ANTIBIOTICELE I CHIMIOTERAPICELE

ANTIBACTERIENE
Produc efect de tip bactericid sau bacteriostatic pe agenii patogeni.
Substanele bactericide produc distrugerea germenilor, necesitand astfel o participare mai
redus a mijloacelor naturale de aprare ale organismului. Ele sunt indicate in infecii grave,
supraacute sau cind mecanismele imunitare sunt reduse (nou-nscui, btrini, infecii cronice)
sau deprimate prin radioterapie, corticoterapie, citotoxice.
Substanele bacteriostatice inhib multiplicarea germenilor i ii fac vulnerabili la forele de
aprare ale organismului.Ele sunt indicate in infeciile uoare sau medii i trebuie evitate
in situaiile in care mijloacele de aprare ale organismului sunt deficitare.

a. ANTIBIOTICE BETA-LACTAMICE
a.1.PENICILINELE
Sunt antibiotice obinute prin extracie din culturi de Penicillium (din mucegaiuri P.notatum i
P. chrysogenum) sau prin semisintez. Ele exercit efect bactericid, au toxicitate redus,
proprieti alergizante, avand o larg utlilizare terapeutic.
Benzilpenicilina (Penicilina G) este primul antibiotic introdus in terapeutic i pstreaz i
astzi o importan deosebit, cu toate progresele ulterioare ale antibioterapiei. Se utilizeaz
sub form de sare de sodiu i potasiu. Se prezint ca o pulbere alb cristalin, foarte solubil
in ap, care se dizolv in momentul intrebuinrii in soluie izoton. Soluia se poate pstra la
frigider. Se administreaz parenteral (niciodat subcutanat, ci numai intramuscular i
intravenos - i in perfuzii, cand este nevoie de doze mari). Absorbia este rapid dup injectare
i.m. Difuzeaz bine in spaiul extracelular, t1/2 fiind de 30-40 de minute; traverseaz uor
placenta, dar ptrunde greu in seroase, l.c.r. Bariera hematoencefalic are permeabilitate
mic. Se inactiveaz in ficat, 25-30%, iar 70% se elimin sub form activ. Rinichiul este
principalul organ de excreie. Secreia tubular activ se realizeaz prin mecanisme de
transport activ. Se dozeaza in uniti internaionale (U.I.).
Posologia: t1/2 scurt impune pentru obinerea unui nivel eficient administrarea dozei
repartizat in 4-6 prize. In funcie de sensibilitatea germenilor exist mai multe tipuri de doze:
- in infecii obinuite cu germeni obinuii se administreaz 2-4 milioane U.I. pe zi;
- in infecii cu germeni mai puin sensibili: 4-10 milioane U.I. pe zi; in meningite sunt
necesare aceleai doze sau chiar mai mari pentru asigurarea difuziunii in l.c.r.;
- in cazuri grave se administreaz 20-60 milioane U.I pe zi. Aceste doze mari se mai numesc
megadoze i se dau i.m. i in perfuzii intravenoase (combinate).
Asocieri: se asociaz cu antibiotice aminoglicozidice: streptomicin, gentamicin, kanamicin
inregistrandu-se un sinergism marcat, penicilina G uurand ptrunderea aminoglicozidului in
celula bacterian i aciunea la nivel bacterian. Nu se asociaz cu antibiotice bacteriostatice
(tetracicline, cloramfenicol).
Efectele adverse: dei are toxicitate redus, in comparaie cu alte antibiotice, la doze uriae
apare neurotoxicitatea, cu creterea excitabilitii SNC, chiar apariia de convulsii
epileptiforme. Rareori poate apare nefrotoxicitate, dup perfuzii cu doze foarte mari.
Principala reacie advers la penicilina G rmane alergia, manifestat fie sub forma reaciei
imediate - oc anafilactic, urticarie, edem angioneurotic, sau tardive cu febr, simptome
ale bolii serului, erupii de diferite tipuri. Alergizarea poate fi iatrogen, prin administrarea
penicilinei pe tegumente, producandu-se sensibilizarea. Sensibilizarea se produce i prin
contacte cu mucegaiuri alimentare, din locuin, consum de lapte nefiert. Frecvena
complicaiilor alergice impune anamnez sau testarea hipersensibilitii prin reacii
intradermice. In caz de hipersensibilizare se intervine cu hidrocortizon hemisuccinat,
adrenalin, antihistaminice.
