NICATELE 111111EALULUI
FATA DE
CARTEA
www.dacoromanica.ro
ION RUSU ABRUDEANU
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Prezenta carie nu are nici o pretentie literara. Ea este destinatil
sa de$tepte interesul marelui public cititor, prin panca par docu-
mentar, asupra atitudinei $i actiunii anti-nationale, imprimata
conducerii partidalui national roman din Ardeal, in tot timpul
marelui rsboiu european, de afire nefastal austro-fil Alex. Vaida,
ca consimtimardal tacit, dar vinovat al d-lui Iuliu Maniu, eea-ce
explica' in mod firesc tinuta refractar politici lemeinice
de unificare sulleteasca $i de consolidare nationald din partea
potentatilor ardeleni, ajun$i stapani pe guvernul tdrii.
In al doilea rand volunud de fat& prin cuprinsul lui, sintetizeazii
revolta $i protestal mea impotriva spiritulai de destramare,
care Alex. Vaida i Iuliu Maniu, ca $i ceilalti exponenti ai parti-
dului national roman din Ardeal, au adarnicit opera de intiirire
a noulai slat intregit $i au compromis, zi de zi, prestigial $ibana re-
pulatie a Romans ilor ardeleni in ochii fratilor din vechiul regal,
cari cu data nobil avant $1 cu preful celor mai mari elite de siinge
$i avere au intrat in crancenul macel al lurnii, impin$i numai de
dorinta stanta de a ne desrobi $i de a ne da $i nouci, Ardelenilor,
putinta de a tr.& $1 a ne desvolta intr'o via libera i inde-
pendenta. Este strigeital mea de indignare impotriva bratalizdrii
uria$elor sacrificii aduse de vechiul regal pe altaral anillitii na-
tionale, ca $1 impotriva nepriceperii, a lacomiel, a ingratitudinei,
precam $i a tataror ofenselor aduse limp de 10 ani de ace$ti poli-
lica,stri, improvizati prin forta imprejararilor, salletulai entuziast,
generos, bun $i iertator al Romniet eliberatoare.
Ca roman ardelean, care de 40 ani trilesc pe pa mantul ospitalier
,si binecuvlintat al vechiului regat $i am fost deci in masura sa
constat $i s veld ca pro prii met ochi tol efluxul situ de sincera
dragoste $i patriotic interes pentru cauza suferintele fratilor mei
din Ardeal, cred ca nimeni nu-'mi va contesta nici dreptul, nici
www.dacoromanica.ro
4
www.dacoromanica.ro
5
www.dacoromanica.ro
6
www.dacoromanica.ro
7
www.dacoromanica.ro
8
www.dacoromanica.ro
Q
www.dacoromanica.ro
lo
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
17
toate sufletele romanesti din Ardeal, atat din orase, cat si dela
pra. Numai aceasta molima politica, care, ca tot tratatul dela Tria-
non, mai dainue,ste i imbrobodeste Inca cape/ele unor anumifi
Ardeleni, este cauza tuturor relelor ce compromit cea mai stralacita
victorie a neamului. Gratie numai, su/letal animator, vecinic pri-
mitor si duios al vechiului regal, care a lmbratisat In toate vrema-
cu data caldura frateasdi pe toti emigrantii Ardealului pand
la fericitul rezultat al anirei politice ca patria mama, a putut fi
ani dearandul ranit si batjocorit, iar cei mai distinsi barbati de
slat ai micei Romeinii, autorii politicei triumfatoare a instinctului
national, terfelifi si prezentati ca antreprenori ai unei glorii efline.
Totusi am reusit, ca grea, ce e drept, dar am reusit sa mai /in
frtina "itz loc si sa nu lovesc Ma in iubitii mei frati, cari devekleala4
din ce in ce mai bataiosi, mai gird' rezerve si lard strata la gurtt.
Imi ziceam:
SA' mai astept, ca sa-i lucru pe toti patriotii", cari
cereau, la Alba lulia, guvernal ca preful revolufiei si al unei
expeditii fasciste spre Bucuregi, la care frica de ridicol 'i-a facut
insa sa renunte In ultimul moment!
In sfarsit, mutt asteptatul si fericitul eveniment s'a intamplat.
La 10 Noembrie 1928, Iuliu Maniu era sef de gavera, tar Alex.
Vaida, nzinistru de interne. Tara era data pe tnana a doi Romani
uniti" de con fesiune, esiti din scoala apostolicil a Habsburgis-
ca Maki vecinica lui pomenire.
Sa nu se creada c, fiirzd ortodox, vorbesc astfel din ura ce asi
.nutri-o Iota de Romdnii uniti". Departe de mine acest gaud
meschin si antinational. Eu m'am Invii(at sii iubesc si s stimez pe
loti bunii Ronzani, fie ei ortodoxi sau uniti". Sant insa un ad-
versar neimpacat al acelor Romani unifi", cari Intaiu lucreazd
La uniti" si numai in al doilea rand ca Romani. Pe acest salt
de Romani j consider ca un ferment de disolu(ie nafionala si,
dupli intima mea convingere, din categoria acestui /el de Romhni
unifi" fac parte Alex. Vaida Iuliu Maniu. De altfel cititoral
se va putea lesne convinge si el din noianul de dovezi ce cuprinde
volunuzl de PIN.
Curand clupil formarea guvernalui national-Nriinesc, prezidal
de Iuliu Maniu, am vazat noul minister era lovit dela incepait
de o traicd infirmitate de nastere. Neputinta organica a d-lui
.Maniu i a colaboratorilor sal de a se incadra In conceptia de pa-
Ion Rusu Abrudeanu 2
www.dacoromanica.ro
18
irie, m'a fi1cul repede sit' ma con ving Mai dreplate avea d. Oct.
Goga, cand imi spuneg ca In laboratoriul acestor oameni este com-
plect absentei ideia de stat din preocuplirile, care ii agitii In viata
publica', $i ra urmaresc incon$tient, ca an sentiment de du$manie
atavicii, insu$1 aparatul puterii de stat, chiar $i alunci cnd este in
mainile lor.
In fata acestui pericol nafional, era imposibil sa mai reziste mutt
incercala mea frnd sufleteascd, "Rai ales and m'arn convins a
ace$ti incon$tienti ocupanti ai vechiului regal aveau la pasivul lor
tapie de evident desfrdmare nationalii, ca cele urmelloare:
Au practicat dela incepalul gavernarii lor un marcat conf esiona-
'ism militant, reluand firul persecutillor habsburgice impotriva
religiei ortodoxe dominante $i a instilugunilor ei, In scopul de a
favoriza biserica greco-catolicii sau unita" a Blajului;
Au votat $i pus In aplicare o no.uti lege administraliva ca ten-
dinte MN regionaliste, care sil duca la destramarea unialtii sta-
(alai roma, chelluind in acest scop 21/2 miliarde lei angal din
budgetul sftaituit al etirii;
Au compromis Regenta prin introducerea putin elegantii $i in-
drazneatii in sanul ei a unei rude a lui Alex. Vaida i Mihai Po-
povici, cu gandul de a o transforma intr'un fel de consistoriu do-
cil $i sectar dela Blaj;
' i-au permis sa persecute pe functionarii regtiteni" $i sli mal-
trateze, din ordinal instrainatului ministru de interfte, plinei $i pe
invalizii de reisboiu, cari 2$i cereau drepturile, Inclcate In pi-
cioare de guvernul lor, care in acela$i timp imbuiba, gratie con-
cursulai interesal al lui R. Boi16, nepotal d-lui Maniu, ca pensil
de sute de milioane anual pe functionarii anguri, cari refuzaserd in
re petate randuri sa depunti juriimiintal de credinri statului roman;
Au infiintal in Ardeal faimoasele cele de voinici" pentru apd-
rarea onoarei guvernalui", deci a batliu$ilor, destiineali de malt
de partidele politice din regal;
Au lmpuscat in mod stupid $i criminal, la Lupeni, 30 de munci-
tori nevinovati, spre marea salisfactie a comuni$tilor, aliafii gu-
vernului Maniu;
Au dal pe coloni$tii macedo-roma i din Cadrilater pe mana Bul-
garilor, spre a-i schingiui i a le lu,a primaturile date In stpfinirea
lor de guvernele trecute;
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
Pentru o mai buna coordonare a vastului material ce am adunat,
am impartit lucrarea mea in III prti. Partea I inftiseaza citi-
torului grija, dragostea frateasca i marele interes national, pe
care Principatele romane Muntenia si Moldova, apoi Romania
mica de eri, le-au aratat in mod constant fratilor din Ardeal, dear
lungul veacurilor si pana la infptuirea intregirii neamului. Partea
II demonstreaza, ca dovezi indiscutabile, chipul brutal, cu care a
inteles Ardealul, reprezintat prin partichtl national roman, sa ras-
punda-acestor sincere si inalte sentimente in clipele cele mai grele
ale neamului romanesc. Partea III arata lipsa de bun simt roma-
nesc si de oea mai elementar gratitudine manifested de acelasi
partid national fata de vechiul regat, in Romania Mare, a-tat in
opozttie, ca't i la guvern.
Este evident ca.* intr'o lucrare, care poarta titlul Ncatele
Ardealului fat de vechiul regat", partea I ar fi putut sa ltp-
se_asc. Acesta a fost si plana! mea initial. 0 intamplare neastep-
tat ins mi-a impus absoluta necesitate de a-mi complecta volu-
mul cu datele istorice ale partii I. Din clipa, in care un bun, ve-
chiu i distins prieten al meu, d. Leonte Moldo van, deputat de
cunoscut ca mimos luptator in miscarea nationala dinainte
de rsboiu 5i pasionat colectionar de documente istorice, 'mi-a
pus la dispozitie un document de o mare gravitate: o brosina clan-
destina, prefatata de dr. Alex. Vaida Voevod i tiparit de el la
Viena, in anal 1922, sub titlul Ardealul Ardelenilor...", in care
declara, ca o suprema sfidare, ca Ardealul a dus lupia lard
sprijinul i ajutoral celor din regal, cari se ariitaa extrem de
indiferente PO de tot ce il durea si It privea", publicarea partii
I mi-s'a parut o sacra datorie si tot asa de necesara si de impor-
tant& ca i partile U i III.
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
www.dacoromanica.ro
PARTEA L
Cuprinde in esenta :
Luptele si nzuintele continue de unire ale neamului romanesc dela In-
chiegarea sa i pana In ziva infptuirii Romniei Mari.
Ortodoxismul i piedicele puse in calea lui de calvinismul ardelean si
catolicismul habsburgic. Nefasta sprtura data unitatii de Credinta
cu prilejul unirii" din anul 1698 a unei par a Romnilor din
Ardeal cu biserica Romei.
Sprijinul moral si material acordat in decursul veacurilor de Principatele
Munteniei i Moldovei, apoi de Romania mica de eri, cauzei natio-
nale a fratilor din Ardeal pana la actul unirii politice dela Alba
lulia (1 Decembrie 1918).
Nasterea, afirmarea i triumful politicei instinctului national, care, pentru
vechiul regat, a fost in toate vremurile o dogma imutabil i sfnta.
Rasboiul de intregire nationall
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I.
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
31
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34
www.dacoromanica.ro
35
Idem.
Idem, pag. 1167.
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II.
www.dacoromanica.ro
38
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
90
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
43
In litere latine:
Insd inteacest ne unim si ne mdrturisim a fi mlidularele sfIntel ca-
Jolicestii biserici a Romei, cum-cd pre noi si rdmdsirele noastre din
obiceitd bisericei noastre a rdsliritului sli nu ne cldleascd, ci toate cere-
monide, stirbdtorile, posturile cum plind acum, asa si de acunt ?nainte
s fim slobozi a le tine dupd calendatul vedija. 5'1 pe cinstitul Vlddica
nostru Atanasie nime pdnd in moartea Sfinfiei Sale sd Wand' pu/ere
a-1 cldti din scaunul Slingei Sale, ci tocmal de '1-s'ar -intdmpla moarte,
sd stea in voia Soborului pe cine ar alege sli fie Vlddicd, pe care Slin(ia
Sa Papa si Indifatul lmplirat sd-I intareascd si Patriarhul de sub biruinfa
InaMel Sale sa-1 chirotoneascd i in obiceiul si' deregatoriile Protopo-
pilor, cad sunt i vor fi, nici It:Wan jet de lucru nime sd nu se a-
mestece, ci sd se (le cum si pad acum. lar de nu ne vor ldsa pe nol
i pe rlimdsifele noastre Intr'aceasM acezare, pecepile si iscdliturile noa-
sire care am dat s n'aibd nici o tdrie, care lucru ram intarit ca pece/la
Mitropoliel noastre".
www.dacoromanica.ro
44
In litere latine:
,,Si a$a ne un1m acel ce-'s scrisi mai sus cum toatti legea noastra,
slujba bisericel, liturghia $1 posturile $i darul nostru slf stea pe loc.
lar de n'ar sta pe loc acelea, nici aceste pece(i sit n'aibd nici o tar&
supra noastra $1 VMdica nostru Atanasie sd fie in cap (aici vine iscti-
litura irriltropolitului si pecetia mitropoliei) $i nime sd nu-1 hdlbutdluiasrd".
Interesant de amintit este ca, dei prin actul asa zisei ,,unir"
nu se prevedea ca oportunistii romani dela 1698 ar fi primit vre o
dogma catolica sau ar fi admis vre-un drept de amestec al bise,
ricei catolice in biserica romana unite, totusi cei doui Iezuiti
unguri Baranyi $i Hevenesy, autorii morali ai sciziunei religioase
dela Alba Julia, in traducerea actului in limbs latina, pe care au
prezentat-o cardinalului Collonici, au falsificat in mod indrznet
partea cea mai principal a actului, punand inteansul urmatoarele
dou fraze, pe care nu le contine actul original:
Primind, marturisind $1 creand bate ate le prime$te, le mdrtarl-
seste $i le credli biserica romano-catolia $i mal ?nainte de toate cele
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
48
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
www.dacoromanica.ro
52
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III.
www.dacoromanica.ro
54
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
56
Vezi RIlsboiul nostru in note zilnice", vol. III, pag. 15, de N. lorga.
Editura Ra,Inuri". Cralova.
Vez! Romanii ardeleni din vechial regal si activitatea lor pdrul la
rdsboiul intregiril neamului", de Julia Moisil. Bucurestt 1929.
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
60
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
C.APITOLUL IV.
www.dacoromanica.ro
66
www.dacoromanica.ro
67
www.dacoromanica.ro
68
www.dacoromanica.ro
69
www.dacoromanica.ro
70
www.dacoromanica.ro
71
1) Vezi Amintiri din prima tinerefe" de Rada Rosetti, pag. 101 si 102.
Bucuresti. Cultura romneasc 1927. Rada Rosetti era fiul logoftitului
moldovean Rtiducanu Rosetti, ginerele printului Grigore Ghica, Domnul
Moldovei. Fiul sal' este distinsul general Rada Rosetti, cumnat al ma-
relui barbat de stat Ion I. C. Bratianu.
www.dacoromanica.ro
72
www.dacoromanica.ro
73
www.dacoromanica.ro
74
www.dacoromanica.ro
75
www.dacoromanica.ro
76
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
78
www.dacoromanica.ro
79
a doua oara cu cea mai vie simpatie. Contele Andrassy l-a pri-
mit cu o amabilitate exoeptionala si 'i-a promis tot sprijinul ea
conditia ca Rondinii sil nu se amestece in nici un chip in afacerile
din Transilvania".
In legatura cu acest amestec,Menzoriile" regelui Carol I mai
vorbesc de o scrisoare ce 'i-a adresat printul Bismarck (tot in
Ianuarie 1869) si prin care acesta ii anunta ca, dupa indicatiile
marchizului Pepoli, o intelegere cordial intre Romania si Un-
gana ar fi agreabila Prusienilor". La sfarsitul acestei scrisori,
printul Bismarck trimite printului Carol, al Romaniei urmtoarea
amenintare, sub presiunea Ungurilor:
Dadl Al/eta V oastrd nu crede cd are pu/crea sa pal inofensivi
pe cei ce canal pentru bani straini sa pund in prime/die pacea si sign-
ranta suveranitiitii Altetei Voastre, voiu $li atunci ce poate sll impiedice
pe un senior al unei Case atilt de marl ca Al/eta V oastrd ca A renunfe
la o sarcind attit de itzgratli".
Amenintarea cancelarului de fer n'a avut ins nici o urmare si
Romnia 'si-a continuat mai departe, cu tact si prudenta, politica
instinctului national.
www.dacoromanica.ro
80
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
82
www.dacoromanica.ro
83
www.dacoromanica.ro
84
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
86
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V.
VALURILE IREDENTISMULUI
La inceputuI anului 1883, dei Romania intrase in Tripla alianta,
domnea in tara o atmosfera agitata $i neprielnica relatiunilor de
buna vecinatate dintre Romania g Austro-Ungaria. Politica de in-
gamfare $i acaparare a monarchiei vecine dase nagere la Baca-
re#i unui pronuntat curent anti-austro-ungar.
Atitudinea dusmanoasa manifestata la Budapesta $i Viena fata
de Romania pe chestia Dunarii, prin insusirea faimoasei propuneri
Barrere, care cerea infiintarea unei comisiuni mixte, din care
trebuia sa fac parte si Austro-Ungaria, dei ea nu era stat ri-
veran dela Portile de fer in jos g pana la gurile Dunarii, a linasprit
mult aceste raporturi.
Spiritul public din Romania n'a intarziat s'A riposteze.
www.dacoromanica.ro
88
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
1)0
www.dacoromanica.ro
91
gurii urgia de dusmani! Cine va sovai, cine va sta la o parte, strain este
de neamul romanesc si uzurpat e numele ce poarta. Poporul roman a stiut
sa fie mare in toate ceasurile grele. lAcest popor primeste manusa ce
'i-se arunca astazi de hoarda ungureasea.
Vae victis!"
Guvernul unguresc si presa din Budapesta protesteaz violent
si cer guvernului prezidat de Ion C. Brdliana (tatal) sa star-
peasca cuibul iredentist din Romania. Guvernul roman, drept
satisfactie pasagera, expulzeaza din tara pe bancherul Nicolae
Ciurcu, pe Alex. Ciurcu, directorul-proprietar al ziarului L'Incl-
pendance Routnaine, apoi pe studentii G. Sece4anu i G. Ord.sanu,
pe I. Droc Banciulescu i I. Corneanu, ambii functionari la caile
ferate, toti Romani ardeleni. Dup un an si ceva decretul de expul-
zare a fost insa ridicat i toti expulzatii au revenit in tara, con-
tinuandu-si lupta lor nationala mai departe.
INFIINTAREA LIGEI CULTURALE4
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
93
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
97
www.dacoromanica.ro
98
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI.
www.dacoromanica.ro
100
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
102
www.dacoromanica.ro
103
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII.
www.dacoromanica.ro
105
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
107
www.dacoromanica.ro
108
www.dacoromanica.ro
109
www.dacoromanica.ro
110
www.dacoromanica.ro
111
www.dacoromanica.ro
112
www.dacoromanica.ro
113
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
115
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
117
www.dacoromanica.ro
118
www.dacoromanica.ro
119
nici realizarea celor mai Waite aspira(iuni ale acestui popor, care ra-
sunau in inima sa"1).
Pe de alt parte, im marele sau discurs din prima Camera a
Romaniei Mari, rostit in sedinta dela 11 Decembrie 1919, Ion I.
C. Braila/in se exprima astfel in aceasta privint:
Tin sd declar cd politica legaturilor noastre cu aliafii nu am
feicut-o, cunt s'a spus, in contra voin(ei regelui Carol, nu am fa-
cut-o in ascuns de dasul. Tot ce am lucrat, am literal ca un ser-
vitor crediticios al (drii si al tronului, ca increderea si stiitga Su-
veranului".
Fara indoiala, regele Carol I, cu marea lui inteligenta politica,
intelesese Ca ora unitatii nationale suna pentru Romania si daca
n'ar fi inchis ochii in noaptea de 28 Septembrie st. v. 1914, dupa
o lunga si fericit domnie de 48 ani, ultimul rege al Romaniei mu-
tilate ar fi consimtit si el desigur in cele din urm sa scoata sabia
in directia inaltelor aspiratii ale neamului.
La inceputul rsboiului, regele Carol I era pentru Puterile cen-
trale. El considera aceasta directiune ca o continuare fireasca a
operei si politicei, la care lucrase o intreag viata de om. In plus,
el credea in biruinta Germanilor. Dar pe deasupra convingerilor si
sentimentelor lui, pe deasupra angajamentelor, in care putea sa fie
vorba cel mult de onoarea lui personala, era datoria catre tara si
poporul sail.
