raoi0t7 ‘Artitectira—imagine a existent! umane [ess is more less is more Just another WordPress.com weblog Arhitectura — imagine a existentei umane Pentru inceput, cateva cuvinte despre fundatia pe care ar vrea sa se ridice acest blog. Scopul: educativ-informatiy. Sa intelegem ceea ce inseamna arhitectura si designul, pentru a putea schimba eticheta de “tonomat de proiecte” care, in prezent, sta lipita de fruntea arhitectului. Arhitectul este perceput ca acea persoana de care avem nevoie cand ne facem o casa pentru ca are el acolo o stampila si fara ea nu putem sa ne facem casa. Atat. Din pacate, tot mai putin oameni constientizeaza valoarea si calitatea pe care o poate aduce arhitectul unei constructii. De asemenea, acest blog vrea sa vina in ajutor printr-o serie de informatii care ar putea sa fie utile sau cel putin interesante pentru cultura generala. Putina istorie: Cuvantul ,arhitect” provine din latinescul ,architectus”, care deriva din grecescul arkhitekton ( arkhi= sef + tekton = constructor). in sens larg, arhitectul este persoana care traduce nevoile omului in realitate, prin constructie. Un arhitect trebuie si cunoasca legile de constructie pe care urmeaza si le aplice. Acest grad de cunoastere il ajuta sa nu omita necesitati elementare si sa nu creeze ambiguitate. Desigur, s-au scris carti. Multe carti. Voi incerca sa rezum insa si sa arunc un ochi critic asupra ceea ce inseamna si a insemnat arhitectura Tata cateva citate prin care diversi oameni — arhitecti sau nu — au incercat sa o defineasca “Arhitectura este marea carte a umanitatii” (Victor Hugo) “Arhitectura este arta mama. Fard o arhitectura a noastri, nu avem sufletul civilizatiei noastre proprii.” (Frank Lloyd Wright) “Arhitectura este vointa unei epoci tradusa in spatiu.” (Ludwig Mies van der Rohe) “Arhitectura este jocul savant, corect si magnific al formelor reunite sub lumina.” (Le Corbusier) “Arhitectura este muzica impietrita” (Felix E. Schelling) Arhitectura este © componenta esentiala a culturii, insa © componenta tacuta, care asteapta uneori secole pentru a putea fi descifrata. Este o placa turnanta intre cultura si societate, intre efect si cauza. Nu se poate spune exact daca ea este in intregime un rezultat al spiritului timpului sau daca ea este insasi o sursa din care se nasc noi comportamente sociale si valori culturale (si nu e vorba doar de arhitectura, ci Irpesssenesess worcpress.com2008/12/2aritchre-Imagine-a-existerta-umane! 18swoveorr ‘Aritecira Imagine aeitente! inane | less more de simpla activitate de constructie, atat de importanta pentru om). Este la fel ca intrebarea pusa des de marxistii din est - daca personalitatile sau masele fac istoria ~ al carei raspuns era intotdeauna unilateral si ironic pe masura dictaturii in cadrul careia era pronuntat: poporul singur si-a faurit istoria Dar arhitectii nu sunt “poporul”. Fi formeaza, involuntar, o elita secreta a societatii, nu pentru ca s-ar bucura de favoruri speciale, ci pentru ca ei au o putere remarcabila: aceea de a putea stabili modul cum arata viata noastra de zi cu zi. Traim preponderent in aglomerari urbane si natura este pentru noi un decor indepartat si nicidecum un mediu vital (zapada este unul din putinele elemente care, in oras, nu depind de arhitect). Natura este privita fie cu nepasare, fie cu sentimente sfinte, ecologice. Intr-un singur mod nu mai este ea privita: in mod firesc. Cea ce defineste pentru omul citadin orasul se numeste CASA si STRADA. COPAC si DEAL sunt elemente subordonate. De aceea, pentru amatorii de scenarii sinistre, putem alatura pretinselor conspiratii mondiale ale masonilor, KGB-ului sau CIA, pe ce a... arhitectilor, de dominare a lumii prin schimbarea fetei ei. Ca creatoare de “fata a lumii”, arhitectura este poate cea mai inalta tentatie de a crea o lume proprie omului, de a ne echivala cu Creatorul, continuandu-i (sau deturnandu-i?) creatia. Poezia construitului ca alternativa la poezia naturii. Senzatia pe care o traieste omul postmodern, anume ca orasul, casa, mu sunt croite pe masura dorintelor, necesitatilor sau conceptiilor sale provine de aici. Omul primitiv are darul de a fi creator. Asta nu inseamna doar talent la desen si la tricotat, deci nu doar a crea obiecte frumoase, ci si a transforma obiectele existente, a le vedea altfel decat ca simple unelte cu functie bine definita. Pentru omul primitiv, un obiect exista in sine, fiind investit tot timpul cu noi functiuni, dar putand sa fie acceptat si “fara rost”. Pentru noi insa, un obiect exista doar prin functia sa, care tinde sa se afle cu el in raport bijectiv: un rost si numai unul pentru fiecare obiect. Designul industrial se ocupa de cateva decenii incoace cu suprapunerea perfecta a obiectului si functiei sale. Arhitectura se ocupa si ea de acelasi lucru, inlocuind insa “obiect” cu “spatiu”. Evolutia continua impinge oamenii la noi feluri de creativitate, Produse noi trebuiesc inventate in continuu, si faza in care produsul