Academia de Studii Economice din Moldova

REFERAT
la politologie pe tema:

Viata si activitatea politica a lui Adolf Hitler

Realizat de : Mazur Andrei

Verificat de: Ro ca Simion

Chiinu, 2016
 Planul
1. Tinereea i viata personala a lui Adolf Hitler
2. Activitatea politic
3. Antisemitismul
4. Caderea celui de-al treilea Reich
5. Moartea lui A. Hitler

Adolf Hitler
2
 A fost un om politic, lider al Partidului Muncitoresc German Na ional-Socialist
(NSDAP), cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conductor absolut (Fhrer) al
Germaniei. Ajuns la putere n 1933, liderul micrii naziste, Hitler, a dus o politic de
pregtire i de declanare a celui de al Doilea Rzboi Mondial,precum i de punere n
aplicare a unui plan naionalist i rasist de exterminare n mas a evreilor i altor
indezirabili din Europa, precum i de lichidare a adversarilor politici din Germania. n
anul 1938 americanii l-au declarat omul anului.

Tineree

Adolf Hitler s-a nscut la 20 aprilie 1889 n Braunau am Inn, n partea de vest a
Austriei. Tatl su, Alois Schicklgruber, era vame i lucra la frontiera dintre Germania i
Austria, aproape de Braunau. Mama sa-Anna-Maria Hiedler.

Alois i-a schimbat numele n Hitler, dup numele de fat al bunicii, Httler, ct i
dup numele tatlui su vitreg, Johann-Georg Hiedler - toate trei fiind variante ale
aceluiai nume de familie.

A treia soie a lui Alois a fost Klara Plzl, o verioar a lui Alois. Din aceasta
cstorie au rezultat ase copii, dintre care au murit patru i au supravie uit numai Adolf
i Paula. Din cauza zvonurilor c ar fi avut origine evreiasc, precum i din cauza
existenei ctorva relaii incestuoase printre rudele apropiate ale lui, Hitler a cutat s
ascund multe amnunte despre originea sa i rudele sale, dintre care cteva au fost
internate n Austria n ospiciu.

n coala primar, Adolf Hitler a fost un elev bun. ns la gimnaziu, n Linz, nu s-a
remarcat. Potrivit dasclilor lui, a fost elev inteligent, dar fr nicio dorin de munc.
Nu i plceau tiinele naturale i matematica, era nclinat mai mult ctre arte. n 1907, la
18 ani, Adolf avea ambiii s devin un pictor, ca marii lui idoli. Dup moartea prin ilor,
s-a mutat n 1907 la Viena, unde a euat de cteva ori la examenele pentru admiterea la
Academia de Arte Frumoase. Moartea mamei sale (21 decembrie 1907) l-a marcat mult.
Dup cum afirma el nsui, Klara Hitler a fost singura femeie pe care am fost n stare s
o iubesc. Dovada poate fi un poem scris n memoria mamei sale. Timp de ase ani a dus
o via mizer n cele mai srace cartiere ale oraului, singura surs de venit fiindu-i
ilustratele cu diferite cldiri din Viena, pe care le picta i vindea n cafenele.
3
 La Viena a fcut cunotin cu concepiile extremiste pe care avea s le pun n
aplicare dup ce a devenit cancelar al Germaniei. Printre precursorii ideologici, autori ai
unor teorii i discursuri ovine, antisemite, rasiste care l-au influen at au fost ideologul
antisemit, rasist, ocultist i escroc Jrg Lanz von Liebenfels, cavalerul Georg Ritter von
Schnerer, liderul Micrii Pangermane, o grupare politic na ionalist- ovin, i
primarul Vienei, Karl Lueger, fondatorul unui partid cretin de orientare virulent
antisemit. Exasperat de ceea ce el, Hitler, percepea a fi vzut n Viena o babilonie de
rase, a emigrat n mai 1914 n Germania, stabilindu-se la Mnchen, pe care l considera
ora cu adevrat german.

Familia, Hitler i-a creat o imagine public de celibatar fr via privat, dedicat
complet misiunii sale politice i naiunii. El a ntlnit-o pe iubita sa, Eva Braun, n 1929,
cstorindu-se cu ea n aprilie 1945. n septembrie 1931, nepoata sa, Geli Raubal, a
comis un suicid cu pistolul lui Hitler n apartamentul lui din Mnchen. Paula Hitler,
ultimul membru viu al familiei lui Adolf Hitler, a murit n 1960. Cel mai direct
descendent al lui Hitler a fost Alois, care a fost nepotul lui Adolf William Patrick Hitler.
Cu soia lui Phyllis, el s-a mutat n cele din urm la Long Island, New York, a schimbat
numele de familie, i a avut patru fii. De-a lungul anilor, diveri reporteri de investiga ie
au ncercat s gseasc alte rude ndeprtate ale Fhrer-ului. Multe sunt acum presupuse
a-i tri viaa n umbr schimbndu-i numele lor de familie.

