Anatomia cordului

1. Coronara dreapta 9. Atriu drept

2. Artera anterioara stanga descrescatoare 10. ventriculul drept
3.Artera stanga circumflexa 11. Atriu stang
4. Vena Cava superioara 12. Ventriculul stanga
5. Vena cava inferioara 13.Muschii papilar
6. Aorta 14.Cordaje tendinoase
7. Artera pulmonara 15. Valva tricuspidica
8. Vena Pulmonara 16. Valva pulmonara
Valva aortica (nu este in foto)

Arterele coronare

Deoarece inima este compusa in principal din tesut muscular cardiac care continuu se contracta si
se relaxeaza, trebuie sa aiba o aprovizionare constanta de oxigen si nutrienti. Arterele coronare sunt
o retea de vase de sange care transporta oxigen si bogat in substante nutritive pentru tesutul
muscular cardiac. Sunt primele vase de sange care se desprind din aorta ascendenta.
Functii:
- transporta sange incarcat cu oxigen si nutrienti spre muschiul cardiac;
Ramuri:
- artera coronara dreapta - transporta sange oxigenat spre peretii ventriculilor si ai atriului drept;
- artera coronara stanga - directioneaza sange oxigenat spre cele doua ramuri ale sale:
- artera descendenta anterioara stanga - transporta sange oxigenat spre peretii ventriculilor si atriul
stang (regiunea anterioara a inimii);
- artera circumflexa stanga - transporta sange oxigenat la peretele ventriculilor si atriul stang
(regiunea posterioara a inimii).

Vena cava

Vas care aduce sangele neoxigenat din corp (sarac in oxigen si incarcat cu dioxid de carbon)
spre partea dreapta a inimii.
Venele cave sunt in numar de doua:

Vena cava superioara

- dreneaza sangele din jumatatea superioara a corpului (cap, gat, membre superioare si
torace).

Vena cava inferioara

- cea mai voluminoasa, dreneaza sangele partii inferioare a corpului (abdomen, bazin si
membre inferioare).

Aorta

Aorta este artera care transporta sangele de la inima catre toate organele din corp. Aceasta
porneste din ventriculul stang, unde o valva impiedica sangele sa se intoarca in inima. Aorta urca de
la inima, se arcuieste spre stanga, iar apoi coboara spre trunchi. Mai multe artere se ramifica din ea.
La nivelul soldului, aorta se imparte in arterele picioarelor.

Artera aorta este alcatuita din 3 parti:

partea ascendenta, scurta, din care se desprind arterele coronare

carja aortica, din care se desprind:

o trunchiul brahio-cefalic (artera carotida comuna dreapta, artera subclaviculara

dreapta);
o artera carotida comuna stanga;

o artera subclaviculara stanga.

partea descendenta

o aorta toracica (din care se desprind artere bronsice, esofagiene, intercostale si

supradiafragmatice);
o aorta abdominala [trunchiul celiac (artera hepatica, artera gastrica stanga, artera
splenica), artera mezenterica superioara, artera mezenterica inferioara, artere renale,
artere genitale]; terminal se bifurca in arterele iliace comune (interna - pentru
organele pelviene - si externa - pentru membrele inferioare).

Artera pulmonara

Acest trunchi arterial voluminos conduce sangele de la inima la plaman. Artera pulmonara
porneste din ventriculul drept, de care este separata prin valvula pulmonara. Ea se indreapta in sus,
apoi se separa sub arcul aortic in doua ramuri: artera pulmonara dreapta, mai lunga e mai mare (are
trei ramuri lobare), si artera pulmonara stanga (cu doua ramuri lobare).
Vena pulmonara

In numar de 4 (cate doua de fiecare parte), venele pulmonare se deschid in auriculul stang, in
care aduc sangele oxigenat in plaman.

Camerele inimii

Inima umana are patru camere. Cele doua camere superioare, atriul (auriculul) drept si stang,
sunt camerele de primire a sangelui.Acestea colecteaza sangele adus de vene. Camerele inferioare
ale inimii, ventriculul stang si drept, au rolul unor pompe puternice. Ele imping sangele prin artere,
de la inima catre corp.