trebuia sa satisfaca o necesitate a fost depasita, astfel ca astazi avem de-a face cu necesitati care trebuie sa satisfaca produse, cu produse a caror existenta este justificata prin inventarea unei necesitati noi, in cele mai multe cazuri cam la fel de imaginara ca si numerele complexe Un exemplu: acum cateva zeci de ani, aparatul de fotografiat ajunsese la perfectiune (pozele facute cu o Spiegelreflex Kamera de atunci find perfecte). Dar era manual. A trebuit inventata necesitatea unui aparat mai comod si mai rapid pentru a satisface nevoia de crestere a industriei, astfel ca astazi el ¢ inzestrat cu motoare sofisticate si e foarte scump, singurul avantaj find ca el serveste lenesului care mu vrea sa-l armeze manual, este fool-proof pentru ca face totul singur si, uneori, rar, cand vrem sa facem poze rapide (snap-shots) ne ajuta cu adevarat. Obsesia noilor gag-uri a cuprins si productia de constructii, astfel ca se cauta case “ultimul racnet’, care sa fie tot mai ieftine si sa contina ultimele “extras” in domeniu: turnulete, sauna, piscina, sera, etc. Arhitectii au servit insa in mod direct sistemul unei societati atunci cand au creat cladiri reprezentative, ocupandu-se de “jocul savant al formelor”. Istoria clasica a arhitecturii, de la piramidele egiptene si pana la zgarie-norii americani este o istorie a puterii. Ca reprezentare durabila si fastoasa a culturii unei epoci, arhitectura a fost cel mai tentant mijloc de afirmare a puterii. Stalinismul, fascismul, nazismul apartin trecutului. Dar orice forma a puterii, chiar si cea democratica, incearca sa gaseasca formule de a se auto- reprezenta. Un fel de narcisism, unde oglinda este arhitectura Putem spune pe buna dreptate ca arhitectura contemponara are calitati democratice prin insasi principiile care ii stau la baza. Totusi, citandu-] pe H. Buchele care I-a citit pe Huxley, inimaginabilul devine posibil: Irpesssenesess worcpress.com2008/12/2aritchire-Imagine-a-existertal-umane! 28‘wotroi7 Aritecra imagine a existent unane ess is more “O atmosfera curata din punct de vedere al igienei caracterizeaza existenta societatii in toate dimensiunile. De la sticla, nichel si portelan isi imprumuta lumina cea rece si culoarea. Tot ceea ce este intunecat, neclar, ceea ce nu se poate atinge, este adus la dimensiunile luminii rationale adica a fost curatat, spalat, fara de vina, constient, clar si vizibil. (din cartea numita “In cautarea lumii noi, minunate”) Este aici vorba de brava lume noua imaginata de Aldous Huxley si Buchele vede deja semenele ei in societatea de azi, Sticla, nichelul, atmosfera clara, lumina, curatenia, amintesc insa de arhitectura contemporana. Transparenta puterii este un deziderat nobil. Glasnost (transparenta) a fost dealtfel si semnul pentru schimbarile esentiale din lumea comunista. Dar si democratiile Europei unite au recunoscut posibilitatea afirmarii prin arhitectura a unei “imagini” noi: transparenta cladirii, posibilitatea de a privi inauntrul ei, lumina, simbolizeaza chiar puterea si structura ei deschisa. Metalul si sticla, semnificand suplete, claritate a structurii, transparenta, sunt folosite adesea ca semn si nu pentru ca ar fi strict necesare. Puterea a gasit simboluri proprii epocii tehnologice, abandonand treptat simbolurile renascentiste si antice, de imprumut. Sticla si otel in loc de coloane. Daca romani au imprumutat simbolul puterii lor — colonada - de la templu (deci religie = putere), europenii de azi imprumuta sticla, otelul, noile materiale suple si rezistente din industrie (deci tehnologie = putere) Arhitectura a devenit spatiu de viata. Ea este justificarea prin estetizare a cuceririi lumii, caci o constructie frumoasa nu mai este un simplu element prin care omul face sa dispara 0 bucatica din mediul natural, ci o componenta a culturii, si asta e deja altceva...! (Opulenta este confundata cu estetica care este confundata cu etica — astfel, arhitectura unei dictaturi devine frumoasa si, in final, justificabila ctic...). Etica inlocuieste estetica si acet fapt pune arhitectul in fata unei responsabilitati uriase. Uriase, pentru ca modul in care arhitectura poate interactiona cu societatea este foarte subtil, dar si foarte eficient. Eficacitatea arhitecturii in a impresiona masele nu este depasita decat de mass media, care are avantajul de a crea imagini fastuoase in mod virtual (televiziunea ca virtual reality) folosind mijloace materiale minime, in comparatie cu arhitectura. Daca arhitectura viitorului va fi populista si iluziva sau modesta si clara, depinde mai mult de interesul societatii de a-i descifra mesajul si intelesul la timp, decat de arhitectii insisi. PCr leat Press cog ced your passion [V0 secre] ‘This entry was posted on December 20, 2009 at 6:28 pm and is filed under Uncategorized. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site. Blog at WordPress.com, Entries (RSS) and Comments (RSS). Irpesssenesess worcpress.com2008/12/2aritchre-Imagine-a-existerta-umane! 38