Anda di halaman 1dari 17

1.1.

Notiuni conceptuale privind activitatea de


audit si de audit financiar
AUDIT
= exprimarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii
responsabile si
independente prin raportarea ei la un criteriu
standard, norma de calitate in vederea satisfacerii nevoilor unor utilizatori de
informatii.

A AUDIA

=a asculta o informatie provenita de la cineva,trece prin filtrul logic si o


transmitem la cineva interesat de acea informatie
=trebuie facuta de un profesionist
AUDIT- exista opinii diferite in randul cercetatorilor si al specialistilor in domeniul
auditului in legatura cu momentul aparitiei activitatii precum si cu semnificatia
conceptului de audit.
Cei mai multi agreaza faptul ca activitatea de audit a aparatu inca din
perioada EV. Mediu din necesitatea pe care o exprimau proprietarii de pamanturi ca
o persoana cunoscatoare si independenta sa le confirme ca ceea ce le spun
administratorii acestora este real.
Activitatea de audit in intelesul ei se azi a aparut in Europa la inceput sec al
XIX-lea.In Romania ea a fost reglementata pt prima data in 1999.
Dpdv conceptual activitatea de audit reprezinta:

-audit financiar=

potrivit standardelor internationale in domeniu


reprezinta verificarea si certificarea conturilor anuale, a situatiilor financiare, de
catre un profesionist competent si independent in vederea exprimarii opiniei
acestuia asupra realitatii datelor cuprinde in documentele anuale de sinteza.

Principiile de organizare si exercitare a auditului


financiar
Activitatea de audit financiar este guvernata atat in partea de
organizare a de ei cat si aceea de exercitare efectiva de anumite principii
care au fost agreate de catre toate statele membre IFAC precum si de catre
organizatiileprofesionale independente ale auditorilor financiari.
Documentul care cuprinde aceste principii se intituleaza CODUL ETIC
AL PROFESIONISTILOR CONTABILI si a fost elaborat de catre IFAC.
Camera auditorilor financiari din Romania a tradus,adaptat si adoptat
Codul Etic valabil pt activitatea de audit financiar din Romania.
Potrivit acestuia la baza organizarii si exercitarii auditului financiar
indiferent daca acesta este exercitat de persoane fizice sau juridice stau
urmatoarele principii:
-Independenta
-Obiectivitatea
-Competenta profesionala
-Confidentialitatea
1.Independenta

- presupune ca activit de audit sa fie organizata si exercitata astfet


incat sa nu existe legaturi de natura materiala,morala si profesionala,de
rudenie,religioase intre cei care auditeaza si cei care sunt auditati.
Existenta unor legaturi de acest fel ameninta independenta auditorilor
si de aceea ei trebuie sa evite exercitarea auditului financiar atunci cand se
gasesc in mod real intr-o asemenea situatie(numita si situatie de
incomparabilitate) sau poate fi suspectati de faptul ca ar putea avea
asemenea legaturi.
Codul de conduita etica stabileste ca si standardele in domeniul
respectarii independentei in auditul financiar faptul ca auditorii trebuie sa
obtina de la exercitarea misiunii de audit si sa exercite audit doar in sit in
care nu pot fi suspectati ca fiind lipsiti de independenta.
Auditorul trebuie sa decida asupra sit in care independenta lui ar putea
fi suspectata.
Cateva exemple de sit de incomparabilitate(de amenintare a
independentei):
1)a fost auditorul salarizat,premiat,platit in perioada care urmeaza a fi
auditata pt anumite servicii de catre entitatea in cauza.
2)a lucrat sau a avut relatii de natura contractuala in perioada supusa
auditarii cu enitatea in cauza.
3)a reprezentat entitatea respectiva in instanta sau in alte situatii in calitate
de expert.
4)are legaturi de rudenie pana la gradul al4-lea cu reprezentantii
entitatii/activitatii auditate.
5)are sau a avut relatii de natura personala(prietenie/dusmanie) cu
reprezentantii entitatii auditate.
6) are/a avut legaturi de natura profesionala cu unitatea sau reprezentantii.
In situatia in care auditorul exercita misiuni de audit fara sa respecte
principiul independentei,credibilitatea opiniei pe care o exprima este una
scazuta si de asemenea poate fi tras la raspundere dpdv juridic.
2.Obiectivitatea
-presupune ca auditorul sa poata executa o misiune de audit fara sa
existe constrangeri de natura profesionala sau morala care sa-l impiedice sasi puna in aplicare toate procedurile de audit pe care le considera necesare.
Obiectivitatea este strans legata de principiul independentei in sensul
ca un auditor nu poate fi obiectiv daca are legatura de orice fel cu entitatea
auditata. La fel independenta poate fi afectata atunci cand auditorul nu-si
pune in aplicare din diferite motive prorogativele de care dispune in calitatea
sa de auditor.
I)
Costrangeri de natura profesionala se refera la situatii cum ar fii:
1) Insuficienta pregatire profesionala si legatura cu domeniul pe care il
auditeaza;

2) Lipsa unor doc si/sau informatii din cadrul financiar-contabil al entitatii;


