MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

CENTRUL DE EXCELEN N ECONOMIE I FINANE

Referat
la Relaii Valutar-Financiare Internaionale

Tema:
Piaa valutar a Republicii Moldova.
Analiz i perspective.

Elaborat de: Berega Xenia

Grupa: CB 1304 G
Verificat de: Strtil Viorica

Chiinu. 2016
 CUPRINS:

1.Piata valutara - cadru general......................................................................pag.4

2.Piata valutara a Republicii Moldova....pag.5
2.1. Piaa monetar interbancar .pag.5
2.2. Operatiuni la vedere (spot)..................................................................pag.6
2.3. Operatiuni la termen (forward)..........................................................pag.7
2.3.1.Operatiunea valutara SWAP....pag.8
3. Piata valutara nationala.............................................................................pag.10
3.1. Piata valutara nationala: organizare, participanti,
operatiuni........ ...pag.12
Evoluia pieei valutare n luna martie 2013 (table 1.)pag.15
Activitatea Bancii Nationale a Moldovei pe piata interbancara n luna
Februarie 2013 (table 2.) ,,,,,,.pag.16

2
 BIBLIOGRAFIE

http://www.scritube.com/economie/OPERATIUNI-SPECIFICE-PIETEI-
VA1441719195.php

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=291659

http://www.bnm.md/md/valute_market

3
 1.Piata valutara - cadru general

Dupa unii autori, schimbarea unei monede pe alta dateaza inca din secolul al VII-lea
i.e.n. Astfel de schimburi se intalnesc in antichitate, ca si in evul mediu. Despre efectuarea unui
schimb valutar, in acceptiunea moderna, se poate vorbi abia dupa 1880, cand bancile din Viena si
Berlin au inclus asemenea servicii in favoarea clientilor sai. Apoi, banci din alte centre financiare
si comerciale incep sa dezvolte acest tip de operatiuni. De remarcat ca, pana la primul razboi
mondial, volumul operatiunilor era relativ redus, iar sfera de cuprindere se limita, in primul rand,
la nivel national. Intre cele doua razboaie mondiale, ca urmare a mutatiilor ce au avut loc in
cadrul economiei mondiale, miscarile de fonduri pe plan international capata o amploare tot mai
mare, iar operatiunile de schimb valutar se impun ca o necesitate obiectiva.
In acest interval de timp, bancile din Londra si New York dezvolta rapid o retea prin care
domina piata de schimb valutar. Dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial, operatiunile
de schimb valutar au fost practic sistate. Ulterior, treptat incep sa se efectueze operatiuni de
schimb valutar in cadrul diferitelor tari, intai operatiuni la vedere, apoi si operatiuni la termen.
Odata cu reducerea restrictiilor privind circulatia diferitelor valute, cu trecerea la
convertibilitate a principalelor valute ale lumii capitaliste (1958-1962), operatiunile de schimb
valutar incep sa devina tot mai ample, pentru ca dupa anii '60 sa se structureze piata valutara
internationala, ca o componenta indispensabila a relatiilor economice si financiare internationale.
Intr-o etapa initiala, piata valutara s-a format si a evoluat odata cu pietele monetare si de
capital national, fiind de fapt o prelungire a acestora in exteriorul tarilor. Ulterior, a avut loc o
deprindere a acesteia de pietele monetare si de capital nationale, devenind o entitate demarcata.
Piata valutara poate fi definita ca ansamblul de relatii care se formeaza la nivel national
sau international intre diferitele institutii nationale sau de vocatie internationala, intre persoane
fizice sau juridice, angajate in operatiuni valutare a caror sfera de desfasurare, derulare depaseste
sau nu cadrul national.
Notiunea de piata valutara reprezinta un termen generic, intrucat ea este constituita, pe de
o parte, din piete internationale, piete care, fiecare in parte, au specificul lor, de neconfundat, iar,
pe de alta parte, au la baza existentei si functionarii lor pietele nationale.

