OMRAAM MIKHAEL

AIVANHOV
O FILOSOFIE A UNIVERSALULUI
Cititorul va nelege mai bine unele aspecte ale textelor Maestrului Omraam
Michael Aivanhov prezentate n acest volum daca va avea grija sa nu piard din
vedere ca este vorba de o nvtura predata exclusiv oral.

Cap I UNELE PRECIZRI ASUPRA TERMENULUI DE SECTA.

De mii de ani oamenii s-au obinuit sa se mulumeasc sa tina seama
doar de forma i aparenta lucrurilor, neglijnd coninutul i sensul lor. n
aceasi maniera au procedat cu Crile Sacre, care i ele au o forma, un
coninut i un sens. Forma, povestirea este pentru oamenii obinuii;
coninutul moral, simbolic, este pentru discipolii care ncearc s-l aprofundeze
i s-l triasc; ct despre sensul spiritual, el este dat Iniiailor care stiu s-l
interpreteze.
Toi marii Iniiai au fost furitori, constructori de noi forme. Ei tiau
deci, ca forma este necesara, dar au inclus n ea o ntreaga tiin pe care
majoritatea oamenilor nu o descifreaz pentru ca se limiteaz numai la ceea ce
pot vedea, atinge, auzi. Sigur ca formele pot s-i ajute, s-i stimuleze, dar nu n
msura n care ar putea sa o fac daca ei ar putea sa neleag, sa simt i sa
realizeze adevrurile coninute n ea. Daca n toate religiile se regsete o
nvtura exoterica i una esoterica, este pentru ca era imposibil ca elita, care
avea nevoie sa aprofundeze misterele creaiei, sa se mulumeasc cu cteva
firimituri satisfctoare pentru mulime. Astfel se explica de ce n interiorul
cretinismului, pe lng Biserica Sfntului Petru, care grupa n ea majoritatea
credincioilor, s-a dezvoltat n secret Biserica Sfntului Ioan, pzitoare
adevratei spiritualiti, adevratei filosofii a lui Hristos.
Aceasta problema a spiritului i a formelor are o ntindere extrem de
larga. Cnd se analizeaz oamenii, se observa ca majoritatea sunt att de
fascinai de forma ca sfresc prin a se identifica cu ea. i astfel ajung sa se

identifice de asemenea cu corpul lor fizic. Tot ceea ce fac o fac pentru corpul lor
fizic; de spirit, din moment ce nu-l vad, nu se mai ocupa deloc. Ei nu stiu ca n
felul acesta i slbesc forele, se abrutizeaz, pentru ca nu corpului fizic i este
data adevrata for i nici adevrata lumina. Identificndu-se cu corpul fizic
(forma), ei nu-i dezvolta spiritul care este etern, nemuritor, atotcunosctor,
scnteie nit din Dumnezeu nsui.
Aceasta filosofie materialista, att de rspndit, i limiteaz pe oameni.
Din momentul n care nu mai sunt luminai, ghidai, inspirai de ctre spirit, ei
se ngusteaz, devin limitai, sectari i apoi judeca totul n viaa din punctul lor
de vedere limitat. Ei se cred posesorii celui mai bun punct de vedere ei nu,
este un punct de vedere parial, sectar. Aceti oamenii sectari pot fi gsii peste
tot, n orice domeniu, economic, politic, tiinific, religios, filosofic, artistic i
pot sa va arat asta.
Se folosete n mod curent n viaa noiunea de sector. n geometrie
numim sector o poriune de cerc. ntr-un ora, ntr-o tara vorbim de sector
pentru a indica o zona limitata. i n corpul uman, care formeaz o unitate
perfecta, putem spune ca un organ este de asemenea un sector. i o secta,
acum, o secta ce este? E foarte simplu: cnd o religie a reuit sa fie recunoscuta
n mod oficial, ea declara ca orice grup care nu accepta dogmele, credinele i
practicile sale, reprezint o secta. Deci cea care se pronuna n acest sens este
Biserica oficiala. Ci oameni, n decursul istoriei nu au fost nchii,
persecutai, ari pe rug sub pretext ca se ndeprtaser de doctrinele unei
biserici! i apoi, mai trziu, istoria la rndul ei, a fost cea care s-a pronunat
asupra judecailor fcute de aceasta Biserica
n realitate nu oamenii sunt cei care se cade sa judece ce este i ce nu
este sectar, ci natura. Iat ceea ce voi nu tii i va fi o noutate pentru voi.
Imaginai-v un membru al unei Biserici care a lucrat pentru propagarea
credinei, evident nimeni nu-l poate acuza ca aparine unei secte. Dar iat ca
exista n privina lui o alta opinie, o alta categorisire undeva n natura i el este
condamnat ca sectar! Da, natura l considera sectar i l trimite la pat, la spital
sau la cimitir; el nu gndea, nu aciona conform unor anumite legi ale naturii
vii i inteligente; le ignora sau le neglija, nu tria n armonie cu Totul i a fost
clasificat ca sectar n pofida opiniei tuturor celorlali credincioi. n timp ce pe
un altul, care este considerat sectar de ctre aceiai credincioi, natura, din
contra, arata ca l aproba, oferindu-i pace, sntate, plenitudine. De ce s-i iei
drept judectori pe unii care n-au nici un fel de discernmnt? Inteligenta
Cosmica i numai ea poate ti daca suntem sau nu sectari.
Daca aruncam o privire asupra oamenilor, ce constatam? Fiecare i alege
activitile n funcie de temperamentul sau, de gusturile sale, sau n funcie de
condiii i circumstane fara sa se gndeasc sa se dezvolte n toate planurile.

Dar omul, care a fost creat cu un intelect, cu o inima i o voin, trebuie sa

lucreze n toate aceste domenii pentru a se manifesta ca o fiin cu adevrat
echilibrata. Experienta arata ca se ntmpla foarte rar sa ntlneti fiine egal
dezvoltate n aceste trei domenii ale gndirii, sentimentului i aciunii: unii
sunt intelectuali fara inima i fara voin, alii sunt voluntari fara creier i aa
mai departe Da, peste tot nu vedem dect infirmi, oameni bine dotai ntr-un
domeniu i mai mult sau mai putin handicapai n toate celelalte.
Si totui, daca punem ntrebarea Inteligentei Cosmice, ea ne va spune ca
scopul sau a fost de a crea omul dup imaginea Creatorului, capabil sa
neleag Perfeciunea, sa iubeasc aceasta Perfeciune i sa o realizeze pe
Pmnt. De ce a spus Iisus: Fii perfeci aa cum Tatl vostru Ceresc este
perfect? Pentru ca tia El ce tia! Omul a fost creat pentru a deveni atottiutor,
tot numai dragoste i atotputernic ca Tatl sau Ceresc i de aceea toi care n-au
fcut altceva dect sa se dezvolte n domeniile n care aveau o oarecare
uurin: matematica, poezie, muzica, nataie (ei da, daca i vei observa, vei
constata ca majoritatea nu fac altceva dect sa se dezvolte n aceste domenii
att de limitate) sunt nite sectari i ceea ce este foarte grav, e ca ei n-o stiu.
Omul trebuie deci sa se dezvolte n toate cele trei planuri: ale intelectului,
ale inimii i ale voinei. El trebuie sa neleag, sa iubeasc, sa realizeze Ce sa
realizeze? mpria lui Dumnezeu i Dreptatea Sa pe Pmnt. Numai cu
aceasta condiie va fi salvat i nu n modul n care i-l nchipuie majoritatea
cretinilor. Sa ai credina i sa faci unele opere caritabile este suficient sa mergi
n Cer i sa fii aezat la dreapta Domnului? Bietul Dumnezeu, nconjurat de
persoane vulgare, ignorani, mncai, beivi, fumtori, dezmai! Cum au trit,
asta n-are nici o importanta, ei aveau credina i ei nii se considera drepi.
Vor merge direct n Paradis. Dar iat ce li se va ntmpla:
Era n Bulgaria un popa care nu nceta s-i certe nevasta. O fcea
proasta i pctoas n timp ce se ddea pe el ca model de perfeciune. ntr-o zi,
simind ca va pleca pe lumea cealalt, i i-a luat rmas bun de la sotia sa: La
revedere, nevasta. i dau ntlnire n Paradis. Dup ctva timp a murit i ea.
Ajungnd n Paradis, ea a nceput s-i caute brbatul iubit. Caut, cauta
imposibil de gsit! Atunci ea se adreseaz sfntului Petru care ncepe s-i
rsfoiasc marele catastif: Nu-l gsesc, spune el, Precis ca este la subsol!
i-i da un bilet de libera trecere pentru a cobor n Iad. Ea caut putin i
deodata, ce vede! Brbatul ei ntr-un cazan cu apa clocotita! Numai capul i
ieea afara. Ea exclama: O, bietul meu brbat, n ce situaie ngrozitoare te
gseti! Nu ma plnge, spuse el, sunt nc bine: stau pe capul
mitropolitului!
Si iat ca li se ntmpla multora care se considera teribil de drepi: fac un
mic sejur n Iad, nainte de a reveni pe Pmnt pentru a nva sa se dezvolte

pn la perfeciune. Din punct de vedere al tiinei Iniiatice Universale, atta

timp ct nu sunt nc perfeci, majoritatea oamenilor sunt sectari.
Sa discutam acum despre tendina, att de rspndit n lume, de a
lucra pentru un grup, fie ca este vorba de un sindicat, de un partid politic, o
naiune Aceasta atitudine, care trece drept generoasa, este n realitate prea
egocentrica, prea personala. Din moment ce activitatea voastr nu urmrete
fericirea i pacea ntregii omeniri, ea este limitata, deci sectara. Daca i tiina
ne demonstreaz ca facem parte din viaa cosmica, din moment ce ne datoram
existenta nu numai pmntului, apei, soarelui, dar chiar i stelelor, de ce
trebuie totdeauna sa rmnem pe loc, ghemuii n noi nine?
Si de altfel, ati fost voi n stare sa descifrai secretele acestui pmnt,
acestei ape, acestui aer i acestui foc gratie crora existenta noastr este
posibila? O sa spunei: Care secrete? Ce-i atta de neles n asta? Multe, i
printre altele, urmtoarele: priviti planeta noastr, pmntul ocupa o suprafa
limitata, marile au o suprafa mai vasta, aerul o suprafa nc i mai mare,
iar focul, lumina, merg pn la infinit. Aceasta nseamn ca i noi trebuie sa
mergem pn la infinit.
Si mai gndii-v i la urmtorul aspect: ct timp putei trai fara aceste
elemente? Putei sa stai nemncai cincizeci pn la aizeci de zile, fara sa bei
nimic, circa zece zile, fara sa respirai, doar cteva minute, dar n momentul n
care inima se rcete, murii. Acestea arata ca elementul solid este mai putin
important dect elementul lichid, elementul lichid mai putin important dect
elementul gazos i elementul gazos mai putin important dect elementul eteric:
cldura, lumina.
Vedei deci, ca elementul de care are omul cea mai mare nevoie este cel
eteric, care umple spaiul. i atunci, n loc sa se agate tot timpul de lucrurile
meschine ale vieii, fiind mereu suprancrcai, strivii, de ce oamenii nu cauta
imensitatea, universalitatea, libertatea? Pentru ca au o mentalitate sectara, iat
rspunsul. Daca ne uitam la clerici, la politicieni, economiti. toi nu sunt
dect sectari, dar cum ei sunt ultimii care s-i dea seama, iat-i ferm hotri
sa lupte contra sectelor.
Se poate sa existe i secte duntoare, sigur se poate, dar nu stiu care
sunt acelea pentru ca eu nu ma ocup de ele, activitatea mea este de alta
natura, i este normal sa li se limiteze posibilitile de a face rau. Dar cei care
vor trebui sa se pronune trebuie sa fie persoane cinstite i fara idei
preconcepute, capabile sa vad cine acioneaz pentru a provoca anarhia i
dezordinea i cine acioneaz n favoarea pcii, justiiei i fericirii umane, adic
pentru mpria lui Dumnezeu i Epoca de Aur.
Si acum voi aduga cteva cuvinte care vor fi un fel de rezumat, o sinteza
a ntregii filosofii iniiatice. Triete n Bulgaria o femeie care este una din cele

mai mari clarvztoare din lume: se numete Vang. Ea a dat de attea ori
dovada darurilor sale nct guvernul nsui apeleaz la ea i a pus sa se
construiasc alturi de casa ei un hotel pentru a primi vizitatori din lumea
ntreaga. Cea ce este cu totul deosebit pentru Vang este faptul ca ea este
oarba; cei care vor sa o consulte trebuie s-i nmneze o bucic de zahar
cubic pe care l-au atins i cu ajutorul acestei bucatele de zahar doar, ea poate
sa spun oamenilor tot despre trecut, prezent i viitor cu o precizie uluitoare.
Cum se poate explica aceasta? Foarte simplu. Fiecare fiin emana mici
particole impalpabile, invizibile, pe care tiina nu le-a studiat nc i aceste
particole care zboar n atmosfera se depun pe obiecte i le impregneaz. n
felul acesta noi lsm obiectelor i persoanelor pe care le frecventam ceva din
virtuile noastre, din forele, din lumina noastr, sau din contra, ceva din bolile,
viciile sau impuritile noastre. Deci, fara sa ne dam seama, putem face bine i
tot fara sa ne dam seama putem face rau. Dar chiar daca suntem incontieni,
faptele noastre se nregistreaz, i ntr-o zi vom fi recompensai pentru ceea ce
am fcut bine i pedepsii pentru ceea ce am fcut rau.
Adevrata religie este bazata pe o tiin ce a rezultat din observarea
fenomenelor ce sunt vizibile pentru anumite fiine evoluate. Cei care refuza sa
recunoasc aceasta tiin, treaba lor, dar o sa vad, ntr-o zi, unde i-a dus
aceasta. n orice caz, pot sa va spun ca cei ce ignora aceasta tiin sunt
sectari. Dar i cei care nu vor sa devina contieni de influenta gndurilor,
sentimentelor lor i a tuturor strilor interioare asupra colectivitii sunt
sectari: ei fac numai ce le place fara sa se preocupe nici de raul pe care-l pot
produce asupra celor din jur i nici de binele pe care l-ar putea face. Prin
aceasta atitudine se limiteaz, deci sunt sectari.
Cap II NICI O BISERICA NU ESTE VENIC.
Se ntmpla cu naiunile, cu tarile i cu popoarele ceea ce se ntmpla cu
fiecare fiin umana care se nate, creste, apoi mbtrnete i trebuie sa lase
locul celorlali. Urmeaz aceeai curba: dau ceea ce trebuie sa dea i apoi se
sting. S-ar spune ca se odihnesc pentru a putea ntr-o zi sa se trezeasc i sa
produc din nou bogii. S-a vzut aceasta n cazul tuturor naiunilor i aceeai
soarta o au i religiile: fiecare ia un mare avnt, atinge o mare nlime, o mare
extindere, un punct culminant, apoi se cristalizeaz i pierde cheile vieii. Iat,
chiar Misterele, chiar templele vechiului Egipt, care posedau cheile cunoaterii
i ale puterii, ce-a mai rmas acum din ele? Unde sunt acei hierofani, toate
acele tiine unde sunt? Toate s-au supus legilor imuabile ale vieii.
Fiecare forma, adic fiecare lucru sau fiecare fiin care se nate trebuie
sa moara i sa lase locul altora. Doar spiritul nu are nici nceput i nici sfrit
i numai el este cel care se incarneaz succesiv n noi forme. Dumnezeu nu a

dat formei eternitatea; forma este friabila, efemera, ea nu rezista timpului,

numai principiul, spiritul, care aparine lumii divine, este indestructibil, etern.
Oamenii care nu cunosc ndeajuns acest adevr ncearc tot timpul sa
eternizeze forma. Putem vedea aceasta mai ales n religii, care de secole se
ataeaz de anumite ritualuri, de anumite credine, fara s-i dea seama ca
aceste dogme, aceste ritualuri sunt forme care nu pot dura. Viaa este o nire
continua care are nevoie de forme noi pentru a se exprima. Deci viaa nsi
este cea care sparge formele, caci are nevoie de noi aparate, de noi conductoare
pentru a revela noi bogii, noi lumini, noi splendori. i de aceea, dup un
oarecare timp, formele trebuie sa dispar pentru a face loc altor nuane, altor
manifestri, mai subtile.
Priviti omul: atta timp ct este tnr, materia corpului sau este extrem
de supla, maleabila, vie, i gratie acestor caliti ale materiei spiritul ajunge sa
se exprime din ce n ce mai bine prin intermediul intelectului, inimii i voinei
sale. Apoi se ajunge n mod fatal la o vrsta cnd aceasta forma se ntrete, se
cristalizeaz i atunci spiritul care nu mai are posibilitatea sa se manifeste prin
intermediul acestei forme zbrcite, trebuie sa plece pentru a reveni ntr-o forma
noua.
Trebuie sa observam natura pentru a trage concluzii valabile n toate
domeniile Bisericile care se ncpneaz sa menin aceleai forme de
secole, greesc. Ele ar trebui tot timpul sa amelioreze forma, sa se rafineze,
astfel ca sa poat exprima din ce n ce mai mult, din ce n ce mai bine, noii
cureni care vin din Cer. Caci Cerul n-a fixat nici un lucru pentru eternitate.
Priviti cte apar noi n omenire; de ce forma sa nu urmreasc aceste noi
nevoi, aceste noi tendine? Acum apare constelaia Vrstorului pentru a
rvi, pentru a sparge toate formele, toate valorile pe care oamenii le credeau
definitiv instalate. Ce gndesc oamenii este una i ceea ce gndete Inteligenta
Cosmica este alta. Inteligenta Cosmica are alte proiecte dect cele ale oamenilor
i de aceea, acum, gratie curenilor Vrstorului ea va da totul peste cap,
pentru a le arata ca nu trebuie sa ngroape spiritul n vechile forme.
Pentru a dura, trebuie sa tii sa te nnoieti n permanenta. i daca
Biserica este acum din ce n ce mai prsit este pentru ca ea nu se
mprospteaz, se agata de vechile concepii care nu mai sunt valabile astzi i
care trebuie nlocuite. Bineneles, eu nu spun sa se nlocuiasc principiile pe
care este fondat cretinismul. Nu pot exista principii mai bune dect cele date
de Hristos n Evanghelie. Dar de ce Biserica continua sa traga dup ea vechile
practici care nu mai dau rezultate?
Multi prsesc religia cretin pentru ca ei considera ca tiina contrazice
i anuleaz toate adevrurile evanghelice. Dar acetia n-au neles nimic. Eu

spun ca din contra, descoperirile tiinei nu fac dect sa accentueze adevrurile

cunoscute n Evanghelii.
Pot sa va demonstrez i am i fcut-o, de altfel nu numai ca
descoperirile tiinei oficiale nu contrazic tiina Iniiatic dar ele i dovedesc
veridicitatea i acest lucru nu l-au neles nici clericii, nici savanii. Dup mine,
nu exista contradicie; tiina i religia merg mpreuna i aceast lucru este
valabil chiar i pentru arta, caci cele trei sunt legate. tiin trebuie sa dea
oamenilor lumina, religia cldura, dragostea iar arta, activitatea creatoare. De
ce au fost desprite, n timp ce n via, n natura, n fiin umana ele stau
laolalt i lucreaz mpreuna? Niciodat Iniiaii n-au separat aceste trei
domenii. i acum, cnd desprirea s-a produs, n cultura occidentala religia
este incapabila s-i menin pe oamenii de tiin, care o reneag. Dar ei o
reneag pentru ca ei nu poseda adevrata tiin; tiina lor este fixata pe
lumea fizica, materiala, i nu cunosc adevrata tiin care sta la baza tuturor
religiilor: tiina celor trei lumi: materiala, psihica i spirituala. Ct despre arta,
ea se blcete ntre tiin i religie i se opune ba uneia, ba celeilalte.
n natura, repet, religia, stinta i arta formeaz un singur tot. Oamenii
sunt cei care le-au separat. Atta timp ct vor menine aceasta separare,
adevrul le va scpa. tiina, religia i arta formeaz o unitate gratie creia se
poate explica tot, se poate nelege tot. tiina este o necesitate a intelectului.
Religia este o necesitate a inimii, iar arta este o necesitate a voinei: trebuie sa
exprimi ceva, trebuie sa crezi, sa construieti. i aceste trei necesiti sunt
legate, pentru ca ceea ce gndeti eti obligat sa simi, pentru ca n cele din
urma sa execui.
De altfel, pot sa va spun ca multi dintre savanii contemporani sunt
reincarnri ale Iniiailor din trecut, ale marilor preoi care cunoteau Misterele.
Cei care au descoperit televiziunea, radioul n-au fcut dect sa aplice
cunotine pe care le aveau deja dintr-un trecut ndeprtat. Da, este vorba de
Iniiaii vechiului Egipt, caci epoca noastr este legata prin numeroase
corespondente cu civilizaia egipteana i ntreaga tiin Sacra a Egiptului este
pe cale de a se revela i de a-i gsi aplicaii n planul fizic.
Cretinismul are nevoie de mari transformri, caci tradiiile pe care le
urmeaz nu mai sunt adaptate epocii noastre. De altfel, daca religia aa cum
este ea neleas ar fi fost cu adevrat suficienta, omenirea ar fi fost acum ntr-o
stare mai buna. n condiiile n care religia a fost redusa la o forma ineficace,
nu trebuie sa ne miram ca majoritatea oamenilor n-o mai iau n serios. Din ce
n ce mai mult oamenii gndesc, i pun ntrebri i sunt nemulumii de ceea
ce li se prezint. n trecut ei nghieau tot cea ce erau fcui sa cread: exista o
autoritate, Biserica, care gndea i decidea pentru ei. Dar n prezent, ei nu mai
vor ca alii sa gndeasc n locul lor. Acesta este un indiciu ca cretinismul

trebuie sa accepte forme noi pn n ziua n care aceste noi forme se vor
nvechi la rndul lor i vor trebui nlocuite.
Rolul formei este de a pastra coninutul intact; ea se prezint deci ca un
recipient, ca o protecie, o limita ca o nchisoare. Dar pentru a nu menine pe
venicie coninutul imobilizat ntr-o forma, trebuie ca aceasta sa fie deschisa
pentru a deerta acest coninut ntr-o forma noua mai subtila, mai supla, mai
transparenta. Iat de ce nimic din ceea ce a fost construit n planul fizic nu este
venic.
Timpul nu poate aciona asupra principiilor, dar acioneaz asupra
formelor. Cnd se spune ca timpul distruge tot, aceasta privete numai formele,
i cretinii n-au neles nc faptul ca forma n care religia le-a fost data acum
cteva secole nu poate dura venic i ca trebuie schimbata. Nu, ei sunt tenace,
nu vor sa schimbe nimic.
Fraternitatea Alba Universala nu aduce principii noi, ci forme noi. Adic
metode noi pentru ca acest coninut, spiritul, sa aib posibiliti mai mari de
manifestare i de exprimare. n aceasta consta evoluia: schimbarea formelor.
Problema evoluiei a procupat mult pe savanii naturaliti, unii spunnd ca
formele sunt cele care evolueaz i alii ca formele sunt determinate odat
pentru totdeauna i ca fiinele sunt cele care trec dintr-o forma n alta. Unde
este adevrul? A doua opinie este cea exacta: formele nu evolueaz. Toate
formele de animale, de insecte, de plante exista deja n lumea arhetipurilor i
creaturile sunt cele care iau aceste forme, apoi le prsesc pentru a lua altele,
ca nite actori care i-ar schimba masca cu fiecare piesa noua pe care o au de
jucat.
Spiritul schimba deci forma, dar forma ca atare nu evolueaz. Sunt aici
forme create pe venicie i sunt chiar forme noi pe care nu le cunoatem nc.
Formele noi pentru plante, pentru animale sunt deja aici, n planul
arhetipurilor, ele deja exista. Chiar i pe noi ne ateapt noi forme: pe msur
ce vom evolua, ne vom nsui aceste noi forme, caci exista n permanenta o
forma veche care trebuie lsat i o forma noua care poate fi luata, mai supla,
mai pura, mai luminoasa. Lund aceasta forma noua avem noi mijloace de
aciune i de manifestare, n timp ce, daca rmnem n vechile forme, suntem
limitai i niciodat nu vom putea merge mai departe. Aceasta este ceea ce
cretinii n-au neles: ei vor sa menin forma pe venicie; dar este imposibil.
Este o atitudine care se opune decretelor Inteligentei Cosmice.
Forma este deja fcut venic n atelierele de sus, n lumea
arhetipurilor: acolo toate formele sunt venice pentru a servi proiectele
Inteligentei Cosmice. Dar daca omul vrea sa fac forma venica aici, adic sa se
cramponeze cu orice pre de o forma sau alta, el creaz o provocare lumii
invizibile care vine cu ciocane i sparge aceste forme pentru a-l elibera. Vei