Cu toate acestea, in intervalul de la Consiliul de Coroana dela
Sinaia si pana in clipa in care a inchis ochii, s'a produs un mare
reviriment in sufletul sau: Speranta Germanilor Ca, printr'un for-
tnidabil atac bruscat, vor fi in 15 zile la Paris, cum credea de
altfel si regele Carol si dupa cum o si afirmase in consiliul de
Coroana a dat gres in celebra lupta de pe Marna.
Dupa Marna, Suveranul Romaniei isi schimbase in baria parte
parerea despre sortii rasboiului si astfel se explica afirmatiunea
de mai sus a lui loan I. C. Bratianu c conventia secreta cu Rusia
avea si complectul asentiment al regelui Carol.
Totusi ranit sufleteste, Cu un trup slabit de ani si de griji, se
poate spune CA regele Carol a murit de rdsboiu", cum Cu cinisrn
se exprima calul sail, contele Czernin2), care, impintenat de con-
tele Tisza, l'a supus timp de 2 luni si jumatate la cele mai ter--
Vezi in Revue des deux mondes" (colectia anului 1929) amintirile
d-lui C. Diamandi cu orivire la misiunea sa in Rusia.
Vezi. InzW eltkriege", pag. 119, von Graf Ottokar Czernin. Berlin 1919.
www.dacoromanica.ro
120
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
122
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII.
www.dacoromanica.ro
124
www.dacoromanica.ro
125
www.dacoromanica.ro
126
www.dacoromanica.ro
127
www.dacoromanica.ro
/28
www.dacoromanica.ro
129
www.dacoromanica.ro
130
5i Carol Filbert a lost inlriint la Novara, dar chestia unitatii Batid era
pus& in lata lumil intregi $1 peste cdtiva ani succesorul sdu a realizat-o.
Aduceti-vel aminte de propria nbastrd istorie. Tudor Vladimirescu a
fost zdrobit si stdpdnitorii zilei 1-au miiceldrit. Dar el ridicase steagul
renasterei noastre naftol:ale si pe temeiul gestului stiu, tirmasii sin au,
infiiptuit-o. In fine, cazul cel mai caracteristic e cazul lui Mihni Vitenzul.
.5i el a fost invins si el a fost omordt, dar a silla pentru o t'Upa sa
intrupeze visul secular al neamului: unirea tuturor Romiinilor. Si a
lost destul nu numal pentru ca el sa Mazad dealungul veacurilor croza
legendar si slilvit, dar pentru ca si noi astdzi sa intemeidm pe faptele
lui revendiedrile acestui neam.
Nu vil uitati deci, Sire, la rezultatele imediate, vedeti indatoririle de
azi in perspectiva cea mare a menirei acestui neam si a viitorulta sclu
,si mergeti ca hotiirtire inainte pe calen, pe care v'o indica constiinta
nationald.
Majestatea V oastrd va inscrie in istoria Ronuinismulai o pagina de
glorie neperitoare.
S'a vorbit odinioard de dinastie straind: a lost o formula nedreaptd
si nemeritatd. Dinastia este ronzlind. Majestatea Voastrd o dovedeste
azi in chip miscdtor. Dupd ce yeti fi trecut lusa Carpatii, nimeni niel
nu va mai cuteza, Sire, sil pund o atare chestiune. !Ornan md pri-
ve,ste a incheiat BrAtianu ?mi dau seama de toatd rdspunderea,
de covdrsitoarea rspundere, pe care am mat-o, spituind pe regele
traga spada si sil intre acum in lupia, allituri de aliati, impotriva Pu-
terilor eentrale, dar revealic ?ntreaga rdspundere a acestei politici.
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
132
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IX.
www.dacoromanica.ro
134
www.dacoromanica.ro
135
www.dacoromanica.ro
136
www.dacoromanica.ro
137
www.dacoromanica.ro
138
www.dacoromanica.ro
I 39
www.dacoromanica.ro
140
www.dacoromanica.ro
141
www.dacoromanica.ro
142
www.dacoromanica.ro
143
www.dacoromanica.ro
144
www.dacoromanica.ro
145
www.dacoromanica.ro
146
www.dacoromanica.ro
147
www.dacoromanica.ro
148
www.dacoromanica.ro
149
www.dacoromanica.ro
150
www.dacoromanica.ro
151
www.dacoromanica.ro
152
www.dacoromanica.ro
153
www.dacoromanica.ro
154
www.dacoromanica.ro
155
www.dacoromanica.ro
156
www.dacoromanica.ro
157
www.dacoromanica.ro
158
www.dacoromanica.ro
159
www.dacoromanica.ro
160
ERATA LA PARTEA I
La pagina 43, -randul al 12-1ea, sl se citeascA: 6 bad intr'arest chip fie
uninzy, In loc de dInsa intr'acest ne :mint etc.
www.dacoromanica.ro
PARTEA II.
Descrie :
Efectele dinasticismului habsburgic si ale catolicismului acaparator In
viata politica a Romanilor din Ardeal.
Dovezile politicei slugarnIce si anti:nationale a lui Alex. Vaida si a altor
fruntasi ai partidului national cu 'ncepere din anul 1913 si pan
dupa intrarea Romaniei in rdsboiu.
Actiunea politici a partidului national roman in lumina memoriilor
contelui Tisza, a fostului ministru de interne I. Kristoffy, a arhi-
ducelui losif etc.
Monstruoasa pastoral i a mitropolitului V. Mangra si umilitoarele declaratii
de dragoste din partea tuturor membrilor episcopatului si a inte-
lectualilor romani fat de dinastia Habsburgilor si patria maghiark
culminand in lepadarea de eliberarea ce li-se punea in vedere pe
baza celor 14 principii ale lui W. Wilson.
Tradrile tovarasiei Alex. Vaida - C. Stere si textul faimoaselor lor memorii
din 1917 catre guvernele austriac si german si comandamentele
lor militare.
Nationalismul robust si curat al poporului si tineretului roman din Ardeal.
Cum Ungurii, la Conferinta pacii, isi apiirau integritatea teritorialk invo-
and argumente din politica slugarnica si declaratiile umilitoare
ale fruntasilor partidului national si ale episcopatului roman.
J. Rusu Abrudeanu 11
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I.
www.dacoromanica.ro
164
www.dacoromanica.ro
165
www.dacoromanica.ro
166
www.dacoromanica.ro
167
www.dacoromanica.ro
I 68
www.dacoromanica.ro
169
www.dacoromanica.ro
170
www.dacoromanica.ro
171
www.dacoromanica.ro
172
www.dacoromanica.ro
173
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II.
www.dacoromanica.ro
175
www.dacoromanica.ro
176
www.dacoromanica.ro
177
www.dacoromanica.ro
178
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III.
www.dacoromanica.ro
180
latee Unguri s'au allat destui. Si acum cu drag ati vrea sa ne-o &Vat(
noud pe Wreaks clzmer.
Voci: Afi facia totdeauna servicii Viene!!
Alex. Vaida: La aceasta intrerupere raspund ca cuvintele unui distins
politician, ministru si conducator politic al dv., cuvinte cari se potrivesc
la raporturile de azi: Se vede aid admonierea unel maul, pe care
un 'eminent poet a numit-o mana Vienei. A Mali semn nuina Viene!?
La un semn al ei, ca la lovitura facuta ca baful fermecat, s'a schimbat
pdrerea stimatei parfi de dincolo..."
Tocmai a$a s'a inamplat si azi. A Malt semn miina Vienei $i Dv. v'a(1
schimbat, lar noi, nagona'itil file nemaghiare, pe care ne-afi numit tot-
deauna slugile Vienei, naimif ii Vienel, am ramas credinrioase trecutulul
nostru, programului nostril...
Baronul Bnfly Dezs, luand cuvantul i atingand in discursuI
su chestia nationalitatilor, Alex. Vaida li raspunde in chestie per-
sonata'. Intre allele, el spune:
Alex. Vaida: Onoratd Camera! In trecut da, s'a intdmplat 61 pe
urma pro cesului natural floarea nafionalittifilor s'a contopit in nafio-
nalitatea maghiara.
Voci: In nafiunea maghiara!
Alex. Vaida: In sensul acesta e national/late maghiarli. Dar sa nu
discutam asupra cavintelor. Sa ne infelegem (Ilaritate). aristocratia
D-v. din Ardeal este malt sdnge romdnesc. In ardslocrafia din Ungaria
de nord e malt stinge slovac, lar in parfile de sud ale Ungarlei sdnge
sarbesc $i apoi in intreaga aristocrafie sdnge german. Daca s'ar putea
aneiza sdngele aristocrafiei Dv., oare cdte procente de sciage maghiar
s'ar ajla? (Mi$care. Ilaritate).
Contele Battyinyi Tivadar: Dar d-ta cdt sdnge romdnesc ai?
Aceasta intrerupere a nobilului conte a ramas fart raspuns din
partea d-lui Vaida, care, cum am mai spus si in alta parte, are In
vinele sale si sange unguresc prin bunica-sa, care era maghiara,
cu ntunele Gyrirfas. Tot fara raspuns a Minas si urmtoarea apos-
trofti aruncata in fata d-lui Vaida de catre deputatul ungur So-
mogyi (in sedinta Camerei dala 9 fitlie 1906): lar d-(a esti
de origine ungur $i te-ai valachizal!"
Este interesant de amintit cum a formulat d. Vaida in aceeasi
sedinta a Camerei, cu ocazia discutiei la mesagiul tronului, progra-
mul partidului national-roman. Rita partea referitoare din discursul
www.dacoromanica.ro
181
ratura noasird, nici lucrarile noastre culturale, caci algal ati cunoa,ste
poezia, pe care iubilul si talentatul nostru poet Octavian Goga, ale carul
poezii sunt multe traduse si in ungure,ste, a scris-o precum urmeaza
(cueste romaneste):
Avem un vis neimplinit
Copil al sulerintii,
De dorul lui ne-au raposat
5i most' si parin(ii!
Voci: unguteste!
Alex. Vaida: Acesta este, onoratd Camera, programul Romanimeil
Frii indoial este profund intristtor de a constata al blagoslo-
vita Romnie Mare a putut s accepte, fr a reactiona, de a avea,
in dou rnduri, la conducerea ei pe agentul biuroului de informatii
al archiducelui Francisc Ferdinand, iar talentatul autor al formu-
lei programului partidului national romn, cu fruntea incins de
laud, s priveasc jalnic cum d. Vaida ofensa 5i destrma sufletul
Orel intregite impotriva vointei sale.
Ce duh ru, ce pedeaps a unor milenare pacate a putut apsa
peste grumazii acestui neam, cu sufletul att de bun, att de ier-
ttor?
Cum a putut tolera aceast tara s fie guvernata de Vaida, care
in sedinta Camerei ungare dela 5 Februarie 1907, Cu prilejul dis-
cutiei contingentului de recruti, proclama ritos:
Imparatul i steagul negru-galben sunt lucruri sfinte pentru poporul
roman. Este sfant printre Romani numele Imparatului losif i al MI-
pratesei Maria Tereza, pentru-cft pentru Romani nimeni nu a fcut atata
cat au fcut acestia".
Gt neadevar 5i cat slugarnicie din. partea lui Alex. Vaida in
1907, ajuns totusi in 1919 prim-ministru al Romniei Mark, iar in
1928 ministru de interne 5i calhu al invalizilor in 11 Aprilie 1930t
www.dacoromanica.ro
182
www.dacoromanica.ro
183
www.dacoromanica.ro
184
www.dacoromanica.ro
185
www.dacoromanica.ro
CRPITOLUL IV.
www.dacoromanica.ro
187
www.dacoromanica.ro
188
www.dacoromanica.ro
189
www.dacoromanica.ro
190
www.dacoromanica.ro
191
www.dacoromanica.ro
192
www.dacoromanica.ro
193
www.dacoromanica.ro
194
www.dacoromanica.ro
195
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V.
www.dacoromanica.ro
197
www.dacoromanica.ro
198
www.dacoromanica.ro
199
1) Vezi, idem,
www.dacoromanica.ro
200
www.dacoromanica.ro
201
www.dacoromanica.ro
202
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
www.dacoromanica.ro
204
www.dacoromanica.ro
205
www.dacoromanica.ro
206
www.dacoromanica.ro
207
www.dacoromanica.ro
208
www.dacoromanica.ro
209
www.dacoromanica.ro
210
www.dacoromanica.ro
211
www.dacoromanica.ro
212
www.dacoromanica.ro
213
www.dacoromanica.ro
214
www.dacoromanica.ro
215
www.dacoromanica.ro
216
aceea fiindca suntem con vinsi cum c existenfa unui slat !tabs-
burgic puternic in Europa centrald este pentra naftoruzlitatea noa-
strd romand o garanfie cu mutt mai tare ca i cum in lipsa
acelui stat habsburgic ar fi o atare Romanie, care err cuprinde
in sine pe tofi Romdnii Daciei-Traiane.
Pentru aceasta nu suntem iredentisti, ci din contra ne este
scarba de iredentism i ca dispref ne intoarcem de care acei
nebuni, cari ar voi s ne ninticeascil cu veninul iritddrei de patrie,
pentra c tritdarea de patrie in chit nostri este identicit cu Ird-
darea de nearn".
A doaa dovtula despre crezul /nett politic se poate glisi in Mo-
nitoruI Oficial", din 30 lanuarie 1907 (OrszdggyiiIsi rtesit),
care confine anal din/re discursurile mete parlamentare.
Contele Iuliu AndrAssy, pe timpul acela ministra de interne, a
final un discurs la 26 Noembrie 1906 despre chestiunea na-
gionalitlifilor, in cate a arazat pe deputatii die/ah i romani ca aceea,
cu intenfiile lor politice stud identice ca cuprinsul cdrfii .Gross
Oesterreich", editatd nu cu malt mai inainte de Aurel Popovici. La
acest discurs, i-am reispans In Ala de 30 Ianuarie 1907, at oca-
zia pertractiirei proiectului de indemnizare, si in rdspunsul mea
m'am referit la aceea, cu ea indatit dupit aixtrifia ceirgi amintie
In luna Martie 1906, pe and incd nu eram deputed dieta!, am
serfs doud articole de fond despre cartea aceea in ziarul Tribuna"
ce apdrea in Arad, dintre care utud cuprindea, intre allele, arm&
ioarea declarafie:
De fapt, noi Romanii, cari traim In Odle Coroanei
Sfntului Stefan, nu ne Insufletim de planul lui Aurel
Popovici. Suntem fii credincioi ai statului maghiar $i
protestAm cu toat taria contra unor atari tendinte, care
ar vrea sA $tirbeasa unitatea politicA $i integritatea teri-
torial a statului nostru. In cadrele acestui stat ne
tm fericirea noastra, etc. etc."
Arad, 22 Martte 1916.
Num5rul actului in Ministerul de interne maghiar din Buda-Pesta.
45065 VI-a.-1916
Cel mai umilit serviwr
Vasile Goldia
www.dacoromanica.ro
217
www.dacoromanica.ro
218
www.dacoromanica.ro
219
www.dacoromanica.ro
220
www.dacoromanica.ro
221
www.dacoromanica.ro
222
www.dacoromanica.ro
223
www.dacoromanica.ro
224
www.dacoromanica.ro
225
I. Rust! Abrudearm 15
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII.
www.dacoromanica.ro
227
www.dacoromanica.ro
228
acest stat, cAt i cu Grecia, devine din zi In zi mai urgenta. Fir trebui
deci sa se faca o ultima incercare ca Germania sa realizezc alipirea
fdfisd a Roma/el la Tripla aliang Daca insa Germania nu ar vrea sa
indeplineasca aceasta misiune, ea va trebui sa se multumeascti cel putin
ca castigarea Bulgariei pe seama Triplei aliante.
Daca, de dragul Romdniei, am tardgEtna aceasta si mai departe, atunci
vom fi noi vinovati in cazul cand Bulgaria pdrasita de noi va adera
intr'o buna zi la alianta formata impotriva noastra, spre a primi in
schimb un petec din Macedonia. In sfdrsit, cdt despre Romania, cred
c eianfa noastra ca Bulgaria okra singara posibilitate ca Sd recdstigdm
Romt2nia. Cu totad grandomallia Romdnilor, rezortul hotaritor in sufletul
acestui popor este teama de Bulgaria. Ctind ace$tia vor vedea cif nu
ne-au putut impiedeca dela o al/argil ca Bulgaria, ei vor cifuta, probabil,
sd fie primifl in alianfd, spre a fi astfel apltrafi 1mpotriva unel agre-
siuni bulgare.
Eicestea sunt principalele puncte de vedere, care pledeaza, dupa parerea
mea, pentru o actiune energica si urgentd si intrucat apropiata vizita
a implinfului Wilhelm va okri, poate, un prilej pentru aceasta, m'am
crezut obligat sa ma adresez Majestatii Voastre Cu rugamintea ca sti
binevoiti a Va folosi de prezenta imparatului Wilhelm la Viena, spre a
combate pornirea sa incontra Serbiel In legaturti cu ultimele evenimente
revoltatoare din Sera jewo si a-I determina sa sprijine in mod activ
politica noastra balcanica.
Contele 5tefan Tisza -
No. 12
Domnului Sdndor ldnos, ministra de interne, Buda pesta.
1 Zulle 1914
Iubite am:eel Anezez scrisoarea lui Czernin si te rog sa-mi raspunzi
cat mal curnd in aceasta chestiune. Intracdt 2n imprejurdrile de azi
consider $i eu necesar ca sit avem cuttostinfil. de inlivizii, cari se aven-
tureazd din Romdnia in Ardeal, $i urmdrim ca atenfitme, sunt de
parere cd dorinta lui Czernin s'ar putea indeplint numi in cazul cand
Cattle de legItimatie, date de dansul, nu s'ar putea falsifica usor si
daca legatiunea noastra le-ar elibera intr'un numr restrans si numai
ecelora, a cdior participare indirectd la uneltirile nationaliste pare
exclusa.
In cazul cand ai avea vre-o rezerva legitima din acest punct de vedere.
o voiu imparlki cu piticere, deoarece esta evident ca atunci recipro-
cltatea nu ar mai avea nici un inteles. Din partta noastrd nu se duce
nimeni 2n Romdnia ca sd _facd agitafie. Este deci firesc ca Romanil nu
vor recurge la masuri similare de precautiune.
Fistept cat mai grabnic rdspuns.
Fil tau devotat
Tisza
www.dacoromanica.ro
229
No. 22
Contelui Czernin, ministru plenipotentiar, Bucuresti
5 Iulie 1914
www.dacoromanica.ro
230
www.dacoromanica.ro
231
www.dacoromanica.ro
232
www.dacoromanica.ro
233
No. 241
Dintr'o scrisoare a contelui Tisza catre contele Czernite.
7 Septembre 1914
Chiar t cele mai largi concesiurri mi vor avea nici o influenta asupra
atitudinei Romaniel. Aceasta depinde exclusiv de felul cum priveste ea
sansele marelui riisboiu Tot respectul pentru regele Carol, dar el
este un om foarte siret. El nu va abdica asa de repede.
No. 251
Contelui Berchtold, ministru de externe, Viena.
(Telegramd telefonata)
10 Septembre 1914
A51 primi foarte bucuros pe Romanii indicati in scrisoarea ta: Alex.
Vaida, Aurel Popovici 5i Julia Maniu. Cu d. Funder nu al putea trata
-despre aceasta chestiune, cad nu pot admite ca un ziarist austriac
figureze ca intermediar intre cetateni si mine.
Tisza
No. 254
Telegram?' telefonatd de Burk& contelui Tisza
11 Se_ptembre 1914
Asttizi 5i generalul Conrad1) declara cA ar merita sa cedam judetul
Suceava, dadi prin aceasta ne-am putea asigura cooperarea armatei
remane.
Burifin
No. 258
D-itti Tschirsky, ambasadorul Germaniei, Viena.
13 Septembre 1914
Deocamdata ma gandesc la Romania. Curenhil austro-fob, care
exista acolo Inca de mult, este stimulat in toate felurile de ,presa din
solda ruso-franceza. Aceasta .presit este cu totul sub influenta stirilor
victorioase ale presei Antarrtei. care ne considera complect bAtuli, lar
victoria definitiva ar fi aproape a'sigurata. Astfel ispita de a participa
la rasboiu impotriva noastra devine din ce in ce mai mare si oricare cu-
noscator al sufletului romanesc va recunoaste primejdia foarte real&
ca curentul, care duce pinta publica in aceasta directie, ar putea miitura
toate zagazurile si toate piedicile. Atund insa situatia noastra militara
va fi pierduta. Aceastii foarte grava primejdie ar trebui preintampinatti
de Germania cu toatii energia. (Extras dintr'o scrisoare).
Tisza
1) Conrad von Iltzendorj,seful marelui stat major al armatei austro-
ungare. (Nota autorttlui).
www.dacoromanica.ro
234
No. 263
Con tele Berchtold cdtre contele Tisza.