4
 2. Piata valutara a Republicii Moldova

Piata valutara a Republicii Moldova este caracterizata de dinamica cursului valutar si de

rulaj. Cursul valutar este calculat ca rata de schimb medie ponderata la volumul tranzactiilor care
au avut loc pe piata valutara. Rulajul pietei valutare cuprinde totalitatea tranzactiilor de schimb
valutar cu exceptia celor efectuate de catre Banca Nationala a Moldovei, care au avut loc pe cele
mai diferite segmente ale pietei.
Printre segmentele pietei monitorizate n particular se numara
piata interbancara (tranzactiile de schimb valutar efectuate ntre bancile comerciale
autorizate)
piata intrabancara (tranzactiile de schimb valutar efectuate ntre banci si clientii
acestora);
piata operatiunilor la vedere (cu decontarile ce se efectueaza cel trziu timp de doua zile
bancare)
piata operatiunilor la termen (cu decontarile ce se efectueaza de regula peste perioade
fixe cum ar fi: una, doua saptamni, o luna sau mai mult).
n timp ce cursul valutar reprezinta echilibrul dinamic al cererii si ofertei de valuta n
cadrul pietei, rulajul denota activitatea generala a participantilor pietei valutare (tabel1).

2.1. Piaa monetar interbancar

Piaa monetar interbancar este o piaa continu, n care se efectueaz operaiuni de
acordare i de obinere de credite, de atragere i plasare de depozite n moneda naional, pe
termene pn la un an inclusiv, la nivelurile ratelor dobnzii determinate de bncile participante.
CHIBOR (Chisinau Interbank Offered Rate) - rata medie a dobnzilor la care bncile
contributorii sunt disponibile s mprumute pe piaa monetar interbancar mijloace
bneti n lei moldoveneti altor bnci, determinat conform procedurilor stipulate n
regulamentul privind ratele de referin CHIBOR i CHIBID (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2005, nr. 110-112, art.386)
CHIBID (Chisinau Interbank Bid Rate) - rata medie a dobnzilor la care bncile
contributorii sunt disponibile s mprumute pe piaa monetar interbancar mijloace bneti n lei
moldoveneti de la alte bnci, determinat conform procedurilor stipulate n regulamentul
privind ratele de referin CHIBOR i CHIBID (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005,
nr. 110-112, art.386)