Preparate retard:
Procainpenicilina este un ester al penicilinei cu procaina, insolubil in ap. Se administreaz
ca suspensie pe cale i.m. Preparatul tipizat se numete Efitard, coninand in proporie de 3:1
procainpenicilin i benzilpenicilin. Benzilpenicilina realizeaz concentraia plasmatic in
timp scurt, iar procain-penicilina menine concentraia plasmatic eficient 12-24
de ore. Se injecteaz odat - de dou ori pe zi. Se folosete in dermato - venerologie in
tratamentul sifilisului i gonoreei.
Benzatinpenicilina (Moldamin, Retarpen) acioneaz mai lent i mai durabil. Se folosete in
sifilis (se administreaz la cateva zile) i mai ales pentru profilaxia de lung durat a
recidivelor i complicaiilor infeciilor streptococice (ex. glomerulonefrit) i pentru
prevenirea recderilor in reumatismul poliarticular acut, adminstrandu-se la intervale
de 3-4 sptmani, timp de mai muli ani. Se administreaz i.m. 1,2 - 2,4 milioane U.I. odat la
7 - 14 zile. Se contraindic la copiii sub 3 ani la care masa muscular este slab dezvoltat i
prin injectare se pot produce fibroze, atrofii, cicatrizri cheloide musculare.
Fenoximetilpenicilina (Penicilina V, Ospen) este o penicilin acidorezistent, activ pe cale
oral. Din cauza concentraiilor serice relativ mici sunt indicate in infecii uoare cu germeni
foarte sensibili (tratamentul curativ sau profilactic al infeciilor cu streptococ hemolitic,
sinuzite, otite). Se administreaz sub form de comprimate, in doze de 2-4 milioane U.I. pe zi,
in 3-4 prize, inainte de mas cu o or pentru o absorbie mai bun. Ca efecte adverse pot apare
tulburri gastrointestinale (grea, diaree), reaciile de sensibilizare fiind mai rare decat la
penicilinele injectabile.
Peniciline semisintetice:
Penicilinele penicilinazorezistente : Oxacilina este o penicilin acido- i
penicilinazorezistent, ce se administreaz in infecii stafilococice (acnee, furunculoz,
osteomielit, septicemii). T1/2 este de 30 minute. In cazuri uoare se administreaz pe cale
oral iar in cazuri grave parenteral, i.m. sau i.v. Doza pe zi este de 2-4 g, in cazuri severe
mergand pan la 6 g pe zi, administrandu-se fracionat la intervale de 4-6 ore. Doza la copii
este de 50-100 mg/kgc/zi. Asocieri favorabile sunt cu kanamicina sau gentamicina.
Peniciline cu spectru larg : Ampicilina
T1/2 este mai lung: 60-90 minute.
Se elimin mai ales sub form activ pe cale renal, ins cantiti apreciabile trec i in bil.
Este indicat in infecii respiratorii i meningeale cu Haemophylus influenzae, in tusea
convulsiv, endocardite, infecii biliare i urinare, salmoneloz, febr tifoid, dizenterie. Doza
uzual la adult este de 2-4 g/zi, oral sau i.m. fracionat la 6 ore; in infecii severe se
administreaz i.m., i.v lent sau in perfuzii 4 - 12 g/zi, in 4 prize. Doza la copii este de 50-200
mg/kgc/zi, in 3-4 prize. In meningite poate fi injectat intrarahidian.
Efectele adverse sunt de natur alergic, erupiile cutanate fiind de 5 ori mai frecvente decat la
penicilina G, iar accidentele alergice majore au aceeai frecven ca la penicilina G. Se poate
combina cu aminoglicozide.
Amoxicilina (Amoxil, Ospamox) este derivatul hidroxilat al ampicilinei. Are avantajul c se
absoarbe mai bine digestiv, avand o biodisponibilitate de 80% (fa de cea a ampicilinei de
50-60%) nefiind influenat de prezena alimentelor. Se elimin pe cale renal i in forma
activ. Spectrul antimicrobian, indicaiile, reaciile adverse i contraindicaiile sunt identice cu
ale ampicilinei. Doza este de 1,5 - 3 g pe zi, in trei prize la adult i de 50 mg/kgc/zi la copii.