15 Septembre 1914
www.dacoromanica.ro
235
No. 310
Con telai Czernin, Bucuresti.
29 Septembre 1914
Deocamdat ar fi de datoria tuturor acelor Romani, cari recunosc
.c'a este o chestiune vital pentru poporul roman alipirea lor la grupul
Puterilor anti-ruse, sti-si exprime bucuria si recunostinta si sa insiste
asupra importan(ei concesiunilor mele. Sper cA voiu putea obtine aceasta
dela cei mai multi dintre fruntasii Romanilor de aici. In cazul acesta,
regele Carol va fi obtinut tot ceeace putea s doreasca, cci prin aceasta
'i-asi fi dat instrumentul ca s influenteze opinia publica din Romania.
Extras dintr'o lungd scrisoare).
Tisza
No. 311
Contaba Czernin, Sinaia
(Telegram cifre%)
30 Septembre 1914
Voiu face toate pregatirile, pentru ca schimbul meu de scrisori Cu
-mitropolitul Me(ianu 1) sa se posta publica la inceputul sirattimanei
viitoare. Rog, in once caz, sA asteptati pan'atunci, pentru ca ofensiva
noastra AA fu progrese mai mari, lar eu sA astIg timp pentru unele
,demersuri pregtitoare ad. Publicarea Ara trebui sii se faca in orice caz
eu o zi inaintea publicril la Bucaresti, spre a evita aparenta cum cd
totul ar fi fost comandat dela Bucuresti. Daca ;as ne-am afla in ajunul
unei mari victorii, ar fi paate mai bine sil asteptm aceast victorie si
facem publicatia imediat sub impresia ei, ceeace ar majora eTectul.
No. 324
Ministran/ de externe, Viena.
I Octombre 1914
Cu referire la telegramele 684 si 685 din Sinaia, rog a comunica con-
Czernin cet ocuparea pacinicii a Ardealului de catre Romdnia este
.exclusii In once imprejurild si in once conditiuni imagraabile si cti
dansul urmeaz sil faca declaratiuni in acest sens. Prin t'Acere sau prin-
tr'un raspuns, care n'ar fi destul de categoric la astf el de aluzii, ni s'ar
face un foarte mare rau.
Tisza
1) Este vorba de scrisoarea adresat de Tisza batranului mitropolit
_Metiana dela Sibiu in ziva de 22 Septembre 1914, despre care aminte.ste
Vaida in faimosul su memoriu in vederea impAcarli cu Romanii.
Primul ministru ma9hiar, vaznd cA fruntasii partidului national cer,
intre alte conditiuni, si autonomia Ardealului, voia sA scape prin cateva
firimituri aruncate membrilor episcopatului. El vrea sa .prezinte drept
mare eveniment ridicolele sale concesiuni, pregtindu-le si o punere in
sceng stiraidd si pretentioas. Scrisoarea contelui Tisza, ca si rspunsul
initropolitului Merianu, cititorii le vor gsi la pag. 363-366. (Nota aut.).
www.dacoromanica.ro
236
No. 326
Contelui Czernin, Sinaia
(Telegrama elfratii. strict secreta)
2 Octombre 4914
Interrtiunile primului ministru roman, in declaratiile sale asupra Bul-
gariei $i stint evidente: Sii destepte neincrederea noastrii, sa
tulbure raporturile noastre cu aceste state i irr special, cat priveste
Italia, a ne impinga in chestia Trentinului spre un punct de vedere,
care 'i-ar putea servi ca precedent.
Foarte fericit a fost raspunsul tau, Cii unui aliat nu 'i-se poate pro-
pune o astfel de porairie. Rog insa sa accentuezi categoric, la once
ocaziune similara, ca noi nu cedam nimic din propriul nostru trup $i nu
vom tolera ocuparea teritoriului nostru decatre nimeni. Cat timp voiu
avea un cuvant de spus, se va trage asupra oricui, care va intra la noi.
In aceasta privinjA sunt de acord toti factorii competenti din Viena si
Budapesta si nu vom devia dela aceasta linie de conduita in nici un
caz $i in nici o imprejurare. Fir fi de recomandat ca acest lucru sa. fie
cunoscut de toata lumea in Romania.
Tisza
No. 354
Domnului Tschirsky, ambasadorul Germaniei, Viena.
6 Octombre 1914
Excelentd! Ca raspuns la adresa Dv. din 4 Octombre, am onoare sa-
va comunic cum di d. A. Popovici1) este un personagiu Cu totul nein-
semnat, care s'a folosit de un preces politic ce 'i-s'a intentat in anul
1894 2) ca sa triasca ca martir, mal ales la Viena, si sa se introducii in
anumite cercuri maghiarofobe.
castigat oarecare importanta prin faptul ca a reusit, ca si alti in-
trigarrti 3).sA se introduca la Belvedere, spre a juca, cu mai mult sau
mai putin drept, rolul unui intermediar intre defunctul archiduce Francisc
Ferdinand si Romanii din Ungaria. Prin tragica moarte a inalhilui sau
protector, si-a pierdut acum acest rol si cu toate ca nu 'i-se poate con-
testa o anumita abilitate i inzestrare, el totu$i nu este mai mult decAt
un ziarist intrigant, satura't cu idei asa zise pan-austriace.
Din tabara pan-austriacit a scos ideia numirii unui ministru roman in
guvernul maghiar, ceeace ar fi o copie a ministrului austriac Wit por-
tofoliu, care nu s'ar putea potrivi imprejurarilor si institutiunilor din
Ungaria. (Extras dintr'o lungd scrisoare).
Tisza
E vorba de Aurel C. Popovici. Nota autorului.
E vorba de procesul Replied. Nota autorului.
Printre acestia este in primul rand Alex. Vaida, gratie oftruia a
intrat si Popovici in laboratoriul" archlducelui Francisc Ferdinand.
Nota autdrulni.
www.dacoromanica.ro
237
No. 369
Contelui Czernin, Bucurestl.
(Strict secret)
10 Octombre 1914
Explicajia cuprinsO in telegrama 870, Cu privire la lnterventia minis-
trului plenipotentiar german, trece cu vederea punctul cel mai esential.
Rdul cel mai mare consista in faptul ca Rondmii de aici povestesc cutn-ca
d. von Basche le-ar fi icomunicaf c eu continuu a refuza acordarea auto -
nomiei Ardealului, dar ca guvernul german o va impune.
Pe baza hartiilor mele, constat ca ideia autonromiei sau a statutului
politic al Ardealului a pornit dela regele Carol si Marghiloman inainte
de sosirea d-lui von Busche. Eu 'i-am explicat ministrului german ca
as-upra acestPi chestiuni nu se poate discuta. (Extras).
Tisza
No. 455
Comunicare telelonicit minlstrultd de externe, Viene.
22 Octombre 1914
Este sigur ca din partea Romanilor nostri am primit declaratiuni de
fidelitate dinastica si care resping once iredentism. In ce priveste
chestiunile politice concrete, am declarat 1 mai acum o lung cd atunci
nu vedeam nici o perspectiva ca conducatorii nationalistilor romani sa
accepte formal concesiunile mele, ca o solutie definitiva, deoarece radi-
calli, in frunte cu Mania, vor sa se foloseasca de momentul actual pentru
santaj, lar majoritatea moderatilor nu are curajul sd procedeze fara ei.
Din acest motiv am scris mitropolitului Metianu, spre a obtine dela el
si &la mai multi nationalisti Cu vaza declaratiuni, care stt exprime re-
cunosIirrja si muljumire pentru condescendenta mea. (Extras).
Tisza
No. 494
D-lui Henric von Tschirsky-Bggendorl, ambasadorul Germaniei, Viena.
5 Noembre 1914
Ar fi desigur un mare avantagiu, dad' ne-am putea asigura cola-
borarea Romani& O vom obtine absolut sigur, daca vom bate pe Rusi.
Lnairrte de aceasta, este o iluzie, care se va indepArta cu atat mai mult
de no( cu cat o vom cAuta mai mult. Ar fi absolut gresit sa se creada
c curentul defavorabil din Romania s'ar atribui politicei moghiare fota
de nationalitati. Romania a aderat la Tripla aliantit intr'o vreme, cand
situatia RomAnilor din Ungaria era mult mai rea i dacd opinia public&
din Romania se indreaptfi impotriva noastra, aceasta se intOmpla nu pentru
ca Romfmilor din Ardeal le-ar merge prost, ci pentru ea ei cred c vor
putea calstiga Ardealul.
www.dacoromanica.ro
238
www.dacoromanica.ro
239
No. 526
Vas/le J'angra, deputat ,s1 vicar, Oradea Mare.
12 Noembre 1914
Jubile amice! Il multumesc pentru cuvintele tale recunoscdtoare,
inapoindu-ti interesanta anexa a scrisorii tale.
Acest rdsboiu a idovedit de fapt cA nici chiar in tabdra cea mai extre-
mistd a nationalistilor nu exista iredenti,sti. Dau dovadd de o credintd
patrioticA pfind si acei. de cari ne despart astdzi mari contradictii in
chestiuni de politicd internd. Este in once caz o dovadd imbucurdtoare
si trebue sd-i tragem consecintele.
Din suflet te salutd. adevitrat devotat
Tisza
No. 531
D-lut Vas/le Hoszu, episcop greco-catolic, Gherla.
12 Noem,bre 1914
Iti anexez copia telegramei contelui Czernin cu rugdmintea ca sit
desminti in mod categoric svonul neintemeiat ciun cd Germania a promis
o actiune in chestia autonomiei Ardealului.
Episcopul Frentiu a scris o foarte frumoasd pastorald si am primit
o scrisoare foarte cAlduroasa de recunostintd din partea episcopului
loan I. Pap dela Arad. In ziarele romanesti n'am vdzut, decitt in Ro-
mima", o declaratie satisfdcdtoare ca aceasta.
Te rog sA ingrijesti ca in cercurile romdnesti sa apara mereu decla-
ratiuni, in care sa fie apreciatd cum trebue actiunea mea. Sd batem
ferul cdt e cald.
Te saluta din tot sufletul al tdu credincios
Tisza
No. 533
Ministerului de externe, Viena.
(Telegrama telefonatd)
13 Noembre 1914
Primesc dela archiducele Frederic urmatoarea telegrama: Comanda-
mentul suprem german mi trimite urmatoarea depesd: Recomand urgent
a determina guvernul maghiar ca sd acorde Romfinilor din Ungaria re.
formele si avantagitle cerute de ei, precum si a stdrui ca sd se promita
Romitniei un cdstig de teritorii rusesti. Dacd aceasta s'ar face curiind,
ajutorul activ din partea Romniet imi pare posibil. Hindenburg".
La aceasta telegrama -am raspuns archiducelui Frideric urmatoa-
rele: Am facut Rornimilor toate concesiunile imaginabile, incii la 9 curent,
ceeace Romimii din Ungar,ia au primit cu multumire si recunostnta, dar
va avea putind influenta asupra Romimiei, care nu vrea sa imbundtd-
www.dacoromanica.ro
240
www.dacoromanica.ro
241
No. 566
Episcopului greco-catolic roman Valeriu Freafict, Lugo f.
29 Noembre 1914
Prea Sfintia Ta! Din cauza cltoriei mele in strainiitate, abia scum
pot sii-mi exprim multundrea si recunostinta pentru pastoralele Dv. pa-
triotice. Am convingerea cd acum trebue sA ajungem in sfiirsit la tinta.
In aceastA credintd, md voiu nilzui mai departe ca s pregatesc rezul-
tatul deplin, care va urma dupd sfdrsitul rdsbolului, iar In munca mea
eomptez cu siguranid pe patrioticul Dv. concurs.
Sincer devotat
Tisza
No. 567
Episcopului greco -catolic romdn, Dumitru Rada, Oradea Mare.
29 Noembre 1914
Prea stimate amice! Primeste recunosciitoarele mete multumirl pentru
randurile din 16 curent, pe care insd din cauza caliitoriei mele in still-
indtate le-am primit cu intdrziere. Dupd ferma mea credintd, trebue
ajungem acum la scop. In nazuintele mele in aceastd directie, nu trebue
sA ne ldsdm prin nimic abdtuti din acest drum.
SA nu te impresioneze faptut cd opinia publicd maghiara priveste
chestiunea Cu oarecare rezervd, cdci aceiasi rezervA se area si
partea Romfmilor, dar este firesc cd numai formularea definitivii va
produce linistirea deplina a elementelor serioase din ambele tabere. In
definitiv. aceasta atitudine a unei parti a opiniel publice maghiare nu
poate decilt sd convingd pe concetAtenii nostri romdni cd este vorba de
feforme inteadevdr foarte importante.
Sincer devotat
Tisza
No 569
Prin(ului Hohenlobe Schilingliirst, ambasadorul Austro-Ungarici,Berlin.
29 Noembre 1914
Ca o complectare a dosarului predat la Berlin, imi permit a trimite
un numr al ziarului pronuntat nationalist Desteptarea" din Brasov,
care este o flovadd a efectului actiunii mele 1).
Tisza
1) Stiut fiind ziarul acesta era plitit de guvernul unguresc, am
Omit sii reproduc anume aceastd scrisoare, spre a ilustra reaua eredintd
a contelui Tisza si la ce arme recurgea in sustinerea punctului sdu, de
Nedere fatfi de insistentele Germaniei de a face concesiuni Romfintlor.
Nota autorttlui).
1. Ru,u Abrudcanu 16
www.dacoromanica.ro
242
No. 592
Downului Vasile Hoszu, episcop, Gherla.
3 Decembre 1914
In fine mentionez ca eri m'a vizitat deputatul bucvinean Aurel
Onciul si mi-a spus multe lucruri in legatura cu actiunea mea de impa-
care. Dupa cate stiu, Onciul face parte dintre Romitnii moderati. Fata
de mine s'a prezentat ca amic desavarsit al impitcarli si a accentuat ca,
gratie straaselor sale relatiuni cu conducatorii roman' d'aici, ar putea
aduce bune servicii cauzei. Eu l'am primit politicos, l'am ascultat, dar
in ce ma priveste n'am trecut peste limita generalitatilor cunoscute de
toti. (Extras dintr'o scrisoare mai lungt1).
Te salut din tot sufletul sincer devatat
Tisza
No, 709
D-lui Betegh Miklos, comisar al guvernului, Cluj.
7 Ianuarie 1915
Stiu prea bine ca in &deal sunt multi Romani cu sentimente
ostile notia. Mai stiu ca un rasboiu cu Rom:lids ar provoca un puternic
conflict sufletesc in toata Romanimea, dar indrliznesc s uf irm cd
joritatea Romiinilor din Ardeal nu doreste acest rsboju. Ei nu conspira
si ar don i SA evite clipa, in care ar trebui sitt se decida. In sufletul lor
se lupt constiinta nnationala cu credinta fat& de patrie. (Extras dintr'
lunglt scrisoare).
Tisza
No. 720
D-lui Vasile Hoszu, episcop, Gherla.
15 Ianuarie 1915
Iubite amice! Rm luat cu multumire cunostinta de acea parte a scrisorii
tale din 10 Ianuarie, privitoare la Vasile Lucaciu, si iti pot da asigurari
linistitoare c, dupa toate calculele omenesti, nu trebue sa ne temen
de o invaziune rusa in Rrdeal.
Te salut din suflet, sincer devotat
Tisza
No. 726
D-lui baron Conrad v. Htzettdorl, selul marelui slat major, Viena.
16 lanuarie 1915
Chestiunea Italiei si Romaniei va intra in curand intr'un stadia
acut. Intreaga noastra actiune politica trebue sd se concentreze asupra
solutionarit acestei probleme. Un lucru este cert: Trebue sit zadarnicim
www.dacoromanica.ro
243
www.dacoromanica.ro
244
www.dacoromanica.ro
245
No. 895
Baronutui Burln, ministra de externe, Viena.
3 Medie 1915
Cu ingrijorare crescanda urmaresc evenimentele militare. CA-
derea orasultd Przemysl numai o grabnica si victorioasd ofensiva la
Uzsok o poate impiedeca... La aceasta se adaugd primejdia ce amenintd
dela Dardanele... Toate acestea vor aves un efect din cele mai defavo-
rablle la Bucuresti si la Roma.
In numele ceriulul te implor, vegheaza si nu permite in nici un caz ca
cei doi talhari sa se uneasca pentru pradd... Dada ar fi sa satisfacem
numai Italia si numal ca Trentinal, ar insemna o lovituril; daca ar trebul
s dam mai mult si mai ales sa aruncam un ciolan si Romaniei, ar fi o
catastrofa.
Tisza
No. 905
D-lui V. Hosza, episcop, Gherla.
6 Martie 1915
Iubite amice ! Am primit cu mulhunire scrisoarea ta privitoare la unel-
tirite lut V. Limada.
Sincer devotai
Tisza
No. 914
Prefectulai jude(ulai Brasov.
10 Martie 1915
Abia actun vad articolul patriotic si just aparut in No. 5 al Gazetel
Transilvaniei". Aceasta modifica foarte mult parerea mea defavorabild.
Te rog sd le exprim recunostinta mea pentru aceasta.
Tisza
No. 1043
Baronalui Burln, ministra de externe, Viena.
27 Fiprilie 1915
Ar trebui sd discutdm ca Germanii in mod mal amanuntit pe ce
baza si prin ce procedeuri sa cautdm a incheia pacea, daca nu izbutim
sd inlaturam primejdia italiana. Pelanga conditiile de fond, este foarte
importanta i procedura. Daca am vedea ca nu reusim cu Italienil, ar
trebut s propunern Antantei pacea, inainte de a astepta atacul Italienilor,
Probabil cd l Antantei 'i-ar convent ca Italienit i Romanii s rilmand
izolati si atunci am putea obtine succese, cel puttn fat de acestia.
(Extras dintrri) tanga scrisoare).
Tisza
www.dacoromanica.ro
246
www.dacoromanica.ro
247
1094
Contelui Tisza, prim-ministru, Buda pesta.
(Telegrama cif rata)
23 Maiu 1915
Pe deplin constient de rdspunderea mea, am datoria sa va atrag
atentia ca situatia aici este critica si, daca vom continua politica noastra
de pan'acum, trebue sa ne asteptdm c Rntanta va castiga Romania,
ca si pe Italia. (Extras).
Czernin
1095
Contelui Czernin, Bucaresti.
23 Maitt 1915
Voiu chibzui constiincios asupra telegramei tale. Firn convin-
gerea personala c trebue sa facem concesiuni in Bucovina, dacd din
partea oamenilor cu rdspundere din Romania s'ar emite aceastd idee
in cadrul unor propuneri serioase. (Extras dintr'o telegrama clima).
Tisza
1097
www.dacoromanica.ro
248
No. 1112
Printului Carol Auersperg, Viena.
30 Maiu 1915
lubite arnice!... In toata cariera mea publica m'am straduit sa-1
apropiu pe Romani de Unguri. Voiu continua neclintit aceasta politica
fata de regatul roman, indiferent de raporturile noastre. Mult criticata
poltica maghiara fata de nationalitati a gasa lusa in acest rasbolu o
stralucita satisfactie, chiar si in ce priveste pe Romani ,ctici, te rog,
sa faci o comparatie intre purtarea nafionalitkilor noastre si aceea a
desmierdatilor vostri Cehi, Ruteni, etc.
In ce priveste regatul romn, dorinta lui intima este sa jefuiasca mo-
narchia si A-si largeasca teritoriul pana la Tisa
Pierderea Rrdealului ar insemna pentru monarchie inmormantarea
sitUatiei ei in Orient si a insemnatatil sale ca mare putere (Extras
dintr'o lung scrisoare).
Tisza
No. 1113
Episcopului Vasile Hoszu, Gberla.
30 Maiu 1915
lubite amicel Rlturand traducerea germana a articolului din ziarul
Steagui", te rog sA binevoiesti a atrage atentiunea lui Teodor Mihall,
ca cumparaturile lui de porumb sunt exploatate de cercurile romanesti,
estile nona, ca s discrediteze situatia monarchiei (Extras).
Te salut din suflet, al tau devotat
Tisza
No. 1116
Baronului Nitridn, Viena.
31 Maiu 1915
Rr fi o contradictie in adiecto de a vorbi de bunavointa guver-
nului roman, c vreme Costinescu ocupa loc inteansul. Mara Ide
aceasta, mal $tiu cat valoreazii bunavointa lui Brillianti, astfel ca, in
ce prive-Ae atitudinea lui, numai atunci am putea fi linIstiti, cand ar
j'Ara in guvern elemente d'ale lui Marghiloman si Carp. Pentru o
astfel de schimbare, ar merita sil se faca sacrificii, cacl aceasta ar fi de
fapt tranzltia spre alipirea de nol. (Extras dintr'o lungd scrisoare).
risza
No. 1118
Baronului Buridn, Viena.