5
2.2.Operatiuni la vedere (spot)
Operatiunile la vedere (spot) sunt operatiunile care consta in vanzarea unei valute si
cumpararea unei alte valute in suma echivalenta la cursul la vedere. Aceste operatiuni se incheie
in doua zile lucratoare, respectiv se vireaza banii in cont.
In acest caz, momentul tranzactiei coincide cu momentul formarii cursului valutar al
zilei. Cursurile la care se efectueaza operatiunile cu valuta spot se numesc cursuri sau cotatii spot
si constituie baza de formare a cursurilor pentru tranzactiile la care ziua de decontare este diferita
de cea a operatiunilor spot.
Mecanismul formarii cursului valutar pe piata cunoaste trei stadii, care contribuie la
uniformizarea acestuia:
- prima uniformizare se produce la nivelul fiecarei banci, prin cererea si oferta de valuta la
ghiseele acesteia;
- a doua uniformizare a cursului se realizeaza la nivelul pietei nationale, prin compensarea
interbancara;
- a treia uniformizare se produce la nivel international, prin compensarea intre piete.
Operatiunile la vedere (cu valuta spot) obtin ponderea cea mai mare in cadrul
tranzactiilor de vanzare- cumparare de valuta in cont.
Operatiunile la vedere permit ca, intr-un interval de timp scurt, sa se inlature o valuta
slaba si sa se procure o alta tare. Uneori, acest tip de operatiuni se pot realiza in scop speculativ,
pe baza reaprecierii sau deprecierii unei valute in timp, stiind ca evolutia cursului unei valute nu
este liniara. In momentele de tensiune valutara, ca urmare a influentei unei multitudini de
factori, intre cursurile inregistrate simultan de aceeasi valuta in diferite centre pot sa apara
diferente importante, ceea ce da posibilitatea dezvoltarii operatiunilor de arbitrajare de curs in
spatiu.
Aceste operatiuni constau, in principiu, in cumpararea unei valute de pe o piata la un curs
si vanzarea ei simultana pe o alta piata la alt curs, diferentele de curs constituind castigul bancii.
Dolarul ocupa un loc central pe piata valutara, deoarece aceasta valuta serveste drept pivot al
tuturor tranzactiilor.
Toate valutele sunt cotate fata de dolar. Daca un bancher vinde, de exemplu, lire sterline
pentru a cumpara franci belgieni, trebuie sa efectueze schimbul prin intermediul dolarului. El
vinde, in acest caz, lira sterlina contra dolar si revinde dolarii pentru a obtine francii belgieni. In
mod practic, este imposibil sa vinzi in mod direct lire sterline contra franci belgieni, deoarece nu
exista o piata directa intre aceste doua devize.
6
 2.3.Operatiuni la termen (forward)
Operatiunile la termen se efectueaza pe baza angajamentelor de cumparare sau vanzare
de valute, livrarea valutelor si plata lor urmand sa se efectueze la termen, adica la o data
ulterioara care se fixeaza prin contract. Acest termen este standardizat si poate fi 1 luna, 2 luni, 3
luni, 6 luni, 12 luni. Deci, spre deosebire de operatiunile la vedere, in cazul operatiunilor la
termen virarea in conturi a sumelor care au facut obiectul vanzarii- cumpararii are loc intr-un
interval mai mare de 48 ore, dar nu poate depasi un an.
Operatiunile la termen sunt de 2 tipuri:
- operatiuni simple (outright)- cand se efectueaza o operatiune de vanzare-
cumparare la termen singulara;
- operatiuni complexe (swap)- cand vanzarea- cumpararea la termen este
combinata cu vanzarea cumpararea la vedere.
Operatiunile la termen sunt initiate de diferiti solicitatori, fie in scopul acoperirii riscului
valutar care ar putea aparea, fie in scop speculativ.
Particularitatea operatiunilor la termen consta in aceea ca operatiunea este incheiata in
prezent la cursuri la termen, iar virarea sumelor in conturi are loc in termenul pentru care s-a
efectuat operatiunea.
Operatiunile valutare la termen se efectueaza direct de la banca la banca sau prin
intermediar. Acestea nu sunt niciodata cotate la bursa. Cursurile la care se efectueaza aceste
operatiuni se numesc cursuri la termen. La stabilirea acestor cursuri se au in vedere perspectivele
evolutiei unei valute, in functie de o serie de factori, cum ar fi: situatia economica a unei tari, rata
inflatiei, ciclul economic etc. Calcularea cursului la termen se face pornindu-se de la cursul spot,
conform formulei de mai jos:

unde:
Fwd = "forward"-ul
d = diferenta de dobanda dintre cele doua valute pe perioada de calcul a "forward"-ului;
K = cursul spot
Nz = numarul de zile al perioadei de calcul al forward-ului
La calcularea mai rapida a "forward"-urilor pentru perioadele fixe de 1,2,3,6,12 luni,
formula devine:
unde: N = 1,2,3,6 sau 12 luni