Atriul drept

primeste singe neoxigenat din organism de la cele doua vene cave; acest singe , trece prin
atriul drept si prin valva tricuspida in ventriculul drept si pe urma prin artera pulmonara ajunge la
plamini unde va fi oxigenat;

Ventriculul drept
 Are o structura mai trabeculata , comparativ cu cel sting si nu are acceaiasi forta de
contractie; de la nivelul sau pleaca artera pulmonara;

Atriul stang

in el se varsa cele patru vene pulmonare si este despartit de ventriculul sting prin valva
mitrala; singele oxigenat care vine de la plamin, trece prin atriul sting si valva mitrala in ventriculul
sting;

Ventriculul stang

este cea mai importanta structura din punct de vedere al functiei de pompa a inimii;
miocardul sau muschiul inimii, este cel care prin forta sa de contractie expulzeaza singele din
ventriculul in aorta , in timpul sitolei;

Muschii papilari
 Sunt muschii de la nivelul valvelor cardiace; au rol in inchiderea si deschiderea valvulara.

Cordaje tendinoase

Pe marginile si suprafetele inferioare ale valvelor tricuspida si mitrala se insereaza numeroase

structuri tendinoase subtiri de colagen cordajele tendinoase - care au traseu descendent catre
muschii papilari, care se proiecteaza de pe peretii musculari in cavitatea ventriculara.
Aceste cordaje actioneaza ca niste cabluri de ancorare a valvelor si impiedica cuspidele sa se
deschida sau sa bombeze in interior ca o umbrela, din cauza presiunii crescute pe care o are sangele
in cursul contractiei ventriculare. Cordajele atasate pe cuspide invecinate actioneaza si in scopul
mentinerii acestor cuspide strans legate una de alta in cursul contractiei ventriculare, astfel incat
sangele sa nu poata regurgita printre ele, cand sunt inchise.
Valvele

Valva tricuspida

Face legatura intre atriul drept si ventriculul drept; este formata dintr-o foita septala, anterioara
si posterioara . Se deschide pentru a permite sangelui oxigenat colectat in atriul drept sa curga in
ventriculul drept. fortandu-l pentru a iesi prin valva pulmonara in artera pulmonara.
Complexul valvular tricuspidian cuprinde orificiul atrioventricular tricuspidian si inelul sau
fibros, foitele valvulare sau cuspele, cordajele tendinoase si muschii papilari.
Inelul valvular tricuspidian include:
a) o linie arcuita in dreptul partii membranoase a septului,
b) latura dinspre valva tricuspida a trigonului fibros drept,
c) cele doua fila coronaria, care reprezinta doua extensii fibroase, una anterioara si una posterioara,
ce pornesc de la trigonul fibros drept, si
d) o banda de tesut conjuncticare completeaza circumferinta inelului valvular intre varfurile celor
doua fila.
Trebuie mentionat aici ca endocardul valvular se desprinde uneori la distanta de acest inel
fibros valvular de pe stratul colagenos central al foitelor valvulare. Astfel, inelul fibros nu va
corespunde pe de-a intregul cu linia de inflexiune endocard atrial - endocard valvular.
Foitele valvulare tricuspidiene, de regula trei la numar, sunt: septala, anterioara si posterioara,
corespunzand celor trei laturi ale orificiului atrioven-tricular. Fiecare foita este o dedublare de
endoteliu care cuprinde in interior o lamina fibrosa colage-noasa care se continua la baza cu inelul
fibros iar catre marginea libera cu fascicule divergente din cordajele tendinoase