31 Maiu 1915
Iutite amicel Recomand atentiunii tale articolul de fond din Frankfurter
Zeitung" 1 articolul lid Lutz Korodi despre Romania din Taegliche
Rundschau". Se pare a Germanii au inebunit lar in ce prIve5te con-
www.dacoromanica.ro
249
www.dacoromanica.ro
250
www.dacoromanica.ro
251
www.dacoromanica.ro
252
No. 1180
Contelai Czernin, Bacuresti.
30 Iunie 1915
Iubite amice I In urma invitatiei cancelarului german, l'am vizitat in
zlua 1cle 17 Iunie la Berlin., in vederea unor explcatii amanuntte. Am
fost nevolt sa rezist unui bombardament sistematic din partea cele mal
grele artterii germane. Cancelarul a aratat ca nteresele vitale ale
Puterllor centrale pretind ca Romania sa fie determlnata la o neutralitate
binevoltoare. In acest scop, Germania ar oferi Romaniel credite ef tine, pe
cand Austro-Ungara ar unna sit-i cedeze cele 3 judete din sudul Bu-
covinei si sa facem ceva pentru RomanII din Ungara...
In ce priveste Ungara conducatorii_politicel germane au fost absolut
de acord ca pu poate fi vorba despre cedarea unor teritorii maghiare
s nci despre autonomia Rrdealului.
Cancelarul a vorbit apol despre o serie intreaga de revendicar ro-
=hest', in care am recunoscut rezultatul unor relatiun, prea bine cunos-
cute de mine, pe care ministerul german de externe le intretine la spatele
nostru prn Tschirsky, Funder i probabil Beldiman cu Popovici, Mania
si Vaida.
LLta de bucate se compunea, afard da punctele cunoscute tie, tncil
dintr'un porto/ola ministerial pe seama Romeinilor (Landsmann-minister)
s dinteo unlversItate romaneasca.
Pe aceste dotra din urma am fost nevoit sa le suprlm: pe ce] dntaiu,
flindca era o ideie absurda, care nu ar folo31 nimic Romanilor si ar
schmba intreaga structurit a sstemului de guvernamant maghiar, iar
universtatea, fandca ar fi o monstruozitate culturalit...
Noi dam Germanilor informatiuni confidentiale asupra planurilor
Intent:I:or guvernului maghiar. Germanli pot fi multumt, cu atat mal
mutt, cu cat dorIntele asociatiei Popovici-Vaida-Maniu, comuncate gu-
vernului german, se invartesc in acest cerc.
Al putea sit insist' Cu efeet asupra faptului ca am obtnut din
partea regelui Francisc losif consimtimantul, dat cu multa neplacexe,
ca concesiunile mele sa fie confIrmate printr'un masagiu al Malestittli
Sale catre
In ceeace prvete contnutul lor, nu este mai mult decat ceeace
cuprinde scriscarea cittre mitropolitul (Me(ianu).
Crect ca, dupit ultimul refuz al lu Bratianu, singura si cea mat
justa tacl A pentru noi ar fi sa-i tratam pe Romanl prieteneste, dar cu
oarecare ndiferentit, dandu-le sit inteleaga ca este in nteresul lor sit
grabeasca, enca nu vor sa vie prea tarziu.
Oare n'ar fi sost momentul sa sugerezI regine (Maria) ca sit
se arate acum ca mare domnitoare, atragand Romania intr'o actiune
vl:torloastt, irr stil mare, inainte de a ajunge intre dorua scaune ila pit-
mant? (Extras dintr'o foarte lunga scrisoare).
Cu calda prletenie, al tau devotat
Tisza
www.dacoromanica.ro
253
No. 1185
Prejet-film. judefelor Arad, Brasov, Sibiu, Alba 4 Cara,s-Severin.
3 'Lille 1915
Iubite antic& In ultimele luni s'a produs o intreaga serie de declara-
tiuni patriotice din partea fruntasilor romani conducatori. Intre altele,
in ziva de 11 Mau in jud. Timis, la 20 Maiu in Maramures, la 24 la
Fdgdras si le 10 Iunie la Sibiu, conducatorii Romanilor de acolo au facut
declaratiuni foarte barbtesti si botarate, prin care au lutzt o atitudine
lanturitd impotriva oricdror tendinfe iredenttste.
Declaratiuni identice s'au mai produs si din partea unor factori bise-
ricesti Cu gieutate. Dot sa mentionez discursul patriotic a/ mitropolitului
Mefianu, (hint la 16 Rprilie, apoi declaratiile similare ale clerulu roman
si fruntasilor mireni romani din judetele Satu-Mare, Mures-Tarda si
Bihor. Am evut grija ca toate aceste declaratiuni sa fie publicate in
presa din Budapesta. R trebuit insa sa constat ca presa nationalista
romana le-a ignorat cu desavarsire.
Te rog deci sa atragi aterrtiunea redactiilor ziarelor Romdnul" din
Arad, Gazeta Transilvaniei" din Brasov, Telegrajul roman" din Sibiu,
Unirea" din Blaj 51 Drapelul" din Lugoj, asupra acestu fapt si sa
le exprmi mirarea mea asupra faptttlui di au trecut sistematic cu vederea
aceste inaltatoare simptome ale atitudinei patrlotice a Romanilor din
Ungaria. Sa le spui ca acest fapt n'a scapat atentiunei mele Si ca ar
trebui sa trag concluziuni asupra adevdratelor Intentil ale acelor ziare.
Rstept deci ca pe vitor sa comunice publicului cititor ca insistenta cu-
venita toate aceste cleclaratiuni.
Tisza
No. 1212
Contele Czernin Mire ron tele Tisza.
19 Iulie 1915
Hohenlohe (cel din Germania) a trecut eri prin Bucuresti, venind din
Constantinopol. Pare a fi un om calm 51 rational. El s'a mirat foarte
mult de mentalitatea ce domneste la Curte: regele cu totul in mainile
lui Brdtianu. regina mult mai pasiva decat crezuse, Bratianu las 51 fals.
Rezumat: Nu e nici o nadejde, daca nu suntem in situatia sa le dam un
ulltimat si surprindem in asa fel, ea sa fie convinsi cA putem intro
chiar in tara...
Czernin
No. 1213
Contelui Czernin, Sinaia.
24 Iulie 1915
Iubite mice! Penultima ta scrisoare dovedeste di un schimb de
scrisori, cu totul private, poate sa umple multe lacune ale corespondentei
ofciale. Intr'o conversatie asupra situatie din Romania, spune
www.dacoromanica.ro
254
www.dacoromanica.ro
255
No. 1219
Baronului Banda, Viena.
29 hilie 1915.
...Eu privesc chestiunea in modul unnAtor: Czernin s rmand in cel
intim contact Cu Marghiloman, sd-i sound cd noi nu ddm nimic in scris,
insd el st. comunice direct regelui cd, daca se va produce repede o in-
torsaturd deplind in favoarea noastrd, suntem incd dispusi sa ceddm ceva
din Bucovina...
Punctul meu de vedere in chestia Romanilor din Ungaria l'am rezumat
In urmAtoarea telegrama cdtre Czernin: ,,Fitrag atentiunea cA asa zisele
concesiuni in favoarea concetatenilor nostri romAni n'au format nici
data obiectul unei oferte sau negocien i si nu-1 vor forma nici in viitor...
In aceastd chestiune nu voiu lua nici-odatd angajamente fata de un gu-
vern strdin".
...Se intelege dela sine cA salut Cu sincera bucurie perspectivele cu pri-
vire la un guvern cu Marghiloman, conducator real. Prin aceasta ar tri-
umfa in sfArsit singura politicd ronulneasca justd din punctul de vedere al
intereselor si al Piestigiului politic al Romniei. Stau bucuros la dispo-
zitia lui Marghiloman, in Budapesta, in vederea unor explicatittni confi-
dentiale Cu &Instil, dela care md astept la un bun rezultat. (Extras dinteo
telegramil (elefonata).
Tisza
No. 1232
Dintr'un memoria al lui Tisza cdtre archiducele Carol, mostenitorul
tronului.
7 Rugust 1915.
...Nu numai Ungurii luptd cu abnegatie si energie admirabild pentru
existenta Ungariei si monarchiei. La aceastd lupta participa cu aceeasI
credintd toate nationalitatile, nu numai Germanii, ci i Slavii. Chiar
$1 RomAnil, cari sunt inferiori militdreste in ceea-ce priveste energia, pu-
terea de rezistentd si tenacitatea, nu au lipsit de a fi loiali si cu credint
patrioticd. Este Inteadevr inltator s vezi cat de putin a putut in-
fluenta asupra Romanilor nostri atmosfera, atat de ostila noua, a
Romniei. (Extras din(r'un lung memoriu).
Tisza
No. 1253
Contelui Tisza, Budapesta
(Telegrama secretd)
19 august 1915.
Marghiloman m'a intrebat dacd il pot asigura cd se vor acorda Ro-
mtinilor nostri marile concesiuni, dacd el va veni la putere, si a accentuat
ca, pelanga cele promise de tine, mai pune mar pret pe imunitatea pen-
tru Romdnii aflati aici si pe anularea legii scolare a lui Apponyi.
I-am rdspuns in sensul dorit de tine, cd concesittnile sunt o chestiune
pur internd, care nu se orienteazii dupd Romania.
Czernin
www.dacoromanica.ro
256
No. 1254 a
Con telui Czernin, Sinaia.
20 August 1915.
Fii raspuns foarte bine lui Marghiloman.
...La momentul oportun asi fi dispus s recomand o atnnestie pentnt
toti civlii, dart' de Goga i cei doui frati Lucaciu, cart sdvdrsesc
acre fd,lse de inaltd trAdare si lse maiestate .(Extras din(r'o telegrama
secreta).
Tisza
No. 1254 b
Baronulul Burian, Viena.
20 August 1915.
...Ar fi bine sirt se atragd atenliunea ministerului german de externe
asupra actiunii companiei Lutz Korodi-Vaida-Popovlci, care inchide in
presa germand drumul adevdrului i met-trine in sdnul nationalitalilor anti-
pata fa tit de Ungurti asupritori, fapt care ar putea sa aducd nepldceri
cancelarulu. (Extras).
Tisza
No. 1254 c
Contelui Czernin, Sinaia.
28 August 1915
Cel mat bun lucni pentru nui ar fi, dacd Romania ar nimAne
neutra. Dacii o va face, este altit chestie. In cazul cd noi vom fi victo-
riosi, este sigur cd Romania va renunta la formula: Ne este imposiba
sa mer gem ca Ungaria!"
In realitate aczasta formula este foarte amuzantd. PAM la pacea
dela Bucuresti (10 August 1913), Romanii nu 'si-au adus aminte de ea,
run chiar atunci cdnd atitudinea guvernelor unguresti fatil de Romdnii
din Ungarla era trult mal neamicald.
Vei avea probabl ocazia sd amintesti acest lucru unor anumite
ira:te personal:Ali si sli le atragi atenlia, ca sa nu se lase plicdlitel de
o astfel de frazd bratienista", absolut desartd.
Ca aczilitn a fost posibil, trebue s'o multumlm in mare parte Germa-
rl'or, cart nu jucat Wind in ultimul limp rolul unor marl protectorl ai
Romdri:or impottiva klaghiarilor asupritori. Se cere o mare dozd de
igroranlit, pentruca Germanii sd nu inieleagd cat pacdtuiesc el "ncontra
proprie:or or interese, daca nu sprijind din rdsputerl Ungurimea. cea
sigurd sus:ind'oare a politicel germane in Orient....
Ce mal este cu schimbdrite din sdnul guvernului roman? Am
fost deceptionat, fiincicd nu-mi scrii nitric despre aceasta. Ce este cu
Maiorescu? Oare aceasta triscare gdseste vre-un sprijin in cercurile
Po Wee infhiente? Nu-'mi pot ascunde teama cA mi este &cat o auto-
srgestie a d-lor Carp, Marghiloman, etc. Se face so:-..oteala fait car-
cimar, cara este probabil prea mult influziflat de Bratianu, ca sa-I
poald conceda fAr vre-un motiv imperios. Cu BriMann insa nu este
nitric de fticut. El inoatd nand in gat in apele Antantei.
www.dacoromanica.ro
257
www.dacoromanica.ro
258
www.dacoromanica.ro
259
www.dacoromanica.ro
260
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII.
www.dacoromanica.ro
262
www.dacoromanica.ro
263
www.dacoromanica.ro
264
www.dacoromanica.ro
265
www.dacoromanica.ro
266
www.dacoromanica.ro
267
www.dacoromanica.ro
268
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IX.
www.dacoromanica.ro
270
alaturi si cot la cot cu ele, cum doriau i sfaluiau cei doi con-
dotieri.
Voiu acorda toat amploarea ce se cuvine acestor dureroase
grave evenimente, pentru a zugrvi in toata odioasa lor lumina
aceste dou personagii catilinare, care, si unul i altul, pozeaz
azi in mari patrioti". Cititorii de altfel vor intelege usor ca
in istoria omenirei nu se gaseste nici un scelerat, care sa fi
jucat un rol mizerabil in arena politic si care sa declare verde ca
in actiunea lui a fost manat de alte intentii decat cele patriotice".
www.dacoromanica.ro
271
www.dacoromanica.ro
272
www.dacoromanica.ro
273
www.dacoromanica.ro
274
www.dacoromanica.ro
275
www.dacoromanica.ro
276
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X.
www.dacoromanica.ro
278
www.dacoromanica.ro
27gt
dr. Gh..orghe Popovici, protopop gr. or.; dr. loan Sdnzpalean, profesor de-
1(ol.; Domini,- Ratio, dirigentul hilbinei"; P. Leo Manu, stare' gr. cat.;
Nicolae Zigre, secretar metropolitan; dt-. Stan Florian, preposit capitular,.
vicar general episcopesc; loan Boros, preposit capitular in Lago f; Coriolair
At defeat:, canonic; Ilie Stan, canonic; dr. lacob Rada, canon/c; Gheorghe
Mienlas, canonic; Nicolae Nestor, canon/c; Petru, Popescu, protopop; dr-
Tr. losif Badescu, protosincel; Ghenadie Bogoevici, protosincel; Patricia
Dragalina, prez/dental comunitdtii de avere din Caraasebes; Petra Ta-
majan; dr.Vasi:ie Kirvai; dr. Cornel Szabo; dr. Grigoriu Pap; dr. Popo-
vicia; dr. Gheorghe Bilascu, medic; Florian Mihalyi, mare proprietor,
advocat; Gavril Mihalyi, mare proprietor, primpretor; lefan Andereor
protopop gr. cat.; Petro Birlea, protopop gr. cat.; Motel Voileanu, asesor
consistorial; folio Dragos, protopop gr. cat.; Andrei Horvat, protopor
gr. or., president al consistoriului din Oradea-Mare; Arsenio Mica, di-
rector; Petra Sztilka, protopop gr. cal.; dr. losif Olariu, protosincel, di-
rector seminarial; Nicolae Sulica, profesor; dr. Constantin &a/ca, custode
la nutzeal national din Budapesta; Lazar Triteanu, asesor consistorial;
Nicolae Ivan, asesor consistorial; te fan Rosian, profesor de telogie;
Gheorghe Pap, asesor consistorial; dr. Nicolae Popovici, medic consist.,-
Gheorghe Turbure, asesor consistorial; dr. Gheorghe Proca, asesor con-.
sist.; dr. Nicolae Regman, secretar consist.; dr. Octavian Costea, secretor
consistorial; dr. loan Bona, fiscal consist.; Vas/te Popovici, preot.; dr. A,
1/le, advocat, asesor consist.; Petro Rednic, proprietor de Omani; dr.
losif Pop p, advocat; loan Balea, notar comitatens in retreg-ere; dr. Auret
Man, proprietor de pilmant, advocat; Aurel Moaca, asesor consist.; dr.
Cornel Cornean, secretar consistorial; tejcin liana, asesor consistorial;'
dr. Nicolae lonescu, fiscal consistorial; loan Baltesco, primaral orasului
Lugo j; dr. Waite Stan, prof. seminarial; Tinzotei Popovici, prof. sentina-
rial; dr. Romul Cdndea, prof. se.minarial; dr. Pavel Rosca, profesor se-
minarial; Valeriu lonescu, preot militar; losif Dianiandi; Socio,.
referent consist.; dr. Gheorghe Roxin, advocat; N. Lazar; M. Vancea,
asesor conzist.; dr. loan lacob, advocat; dr. Nicolae Batan, prof. semin.;
Candid Popa, invdtator; Ilie Beleutd, catichet gr. or.; Romul Perian;
Aurel Popovici; dr.Gheorghe Vidican, prof. de teologie; GrigoriuStrdmba,
prof .de teologie; loan Partenie, prof.; lacob Mderean, contabil; dr,
Damitru Manu; Alexandra Amean, loan Coste, Teodor Morar/u, dr.
Eugenia Szeles, Florian Gavrilas, Augustin Pasco, Ladislau Drago p, dr.
Victor Sucia, advocat; dr. Victor Bojor, Alexandru Pop, loan Ivascu, ca-
non/c; dr. Octavian Domide, canon/c; dr. Petro Fabian, cationic, loan
Varna, vicenot. consist.; Ladislau Pordea, notar consist.; Andrei Barseatio;
Pan telimon Lucuta, loan Lapadat, dr. Lucian Borcea, loan Mi/san; dr.
loan Stroia, protopop; Victor Tordiisan; dr. Cornet Patric, notar public;
loan Bogdan, prezidentul reuniund inv. gr. cat. din Banal; dr. Cornet
&ilea, canon/c; dr. Daniil Fireza, canon/c; Valeriu Giorgio, director de
boned; loan Bodorean, Simion Pap, dr. Cornet Rusu, Cecilia Damian,
Basile Botha, dr. loan .Nicoard; corpul profesoral dela gimnazial
Brims: Vasile 5teldnica, director; Victor Borlan, Nicolae Fabian, loan
www.dacoromanica.ro
280
lepure, loan Busitia, Camil Sdldgean, dr. Alexandra Pteancu, dr. Constan-
tin Pavel, dr: Petra Hetco, Alexandra Nuflu, dr. Gheorghe Helco, dr. loan
Osian, loan Georgescu, Pavel Vostinar g Francisc Hubici; Gheorghe Mtn-
lean; protopop; Augustin Rada, vicerector; Atanase Costa, prof. de teo-
logie; loan Tinca, protopop gr. cat.; dr. Aurel Vdlean, advocat; Petra
Pint ea, preot gr. cat.; dr. Aurel Mihdescu, preot gr. cat.; dr. Nicolae
loanovici, advocat; dr. Fellcian Bran, protopop, profesor de leologle; dr.
Nicolae Prostean, asesor la sedria orlanald; Nicolae Prostean, advocat;
loan Harambasa, losil Tdmpea, preot gr. cat.; loan Bedecean; dr. Au-
gustin Giargiu, advocat. fiscal al diecezei gr. cat. dela Lugo/; loan Cim-
poneriu, primpretor; Milian Ga,spar, protopop gr. or.; Alexandra Bala;
Izidor Chifla, senator ordsdnesc; dr. Anton Baldzs, asesor la scaunal
orfanal comitatens; Paul Cerbul, vicenotar al comitat.; Sebastian Olariu,
protopop gr. oriental.
Paternitatea redactarii gravului document de mai sus, unii Ar-
deleni o atribue fostului episcop unit" dr. Dumitra Rada dela
Oradea Mare. Inregistrez faptul ass cum mi-s'a relatat de catre
un fost inalt slujbas roman in ministerul instruc[iei publice si cul-
telor din Badapesta, in masura de a curroaste tot adevarul. Eu
1nclin ins sa cred di textu,1 a fost redactat de insusi contele Tisza.
Declaratia intelectualilor romani din Ardeal uniti" si orto-
doxi la un loc , Cu toate iscaliturile, a fost publicata in toatii
presa maghiara cu comentarii sgomotoase ad-hoc, spre a face im-
presie. In ziarul Pester Lloyd" a aparut in numarul salt din 14
Februarie 1917, iar in Telegraful romke, organul tradatorului
.Mangra, in numarul 9 din 20 Februarie acelasi an, cu urmatoarea
introducere:
Inaleii prelati ai ambelor biserici romane din Ungaria, cu nu-
merosi reprezentang din cler si mireni ai bisericelor in fruir/ea cd-
rora se allt1, (ut subscris si inaintal Excelenfei Sale d-lui ministru-
presedinte, conte $tefan Tisza, adresa armilioare, at rugarea ca ca-
prinsul ei sa-I adua la cunostinfa Maiesidtii Sale impeiratului si
regelai nostra Carol".