7
 In practica, cursul forward se obtine din cursul spot la care se adauga sau se scade o
diferenta definita prin doi termeni numiti pips-uri, corespunzatori cursului de cumparare si
respectiv de vanzare. Astfel, la cotarea directa, cand cursul forward este mai mare decat cel spot,
se spune ca valuta face prima, iar moneda face discont si doferentele respective se adauga la
cursul spot. In cazul in care cursul forward este mai mic decat cel spot, valuta face discont si
moneda face prima, iar diferentele respective se scad din cursul spot.
Dupa scopul urmarit, operatiunile la termen pot fi lucrative (cand se doreste obtinerea
unui castig), sau de acoperire (cand obiectivul operatiunii este de protejare impotriva riscului
valutar).
2.3.1.Operatiunea valutara - SWAP
Operatiunile complexe, de genul operatiunilor de SWAP, reprezinta imbinarea a doua
operatiuni valutare, simultane si opuse, una de vanzare si alta de cumparare sau invers, la doua
scadente diferite, una la vedere si alta la termen. Existenta unei operatiuni la termen in cadrul
SWAP-ului presupune reglarea diferentei de dobanda - daca exista - dintre cele doua cursuri
diferite la cele doua scadente.
Swap-ul este un contract prin care se poate schimba o valuta de pe o piata cu alta pe alta
piata sau de la un termen la altul. Fiind in posesia unor informatii de pe mai multe piete, clientul
are la dispozitie prin acest procedeu o serie de solutii, putand alege pe cea mai convenabila, adica
cea care prezinta cel mai mic risc si cel mai avantajos schimb.
Cele mai frecvente swap-uri valutare constau in incheierea unui contract intre un client si
o banca sau intre doua banci, prin care se stabileste o tranzactie la vedere pe o piata si o alta
echivalenta pe o alta piata, in alta valuta. In urma acestei operatiuni, la termen, daca cursul este
mai ridicat castiga banca cumparatoare, in caz contrar aceasta sufera o pierdere. Din aceasta
cauza, operatiunile swap se fac atunci cand variatiile valutei sunt minime si previzibile, fiind
evitate in perioadele de destabilizare a pietelor valutare.
Operatiunile de swap au aparut din necesitatea de acoperire a unor angajamente intr-o
valuta pe o anumita perioada, din disponibilitatile existente intr-o alta valuta, fara a modifica la
termen structura angajamentelor si a disponibilitatilor in cele doua valute.
Daca, spre exemplu, banca A dispune in "spot" de o suma in dolari, pe care-i are
disponibili timp de o luna si, tot in "spot", are nevoie de o suma de franci elvetieni pe care nu-i
poate acoperi decat din intrari in franci care vor avea loc peste o luna, pentru acoperirea
necesarului de franci din "spot", valorificarea dolarilor si mentinerea structurii angajamentelor si
a disponibilitatilor la termen de o luna, banca poate realiza aceste obiective prin operatiuni de
swap.

8
 Acestea presupun gasirea unei alte banci careia sa-i cedeze dolarii pe timp de o luna in
schimbul sumei in franci elvetieni, tot pe termen de o luna, reglandu-se totodata diferenta de
dobanda- daca exista - dintre cele doua valute, reglare care se face prin intermediul a doua
cursuri diferite la cele doua scadente. Acoperirea necesitatilor intr-o valuta la care dobanda este
mai mica decat valuta in care sunt disponibilitatile conduce la o pierdere la termen, pierdere ce
va trebui sa se compenseze prin realizarea unui castig la curs.
In practica, swap-ul se utilizeaza daca rezultatul operatiunii este mai mare sau egal cu
diferenta de dobanda dintre cele doua valute.
Rezultatul operatiunii de swap este (Rs):

unde
Fwd = forward
Cs = curs spot
Nz = numar de zile

Daca Rs este mai mic decat diferenta de dobanda, se aplica metoda depozitelor de
eurovalute, care consta in atragerea sumei necesare intr-o anumita valuta simultan cu plasarea
sumelor disponibile in alta valuta pe acelasi termen. La scadenta se restituie suma atrasa plus
dobanda aferenta din intrarile asteptate la termenul respectiv in acea valuta si respectiv se
incaseaza suma si dobanda aferenta la valuta plasata, din care se vor plati angajamentele
scadente la acel termen. In general, se urmareste plasarea unei valute care sa inregistreze o
dobanda mai mare decat cea atrasa.
Operatiunile valutare swap pot fi de mai multe feluri:
- combinarea unei cumparari la vedere cu o vanzare de valuta la termen;
- legarea unei vanzari la vedere cu cumpararea aceleiasi valute la termen;
- efectuarea a doua operatiuni valutare la doua termene diferite.
Avantajul contractelor swap consta in faptul ca prezinta o gama larga de posibilitati din
care clientul poate sa aleaga. In plus, contractul poate fi vandut sau cumparat, ca un titlu
financiar, inainte de scadenta. Aceasta particularitate mareste gama de posibilitati de utilizare a
riscului valutar.