spune ca aceasta-i cruzime Nu, nu e cruzime, este manifestarea dragostei

Cerului, care vrea astfel s-l oblige pe om sa mearg mai departe.
De altfel, ce li se ntmpla oamenilor, de la o ncarnare la alta? Cel mai
frecvent, ei i schimba sexul. Sa presupunem ca ntr-o ncarnare anterioara ati
fost femeie: aceasta s-a ntmplat pentru a nva sa manifestai calitile
principiului feminin. Acum, suntei brbat pentru a nva sa va manifestai
alte caliti.
Aceasta aparenta cruzime a lumii invizibile, care sparge unele forme
pentru a crea altele noi, nu este neleas nc de Biserica, dar fie ca o nelege
sau fie ca nu, vechile forme vor fi sparte. Aceasta v-o garantez. Orice ar face
cretinii, ele vor fi sparte de ctre lumea invizibila care vrea s-i elibereze,
pentru a-i obliga sa evolueze.
Farternitatea Alba Universala este o noua forma a religiei lui Hristos.
Bineneles cretinii vor protesta zgomotos i ne vor combate pentru ca ei sunt
convini ca trebuie sa rmn credincioi tradiiilor pe care le-au primit. Dar ei
nu vor avea ctig de cauza pentru ca lumea invizibila va veni sa le demonstreze
ca nu au dreptate. O forma noua ce apare se va menine un oarecare timp, dar
la rndul sau va fi nlocuita de o alta forma mai buna. Vedei, sunt corect, sunt
cinstit. Nu vreau sa va nel spunndu-v ca forma adusa de nvtura noastr
va fi venic. Odat ce aceasta forma i va fi ndeplinit menirea, ea va lsa
locul unei alte forme mai evoluate, mai adaptate.
Cnd cineva vrea s-mi explice ca nu poate sa accepte nvtura
Fraternitii Albe Universale sub pretext ca este catolic eu i spun: Bine, daca
te simi bine acolo, rmi acolo, ct despre noi, noi mergem mai departe. Caci,
ce poi nva din att de multe predici care nu explica nimic? i atunci, a cui
este vina cnd oamenii fac prostii? Ei prsesc biserica pentru ca nu le da nici
un rspuns la ntrebrile i la nelinitile lor. Sunt predici foarte poetice i foarte
morale Da, eu sunt de acord cu ele, dar nu nvei din ele mare lucru, caci nu
exista acolo nici o tiin care sa explice cu adevrat sensul i scopul existentei
umane, legile care o guverneaz i cum trebuie sa te compori conform acestor
legi. Sunt numai cuvinte. Unde este partea practica? Credei ca cretintatea a
aplicat Evangheliile? Sa fim serioi! Ducei-v sa vedei ce se ntmpla n tarile
aa-zise cretine.
Cel ce vrea sa lucreze dup principiile lui Hristos, care sunt venice,
nemodificabile, aparine cu adevrat Fraternitii Albe Universale. El nu
drma nimic, nu acioneaz mpotriva lui Hristos, nu ofer o noua religie,
nimic din toate astea, tot ceea ce face el este sa lucreze pentru noile forme. n
timp ce acela care se agata de vechile forme demonstreaz ca n-a neles
principiile. El i nchipuie ca forma l va salva i doarme linitit, protejat de
forma Da, caci n interiorul formei, adormi. Pentru a evolua, trebuie sa nu

mai contezi att pe forma, ci trebuie sa lucrezi cu principiile. Nu vi se pare mult

mai avantajos idealul pe care vi-l prezint? Hristos, El nsui, v-ar putea spune
ca este minunat, pentru ca n Evanghelii scrie: Ce este scris, omoar i ce este
spirit, nsufleete. Este exact ceea ce ncerc sa va explic. Da, fara ncetare va
mping spre spiritul care nsufleete.
Toi acei care acorda primul loc principiilor, aparin Marii Fraterniti
Albe Universale. Nu acestei Fraterniti care se afla aici pe Pmnt, ci
Fraternitii Albe Universale din care fac parte cele mai luminoase creaturi din
Univers. Ct despre noi, noi ne aflam aici pentru a da acestor fiine perfecte
posibilitatea de a aciona astfel nct mpria lui Dumnezeu sa coboare pe
Pmnt. Iat n ce sens trebuie sa nelegem faptul ca Fraternitatea Alba
Universala este o noua forma a religiei lui Hristos. Deci, cel ce acioneaz
conform principiilor lui Hristos aparine Fraternitii Albe Universale. Este
posibil ca el nici mcar sa nu ne cunoasc, dar asta nu conteaz, este un
membru al Fraternitii Albe Universale.
Cea care i mpinge pe oameni sa se agate de forme, este lenea. La acetia,
activitatea spirituala s-a oprit i ei se flesc cu forma. Uitai-v la cretini: ei nu
vor sa nvee nimic, nu vor sa neleag nimic, se opun oricrei schimbri,
creznd ca astfel sunt credincioi lui Hristos, dar n realitate ei nu sunt
credincioi dect formelor ngrmdite una peste alta de ctre oameni.
Trebuie sa fii credincios Domnului i nu numai oamenilor. Daca vrei sa
rmnei credincioi oamenilor, foarte bine, eu n-am nimic mpotriva, dar praful
o sa se aleag de voi. Cine erau de fapt toi aceia care au condus Biserica timp
de secole,? De multe ori, biei indivizi ca toi ceilali, i asta cnd nu erau chiar
criminali! Daca unii dintre ei manifestau o nelegere superioara, erau imediat
criticai i persecutai. Cercetai istoria i vei vedea: toi cei care voiau sa
aduc cu adevrat nite ameliorri, gata cu ei, erau aruncai, excomunicai,
ari. trebuia cu orice pre sa se pstreze forma! De fapt, forma nu produce mare
lucru, ea nu face dect sa tina oamenii captivi. Da, forma este cea mai buna
nchisoare: prizonierul nu mai poate scpa din ea.
Dumnezeu s-a manifestat prin intermediul lui Iisus, dar nainte de asta
El se manifestase i prin intermediul lui Moise. Daca Moise a putut sa fac
attea lucruri extraordinare, este pentru ca Dumnezeu era cu el. Dar a trebuit
sa vina Iisus pentru ca, dup un anumit timp, intransigenta Legii lui Moise nu
mai corespundea proiectelor pe care Inteligenta Cosmica le furise pentru
oameni. i atunci de ce Inteligenta Cosmica n-ar avea acum proiecte noi?
De altfel, n zilele noastre chiar i forma iniierii s-a schimbat. n
Antichitate, Iniierea se fcea n temple, unde discipolul trebuia sa treac prin
probe de foc, de aer, de apa i de pmnt. Acum Iniierea se face n viaa
obinuit; fara ca mcar s-i dea seama, discipolii sunt pusi de ctre Iniiai n

anumite situaii, n fata anumitor probleme i li se observa reaciile. Toate

probele fac parte din via; cele patru elemente fac parte din via; aici trebuie
sa demonstrai ca ati nvins frica, tendina de a rvni bunul altuia, egoismul,
senzualitatea, etc Da, sunt multe probe, mai ales pentru cel care dorete sa
avanseze pe drumul Iniierii: trebuie sa tie dinainte ca dorina sa va fi
ndeplinita, dar va fi supus la probe. Atunci cnd se ateapt cel mai putin, va
fi pus la proba, dar asta n viaa cotidiana, caci toate probele sunt n cadrul
vieii. Suntem supravegheai n cele mai mici detalii. i de multe ori pierdem,
pentru te miri ce, caci ne rezervam eforturile pentru probele dificile.
Deci vou va revine sarcina de a fi vigileni, treji, de a tine seama ca orice
mprejurare a vieii poate fi o proba. i de fiecare data fiinele de acolo de sus se
pronun. Daca ati repurtat succese vei primi diplome; dar nu ca acelea ale
universitilor, diplome care pot fi rupte, arse, terse sau furate. Nu, sunt
diplome care se imprima pe fata voastr i pe ntregul vostru corp; nimeni nu vi
le poate lua. i mai mult dect att. Spiritele naturii, care stiu sa citeasc
aceste diplome, va apreciaz, va primesc i hotrsc sa va ajute. n orice loc,
oriunde ati merge, ele vad aceste diplome. Dar daca nu le avei, ele nu au nici o
consideraie fata de voi i chiar este posibil sa va persecute pentru ca va
considera o fiin slaba, ignoranta i inutila.
Reinei deci bine aceasta: totul n via este rezultatul relaiilor ntre
aceti doi poli opui: spiritul i materia, principiile i formele. Pe pmnt,
oamenii nu sunt pregtii sa triasc doar cu principii, lor le trebuie forme pe
care sa se sprijine. Spiritul se incarneaz n forma unui corp, pentru a putea sa
se manifeste aici pe planul fizic. Cnd se ntoarce n regiunile spirituale nu mai
are nevoie de aceste forme, doar aici pe pmnt are nevoie. Ceea ce trebuie sa
tim este ca forma nu dureaz mult. Dumnezeu n-a dat venicie formei i de
aceea Cerul trimite n mod periodic Iniiai, Mari Maetri, pentru a schimba
formele, dar numai formele, niciodat principile. Repet, principiile sunt
imuabile, da, caci principiile sunt: dragostea, nelepciunea, adevrul,
sacrificiul i ele rmn valabile pentru eternitate.
Cap III SA CUTM SPIRITUL N SPATELE FORMELOR.
Atta timp ct suntei pe pmnt suntei obligai sa trii n lumea
formelor. De exemplu, trebuie sa va pstrai forma corpului i chiar sa o
ntreinei: el trebuie sa fie sntos, estetic, expresiv Dar pn cnd? Pn n
momentul n care vei pleca dincolo.
n orice domeniu i chiar n domeniul religiei, se ajunge fatalmente la un
moment n care o forma trebuie prsit ca pe o haina uzata. Se poate deci
pastra o forma atta timp ct ea este utila, necesara, indispensabila, dar din
momentul n care ea devine perimata ncepe o alta faza i forma trebuie
nlocuita sau cel putin trebuie mers mai departe n nelegerea acestei forme.

Pentru ca, bineneles, rituri cum sunt acelea ale botezului, cstoriei, slujbei,
mprtaniei sunt bazate pe legi fundamentale, pe cunotine magice i asta
este valabil mai ales pentru slujba religioasa, care este magie alba pura. Se
poate spune chiar ca daca Biserica s-a meninut pn acum, este gratie acestei
slujbe. Ce e pcat este ca o mulime de preoi nu cunosc profunzimea a ceea ce
fac. Daca ar cunoate-o, slujba ar avea o putere i mai mare.
Majoritatea cretinilor n-au neles nc adevrata religie a lui Hristos. Ei
merg la biserica, aprind lumnri, iau apa sfinit, fac comuniunea sfnta, dar
n-au neles ca atta timp ct aceste practici nu corespund unei stri
interioare, ele rmn gesturi vide i fara coninut. Ei i pun n casa o mica
icoana a Sfintei Fecioare pentru ca ea s-i protejeze i i imagineaz ca orice ar
face, Sfnta Fecioara va fi acolo pentru a continua s-i protejeze. Toate acestea
nu sunt dect superstiii: crezi una, crezi alta, dar ceea ce credem i credin
sunt doua lucruri diferite, i imaginndu-i ca au credin, majoritatea
oamenilor se mulumesc doar sa cread. Da, pentru ca se leag prea mult de
forma, fara sa fie contieni ca rugciunile, chiar, pot fi numai forme. Tria
odat ntr-o mnstire un clugr care avea obiceiul sa viziteze butoaiele din
pivni. Acesta era pcatul lui, ce s-i faci, nu putea sa se dezbare de el, iar
seara, cnd i fcea rugciunea, cerea iertare lui Dumnezeu i apoi adormea
linitit. Pentru ca, nelegei, e suficient sa mormi cteva cuvinte de regret
pentru a fi iertat. Dar iat ca ntr-o noapte simte ca cineva l zguduie
spunndu-i: Scoal-te, ridic-te, ai uitat s-i faci rugciunea! i pe cine vede?
Pe Diavol! Da, pe Diavol n persoana, care l scula ca s-i aduc aminte ca
trebuia sa se roage i a neles atunci ca Diavolul avea interes ca el sa se
roage, ca sa se cread iertat i sa continue sa bea! Deci, nu Dumnezeu era.
Dumnezeu nu asculta rugciunile unui beiv. Vedei, deseori Diavolul este cel
care se ascunde n spatele formelor, care va ndeamn sa mergei la Biserica, sa
aprindei lumnri, sa va rugai, sa va mprtii, pentru a va ncrusta mai
bine n vechile forme, fara a ncerca sa aprofundai ceea ce facei, pentru a va
ameliora.
De aceea, cnd spun ca nvtura Fraternitii Albe Universale creeaz o
noua religie, nu pretind ca aceasta religie va fi superioara ca esena celei pe
care a adus-o Iisus. Este imposibil, Iisus este cu adevrat pe piscul cel mai
nalt. Nu exista nimic mai presus de aceasta lege a dragostei i a sacrificiului pe
care El a adus-o oamenilor pentru ca ei s-o nvee. n privina metodelor, n
punerea n aplicare, n intrepretari, putem sa aducem ceva mare i eficace
pentru a merge mai departe. Nu se dezvluie totul n Evanghelii, mai rmn
attea puncte obscure i neexplicate! Ei bine, aceste lmuriri le aduce
nvtura Fraternitii Albe Universale pentru ca este fondata pe adevrata
tiin Iniiatic.

Sa luam numai problema botezului. Catolicii aduc la biserica un copil de

cteva zile pentru ca preotul s-l boteze punndu-i apa i ulei pe frunte. Preotul
poate ca se gndete la altceva n timp ce-l boteaz, dar asta n-are importanta:
datorita acestei ape i acestui ulei, copilul este splat de pcatul originar, este
deci salvat pentru totdeauna i intra n comunitatea cretinilor. n realitate,
Biserica a dat acestui rit o eficacitate exagerata. Botezul nu purifica omul
pentru restul vieii sale. Cum poate cineva sa cread ca spiritele rutcioase nu
vor ndrzni sa mai intre n el numai pentru ca i s-a pus apa i ulei sfinite pe
frunte, atunci cnd era mic? Ei nu, din nefericire, toi diavolii intra, nu le este
teama, nu sunt impresionai de botez. Omul nsui trebuie sa acioneze toat
viaa pentru a pastra, pentru a amplifica efectele botezului i daca nu o face,
botezul i pierde ntreaga eficacitate.
Suntei botezat, vi se spala pcatul originar, bine, sa zicem, dar dup
asta este nevoie ca toat viaa sa muncii pentru a pastra aceasta puritate. n
fiecare zi trebuie sa va curai n mod contient, din toat inima, din tot
sufletul. Unii sunt att de satisfcui ca au fost botezai c-i nchipuie ca nu
mai au nevoie sa fac eforturi sa se amelioreze, dar cnd trieti cu ei i dai
seama ca nu sunt mai buni dect cei care n-au primit niciodat botezul, ba
chiar sunt mai rai! De aceea eu le spun: Sa tii ca n-ai neles nimic. Nu
trebuie sa va mulumii cu ideea ca ati fost botezai i ca Iisus v-a salvat: voi
niv trebuie sa facei ceva pentru salvarea voastr.
Daca citii vechiul Testament o sa vedei, de exemplu, cum profetul Elisei
i-a ordonat lui Noaman sa se scufunde de apte ori n Iordan pentru a se
vindeca de lepra i tot n Iordan, Iisus a fost botezat de sfntul Ioan Boteztorul.
Botezul, abluiunile au eficacitate foarte mare ntr-adevr, dar aceasta
eficacitate depinde i de elevarea spirituala a celui ce va boteaz sau va cere sa
va scufundai n apa. Este la fel ca n cazul talismanelor: puterea unui talisman
depinde de persoana care l-a pregtit. Daca este o persoana slaba i ignoranta,
talismanul nu va aciona pentru ca n-a primit o putere mare. Un obiect nu
devine talisman dect daca a fost ptruns de fora numita Telesma. Datorita
acestei forte, Telesma, fora tare a tutror forelor cum o numete Hermes
Trismegistul n Tabla de Smarald, talismanul devine puternic. Daca nu,
obiectul exista, dar cum fora Telesma lipsete, el nu este de fapt un adevrat
talisman.
Apa este un element foarte propice pentru purificare, pentru ca fiine
invizibile locuiesc i acioneaz n ea. Cnd omul se scufunda n apa, aceste
fiine sunt capabile s-l debaraseze de anumite straturi fluidice impure. Este
bine sa te scufunzi n apa, dar esenialul este sa fii contient de puterea sa. i
mai ales daca apa este sfinit, magnetizata, daca un Iniiat a consacrat-o
pronunnd anumite formule, atunci sigur ea este eficace. Dar, chiar n acest

caz, puterea sa nu dureaz o venicie. Purificarea nu este cu adevrat durabila

dect atunci cnd persoana care a fost purificata, exorcizata, reuete sa
menin aceasta stare prin gndurile, sentimentele i aciunile sale; din acest
moment, ntr-adevr, purificarea poate sa fie definitiva, dar numai cu aceasta
condiie. n viaa spirituala nici un mijloc exterior nu poate aciona ntr-o
maniera durabila daca omul nu are o via pura i plina de sens. Problema este
ca neexplicnd aceste adevruri oamenilor, ei i fac iluzii.
O sa va dau un alt exemplu. Multi cretini poarta la gt o cruce care le
amintete sacrificiul lui Iisus, mort pentru a-i salva, i au convingerea ca
aceasta cruce i va proteja de boli i de slbiciuni. i atunci, de ce sunt tot
timpul ntr-o stare mizerabila? De ce crucea n-a putut s-i salveze? Pentru ca o
cruce trebuie sa fie purtata n interior, sub o alta forma, sub forma unei
caliti, unei virtui, a unei forte; numai cu aceasta condiie ea devine eficace,
benefica, magica. O cruce care nu se poarta dect n exterior, fie ea din aur, din
filde sau indiferent din ce altceva, nu poate sa va ajute cu nimic. Dar daca
magnetizai aceasta cruce, daca i adugai credina voastr, dragostea voastr
i daca prin intermediul ei va uniti cu Hristos, n acel moment da, ea poate
deveni o fora extraordinara.
O cruce nu va va salva dect daca o purtai cu ntreaga participare a
spiritului vostru trind n strns contact cu lumina, cu Hristos. Lsnd
deoparte forma crucii, trebuie sa aprofundai principiul pentru a-i nelege
sensul i pentru a ncerca s-l punei n practica. Deci daca inei cu tot
dinadinsul, pstrai unele forme dar nu lsai niciodat deoparte spiritul care
este n spatele acestor forme. Pentru mine, crucea este un simbol formidabil
da, mai ales crucea n trei dimensiuni formata din cinci cuburi pe ale carei
douzeci i doua de fete se nscriu cele douzeci i doua de litere ale Kabbalei
cu ajutorul crora Dumnezeu a creat lumea.
Deci, cretinii pot sa poarte cruci i medalii, pot sa aprind lumnri, sa
recite mtnii, dar atta timp ct nu fac nimic ca sa dea viaa acestor obiecte,
ele vor rmne fara efect. i ct de ridicol este totul! E absolut necesar ca ei sa
nceteze sa cread n lucruri moarte i sa neleag ca de ei depinde nsufleirea
acestora.
ntr-o buna zi oamenii vor ncepe s-i dea seama ca nu mai e cazul sa se
mpuneze cu faptul ca au fost botezai catolici, caci asta nu este suficient.
Trebuie sa devii catolic i asta n mod contient, pe toat durata vieii tale.
Botezi dup ritualul catolic un copil de cteva zile, fara s-i ceri prerea,
bineneles; poate mai trziu el ar fi preferat sa fie musulman, taoist, evreu sau
budist Nu fii scandalizai i ncercai sa nelegei, vreau doar sa va ofer o
viziune mult mai larga asupra lucrurilor. Ai fost botezat catolic, protestant,

anglican sau ortodox, foarte bine, dar oare trieti ntr-adevr o via
ngereasca? Nu, duci o via intermediara ntre animal i om.
Trebuie sa ne mulumim doar cu faptul de a fi fost botezat i apoi sa stam
cu minile ncruciate? Un catolic trebuie s-i spun: Zi de zi, trebuie sa
devin n mod contient, catolic, adic universal, sa nu mai existe separatism n
inima mea, sa nu mai existe ura, rzbunare, ostilitate, ci numai convingerea ca
toi oamenii sunt copiii lui Dumnezeu. Pe moment, nc mai considerai ca
adepii celorlalte religii nu sunt copiii lui Dumnezeu i ca ei trebuie nlturai!
Ei bine, exact prin aceasta artai ca nu suntei catolic! Daca ati fi cu adevrat
catolici, cu toate ca exista diferene de opinii, fata de ale voastre, n toate
domeniile, ati mbria pe toi oamenii cu convingerea ca va sunt frai i
surori, fii i fiice ai lui Dumnezeu.
Cap IV RENSCUNAREA BISERICII SFNTULUI IOAN.
Fiecare religie a consacrat o anumit zi pentru serviciu religios i de altfel
ea nu este aceeai pentru toi: pentru cretini e duminica, pentru evrei este
smbt, pentru musulmani, vinerea De fapt ce diferen exista ntre aceste
zile? Niciuna. Toate zilele sunt sacre, toate zilele sunt divine: se poate face bine
vinerea, se poate face bine smbta, se poate face bine duminica. n
Fraternitatea Alba Universala toate zilele trebuie sa fie sfinte. Caci de nu, unde
ajungem? Timp de ase zile l uitam pe Dumnezeu, ncalcam toate legile i ntra aptea mergem la biserica pentru a ncerca sa tergem crimele comise n
timpul celorlalte ase! Nu, o zi nu este de ajuns pentru a ne purifica. Pentru
asta e nevoie de toat sptmna. Sa te gndeti la Dumnezeu numai ntr-o zi
din apte, n timp ce n restul vremii nu i-ai adus aminte de El nici mcar
odat, att erai de ocupat cu specula, cu btile sau cu adulterele e de-a
dreptul grotesc! Astea sunt minciuni, e ipocrizie. Cel mai important este modul
n care ai trit celelalte ase zile.
n cadrul noii religii, s-i consacri doar cteva ore sau o singura zi
pentru a te ruga, pentru a merge la biserica, va fi mult prea putin. n Biserica
lui Dumnezeu trebuie sa fii n fiecare zi i n decursul ntregii zile, pentru ca
Biserica lui Dumnezeu este ntreaga creaie. Bineneles, oamenilor necioplii i
ncpnai nu li se poate cere prea mult. Pentru unii, i o zi e prea mult! Dar
n noua religie, timp de apte zile vom dori sa fim mistici, timp de apte zile sa
fim puri, timp de apte zile sa avem gnduri bune, apte zile sa ne rugam i
apoi alte apte zile i n final ntreaga via. De altfel, este ceea ce facem cnd
suntem aici la Bonfin, aici toate zilele sunt duminici, sau smbete, sau vineri,
daca preferai, i noi le petrecem n biserica Unde e biserica asta? Ea poate fi
n exterior: ntreaga natura, dar ea este mai ales n interior, n noi, caci fiecare
dintre noi este un templu pentru Dumnezeu cel viu.