Klara Plzl, mama

Alois Hitler, tatl

Alois Hitler junior, frate vitreg

Angela Hitler Raubal, sor vitreg

Bridget Dowling, sor

Eva Braun, amant i apoi soie

Geli Raubal, nepoat (fiica Angelei Hitler-Raubal)

4
 Gretl Braun, cumnat (sor a Evei Braun)

Heinz Hitler, nepot (luat prizonier de sovietici)

Hermann Fegelein, cumnat (soul surorii Evei Braun)

Ilse Braun, cumnat (soia lui Fegelein)

Johann Georg Hiedler, bunic prezumtiv (sau unchi)

Johann Nepomuk Hiedler, strbunic prezumtiv (sau unchi)

Leo Raubal junior, nepot

Maria Schicklgruber, bunic

Paula Hitler, sor

William Patrick Hitler, nepot (unul dintre cei trei fii ai lui Alois junior; combatant
n armata american n al doilea rzboi mondial, mpotriva Germaniei)

Sntatea, diveri cercettori au sugerat c Hitler ar fi suferit de boli ca sindromul de

intestin iritabil, leziuni cutanate, aritmie cardiac, ateroscleroz, boala Parkinson, sifilis,
i acufen (tinitus). ntr-un raport pregtit n 1943 pentru Oficiul de Servicii
Strategice, Walter C. Langer de la Universitatea Harvard l-a descris pe Hitler ca fiind un
psihopat neurotic. n cartea sa din 1977, The Psychopathic God: Adolf Hitler,
istoricul Robert G. L. Waite a propus teoria c Hitler ar fi suferit de tulburri de
personalitate borderline(en). Istoricii Henrik Eberle i Hans-Joachim Neumann consider
c n timp ce Hitler suferea de un numr de boli, inclusiv boala Parkinson, el nu s-a
confruntat cu iluzii patologice i a fost ntotdeauna pe deplin con tient i responsabil
pentru deciziile luate. Teoriile despre starea medical a lui Hitler sunt greu de dovedit i a
pune prea mult accent pe ele poate avea efectul de atribuire a multor evenimente i
consecine din timpul celui de-al Treilea Reich la sntatea unui singur individ. Kershaw
consider c este mai bine s se ia o vedere mai larg, n ansamblu a istoriei Germaniei
prin examinarea faptului c forele sociale au dus la instaurarea celui de-al Treila Reich i
5
politicile sale, dect s se caute explicaii nguste pentru Holocaust i Al Doilea Rzboi
Mondial bazate pe o singur persoan.

Hitler urma o diet vegetarian. Bormann avea o ser lng reedina Berghof (de
lng Berchtesgaden) pentru a asigura aprovizionarea constant cu fructe i legume
proaspete pentru Hitler pe ntreaga durat a rzboiului. Hitler evita consumul de alcool n
public. El a servit ocazional bere i vin n cercuri private, dar a renunat la but din cauza
adugrii de greutate n 1943. n cea mai mare a vie ii sale, Hitler a fost un nefumtor,
dar a fumat puternic n tineree (cte 25-40 de igri pe zi). n cele din urm el a renunat
la fumat, considernd obiceiul o risip de bani. Hitler a nceput s
foloseasc amfetamin ocazional dup 1937 i a devenit dependent de ea ctre sfritul
anului 1942. Speer atribuia uzului de amfetamin creterea numrului de decizii
inflexibile ale lui Hitler (de examplu, rareori permind retrageri militare).

Avnd prescrise 90 de medicamente n timpul anilor de rzboi, Hitler lua multe

pastile n fiecare zi pentru problemele cronice de stomac i alte boli. El suferea
de perforaie a timpanului n urma exploziei de bomb de la atentatul de la 20 iulie 1944
asupra sa, i a avut 200 de achii de lemn extrase din picioare. n unele secvene video,
Hitler este nfiat cu mna stng tremurnd. Medicul personal al lui Hitler, Theodor
Morell, l-a tratat pe Hitler cu un drog care era frecvent prescris n 1945 pentru boala
Parkinson. Ernst-Gnther Schenck i ali civa medici care l-au vzut pe Hitler n
ultimele sptmni ale vieii sale, de asemenea au format un diagnostic al bolii Parkinson.