3) Colaborarea defectuaza a personalului cu atributii in domeniul auditat
II)
Constrangeri de natura morala
1) Existent unei atitudini subiective determinate de deficient de natura
comportamentala;
2) Atitudine evidenta a auditorului de partinire a unor personae
responsabile in unitate in comparative cu altele.
In situatia in care auditorul exercita misiuni de audit cu lipsa de
obiectivitate opinia lui poate fi contestata si este,cu siguranta o lipsa
de credibilitate.
3.Competenta profesionala
-presupune ca auditorul financiar sa aiba pregatire profesionala
corespunzatoare atat ca nivel de baza cat si ca si specializare pe anumite
domenii.
-pregatirea la niv de baza consta in cerinta ca persoana care exercita misiuni
de auditor financiar sa fie obisnuit calit.de auditor financiar de regula prin
sustinerea si promovarea unui examen in cadrul organismului professional
independent al auditorilor financiari(in Romania-Camera Auditorilor Financiari
din Romania-CAFR)
-promovarea acestui examen presupune cunostinte temeinice din domeniul
contabilitatii,auditului financiar,finante,fiscalitate,drept,control financiar si
expertiza contabila.
-pe langa pregatirea de baza auditorul are obligatia sa realizeze o
perfectionare profesionala continua precum si o specializare pe anuite
domenii.Exista astfel auditori specializati in misiuni de audit financiar pt
domeniul public,bancar,productia si comercializarea de produse care
constituie materii prime, etc.
Principiul competentei profesionale are ca si principiu subsecvent asa
numitul SCEPTISCM PROFESIONAL,aceasta inseamna ca un auditor financiar
deruleaza intreaga misiune de audit financiar cautand probe care sa
dovedeasca in mod elocvent ca informatiile fin-contabile precum si
declaratiile managementului in legatura cu acestea sunt reale/adevarate.
4.Confidentialitatea
-principiu conform caruia auditoria financiari au obligatia sa respecte secretul
informatiilor pe care le primesc,desi raportul de audit,ca principal
document,pe care il intocmesc auditoria financiari este de regula un
document public,auditoria au aceasta obligatia de a pastra secretul
informatiilor pe care le primesc. Ei nu au dreptul sa spuna nimic altceva
decat ceea ce au scris in raportul de audit.
Exista totusi o exceptie de la aceasta regula si anume aceea ca ei pot
da informatii suplimentare sau unele explicatii organelor indreptatire ale
statului(org.de cercetare penala sau de jurisdictie)atunci cand acestea

solicita.Regula generala este insa ca auditorul nu poate scrie nici in raportul


de audit si nici transmite org. statului informatii care nu au la baza probe
corespunzatoare.
Daca un auditor financiar nu respecta acest principiu al
confidentialitatii el poate fi tras la raspundere juridical si de asemenea poate
avea consecinte negative in planul strict professional.
Activitatea de auditor financiar este reglementata in plan international
prin asa numitele standard.
Standardele reprezinta in faptt exemple de buna practica in auditul
financiar elaborate sub forma de reguli generale,denumite standarde.
Aceste reguli generale pot fi adaptate la specificul economic,fincontabil si cultural al fiecarei tari fie insa a se indrepta de la esenta
standardelor .Aceste reguli sunt elaborate de caatre organism profesionale
cu statut professional: IFAC(org.internationala a contabililor autorizati),
INTOSAI(org.internationala a institutiilor supreme de audit_este org care
auditeaza modul de formare si utilizare a resurselor publice in fiecare stat
membru INTOSAI; Organizatia internationala a auditorilor interni IIA.
Aceste organism au elaborate urmat. Doc.cu caracter international:
-Standarde de audit financiar,standard de contabilitate, standard de
raportare financiara elaborate de catre IFAC;
-Standarde de audit fin si de control al calitatii in domeniul auditului financiat
elaborate de INTOSAI;
-standarde de audit fin elaborate de IIA;
-codul de conduit etica in domeniul auditului fin.elaborat de catre IFAC si
adoptat si de catre celelalte organisme.

Formele auditului financiar


Exista mai multe criterii de clasificare a formelor de audit,audit
financiar in mod particular,dar doar cateva intrunesc o majoritate importanta
in ceea ce priveste modul lor de abordare.
1.DPDV al sferei de cuprindere apar forme de audit:
a) audit de sistem care reprezinta o evaluare de profunzime a sist de
conducere si control intern,cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza
ec.,eficace si efficient pt identificare a deficientelor si formularea de
recomandari pt corectarea acestora.
b)auditul performantei examineaza daca criteriile stabilite pt
implementarea obiectivelor si sarcinilor entitatii audiate sunt corecte pt
evaluarea rezultatelor si apreciaza daca rezultatele sunt conforme cu
criteriile de eficienta,eficacitate si economicitate.

c)auditul de regularitate se refera la misiunea auditorului de a


verifica modul in care activitatea/unitatea auditata respecta prevederile
legale si regulile/procedurile interne.
In acest caz auditorul are obligatia sa informeze pe reprezentantii sist de
management despre existenta neregulilor urmand ca acestia sa ia masuri de
remediere a lor. Potrivit standardelor internationale de audit,auditorii fin nu
au responsabilitati de natura manageriala/administrativa.
Aceasta inseamna ca ei au obligatia sa formuleze doar recomandari in
cazul auditului de sistem si al performantei,opinie de audit in cazul auditului
financiar si sa informeze pe reprezentantii managementului despre nerefuli
in cazul auditului de regularitate.
2.DPDV al pozitiei in care se afla structura organizatorica de audit fata de
entitatea auditata:
a)audit intern-organizata si exercitata in interiorul entitatii,de regula
in subordinea managementului acestuia.
b) audit extern-orice forma de audit care vine din afara entitatii
indiferent de structura organizatiei din care face parte.