Ati citit n Evanghelia Sfntului Ioan rspunsul pe care Iisus l-a dat
samariteancei. Ea i spunea: Prinii notri s-au nchinat pe muntele acesta i
voi zicei ca n Ierusalim este locul unde trebuie sa se nchine oamenii. i Iisus
raspunde: Femeie, crede-M ca vine ceasul cnd nu va vei nchina Tatlui nici
pe muntele acesta, nici n Ierusalim. Dar vine ceasul cnd adevraii
nchintori se vor nchina Tatlui n spirit i n adevr! Dar cum nu venise nc
vremea sa se explice aceste adevruri mulimii, Iisus n-a putut sa dea tuturor
discipolilor sai fundamentele filosofice, kabbalistice, ezoterice, simbolice, daca
dorii, ale tuturor acestor noiuni. De aceea l-a ales pe Sfntul Ioan i l-a
pregtit n taina fara ca ceilali discipoli sa tie. Dar ei i ddeau seama i erau
putin geloi; odat chiar Sfntul Petru i-a fcut reprouri lui Iisus. Dar Iisus
era preocupat ca nainte de a pleca, sa ncredineze cel putin unuia dintre
discipolii sai partea nerevelata a nvturii sale. n acest scop l-a pregtit pe
Sfntul Ioan i Sfntul Ioan a fondat o Biserica care nu este nici prea bine
acceptata, nici neleas de Biserica Sfntului Petru.
Va amintii de ceea ce i-a spus Iisus Sfntului Petru ultima oara cnd lea aprut discipolilor sai dup nviere, atunci cnd acesta l ntreba, vorbind
despre Sfntul Ioan: Si cu acesta, Doamne, ce se va ntmpla? Iisus i-a
rspuns: Daca Eu vreau ca el sa rmn pn la venirea Mea, ce ai tu? Tu
vino dup Mine Si, adauga Evanghelia, a ieit ntru frai aceasta vorba ca
ucenicul acela nu mai moare. i atunci, sa presupunem ca Sfntul Ioan mai
triete nc ntr-un loc necunoscut Biserica lui a pregtit o ntreaga elita
care muncete n secret i care n decursul secolelor a fost pstrtoarea tiinei
Ezoterice. Luai numai Apocalipsa: oare Biserica Sfntului Petru este n stare
sa interpreteze toate simbolurile pe care le conine? Ba chiar am auzit pe unii
preoi vorbind ca Sfntul Ioan, mbtrnind, precis i-a pierdut o buna parte
din facultile sale mentale, caci altfel n-ar fi scris niciodat lucruri att de
neverosimile. Dar cea care ni se va nfia ntr-o zi va fi Biserica Sfntului
Ioan. Bisericile catolica, protestanta sau ortodoxa n-au dect sa riposteze, aa
cum au i fcut de altfel, n trecut i sa ncerce sa extermine Biserica Sfntului
Ioan, ele nu vor reui nici acum aa cum nu au reuit nici n trecut.
Toate marile spirite ale cretintii care s-au distins prin puritatea i
nelepciunea lor erau discipoli ai Sfntului Ioan, iar cei aparinnd Bisericilor
oficiale, care nu puteau nici sa accepte, nici sa suporte superioritatea lor, i-au
persecutat fara ncetare. Dar aceasta Biserica ce a fost mereu obligata sa
triasc i sa acioneze n secret, continua sa formeze fii i fiice ai lui
Dumnezeu i ea se va prezenta acum n fata lumii ntregi pentru a-i
demonstra superioritatea, bogia spirituala, universalitatea sa. n acest
moment, fie ca o vrea, fie ca nu, Biserica Sfntului Petru va fi obligata sa se
transforme i sa fac reforme. Bineneles, a existat i n aceasta Biserica o

minoritate de persoane de elita, ct despre ceilali, de ce s-au ocupat, sa nu

mai vorbim! i n loc sa neleag ca ar trebui sa se instruiasc, sa progreseze,
s-au mulumit s-i persecute pe cei care-i depeau.
Biserica Sfntului Petru a dat dovada ntotdeauna de o mare intoleranta,
persecutnd, arznd pe cei care nu gndeau i nu acionau exact dup regulile
stabilite de ea. n timp ce membrii Bisericii Sfntului Ioan n-au persecutat
niciodat pe nimeni, au lsat pe fiecare liber sa fac ce vrea; singura lor
preocupare a fost sa se perfecioneze, sa se apropie din ce n ce mai mult de
perfeciunea divina. Ei n-au avut nici o ambiie pmnteasc, contrar Bisericii
Sfntului Petru, care pentru a domina mai bine i a se impune s-a strduit sa
menin oamenii n mediocritate i slbiciune: sa caui perfeciunea? Dar asta
nseamn orgoliu, numai diavolul poate sa inspire o astfel de dorin! i totui,
ce-a spus Iisus: Fii perfeci, aa cum Tatl vostru Ceresc este perfect. Deci,
iat idealul cel mai nalt. Sigur, daca ceilali au un alt ideal, asta-i privete.
Sa nu credei ca intenia mea este sa distrug Biserica; nu, sunt de acord
s-mi dau osteneala cu ea pentru a-i da o lumina pe care ea nu o poseda n
momentul acesta. Am i ncercat, de altfel; am ntlnit preoi, clugri dar n-am
reuit niciodat. Ba da, totui, am reuit putin cu cte unii, dar cu majoritatea
nu este nimic de fcut. Au fost aa de impregnai deja n seminarii de ideea ca
numai catolicismul este singura religie adevrat, ca acum s-au deformat: este
imposibil sa i faci sa mearg mai departe. Din acest motiv prefer sa am de-a
face cu atei, cu necredincioi, e mai uor sa te nelegi cu ei. Dar oamenii
bisericii, oh, la, la! Rmn att de limitai, att de bigoi, att de nguti! Cred
ca totui o sa revin i ei ntr-o zi, dar numai dup fel de fel de piedici care-i vor
pune pe gnduri.
n Apocalipsa, Sfntul Ioan vorbete despre un nou Cer i un nou
Pmnt. Ce sa nsemne asta? Oare primul Cer i primul Pmnt au
mbtrnit? Daca au mbtrnit, nseamn ca la origine Domnul n-a tiut sa
aleag cele mai bune materiale pentru a le crea i asta-i o nota foarte proasta la
adresa Lui. Asta nseamn ca nu este atotcunosctor. n realitate, acest nou
Cer i acest nou Pmnt ne privesc pe noi, viaa noastr interioara. n limbajul
iniiailor, care este limbajul simbolurilor eterne, un cer nou semnifica idei
noi, o nelegere, o percepie, o filosofie noua, iar un pmnt nou semnifica
atitudini noi, comportamente noi. Deci noul Cer i noul Pmnt reprezint o
alta maniera de a gndi i o alta maniera de a trai. Cerul reprezint capul, iar
pmntul picioarele. Picioarele sunt cele care merg dup cum le spune capul,
pentru ca picioarele alearg acolo unde capul a plnuit sa fac ceva. Deci
comportamentul, conduita, modul de aciune sunt cele care se vor schimba
datorita schimbrii capului, adic a noii filosofii, a noilor noiuni.

Si acum sa vedem, acest cer nou pe care Dumnezeu este pe punctul de al crea, este el nou? Nu, el se afla aici de-o eternitate, dar numai pentru oameni
va fi nou. Este aici, i ateapt, numai ca ei nu-l vad i va fi nou pentru ca ntro zi, dintr-o data, ei l vor descoperi. Un nou cer i un nou pmnt nseamn ca
oamenii vor merge mult mai departe, mult mai sus pentru a descoperi o
maniera de a gndi i o maniera de a aciona care existau dintotdeauna n
planurile lui Dumnezeu, dar la care ei nu se gndiser niciodat. Ca n cazul
soarelui: este acolo dintoteauna, dar nc nu s-a neles ct de mult este
necesar vieii noastre. Atta timp ct nu ne bucuram de prezenta lui, ct nu
mergem s-l contemplam cnd rasare i ct nu ncercam sa devenim ca el,
nsemamna ca nu l-am descoperit nc: trim tot n vechiul cer, vechi,
viermnos, mucegit!
Noul Pmnt nseamn un comportament nou, dar acest comportament
nu este posibil dect daca ncepem printr-un nou cer. i acest cer nou este
soarele, este nelegerea a tot ceea ce el ne nva, a tot ceea ce el ne aduce prin
lumina, cldura i viaa sa. Soarele va fi cel care ne va ajuta sa descoperim
acest nou cer unde se afla i ngerii i Arhanghelii i Divinitile. acel cer pe
care Iisus l numea casa Tatlui Meu
Si voi putei locui n acest cer nc de astzi, putei face parte din el n
fiecare zi: din momentul n care vei accepta filosofia acestor fiine sublime care
au venit sa aduc lumina umanitii, va aflai deja n acest cer nou. i cnd
ncepei sa cunoatei acest cer nou, aceasta noua filosofie, suntei obligat sa va
schimbai comportamentul, maniera de a aciona. Toate aceste metode pe care
suntei n curs de a le nva aici privind hrana, respiraia, gesturile, cuvintele,
reprezint noul pmnt. O noua lumina este pe punctul de a veni, dragii mei
frai i surori, i gratie ei se va crea ntre oameni o astfel de armonie, o astfel de
unitate nct ntregul Pmnt va forma o singura familie i pretutindeni vor
domni fraternitatea i pacea.
Cap V BAZELE UNEI RELIGII UNIVERSALE.
Toate religiile au tendina sa accentueze anumite adevruri care sunt
eseniale, bineneles, dar o fac n detrimentul unor alte adevruri, care sunt la
fel de eseniale. Ele seamn cu acele medicamente care au proprietatea de a
nu remedia dect anumite deficiente n organism: fiind pariale, ele nu pot
raspunde tuturor nevoilor sufletului i spiritului omenesc. Daca o religie vrea
sa fie universala, ea trebuie sa prezinte adevrurile tuturor religiilor i ale
tuturor nelepciunilor pentru ca fiecare sa poat gsi activitatea spirituala care
s-i convin. i asta este ceea ce face nvtura noastr.
nvtura noastr cuprinde tot ceea ce poate ajuta omul sa se apropie de
Dumnezeu i sa neleag misterele universului: nu numai marile adevruri ale
religiei cretine dar i sistemul Kabbalistic al evreilor, tiina puritii i a celor

doua principii persana, religia sobra a egiptenilor, studiul imortalitii al

chinezilor, metodele meditaiei, respiraiei i a tuturor ramurilor din yoga, din
India, tiina magilor, a alchimitilor, a astrologilor, etc O religie universala
trebuie sa prezinte oamenilor toate marile adevruri ale tiinei Iniiatice.
Deci, atunci cnd spun ca trebuie sa vina o religie universala, o fac
pentru ca religia catolica nu este nc universala. Chiar daca nelesul
cuvntului catolic este universal, n realitate, religia catolica nu este universala.
Prin faptul ca a eliminat un mare numr de adevruri eseniale precum
rencarnarea, legile Karmei sau importanta soarelui pentru viaa spirituala, ea
s-a ndeprtat astfel de adevrurile universale devenind astfel o secta. Sunt
dezolat daca asta ofenseaz pe unii, dar ceea ce este important este sa tim
cum stau lucrurile n realitate i nu daca ele plac sau displac unora dintre noi.
O religie universala trebuie sa cuprind toate cunotinele i practicile
care s-i permit omului sa ajung pn la Dumnezeu. Din momentul n care
cretinismul a refuzat sa prezinte rencarnarea, el ne-a mpiedicat sa nelegem
dreptatea lui Dumnezeu. Nu trebuie sa ne mire daca drept urmare, totul devine
fara sens: nu se mai vede raiunea profunda a lucrurilor, totul pare anormal i
nedrept. n fata unui rau sau n fata unei suferine, un cretin nu poate sa
spun dect ca Dumnezeu a vrut-o. Ct despre el, el e nemaipomenit, el n-a
fcut nimic ca sa i se ntmple asemenea nenorociri, e inocent, nu e vinovat cu
nimic; Dumnezeu este singurul responsabil. Dar atunci acest Dumnezeu este
capricios, crud, nedrept, face tot ce-i trsnete!
Refuznd ideea de rencarnare, cretinii i-au blocat calea pentru secole
ntregi, n timp ce prin rencarnare totul devine clar: de la o existenta la alta, o
anume cauza antreneaz o anume consecin. Nu mai e Dumnezeu cel care e
de vina, ci noi: pentru ca am ales un anume drum, un anume tip de
manifestare, noi suntem cauza destinului nostru i nu Dumnezeu. Dumnezeu
rmne deci n mreia sa, n splendoarea sa, n perfeciunea sa, n dreptatea
sa. n timp ce fara rencarnare, ntreaga responsabilitate a nenorocirilor noastre
cade asupra Lui. Eu consider ca daca cretinii ar fi inut mai mult la gloria i
perfeciunea lui Dumnezeu, ar fi trebuit cel putin sa accepte rencarnarea. Dar
ei au o viziune att de ngusta nct nici nu-i mai dau seama de consecinele
atitudinii lor i nu vad n ce postura ngrozitoare l prezint pe Dumnezeu. Sa
nu se mai mire daca majoritatea oamenilor se ndeprteaz acum de religie.
Atta timp ct Biserica nu accepta rencarnarea, ea face din Dumnezeu
un despot, un monstru. De fapt, ar fi multe de spus despre maniera n care
cretinismul l-a prezentat pe Dumnezeu, pentru ca a motenit din Vechiul
Testament imaginea unui Dumnezeu gelos, rzbuntor, nspimnttor, care
distribuie pedepse i sanciuni. n pofida nvturii lui Iisus, Dumnezeul
cretinilor a rmas acel Dumnezeu al lui Moise.

O sa spunei: Dar rencarnarea n-a fost menionat niciodat n

Evanghelie. Ba a fost, numai ca n-ai tiut sa o vedei, i va voi da din nou,
astzi, cteva argumente pe care vi le-am mai dat i cu alte ocazii.
Evangheliile povestesc ca atunci cnd Iisus a aflat ca Ioan Boteztorul a
fost arestat, s-a retras n Galileea; i putin timp dup aceea Ioan Boteztorul a
fost decapitat din ordinul lui Irod. Dup schimbarea la fata discipolii l-au
ntrebat pe Iisus: De ce scribii spun ca Ilie este cel care trebuie sa vina mai
nti? Iisus le rspunse: Este adevrat ca Ilie trebuie sa vina i sa
restabileasc toate lucrurile, dar adevr va spun vou, Ilie a venit deja, dar ei
nu l-au recunoscut i s-au purtat cu el cum au vrut. i textul adug:
Discipolii neleseser ca el vorbea de Ioan Boteztorul.
Sa studiem acum viaa profetului Ilie i vom nelege de ce atunci cnd a
venit n persoana lui Ioan Boteztorul, i s-a tiat capul. Ilie a trit pe timpul
regelui Achab, care se nsurase cu Jesabel, prinesa strin, fiica regelui
Sidonului, i din cauza ei pastra cultul lui Baal i al lui Astarte. Ilie s-a
prezentat n fata lui Achab pentru a-i reproa necredina lui fata de adevratul
Dumnezeu i i-a spus: N-o sa cada anii acetia nici roua, nici ploaie, pn nam sa spun eu. Apoi a plecat i s-a ascuns n muni pentru a scpa de regele
care-l caut.
Trei ani s-au scurs i uscciunea devastase ntreaga tara. La ordinul lui
Dumnezeu, Ilie se prezenta din nou n fata lui Achab, care-i fcu reprouri
violente: Tu eti acela care creezi tulburri n Israel? Ilie i rspunse: Nu eu
tulbur Israelul, ci tu i casa tatlui tau, pentru ca ati prsit poruncile Celui
Venic i ai trecut de partea lui Baal. Poruncete sa se adune ntregul Israel
lng mine la muntele Carmel i sa se adune i cei patru sute cincizeci de
profei ai lui Baal Toi profeii fura adunai i Ilie spuse: Si acum, sa fie
adui doi tauri. Vom face doua altare: unul pentru Baal i unul pentru Cel
Venic. Profeii l vor invoca pe Baal i eu l voi invoca pe Cel Venic. Dumnezeul
care va raspunde prin foc va fi adevratul Dumnezeu.
Dis de diminea profeii ncepur invocrile: Baal Baal rspundene. Nici un rspuns. Ilie rdea de ei: Strigai putin mai tare, ca sa va aud.
Poate ca este ocupat cu altceva, poate e plecat n cltorie, sau poate ca
doarme. Profeii strigar mai tare i mai mult dect att, cum tiau sa practice
magia i fcur tieturi n corp pentru ca sperau ca prin sngele care curgea
sa atrag larvele i elementalii care sa fac sa cada focul pe altar. Asta a durat
pn la amiaza, dar nimic nu avu loc. Atunci Ilie spuse: Acum gata. Sa mi se
aduc dousprezece pietre. Cu aceste pietre fcu un altar n jurul cruia sapa o
groapa. El puse lemne pe pietre i un taur tiat n buci. Pe urma stropi totul
cu apa i umplu de asemenea groapa cu apa. Cnd totul fu gata, Ilie l invoca
pe Cel Venic: Dumnezeu al lui Abraham, al lui Isaac i al lui Israel, fa sa se

tie astzi ca Tu eti Dumnezeu n Israel, ca eu sunt slujitorul Tau i ca am

fcut toate aceste lucruri prin cuvntul Tau. Atunci focul czu din cer i arse
tot: victima, lemnul, pietrele i apa. Toat lumea czu n genunchi i recunocu
ca adevratul Dumnezeu era Dumnezeul lui Ilie. Dar dup aceasta, Ilie, putin
prea mndru de victoria sa, i duse pe cei patru sute cincizeci de profei ai lui
Baal pe malul unui ru i le taie capul.
Iat de ce era de ateptat ca la rndul lui sa i se taie capul. Pentru ca
exista o lege pe care Iisus a menionat-o n gradina Ghetsemani atunci cnd
Petru s-a aruncat asupra servitorului Caifului i i-a tiat urechea: Petru,
pune-i sabia n teaca, pentru ca toi cei care vor ridica sabia, de sabie vor
pieri. Ori, ntr-o singura existenta nu se vede de fiecare data aplicarea acestei
legi. De exemplu Ilie, cum a murit? Nu numai ca nu a fost masacrat, dar se
spune ca a fost transportat viu n Cer, pe un car de foc. Numai atunci cnd a
venit pe Pmnt n persoana lui Ioan Boteztorul a suferit pedeapsa greelii
sale. Iisus tia cine era, ce destin l atepta; i de aceea, desi a spus despre el
cuvinte foarte elogioase: Printre cei ce sunt nscui de femeie, nu s-a ivit unul
mai mare dect Ioan Boteztorul, totui n-a fcut nimic ca s-l salveze pentru
ca trebuia ca dreptatea s-i urmeze cursul.
Sa luam un alt exemplu scos din Evanghelie. ntr-o zi Iisus i discipolii
sai ntlnesc un orb din natere i discipolii ntreab: nvtorule, cine a
pctuit, acest om sau prinii lui, de el s-a nscut orb? Credei ca se pot
pune astfel de ntrebri daca nu se crede n rencarnare? Cnd ar fi putut omul
asta sa pctuiasc nainte de a se fi nscut? n burta mamei lui? Ori e o
ntrebare stupida, ori ea subnelege credina ntr-o via anterioara. Putei
spune ca discipolii lui Iisus, nefiind prea instruii, era posibil sa puna ntrebri
putin bizare. Daca ar fi fost asa, Iisus le-ar fi fcut observaie. Se vede n
Evanghelii ca se ntmpla s-i certe discipolii, dar de data asta n-a fcut-o.
Unii vor obiecta ca daca Iisus i discipolii sai ar fi crezut cu adevrat n
rencarnare, s-ar fi gsit cuvntul cel putin odat menionat n Evanghelii. Nu,
nu este de mirare ca cei care au scris Evangheliile n-au menionat n mod
explicit rencarnarea, ntr-o vreme n care toi credeau n ea. Cum puteau ei sa
bnuiasc ca ar fi trebuit sa vorbeasc de ea, n vederea unor timpuri n care
oamenii se vor ndeprta att de mult de la tiina Iniiatic? Au prezentat aa
de puine lucruri n scrierile lor despre aceasta deoarece nu era cazul sa se
ntind descriind un subiect care era de domeniul tradiiei.
Sa luam i pasajul n care Iisus spune: Fii perfeci, aa cum Tatl
vostru Ceresc este perfect!. Ce sa spunem de fraza asta? Ori Iisus vorbea fara
sa Se gndeasc, cernd unor fiine att de limitate sa ating n civa ani
perfeciunea Tatlui Ceresc, sau nu-i ddea seama de mreia Lui i i
imagina ca era uor sa devina ca El. n ambele cazuri, aceasta nu este prea

avantajos la adresa lui Iisus. n realitate, i fraza aceasta subnelege

rencarnarea. Iisus nu-i nchipuia ca omul ar fi capabil sa devina perfect ntr-o
singura existenta, dar tia ca, dorind puternic aceasta perfeciune i fcnd
eforturi pentru a o obine, dup numeroase reincarnri, va reui s-i ating
scopul!
De altfel, scrie i n Geneza: Dumnezeu spune: Sa facem omul dup
chipul i asemnarea noastr. Dumnezeu crea omul dup chipul Sau, dup
chipul Sau l crea. i cu asemnarea ce s-a ntmplat?
Uitai-v la ghinda unui stejar: este dup chipul tatlui sau, stejarul,
adic are aceleai posibiliti de a deveni un arbore mre, dar nu seamn cu
el, nu are forma lui, nu este nc un stejar: va deveni numai dup ce o s-l
plantam. Omul este de asemenea dup chipul lui Dumnezeu: ca i El este o
trinitate adic are nelepciune, dragoste, putere dar evident ntr-o msur mai
mica n comparaie cu Creatorul, care este atotcunosctor, este dragostea nsi
i este atotputernic. Dar ntr-o zi, cnd va evolua, va fi asemenea Lui, va avea
din plin virtuile Lui. Deci vedei, aceasta dezvoltare, aceasta trecere de la chip
la asemnare subnelege rencarnarea. Dumnezeu spune: S-l creem pe om
dup chipul i asemnarea noastr dar nu a fcut-o. Dumnezeu crea omul
dup chipul sau, dup chipul sau l crea: tocmai n absenta cuvntului
asemnare i n repetiia cuvntului chip a fost ascunsa ideea de rencarnare.
Da, avem aici la ce reflecta.
Religia catolica se poate mpuna pretinznd ca este universala, asta este
prerea ei, dar nu este i prerea Iniiailor. O religie universala trebuie sa fie
bazata pe nevoile eseniale ale fiinei umane, care sunt aceleai pentru toi.
Este motivul pentru care religia universala este religia solara, pentru ca lumea
ntreaga are nevoie de soare, lumea ntreaga l cauta, l iubete i l nelege.
Restul poate s-i priveasc pe unii i sa nu-i priveasc pe alii, sa le convin
sau sa nu le convin i de altfel daca sunt attea religii este pentru ca fiecare sa adaptat la o anumit mentalitate particulara. Religia viitorului va fi bazata pe
elemente universale cu care oamenii i vor potoli foamea i setea. n timp ce
acum se vad cretini care devin buditi sau musulmani, evrei sau musulmani
care devin cretini, etc. Aceasta arata ca nici o religie nu este universala. Cnd
se va ivi religia universala, nimeni nu va mai dori sa se preumble n alta parte,
toi vor fi cuprini n acea religie unica.
n spatele soarelui se gsete Dumnezeul tuturor oamenilor. Cretinii nau nevoie de zeii hindui, nici hinduii de Dumnezeul cretinilor, nici
musulmanii de Dumnezeul evreilor, i aa mai departe dar toi au nevoie de
soare, care da lumina, cldura i viaa oamenilor, animalelor i plantelor.
Religia cretin nu lumineaz i nu nclzete dect cteva milioane de
persoane n lume i sa nu vorbim ce fel de lumina i ce fel de cldur le da!