9
 3. Piata valutara nationala
Piata valutara nationala cuprinde ansamblul relatiilor care iau nastere intre persoane fizice
si juridice privind cumpararea si vanzarea de valute, precum si institutiile (banci, burse) si
reglementarile (scrise sau nu) care faciliteaza aceste tranzactii. Ca structuri nationale pietele
valutare sunt supuse legislatiei din tarile lor, autoritatile monetare exercitand in acest spatiu
politica monetara subordonata intereselor economice si financiare ale statelor respective.
Sintetic, piata valutara internationala concentreaza oferta si cererea de devize la nivel
international. Astfel, piata valutara internationala cuprinde totalitatea pietelor valutare nationale
pe care sunt permise astfel de tranzactii, in independenta lor.
Factorii care au determinat dezvoltarea pietelor valutare, la inceput nationale, apoi a
pietei valutare internationale, sunt multipli si diversi.
Factorii economici, determinati de dezvoltarea si diversificarea relatiilor economice
internationale, au avut si au o importanta covarsitoare.
Relatiile de comert exterior, importul si exportul de marfuri, presupun un flux financiar
invers, care reprezinta contravaloarea marfurilor ce au facut obiectul schimbului. Incasarile din
export sunt, de regula, folosite pentru plata importurilor. Sumele realizate din export pot fi
exprimate in alte valute decat cele necesare platii importurilor. In acest caz se impune convertirea
lor in alta valuta, cea destinata efectuarii platii.
Dezvoltarea comertului invizibil, a turismului, a transporturilor internationale a antrenat
miscari de valute dintr-o tara in alta si deci necesitatea schimbului valutar.
Miscarile de capital, fie sub forma investitiilor directe, fie sub forma hartiilor de valoare,
implica preschimbarea valutei nationale (in cazul in care tara respectiva are moneda convertibila)
sau a unui disponibil ex 414b13e istent intr-o valuta convertibila (in cazul in care tara nu are
valuta convertibila) in valuta tarii spre care au loc miscarile de capital, realizarea investitiei.
Insasi repatrierea banilor astfel investiti implica reconvertirea lor in moneda nationala sau in alta
valuta.
Un loc important in dezvoltarea pietei, dar mai ales a internationalizarii ei, l-au
avut factorii tehnici. Astfel, extinderea si apoi, aproape absolutizarea platilor internationale prin
viramente bancare, lucrandu-se efectiv numai cu virarea unei sume dintr-un cont in alt cont, au
dat suplete si noi dimensiuni pietei valutare. Generalizarea legaturilor prin telefon, telex si, in
buna parte, prin satelit a creat premisele efectuarii rapide a operatiunilor, a fructificarii
avantajelor de moment de pe piata si a realizarii lor in "timp real" cu toate centrele financiare de
pe glob, independent de fusul orar.