3.In functie de structura organizatorica implicata in exercitarea auditului:


a)Audit financiar exercitat de compartimentele de audit intern ale entitatilor
economice private sau publice;
b)Inspectii de audit exercitate de Ministerul Finantelor Publice prin organelle
sale centrale si locale;
c)Audit financiar exercitat de auditori ,pers fizice sau juridice apartinand
camerei auditorilor financiari;
d)Audit financiar exercitat de Curtea de Conturi la instit publice si la ag ec in
legatura cu formarea si utilizarea resurselor publice;
e)Audit fin exercitat la comanda entitatilor
4.DPDV al obiectului avem:
a)Audit financiar public
b) audit financiar privat
Auditul intern-public
-privat
Audit extern-public
-privat(financiar)

Organizarea si exercitarea auditului intern

Auditul intern=o activitate organizata independent in structura unor entitati


in directa subordonare a conducatorului acestuia,care consta in efectuarea de
verificari,inspectii si analize ale sistemului propriu de control intern in scopul
evaluarii.obiectivul consta in masura asigurarii si indeplinirii obiectivelor entitatii si
utilizarea resurselor in mod economic,eficace si efficient precum si pt a raporta
managementului raportarile facute ,slabiciunile identificate si actiunile de corectare
a deficientelor si de ameliorare a sistemului de control intern.
Auditorul public intern I se subordoneaza atat conducatorului cat si
UCAPI .
In conformitate cu prevederile legale auditul intern se organizeaza in mod
obligatoriu de urmatoarele entitati:
-companii si societati nationale
-regii autonome
-societati comerciale(care indeplinesc cel putin 3 din conditiile de marime)
-bancile
-soc de asigurare si reasigurare
-soc de valori mobiliare
-alte soc care opereaza pe piata de capital.
Auditul public intern in Romania are organizare piramidala fiind format din
urmatoarele structuri:
a)Unitatea centrala de armonizare pt auditul public intern(UCAAPI)
b)Comitetul pt auditul public intern(CAPI)
c)Compartimetele de audit public intern
Obiectivele auditului public intern sunt:
a)asigurarea obiectiva si consilierea destinate sa imbunatateasca sistemele si
activitatile entitatii publice.
b)sprijinirea indeplinirii obiectivelor entitatii publice printr-o abordare
sistematica si metodica prin care sa evalueze si sa imbunatateasca eficacitatea
sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului,a controlului si a proceselor
administrarii.
Sfera de cuprindere a auditului public intern se refera la:
a)Activitati financiare sau cu implicatii financiare desf de entitatea publica din
momentul constituirii angajamentelor pana la utilizarea fondurilor de catre
beneficiarii finali inclusive a fondurilor provenite din asistenta externa.
b)constituirea veniturilor publice,respectiv autorizarea si stabilirea titulurilor
de creanta precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora.
c)administrarea patrimoniului public precum vanzarea,gajarea,concesionarea
sau inchirierea de bunuri din domeniul public,privat al statului or al unitatilor
administrative teritoriale
d)sistemele de management financiar si control inclusiv contabilitatea si
sistemele informatice aferente
Scopul,autoritatea si responsabilitatea activitatilor de audit intern este
definite in concordanta cu definitia auditului intern si trebuie sa fie aprobate de
organelle de conducere a entitatilor.
Activitatea de audit intern este independenta de management iar auditoria
trebuie sa fie obiectivi in exercitarea meseriei lor.

Auditorul intern trebuie sa aiba o atitudine impartiala si corecta pt a evita


conflictul de interese, daca independenta si obiectivitatea sunt subminate in fapt
sau apparent detaliile subminarii vor fi dezvaluite partilor implicate. Deasemenea
auditorii vor evita evaluarea unor operatiuni pt care au raspuns anterior.
Auditorii interni isi exercita raspunderea profesionala luand in considerare:
-dimensionarea adecvata a volumului de munca pt atingerea obiectivelor
angajamentului;
-complexitatea relativa si pragul de semnificatie supuse procedurilor de audit intern
al problemelor relevante;
-conformitatea controlului si proceselor de management al riscului conducerii;
-posibilitatea unor neregului sau abateri semnificative;
-costul activit de audit intern in raport cu beneficiile potentiale.

Auditul public intern este un sprijin pt sistemul de managent ajutandu-l sa-si


indeplineasca scopul pt care este infiintata entitatea respective.
Sprijinul pe care auditul public intern il acorda managementului se realizeaza
prin:
-da asigurari sistemului de management ca activit entitatii se desf in concordant cu
standardul in domeniu si ca prin urmare obiectivul entitatii poate fi atins.Acest lucru
se realizeaza prin desf de misiuni de audit intern in urma carora, managementul
primeste concluzii ale auditorilor si recomandari in legatura cu eliminarea asa
numitor puncte slabe din activitatea entitatii;
-acorda consiliere sistemului de management in legatura cu: imbunatatirea modului
de functionare a entitatii;cu modul de intelegere a unor reglementari legale precum
si realizarea de activitati de pregatire sau instruire profesionala pt personalul din
cadrul entitatii.
Auditul public intern are o independenta mai redusa decat auditul public
extern pornind de la faptul ca el este organizat in subordinea directa a
conducatorului entitati.
Acest lucru mai poarta denumirea de independent relative.Ea nu poate fi la
nivelul standardelor pt ca auditoria au legatura de natura materiala cu activitatile
sau persoanele auditate.
Pt a creste independenta auditului public intern in Romania a fost luata
masura ca acesta sa aiba dubla subordonare,astfel incat auditul public intern se
subordoneaza atat conducerii entitatilor publice cat si unei structure special create
in acest sens inafara entitatilor publice,respectiv pe langa Ministerul
Finantelor.Aceasta se numerste Unitatea Centrala pt Armonizarea Auditului Public
Intern(UCAAPI) care este condusa de Comitetul AudituluiPublic Intern.
UCAAPI sprijina compartimentele de audit public intern de la nivelul entitatilor
publice pt ca independenta lor sa fie mai mare in felul urmator:
-avizeaza angajarea sau desfacerea contractelor de munca a auditorilor interni.In
acest sens conducatorii de entitati nu pot efectua aceste operatiuni fara avizul
UCAAPI.
-ii sprijina pe auditoria publici in elaborarea normelor proprii de audit specifice
entitatii sau domeniului de activitate a lor.
-verifica modul cum auditorii isi intocmesc planul de audit si cum acestea sunt
realizate

