ASPECTE PSIHOSOMATICE ALE HIPERTENSIUNEII ARTERIALA

Una din problemele majore cu care se confrunt cercettorii este aprecierea cantitativ a
factorilor psiho-sociali sau separarea rolului lor de cel al altor factori de risc coronarieni
(fumatul, hipercolesterolemia) cu importan n generarea i meninerea HTA.
Nici o teorie nu poate explica geneza HTA, (Pandele, Dumitracu, 2009), iar factorul
social este admis ca avnd un rol etiologic, alturi de factori constituionali (vrst, sex,
predispoziie ereditar), obezitate, deficite metabolice ale sodiului i unor microelemente
etc. HTA este o maladie genetic multifactorial datorat unor combinaii ale factorilor
genetici cu cei de mediu, ns pn n prezent, nu s-a putut clarifica modul ereditar de
transmitere a acestor forme de anomalii.
Un rol deosebit n apariia i intensitatea stresului psihosomatic l au particularitile
individuale (genetice, cognitive, afective, motivaionale, voliionale etc.), (Freedland,
Miller, Sheps, 2006). Autorii prezint aceste particulariti ca fiind modelate de
experiena de via familial i profesional a subiectului, inclusiv de o serie de afeciuni
somatice i mai ales psihologice(nevrozele n special) sunt implicate n rspunsul
individului la un stresor psihic potenial, contribuind la conferirea unei semnificaii
nocive, imaginare sau reale, capabile s conduc la intrarea n starea de SP i la
declanarea unor reacii ca furia, catastrofare i ostilitatea, secondate de imposibilitatea
exprimrii acestora.
S-a demonstrat c HTA nu este o boal specific, ci mai degrab o reacie sistemic
datorit unei varieti de cauze. Cauza principal pare s fie tensiunea emoional (factori
psihologici) care acioneaz prin intermediul SNV asupra inervaiei vasomotorii. Aceast
stare emoional nu poate fi suprimat prin aciunea cuvntului sau a unui act motor.
Stresul social repetat poate duce, probabil, prin mecanisme, ce implic activarea excesiv
a sistemului nervos simpatic, la exacerbarea rspunsului vascular, precum i la disfuncia
endotelial, chiar necroz, (Pandele, Dumitracu, 2009).
Literatura medical, (Collins, Landbergis, Warren, Lamontagne, 2007), arat c stresul
psihosocial este extrem de important i de evident la majoritatea bolnavilor hipertensivi,
care au i reacii presoare la stimulii din mediu mult exagerate fa de normotensivi.
Caracteristicile individuale se terg, iar ceea ce conteaz n primul rnd este incapacitatea
de rezolvare a unor probleme profesionale, familiale sau de exprimare a emoiilor,
nsoit de anxietate , depresie, evident mai ales n aglomerrile urbane. Marile orae
constituie surse de stres, chiar i numai progresiv a TA pn la nivele hipertensive.
n ceea ce privete HTA putem afirma c exist o corelaie ntre aceasta i modificrile de
ordin psihologic care se pot ntlni n funcie i de structura i personalitatea individului.
n literatura medical psihiatric, (Chiri, Chiri, Papari, 2002) prevalena tulburrilor
psihice aprute pe fondul HTA poate avea urmtoarele dou forme de manifestare
sindromologic:
1. Sindromul astenic, aprut precoce, nc din faza n care valorile tensionale nu sunt
foarte ridicate. Bolnavii prezint astenie, cefalee, insomnie, irascibilitate, labilitate

afectiv, scderea puterii de concentrare, epuizare, dereglri vegetative, etc.. Uneori pe