Premiul Nobel pentru Pace. Printr-o scrisoare din 27 ianuarie 1939, adresat
Comitetului Norvegian pentru Acordarea Premiului Nobel pentru Pace, parlamentarul
social-democrat suedez Erik Brandt l nominaliza pe Adolf Hitler pentru acordarea
acestui premiu. Calitatea sa de pacifist era justificat prin faptul c n aceste momente
critice n mod voit nu a lsat armele s vorbeasc, de i ar fi avut puterea s porneasc un
rzboi mondial. Nominalizarea, care a strnit proteste vehemente n Suedia, a fost
retras dup cteva zile. Erik Brandt a explicat gestul su ca o ironie n urma
nominalizrii primului ministru britanic Neville Chamberlain la acest premiu, pentru
modul n care n care a evitat izbucnirea unui rzboi mondial dup anexarea de ctre
Hitler a Sudetenland, consfinit prin Acordul de la Mnchen.

6
 In primul razboi mondial, Hitler, pe atunci era in Munich, se oferise voluntar in
serviciul armatei bavariene. S-a dovedit un soldat dedicat si curajos, dar nu a fost
niciodata promovat mai mult de clasa I soldat deoarece superiorii sai considerau ca nu
avea calitati de conducere. Hitler a fost combatant pe frontul de vest, n Fran a i Belgia,
n regimentul bavarez Reserve, n calitate de furier al regimentului. A fost prezent la un
numr de btlii majore, ntre care prima btlie de la Ypres, Btlia de pe Somme,
Btlia de la Arras i Btlia de la Passchendaele.

Hitler a fost de dou ori decorat pentru vitejie. A primit Crucea de Fier clasa a
doua n 1914 i Crucea de Fier clasa nti n 1918 - onoare ie it din comun pentru un
militar cu gradul de caporal. n 1916, Hitler a fost rnit n zona inghinal sau n coapsa
stng, n timpul btliei de pe Somme, dar s-a ntors pe front n martie 1917. A primit
Insigna plgilor mai trziu n acelai an. Istoricul scriitor german Sebastian Haffner,
referindu-se la experiena lui Hitler n linia nti, sugereaz c viitorul dictator a avut cel
puin cunotine militare rudimentare.

La 15 octombrie 1918, Hitler a fost internat ntr-un spital de campanie, temporar

orbit de un atac cu iperit (gaz mutar). Orbirea ar fi putut fi fost rezultatul unei tulburri
de conversie. Hitler a afirmat c n acea perioad, el s-ar fi convins c scopul vie ii sale
era salvarea Germaniei. Unii cercettori, susin c intenia de a extermina evreii din
Europa era pe deplin format n mintea lui Hitler n acele momente, de i el, probabil nc
nu ar fi avut un plan privind modalitatea implementrii unei atari idei.

Dup rzboi, Hitler i-a schiat n minte ceea ce urma s devin naional-
socialismul. O gndire bazat pe un antisemitism virulent i o concep ie rasist despre
societate i a valorilor ei. n 1919, era agent al departamentului politic al armatei
bavareze, din nsrcinarea cruia a intrat n contact cu o forma iune politic radical,
obscur, numit Partidul Muncitoresc German.

Partidul era, n ciuda numelui, de extrem dreapt, ultranaionalist, antisemit i

anticapitalist. Hitler s-a nregimentat politic, devenind dup cteva zile membru al
comitetului executiv. Energia i talentul oratoric l-au impus, nct Hitler, alturi de
fondatorul partidului, Anton Drexler, a formulat programul politic n februarie 1922. A
fost decis totodat adoptarea unui nume nou: Partidului Muncitoresc German Na ional-

7
Socialist, uzual numit partid nazist. Astfel s-a deschis drumul ascensiunii spre putere al
lui Hitler.

ntre 8-9 noiembrie 1923 Adolf Hitler a ncercat, sprijinit de o grup de sus intori,
s ajung n fruntea Germaniei printr-o lovitur de stat. Aceast tentativ nereu it a
rmas in istorie sub numele de "Puciul de la berrie", din pricina faptului c principalii
complotiti au pus la cale planul ntr-o berrie din Mnchen.

Puciul (euat) a fost inspirat de Marul asupra Romei, reuit de Benito Mussolini
n Italia (octombrie 1922). Arestat (mpreuna cu ali complici) la 11 noiembrie 1923,
Hitler a fost judecat pentru trdare i condamnat la cinci ani deten iune, dintre care a
executat ns numai nou luni n nchisoarea din Landsberg am Lech, Bavaria. Aici a
scris celebra sa carte "Mein Kampf".