-auditorii publici interni sunt obliigati sa raporteze la UCAAPI annual despre modul
cum sunt implementate recomandarile pe care ei le-au facut sistemului de
management
-UCAAPI urmareste modul cum auditorii aplica preverile legale specifice domeniului
auditat precum si principiile si standardele de audit.

AUDITUL FINANCIAR EXTERN


1.Caracteristici:
~ Dat fiind faptul ca aceasta forma de audit este organizata si exercitata din afara
entitatilor,ea are o independenta mai mare decat auditul intern.
~majoritatea misiunilor de audit financiar extern se realizeaza de catre auditori care
au primit aceasta calitate din partea unui organism autonom si organizat pe principii
strict profesionale.
~auditul financiar extern auditeaza situatiile financiare anuale si scopul exprimarii
unei opinii in legatura cu realitatea acestora prin raportarea realitatii la un standard
sau norma recunoscuta.El poate insa desfasura si alte misiuni denumite misiuni de
asigurare cum ar fi:
-auditarea modului de respectare a normelor contabile in ceea ce priveste o
anumita activitate din cadrul entitatii sau in ceea ce priveste modul de centralizare
sau conciliere la nivel central a situatiei financiare ale entitatilor subordinate
-auditarea modului cum functioneaza anumite sisteme din cadrul entitatii in
mod special a sistemelor de control intern,precum si misiuni de asistenta in ce
priveste intocmirea declaratiilor fiscale sau a bilanturilor contabile.
~auditul financiar extern se realizeaza de regula pe baza unui contract incheiat
intre entitatea auditata precum si pe baza platii contravalorii de audit.
~auditul financiar extern este necesar si important chiar dak entitatea audiata are
audit intern pt faptul ca gradul de credibilitate al concluziilor,recomandarilor si al
opiniei de audit este mai ridicata.
2.Modalitati de organizare a Auditului financiar extern:
-auditul financiar exercitat de catre pers fizice sau juridice membre ale
CAFR(Camerei Auditorilor Financiari din Romania)
-Auditul financiar exercitat de catre auditori publici externi angajati ai Curtii de
Conturi la entitatile publice in legatura cu modul de formare si utilizare a resurselor
publice.
Camera Auditorilor Finaciari din Romania
Este o organizatie autonoma dpdv profesional de tip non-profit care
coordoneaza activitatea de audit financiar din Romania.
S-a infiintat in 1999 si are structure organizatorice atat la nivel central cat si
territorial in cadrul judetului.
LA nivel central structura organizatorica a CAFR este urmatoarea:
1.-Conferinta Camerei
2.Consiliul Camerei

3.Biroul Permanent Al Consiliului Camerei


4.Comisia de Auditori Statutari ai Camerei
5.Comisia De Apel
6.Aparatul Executiv al Camerei format din Secretariatul General si Departamente
organizate pe domenii de activitate omogene
Potrivit legii unele entitati care trebuie sa prezinte situatiile financiare anuala
auditate in mod obligatoriu de catre auditorii financiare membrii ai CAFR sunt:
-entitati ec care aplica reglementari contabile armonizate cu directia a 4a a 78/660
a Comunitatii economice Europene(CEE) si cu Standardele Internationale de
Contabilitate.
Aceste categorii de entitati se stabilesc de catre ministerul Finantelor Publice
in accord cu Programul de Implementare a Reglementarilor Contabile armonizate cu
directia a4a a 78/660 CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate.
-Societatile comerciale cotate pe pietele secundare de valori mobiliare
ATRIBUTIILE CAFR
Fiind un organism professional-independent CAFR-ul isi propune ca pe
principii non-profit sa coordoneze activit de audit financiar din Romania.
In principal atributiile CAFR constau in:
-se ocupa de examinarea persoanelor care aplica pt obtinerea calitatii de auditor
financiar
-organizeaza si urmareste modul de desfasurare a pregatirii profesionale a
auditorilor financiari
-evalueaza norme de exercitare a auditului,norme de control al calitatii in audit
precum si norme de etica profesionala pe baza standardelor internationale in
domeniu.
-sprijina auditoria in elaborarea si aplicarea normelor specific domeniului de
activitate in care acestia isi desfasoara activitatea.
-reprezinta interesele auditorilor financiari in relatiile cu organism profesionale
interne sau externe,precum si cu organisme ale statului
-urmareste prin reprezentantul statului Ministerul Finantelor Publice modul cum
auditorul financiar respecta prevederile legale in domeniul financiar-contabil.
Activitati ce pot fi realizate de catre auditoria CAFR:
-activit de audit financiar
-de audit intern
-activit de consultant fin-contabila si fiscal
-activit de asigurare a managementului fin-contabil
-activit de pregatire profesionala de specialitate in domeniu
-activit de expertiza contabila
-de evaluare
-de reorganizare juridical si de lichidare
Conditii pt obtinerea calitatii de auditor financiar:
A)pt persoane fizice:
a) sa fie licentiate ale unei facultati cu profil economic si sa aiba o vechime in activit
fin-contabila de minim 4 ani sau sa aiba calitatea de expert contabil respective
contabil autorizat cu studii superioare economice.
b)sa fi promovat testul de verificare a cunostintelor in domeniul fin-contabil pt
accesul la stagiu

c)sa fi satisfacut pe parcursul stagiului cerintele Codului privind Conduita Etica si