Ci sunt cei care n-au auzit vorbindu-se niciodat despre cretinism! i din
pcate pentru cretinism, se simt mult mai bine asa.
Prea multe religii au aprut n lume i aici este originea nenorocirilor
umanitii. O singura religie este de ajuns, aceea a luminii, a cldurii, a vieii i
aceasta este religia soarelui. Cretinii nu vor sa o accepte sub pretextul ca nu
trebuie glorificat i adorat dect numai Dumnezeu. Dar cum, pn una-alta, nu
sunt capabili sa ajung pn la El, rmn n aer. Sub pretextul ca nu trebuie
adorat dect Domnul, ei nu simt i nu neleg nimic din viaa spirituala. O, ce
lucru inteligent! De ce sa nu vedem ca soarele este singurul care poate sa ne
apropie de Dumnezeu oferindu-ne o imagine a mreiei sale, a luminii, a
dragostei i a puterii sale? O respingem? Ei bine, atunci n-avem dect sa
rmnem n ntuneric, n frig i n slbiciune!
Oamenii sunt bizari: prefera sa scoat teorii abstracte asupra Divinitii,
unde e vorba de esen, de substan, de transcendere i sa se cioroviasc
apropos de toate aceste teorii pe care mulimea oricum nu le nelege. Dar sa
accepte ca imaginea soarelui ar putea s-i aduc pn n pragul Divinitii, a,
nu, asta nu. Ei bine, fie ca o vor, fie ca nu, religia viitorului va fi religia soarelui,
pentru ca el este cel care ne da imaginea cea mai adevrat a trinitii divine.
As vrea sa ma nelegei bine, nu spun ca Dumnezeu se afla n discul solar pe
care-l vedem strlucind pe cer, ci spun ca soarele cu lumina sa, cu cldur sa
i cu viaa pe care le rspndete n ntreg universul este imaginea cea mai
buna a nelepciunii, dragostei i vieii lui Dumnezeu.
Religia adusa de Iisus era perfecta, nu contest asta. Dar timp de secole a
fost att de deformata, ca a ajuns sa fie o fiertura de cultura unde prolifereaz
cei mai diveri germeni de fermentaie. Trebuie deci sa abandonam toate aceste
forme de nelegere greite pentru a gsi religia unica, cea care exista de la
nceputurile Universului i care va fi pn la sfritul lui.
Este acum momentul sa ne ndreptam spre principiul universal care este
la originea tuturor acestor religii i sa descifram simbolul acestei religii
universale: soarele. Religia soarelui consta n a da i a uni, caci soarele
lumineaz, nclzete i nsufleete toate creaturile. Soarele a existat aici
nainte ca oamenii sa apar. De o eternitate le spune: Facei ca mine, luminai,
nclzii, nsufleii, debarasai-v de concepiile voastre limitate, mbriai
lumea ntreaga prin inteligenta i dragostea voastr.
Limbajul soarelui este un limbaj universal pe care toat lumea l nelege:
e limbajul luminii, cldurii i al vieii. Oamenii, animalele i plantele, toi neleg
limbajul soarelui n timp ce celelalte limbaje nu este sigur ca pot fi pricepute.
Sa nu va nchipuii ca anumite triburi din Africa sau din Oceania au neles
limbajul cretin, desi le-au fost trimii misionari! Dar antropofagii care se

plngeau ca nu li se trimiseser destui misionari i ca li se fcuse foame, ei ce

au neles din limbajul cretin?
Adevrata religie nvaa ca oamenii trebuie sa se apropie de lumina,
cldura i viaa soarelui, adic sa caute nelepciunea care lumineaz i rezolva
problemele, dragostea dezinteresata care nfrumuseeaz, ncurajeaz i
consoleaz, viaa subtila i spirituala care-l face pe om activ, dinamic i
ndrzne, pentru a realiza pe pmnt mpria lui Dumnezeu i Dreptatea Sa.
Iat de ce nimeni nu poate sa combat aceasta noua religie; daca ncearc sa o
distrug, se distruge pe sine pentru ca se limiteaz.
Cnd aceasta nelegere a unei religii universale va ptrunde n spirit
ntreaga organizare a vieii va deveni universala: nu vor mai exista separri
ntre oameni, frontiere, rzboaie. Nu natura sau Dumnezeu au trasat
frontierele, ci lcomia oamenilor. Noua filosofie, noua religie consta n a nelege
n primul rnd ca pmntul nu aparine nimnui altuia dect lui Dumnezeu. Vi
se pare inteligent i cretinete sa te certi pentru a avea o bucic de pmnt?
n realitate nu putem poseda nimic: cnd plecam de cealalt parte, pmntul
rmne aici. i atunci, la ce ne-a folosit sa ne batem att?
Trebuie sa ncetam sa dorim ca o rasa sau o religie sa domine lumea i
s-i impun punctul de vedere; trebuie ca toi sa accepte religia i fraternitatea
universala pe care soarele ni le arata. Soarele nu face nici o distincie de
naionalitate, rasa sau religie: el da tuturor lumina, cldura i viaa fara s-l
intereseze cine este catolic, protestant, musulman, budist iar noi trebuie s-i
semnm lui.
Cnd spun ca noi aducem o religie noua, aceasta nu vrea sa nsemne ca
e mai buna dect cea pe care a adus-o Iisus, asta este imposibil: nu exista
nimic mai presus de dragoste, de sacrificiu, de abnegaie, de lumina, de
puritate, dar n Evanghelie nu s-a spus totul i tocmai n explicaii, n metode i
n aplicaii consta aportul suplimentar ale nvturii Fraternitii Albe
Universale.
Adevraii cretini, cretinii sinceri nu pot nega ca n asta consta
adevrata religie a lui Hristos; nu pot acuza nvtura noastr ca rspndete
erezii sau ca este o secta.
Marii fondatori de religie: Krishna, Buda, Zoroastru, Orfeu, Pitagora,
Moise, Iisus, Mahomed au trit ntr-o tara determinata, nvtura lor nu a
putut sa ating dect un numr limitat de oameni, n timp ce Hristos este un
Principiu Universal i El este Cel care S-a manifestat prin toi aceti mari
maetri. i chiar daca Iisus continua sa lucreze n lumea invizibila cu cretinii,
Buda cu buditii, Mahomed cu musulmanii, aciunea lor este limitata, n timp
ce Hristos se ocupa de lumea ntreaga, caci el este un principiu cosmic.

Hristos nu aparine nici unui popor, nici unei rase, nici unei religii, el
este un spirit solar. Dar este mult mai vast dect soarele i se manifesta mult
mai departe dect soarele nostru pn n imensitatea cosmosului, unde exista
nenumrai sori mult mai mari i mai luminoi dect al nostru. i totui, prin
intermediul soarelui nostru putem sa ne ndreptam cel mai bine spre Hristos i
spre Tatl Ceresc. Cunoscnd soarele n manifestrile sale sublime de cldur,
lumina i viaa, oamenii se vor apropia din ce n ce mai mult de divinitate i
pmntul va deveni o gradina a paradisului unde toi oamenii vor trai ca fraii.
Cap VI MAREA FRATERNITATE ALBA UNIVERSALA.
Toate fintele din diversele regnuri ale naturii sunt legate ntre ele; fara ca
noi sa tim, toate fiinele care sunt deasupra noastr i cele care sunt
dedesubtul nostru sunt legate cu noi. Exista deci n natura o ierarhie vie.
Datorita ei, datorita legturii care ne unete cu toate fiinele superioare, avem
posibilitatea de a ne ridica. i aceeai legtur este cea care ne leag cu
regnurile inferioare, cu animalele, cu plantele i chiar cu pietrele.
Omul se crede singur, dar n realitate este legat cu milioane de alte fiine.
El intra n contact cu ele prin gndurile i sentimentele sale. Daca aceste
gnduri i sentimente sunt bune, nobile, luminoase, ele influeneaz favorabil
fiinele care sunt dedesubtul lui, dar n acelai timp declaneaz o micare n
regnurile superioare i energii divine ncep sa se reverse asupra lui.
nelepciunea, lumina, dragostea ngerilor, a arhanghelilor, a divinitilor
curg prin intermediul Iniiailor i a marilor Maetri i ating pe oamenii capabili
sa le primeasc; dar ele nu se opresc aici, trec prin oameni pentru a ajunge la
animale, vegetale i minerale. Apoi, datorita unui alt curent, aceasta for se
ridica din mineral pn la regnurile superioare i n felul acesta are loc o
circulaie extraordinara n univers. Cel care este legat n acest lant viu al
creaturilor este ptruns de bucuria, pacea i lumina pe care fiinele superioare
le poarta n ele. Este deci periculos sa rmi independent, separat, izolat
pentru ca te privezi de posibilitatea de a beneficia de aceti cureni benefici. i
atunci de unde vei primi inspiraia i forele necesare pentru viaa de fiecare
zi? Le vom gsi n noi nine. vei spune voi. Da, pentru o luna, pentru un
an poate, dar n scurt timp rezervele voastre se vor epuiza. Daca din orgoliu i
dorina de independenta va vei tia legtura care va unete cu fiinele
superioare, va vei pierde puterea. Chiar daca ati nceput proiecte vaste, n
curnd nu va va mai rmne nimic pentru ca este imposibil sa realizezi ceva
mre daca nu eti legat n lanul viu al creaturilor. Este ca i cnd un bec
electric i-ar imagina ca el este cel care lumineaz fara sa se gndeasc la
centrala care-i trimite curentul al carei simplu conductor este.
n realitate, fie ca o cerem, fie ca nu, noi suntem legai, branai, dar
trebuie de fiecare data sa stabilim n mod contient aceasta legtur cu fiinele

superioare pentru ca n noi sa circule un curent viu. Cel care refuza sau
neglijeaz sa creeze aceasta legtur pierde mai devreme sau mai trziu
lumina, fora i tot ceea ce mai are. Omul poate fi puternic, poate face miracole,
dar nu trebuie sa uite ca nu este dect un conductor de energii venite de sus.
El trebuie s-i spun: nelepciunea divina este cea care acioneaz n mine
lumea divina este cea care se manifesta prin mine, caci altfel va pierde tot.
Fraternitatea trebuie sa existe pe pmnt printre oameni pentru ca ea
exista deja n univers unde este numita Marea Fraternitate Alba Universala. Ea
este alctuit din toi Sfinii, Profeii, Iniiaii, marii Maetri i n fruntea sa este
Hristos.
Fraternitatea Alba Universala este o putere care se ntinde asupra
ntregului sistem planetar i nc mai departe. Nu trebuie sa judecai
Fraternitatea Alba Universala dup cea care este aici pe pmnt, o mna de
oameni care nu sunt totdeauna nici nelepi, nici luminai. Adevrata
Fraternitate Alba Universala, care este acolo sus, cuprinde toate fiinele cele
mai evoluate; aici noi suntem doar nite muncitori care ncercam sa beneficiem
de lumina i sprijinul acestor fiine pentru a le realiza proiectele. Dar
Fraternitatea Alba Universala care este aici jos trebuie sa devina reflectarea
fidela a celei care este sus i pentru aceasta trebuie ca membrii sai sa devina
din ce n ce mai contieni de acest privilegiu de a aprtine acestei entiti
sublime.
Nici chiar voi n-ai neles nc ce nseamn sa fii n Fraternitatea Alba
Universala. Unii se plng ca de cnd sunt discipolii acestei nvturi nimic nu
s-a schimbat n privina lor. Asta pentru ca nu sunt aici dect fizic i nu n mod
interior. Cnd discipolul se afla n mod interior n Fraternitatea Alba
Universala, este obligat sa evolueze, sa se ntreasc, sa se mbogeasc. Atta
timp ct se mulumete sa triasc superficial n aceasta mica Fraternitate care
exista pe pmnt mpreuna cu oamenii care se aduna aici pentru ca nu stiu
unde sa mearg, bineneles ca nu poate ctiga nimic pentru ca nici o achiziie
nu se capt asa, din exterior. Dar daca aparin din toat inima, din tot sufletul
sau Marii Fraterniti Albe Universale care este acolo sus i daca face totul aici
pentru ca proiectele acesteia sa se realizeze, atunci da, viaa sa va capta alt
sens.
Cnd vorbesc de Fraternitatea Alba Universala nu ma refer la aceasta
mna de brbai i femei care suntei voi, ci ma refer la aceasta adunare nalta
i sublima de unde ne vin lumina i fora. i de aceea, daca vrei sa devenii
invulnerabili, nu ieii din aceasta fortrea puternica, indestructibila care
este Fraternitatea Alba Universala. Din momentul n care ptrundei n aceasta
incinta luminoasa, devenii invulnerabili. Forele ostile se vor da ntr-o parte
pentru a va lsa sa trecei; dar daca va ndeprtai, suntei pierdut. Daca

plecai de la Izgrev, de la Bonfin sau de la un alt centru fratern, asta n-are nici
o importanta, cu condiia sa pstrai n permanenta legtura cu Fraternitatea
de mai sus. Dar daca nu pstrai n mod interior Fraternitatea, putei sa
rmnei fizic ct dorii n ea, acest lucru nu va aduce nimic nimnui i mai
ales vou.
n ce msur poate fi folositoare o main aflata n garaj, daca nu exista
un ofer capabil sa o conduc? Caci nu maina conteaz, ci conductorul ei,
adic spiritul omului. Din nefericire, exista multe maini n Fraternitate i n
timpul acesta unde sunt automobilitii? undeva pe-acolo, ntr-o crciuma sau
ntr-un cabaret simbolic vorbind bnd i amuzndu-se. Credei ca toi cei
care vin aici sunt cu adevrat aici? Nu se tie unde sunt dar cnd suntei toi
aici prezeni cu sufletul i spiritul vostru se formeaz cureni de o putere
formidabila care atrag spirite luminoase din lumea invizibila i aceste spirite ne
aduc binecuvntrile lor.
Toate eecurile i nenorocirile voastre provin din aceea ca v-ai desprins
din acest lant al Marii Fraterniti Albe Universale. De aceea, de acum nainte,
cel putin cteva minute pe zi gndii-v la acest lant, intrai n vibraiile sale
armonioase i n acel moment tot ceea ce fiinele superioare sunt pe punctul de
a trai, libertatea, ncntarea i extazul, tot ceea ce ele poseda drept comori i
pietre preioase va va fi transmis. Caci Iniiaii i marii Maetri nu pstreaz
pentru ei bogiile, ci le trimit imediat celor ce sunt dedesubtul lor i daca nu le
primiti, este pentru ca acolo jos va inei deoparte de acest lant i deci nu
suntei pregtii de a le primi.
Este foarte grav pentru discipol sa nu tie sa menin legtura cu
Fraternitatea Alba Universala, caci curentul nu mai coboar pentru a alunga
elementele nocive i pentru a-l purifica pe discipol; i cnd acest curent nu mai
coboar, fiinele inferioare, atrase de impuriti, ncep sa se strecoare n el,
unde provoac stricciuni de toate felurile. Atunci cnd va simii invadai de
fiine care va calca n picioare grdinile interioare, va fura bogiile, va sting
luminile, nseamn ca n-ai tiut sa va conectai la curentul Marii Fraterniti
Albe Universale. i apoi va plngei: Nu stiu ce se ntmpla cu mine ma simt
nefericit, tulburat, tracasat i pentru a iei din starea asta megeti la doctor,
ncercai sa va distrai, dar nu mai este nimic de fcut. Cnd au ptruns n voi
entiti inferioare nu mai exista alt mijloc de a scpa de ele dect de a intra n
legtur cu fiinele lumii sublime, sa va deschidei inima, intelectul, sufletul,
spiritul, astfel ca binecuvntarea de sus sa coboare asupra voastr, ca ea sa va
purifice, sa va hrneasc i sa va salveze de creaturile rufctoare. Cnd
curentul care vine de sus este foarte puternic, creaturile inferioare nu pot sa
nainteze mpotriva lui, ele sunt mpinse napoi.

Dar daca aceste creaturi au reuit sa se instaleze n voi, este pentru ca nai tiut sa le opunei un curent destul de puternic rmnnd legai la Marea
Fraternitate Alba Universala. Marea Fraternitate Alba Universala este singura
forareata adevrat, trebuie sa ma credei. Cei care vor sa fie primiti n ea
trebuie sa o ceara. Daca va trebui, voi pleda n favoarea lor pe lng entitile
sublime de sus; le voi spune: Sunt copiii mei, deschidei-le usa. Mai sunt nc
reinui de vechile legturi ale trecutului, dar au bunvoin i viaa este att de
grea pentru unii dintre ei! Luai-i pe ncredere. i cum aceti prieteni sunt
foarte bogai, ei de-abia ateapt s-i distribuie bogiile.
Cap VII CUM SA LRGIM NOIUNEA DE FAMILIE.
Azi va voi prezenta o idee care stiu ca nu va gsi uor ecou n inimile i
contiinele voastre, caci n loc sa ncercai sa nelegei ctre ce punct de vedere
ridicat va conduc, vei reaciona conform vechilor voastre concepii i tradiii i
vei fi indignai de explicaiile mele. Sunt dezolat de pe acum, dar va voi vorbi
totui pentru a pregti terenul. ncercai sa ma ascultai cu atenie pn la
capt, poate vei reui sa nelegei avantajele a ceea ce va prezint.
De mii de ani familia a fost considerata ca baza a societii. E adevrat ca
n Occident, de cteva zeci de ani familia ncepe sa se dezbine, dar cu toate
acestea, celula familiala rmne nc foarte importanta: fiecare triete n
familia sa, o iubete, muncete pentru ea, o protejeaz, o apra E foarte bine,
e normal, sunt de acord.
Familia este o creaie a naturii nsi. Inteligenta Cosmica a vzut ca
aceasta forma de existenta era buna pentru creaturi care, astfel, se ntrajutorau, se susineau, se protejau, lucrau mpreuna. Familia este ca o
fortrea, un adpost solid, stabil unde individul se simte n siguran. i n
trecut familiile formau adevrate triburi, care puteau chiar s-i declare rzboi.
Priviti chiar la vendetele familiilor corsicane. Deci natura nsi este cea care a
dat membrilor unei aceleiai familii acest ataament, aceasta nevoie de a fi
mpreuna pentru a se ajuta, pentru a se proteja; se vede asta i la animale. Da,
dar oare planurile Inteligentei Cosmice prevd ca aceasta situaie sa dureze o
eternitate? Oare oamenii nu pot merge putin mai departe dect att? Oare
forma n care a fost creata familia nu se poate largi, ilumina, nnobila? Trebuie
sa ncepem acum sa nelegem ca familia, aa cum o concepem, mpiedica
umanitatea sa formeze o unitate, o singura mare familie. De ce? Pentru ca
fiecare mica familie nu se gndete dect la fericirea ei, la satisfacia sa, la
avantajul sau personal i asta o mpiedica sa se ocupe de marea familie:
umanitatea ntreaga.
Aceasta concepie ngusta asupra familiei este deci punctul de plecare al
tuturor purtrilor egoiste i a sosit acum momentul pentru ca oamenii sa
lrgeasc aceasta noiune i sa neleag ca toate familiile trebuie sa se

topeasc n marea Familie, caci de nu, vom vedea n continuare doar mici
clanuri care se rzboiesc. Dezordinea, anarhia exista din cauza acestei
mentaliti a oamenilor pentru care nimic nu este mai mare, mai vast, ca mica
lor familie. i ei cred ca asta este minunat, formidabil i ca toat lumea trebuie
sa ncurajeze asta. Ascultai doar la sfaturile pe care multi prini le dau
copiilor lor: sa se descurce, sa trieze, s-i calce pe ceilali n picioare pentru a
reui cu orice pre Nu idei divine le insufla, ci proiecte dintre cele mai egoiste
i interesate. Din cnd n cnd li se spune ca trebuie sa existe ntre frai i
surori putina dragoste, generozitate, indulgenta, dar chiar i asa, nu se vede
asta prea des, ci chiar membrii aceleiai familii se sfie
Se spune deseori ca familia este o celula a societii. De acord, dar sa
vedem cum funcioneaz celulele n organismul uman? Toate, acolo, la un loc,
muncesc pentru binele ntregului organism. i n societate ce vedem? Toate
familiile sunt distincte, separate i chiar rivale: fiecare are idei diferite, proiecte
diferite, intenii diferite, care sunt fara ncetare cauze de dezordine. Trebuie sa
mergem acum mai departe, e nevoie de o nelegere mai vasta i trebuie ca toate
familiile sa se topeasc n marea Familie, Familia Universala. Asta nu nseamn
ca ele trebuie sa se descompun i sa dispar. Nu, ci trebuie sa se uneasc
pentru a servi unui scop care le depete. aa cum toate celulele corpului sunt
legate unele cu altele i muncesc pentru aceasta celula imensa care este fiin
umana, pentru a o menine n stare de sntate, la fel toate familiile vor trebui
sa munceasc pentru ca organismul umanitii ntregi sa devina sntos.
Cnd spun ca partea spirituala trebuie sa fie pe primul loc, ei bine, chiar
asta este partea spirituala: colectivitatea, marea Familie, Fraternitatea
Universala i mica familie trebuie sa urmeze pe locul doi. Atta timp ct mica
familie va fi pe primul loc, nimic nu o sa se poat aranja. De aceea, nu trebuie
sa ne temem sa nlocuim unele concepii daca ele sunt strmbe, greite,
depite. Familia nu va dispare, nu se pune problema sa o facem sa dispar,
dar ea se va largi, va intra n marea Familie i se va realiza mpria lui
Dumnezeu i Dreptatea Sa, Vrsta de Aur
Nu sunt mpotriva familiei, admir familia i eu am o familie. Familia este
necesara, dar nu trebuie sa sacrifici totul pentru ea, caci nu ea este lucrul cel
mai mare i cel mai important. As merge chiar mai departe spunnd ca familia
are ca misiune s-i ajute pe membrii sai sa se ncadreze n marea familie
universala. Iat ceea ce mi-ar place sa va fac sa nelegei: importanta acestei
mari Familii, acestei fraterniti universale, pentru care fiecare membru trebuie
sa munceasc. Pn n prezent, familia i-a ratat misiunea i de aceea se
dezmembreaz. Cte familii mai exista nc n care se triete n armonie?
Priviti la numrul de divoruri Statisticile vorbesc singure. Este vina mea? N-