acest fond pot aprea elemente depresive, hipomnezie de fixare, stare de anxietate,
precum i ideaie suicidar, scderea capacitii de munc, elemente interpretative i
obsesive.
2. Sindromul depresiv. Bolnavii din aceast categorie prezint valori tensionale constante
i de obicei mult mai mari, o parte din bolnavi avnd anterior o stare psihastenic.
Depresia se manifest n diferite grade de intensitate, de la simpla criz de plns i
modificri minore ale dispoziiei, pn la forma profund cu idei i tentative autolitice.
Una din dificultile ntmpinate de ctre psihologii clinicieni n abordarea
psihoterapeutic a depresiei o constituie comorbiditatea acesteia cu alte tulburri psihice
cum ar fi: consumul de alcool, tulburrile de personalitate etc. precum i cu bolile
somatice. Semne depresive importante sunt remarcate la circa 36% din toi pacienii ce
sufer de o maladie somatic. Sindroamele depresive i mai ales cele de involuie au fost
corelate cu valori crescute ale TA, dar este posibil ca adevarat corelaie s fie n acest
caz cu vrsta bolnavului, (Chiri, Chiri, Papari, 2002).
Persoanele depresive au mai multe maladii dect cei fr depresie i ei apeleaz la
servicii medicale mai frecvent. S-a stabilit o relaie ntre depresie i o serie ntreag de
comportamente nocive pentru sntate, incluznd fumatul, alimentaia deficitar si
excesiv i stilul de via sedentar. n plus, s-a artat c depresia are efecte
fiziopatologice directe, cum ar fi scderea variabilitii frecvenei cardiace i creterea
adezivitii plachetare (factorul 4 plachetar i - tromboglobulina), exercitnd efecte
negative i asupra aderenei la regimurile terapeutice medicamentoase, (Pandele,
Dumitracu, 2009). Combinarea ntre hipercolesterolemie i creterea funciei plachetare
explic efectele proaterogenice ale afeciunii.
La bolnavii cu HTA, psihologii clinicieni au semnalat ca, exist o serie de trsturi de
personalitate care i fac vulnerabili la situaiile stresante, fiind mai predispui s obin
creteri tensionale: ambiiile deosebite, incapacitatea de a-i exprima agresivitatea liber,
lsndu-se dominai de furie mult mai repede fa de alii. Exist o ambivalen a
bolnavului dintre planul exterior calm i cel interior plin de agresivitate, ostilitate care
tinde spre o exprimare a propriei autoriti, muli hipertensivi, paralel cu boala, fiind
nevrotici sau au tendine compulsive.

I. Discutie asupra conceptului de hipertensiune arteriala esentiala.

1. Definitie
n mod curent se considera ca H.T.A. reprezinta cresterea presiunii arteriale peste
valorile considerate normale.
Neexistnd o linie de demarcatie neta ntre populatia normotensiva si cea
hipertensiva (dupa cum a aratat Pickering), comitetul de experti O.M.S. a stabilit
totusi (1976), n mod arbitrar, urmatoarele limite la adult.