Hitler admirase de mult timp Germania i, n timpul primei conflagra ii mondiale,

a devenit un naionalist german. Cetenia german a obinut-o ns abia n 1932.
Capitularea Germaniei n noiembrie 1918 a reprezentat pentru Hitler un oc. Aidoma
multor naionaliti, Hitler a crezut ferm n legenda njunghierii pe la spate care, n
esen, acredita ideea c acea capitulare ar fi fost opera for elor politice de stnga, de
orientare marxist. n jargonul extremitilor de dreapta, precum i al lui Hitler i
(nazitilor), oamenii politici germani care s-au decis pentru capitulare n Primul Rzboi
Mondial i pentru abolirea monarhiei n Germania, ndeosebi social-democra ii, au fost
poreclii criminalii din Noiembrie.

Ideologia naional-socialismului

Ideologia nazismului s-a bazat iniial pe idei preluate de la unii teoreticieni rasi ti
care, la sfritul secolului al XIX-lea, lansaser conceptele rasa arian, puritate rasial.
Conform acelor idei, omenirea ar fi fost alctuit n baza unei ierarhii valorice a raselor,
iar viaa reprezenta numai supravieuirea adaptabililor. Poporul german era considerat
superior, parte din rasa arian i i revenea sarcina de a menine puritatea rasei i de a
subordona rasele inferioare: evreii, iganii, slavii i rasele de culoare. Hitler considera
comunitatea evreiasc drept un cancer care distrugea trupul Germaniei.

8
 Slbit de efectele Primului Rzboi Mondial, ct i de condi iile foarte grele de
despgubiri de rzboi impuse prin Tratatul de la Versailles, Germania a intrat ntr-o criz
economic grav. Firava democraie (Republica de la Weimar) nu i putea face fa ,
populaia devenind din ce n ce mai pauperizat i nemulumit. Dup o scurt redresare,
situaia s-a agravat din nou prin declanarea n 1929 a crizei economice mondiale.
Numrul omerilor a ajuns la circa ase milioane. Pentru evoluia ulterioar, puterile
nvingtoare n Primul Rzboi Mondial nu au fost capabile s neleag c o ar umilit
nu putea fi pol de stabilitate. Condiiile impuse Germaniei, ca repara ii de rzboi, nu
aveau cum s fie acceptate de o populaie flmnd, stul de rzboi, dar foarte mndr.
Efectele s-au dovedit fatale. Din aceast situaie, micarea nazist, condus de Hitler, a
reuit s obin un capital politic important prin voturile care i-au fost acordate, pn n
1932.

Ascensiunea la putere

nc de la nceputul carierei sale politice Hitler a fost con tient de capacitatea de

influen a propagandei. n aprilie 1930 l-a desemnat pe Joseph Goebbels ca ef al
aparatului de propagand pe tot teritoriul Germaniei.

Au fost nchiriate avioane i automobile de lux pentru deplasarea mai rapid a lui
Hitler n ct mai multe locuri, n cadrul campaniilor electorale. n cele din urm nazi tii
au obinut rezultatele scontate n alegerile din 1930 i din iulie 1932. Succesul obinut de
partidul nazist la alegerile din vara lui 1932, dup care nazi tii au format cel mai mare
grup parlamentar n reichstag dup grupul social-democrat, l-a ncurajat pe Hitler s nu
accepte alt funcie dect cea de cancelar. n scurt timp nazi tii au preluat toate func iile
de conducere, att n parlamentul central (reichstag) i cele regionale, ct i n economie.
n martie 1933 Hitler s-a hotrt s propun noului parlament Legea de mputernicire ,
care prevedea nlturarea procedurilor i legislaiei parlamentare i transferul puterii
depline cancelarului i guvernului su, prin asumarea de prerogative dictatoriale. Cu
ajutorul mulimii adunate n strad i a terorii instaurate de Batalioanele de Asalt sau
SA i a celeilalte organizaii paramilitare, SS, legea a fost adoptat cu 444 de voturi
favorabile i 94 contra. S-a deschis astfel calea spre dictatura totalitar.

Dictatorul Germaniei

9
 Odata in putere, oricum, Hitler imediat s-a stabilit ca dictator. Milioane de anti-
nazisti erau dusi in lagare de concentrare si orice semne de nesupunere pedepsite. Un act
care dadea posibilitati a trecut de o legislatura temporara, lasandu-l sa nazifeasca
birocratia si judecatoria, inlocuind toate uniunile muncitoare cu un Front Muncitor
german controlat de nazisti, si a exilat toate partidele politice in afara de al sau.
Economia, media, si toate activitatile culturale au fost aduse sub autoritate nazista facand
tipul de viata independent sa se bazeze pe loialitatea lui sau ei.