am nici o vina. nainte de a fi spus vreun cuvnt despre asta, alii i-au luat
sarcina demolrii ei.
Pentru a salva familia trebuie ca noiunea sa fie lrgit, trebuie ca ea sa
cuprind ntregul pmnt. Trebuie ca umanitatea ntreaga sa devina o singura
familie. Nu ma nelegei greit: asta nu nseamn ca nu trebuie sa va mai
ocupai de membrii familiei voastre, s-i hrnii, s-i adpostii, sa le dai bani,
s-i instruii. Nu, dar cu aceasta lrgire a contiinei o s-o facei mai bine dect
nainte. Le vei explica faptul ca se vor rezolva toate problemele numai daca se
vor strdui sa creeze aceasta Familie universala. Pn n prezent nu familia este
cea care a reuit sa mpiedice nenorocirile, rzboaiele i mizeriile. i toate
acestea vor continua. Dar daca familiile se vor topi ntr-o mare Familie, nu va
mai fi rzboi, nici mizerie.
Soluia, adevrata soluie, trebuie sa o cutm n lrgirea familiei. Atta
timp ct va limitai la micul vostru cerc familial, nu vei putea niciodat sa
contribuii la binele lumii ntregi: ceea ce facei, facei doar pentru voi i e chiar
ndoielnic ca n acest mod acionai cu adevrat pentru binele vostru.
Ocupndu-v de voi niv, Dumnezeu tie daca va servii interesele! Dar
strduindu-v ca toate familiile sa se topeasc ntr-o mare Familie, acionai nu
numai pentru ceilali dar i pentru voi niv. Caci daca aceasta idee se
realizeaz, ea va aduce n ntreaga lume avantaje de care i voi vei beneficia.
Daca nu, nu vei face niciodat bine nimnui, nici mcar propriilor copii,
deoarece cu modul vostru de a-i iubi le vei insufla noiuni prea personale i
ntr-o zi spiritul lor va fi acela care va va reproa ca nu le-ai dat idei divine i iai fcut sa ntrzie pe drumul evoluiei.
Deseori copiii i fac pe prini nefericii pentru ca n mod incontient le
reproeaz de a-i fi educat ntr-o maniera prea ngusta, de a nu le fi artat
drumul mreiei, al luminii. Ei da, treaba asta merge departe! Ci oameni nu
se simt mndri de ei nii pentru ca sunt convini c-i fac datoria i se
strduiesc pentru binele familiei lor. n realitate, nu este att de sigur daca-i fac
bine. Daca judecam conduita lor din punct de vedere ceresc, nu fac chiar nimic
bun caci se mulumesc s-i menin membrii familiei n ngustime, egoism i
obscuritate. aa ca atenie, forai-v sa va schimbai punctul de vedere,
consacrai-v acestei activiti pentru marea Familie i totul se va aranja n
viaa voastr. Fiinele au nevoie de o hrana spirituala i ele vor sfri prin a va
abandona daca nu suntei capabili sa le-o dai. Cte femei nu i-au prsit
brbatul pentru ca el nu se ocupa dect sa le copleeasc n plan material, fara
sa le dea niciodat nimic sufletului i spiritului lui!
La ora actuala, o mulime de prini se plng ca proprii lor copii i
prsesc, pentru a intra n sectele care s-au nmulit de civa ani. Ei nu
neleg de ce, cu toat dragostea, sacrificiile i buntatea lor, aceti copii au

nevoie sa mearg sa caute o alta familie n alta parte. i atunci se nfurie,

alerteaz autoritile, se adreseaz jurnalitilor i lanseaz acuzaii, deseori
nejuste, pentru ca opinia publica sa le dea dreptate. Caci daca familia se
dezmembreaz, daca familia, care este la baza ntregii viei sociale, este n
pericol, este grav, este periculos. Bineneles, este periculos, i este magnific sa
vrei sa protejezi familia, eu sunt de acord i ntreaga mea via nu fac dect
asta. Dar cum sa procedez? i care anume concepie asupra familiei trebuie
aprat? E o ntrebare care trebuie sa ne-o punem.
Daca psihologii, educatorii ar analiza cu onestitate ntrebarea din punct
de vedere filosofic, etic, psihologic ar descoperi care este motivul pentru care
unii copii simt nevoia s-i prseasc prinii. Caci tineretul de azi are nevoie
de altceva dect ceea ce i se propune, are nevoie de o viziune asupra vieii mai
larga, mai vasta, mai nobila, mai dreapta i acest lucru l cauta el n secte.
Multi copii vor sa plece de acas datorita ngustimii, lipsei de nelegere a
prinilor lor, sau a modului lor de a trai, prea ordinar, prea primitiv. i e
adevrat, tineretul are nevoie de un ideal, el vrea sa triasc o via mai
frumoasa, mai luminoasa, mai spirituala, vrea sa cunoasc partea ascunsa a
lucrurilor; e atras de mister, de supranatural. Din pcate, unii indivizi profita
de aceste tendine pentru a-i atrage, pentru a-i duce de nas i pentru a se
mbogi dndu-se drept mari Maetri, ei avnd n realitate aceleai vicii i
slbiciuni ca i ceilali. Ei nu stiu ca nu ai voie sa te dai drept Maestru daca nu
ai fost pus la ncercare, ales i delegat de ctre Maetri adevrai pentru a face
aceasta treaba. Dar oamenii sunt att de ignorani i de lipsii de discernmnt
ca sunt n stare sa persecute un adevrat Iniiat, dar n schimb sa urmeze pe
un individ oarecare care se proclama el nsui profet, salvator sau Hristos.
Doamne Dumnezeule, daca exista atia Hristoi n lume, cum se face ca
umanitatea este ntr-o stare att de jalnica?
Si acum, celor ce vor cu adevrat sa apere i sa protejeze familia, le pot
spune acest lucru: atta timp ct prinii nu vor face nimic pentru a duce o
via mai frumoasa, mai inteligenta, mai nobila, mai vasta pentru a fi modele
de perfeciune pentru copiii lor, acetia vor fi oricnd tentai s-i prseasc n
cel mai scurt timp posibil. Sa hrneti un copil, s-l mbraci, s-l faci sa
mearg la coal, nu este suficient. Trebuie s-i mai dai i altceva inimii lui,
sufletului lui
Tot ceea ce facei, sa facei cu ideea universalitii n minte, numai astfel
va vei ajuta cu adevrat familia. i mai mult dect att, toate acele fiine pe
care le-ai luminat i le-ai apropiat de Dumnezeu, vor veni n preajma voastr
n urmtoarele incarnri pentru a va recompensa. Caci sa nu credei ca vom
trai la infinit cu membrii familiei noastre actuale, asta o facem doar pe durata
unei singure incarnri, Dumnezeu tie unde vor mai fi dup aceea! i atunci,

merita sa sacrifici lucruri venice pentru o familie pe care o ai numai n timpul

unei existente? Ceea ce merita, este de a avea o familie pe veci. Eu, tocmai
asta i fac, ma strduiesc pentru a avea o familie pentru o venicie. i o s-o
am.
Cu ct vei vrea sa va pstrai familia doar pentru voi, pentru ca asta va
face placere vou niv, cu att mai repede o vei pierde; toi va vor prsi i nu
vor mai veni niciodat sa se rencarneze n preajma voastr, pentru ca vor avea
o amintire urta despre voi! n timp ce, acionnd aa cum ncerc eu sa o fac,
adic n mod dezinteresat, o sa va am pe toi lng mine, chiar i n alte
reincarnri. Din cauza a tot ceea ce va dau, vei veni sa ma cutai chiar pe alte
planete pentru a-mi mulumi. Caci ceea ce ncerc eu sa va dau este mult mai
mult dect poate sa va dea o familie obinuit.
Daca vei citi Evangheliile, vei vedea ca Ioan avea aceeai concepie ca i
mine asupra familiei. ntr-o zi, povestete Evanghelia, pe cnd Iisus se adresa
mulimii, mama i fraii sai care erau afara, ncercar s-i vorbeasc. Cineva i
atrase atenia, dar Iisus i rspunse celui ce i-a spus aceasta: Cine este mama
mea i cine sunt fraii mei? Apoi ntinznd mna spre discipolii sai, a spus:
Iat mama i fraii mei. Caci acela ce ndeplinete voia Tatlui Meu care este n
Ceruri, acela este i fratele i sora i mama mea. Deci, vedei, pentru Iisus,
adevrat familie o constituie copiii lui Dumnezeu care reprezint o familie
uria pe pmnt i chiar pn pe alte planete. Iat de ce sunt i eu adeptul
marii Familii.
Ct despre mica familie, sa nu mai vorbim! Ea este prea posesiva. tii de
ce fiecare tine aa de mult la propria familie? Vei spune: Pai din dragoste, din
ataament. Nu, eu nu cred ca din acest motiv. Oamenii se gndesc la ei nii,
ncearc sa aibe grija de btrneea lor, sa se simt nconjurai, iubii. E o
maniera att de egoista! Priviti animalele: imediat ce puiul de animal este n
stare sa se descurce singur, hai, ntinde-o, mama l alunga. Animalele sunt mai
dezinteresate dect oamenii, ele nu ncearc, n ceea ce le privete, s-i
acapareze copiii, sub pretext c-i iubesc! De multe ori nu exista pic de dragoste
la prinii aceia, ei nu se gndesc dect la ei nii. Ataamentul lor nu este
nimic altceva dect egoism sau frica.
Acum, n lumina acestor cteva cuvinte, studiai-v i ncercai sa vedei
cum va considerai familia, care va sunt sentimentele, scopurile, proiectele
ncercai sa vedei daca nu este preferabil sa depii aspectul individual,
personal al familiei pentru a o considera n dimensiunea sa universala. Caci
mica familie nu e nimic fara cealalt, marea Familie. Stiu ca asta va contrazice
convingerile i obinuinele umane, dar n-am ce face, trebuie sa dezvlui
adevrul pentru a va face sa avei o contient mai larga asupra lucrurilor.

Cte teme mai sunt de adus la lumina, de corectat, de reaezat! Attea

concepii greite s-au acumulat n decurs de mii de ani i mpedica fericirea
omenirii! Uitai-v, toi se preocupa doar s-i aranjeze propriile lor afaceri
pentru a supravieui, a mnca, a se mbrca, a ctiga bani, a se cstori, a
avea civa copii Nu se gndesc dect la ei nii. Din cnd n cnd, fac cte
ceva i pentru societate, putin, dar n general, totul este pentru ei nii. Iat
de ce soarta omenirii nu se mbuntete, pentru ca nimeni nu se gndete la
colectivitate, toi se gndesc numai la ei, la familiile lor. Ei cred ca punndu-i
afacerile la punct vor trai n siguran, dar asta nu este adevrat.
Noi toi trim n colectivitate, i daca n aceasta colectivitate izbucnete o
revoluie, o revolta, un rzboi, bunurile noastre individuale nu mai sunt n
siguran. Chiar daca ne aranjam propriile afaceri, n realitate ele nu sunt
niciodat definitiv aranjate pentru ca pot veni pe neateptate, din partea
colectivitii, zguduituri care pot distruge totul. Exista n permanenta o sabie a
lui Damochles suspendata deasupra capului fiecrui individ. Istoria a artat-o;
s-au vzut attea personaje puternice i bogate, pe care se prea ca nimic nu le
putea atinge! Dar n societate s-au produs tulburri i au sfrit prin a pierde
totul, chiar i viaa. Asta arata ca destinul familiilor e legat de cel al
colectivitii. Deci, daca se mbuntete viaa colectiva, fiecare individ va fi n
siguran, caci numai stabilitatea colectiva, de care depinde totul, da siguran
i bogie indivizilor.
Exista doua moduri de a ne vedea interesul. Primul este acela de a gndi
ca aranjndu-ne propriile afaceri, fara a tine seama de orice altceva, va fi bine.
Dar, v-am spus, asta este imposibil, deoarece suntem legai de colectivitate i
daca se abat nenorociri asupra unora, noi nu putem fi scutii, suntem i noi
prini n aceleai vltori. Celalalt mod de a vedea lucrurile, cel adevrat, este
cel care ncepe prin mbuntirea afacerilor colectivitii, deoarece fericirea
sau nenorocirea fiecrui individ depinde de starea acestei colectiviti.
Da, singura soluie pentru a proteja cu adevrat familia consta n a
munci pentru colectivitatea mondiala, trebuie ca toi crmuitorii tuturor tarilor
sa neleag ca este necesar sa se formeze un guvern mondial, trebuie ca toate
tarile sa se topeasc ntr-o singura tara, ntregul pmnt sa devina o singura
familie. Vei spune: E imposibil, exista motivele acestea i acelea care mpiedica
sa. Stiu tot ce mi putei spune. Pentru moment, desigur, voi avei dreptate,
dar eu, eu acionez pentru viitor. n viitor aceasta unitate se va face, pentru ca
evenimentele vor conduce oamenii spre aceste concepii. Nenorocirile,
rzboaiele i vor obliga pe oameni s-i modifice punctul de vedere.
Trebuie sa acceptam acum aceasta noua filosofie pe care era Vrstorului
o aduce n lume, trebuie sa o ntreinem, sa o ntrim, acordndu-i un loc din
ce n ce mai mare n inima noastr, n inteligenta noastr, n sufletul i spiritul

nostru. Gndurile i sentimentele tuturor fiinelor luminate formeaz o

puternica unda luminoasa care se propaga i acioneaz asupra tuturor
creierelor omeneti i ntr-o buna zi, lumea ntreaga va fi influenat,
contaminata de aceasta noua lumina. De aceea, aa cum v-am tot spus, lsnd
oamenii sa ignore faptul ca gndul reprezint o for activa se frneaz enorm
evoluia omenirii. Dar noi, care cunoatem puterea gndului, a meditaiei, a
rugciunii i rezultatele benefice pe care ele le pot produce asupra omenirii, noi
participam la aceasta activitate luminoasa pentru ca idealul Fraternitii Albe
Universale sa se propage n lumea ntreaga. i Fraternitatea Alba Universala nu
cere dect un singur lucru: ca lumea ntreaga sa formeze o singura familie.
Toate religiile cred ca oamenii sunt copiii aceluiai Tata. Se crede, se
crede dar ce folos ca se crede, daca se acioneaz exact ca i cum nu s-ar
crede nimic? Chiar cretinii, care au insistat att de mult asupra legturii
frteti care trebuie sa existe ntre oameni, din moment ce rugciunea lor
ncepe chiar cu aceste cuvinte: Tatl nostru, carele eti n Ceruri privii-i
cum se comporta ntre ei! Ducei-v n tribunale i vedei acolo daca sunt frai
i surori! ncalca toate nvturile date n Evanghelie, se nvrjbesc, se sfie,
ntre tari, ntre Biserici, i chiar n cadrul acelorai familii i atunci?
Fraternitatea Alba Universala desfoar o activitate formidabila n lume;
nu se poate vedea nc, dar se va vedea ceva mai ncolo, toi vor vorbi limbajul
nostru, va spun eu. i atunci, este aa de rau sa luai parte la aceasta
activitate? Ar trebui sa fii mndri de a va putea spune: A! Viaa mea capt
sens, caci acionez pentru lumea ntreaga. Dar n loc sa participe la o opera
formidabil de mare i de frumoasa i sa fie n sfrit folositori la ceva, oamenii
prefera sa se mulumeasc cu o via neimportanta, tears. Da, vei spune,
dar este o activitate care nu se vede. Poate ca nu se vede, dar se simte!
Va invit sa participai la activiti gratie crora vei simi ca viaa va
devine att de interesanta, att de luminoasa, ca vei fi voi niv mirai.
Trebuie sa ajungei sa nelegei ca adevrata glorie, adevrata putere,
adevrata fericire se afla tocmai n acest gnd, n aceasta dorin de a face o
lucrare divina pentru lumea ntreaga, caci n acest fel declanai puteri
spirituale care vin sa va viziteze. i aici, avei pentru asta tot ceea ce va trebuie:
filosofia, condiii bune de via, cadrul, ambianta Atunci, ce ateptai pentru
a ncepe sa acionai? Toat lumea e gata imediat sa ia parte la nite
scandaluri, pe undeva, dar sa ia parte la o munca divina, asta nu, niciodat,
pentru nimic n lume!
Trebuie sa va spun acum ca aceasta activitate prodigioasa ce trebuie
desfurata aici pe pmnt, a fost deja hotrt, decretata, acolo sus. Cerul a
hotrt ca toate valorile umane vor fi schimbate. Numai ca Cerul nu poate
interveni direct pe Pmnt, caci regiunile intermediare sunt un fel de zone

nchise ntre ele; nu ca ar fi cu adevrat separate, dar dat fiind faptul ca fiecare
a fost fcut dintr-o materie de densitate diferita, pentru a putea aciona n
fiecare din aceste regiuni trebuie sa fii, de fiecare data, dotat cu instrumentele
corespunztoare. Spiritele lumii invizibile sunt foarte puternice, dar ele nu pot
aciona cu eficacitate n planul fizic deoarece nu sunt alctuite din materie
fizica. n edinele de spiritism, mediumul are rolul de a furniza o materie
fluidica, numita ectoplasma, datorita creia spiritele se pot manifesta. Daca li
se da aceasta materie, ele pot, n cteva secunde, sa demoleze o casa, pe cnd
fara aceasta materie ele nu pot sa deplaseze nici mcar un fulg.
n acelai mod, spiritele cele mai elevate din lumea divina nu pot
interveni n treburile oamenilor daca oamenii nii nu le creeaz posibilitatea
de a aciona. Imaginai-v o fortrea enorma: atta timp ct nu exista un
trdtor n interior ca sa deschid porile dumanilor, niciodat acetia nu vor
putea ptrunde nuntru. ntr-una din zile, spuneam n fata Fraternitii: tii
voi cine sunt eu? Bineneles, toi se ateptau ca eu sa spun: Sunt Iisus
sunt Sfntul Pavel sau Tamerlan! pentru ca, dup tonul solemn pe care-l
foloseam, aceasta nu putea fi dect o mare revelaie. Dar iat ce am spus: Eu
sunt trdtorul numrul 1! Ce decepie! Ca sa fii trdtor, nu este prea grozav.
Dar le-am explicat: Pmntul seamn cu o fortrea att de obscura i de
bine baricadata, ca armata cereasca nu poate sa ptrund nuntrul ei
trebuie deci sa existe un trdtor, i eu am acceptat sa joc acest rol, pentru a
deschide porile luminii i dragostei. Ei, atunci s-au linitit i au nceput sa
neleag.
Spiritele de sus nu pot face mare lucru pe pmnt, caci pe pmnt
oamenii sunt mai puternici dect toate armatele cereti la un loc, i cnd vor sa
le tina piept, nimic nu-i de fcut. De aceea Cerul cauta pe cte cineva care sa
accepte s-i dea drumul nuntru. Deci, n realitate, spiritualitii sunt
trdtori cu ajutorul crora Cerul se poate strecura. De aceea i voi trebuie sa
devenii trdtori pentru a permite spiritelor divine sa ptrund i sa
transforme totul pe pmnt.
Asa ca acum hotri-v; trebuie sa formam acum o fraternitate de fiine
foarte avansate, care vor aciona pentru a permite intrarea armatelor Cerului n
vederea transformrii ntregului pmnt. i apoi, va spun eu, vor fi din ce n ce
mai multi lucrtori care vor veni sa ne ajute.
Cap VIII FRATERNITATEA O STARE SUPERIOARA A CONTIINEI.
Cnd aruncam o privire asupra lumii, asupra societii, asupra familiilor,
constatam ca totul este astfel organizat pentru a satisface natura umana, ceea
ce nseamn, n realitate, natura animala cu instinctele ei cele mai primitive.
Toate regulile, masurile, normele, toate criteriile societii, ntreaga educaie
chiar, sunt concepute n funcie de aceasta mentalitate att de rspndit: s-i

tragi spuza pe turta ta, sa acaparezi, sa ctigi, sa profii. De aceea asistam la

attea rivaliti, lupte, masacre.
Si totui, n momentul n care omul a fost creat n atelierele Domnului,
Inteligenta Cosmica a plasat n el germeni care urmau sa se dezvolte ntr-o zi
sub forma de caliti, de virtui, de gesturi sublime de abnegaie i de
renunare. Se mai vad, cnd i cnd, manifestndu-se la anumite finte Fara
nici o ndoiala, comportarea lor ne dovedete ca o natura divina se manifesta
prin intermediul lor. Dar ei sunt att de putin numeroi, nct nu pot influenta
mulimea i chiar, cteodat, pot deveni victimele acesteia, deoarece aceasta
mulime, incapabila sa i aprecieze, se arunca asupra lor pentru a-i masacra.
n conferinele mele m-am oprit adeseori asupra acestei probleme att de
importante a celor doua naturi ale fiinei umane: natura inferioara, animalica
pe care am numit-o personalitate i natura superioara, divina, care doarme
nc n fiecare dintre noi deoarece nu ne-am dat niciodat osteneala de a o
dezvolta pe care am numit-o individualitate. Aceste doua naturi se gsesc n
om ntr-o stare att de nclcita nct lui nu-i este ntotdeauna posibil de a
discerne care din ele este pe punctul de a se manifesta i deseori, desi el este
convins ca acioneaz n mod onest i integru, n realitate este pe punctul de ai asculta natura sa inferioara i se comporta ca un animal. i daca acum
anarhia i egoismul au devenit legi, este pentru ca majoritatea oamenilor
considera normal sa se ia dup natura lor inferioara, animala, care este
totdeauna dornica s-i fac de cap, i s-i satisfac toate capriciile n
detrimentul celorlali, ca i cum numai ea singura ar fi pe lume.
nchipuii-v acum ca un Iniiat, un Maestru ar vrea s-i fac pe oameni
sa ias din aceasta harababura i ca, pentru aceasta, creeaz o Fraternitate
pentru a-i aduce sa triasc ntr-o atmosfera de pace, unde nimeni nu este
aservit altcuiva, nimeni nu este vrjit, din contra, unde fiecare este lucid, se
simte liber i independent, dar ntr-o atmosfera de armonie colectiva Cnd o
fiin care nu are nici o idee despre aceste noi concepii ajunge la Fraternitate,
evident ca asta nu-i place, se revolta i nu face nimic altceva dect sa critice.
De ce aici toat lumea este respectuoasa? i ce nseamn linitea asta? Aceasta
este nrobire, hipnotism, vrji, acestea trebuie refuzate! Adic, n realitate, vor
ntoarcerea la haos. Cu o astfel de mentalitate oamenii nu pot face altceva dect
sa se precipite spre catastrofa.
Este cea mai mare greeal sa gndii i sa credei cum o fac multi ca
devenind anarhici i contestatari se vor dovedi mai inteligeni, mai liberi i mai
puternici. Daca ei ar studia modul n care Inteligenta Cosmica a creat
organismul uman, ar observa n funcionarea lui anumite legi pe care le-ar
putea transpune n alte planuri. Pentru ca organismul uman sa funcioneze
bine i sa fie sntos trebuie ca celulele sale sa lucreze n armonie, cu

