IL, ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL iNTREPRINDERIL 1. Considerafii gen a le privind eehilibrul finan Realizarea consecventi a obieetivului major al unei intreprinderi — m: sale poate avi financiar. izarea valorii loc numai in condifiile unei activitati profitabile si de menfinere a echilibrului Intr-o determinare financiara, echilibrul finaneiar expri financiare si mijloaccle cconomice necesare desfisuririi activit comercializare, pe termen lung si scurt. Logica analizei echilibrului financiar este acvea de judecare a deci nivelul intreprinderii din punct de vedere al asigurdirii surselor de finanfare necesare acoperirii nevoilor de finanfat, aceea de identificare si injelegere a legaturilor existente intre sursele financiare si mijlocale economice. Analiza echilibrul financiar se analizeazi pe termene, aviind ca obiective = echilibrul pe termen eng, prin compatarea capitalurilor permanente cu activele imobilizate (fond de rulment): — echitibrul curent (pe termen scurt), prin compararea activelor circulante cu obligatiile pe termen scurt (datorii nefinanciare pe termen scurt) (necesarul sau nevoia de fond de rulment); ~ echilibrul global, prin compararea fondului de rulment cu necesarul de fond de rulment (trezoreria) Baza de pornire a analiz. respectarea urmtoarelor egalitti + active imobilizate = capital permanent, adicd activele cu termene de jate din surse cu termene de exigibi i egalitatea sursele de exploatare si jor ce s-au luat la librului financiar pe baza bilangului finan 1 presupune iditate de peste un itate corespunzatoare (mai mare de un an trebuie fin an); ante datorii pe termen scurt, adic activele cu termene de lichiditate mai mica de un an trebuie finantate din surse cu termene de exigibilitate corespunzitoare (mai mica de un an). In practicd, respectarea acestor dou egalittii de principiu, este destul de dificil de realizat datoriti, in principal, mncordantei dintre durata medie a lichiditagii activului si durata medie de exigibilitate a pasivului. Aprecierea starii de echilibru financiar se face in principiu, prin ,soldarea” fondului de rulment respectiv « necesarului de fond de rulment in nivelul trezorerie, echilibrul financiar find considerat atins atunci cdind exercitiul financiar se incheie cu trezorerie nul. Existenta gi menjinerea unei trezorerii nule, in practica este foarte dificil de realizat, manifestindi tending, fapt pentru care se constituie ca un obiectiv permanent al managementului al intreprinder Acest indiciu de bazi al echilibrului financiar nu inseamna atingerea integral a echilibrului financiar, pentru ca apar o serie de intrebiri a ciror réispunsuri pot pune la indoiala concluzia initi sum ar fi: 1. In ce masura deciziile care au v maxim de valoare pentru actionari? Care sunt relate dintre surse si mijloace din punet de vedere al termenelor de lichiditate respectiv exigibilitate si care este contribujia acestor relatii la generarea soldului de trezorerie? 3. Care sunt elementele structurii financiare? Se realizeaza cel mai scazut cost al capitalului? 4, Ince stadiu de afla intreprinderea si ce strategii de afaceri adopta? at realizarea echilibrului financiar au asigurat sporul5. fn ce limite ale trezoreriei negative sau pozitive se apreciaza cA s-a realizat echilibrul financiar? 2. Analiza echilibrului financiar pe term: n lung (fondului de rulment) Fondul de rulment (FR) reprezinta excedentul de surse financiare exigibile pe termen mediu si lung care se degaja in urma acoperirii activelor cu termen de lichiditate similar si care poate fi folosit pentru finanjarea activelor cu lichiditatea de sub un an. La modul practic, fondul de rulment este partea din capitalul permanent care depaseste valoarea activelor imobilizate nete si care poate fi destinata finanfarii activelor circulante. Cand sursele permanente sunt mai mari decat necesitifile permanente intreprinderea dispune de un fond de rulment care poate fi utilizat (,rulat”) pentru reinnoirea activelor circulante, in acest fel fondul de rulment apare cao marja de securitate sau de siguranta