10
 Mutatiile de natura monetara si financiara, atat pe plan national cat si international, au
determinat largirea si, in acelasi timp, adancirea pietei valutare internationale. Pietele valutare
nationale au devenit treptat o componenta de seama in politica valutara a statelor. Interventiile
bancilor centrale prin vanzarile si cumpararile de valuta, prin supravegherea stricta a pietei, a
formarii si stabilirii cursurilor valutare au dat amploare rolului pietei valutare, ca instrument de
promovare a unor decizii sau de corectie a unor tendinte nedorite. Mobilitatea politicilor valutare
ale diferitelor state, concretizate in tendintele de liberalizare a restrictiilor valutare, a trecerii la
convertibilitate a noi valute, au dat noi dimensiuni pietei valutare internationale.
Generalizarea cursurilor fluctuante si a instabilitatii acestora a avut ca efect amplificarea
operatiunilor pe piata valutara, ca urmare, pe de o parte, a factorilor speculativi, iar, pe de alta
parte, a celor ce aveau in vedere acoperirea riscului valutar. Variatiile in ambele sensuri ale
cursurilor valutare au determinat ca tot mai multi participanti la activitatea acestei piete sa
dezvolte operatiuni speculative, sa realizeze castiguri din diferentele de dobanda sau de curs
dintre doua valute, in doua momente diferite (speculatii in timp) sau intre doua centre financiare
diferite (speculatii in spatiu). Aceleasi cauze ale instabilitatii au determinat pe tot mai multi
participanti la comertul international sa foloseasca tehnicile specifice piesei valutare ca
modalitati de preintampinare sau diminuare a unui eventual risc valutar in operatiunile de
import-export, etc.
In sfarsit, o influenta deosebita asupra dimensiunilor pietei valutare a avut-o aparitia
operatiunilor cu eurovalute si, in special, a pietei eurovalutelor. Dincolo de faptul ca, in cadrul
marilor banci, operatiunile de pe piata valutara si cele de pe piata eurovalutelor se fac de aceleasi
departamente sau servicii, viata scurta a unei operatiuni, posibilitatea preschimbarii rapide a unei
monede pe alta, au facut ca astfel de operatiuni sa capete amploare nemaiintalnita. Dezvoltarea
pietei valutare internationale a determinat aparitia si consacrarea unor centre specializate in
operatiuni de schimb valutar.
Desi, organizata diferit, piata valutara in tarile cu moneda convertibila are un rol deosebit
de important, atat pentru tarile respective, cat si pentru ansamblul pietei valutare internationale.
Prin posibilitatea transformarii rapide a unei valute in alta, prin intermediul operatiunilor
specifice pietei valutare, aceasta joaca rolul unui convertitor fata de celelalte piete, componente
ale pietei.

11
3.1. Piata valutara nationala: organizare, participanti, operatiuni
1. Organizarea pietei valutare. In cadrul tarilor cu valuta convertibila, initial, piata
valutara nationala deservea prioritar nevoile pe structuri de valute, determinate de relatiile
economice si financiare internationale ale rezidentilor. Formarea de puternice centre financiare a
determinat ca bancile situate in aceste zone sa inceapa sa efectueze vanzari si cumparari de
valuta si in numele unor persoane, institutii, guverne, banci straine de tara in care se efectuau
tranzactiile. In cadrul pietelor nationale pot exista unul sau mai multe orase in care sunt efectuate
astfel de operatii.
Piata valutara internationala, desi structurata pe pietele valutare nationale, este clar
delimitata de acestea. Principala deosebire consta in faptul ca, in timp ce pe piata valutara
nationala, bancile efectueaza vanzari si cumparari de valute numai contra moneda nationala, in
cazul pietei valutare internationale, aceleasi banci deruleaza tranzactii avand ca obiect o valuta
care este straina, atat pentru ele, cat si pentru solicitantul operatiunii. Acestei deosebiri i se
adauga si faptul ca pe piata valutara nationala cursul ramane neschimbat pe parcursul unei zile de
lucru bancare (exceptie fac zilele de mari tensiuni valutare, cand operatiunile pot fi chiar sistate),
in timp ce pe piata valutara internationala, cursul la care se efectueaza operatiunile este intr-o
permanenta miscare.
Aceasta dubla legatura constituie suportul concentrarii interventiilor pe piata valutara
internationala de catre autoritatile monetare apartinand diferitelor piete valutare nationale.
2. In cadrul unei piete valutare nationale constituite ca centru al pietei valutare
internationale, apar trei elemente:
a) participantii
b) institutiile participante
c) institutiile de supraveghere a pietei
a) Participantii sunt formati din totalitatea firmelor, bancilor, institutiilor, persoanelor
fizice si juridice etc din tara respectiva sau din alte tari care ordona, direct sau prin intermediari,
efectuarea de catre institutiile specializate a operatiunilor de vanzare cumparare de valute in
numele lor.
b) Institutiile specializate cuprind, intotdeauna, bancile specializate in astfel de operatii si
unele cazuri, acolo unde exista, si bursele si agentii de schimb valutar. La nivelul acestor
institutii se concentreza zilnic cererea si oferta de valute prin comenzile interne si internationale
de schimb valutar adresate acestora. Atat numarul institutiilor, cat si structura de organizare si
functionare a pietelor valutare difera de la tara la tara.