Valva mitrala

Face legatura intre atriu si ventriculul sting; este formata din vala anterioara si posterioara,
cordaje tendinoase si muschii papilari prin care se insera la nivelul miocardului . Se deschide
pentru a permite sangelui oxigenat colectate in atriul stang sa curga in ventriculul stang. fortandu-l
sa iasa prin valva aortica in aorta.
Structura aparatului valvular mitral este in multe privinte similara cu cea tricuspidiana.
Descriem si la acest nivel orificiul atrioventricular mitral cu inelul sau fibros, foitele (cuspele),
cordajele tendinoase si muschii papilari. Inelul fibros mitral este format din elemente conjunctive
dense de consistenta diferita care sunt in continuitate cu laminae fibrosae ale cuspelor valvulare
mitrale.
Clasic valva mitrala este descrisa ca avand doua cuspe (anterioara si posterioara), separate
prin comisuri, in realitate este vorba despre o membrana continua atasata la inelul fibros. Marginea
sa libera prezinta numeroase indentatii, dintre care doua sunt mai adanci si primesc cordaje
tendinoase caracteristice, penate. Varfurile celor doi muschi papilari indica aceste indentatii. Ele
sunt comisurile antero-laterala si posteromediala ).
Cuspa anterioara este mai mare, semicirculara sau triunghiulara, cu indentatii marginale
putine sau deloc. Prin pozitia si mobilitatea sa, fiind situata in mod critic intre conul de influx si cel
de eflux al ventriculului stang aceasta cuspa a fost denumita si "tamponul aortic\" . Astfel, in timpul
umplerii ventriculare pasive si al sistolei atriale, fata sa atriala neteda directioneaza fluxul sangvin
spre varful trabeculat al ventriculului stang. Dupa inceputul sistolei ventriculare si inchiderea valvei
mitrale, partea clara (neteda) a fetei ventriculare a cuspei anterioare se continua cu cortina
subaortica. in acest mod, aceasta cuspa formeaza impreauna cu restul de perete fibros al vestibulului
subvalvu-lar aortic partea terminala a conului de ejectie a ventriculului stang.
Cuspa posterioara (ventriculara, murala sau postero-laterala) este mai mica, dar are o insertie
anulara mai intinsa (pe aproximatidoua treimi din inelul fibros).
Majoritatea cordajelor tendinoase ale valvei mitrale isi au originea pe cei doi muschi papilari
puternici ai ventriculului stang. Acestia sunt papilarul antero-lateral si cel postero-medial. Fiecare
cuspa primeste cordaje de la ambii muschi papilari.

Valva pulmonara

Este originea arterei pulmonare, care duce singele neoxigenat la inima; se bifurca in artera
pulmonara stinga si dreapta, care se distrbuie celor doi plamini.
Valva pulmonara, valva de ejectie a ventriculului drept, continua infundibulul ventricular. Ea
este situata la oarecare distanta de celelalte trei valve cardiace si antero-superior de ele. ul sau
priveste superior, spre stanga si usor posterior.
Are trei cuspe (sau valvule) semilunare care se insera prin baze convexe pe o ingrosare
fibroasa din peretele trunchiului pulmonar. Marginile libere ale cuspelor proemina in lumenul
vascular. Fiecare cuspa este o plica endocardica in interiorul careia se gaseste o lamina fibrosa.
Central la nivelul fiecarei margini libere se gaseste o ingrosare cola-gena numita nodulus (Arantii).
De-o parte si de alta a nodulului se gasesc lunulele, unde stratul de colagen este mult subtiat .
La nivelul cuspelor semilunare peretele arterial pulmonar prezinta trei sinusuri (Valsalva), al
caror perete este mai subtire decat restul peretelui arterial pulmonar. Este foarte important ca
inchiderea si deschiderea valvei pulmonare sunt extrem de asemanatoare cu cele ale valvei aortice.

Valva aortica
 Se afla la nivelul ventriculului sting si reprezinta originea principalului vas de singe al inimii,
din care iau nastere toate celelalte vase importante din organism; este alcatuita din trei cuspe:
dreapta, stinga, noncoronariana;
Valva aortica are in mod normal trei cuspe. Ea are o structura similara cu a valvei pulmonare,
dar o constructie mai solida. Cele trei componente esentiale sunt scheletul fibros solid, cuspele
(foitele) valvulare fine si sinusurile Valsalva. Aceste trei elemente formeaza trei structuri
cupuliforme care constituie intregul mecanism valvular. Cuspele valvulare fine sunt plici de
endocard care contin in interior laminae fibrosae cu o rezistenta deosebita, data in special de
distributia fibrelor colagene, in straturi circulare si radiare alternative . Cuspele au o structura
similara cu cele ale valvei pulmonare, dar mai solida. Ocazional lunulele sunt fenestrate in
apropierea comisurilor . Lunulele formeaza aria de coaptatie din timpul inchiderii valvulare.
Sinusurile aortice (Valsalva) sunt mai proeminente decat cele pulmonare. Ele reprezinta
dilatatii ale peretelui arterial deasupra fiecarei cuspe. Limita superioara a sinusurilor depaseste
marginea libera a cuspelor valvulare. Dinspre lumen aceasta limita formeaza proeminenta
supravaivulara. Arterele coronare se deschid de regula din aorta in apropierea acestei proeminente.
La jumatatea sinusurilor aorti-ce grosimea peretelui arterial este de aproximatidoua ori mai mica
decat a peretelui aortic obisnuit, iar diametrul vascular este de aproximatidoua ori mai mare.

http://www.cardiologcraiova.ro/anatomia%20inimii.html