Tensiune arterial sistolic Tensiune arterial diastolic

> = 160 mm Hg
> = 95 mm Hg - hipertensiune
arterial (HTA)
< = 140 mm Hg
<
=
90
mm
Hg
normotensiune
ntre 140 - 160 mm Hg
ntre 90 - 95 mm Hg - H.T.A.
la limit (de grani)
Persoanele cu valori tensionale cuprinse n notiunea de H.T.A. "la limita" nu se vor
socoti bolnavi, fiind doar controlati din punct de vedere al tensiunii arteriale, la
intervale mari (1 an).
H.T.A. reprezinta acea forma de hipertensiune n care tensiunea arteriala (H.T.A.)
creste progresiv n timp ndelungat ( luni si ani de zile), ajungnd la valori
mari. Ea nu are practic o cauza cunoscuta si determina modificari vasculare
generale la nivelul cordului, creierului si rinichilor.
2. Etiologie
Este cunoscuta numai n 5% din cazurile de hipertensiune si anume H.T.A.
secundare. Restul de 95% din cazuri apartin H.T.A. esentiale si din punct de vedere
stiintific, pna n prezent, nu au o cauza cunoscuta.
n urma cercetarilor facute n acest domeniu ca factori de risc principali au fost
mentionati: ereditatea, continutul de Na din alimentatie, tipul de comportament,
vrsta, sexul, fumatul, obezitatea, consumul de cafea, alcool, starile de
ncordare.
3. Clasificarea etiologica deosebeste H.T.A.
a) esentiala (primara), denumire data de Frank (1911), n care nu exista o cauza
organica evidentiata;
b) secundara n care cauza este clar identificata.
II. Implicarea factorilor psihologici n etiologia h.t.a. Esentiala
n prezent boala hipertensiva nu mai este cercetata din punct de vedere strict
medical. Pe lnga factorii ereditari si factorii de mediu sunt studiati tot mai multi
factori psihologici care ar putea fi raspunzatori de declansarea H.T.A. Studiile
efectuate n ultimul deceniu au aratat existenta unei anumite structuri de
personalitate (personalitate obsesiv- compulsiva) sau n orice caz anumite
caracteristici de personalitate care i diferentiaza de normotensivi. Principalele
cause de crestere a tensiunii arteriale n timpul vietii sunt: efortul fizic si mental,
racirea pielii, stimuli senzoriali (sonori) si n general orice stimuli fizici cu actiune
intrusa si prelungita. Se poate spune ca H.T.A. poate sa apara la persoane care
prezinta:
- o anumita reactivitate a sistemului nervos determinata genetic si prin factori de
mediu;
- o anumita structura de personalitate caracterizata prin sensibilitate,
compulsivitate si rigiditate;
- conflicte repetate si prelungite n care tendintele agresive sunt reprimate
constant;
Factorii psihologici implicati pot duce la perturbarea si distrugerea sistemelor
defensive ale eul-ui, care nu-si mai poate mentine mecanismele de aparare.
III. Abordarea h.t.a. esentiala din perspective psihosomatica. Tipuri

comportamentale implicate n h.t.a. esentiale

Conceptia psihosomatica considera ca obiect de studio att rolul factorilor
psihosomatici n edificarea unor tulburari, mergnd pna la adevaratele boli
somatice, ct si mecanismele psihofiziologice prin care se produc aceste dereglari
initial reversibile, ce evolueaza n veritabile leziuni la nivelul de organ aparat si
sistem.
Psihosomaticienii din zilele noastre sunt preocupati att de tipul de personalitate
al bolnavului predispus ct si de specificitatea reactiei anumitor organe la actiunea
unor stresuri emotionale.
n present se acorda o atentie deosebita tipului A de comportament (Tipul
psihocomportamental A - Behavioral patern type A) care predispune la stres psihic
si la aparitia bolii coronariene la persoanele care l poseda.
Acest tip psihocomportamental este ntlnit nu numai la bolnavii cu H.T.A.
esentiala ci si la bolnavii cu ulcer, astm. Aceasta nseamna ca tipul A predispune
la stres psihic, care n functie de slabiciunea unui organ sau predispozitia
genetica produce declansarea bolii. Tipul psihocomportamental A prezinta doua
tipuri de nsusiri de baza:
a) starea de alerta - sentimental urgentei;
b) starea de ostilitate - animozitatea.
Personalitate de tip A
1.
Competitivitate
excesiv
2.

Iritabilitate

Consecinele comportamentului
de tip A
- anxietate
- depresie
- frustare

3.
Agresivitate i
ostilitate (interiorizate)

- ostilitate capricioas

4.
Obsesia urgenei
timpului

- lipsa de linite sufleteasc

5.

- reactivitate crescut la stres:

hormonii de stres crescui dublu
(fa de tipul B)