1EZUITISMUL D-LUf IULIU MANIU
www.dacoromanica.ro
281
www.dacoromanica.ro
282
www.dacoromanica.ro
283
www.dacoromanica.ro
284
www.dacoromanica.ro
CAP ITOLUL XI.
www.dacoromanica.ro
286
www.dacoromanica.ro
287
www.dacoromanica.ro
288
www.dacoromanica.ro
289
www.dacoromanica.ro
290
www.dacoromanica.ro
291
www.dacoromanica.ro
292
Busche l'a condus la Reichstag pentru a-1 pane in contact cu sejii so-
Stere afirma ca naivitate, zice Verzea, ca el este acela, care a
slat/tit sii treaca sociali,stii ru,si prin Germania. Pacea era aproape sem-
nata ca Tarul. Noi plateam cheltuelile: Moldova Rusilor, Oltenia Austria-
cilor, restul hinterland german. Revolufia a schimbat total si cum acum
nota este fara cuceriri si liberta/ea nationalitatilor, primirea Matta la ina-
poere, in Viena, a lost cu total alta ,si foarte prieteneasca".
La pag. 536 (19 Maiu 1917) Marghiloman zice:
Stere a venit sit ma vada si mi-a afirmat al a avut confirmarea
pacea ca Tarul se facuse cu sacrificial Moldovei micas/re".
La pag. 538 (21 Maiu 1917) Marghiloman scrie:
Urnzez Cu Stere convorbirea inceputil Sambata trecutil. 1-i contanic
concesille de program admise de partidul nostru si care pot lace posi-
bila o lucrare in comun. Stere raspunde: Ce garan(ii putem oleri noi
Puterilor centrale pentru a spera in schimb integritatea Romdniei? Ar
vo' i ele sa reinceapa o experienfci, care le-a reusit a,sa de prost? O alta
diliastie. Regele Carol n'a sucombat el sub povara si nu s'a vorbit de
detronarea lui? Teza lui Stere este urmatoarea: Aceastd (ara nu va
nici-odata nimic, dacii trebue sii devie campul competifiunilor in/re Ru,si
si Europa central& Pentru a termina, trebue sa ne legiim ca blocul Mittel-
Europa. Germania va voi libertatea miscarilor pentru a avea Polonia ia
sanul ei. Asa dar Romania in orbita austriaca. Lucrul cel mai bun este
deci unirea personala cu Austria. Imparatul sau lial imparatulai rege al
Romaniei. Asa blocul roman Ardeal-Romani Mare se va strange".
La pag. 553 (1 Iunie 1917) Marghilornan spune:
La Alaiorescu am avut o intrevedere ca Stere. El pledeaza ca multa
dildurlitteza tatalui lui Maiorescu 1) si a lai Aurel Popovici. Printre argu-
mentele lui, anal singar atrage atenfia noastra si media a ji verificat:
unianea personala este singurul mijloc de a scapa Dobrogea, care, lard
aceasta, va fi data intreagli Bulgariei".
1) loan Maiorescu, fiind trimis la 1848 in calitate de insarcinat pleni-
potent al guvernului provizoriu din Bucaresti pelanga guvernele din
Budapesta, Viena si Frankfurt, s'a oprit mai multa vreme in acest din
urea oras, lucrand din toate puterile pelanga guvernul federal pentru
clarificarea situatiel politice a iuturor Romanilor in ceeace privea
ricolul ce-i ameninta din partea Rusilor. La 24 Septembrie 1848, loan
Maiorescu a inainntat baronului Gagern, presedintele Parlamentului
federal din Frankfurt, un memoriu, prin care propunea ca Austria sa
uneasca Bucovina Moldova, Muntenia si Transilvania intr'un regat
Romania, cu un principe austriac si sub suzeranitatea Germaniei. Vezi
volumul loan Maiorescu, scriere comemorativa", pag. 211, de N. Ba-
nesca si V. Mikiiilesra. - (Nota autorului).
www.dacoromanica.ro
293
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XII.
www.dacoromanica.ro
295
www.dacoromanica.ro
296
relui domeniu dela Clz4inztu (jud. Arad), din a carui rezerva, ra-
masa, dupa expropriere, in posesia statului roman, cerea d. Vaida-
in 1927 vre-o 674 pogoane ca s facd schimb, pe un pret ridicol,
cu mosia sa rpoas dela Olpret (jud. Somes).
Pentru a demasca dei nu s'ar mai simti nevoe in fata atator
si atator dovezi ce am adus lipsa de patriotism a acestui in-
drznet moralizator de azi al nqamului romanesc, totusi voiu_
spune ea cele 674 jugare ale archiducelui losif sunt teren arabil
de clasa I, cu 15 cladiri pe ele, o moara Cu turbina si motor,
instalat dupd ultimele cerinte ale technicei moderne, producand
grisuri, faind de lux etc., pe cand mosia marelui patriot roman"
nu are decat niste rape si pruniste, deci pamant sarac din Tara
cinelui", cu niste ecareturi din cele mai modeste.
Cupiditatea acestui fariseu politic aratd cum intelege el sd lupte
pentru regenerarea etic si social a Romdniei Mari, pe care, dei
o calomniaza meren in modul cel mai vulgar, tine totusi sa-si a-
goniseasc pe teritoriul ei, dar pe ci necinstite, domenii princiare,
Ja care desigur n'a avut nici macar curajul s viseze cand facea pe
spionul archiducelui Francisc Ferdinand, vrul archiducelui Josif.
Can deosebire, Doamne, intre hraparetul Vaida i luptatorul
cinstit, dar sarac lipit pamantului, regretatul pop dr. Vasil('
Lucaciu! 0 istorioar adevaratd in aceast privint nu va fi fara
interes: Pe vremea cdnd era deputat in Camera ungureasc, pa-
rintele Lucaciu, gratie modestiei, manierei, talentului si infdlisarii
sale de cetatean al Ronzei antice, devenise simpatia primului mi-
nistru Alex. Wekerle, care era totodatd si ministru de finante al
Ungariei. Adesea-ori, popa din S4eA era invitatul presedintelui
de consiliu, mai ales seara dui-A masa, ca sa stea amandoi de
taifas la un pahar de vin de Tokay.
Inteuna din seri, Wekerle se adreseaza printelui Lucaciu,
zicandu-i:
Ascultd, drag Vasile (Ldsz16 pe ungureste), stiu c lupti
cu mari greutati materiale. Dac vrei, uite, eu sunt dispus sd-ti
platesc bate datoriile, fara sa-ti cer nimic in schimb!
Mirat si indignat tot-odatd la auzul acestor cuvinte, modestul
si s'armanul preot a dat urmatorul rdspuns spiritual si demn:
Pan'aici, frate Alexandre! Nu voiu cu nici un pret sd dese-
chilibrezi budgetul Ungariei pentru mine!
El nunc erudimini, cum s'ar zice la Blaj!
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII.
www.dacoromanica.ro
298
colegii me! din Parlamentul ungar interveneam in modul cel mai hotarit
pentru unflatea armatei, afirmand, cu toate nepliicerife, traditionala
credinta a poporului roman MO de dinastie.
La propurrerea mea au fost impartasiti de aceeasi onoare d-nii: Aural
C. Popovid, autorul operei Statele-Unite ale Austriei Mari", Edmund
Steinacker, organizatorul partidului poporal Igermano-ungar, $1 Milan
Hodza, fost deputat i cel mai de seama corrducator al dinasticulul partid
national-slovac din Ungaria. Conform dorintei si insarcinarii Altetei Sale
Imperiale, noi ii trlmiteam regulat rapoarte, care mergeau la cabinetul
sau militar. In scris si oral comunicam din cand in cand informatiuni,
care ni-se cereau, cu privire la situatia din Ungaria. Se intampla adeseort,
cand trecea mal mult timp fara sa trimit vre-un raport, ca d. adjutant
Brosch sa ma invite s scrlu. La obiectiunea mea ca nu s'a intamplat
mic important, mi-se raspundea: Atund raportafi asupra celor nelm-
portante. Archiducele vrea sit stie tot, sa fie informal asupra luturor
lucrurilor. Rdnufne la aprecierea sa ca s decida ce este si nu este
important. El vrea sel canoasca situafia din Ungaria pn in cele mal
mid amcinunte".
De patru orl am avut fericirea s fiu primit in audienta de Alteta
Imperiald, fie in urma cereril mele, fie invitat.
Prin munca neobosita, cinstita, am reusit sa castig increderea archi-
ducelui. Aflam acest lucru adeseori nu numai din gura d-lui Brosch, ci
Si chiar dela Alteta Sa Imperiala. Cu prifejul penultimei mele audiente
am fost concedlat cu urmatoarele cuvinte: Acum nu pot sd fac nimic
cano,sti situafia mea pentra d-ta, pentru poporal d-tale pentru
celelalte brave nafionalitil fi. Dupti voinfa proniel dumaezeiesti volu fi
desigur nevo(t sd gust panel la fund paharul amar al domniei. Ca-rid va
veni vremea, ifi voia dove& di i(i sunt foarle recunoscator. Spune $1
oamenilor d. tale ca bravil mei Romcini pot conta pe mine".
Cand contele Andrssy, ministru de interne in guvernul coalitiei, vola
s creeze legile sale privitoare la garantiile constitutionale, am atras
Si probabil ca au facut aceasta l alti barbati de incredere din
Ungaria atentiunea Altetei Sale Imperiale asupra primejdiilor, pe care
Andrssy intentiona sa le provoace prin aceste legi. Intentiile lui Andrdssy
au fost dejucate. Deasemeni am raportat asupra tendintelor de maghia-
rizare ale coalitiei cu privire la armata (marca Ora, limba de comanda
a regimentelor). Din inaltul sau ordin, locotenent-colonelul Broscha
rezumat toate rezervele intr'un memoriu, pe care Alteta Sa Imperiala
l'a trimis apoi Maiestatii Sale sub semnatura sa.
Astfel abia s'a putut realiza ceva din toate cele ce atingeau integri-
tatea unitatii armatei.
Cu prilejul faimoasei hotariri privitoare la insarcinarea comisiei de
9, care voia sa treaca in mainile Parlamentului ungar dreptul regelut
de a dispurre asupra chemarii rezervelor armatei, am atras deasemeneat
printeun raport, cu toata insistenta, atentiunea asupra consecintelor.
11;-a s'a zda'arnizit intentiunea ascunsa a oligarhiei maghiare. Trec cu
vederea mimeroasele servicii de mal mica hnportanta, pe care am avut
www.dacoromanica.ro
299
ocazia sa le indeplinesc, cad ar duce prea departe, deed asi descrie acti-
vi:atea mea de 7 ant. In cursul was-tor 7 ani abla trecza o hut& Mt
ca eu sa nu fi fost prezent cel putin ()data in cabinetul militar al Altetei
Sale Imperiale; de multe-ort se intampla chiar de 2 sau 3 ori pe tun&
abstractie Wand de rapoartele scrlse, pe care le trimiteain.
Acest servidu de 1nformatiuni, pe care Meta Sa Impertala 's1-1
organizase personal, a fost condus de d. Brosch pana la plecarea sa la
regimentul 2 de vanatori tirolezi. De atunci si nand la moartea archidu-
celui, conducerea serviclului a trecut asupra colonelulul dr. Carol Bar-
dolt (actual general de brigaJa si szful statului major al armatel II),
care a dovedit aceeast energie, aceeasi neobositti forta de muncti si acelast
tact, ca 5i predecesorul
REORGAN1ZAREA SERVICIULUI DE INFORMATIUNI
www.dacoromanica.ro
300
Popovici s'a straduit Cu cel mai mare succes sa castige barbatii 'corn-
petenti din Romania pentru alipirea permanenta $i de drept public a re-
gatului la monarchia habsburgicti. Eu 'i-am dat concurs in aceasta pri-
viz*. Grajie silintelor noastre, cel mai zelos reprezentant al acestui plan
era ori-cat de neverosimil s'ar parea acest lucru azi Nicolae Fi-
lipescu. In anul 1913, el se pregatea sd expund Rltetei Sale Imperiale,
intr'o audienta, intregul plan al acestei actiuni.
Odata l'a rugat pe Popovici, alta-data pe mine, ca sa intervenim pen-
tru aceasta audienta. Planul slim era sa alipeascd Romania, pe bazd de
drept public, la monarchie, chiar i cu sacrificarea propriei dinastii, dacd
aceasta s'ar impotrivi 1).
Napraznica moarte a archiducelui a distrus toate aceste proiecte_
De-atunci Filipescu nu se mai lasa oonvins. El isi mentinea intransigent
punctul de vedere cd singurul barbat, care ar fi fost in stare sd recla-
deasca monarchia, din nou si solid, pe baza egalei indreptatiri nationale,
a dispdrut si ca contele Tisza cu oligarchia sa maghiara a ajuns dictator
fatal si atotputernic.
Filipescu, dupa cum spunea el, nu voia sa atragd dusmania Rusiei im-
potriva Romaniei l sa-i paraseasca pe Francezi, numai ca sa-i faca .pe
Unguri stapani si patroni ai Romaniei.
In anul 1913 am avut insarcinarea sa sondez discret dacd Romania,
in cazul unui rasboiu al monarchiei itnpotriva Serbiei, ar formula reven-
dicAri asupra partilor romanesti ale Serbiei in schimbul neutralitatii sau
eventualei sale participari.
Din motive strategice, BucureVii nu au reactionat la aceasta.
In anul 1909, chnd Illteta Sa Imperiala a facut vizita sa la Sinaia,.
Aurel C. Popo vici a organizat, cu mine impreuna, demonstratia gimnastica
a Romanilor habsburgici, stabiliti in Romania, la sosirea mostenitorului
tronului austro-ungar.
Cu toata actiunea contrarie a Maghiarilor, archiducele a prima in
audienta si o delegatie a acelor Romani. Ori-cat de revoltat era archidu-
cele, puterea sa nu era suficientd ca sd impiedice alungarea cu gendarmi,
ordonata de guvernul maghiar, a Romanilor, adunati in garile unguresti,
spre a-si manifesta credinta si lealitatea lor.
www.dacoromanica.ro
301
www.dacoromanica.ro
302
www.dacoromanica.ro
303
www.dacoromanica.ro
304
www.dacoromanica.ro
303
www.dacoromanica.ro
306
www.dacoromanica.ro
307
www.dacoromanica.ro
308
www.dacoromanica.ro
309
www.dacoromanica.ro
310
Dar hind ca nu-mi rpese cuiva iluztile, mal ales cand sunt
convins de zildarnicia lor, va urez mult noroc. In ce ma prveste, de-
ciar insa ca 851 prefera mai curand sa fiu muncitor la o fabrica din
Chicago decat ministru de externe la Viena".
Cate-va zile inante de publicarea ultimatului adresat Serbiei, s'au
intamplat urmatoarele:
,,Un membru al presidentiei Parlamentului maghiar s'a intalnit cu un
deputat din pzrtidul guvernamental, carula 't-a comunicat ca vine tocmal
dela primul ministru contele Tisza. Ficesta daduse cea din urma retusare
ultimatului catre Serbia, care este astfel redactat, incat Sarbii vor trebul
sa-1 inghita sau vor fi zdrobiti. Prin aceasta conteie Tisza intentiona sil
scoata chestiunea nationalitatilor nemaghiare, pentru cel putn 50 de ant,
-dela ordinea zilei. flomanii vor trebui sa se piece pe viltor; in caz contrar
vor avea aceeasi soarte ca si Sarbii. Fcesta ar fi Impulsul procedarli
energice a lui Tisza, caci, fara Romani, Slovadi s Germanii nu ar conta
nimic.
Personagiul dela presdentia Parlamentului a rezumat apoi deputatului
euprinsul esential din ultimat. Deputatul era convins ca toate acestea
au izvorit numai din dorinta acestui personaglu. Cu atilt mai mare a fost
msA surprinderea sa, cand, dupii publIcarea ultimatulut s'a convins cat
de precise erau informatiile vice-presedintelui Parlamentului asupra sco-
purilor planuite de contele Tisza in contra Serbie.
amediat dupa declara fia de rasboiu, RonuInd din Ardeal au Meat tot
posibilul ca s4 destepte in Romiinia un curent prietenesc PP de Pulerlle
centrale.
In Septembrie 1914 s'au fiicut dela Berlin incercari, spre a determina
pe contele Tisza, ca sa dea o solutie multumitoare chestiei Romanilor din
Firdeal i Ungaria. Ce a facut contele Tisza? El s'a prefacut cil si
toate silintele ca sa satisfaca dorinta Gerrnaniei.
Spre a produce aceasta aparenta, el a nvitat pe episcopul Gherlei, fr.
V. Hoszu, si pe presedintele clubulu deputatilor romani din Parlamentul
maghiar, dr. Teodor Mihali, sA se dud{ in Romania si sa pledeze facto-
rilor hotaritori in favoarea monarchiei. Nmen nu stia mal bine ca con-
tele Tisza ca in Romania nu se poate nimic obtine cu vorbe frumoase
Cei doui domn au fost primiti in audient de regele Carol si insus re-
gele le-a indicat numele acelor barbati, la cari trebuiau sa se prezinte.
Conform sfatului dat de rege, ei au vizitat apoi pe d-ni!: Ion I. C.
Bratianu, N. Filipescu, Take lonescu, Alex. Marghiloman, C. Stere, Emil
ostinescu si pe altii, dupa-ce, bine inteles, luasera mai inthiu intelegere
cu contele Czernin. Regele, contele Czernin, ca si toti ceilalti dornni, cu
exceptia lui Take 1onescu si Emil Costinescu, 'si-au exprmat parerea
cheia chestiunii cu cine va merge Romania se afla la contele Tisza. El
irebue sa ofere mijloacele pentru schimbarea opiniei publice, care nu IA-
www.dacoromanica.ro
311
www.dacoromanica.ro
312
www.dacoromanica.ro
313
www.dacoromanica.ro
314
www.dacoromanica.ro
315
www.dacoromanica.ro
316
www.dacoromanica.ro
317
www.dacoromanica.ro
318
www.dacoromanica.ro
319
suspendase atunci aparitia tor). Un singur ziar, care apdrea in limba ro-
mana, a fost in stare sa sconteze un articol entuziast ca un acont asu-
pra viitoarelor bune intentii ale contelui Tisz2. Ficest ziar era Destepta-
rea", care aparea data pe sptamand in 4 pagini 1), pe cheltuiala gu-
vernulul, si despre a carui existenta nu avea nimenl cunostinta, niel dintre
Romani, nici dintre neromani, afard de relactorul l culegatorul sdu.
,,Imediat articolul Desteptaril" a fost trimls telegrafic ziarului -Neue
Freie Presse" 51 altor mari ziare germane, ca emanand dela cunoscutul
organ al Romnllor din Rrdeal".
www.dacoromanica.ro
320
www.dacoromanica.ro
321
www.dacoromanica.ro
322
www.dacoromanica.ro
323
www.dacoromanica.ro
324
Ra+-.-
-et e4.
www.dacoromanica.ro
325
www.dacoromanica.ro
326
www.dacoromanica.ro
327
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIV.
www.dacoromanica.ro
329
www.dacoromanica.ro
330
www.dacoromanica.ro
331.
www.dacoromanica.ro
332
www.dacoromanica.ro
333
www.dacoromanica.ro
334
www.dacoromanica.ro
335
Dar pe cat de adevarat este ca' Alex. Vaida era o sluga umild
5i spion in serviciul.Austriei 5i al dinastiei Habsburgilor, cum re!.
zulta in mod neindoios din memoriul sau, tot pe atat de adevarat
este ca el era In ocela5i timp 5i un du5man inver5unat al tontelui
Tisza, care, fiind-ca ii cuno5tea austrofilismul sau bolnavicios, nu-i
da nici o atentie i il trata in consecint. O aversiune 1mpotriva
lui Tisza, bine inteles mai moderata 5i mai mascata, nutrea 5i
contele Czernin, caruia ii fusese inspirata, ca i lui Vaida, de
daboraiorial" archiducelui Francisc Ferdinand, si cartti devotati
laboranti fusesera amandoi pana la napraznica lui moarte.
Acestei trasaturi caracteristioe amanduror acestor du5mani ai
komaniei din timpul rasboiului, ii d expresiune ,intr'o forma
admirabil oontele Czernin, care, la pag. 127 a interesantei sale
lucrari, scrie:
Este o pedeapsti grozav de dreaptit, cd aceastil biaM Ungarie,
care a contribuit aa de mult la Infrfingerea definitivA a
Austro-Ungariei, a aval inai mull de suferit de pe urma ei
c tocmai.Romeinii, at& de despretuiti i persecutati de (Musa, au
lost aceia, cari au avut cel mai mare triumf in ten/orille maghiar,e".