Hitler s-a bazat pe politia sa secreta, Gestapo-ul, si punand-o in inchisori si lagare

pentru a-si intimida oponenti, dar cei mai multi germani l-au sustinut cu entuziasm.
Armamentul sau a scos someria, un program recreational ambitios a atras muncitori si
angajati, si politica sa externa a reusit sa impresioneze natiune. El astfel a reusit a reusit
sa transforme poporul german in unelte pliabile, el mai avea nevoie sa stabileasca regula
germana pete Europa si alte parti ale lumii. Descredizand bisericile cu incarcari de
coruptie si imoralitate, impunandu-si propiul sau cod moral. A scos conceptul de egalitate
umana si a pretins superioritatea rasiala a germanilor. Ca la cursele profesioniste, li s-a
spus, ca aveau dreptul de domina toate natiunile si sa le supuna. Cresterea persecutiei
brutale a evreilor era sa porneaca germanii pentru acest obiectiv.

In politica externa, Hitler a combinat oportunismul cu coordonarea ingenioasa si

alegerea inteligenta a situatiilor favorabile. A demonstrat o capacitate uimitoare de
apreciere a starii de spirit a conducatorilor democratiilor occidentale si le-a exploatat
slabiciunile in pofida faptului ca abia daca iesise din Austria sau Germania si nu vorbea
nici o limba straina. Pana in acest punct, fiecare miscare a sa fusese un succes. Chiar si
ingrijorarea sa referitoare la intrarea in razboi a Frantei si a Marii Britanii s-a imprastiat
datorita succeselor rapide inregistrate in cadrul campaniei din Polonia. Putea, credea el,
sa se increada in talentele sale si in vreme de razboi, asa cum se bizuise pe ele si mai
inainte.

Hitler acorda putina atentie organizarii si conducerii problemelor interne ale

statului nazist. Ocupandu-se numai de formularea si implementarea liniilor generale ale
politicii, ca si de buna functionare a sistemului de teroare care asigura securitatea statului,
a lasat detaliile administrarii in sarcina subordonatilor.

10
 In noiembrie 1937, la o intalnire secreta cu conducatorii militari, Hitler a schitat
planurile pentru cuceririle viitoare (incepand cu Austria si Cehoslovacia).

Al doilea razboi mondial

Hitler a realizat, oricum, ca alte miscari in continuare ar putea duce la un conflict

european, si neezitant s-a pregatit pentru lupta, care el a crezut ca va intari fibra morala a
Germaniei.Avand neutralizata Uniunea Sovietica cu promisiunea unei parti din Polonia
dupa infrangerea ei, a atacat Polonia in septembrie 1939. Polonezii au fost repede
depasiti, si aliatii lor, Marea Britanie si Franta, care au declarat razboi Germaniei, nu au
facut nimic ca sa-i ajute.In primavara lui 1940, fortele lui Hitler cuceresc Danemarca si
Norvegia si cateva saptamani mai tarziu Olanda, Belgia si Franta. Cucerirea Marii
Britanii a fost oprita de Fortele Aeriene Roiale, care a invins germanii Luftwaffe.

Impins de ambitia si ura sa pentru comunism, Hitler s-a intors impotriva Uniunii
Sovietice. Pentru a-si proteja flancul, mai intai a cucerit Peninsula Balcanica. Invazia
USSR-ului in iunie 1941, i-a carat repede pe germani la portile Moscovei, dar in
Decembrie au fost impinsi inapoi de rusi, exact cand Statele Unite a intrat in razboi.
Hitler a realizat ca razboiul era pierdut din punct de vedere militar, dar a continuat sa
lupte in speranta ca va aparea vreo arma miraculoasa sau o manevra diplomatica care ar
putea sa salveze situatia.

Timpul a trecut si infrangerea devenea mai clara, Hitler a refuzat sa se predea,

simtind ca Germania nu merita sa supravietuiasca deoarece nu si-a indeplinit misiunea.

Antisemitismul

Axiomele ideologice ale nazismului au fost superioritatea rasial arian i

antisemitismul. Ura profund fa de evrei a fost tema dominant a carierei politice a lui
Hitler. Ura fa de evrei era obsesiv i vindicativ i i-a influen at ntreaga filosofie
politic. ase milioane de evrei au fost exterminai n lagrele mor ii de la Auschwitz,
Chemno, Majdanek, Treblinka i n ghetoul din Varovia. La 15 septembrie 1935 au fost
adoptate primele legi rasiale, cunoscute ca Legile de la Nrnberg. Aceste legi prevedeau
c cetenia german putea fi deinut numai de persoanele de origine german; de

11
asemeni, au fost interzise cstoriile mixte dintre evrei i etnicii germani precum i
relaiile extraconjugale mixte.

