CAPULUI
SI A GATULUI
Problema
care
ne-a
framantat dintotdeauna este insa
urmatoarea: este frumusetea ceva
superficial? Ei bine, in ceea ce
priveste aspectul fetei umane, stim
cu certitudine urmatoarele lucruri:
la suprafata, epidermul este cel care
inveleste si evidentiaza trasaturile fetei, dar in profunzime exista elementele osoase ale
masivului facial, sau viscerocraniul, care da forma generala a fetei, iar intre oase si tegument
exista stratul musculaturii faciale sau muschii mimicii. Fata umana este cea mai expresiva din
regnul animal, iar musculatura faciala este direct responsabila de manifestarea expresivitatii
statice sau dinamice, fizionomia, respectiv mimica.
Terminologie medicala:
medial = intern
lateral = extern
cranial = superior
caudal = inferior
ventral = anterior
dorsal = posterior
proximal = spre radacina membrului
distal = spre extremitatea membrului
Corpul uman este format din: cap, gat, trunchi si membre. Capul si gatul alcatuiesc
impreuna extremitatea cefalica a corpului.
regiune cervicala anterioara care contine muschii, fascii, osul hioid, dar si organe ale
gatului: laringe, trahee, esofag, tiroida, etc.
OASELE
CAPULUI
Craniul este cadrul osos al capului care contine si protejeaza creierul si organele de simt.
El da forma capului si fetei, adaposteste dintii si ofera puncte de atasare muschilor. Are doua
parti principale craniul si fata (neurocraniul si viscerocraniul).
OASELE
CRANIULUI
Craniul este format din 8 oase: Occipital, frontal, etmoid, sfenoid, temporale (2),
parietale (2). Oasele centrale sunt nepereche, iar oasele laterale sunt pereche.
2
D ENUMIRE
NR
D ESCRIERE
Occipital
Frontal
Etmoid
Sfenoid
Temporale
Parietale
Formeaza partile
superioara.
OASELE
laterale ale
craniului
FETEI
Oasele fetei sunt in numar de 14 si in general sunt perechi, cate unul de fiecare parte a fetei.
D ENUMIRE
NR
D ESCRIERE
Maxilare
Palatine
Lacrimale
Nazale
Zigomatice
Cornetele nazale
inferioare
Vomerul
Mandibula
OASELE
GATULUI
Scheletul gatului cuprinde cele 7 vertebre cervicale care sunt situate posterior. Primele
doua se numesc atlas si axis.
Atlasul este numit altfel deoarece sustine globul capului la fel cum Atlas se presupunea
ca sustine Pamantul. Se articuleaza cu osul occipital.
Axisul are o structura ca un dinte, care formeaza impreuna cu atlasul un pivot pe care se
misca capul.
4
In partea anterioara a gatului se afla un os in forma de U numit osul hioid. Se afla intre
radacina limbii si proeminenta laringelui numita Marul lui Adam si are rolul de a sustine limba.
OASELE
UMARULUI
MUSCHII
CAPULUI
Dintotdeauna, suntem atrasi ca de o forta misterioasa de fetele oamenilor din jur. Fata
umana este cartea noastra de vizita. Psihologii au stabilit ca, atunci cand privim o fata, nu
inregistram de fapt un obiect pur si simplu, ci ceva ce suntem programati sa percepem in mod
unic.
Creierul uman recunoaste un ansamblu de trasaturi diferit de orice altceva. Ipoteza a
fost analizata si demonstrata prin interpretarea desenelor copiilor; atunci cand reprezinta 'un
om', rezultatul este, aproape invariabil, un cap mare, cu trasaturi bine definite, pe un corp abia
schitat. Acest lucru reflecta cu acuratete adevarata semnificatie neuropsihica a fetei umane,
pentru ca trasaturile ei par sa ocupe un loc central in intelegerea propriei noastre identitati.
Fiecare om are o figura faciala unica, ceea ce inseamna ca pentru cei peste sase miliarde de
oameni fata este o emblema personala.
muschii mimici si
muschii masticatori.
caracteristicile muschilor mimicii si ce ii face sa fie deosebiti de celelalte grupe musculare din
organism.