Insecuritate

6.
Intreaga sa via
este urmrit de jocul
- aflux sporit de snge ctre
de-a scorul
muchii sclerici, neconsumat
(datorit sedentarismului) cu
7.
Este nsetat
depunere vascular consecutiv
dup rzbunarea
de colesterol
nedreptii
- cardiopatii, slbirea sistemului
8.
Succesul
imunitar (inclusiv cancerul), alte
(economic) este inta lui boli psihosomatice.
constant
9.
Comportamentul
su impulsive l impinge
s realizeze tot mai mult,

din care ns se bucur

tot mai puin
10.
Are o nelimitat
dorin de aprobare i
recunoatere
11.
ncontinuu i
verific activitile
dup ceas
12.
ncheierea unei
lucrri i d prea
puin tihn i
satisfacie.
Tipul comportamental B este relaxat, satisfacut, rareori este grabit, rareori se lupta
sa faca multe lucruri ntr-un timp scurt. Pentru patogeneza este demn de
remarcat faptul ca indivizii cu tip A sunt fiziologic mai reactivi dect cei cu tipul B.
La ei se observa o crestere dubla a hormonilor de stres ntr-o situatie stresanta
fata de persoanele cu tip B.
Subiectii cu hipertensiune arteriala se caracterizeaza prin negativism, lipsa dorintei
de a-si manifesta agresivitatea si neuroticismul, prezentnd o reactivitate
tensionala exagerata la sarcini experimentale.

V. Posibilitatile terapiei n h.t.a. esentiala

Obiectivele psihoterapiei n H.T.A. esentiala sunt urmatoarele:
- reducerea tensiunii pna la valori ct mai apropiate de cele normale;
- modificarea comportamentului care predispune la H.T.A.;
- determinarea pacientului de a urma tratamentul medicamentos care ajuta la
mentinerea n limite normale a tensiunii arteriale.
n vederea atingerii acestor obiective au fost ncercate diferite forme de
psihoterapie.
1. Tehnicile de relaxare (Schultz, Jacobson) au adus rezultate semnificative n
cazul H.T.A. esentiale, determinnd o clara scadere a tensiunii arteriale. Sunt
aplicate n sedinte regulate si produc relaxarea pacientului prin administrarea
unor sugestii de caldura, greutate, liniste, calm, urmarindu-se distragerea atentiei
pacientului de la propria sa boala. De exemplu, masurndu-se tensiunea arteriala
nainte si dupa aplicarea antrenamentului autogen s-au constatat scaderi
semnificative ale acesteia. De asemenea tehnicile de relaxare urmaresc si
schimbari ale atitudinii, ncercnd directionarea comportamentului catre un stil
de viata mai putin tensionat.
2. Terapia prin sugestie si hipnoza a fost de asemenea aplicata n H.T.A. esentiala
dndu-se sugestii de relaxare, urmarindu-se schimbarea ritmului de viata si a
atitudinii fata de boala.
3. Psihoterapia suportiva este aplicata de obicei de catre medical currant si

urmareste o ntarire a mecanismului de aparare si refacerea mecanismului de

adaptare. Terapia suportiva urmareste o educare si o permanenta ncurajare a
bolnavului si de asemenea favorizarea descarcarii emotionale care duce n final la
scaderea anxietatii. Mijloacele prin care psihoterapia suportiva realizeaza toate
acestea sunt: " ndrumarea, persuasiunea, ncurajarea, catharsis-ul, presiunea
si coercitatia, desensibilizarea, exteriorizarea intereselor si manipularea mediului".
[Minsie si Campbell citati de I.B. Iamandescu - Manual de Psihologie medicala,
editura Infomedica, 1995].
4. Terapia comportamentala a fost utilizata si acreditata n abordarea
psihoterapeutica a H.T.A. esentiale. Dupa unii autori terapia comportamentala este
mai eficienta n cazul hipertensiunii usoare, n timp ce alti autori afirma vca este
mai eficienta la persoanele cu valori mari ale tensiunii arteriale, obtinndu-se la
acestia o normalizare a valorilor tensiunii catre sfrsitul tratamentului. n present
psihoterapia comportamentala este folosita n tratamentul H.T.A. esentiala ca
adjuvant la tratamentul medicamentos.
5. Psihoterapia psihanalitica (freudiana, adleriana si a lui C.G. Jung), a fost
valorizata cu doua decenii n urma cnd era considerata ca unica metoda
psihoterapeutica folosita n tratarea H.T.A. n forma sa actuala psihoterapia
psihanalitica determina: verbalizarea trairilor conflictuale, exteriorizarea
sentimentelor agresive, stabilirea unei bune relatii cu psihoterapeutul, care
contribuie la diminuarea sau nlaturarea anxietatii si a tendintei depresive. n
present psihoterapia psihanalitica este folosita mai ales la pacientii tineri cu H.T.A.
esentiala la care apar tulburari associate cum ar fi depresiile secundare si starile de
anxietate prelungita.
6. Terapia ocupationala si ergoterapia sunt mai putin folosite la noi n tara desi
reprezinta metode de tratament n occident. Activitatile sunt alese n general de
tehnicile artizanale, iar munca trebuie sa fie simpla si sa suscite motivatia si
creativitatea. n cadrul terapiei ocupationale si ergoterapiei activitatile trebuie sa
fie compatibile cu posibilitatile bolnavului iar acesta trebuie sa nvete sa-si dozeze
efortul si sa accepte pauzele ca pe ceva necesar. Se mai pot folosi activitati ca
tapiseria, macrameul, tricotajul si broderia. Indiferent ce metode psihoterapeutice
sunt folosite, este cunoscut faptul ca singular nu dau rezultate ci doar ca adjuvant
al tratamentului medicamentos. Psihoterapia este recomandata n H.T.A. att
pentru efectul sau n diminuarea valorilor tensiunii arteriale ct si pentru
reechilibrarea psihica a individului.