Punctul culminant al acestor crime antisemite a fost atins la Conferin a de la

Wannsee, n cadrul creia nali funcionari de stat din partidul nazist i guvern au decis
"Soluia final n chestiunea evreiasc", la cererea expres a lui Hitler.

mpingerea Germaniei n rzboi a fost, de fapt, primul semn al nceputului

sfritului lui Hitler. Cu toate victoriile remarcabile de nceput dintre anii 1939-1941,
Hitler i conducerea militar a Germaniei au fcut marea greeal de a-i subestima
inamicii, Marea Britanie i Uniunea Sovietic, precum i gre eala de a ncepe un rzboi
pe dou fronturi cu aceste dou puteri. Orbit de succesele nregistrate de rzboiul fulger
(Blitzkrieg), Hitler a dat semnalul Operaiunii Barbarossa, care prevedea invadarea
Uniunii Sovietice printr-o campanie rapid, nainte de venirea iernii. Invazia a nceput la
22 iunie 1941. Hitler primete o nou lovitur n luna decembrie a aceluia i an prin
intrarea n rzboi a Statelor Unite ale Americii.

nverunarea sovieticilor, noroiul, apoi nmeii i frigul iernii au oprit naintarea

Germaniei. Hitler a rmas convins c victoria final era posibil, ceea ce dovede te c- i
pierduse clarviziunea militar ce l caracterizase la nceputul rzboiului. n 1943, armata
german se afla n defensiv, pierznd iniiativa i, treptat, toate visurile lui Hitler s-au
sfrit, lsnd n urm o Europ distrus i cincizeci de milioane de victime.

Hitler reuseste sa scape de multe comploturi din interior, care aveau ca scop
asasinarea sa si incheierea razboiului, dar in data de 30 aprilie 1945, Germania era plina
de invadatori din armata Aliata, care ajungeau tot mai aproape de buncarul sau din Berlin,
unde acesta statea ascuns. Fiind constient ca nu mai are sanse de scapare, Hitler impreuna
cu amanta sa Eva Braun, cu care se casatorise cu o zi inainte, se sinucid simultan.
Testeaza continutul unei capsule de cianura pe cainele sau, apoi inghite si el otrava si se
impusca in cap.

Trupul lui i cel al Evei Braun (cu care se cununase n ziua precedent i care s-a
sinucis simultan) au fost depuse n craterul unei bombe stropite cu benzin i li s-a dat foc
cnd Armata Roie se apropia i continuau bombardamentele. nainte de a se sinucide,
Hitler i otrvise cinele pentru a testa otrava.
12
Prbuirea celui de-al Treilea Reich

mpingerea Germaniei n rzboi a fost, de fapt, primul semn al nceputului

sfritului lui Hitler. Cu toate victoriile remarcabile de nceput dintre anii 1939-1941,
Hitler i conducerea militar a Germaniei au fcut marea greeal de a-i subestima
inamicii, Marea Britanie i Uniunea Sovietic, precum i gre eala de a ncepe un rzboi
pe dou fronturi cu aceste dou puteri. Orbit de succesele nregistrate de rzboiul
fulger, Hitler a dat semnalul Operaiunii Barbarossa, care prevedea invadarea Uniunii
Sovietice.

Hitler primete o nou lovitur n luna decembrie a aceluiai an prin intrarea n

rzboi a Statelor Unite ale Americii. nverunarea sovieticilor, noroiul, apoi nme ii i
frigul iernii au oprit naintarea Germaniei. Hitler a rmas convins c victoria final era
posibil, ceea ce dovedete c-i pierduse clarviziunea militar ce l caracterizase la
nceputul rzboiului. n 1943, armata german se afla n defensiv, pierznd ini iativa i,
treptat, toate visurile lui Hitler s-au sfrit, lsnd n urm o Europ distrus i cincizeci
de milioane de victime.

Bolile lui Hitler i ce a dus la sinucidere

n baza unor cercetri intense a peste 300 de ore de film, speciali tii au ajuns la
concluzia c Hitler suferea cel trziu din 1943 de boala Parkinson. Pn n acel moment
dictatorul i folosea ambele mini pentru a gesticula i a-i sus ine discursurile, ns din
acel an Hitler era mai rezervat n gesticulaia cu mna stng. Unele secven e de pelicul,
scpate cenzurii, l nfieaz pe Hitler cu mna stng tremurnd ca la bolnavii de
maladia Parkinson.