12
 c) Institutiile de supraveghere au un dublu rol: pe de o parte urmaresc promovarea unei
anumite politici valutare, in special in domeniul cursului valutar, iar pe de alta parte, asigura o
jonctiune potrivit intereselor nationale, intre tendintele pe plan international ale evolutiei
monedei nationale si politica valutar-nationala. Indiferent de modul de organizare a
supravegherii pietei la nivelul tuturor pietelor nationale se regasesc intotdeauna cel putin doua
institutii: banca centrala si un oficiu privind culegerea informatiilor din intreaga lume.
3. Operatiuni specifice pietei valutare. In principiu, derularea unei operatiuni pe piata
valutara presupune urmatoarele:
- existenta unui disponibil (in cont sau numerar) exprimat intr-o valuta
- titularul acestuia solicita unei institutii specializate vanzarea (V) sumei respective si
cumpararea (C) unei sume echivalente exprimata in alta valuta;
- vanzarea-cumpararea este efectuata la cursul pietei, in acel moment sau la cursul la termen;
- institutia specializata va prelua suma din contul titularului si ii va vira acestuia suma
echivalenta in valuta solicitata (tabel 2).
Desigur, cele prezentate sunt mult simplificate. In practica, tipurile de operatiuni efectuate pe
aceasta piata sunt foarte diverse, putandu-se realiza operatiuni combinate, cu un grad de
complexitate mare.
Datorita amploarei operatiunilor si caracterului lor confidential, este foarte dificil, practic
imposibil, a se face o delimitare cantitativa intre diferitele tipuri de operatiuni.
Operatiunile pe piata valutara se fac numai in valute convertibile, iar dintre acestea, numai
un numar relativ redus (10-15) formeaza obiectul activitatii zilnice si al cotarii directe. Desigur,
se poate lucra si cu valute convertibile cu o importanta mai mica in derularea tranzactiilor
internationale, dar, acestea, intamplator si la solicitarea clientilor.
Introducerea cursurilor valutare fluctuante a determinat aparitia unor noi fenomene pe piata
valutara comparativ cu perioadele anterioare. Printre cele care au o influenta negativa asupra
echilibrului pietei pot fi amintite:
- concentrarea sporita a activitatii pe piata operatiunilor cu plata la vedere;
- reducerea vizibila a profunzimii pietei, respectiv a capacitatii acesteia de a absorbi importante
fluxuri de schimb valutar, fara a produce dezordini, chiar si numai temporar;
- responsabilitatea tot mai mare ce revine bancilor specializate in activitatea de schimb valutar,
ca urmare a dezvoltarii rapide a sistemului de comunicare la nivel international, ele fiind cele
care fac o triere a informatiilor primite si, in consecinta, adopta decizii in orientarea cursului la
care vor lucra;