Bibliografie

Pandele G.I.. Dumitrescu A. (2009)- Relaia somato-psiho-comportamental dintre

hipertensiunea arterial i sindromul depresiv. Universitatea de medicin i farmacie
Gr.T. Popa Iai Facultatea de Medicin Specialitatea Medicin Intern. Tez de
doctorat.
Freedland K.E., Miller G.E., Sheps D.S., The Great Debate, revisited. Psychosom Med.,
2006, 68, 2, p. 179-184.
Chiri R., Chiri V., Papari A., Manual de psihiatrie i Psihologie medical, Editura
Fundaiei Andrei aguna, Constana, 2002.
1. Allport, G.W. - Structura si dezvoltarea personalitatii, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, a991;
2. Athanasiu, A. - Elemente de psihologie medicala, Editura Medicala,
Bucuresti, 1983;
3. Balazovjech, I. - Psychosomatic aspects of arterial hypertension,
1992;
4. Cucu, I. - Medicina psihosomatica, Editura Litera, Bucuresti, 1981;
5. Cucu, I. - Psihologie Medicala, Editura Litera, Bucuresti, 1980;
6. Dafinoiu, I. - Sugestie si hipnoza, Editura Stiintifica si Tehnica,
Bucuresti, 1996;
7. Derevenco, P. Anghel, I. Baban, A. - Stresul n sanatate si boala,
Editura Dacia, Cluj Napoca, 1992;
8. Doroftei, T.- Orientari si tendinte n psihoterapia contemporana,
Editura Stiintifica, Iasi, 1991;
9. Freud, S. - Introducere n psihanaliza. Psihopatologia vietii
cotidiene, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992;
10. Gheorghiu, V.A. - Sugestie si sugestibilitate, Editura Academiei,
Bucuresti, 1992;
11. Iamandescu, I.B. - Manual de psihologie Medicala, Editura
Infomedica, Bucuresti, 1995;
12. Lang, G.F. - Boala hipertensiva, Editura de Stat , Oradea, 1953;
13. Leonhard - Personalitati accentuate n viata si literatura, Editura
stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1979;
14. Percek, A - Stresul si relaxarea, Editura Teora, Bucuresti, 1993;
15. Popescu - Neveanu, P. - Dictionar de psihologie, Editura Albatros,
Bucuresti, 1978;
16. Popescu, Al. Al. - Terapia ocupationala si ergoterapia, Editura
Cerne, Bucuresti, 1994
17. Rudica, T. - Psihopatologie, curs;
18. Radu, I. - Metodologie psihologica si analiza datelor.