Profesionala in domeniului auditului financiar.
d)sa fi efectuat stagiul practice de 3 ani in activitate de audit financiar sub
indrumarea unui auditor financiar activ,stagiul putand incepe dupa indeplinirea
cumulativa a conditiilor prevazute mai sus.
e)sa fi promovat examenul de aptitudini profesionale
B) persoane juridice
Persoanele juridice pot desf activitati de audit financiar daca au in obiectul de
activitate prevazut in statutul de functionare o asemenea activitate.
Pe langa aceasta conditie este necesar ca pers fizice care exercita auditul
financiar in numele pers juridice sa aiba calitatea de auditori financiari. Pentru
obtinerea acestei calitati trebuie sa respecte conditiile de mai sus.
Atreia conditie pt ca o persoana juridical consta in fapptul ca majoritatea
drepturilor de vot in cadrul societatii comerciale trebuie sa fie detinuta direct sau
indirect de personae fizice active ori de societati de audit financiar care au calitate
de auditori financiari.
EXCEPTII De la conditiile privind calitatea de auditor financiar
A) Persoanele fizice trebuie:
a) Sa posede o calificare profesionala in audit financiar sau in profesii
assimilate acestuia,atribuita de alt stat in accord cu reglementarile
specifice din acel stat;
b) Sa fi fost cel putin 3 ani auditor financiar independent sau
angajatul,asociatul,actionarul unei societati ori al unui grup de societati
care au in obiectul de activit auditul financiar;
c) Sa satisfaca cerintele Codului de Etica Profesionala al Federatiei
Internationale a Contabililor(IFAC)
d) Sa faca dovada ca poseda cunostintele cerute de Statul roman necesare
pt desf activitatii de audit financiar in Romania.
B) Persoanele juridice care au dobandit calitate de auditor financiar intr-un stat
strain sau care fac parte dintr-un grup de soc in care majoritatea actionarilor
sau/si a angajatilor detine calitatea de auditori financiari in statul respectiv si
care sunt membrii ai camerei.
La cerera pers juridice in cauza depusa la Camera,se vor prezenta actele si
documentele justificative.
Potrivit regulamentului CAFR auditorii financiari stagiari trebuie sa
urmeze un program de stagiu intocmit de catre auditoria indrumatori sis a
completeze caietul de practica in domeniul de audit financiar.PRin acesta se
va putea face dovada tipului de activitati desf in perioada stagiului,modului
de respectare a Codului de Conduita Etica precum si faptul ca auditorul si-a
insusit normele privind exercitarea auditului financiar.

Registrul auditorilor
~auditori active
~auditori nonactivi
Dupa incheierea stagiului si sustinerea interviului auditoria financiari
primesc stampila pe care este inscriptionat Auditori Financiari nume

prenume si din acest moment au dreptul sa exercite misiunea de audit


financiar.
CAFR conduce si publica annual in Monitorul Oficial evident tuturor
auditorilor financiari.
Registrul auditorilor financiari are 2 parti:auditori active si nonactivi
Partea de auditori nonactivi se refera la acei auditori care din diferite nu pot
exercita pe o perioada de cel putin 1 an activit de audit.Aceste motive se
refera in principal la situatiile de incompatibilitate precum si la
imposibilitatea reala de a exercita auditul.
Scoaterea de la categoria de auditori active si trecera la audit.
Nonactivi se face la cererea expresa a auditorilor financiari si presupune
degrevarea de anumite datorii de ordin financiar catre Camera.
REGULI GENERALE DE EXERCITARE a auditului financiar- le gasim si la
INDEPENDENTa
Norme si reguli procedural
CAFR elaboreaza urmtoarele categorii de doc care au scopul de a
reglementa,organiza si exercita auditul financiar:
a)Standarde Internationale de audit financiar,adoptate integral de Camera,
Normele minimale de audit financiar, Standardele de Audit Intern si Normele
de audit intern precum si alte norme profesionale elaborate de Camera.
b)Codul privind Conduita Etica si Profesionala in domeniul auditului financiar
si Norme privind pregatirea profesionala continua a auditorilor financiari,
emise de Camera.
c)Procedurile de control al calitatii activitatii de audit financiar emise de
Camera
d)Norme referitoare la obligatiile financiare privitoare la cotizatii si tarife,
elaborate de Camera.
e)Norme privind asigurarea pt riscul profesioane,elaborate de Camera. Limita
sumei asigurate pt riscul professional, se stableste in functie de raspunderea
patrimoniala a auditorului financiar, conform contractului de audit incheiat cu
clientul.