financiard care permite intreprinderii si facd fata riscurilor generate de activitatea de exploatare. Fond de rulment poate fi caleulat prin mai multe modalitigiz a) pe baza partii de sus a bilanyului, ca diferent intre capitalul permanent si imobilizarile imobilizate nete (Ain): FR in acest caz, fondul de rulment marcheazi plusul sau disponibilul de capitaluri permanente peste valoarea neti a imobilizailor care poate fi alocat finan{arii activelor circulante;, b)_ pe baza parti de jos a bilanjului, ca diferen(a intre activele circulante $i datoriile totale pe termen sourt: pm — Ain FR= Ac - Dts De data aceasta fondul de rulment marcheazi activele circulante finanjate din surse permanente, sau excedentul de active circulante fafa de datoriile pe termen scurt, A.Din punct de vedere a.) FR=0, Ae=Dis Aceasti situatie este putin probabil, reflectnd armonizarea total a din punct de vedere al termenelor intre activele si pasivele intreprinderii. In acest caz activele imobilizate sunt finantate din capitaluri permanente, iar activele circulante sunt finanfate integral pe seama datoriilor pe termen scurt, respectindu-se principiile echilibrului finan in acest eaz: + intreprinderea nu dispune de fond de rulment; + lichiditatea intreprinderii este asigurata * riscul perturbarii solvabilititii este ridicat si deriva din asimetria lichiditayii activului comparativ cu exigibilitatea pasivului, astfel: + obligatiile de plati sunt clar dimensionate si au scadente precizate; + transformares activelor eirculante in lichiditi{i este supusi unor riseuri mult mai mati derivate din: © derularea procesului de aprovizionare; gestiunea stocurilor desfisurarea ciclului de fabricaie: organizarea desfacerii; ineasarea integrald si ka termen a ereanjetor; posibilitatea de valorificarea a investiiilor financiare pe termen scurt ic, fondul de rulment poate avea valorile 00000b.) FR> 0; Ac> Dis. Cand fondul de rulment este pozitiv capitalurile permanente finanjeaza o parte din activele circulante, dupa finanjarea integrald a imobilizarilor nete. De asemenea, activele circulante transformabile in lichiditayi vor permite nu numai rambursarea integral a datoriilor pe termen scurt, dar, in acelasi timp si degajarea lichiditatilor excedentare. Aceasti situatie reflecta o perspectiva favorabila pentru intreprindere deoarece se degaja 0 marjai de securitate care poate proteja intreprinderea, parfial sau integral, de efectele Perturbarii ciclului de incasare sau de playa activitayii operationale. Fondul de rulment pozitiv se concretizeaza fie in asigurarea acoperii nevoilor de finanjat ale ciclului de explostare, fie in sporirea trezoreriei. ©) FR<0; Ae< Dis, Valoarea negativa a fondului de rulment reflect utilizarea unei parti din datoriile pe fermen scurt (resurse temporare) pentru acoperirea activelor imobilizate nete (nevoi permanente) contrar principiilor de finanare, fiind o situajie nefavorabila intreprinderii sub aspectul asiguririi unci marje de siguranqa in finanfarea activelor circulante. Situajia in care activele circulante transformabile in lichiditiji sunt insuficiente pentru acoperirea datoriilor pe termen scurt este o situajie de dezechilibru care reflecta 0 stare nefavorabila sub aspectul liehiitayi. Aprecierea perspective intreprinderii de a-si acoperi datoriile pe termen scurt presupune analiza detaliati a structurii activelor circulante sia datoriilor pe termen scurt. Daca lichiditatea medie (viteza de rotatie) a activelor circulante este mai mic& decat scadenta medie (viteza de rotatie) a datoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar pe termen mediu si lung. poate fi asigurat iin condifiile unui fond de rulment negativ, Acest dezechilibru poate fi remediat printr-un dezechilibru curent in care activitatea de exploatare degaji surse curente de finantare mai mari decat nevoile curente de finanjare (situatia necesarului de fond de rulment negativ). B, Sub aspectul structurii fondului de ruiment, analiza acestuia se realizeazi pe baza modalitigii de calcul a fondului de rulment pe baza parti de sus a bilanqului, pornind