Gg. 270), is inalfi cole dow etaje de plan octogonal pe un parter de plan patrat (p. 301). Dea- supra ultimului cat, o terasi ineinsi cu un parapet crenelat, descoperiti le origine, poartt sai un acoperis ascusit. Fiecare dintse inciperile etajelor are 0 bolt umbrelara cu opt sectoate (lal doiles etaj cu muchiile pe nervuri) si este luminat prin inguste ferestruici dreptunghiu- laze, ce arati, spre exterior, chenase din piatri cioplit’, cu baghete incrucigate la colgurile supe~ rioare (p. 302). Acest tip laic de fereastsX gotici timic, intilnit la cetigile lui Stefan cel Mare, iar acum la o construcgie cu casacter militar dintr-un ansamblu mitastiresc, va apare in mod constant, incepind din 1487, la biscricile moldovenesti. Din necesititi de cul, de discsibuire a luminii in interior, fetestrele primelor biserici ridicate de Stefan cel Mare — ce gi cele ale perioadei anterioare — au fost mici si ingustc, iar mai tirziu Geschiderile ior s-au misit doar la pronaos,.u si la inciperile in care se oficiaz’. Tipul ingust de fereastri, cu chenar de baghete, Impimintenit de noile construct laice si adus in cuprinsul unei atit de importante ministiti, sc affa foarte potsivit cu necesitigile arhitecturii religionse moldo- venesti i aceasta il va adopta, ficindu-si din el un eltment catacteristic, Pacind trecerea de la o epoct la alta, ministirea Patna, cu etapele ei de constructie, apare cz un important santier de expetiente si elemente ale ei vor mai zeveni in explicaiile pe care vom incerca si le dim proce~ sului de inchegare depliné a stilului moldovenesc, Indcaproape inrudite cu ¢ Tusnul tezaurului» de le Patna vor fi clopotaigele bisericilor Ini Stefan cel Mare, si cle niste turnuri, asezate la mick distanpi de clidirile bisericilor si adaptate funesiei lor religioase prin amenajarea, Ia ultimul etaj, 2 unei ineiperi speciale — camera clopo- telor — cu perefii strfpunsi de mari deschideri in arc frint. Din aceste tumuri-clopotnigh s-au pistrat_aumai trei: la Popiusi-Botosani (nedatat, dar construit, evident, nu inaintea bisericii, deci nu inainte de 1496), la minstirea Bistrita (1498) si la Sf. Toan-Piatta Neamy (1499). Ele vor fi fost ins mai numeroase si existenja unei asemenea clopotnite, azi distruse, 300 301 Patna, Tarnul texatralei. Seefinse $i plat (1487) ne apropieia timp de « Tornul tezaurului» de la Patna si de perioada predo- minangei constructiilor laice. Daci Ia Bistrija turnul-clopotnifa este o prism de sectiune patrati, cu muchiile intirite de conteaforti, in celelalte dow! cazuti, planul patcat se modifict de la o anumitd intlyime — ca si la Putna — ‘intr-unul octogonal; Ia Popiuti, camera clopotelor revine la planul patrat, pe ind la Piatea, cle opt fete se prelungese pind Ia limita superioari a constructii, zidusile etajelor find sprijinite de patru contraforfi ridicati pe colyusile, simase libere, ale patzatului piri infe- sioare (p. 304). Acceasi dispozitie a contrafortilor o vom intilni la turlele bisericilor lui Stefaa cel ‘Mare; ex subliniazt tn mod elocvent asemiinarea strinsi dintse silueta turlelor moldovenesti si ‘accea'a tumurilor de la Putna si Piatra, asemlinare determinati de utilizarea acelosasi forme, “an | Patna. Ternud tegauralii. Fereastrt si detelin de nsroaré. que ee © yoo 302 proportionate — cu toati diferenta de dimensiuai — in acclasi fel si avind drept rezultat aceeagi accentuare a dinamismului volumelor. Prin inrudirea lor cu tusnusile militare si prin fanctia lor religioast, tumutile-clopotnigi for- meaait un inel de legiturt intre cele dow ramuri ale achitectusii moldovenesti medievale si dupi cum vom vedea indati, integrarea unui asemenea turn — cu clementele profane pe care le implick — cliditii unei biserici se va produce in timpul lui Stefan cel Mare, Ia ctitoria de la Balinesti a logofitului Tautul Pornind de la premizele oferite de basilica din Ridiusi, scoala de constructori autohtoni ce se formase cu timpul in Molodva 2 claborat un tip de edificiu seligios local, denumit, dup for- ma planului siu, tipul dreptunghiular, sau longitudinal simple. Gindit