Situatii in care se retrage calitatea de membru CAFR:


Exista potrivit CAFR ,posibilitatea sa retraga calitatea de auditor
financiar in urmatoarele situatii:
-la solicitarea expresa a auditorului financiar;
-neachitarea cotizatiilor si a altor obligatii anuale,la termenele stabilite de
Consiliul Camerei;
-aplicarea sanctiunii de excludere din Camera prin hotarare ramasa definitiva;
-reorganizarea pers juridice,in conditii prevazute de lege;
Orice auditor financiar care a renuntat sau caruia I s-a retras calitatea de membru a
Camerei poate solicita redobandirea acesteia,respectand regulamentul Camerei.
Drepturi ale membrilor CAFR:
-sa exercite independent profesia in care ei trebuie sa fie liberi si perceputi a fi liberi
de orice constrangere care ar putea adduce atingerea principiului de
independenta,obiectivitate si integritate profesionala;

-membrii Camerei,pers fizice/juridice pot folosi in exercitarea profesiei titlul


professional de auditor financiarAF
-sa aleaga sis a fie alesi in organelle de conducere cu rol reprezentativ,de decizie si
de control al Camerei;
-membrii alesi au dreptul la un vot in sedintele organelor de conducere cu rol
reprezentativ de decizie si de control al Camerei.
In fata organelor alese cu rol reprezentativ de conducere,de decizie si de
control,problemele,interesele,precum si propunerile persoanelor juridice sunt
sustinute de catre asociati,actionari sau administratorii acestor societati,care sunt
membrii ai Camerei si care au drepturile prevazute de lege si de regulamentul
Camerei.

AUDITUL ASUPRA FORMARII SI UTILIZARII


RESURSELOR
ASPECTE DE NATURA ORGANIZATORICA
Resursele publice ce formeaza din impozite,taxe si contributii de la
contribuabili,pers fizice sau juridice. ntr-un stat cu organizare economica si politica
democratica,contribuabilii au dreptul sa cunoasca din surse independente si
profesioniste cum anume se cheltuie banii proveniti din impozitele si taxele
provenite de catre ei .
Rezulta de aici atat formarea resurselor publice cat si cheltuirea acestora
prezinta o importanta deosebita atat pt contribuabili cat si pt stat.
Pt a satisface cerintelecontribuabililor in legatura cu o informare de calitate
asupra modului cum se colecteaza fondurile publice precum si a modului cum
aceasta se cheltuie,este necesar ca acest process sa fie auditat.
Auditul se realizeaza sub 2 aspecte:
-audit public intern cu scopul de a audita din interiorul entitatilor de stat
procesul de formare si utilizare a resurselor publice;
-auditul public extern cu scopul de a audita din afara entitatilor de stat si
din afara guvernului(entitatea care are sarcina sa se ocupe de planificarea bugetara
cat si de executia bugetara),procesul de formare si utilizare a resurselor publice.
Auditul public extern se realizeaza de catre o instit specializata in acest sens
care este organizata infara structurii guvernamentale, de regula pe langa puterea
legislative (Parlament)
Pornind de la faptul ca intreg procesul de formare si utilizare de resurse
publice este in sarcina guvernului, un audit din afara acestuia este mai independent
si de aceea foarte important.Se poate spune ca cea mai independent forma de audit
este auditul public extern,dat fiind faptul ca intre auditoria publici externi si
entitatile auditate nu exista nicio legatura materiala (auditul se realizeaza fara sa fie
contractat/solicitat si fara sa fie platit de catre entitatea auditata).
In Romania auditul public extern se realizeaza de catre Curtea de Conturi a
Romaniei(CCR).
CCR este considerate ca o institutie fundamentala a statului de drept si de
asemenea organul supreme de control in domeniul formarii si utilizarii resurselor
publice(preverderi ale constitutiei).CCR functioneaza pe langa PArlamentul

Romaniei si are ca principiale atributii atat activititati de control cat si de audit in


legatura cu forma de utilizare a resurselor publice.
Controlul/auditul Curtii de Conturi se desfasoara in principiu la toate
entitatile statului cum sunt:
-institutii publice de orice fel din domeniul:
~administratiile centrale si locale de stat;
~ocrotirii sanatatii;
~invatamantului;
~apararii si ordinii publice;
~protectiei sociale
-societati comerciale la care statul detine mai mult de jumatate din capitalul
social
-regii autonome de interes national sau local
-societati nationale organizate in diferite domenii economice
-unitatile de management al implementarii fondurilor europene
Curtea de Conturi poate efectua controale si la entitatile cu capital privat
integrat sau majoritatea atunci cand activitatea acestora are legatura cu statul(nusi indeplinesc obligatiile fata de stat,au contracte cu statul,au credite primite cu
garantia statului etc)
CC are stucturi organizatorice la nivel central si territorial in cadrul fiecarui
judet.
Pt a asigura independent fata de structurile guvernamentale pe care le
controleaza conducerea CC este numita de catre Parlament .Parlamentul numeste
18 consilieri de conturi si dintre acestia pe presedinte,vicepresedinti si pe
presedintele autoritatii de audit.Cei 18 consilieri de conturi se mai numesc membrii
ai CC si alcatuiesc ceea ce se numeste Plenul CC(Aceasta este structura colectiva
de conducere a CC).
LA nivelul central CC este organizata pe departamente ,fiecare department
fiind condus de catre un consilier de conturi.
Fiecare department coordoneaza activitatea de control-audit pe anumite
domenii publice si pe toata tara.
In cadrul departamentelor se organizeaza directii de specialitate iar in cadrul
acestora functioneaza auditoria publici externi ca personal de executie.
In cadrul CC functioneaza secretariatul general cu atributia de a coordona
intreaba activitate de natura administrative si financiara contabila.
Pe langa CCR functionaeaza autoritatea de audit.Aceasta este structura
independenta, se subordoneaza CC numai dpdv administrative si are ca principal
atributie auditarea modului in care se utilizeaza fondurilor externe primite de
Romania.
La nivel territorial curtea de conturi are organizate in fiecare judet,Camere de
Conturi si filial ale autoritatii de audit in anumite orase din tara.
Camerele de Conturi si filialele Autoritatii de audit are in principal aceleasi
atributii pe care le are departamentele respective autoritatea de audit dar
competentele lor sunt limitate la judetul in care functioneaza.
Din cadrul fiecarei Camere de Conturi fac parte 15-45 de auditori publici
externi.
Camerele de Conturi judetene sunt conduse de catre directori.
Atributiile CC constrau atat la nivel central cat si territorial in:

a)atributii de control financiar in legatura cu formarea veniturilor statului


precum si cu cheltuirea resurselor publice la entitatile enumerate mai sus.
b)atributii de audit care constau in:
-audit financiar avand ca obiectiv exprimarea unei opinii asupra realitatii
informatiilor financiar-contabile elaborate si publicate de catre entitatile publice
-audit al performantei urmarind la entitatile publice modul cum acestea
respecta cerintele de eficienta,eficacitate si economicitate in gestionarea resurselor
publice.
Activitatea de audit al performantei se inchiei in formularea unor recomandari
in directia cresterii performantei utilizarii resurselor publice.
-audit de sisteme urmarind modul cum functioneaza sistemele in cadrul
entitatilor publice(sist de management,sist de control intern,sist fin-contabil etc)
Activitatea de audit de sistem se incheie cu formularea de concluzii si cu
identificarea punctelor slabe si asa numitelorpuncte tati in ce priveste
functionarea acestor sisteme.
-audit asupra modului de gestionare a resurselor provenind din fonduri
externe se exercita in exclusivitate de catre autoritatea de audit care informeaza
organismele europene finantatoare despre constatarile realizate in urma auditului.

METODOLOGIA DE EXERCITARE A AUDITULUI


FINANCIAR
Auditul financiar are in principiu o metodologie comuna in ce priveste
exercitarea lui,indifferent de domeniul care se exercita sau de specificul eco si
cultural al unei tari. Cu toate acestea exista unele particularitati care defines auditul
financiar in functie de formele lui si de obiectivele p care le are. Astfel exista
particularitati ale auditului asupra formarii si utilizarii res publice precum si ale
auditului intern.
Aceste particularitati justifica existenta unor standarde internationale de
audit financiar separate existand astfel standarde de audit elaborate de catre IFAC
Standardul de Audit fiind elaborate de INTOSAI Standardele de Audit elaborate de
IIA sau alte standarde in functie de tipul de audit(Audit al performantei de sistem al
misiunii de asigurare).
Cu toate ca exista anumite particularitati metodologia de baza in ce priveste
exercitarea auditului financiar este comun.Astfel potrivit standardelor dde audit in
desfasurarea misiunii de audit financiar, auditorii trebuie sa parcurga
urmatoarele etape:
1.planificarea auditului financiar
2.executia auditului fin
3.raportarea
4.alte activit legate de misiune de audit financiar
Fiecare etapa la randul ei are mai multi pasi(subetape) care trebuie parcursi
de regula cu character obligatoriu.

Planificarea-este etapa cu care trebuie sa inceapa orice misiune de audit.


Ea prezinta importanta pt faptul ca daca este realizat in mod corespunzator
creeaza conditiile ca auditorul sa obtina rezultate corecte in misiunea de
audit,respective sa aunga la concluzii care sa exprime realitatea si astfel sa poata
forma o opinie de audit adecvata.
Data fiind importanta etapei de planificare,unele misiuni de audit fiind pot.de
aloca un fond de timp si un buget cuprins intre 40-60%din totalul misiunii.
In cadrul etapei de planificare auditorul trebuie sa parcurga sis a descrie in
doc de audit faptul ca a realizat urmatorii pasi:
1.Intelegerea activitatii entitatii auditate
2.Stabilirea materialitatii
3.evaluarea riscului de audit
4.determinarea obiectivelor si a ariei de aplicabilitate a auditului
financiar
5.abordarea auditului
6.esantionarea in procesul de audit
7.planul de audit
8.elaborarea programelor detaliate de audit
PArcurgerea si descrierea in documentele de audit a tuturor acestor pasi are
menirea sa asigure un grad de credibilitate ridicat al concluziilor si opiniei de audit.
1.Intelegerea activitatii entitatii auditate presupune identificarea tuturor
factorilor cu character intern si extern care pot avea un impact semnificativ asupra
desf activity
De asemenea in aceasta faza auditorul primeste informatii in legatura cu
specificul actelor normative si a regulilor interne ale unitatii auditate si informatii de
la personae cu responsabilitati in cadrul entitatii despre modul cum reusesc sa-si
desf activit(inf positive sau negative).
In al 3lea rand auditorul primeste informatii de la auditorii precedenti studiind
rapoartele de audit ale acestora precum si informatii de la auditul intern al entitatii
si de la terti.
Parcurgerea acestui pas este de regula obligatorie si importanta lui consta in
faptul ca il ajuta pe auditor sa-si orienteze misiune de audit inspre acele activit care
prezinta vulnerabilitati.
Exceptia de la aceasta vulnerabilitate consta in faptul ca auditorul
poate explica in doc de audit ca:
-a audiat entitatea de mai multe ori
-dosarul permanent reflecta insuficienta masura faptul ca a identificat correct atat
factorii interni cat si cei externi precum si faptul ca a inteles in mod corespunzator
cadrul normativ specific entitatii.
-dovedeste ca a obtinut inform suficiente care ii confirma faptul ca in perioada de la
ultima auditare nu a avut loc schimbari semnificative in ce priveste auditarea
entitatii.
2.Stabilirea materialitatii