13
- confuziile facute de unele banci care, beneficiind de mijloace rapide de comunicare,
influenteaza piata pornind de la date eronate, ulterior neconfirmate de evenimentele reale;
- unele banci mari americane, vest-europene si japoneze, prin amploarea operatiunilor de schimb
valutar, concentrate de ele, pot domina piata valutara, marindu-i, in acelasi timp, gradul de
instabilitate;
- reactiile pietei valutare la diferite evenimente economice, dar mai ales politice au devenit
foarte puternice, determinand, deseori, statele sa procedeze la modificari de politica monetara si
valutara,care, in alte conditii, nu ar fi fost necesare.
In ansamblul pietei valutare, piata valutara internationala ocupa un loc deosebit, prin
rolul de "convertitor" pe care il joaca fata de celelalte piete, in sensul ca, prin capacitatea de a
preschimba rapid si in orice suma o valuta pe alta, da suplete, flexibilitate si permeabilitate
pietelor internationale.
Importanta pietei valutare decurge si din faptul ca fiind prima piata care asigura
"trecerea" fondurilor de pe o piata pe alta, dintr-o tara in alta, ea polarizeaza o suita de influente
pe care, apoi, le reflecta asupra diferitelor economii nationale sau asupra economiei mondiale in
ansamblu. Din acest punct de vedere este cea mai "sensibila" piata la evenimentele politice,
sociale, monetare din diferite tari sau pe plan international.

14
 Evoluia pieei valutare n luna martie, 2013
Rulajul pieei
lunar mediu zilnic
n valuta echivalentul n n valuta echivalentul pond
original dolari SUA* original n (lun
dolari SUA*
A. Rulajul pieei valutare 906,178,432.0 45,308,921.6 100.
8 0
inclusiv pe valute:
1 Dolarul SUA 474,667,446.6 474,667,446.6 23,733,372.3 23,733,372.3 52.3
6 6 3 3
2 Euro 316,551,040.6 410,463,875.1 15,827,552.0 20,523,193.7 45.3
2 7 3 6
3 Rubla ruseasc 492,622,216.8 15,999,472.12 24,631,110.84 799,973.61 1.77
2
4 Leul romnesc 4,261,076.73 1,258,339.22 213,053.84 62,916.96 0.14
5 Hrivna ucrainean 101,000.00 12,416.03 5,050.00 620.80 0.00
6 Rubla belarus 333,967,598.0 38,640.25 16,698,379.9 1,932.01 0.00
0 0
7 Lira sterlin 1,632,987.65 2,464,212.38 81,649.38 123,210.62 0.27
8 Francul elveian 1,204,551.29 1,274,030.24 60,227.56 63,701.51 0.14
9 Yenul japonez 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
10 Alte valute 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Tabel 2. Conform BNM
* cursul mediu lunar

Activitatea Bancii Nationale a Moldovei pe piata interbancara n luna februarie 2013

Rulajul BNM pe piata interbancara
cumparari ponderea vnzari ponder

A. Operatiuni la vedere 12,250,000.00 100.00% 0.00 0.00%

1 Dolari SUA 12,250,000.00 100.00% 0.00 0.00%
2 Euro 0.00 0.00% 0.00 0.00%
3 Alte valute 0.00 0.00% 0.00 0.00%
B Operatiuni la termen (forward) 0.00 0.00% 0.00 0.00%
1 Dolari SUA 0.00 0.00% 0.00 0.00%
15
 2 Euro 0.00 0.00% 0.00 0.00%
3 Alte valute 0.00 0.00% 0.00 0.00%
C Operatiuni reversibile (swap) 0.00 0.00% 0.00 0.00%
1 Dolari SUA 0.00 0.00% 0.00 0.00%
2 Euro 0.00 0.00% 0.00 0.00%
3 Alte valute 0.00 0.00% 0.00 0.00%
D Total operatiuni 12,250,000.00 100.00% 0.00 0.00%
1 Dolari SUA 12,250,000.00 100.00% 0.00 0.00%
2 Euro 0.00 0.00% 0.00 0.00%
3 Alte valute 0.00 0.00% 0.00 0.00%
Tabel 1. Conform BNM
* la data ncheierii tranzactiei ** cursul mediu lunar

16