in esengi ca 0 simpli- ficate a planului gi a structurii cunoscate de la Radiuji, acest tip indict si accentuarea contri- busiel gotice, intr-o interpretate local, dar si asimilarea unor sugestii primite de la triconcul de origine sirbeasci. AAstfel, il vom gisi reprezentat, intr-o prim perioadi a domniei lui Stefan cel Mare, domnie pint Ia sfirpitul cireia va mai dXinui ine, alituri de noi tipuri, cre- ai ale procesului de sintezi, la elaborarea clrora aportul siu va fi esential si a ciror consti- tuire va avea drept consecingi abandonarea sa. La o dati neprecizati, boicral Teodor Vitolt construia pe mogia ce si-o cumpitrase in 1453 Ja Lujeni, in nordul git, o bisericuyl din piatri, Planul acestei cidiri foatte simple e dreptun- ghiular, cu adaosul unei abside inspre tisirit, absida mai aparte, cu gase fete in afar (deci cu 0 muchie in ax), semicircular injuntre si luminaté printr-o fereasteé asezati asimettic. Tot inte- ioral — impiryie dup obicei in pronaos si naos — e cuprins sub o bolti semicilindrict lon gitudinali, intiritt cu un singur dublow in naos. Usile ofiginace au se mai pistreaza si nu se tie daci si cum vor fi fost ornamentate; ferestrele mici si iaguste sint lipsite de otice podoabi. Dect impoxtanga acestei modeste clidisi stk mai male in faptal c& este probabil prima de plan dceptunghiular simplu ce ne-a parvenit, urmitoarca intilaitx in ordine cronologict reptezint © intruchipate caracteristicd a rezultatelor In care ajunseseri, inainte de 1481, constructorii autohtoni in elaborarea unui tip local de biserici, prin prelucrarea creatoare a formelor athitec- tonice mogtenite, Este vorba de biserica de custe boiereasci din Dolhestii Mari (p. 305). anterioark anului 1481, clad ctitorul ei, hatmanul Sendrea, cummat si dregitor al lui Stefan cel Mate, moare in bitilia de la Rimnic. $i la Dothesti planul e dzeptuaghialar; absida cu cinci Iaturi atit le exterior cit gi la interior acuzi o apropiatl origine goticl. Semicilindrul con- tinua al bisericilor din Ridiugi si Lujeni exist si aici, ugor fine 51 invivit, in naos si pro- aos, cu cite un dublou, El nu se sprijind inst pe stilpi ca la prima si nici de-a dreptul pe 2idusile laterale ca la cea de a doua, Ambele procedee au fost imbinate, dind nastere unei noi solufii, Inlocuind stilpiibasilicii si preluind arcele longitudinale usot ftinte ce-i legau, pi- lagtrii angajafi in peretii laterali in dreptal desciretrit dublourilor determin’ pe suprafaja ficcituia din acesti pereti cite patra mari nige, al ciror aspect aminteste in mod frapant pe acela al colateralclor de la Ridiusi, asa cum se vid ele din nava centrali, ‘Ne amintim cf la Ridiuti semicilindrii transversali ce boltemn in parte ficcare travee acolatera~ lelor fragmentau spafiul acestora in dou succesiuni de inciperi, aseminitoare unor foarte 303 | | Baeaeaaias Se a Piatra, Taranl clopotaits al bisericit Sf. Toa (riprecgntat far adaosarile moderse) 304 Dolbesii, Mari. Bivrica. Seefinne lon- ‘ituiinald 3 lan, adinci aige, lang deschise epre nava central, Arhitectul bisericii din Dothesti— sau suai cusfud al vreunui mai vechi model, azi dispirut, al ei — a tras toate consecingele ce decurg din aceasti modificare a spasiului basilical: cunoscind din experientt local zolul pilastilor (utilizati la Moldovifa si Homor), el a eliminat stilpii liberi si, inlocuind navele laterale ‘prin iste autentice nige, a creat un element de structuri interioark cc va rimine un bun cstigae Rentro athitecors religions moldovencasci in toatl epoca ei de apoge. imprejuriti pe care vom ciuta st Je limurim in paginile urmitoate, athitectura religioast a Moldovei se va imbogiti in scurt timp, cipitind o sumi de teisituti noi, dar bisericistrins inzudite cu cea de Ia Dolhestii Mari se vor inila si mai tirziu, Ia Balinesti prin 1492—1493 1, iat la Volovig in 1500—1502, Degi cu uncle deosebiri — in special in ceea ce priveste absidele — CE cap depicted moldoveneic. 