dezinteres i nu exclusiv pentru ele nsele; stomacul nu trebuie sa digere doar

pentru el, inima nu trebuie sa bata numai pentru ea nsi, plmnii nu
trebuie sa respire doar pentru ei nici picioarele, ochii, urechile, creierul ci
pentru tot ntregul, pentru bunstarea ntregului corp, pentru omul luat ca un
ntreg. n timp ce la oameni, fiecare e pentru sine. Iat de ce omenirea este un
organism bolnav, att de bolnav nct este n pericol de moarte.
Buna funcionare a unui organism depinde de modul de respectare a legii
sacrificiului, a impersonalitii. Cnd exista o manifestare de egocentrism pe
undeva, apar celule recalcitrante care vor sa formeze un stat n stat, organismul
se mbolnvete. Aceste celule sunt ca o tumoare, un cancer care roade
organismul, pentru ca ele nu asculta de legea dragostei, ele vor sa triasc
pentru ele nsele
Prin intermediul omului, nsui Inteligenta Cosmica ne vorbete, ne
explica, ne da ndrumri. Dar oamenii prefera sa se instruiasc din cri scrise
de oameni roi de viermi, bolnavi, ca i cum oamenii acetia ar putea fi n
posesia adevrului! i acolo unde natura a nscris totul, acolo unde se gsete o
biblioteca vie, n fiin omeneasca pe care a creat-o Dumnezeu, nimeni nu se
duce sa citeasc i sa nvee.
Avantajul vieii colective este ca ea l obliga pe om sa se puna n acord cu
alte fiine; el face progrese datorita acestei sincronizri cu colectivitatea. i cum
colectivitatea umana tinde sa fie n armonie cu o colectivitate mai vasta,
colectivitatea cosmica, ncercnd sa se armonizeze cu ceilali, omul intra n
contact cu Inteligenta Cosmica i astfel primete binecuvntrile ei.
Omenirea seamn cu o mare orchestra. Fiecare fiin poate fi comparata
cu un instrument muzical: clarinet, violoncel, trompeta, vioara, pian, chitara
i viaa divina care trece prin fiecare fiin sufla n aceste instrumente sau le
atinge uor coardele. Fiecare creatura scoate un sunet anumit i Inteligenta
Cosmica le-a acordat astfel nct ele sa poat forma o simfonie n Univers. Doar
aici pe pmnt simfonia nu exista, deoarece oamenii, antrenai de instinctele i
pasiunile lor, nu reuesc sa vibreze aa precum i-a creat Dumnezeu, la unison
cu armonia universala. Ei nu reuesc deoarece natura lor inferioara le limiteaz
cmpul contiinei lor. Dar n ziua n care i vor propune ca scop colectivitatea,
sau mai degrab fraternitatea, ei vor vibra n acord cu ntreg universul i
datorita acestei armonii vor primi cei mai buni cureni din cosmos, vor restabili
calea pentru ca energiile celeste sa poat circula i sa vina sa i viziteze. Nimic
nu este mai rau ca o via pur personala, care sa nu fie n acord cu viaa
colectiva, viaa universala, caci ea blocheaz canalele i mpiedica energiile sa
circule.
Va trebui sa ne rentoarcem la acea armonie pe care a creat-o Dumnezeu
la nceput. Dumnezeu i-a creat pe oameni pentru ca ei sa se acorde ntre ei, ca

ntr-o orchestra Dar nu s-a neles niciodat ce este o orchestra sau un cor.
Corpul nostru fizic, cnd este n stare pefecta, este un cor, unde toate celulele,
toate organele cnta mpreuna pentru a produce o stare de bine, bucurie,
sntate. Cnd celulele nu mai cnta n armonie, omul se simte suferind,
dezechilibrat, nefericit i boala ia diverse forme, n funcie de sunetele
dizarmonioase pe care organele le-au produs.
N-a fost niciodat interpretat faptul ca, ntr-o orchestra, un muzician nu
are dreptul sa cnte aa cum poftete: el trebuie sa respecte notele, msur,
nuanele, caci de nu, este dat afara. Ei bine, credei-m, umanitatea nu este o
orchestra buna; se aud attea disonante! Toi cnta ct i tin gurile,
interpreteaz indiferent cum, de i vine s-i astupi urechile. Fiecare crede ca
are dreptul sa cnte dup cum i place. Aceasta nu e adevrat, dar numai n
colile Iniiatice li se explica oamenilor ca trebuie sa se armonizeze. Pentru a se
armoniza, trebuie ca mai nainte sa neleag ca armonia este preferabila. Apoi,
trebuie sa o doreasc cu o intensa dragoste; si, n sfrit, trebuie sa se
hotrasc sa fac eforturi i sacrificii pentru a o realiza. i apoi? apoi, nu mai
este nimic de spus, armonia va vorbi de la sine
Reinei deci acest gnd, ca va trebui sa facei tot posibilul pentru a
accepta Marea Fraternitate Alba Universala ca un punct de plecare pentru
evoluia voastr, caci alt drum nu mai exista. Daca fericirea i abundenta nu
au cobort nc pe pmnt, e pentru ca omenirea e mprit. Fiecare nu
urmrete dect binele lui personal, oamenii nu sunt ndemnai sa acioneze
pentru binele lumii ntregi, ci rmn n cercul strict al personalitii lor i n
aceste condiii mpria lui Dumnezeu nu poate veni. Numele Fraternitii Albe
Universale subnelege o alta activitate, cu alte metode, un alt ideal: mpria
lui Dumnezeu, fericirea umanitii. Totul este cuprins n aceste trei cuvinte:
Fraternitatea Alba universala. Aceasta denumire deranjeaz pe unii, care se
pare sunt mpotriva ei. Cu att mai rau pentru ei, nu stiu de ce se lipsesc.
Imaginai-v ca aparinei unei orchestre. n timp ce va cntai partitura,
auzii ridicndu-se de jur mprejur acea armonie care provine de la celelalte
instrumente i va simii dilatat, fericit. Cntai numai partitura voastr i
toat aceasta armonie, aceasta frumusee din jurul vostru vine i va
mbrieaz. Sau luai exemplul unui cor: cntai numai cteva note i toi
ceilali va bombardeaz cu o poezie, cu o armonie minunata care va dilata.
Ceea ce va doresc eu e numai binele vostru i nimic altceva. Daca n-ar fi
adevrat, de mult v-a fi excrocat i as fi plecat, spunnd: La revedere, la
revedere! i nu mi-au lipsit ocaziile: au fost cteva femei extrem de bogate care,
nu stiu de ce, voiau sa se cstoreasc cu mine i s-mi dea toat averea lor,
dar eu n-am acceptat niciodat, nu m-a interesat acest lucru. Deci nu am
devenit mai bogat, ci am rmas liber ca sa va ajut. Caci, ceea ce conteaz

pentru mine este doar binele vostru, sa va vad limpezi, curai, luminoi,
puternici, voinici, fericii. Din ce motiv? Pentru satisfacia mea personala,
att! Vreau s-mi pot spune: Vezi, ai reuit! i cine vorbete aici,
individualitatea sau personalitatea? Voi suntei cei ce trebuie sa analizai asta.
Va spuneam ntr-una din zile ca nu exista aciuni complet dezinteresate,
chiar Dumnezeu are un interes n ceea ce ne privete. Dezinteresare absoluta
nu exista; exista numai grade de interes, mai mult sau mai putin spirituale. i
chiar cnd nu dorii dect un singur lucru, sa facei pe oameni fericii, luminoi
i liberi, chiar i atunci avei un interes, sa ari, sa semnai cu soarele, cu
Dumnezeu. Acest interes este att de dezinteresat nct intra ntr-o alta
categorie i devine divin, dar n realitate avei totui un interes. i eu am unul,
mai mare dect toate: sa las n voi amprentele lumii divine, urme de neters,
pentru ca mai trziu, cnd vei fi departe de mine sa va putei aminti de asta.
II.
De multe ori cnd nu ne simim prezentabili, fie ca suntem prost
mbrcai, fie ca suntem n dispoziie proasta, ncercam sa ne ascundem. n alte
zile, din contra, ne simim n forma, avem chef sa ne artm, sa placem altora
i sa primim ceva de la ei, cel putin aprobarea lor. E att de natural! Chiar la
animale, la psri, exista acest instinct. Ele stiu ce nseamn sa fii frumos, sau
urt. Priviti punul, daca i-a pierdut penele, se ascunde, altfel se plimba
pentru a i le etala. i asta nu este adevrat doar pentru aspectul exterior, de
aceea am ndrznit sa spun ntr-una din zile ca cei ce nu doresc sa triasc
ntr-o fraternitate nseamn ca n interior se simt dezagreabili. Da, e absolut
adevrat. Cnd avei sentimente bune, multa dragoste, atunci ncercai sa le
revrsai asupra celorlali, pentru ca asta unge, da pe dinafara i cnd va
simii obosit, suprat, dezamgit, simii nevoia sa va ndeprtai.
Deci, faptul ca va place sa trii n Fraternitate este deja un semn bun, n
timp ce dorina de a rmne mereu n vizuina voastr e o proasta recomandare
pentru voi. Chiar daca credei ca suntei teribil de inteligent, ei nu, aflai ca
inteligenta va este defectuoasa. Caci, repet, cnd eti cu adevrat bogat n
interior, simi nevoia sa dai din bogiile tale i altora.
Toi cei crora le place viaa n Fraternitate sunt binevenii. Chiar daca
nu au capaciti mari, din moment ce emana aceasta dragoste freasc ei sunt
folositori, caci acesta este elementul de care avem nevoie cel mai mult. Pentru a
mbunti lumea, calitile intelectuale i artistice nu sunt suficiente, sunt
chiar prea multe caliti de genul acesta; sunt prea multi artiti i nu sunt
destui oameni crora sa le placa viaa n Fraternitate. Cnd oamenii vor ncepe
sa neleag ca Fraternitatea va fi aceea care va salva lumea, totul se va
schimba dar aceasta nu s-a ntmplat nc.

Bineneles, istoria ne arata ca, organizndu-se n societi, oamenii au

neles totui ca era mai avantajos sa se uneasc pentru a trai mpreuna, caci
altfel am mai fi i acum n situaia de a pierde toat ziua pentru a ne cuta
hrana n pdure. Din ziua n care au neles ca este folositor de a se uni pentru
a avea mai multe mini i mai multe picioare, toi au beneficiat de aceasta noua
situaie: n timp ce unul pescuia sau mergea la vntoare, altul tesea o stofa,
un altul aranja coliba etc. i iat cum toi i servesc acum pe toi i pot profita
de tot. n modul acesta omul poate progresa: el exercita numai o mica activitate
undeva i totul i sta la dispoziie, biblioteci, spitale, mijloace de transport,
protecia politiei ceea ce este imposibil cnd trieti separat. n modul acesta,
prin inteligenta sa, omul a reuit sa organizeze viaa colectiva de o astfel de
maniera nct el poseda n prezent mijloace pentru a pune n micare lumea
ntreaga.
Din pcate, aceasta inteligenta nu este nc pusa la punct, caci ea s-a
dezvoltat n permanenta ntr-un scop egoist. Doar n aparenta au rezolvat
oamenii problema vieii colective; daca, n exterior, ei au format societi, n
interiorul lor au rmas separai i ostili unii fata de ceilali. Sunt nc troglodii:
n interior fiecare triete separat n vizuina lui. n exterior se vad naiuni,
popoare ai cror membri se susin unii pe alii; aprarea teritoriului,
securitatea sociala, alocaiile familiale dar omul n-a neles nc semnificaia
acestor progrese pe care a reuit sa le realizeze n viaa colectiva: toate aceste
facilitai, aceste posibiliti, aceste beneficii nu le-a descifrat, nu le-a transpus
n domeniul interior. De aceea mai trebuie lucrat, pentru ca de acum sa
reueasc i pe plan interior, spiritual, sa formeze aceasta societate, aceasta
unitate, mergnd toi mpreuna spre acelai scop.
Fara a-i da seama cu adevrat, tarile acioneaz n vederea separrii, a
izolrii. Ele au relaii ntre ele, bineneles, i asta se numete Ministerul
Afacerilor Externe, diplomaie, cooperare dar n realitate, fiecare tara vrea sa
rmn distincta fata de celelalte, fiecare vrea sa demonstreze ca e o for
formidabila care trebuie sa se impun vecinilor sai, dar n interior, ele nu sunt
cu adevrat unite. Trebuie deci muncit pentru stabilirea acestei fraii interioare,
pentru aceasta apropiere a tiinelor, a popoarelor, a naiunilor, pentru ca ele sa
ating acea contiin sublima a unitii i sa triasc n plenitudine, n
abundenta, n bogie exterioara i interioara.
Dovada ca aceasta problema nu este rezolvata dect pe jumtate e faptul
ca n exterior oamenii au fcut achiziii fantastice dar n interior ei sunt nc
frmntai, nefericii, n vid, n frig, n mizerie, n obscuritate. Mai e deci nc o
etapa de depit. Uiutati-v la tarile occidentale: n exterior, aproape toi
indivizii sunt hrnii, adpostii. Chiar cei mai saraci, chiar ceretorii, cnd cad,
sunt culei i dui undeva spre a fi ngrijii; chiar de ultimii mizerabili n

ansamblu se ocupa cineva. Deci condiiile exterioare sunt mult mai bune
dect n trecut. Da, dar cele interioare Iat munca ce se cere n viitor, dragii
mei frai i surori: sa reuim ca umanitatea sa dispun n interior de
posibilitile de care dispune n exterior.
Si ce i mpiedica, de fapt, pe oameni sa formeze Fraternitatea Alba
Universala, ce-i mpiedica sa devina toi frai? Ce anume? V-am mai spus: o
iluzie! Ei i nchipuie ca vor fi mult mai fericii rmnnd separai, dar anii trec
i ei devin din ce n ce mai nefericii.
Fiecare trebuie sa continuie s-i triasc propria sa via, da, e normal,
nimeni nu va cere sa va lsai absorbii de viaa celorlali. Avei viaa voastr,
organismul vostru, suntei separat, independent, dar n lumea invizibila trebuie
sa formai o unitate. Celulele organismului nu sunt topite unele n altele, o
celula a inimii nu este aceeai cu o celula a stomacului, fiecare i pstreaz
individualitatea dar legturile lor, afinitile lor creeaz ntre ele acea stare de
armonie pe care o numim sntate. E chiar aa de greu de neles? Nimeni nu
pretinde unui negru sa devina alb, sau unui alb sa devina galben. Nici unui
musulman sa devina budist, sau unui budist sa devina cretin. Cretinii au
trimis misionari s-i converteasc pe indieni, pe negri, pe galbeni, dar n
majoritatea cazurilor aceasta nu a dat rezultate bune. S-i pstreze deci
fiecare particularitile sale, dar sa existe ntre ei acea nelegere datorita creia
vor forma o unitate n lumea divina.
Idealul Fraternitii Albe Universale este de a-i nva pe oameni sa nu
mai lucreze exclusiv pentru ei nii, ci pentru lumea ntreaga. Este greu, stiu,
i pentru moment suntem aproape singurii care facem acest lucru. Dar tocmai
n lucrurile grele trebuie sa demonstram naintea Cerului ca suntem credincioi
i veridici. Cnd vor fi multi aceia care vor nelege necesitatea acestei atitudini,
meritul nostru va fi mai mic. Acum, n condiiile acestea att de grele, e
meritoriu sa devii un model. Daca ntr-o zi Cerul mi va da posibilitatea sa
vorbesc lumii ntregi, voi spune numai att: Voi toi, bogai i saraci, savani i
ignorani, nu va cunoatei interesul, de aceea trecei toi prin dificulti de
nerezolvat. Cnd este vorba sa profitai, sa va amuzai, sa facei rzboaie
suntei cu toii gata dar cnd este vorba sa creai condiii pentru ca omenirea
ntreaga sa triasc fericita, nu mai gseti pe nimeni. Iat deci ca nu va
cunoatei interesul. nseamn ca nu va dorii fericirea, caci altfel v-ai uni spre
a o obine.
Ei da, cnd este vorba de bunuri materiale, de bani, de case, toat lumea
este de acord s-i consacre energiile i sa le obin. Dar cnd este vorba de
fericire pentru toi, de libertate, de nflorire pentru lumea ntreaga, asta nu le
mai spune nimic. Cum se poate explica asta? Cnd oamenii vor ncepe sa
neleag care le este interesul, toate problemele se vor rezolva de la sine.

n realitate, este cea mai clara, cea mai simpla problema dar ei nu s-au
cznit s-o priceap. Trebuie sa li se spun: Daca avei attea nefericiriri i
dificulti, este pentru ca le dorii; n mod contient sau incontient le dorii.
Daca ati fi dorit contrariul, chiar astzi l-ai fi realizat. Va spun eu, oamenii
nu-i cunosc interesul. Pe cnd eu, eu l cunosc, se afla n Fraternitatea Alba
Universala, unde omul nva cum sa ias din toate limitrile sale; cum s-i
focalizeze dorinele, gndurile, interesele i activitile spre colectivitate, spre
aspectul universal al vieii.
Acum sa va mai spun ceva. Toate micrile spiritualiste care exista pe
pmnt sunt mree, necesare; toi cauta cunoaterea, puterea, realizarea. Asta
e bine, dar ele nu au aceasta contiin lrgit care le-ar permite sa se
preocupe mai putin dect n trecut de salvarea lor individuala i i-ar face sa
depun eforturi n sensul colectivului. E bine sa doreti cunoaterea i puterea,
dar numai ca mijloace pentru a atinge un scop mult mai nalt: Fraternitatea,
viaa universala.
S-au vzut n istorie multi oameni care aveau talente deosebite, mai ales
vindectori, sau clarvztori, dar le foloseau numai pentru propria lor
mbogire, propriul lor prestigiu, nu se preocupau sa foloseasc aceste daruri
pentru venirea mpriei lui Dumnezeu i a Fraternitii Universale. i de
aceea, cu toate harurile i puterile lor, ei nu erau niciodat pe deplin
satisfcui. n timp ce aceia care lucreaz pentru colectivitate, pentru ideea de
universalitate, plutesc n fericire, chiar daca nu au nici mari talente, nici mari
puteri, ei sunt fericii, caci ei ntresc egregorul Marii Fraterniti Albe
Universale.
Fiecare micare religioasa, politica, artistica formeaz un egregor, de
asemenea i fiecare tara. Un egregor este o fiin psihica, formata din fluidele,
gndurile, dorinele tuturor membrilor sai care acioneaz n acelai scop.
Deseori, acolo sus, egregorurile se rzboiesc i clarvztorii vad aceste lupte
ntre egregoruri. Fiecare are culorile sale, formele sale particulare. Egregorul
Franei este un cocos, al Rusiei un urs, etc Dar nici cocosul, nici ursul, nici
tigrul, nici dragonul nu vor aranja lucrurile. Este necesar acum ca omenirea
ntreaga sa formeze egregorul porumbelului care aduce pacea. Dar cine sa o
formeze, daca fiecare lucreaz numai pentru el? Cretinii? Ducei-v i vedei n
Irlanda daca protestanii i catolicii acioneaz n vederea pcii!
Fraternitatea Alba Universala a aprut pe pmnt deoarece spiritele de
sus au hotrt sa introduc un curent nou printre oameni. Vei spune ca exista
deja Rozi-Crucienii, Teozofii, Antropozofii, Mazdazuanii, Cavalerii de Malta,
Martorii lui Iehova i chiar Trompetele Veniciei i ca sunt suficiente. Nu, caci
nimic minunat n-a ieit din toate acestea. Fiecare lucreaz pentru capela
proprie, fiecare crede ca e posesorul unic al adevrului i se considera centrul

universului. Se poate spune ca micrile spiritualiste nsele sunt acelea care

mpiedica venirea mpriei lui Dumnezeu pe pmnt. Chiar daca scopul lor
este binele, lumina, ele nu acioneaz pentru colectivitate.
Numai Fraternitatea Alba Universala accepta lumea ntreaga cu
particularitile sale. Ea nu pretinde ca depete celelalte micri prin
cunoatere, caliti, putere i cu att mai putin prin bogie. Celelalte au toate
acestea, sunt formidabile, nu le micorez valoarea, nu sunt ngust, dar le
lipsete un element pe care noi l aducem: cldura, dragostea, schimburile
freti. Am asistat la ntrunirile multor micri spiritualiste: era o atmosfera
rece, orgolioasa, dispreuitoare. Nu cu o astfel de atitudine vom face ca
mpria lui Dumnezeu sa vina pe pmnt. Noi aici nu avem, poate, dect un
singur element: spiritul de fraternitate, dar pentru moment e cel mai
important. Toi sunt ghiftuii de tiin, putere, bogii, iar pentru ca pmntul
sa devina o mare familie e nevoie de acest element de fraternitate pe care foarte
putini l caut (deocamdat). Daca nsa de acum nainte oamenii se vor hotr
sa munceasc pentru aceasta via colectiva, i nu numai pentru putere,
prestigiu, glorie i bogie individuala, mpria lui Dumnezeu poate veni. Este
simplu, clar, e suficient sa acionezi ntr-o alta direcie.
Adevratul sens al vieii este de a participa la activitatea acestor spirite
mai n vrsta care vor sa ajute omenirea, i s-i spui: Vreau sa fac o
schimbare, vreau sa muncesc pentru o idee divina. Atunci aceasta idee va
creste i va cuceri lumea, aducnd pretutindeni binecuvntri, dnd natere la
genii, la sfini, la profei. Nimic nu e mai important dect aceasta munca. Fara
ea suntem deja un cadavru ambulant.
Si voi vei nelege ntr-o zi ca oamenii nu-i cunosc propriul lor interes.
Acolo unde l situeaz ei nu i face dect sa devina mai slabi, i nlnuie. Ei au
deci nevoie de o lumina noua care nu poate veni dect de la nite fiine care au
studiat i au suferit pentru a cunoate aceste adevruri. Bineneles, nimic nu
se obine dintr-o data, e nevoie de timp, de eforturi, dar nu conteaz timpul i
eforturile, esenialul este sa tim ca acesta este adevratul nostru interes.
Interesul nostru este de a tinde din tot sufletul spre un scop ceresc i daca
pentru asta trebuie sa trecem prin suferine, nu are nici o importanta.
Important este de a ne ndrepta spre ce este mai bun.
III.
Transformarea ntregului pmnt ntr-o singura familie pare, la prima
vedere, imposibila, daca privim fiin umana aa cum se prezint ea. n
exterior, e adevrat, oamenii sunt att de diferii: culoare, tipul fizic, moravuri,
cultura, religie. Daca ar fi luai parizieni i eschimoi i fcui sa triasc
laolalt, eschimoii la Paris i parizienii n Laponia asta ar fi ntradevar foarte
complicat. Dar, n realitate, daca se studiaz mai bine problema, se va nelege

ca n forul lor interior oamenii sunt toi asemntori, caci acolo sus, n natura
lor superioara, ei au aceleai nevoi, aceleai dorine, acelai ideal. Numai ca,
netrind n aceste regiuni superioare pentru a se cunoate i a vedea ca sunt
identici, frai i surori, cnd se privesc se simt att de ndeprtai, diferii,
opui chiar, ca ajung sa se deteste, sa se combat i chiar sa se masacreze.
Evoluia va face ca putin cte putin oamenii sa se cunoasc mai bine i
atunci vor vedea ct de asemntori sunt, aspirnd toi la bucurie, la fericire, la
libertate, la cunoatere, la lumina i suferind toi n acelai mod. n acel
moment vor ncepe sa neleag ca diferenele dintre ei nu sunt dect exterioare
i ca ei sunt asemntori sub mti diferite. Ca actorii unei piese de teatru,
care se bat sau se masacreaz pe scena, n timp ce n realitate ei fac parte din
aceeai trupa de teatru i sunt de fapt prieteni.
Toate fiinele de aici sunt antrenate n comedii i tragedii, n timp ce n
realitate, sunt toi frai i surori. Deci, daca popoarele care se rzboiesc ar
deveni contiente ca vin din aceeai patrie de sus, ar nceta sa se mai
masacreze. Dar aceasta contiin nu s-a manifestat nc: oamenii triesc prea
jos, la nivelul intestinelor, dorinelor, pizmelor. Trebuie ca ei sa ajung n sfrit
la contiina ca sunt toi fii i fice ale aceluiai tata i aceleai mame, Tatl
Ceresc i Mama Divina; n acel moment comportamentul lor se va schimba.
Trebuie sa reflectai la asta, sa studiai, pn ce vei ajunge la acest
adevr: cu ct se cunosc mai multe lucruri despre fiina umana din lumea
superioara, cu att ne dam seama mai bine ca toate fiinele sunt construite n
acelai fel, au aceleai nevoi. Este deci nevoie de o intensa munca interioara ce
trebuie depusa pentru a detepta n sine aceasta senzaie de unitate.
Cnd oamenii vor admite ca sufletele i spiritele lor fuzioneaz acolo sus,
atunci vor forma o mare familie, marea familie a Fraternitii Albe Universale, i
automat vor nceta sa se mai rzboiasc. n realitate, v-am mai spus, nevoia de
a ne bate nu va disprea niciodat, numai modurile ei de manifestare se vor
schimba. Rzboiul va deveni, ntr-o zi, un rzboi de dragoste: oamenii, ca i
stelele, i vor trimite unii altora, prin spatii, raze de dragoste. Da, caci cu ct
evolueaz mai mult, cu att schimburile care se fac devin lumina i dragoste,
ca schimburile care se fac ntre constelaii i sori.
Cnd eram foarte tnr, n Bulgaria, mi se ntmpla adeseori sa dorm
sub cerul liber deasupra locurilor din Rila. Era la 2500 m altitudine: cteodat
ningea n timpul nopii i ma deteptam dimineaa ngropat n zpad. Ah! Ce
amintiri minunate! Deseori, seara, adormeam contemplnd stelele. i iat cum
am descoperit ca stelele i-au declarat rzboi, ca ele se bat cu lumina i ca ntro buna zi i oamenii se vor rzboi cu raze de dragoste. Inteligenta cosmica nu
va suprima niciodat n om nevoia de rzboaie; numai forma rzboaielor se va
schimba i n viitor nu vor mai fi rzboaie cu tunuri i bombe, ci cu lumina,