MAterialitatea defineste importanta sau semnificatia unei operatiuni economice din


ansamblul operatiunilor effectuate de entitatea auditata,operatiuni prin care
omisiunea consemnarii sau consemnarea eronata in documente financiare ori prin
efectuarea ei cu incalcarea prevederilor legale ar modifica substantial situatiile
financiare elaborate de entitate.
Totodata materialitatea exprima nivelul maxim acceptat al erorilor identificate
in urma verficarii operatiunilor selectare prin esantionare.
MAterialitatea poate fi det in 3 moduri:
-ca valoare absoluta(cand materialitatea este exprimata in unitati monetare)
-prin natura(atunci cand o eroare poate devein semnificativa prin natura sa)
-prin context (cand o eroare desi nesimnificativa ca valoare sau natura conduce la
schimbarea intelegerii sau sensului unei situatii financiare)
a)Materialitatea prin valoare: cand stabilim nivelul acestuia trebuie sa fie
corectat cu cel mai important element din cadrul situatiilor fin.Pt a stabili
materialitatea prin valoare auditorul trebuie sad et nivelul cel mai mare al erorilor
pe care il poate accepta considerat individual sau impreuna cu alte erori din cadrul
populatiei.Acest nivel stabilit ne influenteaza semnificativ situatia financiara si in
consecita deciziile utilizatorilor acestor situatii.
b)MAterialitatea prin natura: un element care este nematerial ca valoare
poate fi considerat material datorita naturii inerente sau caracteristicilor sale.Atunci
cand auditorul decide dak un element este material prin natura, ea in considerare
urmatoatele:
-compararea tranzactiilor auditate cu reglementarile ce privesc entitatea
auditata,precum si cu alte reglementari care se refera la ramura din care face parte
entitatea.
-marimea entitatii luand in calcul activele totale,veniturile brute,etc.
-entitatea :factorii asociati cum ar fi :data infiintarii,profitul realizat,cifra de
afaceri,etc
c)Materialitatea prin context:o eroare sau o misiune poate fi considerate
materiala datorita contextului sau circumstantelor in care apare.De asemenea un
element poate fi material prin context datorita efectelor sale asupra punctelor cheie
ale situatiilor financiare, cum ar fi:
-transferurile unui profit in pierdere sau invers;
-schimbul unei tendinte din situatiile financiare,in general sau privind anumite
articole;
-marirea artificial a pierderilor peste limitele reglementate si prezentarea lor ca
atare a situatiilor financiare.
Materialitatea exprima nivelul maxim admisibil de eroare acceptat pt a putea
decide daca conturile sunt corecte sau nu.Acest nivel maxim este cunoscut ca nivel
al materialitatii sau pragul de materialitate.
Aceasta inseamna ca atunci cand determina materialitatea,auditorul trebuie
sa aiba in vedere utilizatorii probabili si precizia pe care o solicita acestia pt a putea
lua decizii,adica este un concept al rationamentului professional ce poate varia in
functie de utilizarea situatiilor financiare,gradul de interes public,etc.
In general daca: -nivelul materialitatii este mai mic decat nivelul
erorilor,conturile nu sunt acceptate.

-nivelul materialitatii este mai mare decat nivelul


erorilor,conturile sunt acceptate;
-nivelul materialitatii este foarte aproape de niv erorilor,se
mareste dimensiunea esantionului.
Auditorul trebuie sa abordeze materialitatea in contextual eval. riscului.Riscul
se refera la probabilitatea existentei unor erori in sit.financiare neidentificate de
catre auditori,iar materialitatea la limita pana la care putem tolera eroarea.
Materialitatea si riscul sunt invers proportionale,adica cu cat materialitatea
este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic si viceversa.
3.Evaluarea riscului de audit
Riscul de audit(RA) reprezinta riscul pe care auditorul il atribuie unei opinii de
audit neadecvate atunci cand sit financiare contin informatii eronate material.
Nivelul de siguranta constituie increderea obtinuta prin aplicarea procedurilor
de audit in sensul ca erorile cumulate din sit.financiare nu va fi mai mari decat niv
materialitatii.Este necesar ca un auditor sa fie increzator ca rezultatele si concluziile
formulate la finalul auditului sunt corecte.
Nivelul acceptabil al riscului se refera la masura in care auditorul este dispus
sa accepte ca situatiile financiare sunt eronate dupa efectuarea auditului.

Riscul de audit are 3 componente care formeaza


modelul riscului de audit:
1.riscul inerent
2.riscul de control
3.riscul de nedetectare
RA=RI x RC x RN modelul riscului de audit
1)Riscul inerent-reprez susceptibilitatea unui sold,al unui cont sau al unei categorii
de tranzactii la informatii eronate care ar putea fi material individual sau atunci
cand sunt cumulate cu informatii eronate din alte solduri sau tranzactii,presupunand
ca nu au existat controale interne corespunzatoare.
Riscul inerent este masura in care auditoria evalueaza probabilitatea ca unele
situatii financiare sa nu fie depistate de controalele interne,inseamna ca el
apreciaza un risc inerent ridicat.
2)Riscul de control-reprez riscul ca o informative eronata ce ar putea aparea in
soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii si care ar putea fi materiala
individual sau cumulate cu alte informatii eronate sa nu poata fi prevenita sau
detectata si corectata in timp util de sistemul contabil si cel de control intern.
3)Riscul de nedetectare-reprez riscul ca o procedura de fond utilizata de auditori
sa nu detecteze o informatie eronata ce exista in soldul unui cont sau categoria de
tranzactii care poate fi materiala individual sau cumulat cu informatii eronate din
alte solduri sau categorii.