Cercetrile au dovedit c lui Hitler i erau administrate amfetamine de ctre

misteriosul doctor Morell, astfel nct n scurt timp a devenit dependent. Boala Parkinson
nu afecteaza funciile cognitive sau gndirea.

Cnd forele aliate au nceput ofensiva mpotriva Berlinului, Hitler s-a adpostit
ntr-unul dintre buncrele speciale mpreun cu un grup demnitari i al i oameni de
ncredere. Unii cercettori presupun c Hitler ar fi suferit i un atac cerebral.

Viata personala
13
 Viata personala a lui Hitler a devenit mai relaxata si stabila prin confortul adus de
succesul politic. Veniturile sale la acea vreme proveneau din fondurile partidului si din
articolele publicate in ziarele nationaliste. Era in mare parte indiferent la imbracaminte si
mancare, dar nu consuma carne si renuntase la bauturi alcoolice. De regula, se scula
tarziu, petrecea mult timp la birou si se culca noaptea tarziu. Eva Braun a fost timp de 14
ani amanta si in ultimele 36 de ore din viata, sotia lui Adolf Hitler.

Hitler s-a afisat rareori in public cu ea. Nu voia sa se casatoreasca, socotind ca

acest lucru i-ar afecta cariera. Braun era o tanara simpla, cu putine inzestrari intelectuale.
Marea ei virtute in ochii lui Hitler era loialitatea de necontestat si, in semn de
recunoastere a acestei loialitati, s-a casatorit legal cu ea inainte de moartea lor.

Ii placea sa stea ascuns in buncare, asa ca inamicii sai nu stiau unde se afla. situat
la o adancime de 16 metri, adapostul era acoperit cu un planseu de beton gros de 8 metri
si avea trei iesiri: una dadea in localul Ministerului Afacerilor Externe a doua, in gradina
ministerului iar a treia, iesirea de rezerva, in radina cancelariei Reichului.

Adolf Hitler este un nume care i astzi strnete spaim i oroare. Chiar i azi,
dup mai bine de 60 de ani de la acele evenimente, lumea ncearc s-i explice cum a
fost posibil ca un om fr o pregtire, fr o educaie, un om fr mari posibiliti att
intelectuale, ct i materiale, un om care practic vagabonda prin Viena antebelic, s
ajung s conduc statul german i s pun n practic o politic rasial, criminal, care a
dus la o nou deflagraie mondial i la moartea a milioane de oameni.

Chiar dac poza n lider sobru i auster, Hitler era putred de bogat i i plceau
femeile, n special cele foarte tinere. Cei care-i alimentau averea erau chiar oamenii de
afaceri germani i americani, care nu se sfiau s-i trimit dictatorului cadouri consistente
n bani pentru a-i putea desfura n continuare afacerile.

Autorii estimeaz la 700 de milioane de mrci averea dictatorului care se prezenta

ca salvatorul Germaniei. i doar o parte din aceast avere are origini clare: salariul su i
sumele provenite din publicarea crii autobiografice Lupta mea, vndut n mai mult
de 10 milioane de exemplare. Restul averii liderului nazist a provenit din donaii.

14
 Din iunie 1933, principalele industrii erau nevoite s cotizeze cu 0,5% din salarii
ntr-un fond privat la care Hitler avea acces nelimitat.

Imaginea pe care voia s o vnd liderul nazist era aceea a celibatarului, de aici i
dicreia cu care i-a condus viaa privat. Femeile pe care le seducea, din ce n ce mai
tinere, rmneau mereu n umbr. Maria Reiter, de exemplu, avea 16 ani cnd l-a
cunoscut pe Hitler, n 1926. Relaia lor a fost mai degrab patonic dup care a disprut
nghiit de obligaiile pe are Hitler le avea n stat. Puin dup aceea, a cunoscut-o pe Eva
Braun, n studioul fotografului su personal, Heinrich Hoffmann. Eva a devenit amanta sa
n 1932. Amndoi s-au oficializat relaia cu puin timp nainte de moarte.

Hiter a mai avut relaii amoroase cu verioara sa Geli i cu Angela Raubal. Aceasta
din urm s-a instalat n 1929 ntr-un apartament spaios i elegant pe care liderul nazist l
avea la Mnchen. Geli s-a sinucis n septembrie 1931, iar Eva Braun a sfrit mpreun
cu cel care i-a devenit n cele din urm so.