305 aceste biseriei vor fi construite dupa principiile practicate la Dolhesti gi ele vor reprezenta fined, printre noile lor semene de dupi 1487, tipul longitudinal de construcje religioasi moldo- veneasct. La biscrica cur din Balinesti a logofitului Téutul (fg. 269), semicilindrul se sprijint pe zidurile Taterale — ca la Lajeni — iar pilagtri Iaterali au fost inlocuigi prin minunchiuri de colonete angajate, cu baze si capiteluri de frumoasi facturi gotici, ce primesc direct descircates celor patra dublouri, firi a mai fi legate prin arce (p. 307). Altatul, poligonal numai pe dinafaci, ¢ semicircular la interior, iar dreptunghiul planului se inchide gi inspre apus cu cele tei laturi ale unci a doua abside. O dispozitie foarte asemiinttoare a absidelor prezintt si o bisericusa ale cirei fundatii au fost descoperite mu de mult Ia Orhei, dar la monumente pistrate intregi n-o vom reintilni decit mult mai tirziu, in veacul al XVUT-le, la Dragomirna, ‘Tot abia in veacul al XVIl-lea vom reintilni o alt inovafie pria care ctitoria de la Bilinesti a logofitului Tzutal se singularizea28 in epoca Ini Stefan cel Mare: turnul-clopotnigs, ridicat imediat dupé terminarea bisericii, n-a mai fost plasat la distangi, ci, cu parterul transfotmat tn pridvor deschis, ela fost alipit lancului sudic al cladirii, in dreptul intricii in pronaos. Inrudic atit cn elopotnija de la Popaufi, ct gi cu cea de la Bistrita, acest turn introduce in exdrul pridvo- sului siu deschis alte elemente gotice de structura si decor decit cele obignuite in athicectura moldoveneasci religioasi: ocolit din trei pirfi de o balustradX din piatei, bogat tmpodobiti ‘cu sculpturi ornamentala flamboaianti, pridvorul hisericii din Balinesti are o bolt pe nervuri, (Gg. 271), al ciror profile identic cu al celor din « Turnul tezauruluin dela Putna (vezi p. 302), recum i cu al celor curent utilizate in locuingele domnesti gi atestate de fragmentele destul de sumeroase din ruinele Cetigii de Scaun gi ale curtii din Hislin, Operi a aceloragi mesteri care au ridicat si au impodobit biserica, turnul-clopotniti de la Bali- esti, desi un adaos, nu mumai ck nu diuneazi unitigii de ansambla a edifciului, ci, prin alter~ nana de puternice volume pe care o determin si prin cleganga siguri a Tinilor pridvoralui siu deschis, aduce o contribute esensialé Ia crearea aspectului monumental al bisericii logofi- tului Tautul. Tncepind din anul in care lucsitile de constructic se incheian, probabil, Ia Balinesti (1493), {n sistemul de boltite al bisericilor domnegti de tip longitudinal vor interveni schimbiiri radicale si semicilindrul continun nu va mai fi reluat decit o dati, in mod exceptional, la Volovit (15001502). Tot in biserica din Volovis regisim Bilagtri sl arcele ce creezzi pe pereii lateral ‘marile nije interioare, cirora absida altarului, semicircular si la exterior gi inticitt cu doi contraforji ca la Ridiufii vecini, le confirma originea tn structura vechii necropole domnesti. Exceptind Putna, primele ctitorii cunoscute ale lui Stefan cel Mare sint bisericile dia Patciuy, ‘Milisiugi distrusi in timpul primului rézboi mondial), Voronet si Sf. Iie ling Suceava, tidicate, primele doud in 1487 si ultimele in 1488. De dimensiuni mici, alcituite dintr-un pronaos aproape patrat, destal de incipitor si dintr-un aos trilobat ¥, ce poarti pe un caracteristic, » Paiva de ls Vorosot fost aigat bier fn 1547, ctitor Sind mitrpoleal Grgore Rog. 306 Balinesti. Biserica. Svesiane longitudi- sneld si plan. sistem de arce etajate o turli aceste biscrici prezintt, la extetior, volume in aga fel cumpinite see ul wes te xt, olan na fl camp dingi de indljare, pust in valoare, cu o anume sovaiali, de turlele inc telativ scunde i, mai hotisit, de acoperigusile ascusite. ° Astfel ‘concepute, monumentele pe cate le cereetim constituie expresia cea mai simpli 4 unui tp achitectonic Inchegat: acela al biserieii moldovenesti de tip tricone, cu turlt pe ‘aos. dati cu trecerea tipului tricone in primul plan al atentici comanditarului domnese, noile titori vor fi realizate prin prelucea si dezvoltarea formelor care nee tie ajunsese in Mllovs 4e-a langul unei evolugit centenare. Tinufi in primele lor construct celigionse