Chestiunea cat este de dreapta aceasa pedeapsa a Ungariei pe
spinarea scumpei i adoratei sale Austrii de odinioara, ranfane
s'o lannireasca mai pe larg Alex. V aida dupa o intelegere prealabild
Cu prietenul sau Czernin.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XV.
www.dacoromanica.ro
337
www.dacoromanica.ro
338
www.dacoromanica.ro
339
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVI.
LOGICA FAPTELOR
Din cele aratate in capitolele precedente, cu tot luxul de ama-
cu o documentare, care data fiind originen izvoarelor,
cred di nu poate fi pusa nid o dipa la indoial, reese ca in anul
1917, adica tocmai in anul, care insemna punctul culminant al cal-
varului neamului romanesc in sfortrile lui supra-ornenesti pentru
infaptuirea unitatei sale nationale, tocmai in acest timp au cul-
minat i sfortarile fatale ale fruntasultd ardelean Alex. Vaida,
care pare ca isi facuse unica ratiune a existentei sale din impie-
decarea prin ori si ce mijloace, fie chiar prin manopere nedemne si
criminale, a visului secular al neamului acesta.
Ba mai mult decal atat, pecand toate partidele politice din
Boemia, pant!' chiar i socialitil, afara de clericalii papistasi,
$i-au dat frateste mana pentru a lupta impotriva dominatiunii
habsburgice si pentru renasterea statului oeh, Alex. Vaida i a-
colitii sai se improvizau in unelte de sustinere a Habsburgilor
si a integritatii monarchiei austro-ungare, cautand sa faca din
intreg neamul romanesc un zid de aparare in jurul lor. Si ceea-ice
este si mai monstruos, este c acestia, in urmarirea politicei lor
scelerate, nu s'au dat in laturi de a se alia dincoace de munti cu
toate elementele catilinare, ca C. Slere, colonelul Verzea, etc. si
a intinde astfel complotul urzit in speluncile Vienri i pe pmantul
vechiului regat, cu scopul bine definit de a da adiunii lor aparenta
unui consens national.
Trec peste imunda pastorala a tradatorului mitropolit Mangra
de trista memorie; trec si peste declaratia mitropolitilor, episco-
pilor si a intelectualilor romani din prima decadd a lunei Fe-
bruarie 1917, declaratie, care a fost data cu invoirea prealabila a
www.dacoromanica.ro
341
www.dacoromanica.ro
342
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVII.
www.dacoromanica.ro
344
lui catolic, ca sai facem 1mpreuna o scurta privire istorica asupra re-
latiunilor dintre dinastia Habsburgilor si biserica catolia, autoarea
framantarii sufletesti si a desbinarii religioase a unei bune parti
dintre fiii neamului nostru.
Pe tanga armata, dinastia Habsburgilor s'a sprijinit veacuri
dearndul pe biserica romano-catolica, care era stalpul ei cel mai
solid. Biserica catolica a fost ajutata cu toata forta politica i mili-
tara de Habsburgi, cari au contribuit cu cele mai brutale instru-
mente la recucerirea regiunilor, unde protestantismul se intin-
sese in masura foarte mare, precum si la raspandirea catolicismtdui
printre Romnii ortodoxi din Ardeal, cari, la 1698, au g cazut in
capcana.
Pe de alta parte, Roma punea la dispozitia imparatilor Austriei
fara nici o rezerv toate fortele ei spirituale, morale si po-
litice, pentru a face o monarhie unitara, centralista si fidela. In
vremurile acelea, and biserica reprezenta aproape exclusiv in-
structia superioaa, ajutorul ei avea o importanta capital& ea de-
tinand toate asezamintele spirituale si educative. Dar chiar mai
tarziu, and cultura generala laica castiga preponderenta, sou chiar
and statul inceard sa infranga puterea bisericii in chestiunile le-
gislative si educative, autoritatea morala i politica a bisericii ca-
tolice n'a suferit nici o stirbire reala.
Imensa putere a bisericii se baza pe mai multi factori i mime
pe nivelul cultural foarte inapoiat al maselor rurale i apoi pe do-
natiunile colosale facute de dinastie bisericei romano-catolice din
monarhie, ajutandu-o sa devin cea mai bogata biserica din Europa.
Vorbind in general, se poate spune ca feudalismul eclesiastic in-
trunea toata puterea materiala a feudalismului laic cu forta culturii
spirituale si cu mirajul autoritatii ereditare. Pivotul acestei puteri
il constituiau insa de fapt imensele proprietati rurale, cu care bi-
serica mentinea paturile largi ale populatiunii rurale in dependenta
ei materiala i morala.
Biserica roman unita" dela Blaj a avut si ea parte de ceva fi-
rirnituri, aruncate de imprteasa Maria Tereza i urmasii ei, daca
rear fi sa amintesc cleat cele 164.000 pogoane paduri i pamant
ale episcopiei unite" dela Oradea Mare i mai in urma domeniul
Siicel al mitropollei dela Blaj. Episcopia romano-catolica din Ora-
dea Mare avea un domeniu si mai mare: de aproximativ 300.000
pogoane.
www.dacoromanica.ro
345
www.dacoromanica.ro
346
www.dacoromanica.ro
347
Trebue sa relev ins ea' dupa compromisul din 1867, prin care
iinpratul recunostea Ungaria ca stat distinct, carma statului ajun-
gand in Ungaria in mainile claselor de sus, biserica catolica se
invalui si ea din ce in ce mai mult in tricolorul national maghiar.
Unii prelati erau animati de patriotismul cel mai sincer, altii fa-
ceau numai unele concesiuni, fatale, valului crescand al nationalis-
mului i ovinismului maghiar. Luata in intregul ei, biserica cato-
lica din Ungaria ramasese mult mai feudala si mai imbibat de
spiritul de clasa decat cea din Austria. Fenomenul acesta se ex-
plica prin faptul ca paturile largi ale populatiei ungare eran lip-
site de drepturile politice, asa c biserka catolica ramasese
ptrunsa de acelasi spirit aristocratic si anti-democratic, de care
fusese animat biserica austriaca' inainte de a se fi constituit
Austria partidul crestin-social modern al dr-lui Lizeger.
Biserica catolica ungar era stalpul principal nu numai al di-
nastki, dar si al feudalismului maghiar. Ea nu simtea ca cea
din Austria -necesitatea de a ocroti minoritatile nationale
apasate.
ATMOSFERA IN CARE S'A DESVOLTAT BISERICA ROMANA UNITA"
DIN ARDEAL
www.dacoromanica.ro
348
www.dacoromanica.ro
349
www.dacoromanica.ro
350
www.dacoromanica.ro
CRPITOLUL XVIII.
www.dacoromanica.ro
352
www.dacoromanica.ro
353
www.dacoromanica.ro
354
www.dacoromanica.ro
355
www.dacoromanica.ro
356
www.dacoromanica.ro
357
www.dacoromanica.ro
CRPITOLUL XIX.
www.dacoromanica.ro
359
www.dacoromanica.ro
360
www.dacoromanica.ro
30 I
www.dacoromanica.ro
362
www.dacoromanica.ro
363
22 Septembrie 1914
Inalt Area Sfinte si Prea Cucernice Parinte! Fenomenele inaltatoare,
care, la izbucnirea rasboiului, impus nowt au dovedit atat de splendid
solidaritatea Romanilor din patrie cu monarchia $i cu interesele vitale
ale .natiunii maghiare, au contlnuat in mod imbucurator 51 pe camput
de lupta, cat 51 in regiunile locuite de Romani.
Silagele compatriotilor nostri romani impreuna cu al nostru inroseste
campiile de lupt. Eroismul fratilor nostri romani se arata in operatiunile
www.dacoromanica.ro
364
www.dacoromanica.ro
365
www.dacoromanica.ro
366
www.dacoromanica.ro
367
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XX.
www.dacoromanica.ro
369
www.dacoromanica.ro
370
www.dacoromanica.ro
371
www.dacoromanica.ro
372
www.dacoromanica.ro
373
www.dacoromanica.ro
374
www.dacoromanica.ro
375
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXI.
www.dacoromanica.ro
377
Din clipa istorica dela Florica s'au stabilit intre acesti doi bar-
bati alesi legaturi indisolubile, care au durat pana la moartea ma-
relui Ion I. C. Bridiatta.
ROLUL JUCAT DE EPISCOPUL CARANSEBESULU1
IN T1MPUL RASBOIULUI EUROPEAN
www.dacoromanica.ro
378
www.dacoromanica.ro
379
www.dacoromanica.ro
380
www.dacoromanica.ro
381
www.dacoromanica.ro
382
www.dacoromanica.ro
383
www.dacoromanica.ro
384
www.dacoromanica.ro
385
T. Rusu Abrudeanu
www.dacoromanica.ro
386
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXII.
www.dacoromanica.ro
388
www.dacoromanica.ro
389
www.dacoromanica.ro
390
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXIII.
www.dacoromanica.ro
392
www.dacoromanica.ro
393
UN DOCUMENT ELOCUENT
www.dacoromanica.ro
394
www.dacoromanica.ro
395
www.dacoromanica.ro
396
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXIV.
www.dacoromanica.ro
398
www.dacoromanica.ro
399
www.dacoromanica.ro
400
www.dacoromanica.ro
401
O LAMURIRE NECESARA
www.dacoromanica.ro
402
www.dacoromanica.ro
403
www.dacoromanica.ro
404
www.dacoromanica.ro
405
www.dacoromanica.ro
406
www.dacoromanica.ro
407
www.dacoromanica.ro
408
www.dacoromanica.ro
409
www.dacoromanica.ro
410
www.dacoromanica.ro
411
www.dacoromanica.ro
412
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXV.
www.dacoromanica.ro
414
www.dacoromanica.ro
415
www.dacoromanica.ro
416
www.dacoromanica.ro
417
www.dacoromanica.ro
418
www.dacoromanica.ro
4 19
www.dacoromanica.ro
420
www.dacoromanica.ro
421
www.dacoromanica.ro
422
din Ungaria, cei doi conductitori, aflati in Bucuresti, d-nii Vasile Lucacits
I Octavian Goga, au fost alesi membri in comitetul
In articolul sau publicat la 3 Ianuarie 1915, ziarul oficial al partiduluf.
national-roman din Ungaria, Romnul", aduce la cunostinta deciziunex
nationalittilli romane din Ungaria fata de Llga cultural& si fatA de
d-nil Lucaciu si Goga in mcrdul urnrator:
Parerea Romanllor din Ungaria a fost intotdeauna cit ei nu trebue sa
se amesbece in aftmrile Romanlei; pe de alta parte, opinia lor a fost
ca nizi Romania at nu intervinA in afacerile Romanitor din Ungaria.-
Ori de catC-ori s'a incercat vre-o interventie, aceasta a adus nenorocirea
chestiunii Romanilor din Ungaria. Romania sa urmeze o politica e.xternA
dupti vointa ei! E pe raspunderea ei. Dar ask datoria noastra stt pre-
venim pe fratii nostri din Romania asupra sentimentelor si ideilor noa-
stre in fala rasbolului european. SA ja bine aminte! &vista Ii va. ferit
de deceptiuni.
In ce priveste cele ce s'au petrecut la ,,Liga cultural/I", este de.
datorla noastra sa declartim, cu o sinceritate la care n2-au adus eve-
nimentee actuale, ca populatia romaneasca din Ungaria va rranane ere-
dincioasit, once s'ar intampla, patriei sale si glorioasei dinastii a Habs-
burgilor.
Convingerea fermi a poporului roman din Ungaria, manifestatt prim
sacrificille de sange, pe care le-a facut, se bazeaza pe instindul con-
servArii nationale, care II spune cA singurul perical, care il ameninta
in existents sa nationala, este slavlsmul. E treaba fratilor nostri din
Romania, dacA sunt de o alta pArere, dar nu este treaba d-ion Lucaciu
si Goga sii facti politica pentru poporul roman din Ungaria la Bucuresti..
Inainte de a lua parte la o actiune politicA sau de propaganda, ei tre-
buiau sA se expatrieze si sti declare ca nu vor mai lua nici-odata parte.
la conducerea oficiala a poporalui roman din Ungaria.
Politica acestui popor trebue facutti aici, pe loe, si prin el insusi.
dacti ar fi cineva, care ar voi sA-1 conducA intr'o oarecare directie,
acesta trebue sit se puna in fruntea poporului, sA-si asume raspunderea
pentru el si inaintea lui.
Comitetul partidului national-roman nu poate sit reprezinte davit- po-
litico, pe care o face poporul roman din Ungaria, care varsd atata sange
pentru patrie si tron. Suntem convinsl cA d-nii Lucariu si Gaga au
trimis deja d-lui Teodor At presedintele comitetulul, demisiile tor
din comitetul partidului".
MONSTRUOASA PASTORALA A TRADATORULUI MITROPOLIT
V. MANGFtA
www.dacoromanica.ro
423
www.dacoromanica.ro
424
www.dacoromanica.ro
425
www.dacoromanica.ro
426
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXVI.
www.dacoromanica.ro
428
www.dacoromanica.ro
429
www.dacoromanica.ro
430
www.dacoromanica.ro
431
www.dacoromanica.ro
432
www.dacoromanica.ro
433
1. Rust' Abrucleanu 28
www.dacoromanica.ro
434
www.dacoromanica.ro
135
www.dacoromanica.ro
436
www.dacoromanica.ro
437
www.dacoromanica.ro
438
www.dacoromanica.ro
439
lie sa fie trddiitor Mu de Austro-Lingaria ,si cti tut are nevoie sif
thinaiasca acest fapt". (Pag. 211).
Masaryk a fost sufletul ideii de a se infiinta o armata ceho-slo-
vaca in scopul de a distruge Austro-Ungaria si de a se reinfiinta
statul ceh. Congresul uniunei societtilor ceho-slovace din Rusia
a si luat o hotarare in acest sens (Pag. 215).
In urma acestei hotriri s'a inceput o intensa propaganda pentra
formarea legiunilor ceho-slovace printre prisonierii din Rusia, idee,
pe care 'si-a insusit-o apoi si guvernul roman din Itqi, infiintand
la Kiew ziarul Romfinia .Mare" $i un intreg serviciu pentru adu-
narea intr'o legiune de lupttori pe frontul roman dintre prisonierii
de origine roman, cazuti in mainile armatei ruse.
Krcunarz, care facea o intensa propaganda in favoarea Sarbilor,
a fost arestat la 21 Maiu 1915, din ordinul comandamentului su-
prem al armatei austro-ungare. In urma unei perchizitiuni domi-
ciliare, s'au gasit la el numeroase ziare straine Cu articole impotriva
imparatului Francisc losif, precum si manifeste adresate natiunei
cehe, in leg'tura cu un articol al lui Kramarz, publicat in
Narodni Lis/y, din care se putea constata nerabdarea Boemiei de
a obtine libertatea prin victoria Rusilor. El a fast condamnat la
spanzuratoare la 6 Dec. 1915, dimpreuna cu alti trei. tovarasi:
dr. Rain (fost ministru de finante al Ceho-Slovaciei, azi mort),
Vincentia Cervinka $i I. Zamazal. (Pag. 200).
La 26 Noembrie 1917, agrarianul h Zahradnik czrea, inteo
cuvantare, independenta deplina a Statului ceho-slovac i desmem-
brarea Austro-Ungariei. Absenta celor 6 membri cehi din delega-
tiunea austriaca, cu prilejul citirei mesagiului tronului dela 4 De-
cembrie 1917, a fost foarte just interpretata in sertsul ca conduca-
torii Cehilor au rapt legiitarile nu numai ca monarchia, ci g
dinas/ja habsburgiccr.
In sedinta din 23 Noembrie 1917 a Reichsrathului, deputatur
Stransky a declarat ca dusmanii Cehilor se afta la Viena $i la
Budapesta. La 5 Decembrie 1917, deputatul Tasar spunea ca este
o onoare a fi trlidlitor, and cineva este numit as/fe!, pentru-cl! 4i"
cere liberta/ea i drepturile".
Intr'o declaratie din 6 Ianuarie 1918, Cehii din Praga procla-
mau lupta fAr crutare impotriva Austro-Ungariei si a Casei dom-
nitoare. Era un apel memorabii, de o importanta istorica, la con-
tlinta Europei si a tuturor aliatilor. (Pag. 285).
www.dacoromanica.ro
440
www.dacoromanica.ro
441
www.dacoromanica.ro
442
www.dacoromanica.ro
PARTEA III.
(IN ROMANIA MARE: CONDUCATORII PARTIDULUI
NATIONAL LA LUCRU)
Zugraveste:
Ispravile faimosului consiliu dirigent.
Arivismul, regionalismul i herostratismul ardelean.
Viata efemera a guvernului Vaida.
Demagogia desmatata i far frau a partidului national In timpul celor
8 ani de opozitie.
Scelerata brosura a lui Vaida din anul 1922.
O alt brosura din 1923, patronatft de Alex. Vaida, prin care denuntk
Romania 'Europei si o stropeste cu insulte.
Guvernul de pomina Maniu-Vaida.
Adncirea sparturei confesionale Intre Romanii din Ardeal prin favori-
tismul scandalos acordat de guvernul Maniu-Vaida bisericei unite"
In dama bisericei ortodoxe dominante.
Cum este reprezentata cinstea Blaju. ui, la Bucuresti, de catre un fiu al
Blajului: dr. Zenovie Paclisanu.
Un bilant fr pareche: Invrjbirea i desbinarea sufletului romilnesc.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I.
www.dacoromanica.ro
446
www.dacoromanica.ro
447
www.dacoromanica.ro
448
www.dacoromanica.ro
449
www.dacoromanica.ro
450
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II.
www.dacoromanica.ro
452
www.dacoromanica.ro
453
www.dacoromanica.ro
454
www.dacoromanica.ro
455
www.dacoromanica.ro
456
www.dacoromanica.ro
457
apropiate ale d-lui Mania: Cassia Mania ii este frate, iar Romulus
Boil nepot, prin faptul ca tine in casatorie pe una din fiicele su-
Torei sale (maritata cu raposatul dr. loan Pop, fost vicar unit"
la Alasdud).
Departe d2 mir.e gandul de a condamna pe d. luliu Ma'am pen-
tru faptul ca 'si-a numit fratele i n2potul profesori universitari.
Asemenea aparitiuni se intalnesc in toate Wile din lume, cu o sin-
gura deosebire insa si anume ca acolo fratele" i nepotul" sunt
de obiceiu oameni invatati i re:unoscuti ca atare de inssi opinia
publica, ceea C2 nu e cazul nIci Cu d. Cassia Mania, nici cu d.
Romulus Ballet'. Ba tocmai dimpotriv. Si apoi ceea-ce revolta din
putin abila procedare a d-lui luliu Mania este ca n'a facut apel
la nici un advocat ortodox din intreg Rrdealul, spre a-i incredinta
o asemenea impovaratoare i. inalt sarcina.
Lumea ortodoxa din Ardeal, buna si toleranta cum este, ar su-
porta de altfel in tame dispretul Bialalai, daca cei 7 profesori
uniti" ar fi cel putin la inltimea misiunii lor i n'ar compromite
gray interesele invatamntului juridic la toate tinerele generatiuni,
care au nenorocul sa" frecuenteze cursurile facultatii de drept din
www.dacoromanica.ro
458
www.dacoromanica.ro
459
BOILISMUL"
Era fatal ca ura purtata de R. Boild impotriva regatenilor", ca
alergtura lui desfranata dupa o repede imbogatire, sa ajunga a
creia in Ardeal o nou stare de spirit maladiva, dreia vigurosul
condeiu al d-lui Alex. Kirijescu, redator la ziarul Cuvatul" 1),
'i-a gsit denumirea plastica: Boilismul. Iat definitia lui:
www.dacoromanica.ro
460
www.dacoromanica.ro
461
www.dacoromanica.ro
462
www.dacoromanica.ro
463
www.dacoromanica.ro
464
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III.
www.dacoromanica.ro
466
www.dacoromanica.ro
467
www.dacoromanica.ro
468
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV.
www.dacoromanica.ro
470
www.dacoromanica.ro
471
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V.
www.dacoromanica.ro
473
www.dacoromanica.ro
474
www.dacoromanica.ro
475
Dup intrarea in guvern (28 Dec. 1919) a d-lui dr. N. Lapu CEr
ministru de interne, impus de d. N. lorga, care era presedinte al
Camerei, i dup votarea de catre Camera, tot in acea zi, cu mare-
insufletire, a proiectelor de lege pentru unir-ea Basarabiei, Buco-
vinei i Ardealului cu patria-mama singura lucrare serioasa a
primului Parlament al Romaniei Mari Alex. V aida a plecat, pela
mijlocul lunei Ianuarie 1920, la Paris, ca sa consfinteasca inca
odata ciuntirea Banatului, calcand principiul integritatii acestui
tinut, considerat ca unul si indivizibil. Cu girarea afacerilor pre-
sidentiei consiliului de ministri a fost insarcinat d. dr. 5tefan C.-
Pop, ministru fr portofoliu.
www.dacoromanica.ro
476
www.dacoromanica.ro
477
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI.
www.dacoromanica.ro
479
www.dacoromanica.ro
480
www.dacoromanica.ro
481
www.dacoromanica.ro
482
www.dacoromanica.ro
483
www.dacoromanica.ro
484
www.dacoromanica.ro
485
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII.
www.dacoromanica.ro
487
www.dacoromanica.ro
488
ARDEALUL ARDELENILOR..."