Din punct de vedere anatomic:
nu sunt acoperiti de fascie, adica de tesutul conjunctiv care inveleste de obicei alti
muschi si care le da individualitate de actiune. Acest fapt duce la un grad mai
mare de interactiune reciproca a diferitelor fascicule ale muschilor mimicii; de la
aceasta caracteristica face exceptie muschiului buccinator;
sunt dispusi in jurul orificiilor orbitale, nazale, auditive si bucal, avand rol dilatator
sau constrictor al acestora si au grade diferite de diferentiere si specializare.
Fapt:
D ENUMIRE
D ESCRIERE
Muschiul epicranian
- partea occipitofrontala
Aponevroza
epicraniala
O RIGINE
Pielea si
tesutul
subcutanat al
sprancenelor
si fruntii
I NSERTIE
Muschiul epicranian
- partea temporoparietala
Doua treimi
laterale ale
liniei nucale
Aponevroza
epicraniala
Orbicularul ochiului
Marginea
mediala a
orbitei,
ligamentul
palpebral
medial, osul
lacrimal
Muschiul coborator
al sprancenei
(sprancenos)
Arcul
supraciliar
Pielea regiunii
sprancenoase
Muschiul
procerus/muschiul
piramidal
Aponevroza
osului nazal si
cartilajul nazal
lateral
Pielea fruntii
regiunea
dintre
sprancene
Muschii auriculari
Muschiul nasului
Aponevroza
osului nazal si
cartilajul nazal
lateral
Pielea fruntii
regiunea
dintre
sprancene
Orbicularul gurii
Maxila si
mandibula, iar
in lateral
straturile
profunde ale
pielii de la
colturile gurii
Membrana
mucoasa a
buzelor
Mandibula,
procesul
alveolar al
maxilei si
mandibulei
Unghiul gurii,
muschiul
orbicular al
gurii
Buccinatorul
digestiva - prinderea
alimentelor, in procesul
de masticatie sau de
supt, la fumat;
de relatie - sarut,
fluierat, suflat in
instrumente muzicale;
de mimica - durere
fizica, necaz, energie,
decizie;
actioneaza in timpul
rasului sau plansului.
Ridicatorul buzei
superioare
Marginea
infraorbitala a
maxilei
Pielea buzei
superioare
Ridicatorul buzei
superioare si al
aripii nasului
Procesul
frontal al
maxilei
Cartilajul alar
mare
Zigomaticul mic
Osul zigomatic
Pielea buzei
superioare
Ridicatorul colturilor
gurii
Fosa caninilor
din maxila
Unghiul gurii
Zigomaticul mare
Partea laterala
a osului
zigomatic
Unghiul gurii
Muschiul rizorius/al
zambetului
Fascia
parotidei si
pielea obrajilor
variaza
foarte mult
Unghiul gurii
Coboratorul
unghiului/coltului
buzelor
Baza
mandibulei,
partea
anterolaterala
Unghiul gurii
Coboratorul buzei
inferioare
Muschiul
platysma, si
partea
anterolaterala
bazei
mandibulei
Pielea buzei
inferioare
Muschiul mentonier
Corpul
mandibulei
Pielea barbiei
(Santul
mentolabial)
10
Stiai ca:
Muschii mimicii actioneaza asupra tegumentelor fetei prin producerea unor expresii in
concordanta cu sentimentele pe care le traim. Pentru a intelege cum actioneaza aceste emotii
asupra fetei, este bine sa le impartim sumar in sentimente cu o dominanta de bucurie si
sentimente cu o dominanta de tristete. In timpul manifestarii unor sentimente de bucurie,
aspectul general al fetei este de destindere, de deschidere, de relaxare.
Totodata, capilarele sangvine se dilata si permit o mai buna oxigenare a tesuturilor,
tegumentul capata o culoare roz, ne inrosim in obraji. In cazul unor sentimente de tristete,
observam contractia mai multor grupe musculare, retinere, crispare. De asemenea, se intrerupe
11
o buna alimentare cu oxigen, tegumentele devenind palide sau livide. Exteriorizarea trairilor
suflete sti a fost observata inca din secolul XIX de Duchenne de Boulogne, renumit fiziolog
francez care a stabilit ca numai in ceea ce priveste zambetul exista nici mai mult, nici mai putin
de 18 categorii, din care una singura reprezinta zambetul natural', celelalte fiind de natura
constienta.