sf fe mai fideli ‘modelelor locale din epoca anterioari —~ modele asi aproape total dispirute —,, mesterii formapiin scoala athitectutiilaice vor gisi insi posibilitatea si introduc, chiar in primele biserie) be care le inalya incepind din 1487, acele elemente profane ce se acordau cu spiritul in eare se dezvoltase athitectura religioasi moldovencascS. Mai mult, tntilnind in aceasti arhitecturd 307 _ Patria. Biseriea. Plow |B anumite forme susceptible de a fi asimilate formelor cu care erau familiarizati din activitatea lor antetioari, ei vor accentua apropierea, in uncle cazuri mai puyin evidenti la inceput, dar din ce in ce mai subliniatd, pe misuri ce modelele vor f sate in usm gi, practicate de aceiagi mesteri, ambele ramuti ale athitecturii moldovenesti feudale se vor dezvolta in continuare, conviefuind si comunicind in ansamblurile curtilor gi ale ministirilor. Degi foarte aseminitoare, cele patru biserici enumerate mu sint clidiri de serie. Experimentul fn ciutater noului se face simyit in fecare din ele, si, de la una la alta, se poate urmisi un fir evolutiv. Planal tricone nu este 0 noutate gi, prin micile ei dimensiuai, prin cocziunea volumelor — lipsite inc de sprijiaul contrafortilor — precum gi prin decorul de inalte si inguste firide oarbe al absidelor, biscrica din Pitriui (fig. 272 sip. 308) aminteste indeajuns de Sf. Treime din Siret, entra stohili legienen dintre constmeyile seligioase ale epocii anterioare i cele ce Yor urma, In pronaosel ei, patru arce in plin cintra — dous transversale gi douk longitudinale — alipite peretilor si sprijinite in fecate colt al inciperii pe cite o consoli puternici, sustin, prininterme- diul pandantivilor, 0 ciloti. Aceeasi boltite avea naosul bisericii Sf. ‘Treime din Siret, dat la Patrtufi planul incipesti fiind aproape patrat, ascele sint de yimi aproximativ egale. Reluati de bisericile ridicate in anul urmitor, calota de pe pronaos va constitui una dintre caracteristicile triconcului moldovenese; avatarurile pe cate, impreund cu sistemul ci de reazim, le va suferi mai titziu vor fi strins legate de evolutia si de sispindirea formelor acestui tip. La Miligiusi apare insi, in aceeasi incipere, 0 boltire aparte: un semicilindra longitudinal, avind pe axul transversal dou ciudate penetrafii ce se intilnesc 1a cheie (p- 309). 308, Aceasti boltize au-si giseste corespondent in bisericile moldovenesti — ale epocii Iui Stefan ‘cel Mate si mai vechi, Mai mult, ea se deoscbeste de sistemele caractetistice athitecturii religioase orice gi cate stint cele de taifc bzantig in schimb, utilizarea penctratiilor este atestati Ia constructile Inice ale Tui Stefan col Mare (la Cetatea Neamfului, buntoari). De acolo le-au luat megterii voievodului incercind, la Mili- stuti, si le adapteze unei biserici. Penetsagile de la Miligtuti vor rimine inst un caz izolat si faptul ci ele nu vor fi reluate denoti rezistenfa athitecturii moldovenesti religioase din epoca de apogeu la introducerea acclor elemente de tip laic ce tind s& fragimenteze sau si compastimenteze suprafefele bolfilor intr-un ‘mod incompatibil cu desfigurarea programului iconografic al picturii murale. O dati cu prima manifestare intilaitk in timp a influenfei exercitate de athitectura laick a epocii lui $tefan cel ‘Mare asupra structurii unei biserici moldovenesti, surprindem agadar gi una din limitele acestei infiuente. Totodati e de mengionat aici receptivitatea pronaosului la inovagii si experimente, seceptivitate ce va avea drept efect, la bisericile urmftoarc, o mai mare variatic in formele acestei inciperi decit a cele ale nacsului Spre deosebire de Sf. Treime din Siret, biserica din Pateiufi are pe naos o turli. Cum sistemul de reazim al tuslei de pe na0s constituie una din caractesisticile importante ale triconcului Miliginpi. Bieria, Secfinwe longitudinala, Bolfi mldevenepti moldovenesc din epoca de apogeu, ne vom opti asupra acestni element, aga cum apare el la bisericile ridicate in anii 1487 si 1488, Solujiei constructive originale la care se recurge pentra sustinerea turlei mu numai