O SENSATIONALA DOVADA DE TRADARE A INTEGRITATII
STATULUI ROMAN
O brosura a d-lui Alex. Vaida din 1922
de ION RUSU ABRUDEANU
www.dacoromanica.ro
489
www.dacoromanica.ro
4 90
www.dacoromanica.ro
491
gatului ,si nu vrem sil mai sacrificdm pentru regat nimic, nici sange, nici
bani. Granifele Ardealului te vom sti apira si la aceastd apdi.arie nu
avem nevoe de ajutorul nimn ti, Zn schimlb Irisa nu vont tolera ca sil
lim exploata:i.
hotdririi dela Filba-Iulia dovedesc In mod eclatant,
unirea s'a fcut sub oare-care presiune, dar nu intelegem de ce s'au
facut concesiuni mai tarziu, cand se stia deja a pe urma unirii se liaste
un dezastru inevitabil.
vont sta ca mdinlle Incrucisate, suntent pierdufi pentru vede
si daca vre-un conflict armat ne-ar gasi ca parte integranta a Roma-
niel Mari, vom plati ezitarea noastra foarte scump, poate chiar cu exis-
tenta noastra. Avem datoril fafit de urmasii nostri si cea mai sfdntd
aintre toate este: Ardealul al Ardelenilor I"
Intreg cuprinsul acestei senzationale 1 f alonice brosuri va apare in
curnd in lucrares subsemnatului dimpreunA cu o intreagd altii serie de
-documente, care vor dovedi cu prisosint cii, diva cum declar insusi
d. Va/da in brosurti, este striiin de n2amul s de sngele romnesc.
Sil nu se ulte frisa c aceasta mentalitate, care exala din brosura
tiparita la Viena si distribuit secret numai partizanilor de confient
absolut, a prezidat si a fost indreptarul intregei guvernri de destr-
mare nationalii din ultimil doi ani. Prin prabuslrea regimului Vaida-
Maniu dele dirima Viril se ganaste ni numai un guvern nefast, dar se
nlAtur pentru totcleauna un adevarat perlcol national si se distruge
un culi) de tradare, care reusise sA acapareze conducerea destinelor
statului romfin.
Ion Rusu Abrudeanu
www.dacoromanica.ro
492
www.dacoromanica.ro
493
Donuntle Director!
Am edit lard cea mai micd surprindere laconica explicaliune a
Vaida, data' sub forma at& de originald a unei conuuticari a
biroului de presd al statuhti, chiar cared d-sa se gusete n postura
de ministru dentisionar.
D. Vaida repudiazd pur si simpla paternitatea felotzicei bro-
suri, scoasii la iveald de subsentnatal, afirmad ea' brosura
chestillne, publicald pe timpul incorondrii regelui Ferdinand, a
lost produsul oficinelor maghiare din Viena, care uzatt n mod Ire-
cued de falsifican".
Mei a,steptam la aceasla si recunosc di era singural mi/loe de
aparare, expeditiv si el fin, din par/ea d-lui Vaida.
Deciit dela inceput se impune o primd constatare: din pasagiul
cpntunicatului reprodus mai sus, reese cd d. Vaida tia, la 1922,.
cd aceastd brosurii apdruse la Viena, cd cunostea contiruttal ei
cd stia cli prefata rezumativii a brosurei, prirt care era recomandat.
cititorilor, era semnatil ca nuntele sdu intreg.
Cunt se face alunci cd a-sa, care era primal interesal in cauza,
a lost cel dintiiitt care sd tdinuiascii existen (a ei si asa zisa matzo-
peril a oficinelor maghiare" dela 1922 si pnd astiizi?
Cum se face cd un om, care a fost print-ministru al Romaiei
Mari si care fusese alit de guraliv ciind i-se scosese la iveald fai-
mosul articol din Reichspost, prin care arunca blestemul asupra
viitoarelor generatiuni romnesti", care au des/a/quit calas/rola"
rasboiului integrittltii nationale, n'a giisit, chiar din prima clip ti a
aparitiei brosurei, un cavat de protestare saa un gest de denuntare
in Iota opiniei pub/ice rontlinesti impotriva acelora, cari, sub giral
semndlurii sale, contiteau aceasid odioasii crimii de les-nationa-
Mate?
Pentru once om, care are un graunte de discerniinteutt al red-
litatii, acest mutism din par/ea d-lui Vaida apare din primal mo-
ment ntai Inuit decid suspect.
Curios lucra. insa, apariga brosurei clandestine coincide per-
fect cu incoronarea dela Alba Julia si at abfinerea ostentativd,
dupdindenutul hotaritor al d-lai Vaida, a partidalui nafional
dela serbarile incorondrii, dupil ce in Decentbrie 1916, cand Ro-
nraia se alla in plirt razboia, acela,s partid se prosterna la solem-
nitatea incoronarii rege al Ungariei, Carol IV.
www.dacoromanica.ro
494
,,Si mai curios int.& Aceastd brosurd oglindeste ea cea mai mare
fidelitate intreaga concepfiune si mentalitate a d-lui Vaida din-
tre anil 1914-1918 si cuprinde pasagii aproape ldenlice ca acele
dinfrun alt gray document inedit al d-lui Vaida, pe care 11 posed
de asemenea in mdinile ntele si care va fi publicat in intrezinze in
volumul /nett Pkatele Ardealului fat de sufletul Vechiului
Regat".
Pa atunci insii, pentru ca.opinia publicd sa fie cu un mo-
ment mai inainte edilicatd, mitt publica intr'an nandir valor al
prefiosului dv. ziar pasagii din bro,surii puso lafii in fafa cu pa-
sagii din documental 7n chestiane, garantat ca facsimilul and a-
postile pro memoria", scrisd ca mana d-lui Vaida.
Acfiunile felonice ale trecatului nu se pot sterge prin para vanul
comunicatelor de presa ci ameninfdri ridicole de dare in ludecald.
Brosura data la iveald de mine deschide un alt mare proces.,
care se va judeca in fafa opiniei publice si dela care d. Val& nu
se va putea eschiva cu usurinfa, ea care incearcil pund
panel chestiunii". Ion Rusu Abrudeanu
AL DOILEA RASPUNS AL MEU
www.dacoromanica.ro
495
ir 7 ?-
Yra a1-4- 7
,,fit
)44
dt p_r. /2411(
www.dacoromanica.ro
496
www.dacoromanica.ro
407
www.dacoromanica.ro
498
www.dacoromanica.ro
jruntea listei fauritorilor unirit Ardeatului ca Roma.la, primind
Cu cinism onorarile cavenite ziditorilor de tara".
Personal nu. cer d-lui Vaida dedil sti-$1 i,th cuvantul, deferin-
da-mii fudeclii. Aceasta li sfif tuesc s'o pal luth d.upd aparitia
carp mete, cncl va avea ca temeiu de rectamafie un material tnai
en gros, nu In detaliu, CUM servesc ast1izi.
A bon entendeur, salut!"
Ion Rusu Abrudeanu
www.dacoromanica.ro
CRPITOLUL VIII.
www.dacoromanica.ro
ARDEALUL
ARDELENILOR ...
DE
JANCU AZAPU
VIENA 1922
www.dacoromanica.ro
5O2
PREFATA
1 oi cei din Ardeal trecem prin monzente grele,
N8 Hotdrarea dela Alba Julia nu numai, cd a
fost calcald in picioare, dar prin ultimele
tT@ alegeri cei din llegat au dovedit, di vor sei
ne fie nu _Trap, ci stdpani.
,,Dupd alegerile facute cu bajoneta ei ne ameninta
ca vor opri tinerea congresului nostru dela Alba
lulia. Con vocarea ,acestui congres a fost hotdra Id
de conducerea partidului national, In urma stdruin-
telor taranilor si intelectualilor romani de dincoace
de munti, stdruinti, fdcute in tot timpul campaniei
electorale si de atunci tncoace.
Aceasta voinfd se va impune impetuos, fie ca vor
Incerca sd opreasca congresul nostru, fie cd vor azdta
atata omenie si fespect Aid de drepturile cetatenilor
romani din Transilvania si Banat, cat au ardtat si
guvernele lui Francisc lost!, in fruntea cdrora se
Rdseatz oameni de talia lui Bdnffy, Wekerle, Szll
si Tisza. Sub aceste guverne unguresti ne-am putut
aduna tot la Alba Julia, cand spre a protesta contra
episcopiei de maghiarizare Haidudorogul", cand
spre a manifesta contra abuzurilor pligonirilor ski-
parzirei maghiare. Tot. asa ne-am putut tine conferinta
nationdla lp Sibiu, adundri politice de protestare la
Arad, Blaj, Lugoj si in alle centre.
Ba am putut chiar, nestingheriti sa ne intrunim
sub streasina lid Tisza, la Budapesta, in congresal
www.dacoromanica.ro
501
www.dacoromanica.ro
504
www.dacoromanica.ro
505,
DOMN1A HABSBURG1LOR
www.dacoromanica.ro
506
www.dacoromanica.ro
50T
www.dacoromanica.ro
508
MEMORANDUL
Primul pas spre emancipare il facem la 1892, cdnd o cleputatidize
monstrd prezintd imparatalui Franrisc lasif, peldngd complecta ignorare
a guvernalui ungar, un memoria, in care descriem soarta, in care ne
gdsim, I insirAm toate doleantele noastre, desvoltAnd in acelasi timp si
dorintele noastre. PelAngO alte deziderate, cerem pentru IntAiasi data
autonomia Ardealului sub imperiu romlinesc.
Cu ocazia aceasta se intdmplA oca mai grozavA monstruozitate, cOci
impliratul, dei consimtise sA primeascA deputatiunea romfineascA, care
prezinta memorandul, deci acordase acestei deputatiunl un fel de salvas
conductus anticipat, totusi niel o incercare nu face ea sd opreasca pro-
testa intentat decdtre autorildtile maghiare conducdtorilor acestei de-
putatiani i acestia sunt condamnati la inchisoare.
Ficesta este cel dintidu pas si unica incercare de a dobAndi autono-
mia Ardealului sub imperiu romfinesc.
Simultan u inaintarea memorandului se pun bazele comitetalui na-
tional romdn, care constitue d'aci incolo siimburele unui partid politic.
Se intelege dela sine cA, d'aci incolo, Ungurii cautft sd ne priveze
drepturIle.cAstigate 51 de ad incepe acea luptii pe viatd si moarte
dusA pentru autonomia Ardealului. Cu aceasta ne vom ocupa insd mai
Ja vale.
LECATURILE CU CEI DIN REGAT. MIHAI VITEAZUL
www.dacoromanica.ro
509
www.dacoromanica.ro
510
lui George Lazar, care vine din Rrdeal si prin munca si zel romanizeaxa
tot ce era grecesc.
Sa nu se creada usa ea George Lazar a fost trimis in regat decatre
Romanii din Rrdeal. Nu, el singur a pribegit in Romania si a facut ce a
fcut din proprie inijativa.
Noi, cei din Firdeal, am fost intotdeauna independenti de cei din
regat si nu ne-a legat de ei nimic, din nici un punct de vedere. Ca a
fost asa, este cm mai Nina dovada lupta dusa decatre biserica gr. or.
romana din Rrdeal impotriva tendintelor patriarhatului sarbesc din
Karlovitz, care facea sfortari s sarbizeze biserica. Rm dus aceasta lupta
fara sprijinul i ajutorul celor din regat, cari se aratau extrem de in-
diferenti MO de tot ce ne durea si de tot ce ne privea.
Cei din regat Incep sa lormeze preten:iuni asupra Ardealului abla
dupa ce se conving cd Ardealul ar putea ji exploatat Cu succes decdtre
regat,
La dorul celor din regat de a stapani Ardealul, noi am raspuns 1n-
totdeauna cu o nespusa indiferent; mai mulf, nu ne-am pretat nici-
data sa rispundem acestui dor. Noi nizi-odata nu ne-am identificat
nici Cu interesele, nici cu tendintele celor din regat ,si cdnd a izbucnit
rdsboial mondial, noi az-am spus cuvantul si am declinat ori-ce rdspun-
derc pentru tend.n:a ce!or din regat de a lace unirea Ardealului ca
Romeinia ldret asentimentul nostru.
In Sep:e:nbilz 19111, cu ocaziunea mortii regelui Carol, It-wee:sit politici
din Ardeal 1), adica comitetul executiv al partidului national din Firdeal,
au venit la Bucuresti, nu atat ca sa participe la inmormantarea regelul,
ci ca sli-si sputa cumintal In ceeace prive,ste politica regatalul lap dei
monarhia austro-ungard.
Pe timpul a cela i eu am fost la Bucuresti 1 intretineam legaturi de
Nina prietenie cu acesti fruntasi. Cu ocaziunea sederii lor la Bucuresti,
ei au vizitat pe Ottokar Czernin, ambasadorul monarhiel la Bucuresti.,
cliruia 'i-au declarat a nu admit politica Romeinlet si cd surd aderen(z
ai menfinerii integritdfii monarhiei habsburgke.
Pornind dela aceasta declaratie solemna, el viziteaza pe toti fruntasit
politici din regat, carora le declara ca detesta politica, care tinde
deslipirea Ardealului decatre Ungaria, respective decatre monarhie,
accentuiaza cd intract Romen'a nu 'si-ar schimba atitudinea, aceasta
ar putea avea urmdri dezastroase petztru Ardeal si Ardelent, ceeace
Tar forta s ia mkiuri de aparare, fie chiar cu arma In mana.
Fisupra acestui avertisment el n'aa la3at niel o indoiala si c in
declaratiunile lor ei au fost foarte categorici reese si din faptul
www.dacoromanica.ro
51 1
www.dacoromanica.ro
512
www.dacoromanica.ro
513
www.dacoromanica.ro
514
Cil el s'a ocupat in mod serios de soarta noastri reese si din opera
lui Gross-Oesterreich", apiruti pela 1907. In aceasti operii, Aural
Popo vid preconizeazi in mod precis cd monarchia hasburgic trebue
devini o monarchie federativi a tuturor popoarelor, care fac parte din
ea Si care trebue si Nina drepturl autonome.
Iatii deci omul fugit din Ungariu de groaza temnItei sl triit decenii
dearindul in Romania, al nu vrea ca nici un chip unirea Cu Romania,
El, ca si not toi, considera Ardealul ca fiind al nostru si Rom3nia ,ca
fiind striin de noi i poate chiar periculoasd pentru
CONSIDERENTE ECONOMICE. PERSPECTIVE
www.dacoromanica.ro
515
stime ce ne-o datoreaza cei din regar. Ces mai mare pierdere i in
acelas timp si un iminent pericol este faptul c prin unirea cu re-
gatul am castigat numai dusmani neimpacall. Ungurii ne-au fost pan'acum
protivnici, lar dela unire incoad ne-au devenit dusmani; pentru im-
prlrea Banatului suntem in permanent conflict cu Serbia, iar pentru
Maramures cu Ceho-Slovacia. Aceste conflicte nu le-am pricinuit noi,
cl ele s'au Itasca odata ea userea nepremediiatd cu regatul si dar clq
aceasta ne sunt dusmani toti acela, cari dusmanesc regatul. Acesta este
castigul nostru si acestea sunt perspectivele, care ni-se deschid, dacd
nu vom avea kiria ca, luptand pentru deslipirea de regat, sa devenim
independenri.
Este deci justificata dorinra de a cauta in vecinatatea noastri simpatii
si de a gasi un aliat mai puternic deck noi, sub scutul caruia sa ne
simrim la adapost de once tentativa indreptata Impotriva existenrei
noastre.
Intl inchipui ca toata lumea se va gandi ca, prin aliatul din ve-
cinatate, vizez pe Unguri. Este o gresala, cad stiut este ca Ungaria
nu 112 poate servi la nimic si o aliantd cu Unguril nu ne-ar garante
nici granitele, nici prosperarea economice. Ma gandesc Irma serios
la o legatura stransa cu Germania.
ma vor contrazice si vor gasi o aliante cu Germania nenatu-
turata si odiaasa, dar, daca vor medita in mod serios, vor trebui sit
cede de acord cu mine, caci atat din punct de vedere economic, cat
si din punctul de vedere al pericolului ce ne ameninta din parted
panslaismului, care astazi dupti in:heerea conventiunel ruso-germane,
a devenit iminent si nu mai este o vedenie rea a viitorului, ci o realitate
foarte trista.
Cu nici un chip nu vom consimri ca sa cadent victima expansiunii
regatului si nu vrem sa mai sacrificam pentru regat nimic, nici sange,
nici bani. Granirele Ardealului le vom ti apara si la aceasta apirare nu
avem nevoe de ajutorul niminui, In schimb Irma nu vom tolera ca sa
fim exploatari.
CONCLUZII
Dupa toate cele ce premerg, cu drept cuvnt ne uimim ca fruntasii
nostri au consimrit la unire i ca dupa unire n'au stiut sd apere drep-
turtle felt de tendintele de cotropire ce se observa fata de noi la cel
din 'regat.
Nu ne putein imagine cum de a fast posibil ca aceia, in ale caror
maini am depus soarta noastra, nu s'au gandit nici la posibilitati, niel
la trecut si au ignorat viitorul si situatia cu desavarsire.
Slipulafiunile hoidririi dela Alba-Julia dovedesc in mod eclatani cd
unirea s'a Meat sub oare-care presiune, dar na infelegem dece s'au)
Mast concesitni mai ihrziu, cand se stia deja a pe urma uniril se
naste un dezastru inevitabil.
www.dacoromanica.ro
516
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IX.
www.dacoromanica.ro
518
www.dacoromanica.ro
519
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X.
www.dacoromanica.ro
521
www.dacoromanica.ro
522
www.dacoromanica.ro
523
www.dacoromanica.ro
524
www.dacoromanica.ro
525
ai vechiului regat, carora li-se nega ori-ce merit, ori-ce virtute ro-
maneasca i cre$tineasca. Filosofi invatati ca L. Seneca, bar-
bati morali ca Marcus Porcius Cato, curagios ca Galas Macias
Scevola, virtuo$i, subtili i sfinti ca Sf. August,in nu se gasesc
decal in Ardeal $i numai in -Ardealul inchintor Biala cOruia
apartin Julia Mania, Alex. Vaida, cei doui Boild, dr. Aurel
brescu, canonicii Collor, I. &Ilan, V. Macaveia, popa D. Man etc.
Cei mai ilugri brbati din regat, oameni cu reputatie europeana,
dar ortodoxi, ca Ion I. C. Briitianu, Take lonescu, generalul Ave-
rescu, N. lorga i chiar Ardeleni ortodoxi cu bun renume, ca Oct.
Goga, Alex. Lapedatu, general Mooia etc. eran prezentati, in ale-
gen, de agentii Blajului ca oameni, cari vor s reintroduca iobgia
in Ardeal si sa ja pamanturile $i pdurile tranilor tocmai ei,
cari le imprtiau de fapt $i cate $i mai cate pete in lun,
soare. Minciuna i calomnia erau intrebuintate la fie-care pas im-
potriva vechiului regat $i a barbatilor de aici. In special calomnia,
care pornea dela Biala!, a crui limba are mai mult venin decat
toti $erpii din padurile m15$tinoase ale Braziliei $i al carei cuvnt
otravitor, cum se exprima Shakespeare, sboar pe aripile vadurilor
$i duce minciuna in toate colturile universului, nu cruta nimic $i
pe nimeni.
In patru campanii electorale, fcute de mine in Ardeal, am ra-
mas inmrmurit de ce mi-au vzut ochii $i auzit urechile, dar mai
ales de ceea-ce am aflat pe urm ca nu mi-au vazut ochii $i nu
'mi-au auzit urechi/e. Din fie-care campanie m'am intors acasa, in
BucureA, trudit i bolnav suflete$te.