Deasemenea se spune ca Adolf Hitler si-a inscenat sinuciderea si a fugit in

Argentina impreuna cu sotia sa Eva Braun. Au murit amandoi de moarte naturala.
Dezvaluirile au fost facute in noua carte Grey Wolf: The Escape of Adolf.

Britanicii Gerrard Williams si Simon Dunstan descriu in detaliu evadarea celor

doi din Berlin, in 1945, la sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial si sustin ca exista
dovezi covarsitoare ca Adolf Hitler nu s-a impuscat in data de 30 aprilie, iar Eva Braun
nu s-a sinucis cu cianura. Cei doi ar fi fugit intr-o zona din Argentina fascista, controlata
de nazisti. Hitler si Braun ar fi avut si urmasi - doua fete. Hitler ar fi murit la varsta de 73
de ani, in 13 februarie 1962.

Autorii cartii sustin si ca serviciile secrete americane l-ar fi ajutat pe Hitler sa

evadeze, in schimbul tehnologiei de razboi inventata de nazisti.

Williams si Dunstan vorbesc si despre fragmentele de craniu aflate in posesia

Rusiei, despre care se crede ca ar fi ale Fuhrer-ului. Acestea ar proveni de fapt de la o
femeie tanara, care ar fi avut sub 40 de ani la momentul mortii. Liderul nazist avea 56
cand s-a sinucis.

15
 Iar Rochus Misch, in varsta de 94 de ani, fostul operator radio al lui Adolf Hitler si
ultimul supravietuitor al buncarului din Berlin a declarat ca a vazut trupurile neinsufletite
ale lui Adolf Hitler si Eva Braun cu ochii lui.

Hitler era un aventurier, un sovinist si un obscurantist extrem, adept al cultului

nelimitat al fortei si agresiunii, demagog si mizantrop care isi supra aprecia in mod
evident fortele si posibilitatile. El era intruchiparea vie a agresivitatii pradalnicului
imperialism german. Nu este de mirare ca sprijinind concentrarea intregii puteri politice,
in tara, in mainile lui Hitler si a partidului nazist, fortele reactiunii germane sau straduit
cu perseverenta sa creeze in jurul numelui lui Hitler un adevarat cult. In pertioada
succeselor obtinute, de armatele fasciste pe frontul de vest, reactiuniea germana l-a
aureolat pe Hitler cu titlul de "CEL MAI MARE CONDUCATOR DE OSTI AL
TUTUROR TIMPURILOR"

Ametit de succesele repurtate de Germania feascista pe frontul de vest, si de

servilismul capeteniilor naziste si militare, care il considerau pe "fuhrer" simbolul "Marii
Germanii", menite sa subjuge intr-un viitor apropiat lumea intreaga, Hitler a inceput sa
creada intradevar, ca fusese predestinat de de Dumnezeu, ca "intuitia" sa era infailibila, si
incetase cu desavarsiresa mai tina seama de realitate.

Pe la inceputul primaverii anului 1945, Hitler se transformase intr-un cadavru

ambulant, care-si mentinea existenta doar cu ajutorul injectiilor doctorului Morell.
Atunci, condamnarile la moarte, si deportarile in lagarele de concentrare, curgeau cu
duiumul.

Hitler cauta in totdeauna sa trezeasca in cei cel ascultau sentimente josnice: ura,
dispretul, razbunarea, etc, pentru ca apoi sa profite de ele. Ca sa-si asigure succesul, el lua
lectii de mimica, hipnoza si gesticulatie.

"Probabil nimeni niciodata nu se va mai bucura de increderea intregii Germanii, in

aceeasi masura ca mine. Probabil ca niciodata nu va mai fi un om cu mai multa autoritate.
De aceea, existenta mea este un factor de mare valoare." - Adolf Hitler

16
Concluzii

Hitler a fost un aventurier, un sovinist i un obscurantist extrem, adept al cultului

nelimitat al forei i agresiunii, demagog si mizantrop care si supra aprecia n mod
evident forele i posibilitile. El era ntruchiparea vie a agresivit ii pradalnicului
imperialism german.

17
 Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Adolf_Hitler

http://www.preferatele.com/docs/istorie/13/adolf-hitler-2.php

http://www.descopera.org/viata-si-obiceiurile-lui-adolf-hitler/

http://stirileprotv.ro/stiri/international/adolf-hitler-nu-s-a-sinucis-unde-a-fugit-
fuhrer-ul-dupa-razboi-si-cati-copii-a-avut.html

http://www.qreferat.com/referate/istorie/ADOLF-HITLER253.php

18