ct au-i gisim precedent fn epoca anterioari, dar nu-i gisim nici o analogie mai strins Sf He Hing Suceava, Biseriea, Plan. 310 ashitecturi medieval&. Ba a fost denumiti « sistemul de bolfi moldovenesti» gi o vom tntilni mereu gi pe viitos. Sistemul ¢ alcituit astfel: patru arce in plin cintra ~ dowk transversale mai late si dout longitudinale inguste — sprijinite pe console $i alipite, la interior, pirfii supe- ioare a perejilor (deci agezate in sensul principalelor axe ale ckiditi) sustin, prin intermediul pandantivilos, un scurt tambur cilindtic, intersectat de alte patru arce, agezate piezig si deci mai midi, ale clror picioare cad pe cheile celor masi de sub ele (p. 310). Prin acest procedeu suprafaya ce trebuie boltitt se reduce simfitor si, eu ajutorul unor noi pandantivi, ea primeste tamburul unei turle mai avelte. Otiginea «boljilor moldovenesti» a fost ciutati in arhitectura armeneasct, precum si in cea autobtont, din lemn. Fick a nega posiilitatex unor sugestii din Orient, credem ci solugia este localt si ci utilizind arce, pandantivi si console, adick elemente bine cunoscute athitecturii moldovenesti de zid, ea sa niscut in cadrul experienjelor complexe, desfagurate in timp, ce vor avea drept ultim rezultae crearea unui tip de tux moldovencasci, cu sistem de sustinere (arce etajate in interior gi baze suprapuse in exterior) si cu siluetA specifice. Nu este inst de ctezut ci inventatorii acestui sistem, constractosi in piatr’ gi cicimid’, posesori in acest domenin ai unei conceptii bine precizate, bazate pe o traditie ale clei incepututi erau de mult depisite, s-au putut inspira de la provedee cu casactere funcionale strine athitecturii din zid si propsii uaci arhitecturi din lemn asupra infitighriicireia sintem, de altfel, redugi la supozitii, Ca gi la Siret, a Pitriuyi arcul mare estic al naosului se leagi direct de semicalota, mai joast, a altarului, pe cind Ia Miligiui legitura se face prin inci un arc, intermediar. Acest din urmi arc va apizea la cele mai multe dintre urmatoarele biserici cu turli, ba in unele cazuti el va fi chiae dublat. Blementelor specifice de plan si boltire pe care le-am prezentat — clemente ce detetmint 0 organizare sajionali 2 spatiului— le corespund forme exterioare — mase athitectonice i decor al fafadelor — tot atit de specifice. ‘Volumcle fiecicei chiditi nete si putemic inchegate, alcituiesc un singue intreg, crescut parci din sol gi pe cate privirea il cuprinde dintr-o dati, intr-o imagine ale citei linii se degajenz deopo- trivi de clare si de frapante. Yn zidusile pline, eu muchii acuzate, se fac Insk simtt, asemenea pulsatillor vietii ce creste intr-un organism tints, o tendingS de intijare, pust in valoare de apati- fia contrafortilor gi mai eu seami de formele tatru totul specifice ale turlei si ale acoperigului. Utilizatea sistematici a contrafortilor la bisericile de plan tricone constituie o inovatie tipic moldoveneasci. Aceasti solutie de spriin, de origine occidentali, intilniti anterior doar la Radiuyi, este ucilizati in epoca lui Stefan cel Mate, incepind din 1488 1. La Voroney doi contrafoxyi — cite unul pe fiecare zid lateral — compenseaz golurile proscomidici si diaconi- conului, primind descircirile arcului de legituri dintre boltirea naosului si scmicalota absidei principale. In acelasi timp la sf, Mie apar inci doi contraforti, in corespondena arcului. vestic al naosului, cele dovk perechi incadrind intr-un chip caractesistic absidele Interales sistermul este completat printr-un contrafort foarte scund sub fereastra altarului (p. 310). * Coneafarl do eis de a Misia fost age, dap tate indi, ma dea, au | SISERICI REPREZENTAE IN TABLOUKI VOTIVE. Sf. Mie ling Suceava, ‘Modal specific in care erau acoperite bisericle epocii lui Stefan cel Mare ne poate oferi o cheie pentru injelegeter concepfiei arhitectonice cu ajutorul eirein meyterii acestei epoci au stiut si imbine echilibral si avineul in clidirile inilyate de ei. In lipsa acoperigurilor originare, care mn san pistrat, numeroase documente iconografice, intre care cele mai importante