Numai cu ajutorul unor asemenea manopere criminale, a putut
partidul national s vire in Parlamentul tarii o multime de figuri
neciopliite, sinistre $i catilinare, la adapostul pumnului carora
putea Alex. Vaida s indrOzneasca a spune in Camera averescan,a
ciin 1921 ca s'a luptat el cu tigrii dela Audapesta, necum ca
ploplifele dela BucureA", iar in Camera liberal din 1927 sa
bage, dela indltitnea tribunei, intreaga majoritate in P(ortul)
M(arsiliei)", adica chiar acolo pe unde iese ori-ce fiint uman
in primul ei drum spre viata pamantean, fr s fie palmuit, sau
chemat la sentimentul realittii, cum ar fi meritat Cu varf i in-
desat $i cum ar fi ptit-o de sigur in Parlamentul tigrilor" dela
Budapesta. Dar regtenii, nenumrand in randurile lor nici un
Gaius Macias Scevola, omul tuturor indrOznelilor a Minas pedepsit
www.dacoromanica.ro
526
www.dacoromanica.ro
CRPITOLUL XI.
www.dacoromanica.ro
528
www.dacoromanica.ro
529
www.dacoromanica.ro
530
www.dacoromanica.ro
531
www.dacoromanica.ro
532
www.dacoromanica.ro
533
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XII.
www.dacoromanica.ro
535
www.dacoromanica.ro
536
www.dacoromanica.ro
537-
www.dacoromanica.ro
538
Daca dupa anul 1698, cand s'a produs nefasta unire" cu bise-
rica Romei, unitii" luau cu forta armed a Habsburgilor biseri-
ortodoxe i averile lor spre uzul lor, pentru-ce 'si-au zis
d-nii Mania i Vaida nu s'ar intrebu:nt-a, sub nerusinata lor
guvernare, acelasi sistem si in Romania Mare, in anii Domnului
1928, 192) si 1930?
Asa au si procedat, dei biserica ortodoxa, inainte de rasboiu,
era cea mai saraca din toate celelalte biserici ale Ardealului. So-
cotind averi:e dupa numarul populatiei, revenea biseri-
cei ortodox un jugar de pamnt la 1777 de suflete. Biserica greco-
www.dacoromanica.ro
539
www.dacoromanica.ro
540
www.dacoromanica.ro
54'
www.dacoromanica.ro
542
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII.
www.dacoromanica.ro
544
www.dacoromanica.ro
545
www.dacoromanica.ro
546
www.dacoromanica.ro
547
www.dacoromanica.ro
548
no. p a. .1 a. 9.9808.
9.18. 498 81.8 A. 4kI.fl Bibiu.la 16 AprIlle 1950
no.1154/1950.
Domnule Director.
coneideratiuni.-
D-Bale Noc.Anon.
1hui.Btelian PopescuJoet ainistra,Directerul
pe aatiuni "univereul"
Bucure ti
etr.brezo1en0,1
www.dacoromanica.ro
549
www.dacoromanica.ro
550
www.dacoromanica.ro
551
www.dacoromanica.ro
552
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIV.
www.dacoromanica.ro
554
www.dacoromanica.ro
555
www.dacoromanica.ro
556
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XV.
www.dacoromanica.ro
558
www.dacoromanica.ro
559
www.dacoromanica.ro
560
www.dacoromanica.ro
561
www.dacoromanica.ro
562
www.dacoromanica.ro
563
www.dacoromanica.ro
564
www.dacoromanica.ro
565
www.dacoromanica.ro
566
www.dacoromanica.ro
567
www.dacoromanica.ro
568
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVI.
www.dacoromanica.ro
570
tului, rara nici o lege speciala, adica dupa bunul plac al d-lui
Alex. Bona. unit" fervent. ajuns secretar general al ministerului
instructiunii publioe si al cultelor. Dei Sf. Sinod i congresul bise-
rilzesc ceruser guvernului infiintarea unei episcopii ortodoxe pe
seama Romanilor din America, acest desiderat era aruncat la cos,
spre a preferi i ajuta o episcopie greco-catolica, infiintat in mod
ilegal, printr'o simpl rezolutie a d-lui Borza.
PROTESTUL CONGRESULUI DIN BUCURETI AL PREOTIMEI
ORTODOXE
www.dacoromanica.ro
571
www.dacoromanica.ro
572
www.dacoromanica.ro
573
Din cele expuse pan'aci, se vede lamurit Ca cele doua biserici ro-
manesti din Ardeal sunt in pragul rasboiului confidential. Motivul?
Ni-1 spune fara nici o reticent ziarul mitropoliei din Blaj
Unirea", care in No. 47 din 22 Nov. 1930 scrie:
Dup unire (cea dela Alba lulia din 1 Decembrie 1918), situatia noastr
s'a schimbat radical. Suntem putini i slabi fata de marea uriaa a
ortodoxiei".
Dar reaua credinta i indrazneal din partea organului unit"
sporesc cand afirma cele ce urmeaz:
Mai gray decal asta este Irma' faptul, cfi ortodoxia noastrd a stiut angaja,
in milsurd siintitoare, i statul insusi in slujba glindurilor sale proselite. Do-
in care s'a proclamat dominant", oricat de ana-
vacIA constitutia (it rii,
cronice ar [rea astazi astfel de tendinte. Dovad apoi felul cum s'a
silit necontenit sa traduc In fapte aceast dominanta". O intaietate
aroganta afisata cu fast, in scop de reclama, la toate ocaziile, a dus la
umilirea i jignirea continua a bisericii noastre. Destul s pomenim
felul cum se tin oficial srbatorile nationale".
www.dacoromanica.ro
574
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVII.
www.dacoromanica.ro
576
www.dacoromanica.ro
577
facute, la noi, pe bazd de date statistice. ,,Si statistica este sulletul and
norme, chiemate a face dreptate social.
WEI' statisticii la bazd, dibuesti in intuneric. Intocmai asa se pro-
cedeazd, MA date suficiente si WA cunoasterea exacta a tuturor impre-
jurdrilor, si la rezolvirea altor chestiuni importante. Si din motivul acesta
a fost polibili nedrep:atea, ce se face bisericii noastre ca privire la
cuantamul ajutorului de stat ce ni se da si care e mal mic dealt a
celorlalte culte crestine. A mal mentine aceasta, ar fi in adevdr inex-
plicabil, ba dupit parerea mea, ar fi o gresald strigAtoare la cer. Gdsim
oarectun scuzit guvernelor, di descoperindu-le si insistAnd asupra acestei
nedreptfiti, au avut buns intentiune de a o indrepta.
In legea cultelor, fttcutii in 1927, art. 30 spune in reztunat asa: Statict
roman va da Odor material tuturor cultelor recunoscute din tard, ln
proportia numdrului sufletelor lor, lap de totalitatea celd(enilor $1 in
pro portia trebuintelor constatate 4 a averilor, de care cultele respective
dispun".
Dar, durere, legea aceasta din 1927 nu s'a executat nici pand astdzi.
Si ahmci, care este rezultatul? Rezultatul este, cii biserica noastra or-
todoxa, sub raportul a)utorului dela stat, este Tama pe treapta cea mai
inferioard fatd de toate cultele minoritare, inferioarti chiar fatd de
ajutorul ce in proportie se dd Mahomedanilor din Dobrogea. Acesta
este faptul si adevitrul.
' Dacii luilm cele 896 milloane, cdt di tara din vistteria sa, ca ajutor
bisericil ortodoxe pe 1930, cade pe cap, pe suflet de ortodox, o sumd de
70,07 lei; lar pe un cap sau suflet greco-catolic cade, dupd ajutorul dat
lor 99,64, aproape 100 let, deci o diferenta de aproape 30 lei de cap. La
romano-catolicii Unguri si Germani cade pe suflet 60.94. La reformatii
Unguri din Ardeal revine de cap, nu 70 lei ca la not, ci 105,56. La unitarii
Unguri, cart au si el o episcopie, singura episcopie unitard din toatit
lumen, chiar 164.21 de cap. La Sasii Luterani vine 62,11 de cap, lar
Musulmanii au 101,59.
D. Josef Sdndor: In Romania incd nu avem statistic& astfel cd nu
ne putem baza pe aceste declarattuni. Abia acum se face o statistic&
I. P. S. S. Inaltul Patriarh Dr. iffiron Cristea: Orice statisticti s'ar
face, ortodoxii ramiln nedreptdtiti.
Deci, domnilor senatori, drept consecinta a acestei situatiuni trebue
sd constatdm, cd fratti nostri greco-catolici au ca 39.538.186 lei in pro-
portie mal mult ca noi.
Reformatii au cu 23.209.926 mal mutt ca noi.
Unitarli au cu 6.704.609 mai mutt ca not.
Chiar si Musulmanil in proportie au cu 4.878.099 mai mult.
Sii-mi dati vole o parantezd. Biserica noastra ortodoxd este cea mai
tolerantit bisericd din toed lumen, ceeace uneori poate deveni o sldbi-
ciune, anume in fala intolerantei celorlalte culte mat agresive, ca care
trete impreund. Tocmal, consecvent acestui principiu, rog pe colegli
mei cart sunt act: Romano-catolici, greco-catolici, reformat', ori cum
I. Ruins Abrudeanu 37
www.dacoromanica.ro
578
vor mai fi, sa nu creada ca eu vorbesc si insir aceste date din oarecare
spirit de intoleranta, sau din invidie, ca ei au mai mult dead noi, sau,
Doamne fereste, din Lira confesionala.
Trecutul meu de patruzeci si atatia de ani in viata obsteasca biseri-
ceasca este o dovada, ca am stiut intotdeauna sa fiu in bune relatiuni
cu confesionalii si cu coreligionarii din tara, in care am trait. Nu
aceasta ma determina sa fac 5i sa scot la iveala aceste date, ci datoria
mea de parinte sufleesc al celor treisprezzce milinane dz ortodoxi
simjul meu de cetateneasca dreptate.
Eu simt, ca aceasta inegalitate, aceasta disproportiune a introdus,
mai ales in sufletul clerului meu, o nemultumire, care clocoteste in chip
justificat, care fierbe si de care sunt ingrijorat ca nu cumva sa treaca
dela ei si in sufletele credinciosilor mei, cari sunt treisprezece milioane,
sa produca in chip firesc o nemuljumire, o framantare sufleteasca, care
maine-poimaine sa erupa, Doamne fereste, intr'o lupta confesionala.
Tara noastra la doisprezece ani dupa intregirea ei de toate are lipsa,
dar nu are lipsa de conflicte confesionale, el de pace frateasca si de
armonioasa conlucrare a tuturor fiilor ei pentru consolidarea ei. (aplause)
sa ne fereasca Dumnezeu de aceste lupte confesionale. Avem noi alte
nevol. Si mai ales sa ne scuteasca de lupte confesionale dintre frati,
care sunt cele mai dureroase, cele mai rele, care in trecut au adus la
alte popoare la rasboiul de sapte ani si la rasboiul de treizeci de ani,
interminabile, care ruineaza si un neam si o tara.
Principiul care ma calauzeste este acesta: Precum ne vedeti ad,
suntem pe bancile prelatilor un mozaic de ierarhi ai tuturor contesiunilor.
Suntem toji fiii aceleasi maice comune; mama noastra buna si comuna
este patria noastra, Romania. (Aplause puternice).
Si atunci guvernul acestei mame comune are sfanta datorie patriotica
ca intre noi, intre fiii ei, sa men/ilia echilibrul cuvenit, sa ne imparta
ajutorul cu masura egala, sa nu trateze pe unul mai bine cleat pe
celalt, caci rezultatul este invidia intre fra(1, invidie, care este dure-
roasa s pagubitoare nu numai pentru ei, ci si pentru pacea in casa
mamei, in familia intreagO.
Acesta este motivul, care ma indeamna pe mine sa cer rectificarea
acestor sume.
P. S. S. InHu tioizu, episcopal greco-catolic romiin al Gherlei: Pentru
aceea, atunci ar fi de lipsa si de datorinta ca si din partea noastra sa
se spuna un cuvant lamuritor.
I. P. S. S. Dr. Miron Cristea, Pattiarhul Roma/tick Domnilor senatori!
Datele statistice de mai sus sunt fcute fail considerare la ortodoxii
din Bucovina.Ei sunt 800.000 suflete, cel pujin. Biserica ortodoxa, avand
avere proprie, nu este luath in bugetul tarii Cu nici un ban. Si in fosta.
Ungarie romano-catolicii aveau averi proprii enorme si nu erau ajutati
de statul ungar, hipercatolic, deck foarte putin. Statul roman insa 'i-a
luat in carca bugetului sau, fara a considera enormele lor averi proprii,
1-a tratat mai bine, ca pe Bucovinenii romani. Ce e drept, Romano-cato-
www.dacoromanica.ro
579
www.dacoromanica.ro
580
www.dacoromanica.ro
581
www.dacoromanica.ro
582
www.dacoromanica.ro
583
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVIII.
www.dacoromanica.ro
585
www.dacoromanica.ro
586
www.dacoromanica.ro
587
www.dacoromanica.ro
588
www.dacoromanica.ro
584
porului nostru. Or, toata activitatea acestui guvern, in cei doi ani
de cand este la putere, a fost astfel indrumata, incat scoala roma-
neasca se gseste astzi in cea mai rea stare. Prin neaplicarea dis-
pozitiei fundamentale a legii invtmantului primar abligativi-
tatea invatarnantului analfabetismul a luat un avant formidabil.
Este suficient sa spunem ca mai mult de jumatate din numarul co-
piilor, obligati a merge la sooala, nu mai frecuenteaza scoala pri-
mara i aceasta numai din cauza neaplicarii legilor.
Si ca sa aratm cat de mare este inconstienta si nepriceperea
acestui guvern, este suficient sa spunem c s'au desfiintat zeci de
scoli normale pentru pregatirea invatAtorilor, astzi cand scoala
romaneasca are nevoe de inca oel putin 20-30 mii de invttori,
pentru ca toti copi sa poata invta carte. Actiunea destructiva a
acestui guvern, in ceeace privege scoata normala i coala primara,
s'a exercitat cu deosebire in teritoriile alipite; caci, prin desfiin-
tarea scolilor normale din Sala-Mare, Tighina, Ismail, Vdscetati
etc., se da o lovitura de moarte invatmantului romanesc din aceste
parti ale provinciilor alipite si se lasa elementului minoritar pre-
ponderenta pentru indrumarea coIii in alta directiune dect cea
national.
La Sala-Mare, unde era o scoala romneasca cu aproape 300
elevi i cu teren de cultura, care producea peste 760.000 lei anual,
se des/iinfeazd scoala romneascd, Ilisndu-se bine in(eles
cea ungareascd si periclilandu-se asifel atliara naiionald intr'o re-
giune a tarii, care are cea mai mare nevoe de cultura roma-
fleas&
In ceea ce priveste pe invatatori, sute de elemente de seama, ye-
nite din vechiul regat in. teritoriile alipite, unde erau adevarati a-
postoli de propaganda romianeasca, au fost alungati din aceste te-
ritorii i lsat campul liber elementelor minoritare, care au cerut in-
totdeauna, cu insistent& ca acesti invatatori s fie rechemati.
Dar nu numai la atat se reduce opera de distrugere a culturii,
pe care aoest guvern o urmareste Cu multa tenacitate.
Prin legea din 1925, pe langa invatamantul primar obligatoriu,
s'a prevazut si un mat contplimeniar, menit sa dea o indru-
mare catre profesiuni copiilor dela tara. In 1928 erau peste 7000
scoli complimentare, ca aproape 3000 ateliere practice si cu peste
360.000 copii, cari urmau aceste scoli complimentare.
www.dacoromanica.ro
5g0
www.dacoromanica.ro
591
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIX.
www.dacoromanica.ro
503
www.dacoromanica.ro
594
www.dacoromanica.ro
595
www.dacoromanica.ro
iNCHEIERE
Dupd-ce a parcurs cuprinsul acestei clirti, citiloral va intelege
desigur cd nu cu patina frdmintare suite/eased $1 luptii cu orgoliul
firesc, pe care tot omul it are pentru pdmintul $i lumea in care s'a
ndscut, m'am hotdrit sd cf.= la iveald aceastd tristd pagind, care a
intunecat, din fericire, numai o clipd zorile alit de frumoase $i
pline de fdgdduinte ale intregirii neamului romii 1' tesc.
E o fericire cd in mi/local sfortdrilor milenare pentru indeplini-
rea idealului visat, s'au gdsit numal ciltiva produ$i sporadici ai
unei singure generatiuni, earl sd nu inteleagd marea chemare, pen-
tru care neamul nostru a Idcut in decursul chinuitei lui istoril a-
tdtea sacrificii ptind in momentul hotdritor.
Se poate ca aceasta sd fi fost efectul unei /ale educatiuni,
strdind de su/letal rgmhnesc. Dar omul ea con$1iinta curatd $i cu
simtul auto-critic nealterat se recuzd el insusi tn /ata gre$elilor
comise $i nu se inghesue pentra a acapara situatiuni, care nu 'i-se
cuvin, a servi cauze, pe care mima sa nu le intelege $i pentru
care sufletul Via tuz este pregdtit.
D. Alex. Vaida $i tovard$ii sill, escaladind guvernarea Rominiei
Mari, impaunati ca fal$a legendd a unui patriotism, pe care nu
Pau simtit $1 nu Pau practical nici-odatd, n'au putut si ajungi
clean la rezultatele, la care au ajuns: destrmarea vietii noastre
publice, inveninarea sufletului romnesc prin adncirea luptei con-
fesiohale dintre uniti" si ortodoxi, deci periclitarea in cel mai
inalt grad a unittii nationale.
Pentru a impiedeca la vreme lunecarea statului ronan pe po-
virnipa prime/dios, croit de guvernarea acestor nechemati, am dat
publicitatii cartea de fat&
Dea D-zeu ca tandra generatie ardeleand, crescutd la sinul pa-
triei intregite $i inazitd la soarele Ube/14U, ddiator de noui
avinturi, sd $teargd prin patriotismul ei netdrInurit ,s1 prin rein-
www.dacoromanica.ro
597
www.dacoromanica.ro
SUMARUL
Pag.
Pref ata ..... . . 3
Introducere , 23
PARTEA I
Cap. I. 0 scurtA privire in trecutul Ardealului, Munteniei 0
Moldovei 3o
PP II. Nefasta unire" cu biserica Romei 37
PI III. Schimbul reciproc de cArturari dintre TArile romane 0
Ardeal 53
, IV. Politica instinctului national qi afirmarea ej decAtre bAr-
batii de stat ai Romniei. Primele manifee,tAri iredentiste 65
.. V. Valnrile iredentismului 87
If VI, Natura iredentei romne obiect de preocupan i trecii-
toare la Viena i Berlin 99
11
VII. Problema RomAnismului integral In xnomentul 0 dupA
izbucnirea rAsboiului european , xo4
If VIII. Intrarea RomAniei In rAsboiu . 123
If IX. Eroismul 0 calvarul RomAniei. 7 eripetiile rAsboiului 0
victoria finalif x33
PARTE# II
. I. Caracteristica politicei RorAnilor:ardeleni: Dinasticismul
habsburgic . 163
.. II. Intrarea d-lor Iuliu Ma/1in 0 Alex. Vaida In arena po-
liticA i transformares dinasticismutui moderat In dinas-
ticism slugarnic . , . 174
Ill. Activitatea parlamtentarA a lui Alex. Vaida In Camera
din Budapesta 179
a IV. Laboratoriul .arbiducelui Francise Ferdinand . . . i86
If V. CAteva dovezj despre politica slugarnicA 0 anti-nationalA
a lui Alex. Vaida cu lncepere din anul 1913 gi pana
In pragul zbucnirii rAsboiului european 196
n VI. Atitudinea condamnabilA a lui Alex. Vaida 0 a altor
frunta0 ai partiduldi national In c.lipa 0 dupA izbucnirea
rilsboiului european 203
www.dacoromanica.ro
599
Pag.
Cap. VII. Memoriile contelui Tisza in legatura cu rasboiul european.
Parerile lui despre politica Romaniei si despre atitudinea
,eonducatorilor politici si sufletesti ai Romanilor din A rdeal 226
VIII. Reusita unui plan diabolic al contelui Tisza. Monstruoasa
pastorala a mitropolitului Vasile Mangra 261
Vasturcomplot urzit in 1917 Impotriva Romaniei sange-
rande declare Alex. Vaida in tovarasie cu C. Stere 269
Mitropolitii, episcopii si intelectualii Romanilor ardeleni
protesteaza impotriva desrobirii lor si a principiilor lui
W. Wilson 277
XI. Memoriul lui C. Stere asupra chestiunei romane, prezentat
In luna Aprilie 1917 guvernelor austriac si german, ca
-comandamentului suprem austro-german . . . . 285
XII. Interesantele destainuiri ale arhiducelui Iosif 294
XIII. Memoriul lui Alex. Vaida cittre guvernele din Viena
Berlin si comandamentele militare ale Puterilor centrale,
in care descrie el insusi odioasasa activitate din preajma
11
si din timpul rasboiului european
XIV. C. Stere scoate ziarul Lumina" dupa indemnul hota-
... 297
www.dacoromanica.ro
600
www.dacoromanica.ro