de la structura capitalurilor permanente dupa provenienta: = fondul de rulment propriu (FRpr), care reprezinta partea din capitalurile proprii care depligese valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate finanfarii activelor circulante (apreciaz’ cuantunul participarii capitalului propriu la finanfarea activelor circulante), FRpr = Cpr~ Ain FRpr= FR — Dtml fondul de rulment strain (FRs), care reprezinta datoriile pe termen mediu si lung sau partea imprumutati a capitalurilor permanete utilizate in acoperirea imobilizarilor nete. FRs=Cpm—Cpr=Dunl Rs = FR -FRpr FR = FRpr+FRs Respectarea prineipiilor impuse in analiza structurii financiare a intreprinderii presupune ca marimea FRpr si fie mai mare deedt cea a FRs sau ponderea FRpr in PR si depaseasca ponderea FRs in total PR, €. Din punet de vedere a a) fondul de rulment ereste. Aceasta situajie este considerati a fi favorabila deoarece 0 parte tot mai mare a activelor circulante este finantata din capitalul permanent. Dactaceasti crestere s-a datorat ins eresterii gradului de indatorare pe termen lung prin apelarea la credite atunci vor ereste si cheltielile financiare (dobanzile) care vor avea ca efect diminuarea rezultatului exploatarii si implicit a celui net. Situatia financiara se imbunatajeste daci cresterea fondului de rulment s-a Ricut pe seama cresterii capitalurilor propri, in principal prin capitalizarea profiturilor nete b.) fondul de rulment sade. Accasta situatie de multe ori este considerati:nefavorabila, deoarece activele circulante sunt acoperite intr-o mai mica masura din sursele permanente. Daca aceasti diminuare a fondului de rulment se datoreaza cresterii activelor imobilizate atunci situatia financiari a intreprinderii pe termen lung se poate imbundtayi ca urmare a rezultatelor exploatirii degajate de investifile realizate, De asemenea sedderea fondului de rulment poate fi compensata si printr-o gestionare mai eficient& a activelor circulante. Reducerea fondului de rulment se manifesta nefavorabil atunei cand se micsoreaz’ pe seama reducerii capitalului propriu, ¢) fondul de rulment rimine neschimbat. Desi accasta situatie este mai mult {intamplatoare ea poate fi rezultatul stagnarii intreprinderii cand nu se realizeazd investitii sau volumul de activitate rimane acelasi. Aceasti situatie se intalneste pe perioade scurte, operatiunile finaneiar-comtabile determinind modificarea permanent a fondului de rulment in sensul eresterii sau diminuari lui. Factorii care influeneazi nivelul si evolujia fondului de rulment sunt: Factori de seadere a fondului de rulment Factori de erestere a fondului de - rulment T. Cresterea activului imobilizat, prin: T. Diminuarea activului imobilizat, prin: © investi in: = amortizare; = vanzati de activ * reevaluare (scdiderea valorii rimase actualizate) + imobilizdri finan: = reevaluare (sporirea valorii ramase actualizate) 2 Diminuarea — capitalulut prin * reducerea capitalului propriw: + reducerea capitalului socials + utilizarea rezervelor; ~ repartizarea de dividende; ~ pierderi din anii precedent = diferenfe cu minus din reevaluare: + reducerea nivelului provizioanelor; *restituirea imprumuturilor pe termen mediu si lung permanent, Cresterea capitalului permanent, prin: + sporirea capitalului propriu: = cresterea capitalului social; = acumularea rezervelor; ~ profit reportat din perioadele precedente; = cresterea rezuttatului exercitiului; ~ diferente cu plus din reevaluares = objinerea de subvengii pentru investi: = cresterea nivelului provizioanelor; * contractarea de imprumuturi pe termen mediu si lung. D. Pentru analiza mirimii fondului de rulment trebuie si refinem douk maim > marimea minim a fondului de rulment necesar& pentru realizarea echilibrului financiar care este dati de nivelul mediu al fluctuatiilor nevoi fondului de rulment; + mirimea optim’ a fondului de rulment este cea care mentine echilibrul financiar la cel mai sezut cost al procuririi capitalurilor: daca se compara fondul de rulment cu cifra de afaceri, atunei marimea optima ar trebui s& reprezint& % din cifra de afaceri.