sint imaginile din tabloutile votive, dovedesc ci bisericile moldo- vvenesti de tip tricone au avut, in epoca lui Stefan cel Mare gi in veacul urmitor, acoperiguri fnalte, de o form’ specifics (p. 312, 313). De fapt, fiecare parte a clidieii cra invelitt separat, pronaosul cu un acoperis in patru ape, iar absidele — ca gi turla — cu elciuli conice. Stresi- nile erau late, pantele invelitorilor repezi si arcuite concav, iar in jurul bszelor turlei, coame si viefuri ascotite forman canunt. Acest sistem de acoperire este sttins tnrudit cv acela, objinut tot prin gruparea mai multor acoperipuri distincte, tnalte si ascufite, al castelelor gi cetigilor feudale occidental. Acoperigul multiple al bisericilor moidovenesti su provine insi dintr-un import direct din arhitectura gotick laick gi el nu este opera unor megteri strlini, Invelirea distinetK a unor cor- puri de clidire si turnusi, grupate in ansamblusi, a fost adoptati mai inti de cexitile moldovenesti, impreuni cu atitea alte clemente apusene, O dati cu inglobarea arhitectusii 312 Arbire, Scevita $ tit a DISERICI REPREZENTATE IN TABLOURI VOTIVE. religioase in programul de construejii al_Iui Stefan cel Mare, acoperigul multiply a fost adaptat noilor biserici de citre mesterii autohtoni, formayi in scoala arhitecturit laice moldovenesti Minuind forme de tip gotic, dar stekini de traditile arhitecturii gotice, mesterii moldoveni au aplicat unos cliditi unitare — nu mumai hisericilor on mrlt, de tip tricone, ei uneori si celor longitudinale, lipsite de tuslé si sinusi(p. 313) — un acoperig pe care constructorii de scoalt gotict il multiplicasert numai pentru a rezolva problema imbinirii sau justapunerii unor cor- puri de clidici orientate in diverse directii, cu planuri sau intyimi diferite. Acest acoperig a ac- centuat considerbail una din cele mai specifce teisitusi ale arhitecturii moldovenesti religioase — verticalismal; fiind compus din clemente distincte, ce pot fi lmbinate sau dispuse separat, el apermisdegajarea bazei — incepind de la Voronet a bazclor — turlei; el urmreste cu exactitate tuascul zidutilor, individualizind volumele absidelor si pusind in evident! jocul maselor arhi- tectonice. nzestrarca wnci biserici cu invelitori multiple de eastel presupune stabilizen unor apropieti {ntre elementele arhitectonice acoperite la fel. Aceste apropieri duc in cazul tuslelor — in cinda dcoscbisilor constructive $i de program — Ia o adevarati contaminare cu forme caracteristice turaului, 313 Voronet. Turla biserici. Elesatic, plan $i perspectiva volumelor. Dupa cum s-a aritat, silueta 2velti a turlelor moldovenesti a putut fi obginuti gragie siste- ‘mului arcelor suprapuse, Determinaté de existent rindului superior de arce este $i aparitia In extesior a unei a doua baze, peste beza obisnuita de plan patrat abisericilor de la Patri si Miligtuyi, Aceasti baz supetioari epare in 1488, cea mai simpli form& avind-o la Vorone}, unde planul ei este un octogon obtinut prin refezarea calgnrilor patratulai unei baze obignuite (. 314), Ea constituie de fapt un soclu care incingg partea inferioari a tambusului, in vreme ce beza mae, de dedesubt, va tmbrica Inotdenunt sindl de arc pieive pe care se susfne torla, Bazele tuslelor au vor rimine la aceste forme gi, Ia bisetica Sf. Hie-Suceava, a clrei constructie se termi doar cu o lunt dupi a Voronejului, se va incerca o formuli mai indsKeneat, menitt succesului: baza octogonali, orientatt de asti dati in aga fel incit latusilor patratului pe care € agezati si-i corespunda muchii, va fi pistrati doar pe o mici iniljime, pentru ca, prin «cresta- reap fetelor sale 1a partea supetioart, st se obfind o sensibilé reducere de grentate gi, in fapt, apasitia unei noi baze, foarte decorative, de forma stelati (p. 315). Pornind de la invigimintele tase din aceste experiente, mesterii moldoveni vor ctea apoi, cu ajutorul patratului, octogo- aului si al stelei, baze suptapuse cu: forme mai complexe (cea superioari intotdeauna stelati), pe care vor intlja avintata turlt ce caracterizeaza biscricile moldovenesti de tip