culori, dragoste. Va fi un rzboi, dar tii crunt! Eu, eu ma declar pentru

acest tip de rzboi i am declarat rzboi omenirii ntregi. Ah! Nimic nu e mai
minunat dect acest tip de rzboi!
Exista deci n om elemente i tendine care nu vor putea fi schimbate
niciodat, dar va putea fi schimbata orientarea lor: vor fi fcute sa convearg
spre un punct unic, spre vrf. Priviti piramida. Piramida este un simbol care ne
nva ca totul trebuie sa convearg spre un singur punct, de sus: Cauza
Primara, Domnul. Atta timp ct elementele sunt dispersate, prea divergente,
pacea nu se poate instala.
Se spune: Cunoate-te pe tine nsuti. Trebuie s-l cunoti pe om aa
cum e el n exterior, dar i n interior. Ei bine, n interior, pe planul spiritual, nu
exista nici o diferen ntre fiine, oricare ar fi rasa creia aparin, oricare ar fi
gradul lor de educaie, toi au fost creai, formai, dup acelai model n
atelierele Domnului. Pentru moment, deoarece au cobort prea jos n materie,
ei nu pot face altceva dect sa se deteste, e imposibil sa se comporte altfel.
Ducei-v sa vedei n mlatini sau n jungla, toat lumea acolo ncearc sa se
devoreze. Dar ducei-v i mult mai sus, printre ierarhiile ngereti i vei vedea
fiine care se mbrieaz fara ncetare i i ofer daruri. Da, acolo sus aa e,
pe cnd jos e doar lupta i ura. i de aceea oamenii care au cobort prea jos nu
pot face altceva dect sa se extermine ntre ei. i mai trag i concluzii asupra
vieii i spun ca omul e lup pentru ceilali oameni i ca pe pmnt domnesc
legile junglei Da, este adevrat, atta timp ct rmnei jos. Dar cu ct urcai
mai sus, gsii dragoste, dreptate, dragoste Daca oamenii s-ar putea urca
destul de sus, ar fi att de ncntai, att de uluii de aceasta realitate, ca i-ar
da mna imediat i ar ncepe Vrsta de Aur.
Iat, suntem obligai s-o spunem din nou, fara lumina nvturilor
Fraternitii Albe Universale nu se va ajunge niciodat la nimic. Dar cu aceasta
lumina, totul e posibil. Deja unii au neles i acioneaz n aceasta direcie, dar
cum nu pot sa influeneze oamenii care sunt la putere, acetia fac tot ce vor ei
i mizeria omenirii continua. Dar daca ne continuam munca i rmnem cu
adevrat uniti, legai, ntr-o buna zi vom reui sa zdruncinam pe cei ce
guverneaz cu cruzime i nedreptate iar ei vor fi obligai sa se schimbe, sau sa
lase locul altora, mai bine pregtii. Trebuie mers pn la a-i obliga. Fara arme,
bineneles, fara ameninri, fara nimic altceva dect puterea luminii, dar va
trebui s-i obligam. Daca vom putea fi numeroi, ei vor fi forai sa ne ia n
seama. naintea unei asemenea lumini, naintea unei asemenea iubiri, armonii,
toi vor capitula.
Avem dreptul sa repurtam victorii, dar folosindu-ne exclusiv de puterea
luminii i a dragostei. Prin revolta i masacre nu se va ajunge niciodat la
nimic. Dup un timp foarte scurt, e nc mai rau ca nainte. Eu sunt un

revoluionar, nimeni nu e mai revoluionar ca mine, dar nu sunt ca toi ceilali.

Dup fiecare revoluie apar aceleai dezordini, aceeai necinste, aceeai risipa,
aceeai nedreptate Victimele i claii i-au schimbat locul, dar exista n
continuare victime i calai. Atunci, unde e progresul? Caci nu transformrile
exterioare vor fi cele ce vor produce ameliorri adevrate. Mentalitatea umana e
cea care trebuie schimbata, caci trebuie efectuata o adevrat revoluie.
Bineneles, multi acioneaz pentru fericirea oamenilor, pentru pacea n
lume, dar cum ei nu stiu pe ce baza sa acioneze, ei nu reuesc dect sa fac
gauri n apa. Adevratele progrese, adevratele schimbri se fac n gndire, n
inima, n suflet i asta datorita luminii. Nu se poate realiza o adevrat
schimbare daca se pstreaz aceeai mentalitate egoista, necinstita, perfida.
Cum vrei sa fie schimbrile eficace, daca mentalitatea rmne aceeai? Asupra
mentalitilor trebuie dirijat atacul, caci daca se schimba mentalitile,
automat se schimba i societatea. Totul depinde de mentaliti. i nu se pot
schimba mentalitile, dect printr-o filosofie noua, veridica i eficace!
Toat lumea vorbete ca nimic nu mai merge bine n lume, toi vorbesc i
scriu pentru a explica ce necesare sunt schimbrile, dar nimeni nu da soluii
veritabile. Sunt prea multe vorbe, prea multe cri; ceea ce lipsete este
cimentul care poate lega oamenii: dragostea. Este adevrat ca peste tot n lume
tinerii ncearc sa formeze micri, asociaii. Iat-i, nflcrai, nfierbntai, e
formidabil! Dar cum instruirea lor e insuficienta, ei nu stiu cum sa se apuce de
treaba. Se lanseaz n aceste ntreprinderi fara a ti ct de complicata i dificila
e natura umana i dup ctva timp se lovesc, se bat i se separa, dndu-i
seama ca nu au putut face mai mult dect adulii pe care i criticau. E mre sa
vrei sa tulburi lumea, dar trebuie sa fi fost instruit n tiina iniiatic, caci
altminteri nu vei face dect ncercri nereuite.
Trebuie sa studiezi natura umana i n manifestrile ei inferioare i n
cele superioare. Atta timp ct nu cunoti omul dect n planurile inferioare,
poi spune ca nu-i dect o fiara. Trebuie sa mergi mai departe ca sa vezi ca n el
se afla i o divinitate ascunsa. Problema este sa tii cum sa faci sa apara
aceasta divinitate ascunsa care se afla n om i exact aici cunoaterea tiinei
iniiatice se dovedete att de necesara.
Cap IX CONGRESELE FRTETI DIN BONFIN.
I
Cteva cuvinte, scumpii mei frai i surori, pentru a va uura ederile la
Bomfin. Este, evident, un sejur bizar aici, care nu seamn cu cele ce le putei
face n alte parti, de aceea e nevoie sa va dau unele lmuriri, altfel va vei
plictisi i va vei pierde timpul. Pentru ca aici, vedei, nu vei gsi nici o
distracie la moda, nici piscina, nici cinema, nici cazino, nici jocuri i atunci,
ce plictiseala!

Mi s-a ntmplat odat sa cltoresc cu vaporul. tii cum e acolo,

problema e ca pasagerii sa nu se plictiseasc i pentru aceasta acolo sunt
baruri, piscine, saloane de dans, sali de cinema, jocuri, concerte. Pentru ca tot
aveam ocazia, am vrut s-mi dau seama cam n ce consta viaa pe un vapor n
timpul unei traversri i am rmas stupefiat sa vad cte pot fi propuse
oamenilor pentru a se distra, la orice ora din zi i din noapte. Dar aceasta via
la bordul unui vapor ilustreaz foarte bine mentalitatea majoritii oamenilor,
tot timpul n cutarea de noi distracii, de noi placeri. Nimeni nu le-a revelat
faptul ca au n ei nii nsuiri, puteri pe care le pot detepta pentru a-i
transforma existenta, pentru a-i gsi pacea, libertatea, fericirea. Ei caut
fericirea n exterior i de aceea rmn nesatisfcui.
Bineneles, e imposibil sa te lipseti de tot ceea ce exista n exterior, dar
trebuie sa pui accentul pe posibilitile lumii interioare, caci omul este plonjat
n lumea sa interioara n permanenta. Nu suntei tot timpul pe cale de a privi,
de a asculta, de a atinge, de a gusta ceva n exteriorul vostru, n schimb suntei
tot timpul cu voi niv, ntr-o lume a gndurilor i a sentimentelor n care
suntei plonjai i pe care nu tii cum sa o folosii. Atta timp ct vei conta pe
lumea exterioara, vei avea decepii. Poate pentru un moment va vei imagina ca
deinei ceva, dar dup putin timp, nu vei mai deine nimic, totul a zburat.
Oamenii sunt n permanenta n cutarea plenitudinii, dar nu stiu ca trebuie sa
mearg sa o caute n ei nii.
Nici chiar voi, dragii mei frai i surori, nu va dai seama ce este esenial
n via, ce trebuie sa va preocupe mai presus de toate. Va risipii nc din
timpul i energiile voastre cu activiti pe care le credei necesare fericirii
voastre, dar dai-mi voie sa ma ndoiesc de asta. Tot ceea ce ati putea obine nu
va va da nimic din ceea ce dorii. Caci eu stiu foarte bine ce dorete omul, stiu
de ce are nevoie creatura umana, chiar daca nu-i da seama. Vei spune ca tii
persoane care nu au nici o nevoie intelectuala sau artistica i cu att mai
putin spirituala i care se mulumesc foarte bine cu placerea fizica.
Bineneles, i eu cunosc, am ntlnit o mulime de oameni din toat lumea i
stiu ca exista de tot felul.
Dar, ceea ce nu tii voi, e faptul ca aceste fiine, aa nelefuite cum sunt,
au fost construite n acelai atelier ca i cele mai mari genii, ca i cei mai mari
Iniiai. Nu a sosit nc timpul ca ei sa manifeste aceleai haruri, aceleai
virtui, dar va veni i timpul lor i vor cuta i ei imensitatea, plenitudinea,
Divinitatea. Ei vor nelege ca activitile i obiectele din planul material sunt
necesare doar ca suport, ca recipient, ca o nvelitoare, pentru a susine,
adposti sau conine viaa divina, viaa spiritului. i cnd vor ncepe sa
neleag ca ceea ce au luat ei drept esenial nu era dect nveliul esenialului
pe care nu-l vedeau, privirea lor se va schimba. Da, numai privirea: vor nceta

sa priveasc recipientele i se vor interesa de coninut: sau, cum recipientele lor

le erau golite, ei se vor ocupa de a le umple la loc i aceasta va constitui pentru
ei nceputul unei viei adevrate. Nu trebuie acordat primul loc recipientului,
dar nici nu trebuie neglijat sau distrus, caci n acest caz coninutul se va
rspndi i se va pierde.
Daca va vorbesc astfel e pentru ca a venit pentru voi momentul sa
nvai sa nu va mai risipii energiile care sunt att de preioase. Cerul a fost
cel ce vi le-a dat i el va urmrete cum i unde le folosii. Daca el observa ca va
punei la btaie energiile inimii voastre, ale inteligentei voastre, ale voinei
voastre, n ocupaii care nu sunt eseniale, va sfri prin a va lipsi de ele de o
maniera sau alta. Bineneles, ceea ce povestesc aici nu constituie o hrana prea
apetisanta pentru multi dintre voi, ei ar prefera sa stea la masa undeva, cu
unci i vin pe masa vin i unci reale sau simbolice!
n ce scop iau, n general, oamenii vacanta? Pentru a se ameliora, pentru
a se purifica, pentru a se armoniza, pentru a-l gsi pe Domnul? Nu, pentru a
favoriza exteriorizarea tuturor tendinelor instinctive care s-au comprimat n ei
n timpul anului. Trebuiau sa munceasc, trebuiau sa triasc n mijlocul unor
oameni cunoscui pe cnd n vacanta, n locuri ndeprtate, n mijlocul
necunoscuilor, i pot permite toate nebuniile. i iat de ce oamenii care ar
trebui sa se ntoarc din vacanta odihnii, ntinerii, revin adeseori epuizai,
moleii i ncurcai n situaii fara ieire.
n nvmntul Fraternitii Albe Universale, discipolul i consacra
vacantele purificrii i executrii de activiti spirituale pe care nu era liber sa
le execute n restul anului. Asta nu nseamn ca n timpul celor zece sau
unsprezece luni de munca noi nu avem nici o activitate spirituala; ba da, dar
vacantele ne permit sa ne consacram, n sfrit, n totalitate acestei activiti.
Aerul, marea, muntele, ntlnirile, distraciile totul e foarte bine, dar cu
condiia de a avea un ideal suficient de nalt pentru a putea cu adevrat sa
profii de ele, n loc sa plonjezi ntr-o via pasionala sau animala.
Avertizez deci persoanele care au venit pentru prima oara la Bonfin, fara
sa tie bine unde au nimerit: daca i imagineaz ca vor petrece aici vacante ca
n alta parte, n curnd vor dori sa plece. De cte ori n-am vzut eu asta!
Pentru unii e prea greu se pare sa rmn cteva zile n lumina pentru a
nva cteva din adevrurile eseniale care le vor extinde contiina. Oamenii
nu sunt obinuii sa fac o munca interioara de durata mai lunga, i cu toate
eforturile instructorilor care vor s-i lumineze, s-i elibereze i sa le uureze i
sa le uureze viaa, ei se mulumesc sa se blceasc prin mocirla.
Doar cnd vei ncepe sa obosii fcnd attea activiti inutile, vei
nelege ca aici suntei nvai sa cutai esenialul. i esenialul este sa va
armonizai cu toate forele cosmice pentru a deveni un canal de transmisie al

Divinitii, i nimic nu exista mai presus de asta. O spun, o subliniez i o voi

repet atta timp ct ma voi afla printre voi, nu ateptai altceva de la mine. n
lumea mare, toat literatura tuturor poparelor va sta la dispoziie, osptai-v
din ea ct vrei, dar cnd venii aici, sa tii ca vei auzi vorbindu-se tot timpul
acelai subiect: cum sa va perfecionai i nu vei gsi altceva dect ocazii de a
o face. Vei spune: O! Destul! M-am saturat! V-ai saturat pentru ca nu v-ai
obinuit nc sa desfurai aceasta activitate. Dar n ziua n care forele divine
se vor declana n voi, vei considera ca momentele de meditaie din sala sau la
rsritul soarelui nu sunt niciodat destul de lungi i nu va vei simi niciodat
complet stui.
Unii vor spune: Ne vorbii de munca, dar noi suntem deja obosii dup
zece, unsprezece luni de munca i am dori sa ne odihnim. Dar cum de nu tii
ca cel mai bun mod de a va odihni este de a schimba munca? i aici, tocmai,
munca e foarte diferita: nu e vorba sa meterii sau sa mergei la birou pentru a
va ctiga pinea; e vorba de a dezvolta aceasta natura divina pe care ne-a dato Tatl Ceresc i care e nbuit, ngropata n viaa obinuit prin tot felul de
activiti i de preocupri care nu sunt tocmai divine.
Unii, de altfel, mi scriu ca deabia ateapt sa revin n fiecare an la
Bonfin pentru a regsi toate aceste condiii att de bune pentru o munca
interioara de aprofundare i de purificare. i cnd sosesc, constat ct de tare le
e fata marcata de via pe care au trebuit sa o duca n orae, n mijlocul
agitaiei i al zgomotului, ntr-o atmosfera plina de fum i tulburata de
dezordinele i angoasele tuturor celor pe care i frecventeaz. De aceea, fiecare
trebuie sa aibe n fiecare zi foarte vie n minte aceasta idee de a munci cu toate
adevrurile pe care le primete la scoala iniiatica i sa nu abandoneze nici un
exerciiu care l poate ajuta sa se amelioreze. Daca nu, el se va ntoarce napoi
la viaa obinuit, va deveni i mai materialist, va deveni egoist sau rau, cum li
se ntmpla totdeauna celor ce n-au oferit un scop nalt existentei lor.
Daca venii aici pentru a continua sa trii n acelai mod ca n lume e
inutil, vei suferi, va vei simi hartuit, nervos i nu vei gsi nimic din ceea ce
avei nevoie. Dar daca vrei sa gsii condiii bune pentru a introduce n voi
niv ordinea i armonia, pentru a permite naturii voastre divine de a nflori i
de a efectua o munca gigantica pentru binele lumii ntregi, atunci aici trebuie
sa venii i fii binevenii!
Si atunci, iat, pentru voi, pentru binele vostru, pentru linitea voastr,
va cer sa facei acest efort sa folosii cel mai bine posibil ederea voastr aici n
armonie, dragoste i lumina. Nu dai atenie lipsurilor pe care le constatai, caci
cu toate aceste lipsuri, sau chiar datorita lor putei sa va dezvoltai cum n-ai
putea-o face nicaeri. n condiii materiale ideale voina nu are attea posibiliti
de a se manifesta. n condiii dificile, n privaiuni, omul este obligat sa fac

eforturi, sa munceasc, sa se depeasc. Toi cei care s-au manifestat n via

ca persoane cu caractere excepionale au trebuit mai nti sa depeasc mari
dificulti, mari obstacole sau chiar sa sufere persecuii. Singurele condiii ce
trebuie sa le cutai sunt cele care sa permit sa va exersai voin pentru a
reui sa intrai n contact cu lumea divina. i aceste condiii le avei n
Fraternitate. Poate ca nu avei nici un fel de alte condiii, dar pentru ridicarea
voastr spirituala, nimic nu va lipsete.
II.
Bonfin este ca un loc unde venii sa facei o cura de dezintoxicare. Tot
timpul anului ati trit n condiii care nu erau prea favorabile nfloririi voastre:
corpurile voastre fizice, i mai ales corpurile voastre eterice astrale i mentale
sunt saturate de impuriti pe care trebuie sa le eliminai pentru a putea relua,
cu forte noi, activitatea pe care v-o cere Dumnezeu. Aici mncai o hrana pura,
pregtit de fiine pline de dragoste i atenie, respirai un aer pur, n fiecare
diminea va scldai n puritatea razelor de soare iar vou va revine sarcina sa
facei eforturi pentru a introduce puritatea n gndurile voastre, n sentimentele
voastre, n dorinele voastre, n proiectele voastre. Profitai deci de condiiile pe
care le avei: timp frumos, pace, linitea pdurii pentru a medita, pentru a va
reexamina viaa i pentru a lua n sfrit hotrrea de a deveni slujitorii lui
Dumnezeu.
Daca tot venii aici sa va purificai pentru a deveni capabili sa executai o
munca divina, ncercai sa nu va mai risipii n activiti care vor introduce n
voi elemente strine acestei activiti. De aceea, cred ca e preferabil sa nu
plecai din Bonfin ca sa mergei sa va plimbai pe plaje. Pentru moment,
bineneles, nu vedei dect partea proasta a acestui lucru, spunnd: Dar asta
face bine, sa mergi la malul marii, sa intri n apa. Bineneles, marea este un
element magnific, cruia Dumnezeu i-a dat mari puteri, dar asta nu e un motiv
sa va plimbai de colo colo pe plaje, ca toi indivizii aceia fara cpti care stau
acolo ntini ore ntregi. Ce poate sa ias bun din aceasta activitate? Nimic, din
contra, vei amei, va vei molei.
Din moment ce avei un scop, un ideal pe care vrei s-l atingei, trebuie
ca cel putin cteva zile ct suntei aici sa va consacrai acestuia complet, sa nu
stai cu un picior aici i unul n alta parte, ca nu din bifurcaia asta o sa va
alegei cu cine tie ce rezultate. Dup acestea, daca va face placere, n-avei
dect sa facei baie ct poftii; dar aici, cel putin, ncercai sa va facei un mic
refugiu pentru a va regsi i pentru a avea, n sfrit, o mica discuie cu lumea
divina. Sa nu va nchipuii ca eu nu vad ce se petrece: n momentul n care
trebuie sa va concentrai, sa meditai multi sunt distrai, gndul li se plimba
aiurea.