Se pare ca, atunci cand zambim natural, muschii direct implicati sunt zigomaticii, ce
ridica colturile gurii, iar participarea afectiva poate fi observata si prin expresia de jovialitate din
priviri. Zambetul constient insa presupune implicarea muschiului rizorius, care doar trage buzele
in lateral, nu si in sus. Mai putin sincera, aceasta forma de zambet are totusi o valoare mare
relationala si sociala.
Actiunea indelungata a muschilor asupra tegumentelor duce la formarea ridurilor de
expresie, cute ale pielii care tind sa se permanentizeze. Pentru a slabi tensiunea musculara si a
crea in acest mod conditii de inlaturare a ridurilor, se foloseste toxina botulinica, un preparat cu
proprietati de paralizare a fibrelor musculare.
La femei, muschii mimicii sunt mai mici si mai delicati decat la barbati, iar tesutul adipos
facial ii ascunde mai bine. Totusi, femeile au o expresivitate faciala mai bogata, pentru ca ele
raspund mai prompt si mai deschis la emotii. Si, din
acest motiv, interventiile estetice sunt mai frecvente in
cazul femeilor decat in cel al barbatilor. Totusi, in cazul Stiai ca:
anumitor categorii profesionale, cum ar fi actorii, a caror
18 tipuri de zambet exprima
activitate se bazeaza pe exprimarea pe scena a unor
sentimente, atat in cazul femeilor, cat si al barbatilor, chipul nostru, din care unul
este bine de stiu ca interventiile de relaxare musculara singur reprezinta zambetul
cu
toxina
botulinica
sunt
total
contraindicate. natural, celelalte fiind de
Musculatura faciala se remarca prin particularitati natura constienta.
anatomice, de vascularizatie, inervatie si actiune.
Cosmetica farmaceutica si chirurgia estetica sunt ramuri
interesate de studierea acestei grupe musculare.
Gama mare de emotii exprimate la nivelul fetei duce la contractura excesiva a muschilor
mimicii si la aparitia ridurilor. O viata emotionala sanatoasa, in care nu incercam reprimarea
sentimentelor pentru a evita exprimarea lor faciala, este un imperativ de care trebuie sa tinem
seama atat la nivel personal, cat si la nivel de societate.
MUSCHII MASTICATORI
Muschii masticatori sunt responsabili de inchiderea si deschiderea gurii, de miscarile de
protruzie/ retruzie ale mandibulei, precum si de miscarile de lateralitate ale acesteia, permitand
in acest fel desfasurarea functiilor de masticatie, deglutitie si fonatie. Toti acesti muschi primesc
inervatie de la nervul maxilar inferior, ramura a trigemenului.
12
DENUMIRE
Muschiul
maseter
DESCRIERE
Muschi pereche, puternic, de
forma rectangulara, situat anterior
de glanda parotida; este muschiul
masticator plasat cel mai
superficial.
ORIGINE
INSERTIE
Marginea inferioara
a arcadei
zigomatice
Pe mandibula in
jumatatea
inferioara si
laterala a ramurii
verticale si pe
unghiul
mandibular.
Fosa temporala
Marginea
anterioara a
ramurii
ascendente
mandibulare
(ramura
verticala)
Fosteta anterointerna a
condilului
mandibular
Fosa pterigoidiana
si suprafata
mediana (interna) a
lamei pterigoidiene
laterale a osului
sfenoid.
Fata interna si
inferioara a
ramurii
ascendente
mandibulare.
Muschiul
pterigoidian
extern (lateral)
Muschiul
pterigoidian
intern (median)
13
MUSCHII
DENUMIRE
GATULUI SI AI UMARULUI
DESCRIERE
ORIGINE
INSERTIE
Deltoid
Clavicula si
acromionul
scapulei
Partea laterala a
humerusului
Pectoral
Clavicula si stern
Partea laterala a
humerusului,
santul bicipital
Trapez
Ultima vertebra
cervicala si
primele 6 vertebre
toracice
Clavicula si
procesul spinos
al scapulei.