tricone. aid Hie lingd Snesava, Tare biseriei, fie, plaw ji perspeetiva volumelor, rs Caracterul inchis, geometria stricti ce di turlet subpitatice o forpl neajteptatt in taport cu proportiile ei, nu este insi determinati nici de procedeul moldovenesc al arcelor suprapuse sinici au ¢ comun turlelor de traditie bizanting, care prezintl, in general, forme mai deschise, aerate pe toate laturile de ferestre inguste, dar foarte inalte, la care trecerile citre plinuri se fac treptat, prin snecesinni de arce larg ewavate. La tarlele maldavenesti nn intilaim niciodart asemenea tranzifii: stripunse doar de patru ferestruici asezate in sensul principalelor axe ale cladiri, volumele cilindric, ca la Patrtuyi, Miliptuti gi Voronet, sau tiiate in fege — la SE. Tie Suceava douisprezece, iar Ia bisericile urmitoare, de obicei opt — prezinti aspectul fini, delimi- tazea neti de mediul ambiant, carncteristice turnurilor de aptrare medievale, gi ele cilindtice sau de plan poligonal. In Moldova aceste trisituri sint exemplificate de turnurile de plan octogonal de la Patna si Piatra, iar identitatea tipusilor de acoperis, a tipurilor de ferestre si a dispozitici lor, precum. si— dupi cum vom vedea la bisericile grupului urmitor — adoptarea unor mici contraforti similari celor ai clopotnitei de la Piatra, vor face evidenti relat stilistick directi ce se stabi- leste intre turnuti gi turlele moldovenesti. ‘Aga cum Indm cunostingi de ele in 1487—1488, ferestrote dreptunghiulare, cu chenarele lor gotice din plats cioplitt, mu diferk intru nimic de Ia turli In restul bisericii. Ancedra- 315 mentele gotice, sculptate in piatrt, ale ferestrelor si usilor sint caracteristice intregii arhitecturi din epoca tui Stefan cel Mare gi ele se vor trasmite, cu unele schimbii, si perioadei urmitoare. Ferestrele bisericilor din 1487—1488 sint mici, dreptunghiulate si au aceleagi chenare din piatrk decorate Ia exterior cu baghete incrucigate la colfurile superioare (p. 316), pe care le-am intilnit la cetisi si la « Turnul tezaurolui» de la Putna. Aceste chenate, care in general se vor menfine pe viitor — cu unele variante — aumai la naos gi turla, aparfin repertoriului ornamen- tal al goticului tirziu, ia tranzigic spre Renastere, dar mu celui seligios, ci celui laic; ancadra- mentul cu baghete inerucigate arc o destul de largi rispindire au numai in Polonia si ‘Transil- vania, ci si in sestul Ungatici medievale, tn Germania si chiar mai departe in Apus, dar peste tot el constituie un clement caracteristic clidirilor civile gi nu bisercilor, Aplicut in a doua jumitate a veacului al XV-lea, caracterizind in locurile lui de bastind cu exclusivitate cliditile profane si devenind doar in Moldova un bun comua inttegii athiteccuti Patratnfi. Bieri, Fersastr 316 Cacia de mph interioar a bisericile ol- ddovenazt- (Epoca la Stefan cel Mare). a unei epoci care a inceput prin construi cetisi si curfi, chenarul cu baghete ncrucigate al bisericilor moldovenesti constituie o nowk manifestare a influenjei locale exercitate de athitec- ‘ura laici asupra celeireligioase, in timpul lui Stefan cel Mare. Si ugile ce fac legitura dintre pronaos si naos au ancadramente dreptunghiulare din piatra Giopliti, decorate tot cu baghete incrucisate, din care se desfac insi ramificatii curbate pe colfurile superioare ale deschiderii(p. 317). Desi acest tip de chenae a fost adoptat si de arhitec- 37 tura gotict religioast tirzie — fenomenul fiind bogat exemplificat in Transilvania — origina sa este tot Iaied. Prezenfa sa ta numeroase castele si in alte clidiri cu caracter gotic profan, din firile invecinate, precum si in construcfille laice moldovencsti (vezi p. 298), arati cl usa cu ‘ancadrament de baghetea pitruns in arhitectura religioasi moldoveneascl o dati cu ferestrele examinate — cu care ¢ strins inruditi — si pe acceagi cale. Chenarul usii de acces in pronaos — ugi considerat% drept intrarea principali a bisericii — va fi insé tratat Intotdeauna, in epoca lui Stefan cel Mare, in chip de portal in arc fiint, evazat gi compus dintr-o alternangi de muluti (fg. 274). Uneori el va fi inscris intr-un al doilea eadru, dreptunghivlar, format din baghete Incrucigate, imprumutate usii interioare, aceasti nou imbinace de forme decorative fiind incercati pentru prima oari la Miligtugi, de cftre mesteri localnici, In decorul exterior al biseticilor moldovenesti din a doua jumitate a veacului al XV-lea, plastica arhitectonici propriu-zist seimbin’ strins cu efectele de culoate. Forme incipiente ale acestui decor arita inci Sf, Trcime din Siret si primele reprezentante ale tipului tricone din epoca lui Stefan cel Mate contin indicii destul de limpezi asupta clii pe cate se indreaptt evolufia sa Pe cit ne sai petmit si constatiim fafadele tencuite intse timp, la Pitctusi, Miligtugi gi Vorones, fnalte firide oarbe, asemenea celor de la Siret, se inalji de pe soclu pe fejele absidelor sf au deasupsa loz, adineite in zid, un rind de ocnige la fel arcuite semicircular. La Sf. lie, pe fajadele restaurate ale absidelot, lesencle subjiri si arcele firidelor gi ocnigelor se aratit afi’ din citimidi. DupX cum se poate ‘observa, avem a face cu un decor ce subliniazt dinamismul fajadelor concentrindu-l oarecum pe portiunile curbe ale zidurilor naosului si transmisinda-] turlei ce se inalps deasupra si care e la fel impodobiti, Plici din ceramict smilguits, agezate in sir orizontal, incheie la piryile superioare acest decor. La Patriusi, plicile, simple, in citeva nuanje de verde si violet, sint patrate, in vreme ce la Miligiugi ele erau rombice — agezate insi mu in «losange», ci pe o laturi — si se Imbinau cu discuri, tot smalyuite, La Sf. IHie-Suceava, rindul de plici rombice — aici verde uniform — nu exist decit pe turli, in schimb apar cirimizi smalfuite, iar ocnigele de pe abside au rodit altele, ‘mai mici, care s-au intins deasupra los, fn gir nelntresupt, de jur impzejural intregii clidiri, Suixtul de eeucuiala pictatt ce 2 acoperit in intregime exteriorul bisericii in veacul al XVI-lea fu ne permitea, pink de curind, decit si presupunent existenfa unui decor cetamic pe fatadele Voronegului. Sondaje efectuate cu prilejul recentelor lucriti de restaurare au scos inst la iveali portiuni din cele dova sirusi suprapuse de discuri smalfuite si impodobite cu motive zoomorfe si antropomorfe, ce ocolesc, sub streagin’, intreaga clidire, dovedind existenta unei structuci ornamentale specifice, inci de la primele edificii de tip tricone pe care ni le-2 transmis epoca Ini Stefan cel Mare, Inchegindu-si din friza ceramic’ si din ocnife componenta orizon- ‘ali, decorul exterior va evolua surprinzitor de repede, in asa fel incit termenl maxim al evolufici sale va fi ating o dati cu apogeul triconcului moldovenese, in uematorul gi cel mai numeros grup de biserici al vremi. Ridicate intee 1490 si 1497, aceste biserici sint: Sf. Toan din Vaslui (1490), Precista din Bactu (1490, terminati le 1 januatie 1491), Sf. Nicolae Domnese din Iasi (1491-1492), SE. Gheorghe 318. Vaslei, Bisrica sf. Ioan. Plan din Hittin (1492), Sf. Nicolae din Dorohoi (1495), Sf. Nicolae din Popaui, in marginea Boto- sanilor (1496) si biserica miinistinii ‘Tezltw (1496-1497) 4, Cu exceptia ultimei, ele se aft — spre deosebire de inaintagele lor — in orase, si psimele patru ficeau parte din ansambluri de curtedomneasci. Depigind intra totul dimensiunile si semnificatia unor paraclis, bisericile cu care, incepind din 1490, Stefan cel Mare isi tnzestreazi in mod sistematic cusrile, elect cu deosebit’ pregnant ‘au aumai importanfa pe care marcle domn o acorda viet religioase, ci si raportul exact fn cate acesta injelegea si punt biserica moldoveneasci fay de domnie: valoarea artistic lica~ sutilor In care se inchina voievodul si curtea sa exprimi forja spirituald a religici, dar aceasti Yor este pustt tn slujba felunilor urmirite de domnie, dup cum clidirile tnsesi ale bisericilor se ineadreaz complexului de constructiiIaice, ce exprims puterea politick i militari a suvera~ nului ctitor. Constructile rligioase isi maresc acum dimensiunile, cipitind si unele trisituri noi. Cresterea

    Anda mungkin juga menyukai