Este deci preferabil sa va lsai complet impregnai de ceva care e nou i

daca avei chiar aa de multa nevoie sa facei baie, bine, ducei-v, dar alegei,
cel putin, un loc unde nu e nimeni. Daca va amestecai cu toat droaia asta de
oameni care nu are nici un ideal spiritual i care nu sunt preocupai dect de
dorinele i poftele lor, atunci absorbii tot ceea ce degaja ei ca emanaii fluidice
i nu n felul acesta vei reui sa va purificai i sa va eliberai. Bineneles
daca ati fi destul de rezisteni, daca ati fi capabili sa nu cedai, daca ati putea
transforma impuritile pe care la primiti atunci ati putea face ce dorii. Dar
voi suntei slabi, va lsai influenai i cnd va ntoarcei aici gsii totul fad,
srac, lipsit de interes. n timp ce acolo, pe plaja, e lume, e agitaie, e zgomot
cel putin e interesant! i atunci, daca suntei slabi, mai bine rmnei aici, caci
nu numai ca va vei lsa influenai, dar revenind aici vei influenta i pe alii,
care nu sunt cu mult mai rezisteni dect voi.
Deci, nelegei-m bine, daca mergei sa facei o baie n mare, n-am
nimic mpotriva, apa e un element divin, dar ncercai sa alegei un loc unde sa
fii linitii, unde sa putei comunica cu soarele, cu Creatorul, cu Mama Divina
i revenind aici, vei putea revrsa asupra frailor i surorilor ntreaga
prospeime i puritate pe care le-ai primit. Dar daca va ducei pe plaja ca sa ne
aducei toat ambianta nvechita de care tocmai vrem sa ne debarasam, ei bine,
asta nu e prea bine.
n fiecare zi ncerc sa va pregtesc cele mai bune condiii pentru ca sa
executai n cel mai bun mod aceasta munca de regenerare, va dau din plin
toate indicaiile de care ati putea avea nevoie, dar voi nu-i vedei folosul, vrei sa
trii tot conform vieii voastre trecute, caci aici va simii apsai. Dumnezeule,
ce greu e sa schimbi natura omeneasca! n permanenta ati vrea sa reluai
vechile noiuni, vechea via i apoi va ntrebai de ce nu reuii sa va rezolvai
problemele Ei bine, din cauza ca va ntoarcei nencetat spre vechea via, i
vechea via nu va poate aduce soluii eficace, aceasta trebuie s-o marcai
undeva. Nu ateptai nimic, nu sperai nimic de la viaa dinainte. E chiar att
de greu sa trii o via noua? Eu gsesc ca e lucrul cel mai uor, cel mai
agreabil, nu trebuie sa faci nici un efort, cealalt viaa e pentru mine mai
dificila.
Sa nu va ateptai, deci, sa va prezint alte subiecte dect cele privitoare la
via noua, cum sa trii aceasta via noua. Daca subiectele acestea nu va
plac, ducei-v n alta parte sa gsii ceea ce va intereseaz, caci de la mine vei
auzi mereu acelai subiect: noua via cum s-o respirai, cum s-o mncai,
cum s-o bei i cum s-o radiai, caci aceasta reprezint ce e mai important i la
aceste aspecte m-am oprit. Numai trind aceasta via noua vi se vor dezvlui,
ntr-o buna zi, toate celelalte tiine. Da, n cele mai mici acte ale vieii de zi cu
zi vei putea vedea corespondente cu astrologia, alchimia, cu Kabbala, cu

magia. n respiraie vei gsi astrologia, n nutriie alchimia, n vorba i gest

magia, i n gndire Kabbala. nvai deci cum sa mncai, cum sa respirai,
cum sa acionai, cum sa gndii i vei poseda bazele acestor patru tiine
fundamentale. Le vei nelege chiar mult mai profund dect acei ce le studiaz
ntr-o maniera intelectuala.
Ateptai tot timpul ca eu sa fiu acolo sa va nv cte ceva. Nu, nu
sperai sa nvai mare lucru de la mine, via noua pe care o vei trai aici va fi
cea care va va instrui. Eu nu fac altceva dect sa va trag spre aceasta via
noua. Adevratul Maestru ea este, un Maestru incomparabil.
Ci frai i surori n-am vzut eu n Bulgaria, stnd n fata uii
Maestrului Peter Deunov i ateptnd totul de la el: s-i transforme, s-i
vindece, fara ca ei nii sa fac ceva. i cnd a plecat pe cealalt lume, ei erau
cei mai dezamgii, caci nu avansaser nici un pas, nu nvaser nimic.
Petrecuser ani ntregi suspendai la usa Maestrului, creznd ca n felul acesta
vor obine tot, dar nu obinuser nimic. Maestrul, care a vzut asta, i
avertizase.
Dar ncearc sa aduci lumina n capul oamenilor, cnd ei au o idee pe
care nu vor s-o abandoneze! Sa stimezi, sa respeci un Maestru e una, dar sa
atepi sa fac totul n locul tau, e alta. Trebuie sa va punei pe lucru i n
momentul acela toate bogiile spirituale ale Maestrului vostru vor ncepe sa
curg spre voi, i chiar toate entitile lumii invizibile care vor vedea eforturile
voastre, vor veni sa va ajute. Dar n primul rnd trebuie sa muncii pentru a
face sa apar toate posibilitile voastre.
Activitile voastre se bazeaz pe o cunoatere n privina dezvoltrii
armonioase i echilibrate a tuturor aptitudinilor n om i asunt attea! Ieri,
un frate nou a venit sa ma vad i mi-a zis: mi dau seama ca pn acum
vroiam sa triesc o via individuala, egoista, inutila i ca asta nu era viaa
adevrat. Acum m-am decis sa triesc n colectivitate, n Fraternitate, o via
universala, o via divina. Bravo, i-am rspuns eu, acum vei avea toate
condiiile sa progresezi.
Si un alt frate mi-a mai zis: Ce minunat este tot ceea ce se petrece aici,
tot ceea ce ne revelai! Cu greu poi s-i imaginezi ca exista pe pmnt un
astfel de loc. Dar, (caci exista un dar) cnd ma gndesc ca ma voi napoia smi reiau lucrul n mijlocul unor oameni care duc o via dezordonata i haotica
(nu am sa spun ce profesie are, doar ca are legtur cu domeniul specolului)
ma ntreb ce rost are s-i transformi viaa. ntruct eti obligat apoi sa rencepi
sa trieti ca nainte, de ce sa mai ncerci sa schimbi ceva? L-am privit i i-am
spus: Ceea ce mi spunei aici mi arata ca nu ati neles nc utilitatea i
eficacitatea nvmntului nostru. Caci nvmntul, tocmai, va da criterii i
metode pentru a putea nfrunta toate condiiile dificile ale vieii. n timp ce fara

nvmnt va lsai tri n oceanul tuturor agitaiilor i pasiunilor umane i

vei fi nghiit. Atta timp ct oamenii gndesc ca dumneata, e normal sa nu
aibe chef sa nvee, nici sa se transforme. Era mirat, pentru el era o
descoperire.
Viaa e grea, caci suntem n permanenta tentai i solicitai de tot felul de
lucruri. Dar asta nu nseamn ca suntem obligai sa capitulam! De aceea e
preferabil sa ne instruim i sa ne exersam pentru a putea nvinge orice, sa
putem depi orice. Evident, pentru a reui, trebuie sa ai o filosofie, trebuie sa
ai un ideal nalt i trebuie sa ai un Maestru. Atta timp ct trii fara un
sistem, fara ideal i fara Maestru, suntei arucati n dreapta i stnga, la
discreia tuturor mprejurrilor. Ca sa fii la adpost, trebuie sa va agai de
ceva elevat i astfel, n momentul n care se vor npusti spre voi valurile acestui
ocean dezlnuit al pasiunilor umane, voi va vei menine deasupra, nu vei fi
luai de valuri. Va plngei ca va simii deprimat, abtut, fara inspiraie dar
cine e de vina ca ati rmas prea jos? Vi s-au dat scri, vi s-a dar o crare, un
loc unde putei fi n securitate, de ce nu va crai?
Asa ca, dragii mei frai i surori, mulumii Cerului ziua ntreaga pentru
condiiile bune pe care vi le-a dat. V-a retras din zgomot, fum, praf i v-a adus
aici sa va deschidei, pentru a comunica, n sfrit, cu lumina. De ce ati vrea sa
va ntoarcei iar la vechea via?
III.
n dimineaa asta, cnd am sosit la Rocher pentru rsritul soarelui i
cnd v-am salutat, am rmas stupefiat: niciodat nu v-am vzut att de
deschii, de expresivi dar tii, toi, fara nici o excepie! Ce fericire pentru
mine! Este, fara ndoiala, consecina micii mele discuii de ieri asupra
schimburilor contiente, luminoase, pe care trebuie sa nvai sa le avei ntre
voi, cnd va ntlnii, cnd va salutai Dar am fost uluit sa constat ca le-ai
pus imediat n practica: toate fetele voastre erau luminate, radiante. Cum ati
putut produce att de repede o astfel de schimbare?
n realitate, fiin omeneasca are posibiliti a cror ntindere nu o poate
nici ea nsi msur, dar cnd ncepe sa devina contient de ele i cnd
dorete sa le manifeste, aceste posibiliti apar. n dimineaa asta v-ai hotrt
sa fii contieni, sa punei mai multa via, mai multa dragoste i mai multa
lumina n privirea voastr, n xxx vostru i ati reuit. Vei spune: Dar aceasta
este oare chiar att de important? Da, voi venii aici pentru a nelege cele mai
mici detalii ale vieii zilnice: acte, gesturi, vorbe, toate lucrurile pe care le facei
zi de zi i despre care nimeni nu v-a nvat vreodat.
Cnd mergei pe strada i n magazine, cnd luai trenul sau metroul, nu
vedei dect chipuri crispate, mohorte, revoltate. Ei bine, nu e un spectacol
prea frumos! i chiar daca tu nsuti n-ai nici un motiv sa fii trist sau nefericit,

doar prin faptul ca ai trecut pe acolo i eti influenat: i atunci ajungi la lucru
sau te ntorci acas deprimat i transmii proasta ta dispoziie colegilor sau
familiei tale. Iat ce viaa deplorabila i creaz n permanenta oamenii unii
altora. Credei ca nu e important sa prezentai tuturor celor pe care i ntlnii o
figura deschisa, surztoare, freasca?
Evident, problema care se pune este sa nvai cum sa facei sa dureze
strile bune pe care ati reuit sa le creai n voi. i pentru a reui, iat un
adevr esenial: din momentul n care ati reuit sa trii o singura secunda
divina, deja eternitatea s-a strecurat n aceasta secunda. Ati tras un clieu i pe
acest clieu va trai venic. Este valabil att pentru bine ct i pentru rau.
Cnd ati trit odat o stare de armonie, de plenitudine, deja v-ai creat
un clieu magic i el va rmne n voi, acolo, de neters. Si atunci, vei spune
voi, de ce starea asta nu se menine? n momentul urmtor ma simt nelinitit,
descurajat, de ce? Pentru ca viaa este o curgere continua, momentele se
succed i voi nu tii sa rmnei pe aceleai amprente pentru ca nu suntei
destul de vigileni, va lsai tri de alte idei, de alte sentimente, de alte
activiti, i n felul acesta vin alte cliee care l nlocuiesc pe primul.
Ceea ce trebuie deci sa tii e ca amprentele strilor pe care le-ai trit
rmn undeva n voi, aranjate ca discurile sau ca benzile magnetice n
discoteca voastr. n ziua cnd va amintii ca era acolo o voce minunata care
cnta arii celeste, putei scoate acel disc, i l punei pe aparat i iat-v din
nou captivat, prins de vraja: regsii aceeai stare. Trebuie sa avei grija chiar
sa o facei; trebuie sa revedei, sa reascultai toate aceste imprimri divine.
Pstrai cu mare grija toate strile bune pe care le-ai trit i ncercai sa
le retrii, ct mai des posibil i chiar sa nu le trii dect pe acelea. Vei spune:
Dar cum o sa reuesc asta niciodat! Ba da, mai trziu ma vei nelege, cnd
va vei obinui sa obinei n voi renprospatarea acelorai stri de contiin
armonioase, divine, vei nelege ca e posibil. Bineneles, n viaa eti deseori
tulburat, tracasat, dar, credei-m, cu toate astea se pot stabili, menine i
salva aceste stri superioare de contiin. Daca va obinuii sa fii vigileni
pentru a menine o atenie constant ndreptata asupra lumii divine, vei vedea
ca nimic nu va reui sa va zdruncine un timp ndelungat. Evident, unele
evenimente ne pot tulbura profund, nu neg asta: o veste proasta, o boala, un
accident Dar daca v-ai obinuit sa meninei n voi strile bune, vei depi
aceste tulburri mult mai repede, pentru ca vei fi neles ca Dumnezeu a dat
spiritului atotputernicia.
Din pcate, oamenii nu sunt educai n sensul acesta. Ei considera
normal sa prseasc o stare buna de contiin pentru a se scufunda din nou
n dezordine, pentru a suferi i a face i pe alii sa sufere n jurul lor. n loc sa
caute un centru imuabil n ei nii i sa fac eforturi pentru a rmne acolo, ei

triesc implicai n ceea ce se schimba, n ceea ce variaz, se ls n

permanenta impresionai de lumea exterioara, ca nite copii. De aceea sunt
vulnerabili, i nu pot niciodat sa tina situaia n mna. Este necesara
refacerea n acest sens a ntregii educaii. Cei care au nceput, simt ca, orice li
s-ar ntmpla, rmn stabili, n timp ce ceilali, la cea mai mica neplcere, sar
de pe sine i iat-i la pmnt.
Pstrai deci cu sfinenie i ct mai mult timp posibil tot ceea ce ati trit
divin, caci fiecare moment pe care l-ai trit este etern, l putei regsi, s-a
imprimat n voi, nimeni nu vi-l poate lua. Haidei, cutai-l e acolo.
Daca va vorbesc astzi astfel, este pentru ca n dimineaa asta am fost
ncntat de ceea ce ati reuit sa obinei. i atunci m-am gndit: Daca nu le
spun nimic, stiu eu ce se va ntmpla: de mine nu va mai rmne nici o urma
din starea aceasta celesta, i vom vedea devenind iar ca la nceput, n timp ce ar
putea rmne mereu dilatai, frumoi, fericii i ar putea aduce aceasta fericire
tuturor celor cei nconjoar.
Uite, ncepei deci cu nceputul. i care este acest nceput? nseamn sa
fii treaz, contient, vigilent, atent, sa pstrezi cu sfinenie tot ce ai simit ca
fiind divin i mai ales sa nu spui: O, a fost doar o iluzie! Oamenii sunt ciudai,
tot ceea ce este frumos, cred ca e o iluzie, n timp ce nenorocirile, durerile,
catastrofele, astea sunt o realitate! Ei bine, nu pentru mine singura realitate
este tot ce este bun, frumos, divin. Tot restul nu e dect iluzie.
De ce trebuie sa povestim celorlali numai ce e urt i trist? Oamenii
merg peste tot cu micile lor nenorociri. Ma doare aici, mi lipsete asta De ce
sa zbovii n permanenta la tot ceea ce va lipsete i niciodat la ceea ce avei?
Trebuie ca Fraternitatea noastr sa devina unica n lume. Cnd vor vedea
dragostea i lumina care emana din chipurile voastre, cei care vor veni aici la
Bomfin vor fi uluii. Fara sa trebuiasc sa le vorbii, le va fi de ajuns sa va vad
ca sa spun: O, neleg, neleg. i imediat, ei nii vor intra n viaa cea
noua.
Deci, de acum nainte, ncercai sa acionai n acest sens. Minii chiar
putin, daca trebuie, spunnd ca totul merge bine i surdei chiar daca nu avei
nici un chef sa surdei: oricum o sa facei mult mai bine dect s-i fulgerai pe
ceilali cu privirea pentru a arata ct de rau dispus suntei. Este pe deplin
permis sa nvai sa minii n acest sens.
CAP X DAI FIECREI ACTIVITI O DIMENSIUNE UNIVERSALA.
n Fraternitate, avem obiceiul de a medita mpreuna, dar i de a cnta
mpreuna, de a lua masa mpreuna, de a face unele exerciii mpreuna. De ce?
Pentru ca nvmntul nostru aduce metode noi pentru ca oamenii sa nvee
sa triasc mai nfrii, aprofundnd din ce n ce mai mult contient
universalului. Caci ceea ce lipsete cel mai mult, chiar n nvmintele

spiritualiste, este dorina de a trai o via colectiva, freasca. La ei, ceea ce

predomina este intelectul, acumularea de cunotine i de puteri de care sunt
att de mndri dar ei sunt n permanenta separai, izolai; nu se simte o
adevrat dragoste ntre ei. Aici, din contra, ncercam sa cream cldura ntre
noi i sa ne apropiem. Deja, cntnd mpreuna, se face enorm pentru a vibra la
unison, pentru a ne acorda, pentru a ne armoniza (vezi Cntatul n cor cap
IV din Credina artistica i creaia spirituala colecia izvor Nr. 223).
Vibraiile, aurele tuturor frailor i surorilor se unesc i creaz cele mai bune
condiii pentru venirea unor entiti luminoase, care aduc vibraiile lor. De
aceea este att de important sa cntam mpreuna, aa cum o facem noi nainte
de masa, pentru ca spiritele de sus sa vina sa asiste la acest moment sacru,
cnd noi trebuie sa intram, prin hrana, n comunicaie cu trupul i sngele lui
Cristos.
Cnd suntem mpreuna dimineaa, la rsritul soarelui sau n sala,
pentru a medita, pentru a ne ruga, n aceste ocazii se creaz ntre noi o unitate.
Multi vor spune ca ei nu vor unitate, ca ei vor sa fie diferii de ceilali, separai
de ceilali Bine, sa fac ce doresc, dar ei trebuie sa tie ca se ndreapt spre
moarte. n realitate, noi suntem cu toii construii dup un model unic: avem
nevoie sa nelegem, avem nevoie sa iubim, avem nevoie sa cream. Oamenii
ignorani sunt cei ce au inventat aceasta filosofie duntoare, dup care trebuie
sa fim toi diferii, originali adic, dezechilibrai, nebuni! Nu, Inteligenta
cosmica ne-a creat pentru a beneficia toi de putere, de lumina, de frumusee,
de bucurie. i pentru asta trebuie sa ne apropiem tot timpul unii de alii, nu
aici, fizic, ci sa ne apropiem sus, n lumea sufletului i spiritului unde se afla
originea noastr i asta e ceea ce facem n timpul meditaiei.
Aceste momente de armonie, de linite sunt pentru mine cele mai
frumoase. Bineneles, pot sa meditez i singur acas la mine. Cnd suntem
mpreuna, n aceasta ambianta fraterna, fiecare aduce cte ceva i ceea ce
aduce fiecare e diferit. Sa spunem, daca vrei, ca este un fel de han spaniol.
tii cum e: nu este nimic pe masa i oamenii mnnc ce au adus. Aici e
acelai lucru, nu n planul material, bineneles, ci n planul spiritual fiecare
aduce un produs, un fruct din gradina sa, din cmpul sau, din sufletul sau ca
un fluid, o emanaie, o calitate care poate fi gustata de toi. n loc sa rmn
doar cu ridichile sau rosile sale simbolic vorbind pentru ca el nu le cultiva
dect pe acestea, fiecare mnnc de toate, pentru ca alti drgui de frai i
surori aduc alte fructe: rbdarea, blndeea, fora, sntatea, dragostea,
tandreea, puritatea, inteligenta, credina, speran. ai cu ce te desfata!
Iat secretul Fraternitii. Daca rmnei singuri vei rmne n srcie,
n timp ce n Fraternitate, exista abundenta i gustai din toate. Chiar atunci
cnd suntei descurajat, vznd mutrie mai vesele, mai senine, vei primi ca

parte a voastr cteva particule din pacea, din veselia lor i vei prinde din nou
curaj. Daca rmnei singuri, niciodat nu va putei mbogi i chiar vei
saraci, pentru ca cel care nu se mbogete, srcete. n timp ce n viaa
colectiva, n viaa freasc, se ctig enorm i fiecare ctig; Cerul este cel
care distribuie toate aceste bogii prin intermediul brbailor i femeilor. Cnd
ati neles aceasta nu va mai putei lipsi de Fraternitate.
Pentru mine e clar: chiar daca pot sa ma rog i sa meditez singur acas,
prefer sa o facem mpreuna. i voi? Avei oare aceeai senzaie ca i mine Da,
simt ca i voi ati neles ca fericirea voastr se afla n aceasta atmosfera a
Fraternitii, ca numai aici nflorii, devenii mai liberi. Multi nu vor sa vina
ntr-o Fraternitate pentru ca le e teama c-i vor pierde originalitatea, libertatea
lor. Nu, n lumea obinuit i pierzi libertatea. Stai acolo s-i urmezi pe ceilali,
sa te ciorovaesti cu ceilali, sa fii nefericit ca ceilali, n timp ce aici este
extraordinar; prin acceptarea acestei viei colective devenii nc mai liberi i
mai independeni; din ce n ce mai mult va regsii, va redresai i nelegei ca
suntei formidabil echipai pentru aciuni minunate pentru binele lumii ntregi.
Sa lucrezi singur i numai pentru tine, aceasta este vechea nvtura
care trebuie nlocuita. Bineneles, fiecare trebuie sa lucreze individual, dar
pentru binele colectivitii, pentru ca o colectivitate trebuie sa fie formata din
indivizi perfeci. De altfel, din acel moment ea nu se mai numete colectivitate,
ci fraternitate. Colectivitatea nu nseamn nc fraternitate. O colectivitate
poate sa fie o mare cantitate de persoane care triesc i muncesc n acelai loc,
ntr-o coal, ntr-o ntreprindere, ntr-un sat, ntr-un ora Dar aceste
persoane nu formeaz numai din acest motiv o fraternitate: ele nu se cunosc,
poate nici nu se iubesc, n timp ce o fraternitate este o colectivitate unde
domnete mai multa dragoste, cldura, ntrajutorare, coeziune, unde fiecare
individ muncete, contient, pentru binele tuturor. Trebuie deci sa distingem
trepte: via individuala n care omul muncete singur, separat, izolat, aplecat
asupra lui nsui; viaa colectiva n care indivizii se grupeaz pentru ca au
neles s-o fac dar fara sa se cunoasc i fara sa se iubeasc, si, n sfrit,
viaa freasc, universala.
Fraternitatea Alba Universala aduce o noua filosofie care, bineneles, nu
respinge acest vechi ideal al perfecionrii individuale, dar i da un nou sens: sa
serveasc exclusiv perfecionrii colectivitii.
Sa luam numai exerciiile noastre de gimnastica: fcnd aceste exerciii,
cu toii mpreuna noi formam o putere colectiva formidabila. Fiecare gest
multiplicat de sute de frai i surori este o for, o unda care se propaga i se
reflecta n minile oamenilor din lumea ntreaga. Cu ct suntem mai numeroi
i cu ct facem aceste exerciii cu contiina de a crea cureni de dragoste i

armonie, cu att sunt mai multe valori benefice care se revrsa asupra
umanitii ntregi. Iat ceea ce trebuie sa nelegei.
Va credei ndeprtai, separai, unii de alii. Nu, e o iluzie. Chiar daca nu
vedei nimic, tot ceea ce facei se reflecta undeva n domeniul eteric, subtil.
Suntei legai de membri familiei voastre i ai societii i cnd progresai,
bogiile i bunurile pe care le primiti se reflecta asupra tuturor fiinelor de care
suntei legat, pentru ca atunci cnd avansai, avanseaz i ei. Poate ca nici nui dau seama de asta dar Cerul vede ca datorita vou progreseaz i ei. La fel se
ntmpla daca ncepei sa va nchidei, sa alunecai: tot cei care sunt legai de
voi sufer din cauza voastr influenta nefasta. n felul acesta sunt antrenate
fiinele spre Cer sau spre iad. Ei da! Suntem responsabili, dar acestea sunt legi
pe care oamenii nu le cunosc i aceasta ignoranta este cauza multor nenorociri.
Daca vrei sa fii utili, sa ajutai toat umanitatea, chiar i animalele, plantele,
arborii trebuie sa va ridicai spiritual, caci antrenai astfel cu voi spre nlimi
ntreaga creaie iar lumea invizibila va va recompensa pentru ca aducei
binecuvntri asupra tuturor fiinelor. Dar temei-v daca le vei antrena pe
calea greit!
Iat, vi s-au dat mijloace fantastice. De voi depinde sa tii sa le folosii
pentru evoluia voastr i cea a lumii ntregi. Daca avei ca ideal sa trii o via
cu adevrat plina de sens, totul va fi diferit. Atta timp ct nu avei acest ideal,
forele i energiile din voi nu sunt orientate i totul se desfoar n dezordine.
Priviti viaa majoritii oamenilor. Ce dezordine, ce haos! Daca vreunii din ei au
un ideal, n majoritatea cazurilor este acela de a se mbogi, de a avea glorie,
de a-i domina pe ceilali. Dar asta nu se numete ideal! Bineneles, viaa
acestor ini este mult mai frapanta dect viaa celor care sunt moi, obosii, fara
vlaga; poi face romane i filme povestindu-le existenta! Da, ce aventuri
pasionante! Cum au trdat ei un prieten, cum au eliminat un rival i au
profitat de victoria lor Dar cerul i va pedepsi de a se fi servit de for i de
caliti date de el pentru a-i satisface tendinele lor egoiste spre placere i
dominaie.
Este o activitate magica pe care putei sa o facei datorita tuturor
activitilor pe care le practicam n comun. Discipolul Fraternitii Albe
Universale trebuie sa nvee sa nu rmn nici un moment fara sa practice o
activitate salutara pentru el nsui i pentru lumea ntreaga. Datorita acestei
activiti pe care o facem noi, mii de persoane ncep acum sa mprteasc
ideile noastre de fraternitate, de universalitate. Ati remarcat-o i voi, ideile
noastre se propaga; ncepem sa le gsim peste tot: n ziare, la radio, la
televiziune i chiar n unele discursuri ale oamenilor politici. Pn nu demult
nu exista nimic din toate acestea i chiar unii i bteau joc de ideile noastre
dar Fraternitatea trimite unde peste tot n lume i minile care sunt pregtite le

capteaz. E o munca gigantica, cea pe care o facem noi pentru binele ntregii
umaniti.

SFRIT