Splenius capitus
Ultima vertebra
cervicala si
primele 6 vertebre
toracice
Osul occipital si
procesul
mastoidian al
osului temporal
Splenius longissimus
Ultima vertebra
cervicala si
primele 6 vertebre
toracice
Osul occipital si
procesul
mastoidian al
osului temporal
Sternocleidomastoidian
Procesul
mastoidian al
osului temporal
Pielos al gatului
(Platisma)
Pectoralul mare si
deltoid
Mandibula si
maseter
Ridicator al scapulei
Primele 4 vertebre
cervicale.
Partea mediala a
scapulei.
14
ARTERELE
Aorta, marea artera ce pleaca de la inima, se bifurca la nivelul arcului aortic in 3 artere mari:
DENUMIRE
Artera
carotida
interna
RAMURI
Oftalmica
RAMIFICATII
Supraorbitala
Supratrohleara
Lacrimala
Cerebrala
anterioara si
miijlocie
Artera
carotida
externa
Tiroidiana
superioara
IRIGA
Linguala
Faciala
Maxilara
Temporala
superficiala
Occipitala
Parotida
Glanda parotida
Auriculara
posterioara
Frontala
Fruntea
Parietala
Lateralele capului
Faciala transversa
Muschiul maseter
Temporala mijlocie
Tamplele si pleoapele
Occipitala
Sternocleidomastoi
diana
16
VENELE
DENUMIRE
RAMURI
POZITIE
17
Vena jugulara
externa
Vena jugulara
interna
Temporala superficiala
Auriculara posterioara
Auriculara anterioara
Retromandibulara
Maxilara
Jugulara anterioara
Faciala si faciala
profunda
Faciala transversa
Angulara
Linguala
Tiroidiana mijlocie si
superioara
18
LIMFATICELE
CAPULUI SI GATULUI
DENUMIRE
NUMAR
POZITIE
ZONA DE DRENAJ
Occipitali
1-3
Pe osul occipital, la
marginea muschiului trapez
Auriculari
posteriori
La insertia m.
sternocleidomastoidian
Auriculari
1-3
anteriori
temporala anterioara
Parotidieni
Faciali
3 grupuri
Infraorbitali in regiunea
infraorbitala
Buccinatori pe muschiul
buccinator
Supramandibulari in fata
maseterului
Faciali
profunzi
Numerosi
Linguali
2-3
Retrofaringiali
1-3
DENUMIRE
NUMAR
POZITIE
ZONA DE DRENAJ
Submaxilari
3-6
Sub mandibula, pe
suprafata glandei
submaxilare
Submentali
Cervicali
superficiali
Cervicali
anteriori
Inconstant
Un grup de ganglioni
superficiali si un grup de
ganglioni profunzi
Cervicali
profunzi
Numerosi
NERVII
DENUMIRE
NUMA
TIP DE
CAPULUI SI AI GATULUI
FUNCTIE
21
NERV
Olfactiv
Senzitiv
Optic
Senzitiv
Oculomotor
Motor
Trohlear
Motor
Trigeminal
Senzitiv
Motor
si
administreaza
Abducens
Motor
Facial
Senzitiv
Motor
Auditiv
Senzitiv
Glosofariangean
Senzitiv
Motor
Senzitiv
Vag
10
22
Motor
Inerveaza
respiratorii
organele
respiratorii,
digestive
si
Accesor
11
Motor
Hipoglos
12
Motor
NERVUL
TRIGEMEN
(V)
Este cel mai mare nerv cranian, principalul nerv senzitiv al fetei care aduce informatii de
la piele.
Acest nerv se ramifica in trei ramuri distincte:
nervul oftalmic,
nervul maxilar superior
nervul maxilar inferior
23
DENUMIR
E
Oftalmic
Maxilar
Mandibular
RAMURI
FUNCTII
Supra-orbitala
Supra-trohleara
Infra-trohleara
Nazala
Lacrimala
Zigomatica
Infra-orbitala
Anterioara
Posterioara
Auriculotemporala
Alveolara
inferoara
Mentoniera
24
NERVUL
FACIAL
(VII)
Este pricipalul nerv motor al fetei. Porneste din spatele urechii iar ramurile sale
controleaza muschii mimicii si ai gatului.
RAMURI
FUNCTIE
Auriculara posterioara
Temporala
Zigomatica
Inerveaza m. zigomatic
Bucala
Mandibulara
anterior,
zigomatic,
orbicularul
25
26