Preparate combinate cu inhibitori de beta-lactamaz
Amoxicilina in combinaie cu acidul clavulanic (Augmentin, Amoxiklav) este activ in infecii
cu germeni productori de penicilinaz, avand i avantajul spectrului mai larg decat al
penicilinelor. Preparatul este indicat in infecii ale tractului respirator superior i inferior,
infecii ale tractului genitourinar, infecii ale pielii i esuturilor moi, infecii osteoarticulare,
infecii dentare. Ritmul administrrii este de 2-3 ori pe zi, cate un comprimat la adult i copil
peste 12 ani, iar la copii mici de 3 ori pe zi sub form de suspensie. Exist i preparate pentru
administrare intravenoas.
Alte combinaii: ampicilin cu sulbactam (Unasyn), piperacilin plus
tazobactam (Tazocin).
MEDICAIA ANTITUBERCULOAS
Antibiotice antituberculoase
Streptomicina se folosete la inceputul tratamentului asociat cu 1-2
medicamente.
Rifampicina (Sinerdol) este un antibiotic bactericid semisintetic,
colorat in rou, se absoarbe bine din tubul digestiv, difuzeaz bine in
esuturi, chiar i in l.c.r. Se elimin mai ales biliar i renal.
In tratamentul tuberculozei se administreaz oral in doz de 10mg/kgc/zi zilnic sau 3 zile pe
sptmin. Efectele adverse: acuze gastrice, grea, vom, diaree, afectarea toxic a ficatului,
icter, tulburri hematopoetice, accidente alergice. Cea mai grav manifestare este insuficiena
renal acut cu anurie, care necesit dializ, un accident cu caracter imunoalergic, care apare
de obicei la reluarea tratamentului. Este contraindicat la gravide.
Chimioterapice antituberculoase
Izoniazida sau hidrazida acidului izonicotinic (HIN) este principalul antituberculos datorit
activitii intense, caracteristicilor farmacocinetice favorabile i efectelor adverse reduse.
Se absoarbe bine din intestin, se leag de proteinele plasmatice 50%, difuzeaz bine in
esuturi, determinand concentraii active in in l.c.r., lichid pleural i ascitic. Ptrunde
intracelular i in materialul cazeos.
Principala complicaie a tratamentului const in afectarea toxic a ficatului, mai frecvent la
cei cu leziuni hepatice preexistente i la varstnici. Asocierea cu rifampicina crete riscul
hepatotoxicitii. Folosirea izoniazidei in tratamentul tuberculozei nu se datorete numai
efectului etiotrop adupra bacilului Koch, dar i unor efect organotrope. Astfel, crete pofta de
mancare i favorizeaz creterea in greutate, efect benefic la aceti bolnavi. Efectul nedorit al
aciunii centralexcitante este apariia insomniei, creterea excitabilitii motorii, in
supradozare putand apare convulsii epileptiforme. La nivelul sistemului nervos periferic
produce polinevrite, datorit unei carene de vitamin B6 prin creterea eliminrii urinare a
piridoxinei. Mai poate da hipotensiune arterial, constipaie, Este folosit in toate formele de
tuberculoz pulmonar i extrapulmonar, cat i profilactic la pacienii cu risc crescut. Se
administreaz oral in doz de 5 mg/kgc/zi in tratament continuu i 10 mg/kgc/zi in tratament
intermitent. La contaci se practic chimioprofilaxia.
Exist i preparat injectabil, care se poate administra in perfuzii, in leziuni
tuberculoase, in fistule.
Etambutolul este un compus de sintez cu efect bacteriostatic. Se absoarbe bine digestiv, de
aceea se administreaz oral, difuzeaz bine in esuturi. Prezint aciune toxic electiv asupra
bacilului Koch i asupra unor micobacterii atipice. Este bine tolerat, dar poate produce
tulburri de vedere datorit nevritei optice retrobulbare, manifestat prin scotom central,
ingustarea campurilor vizuale. Profilaxia tulburrilor vizuale se face prin control oftalmologic
inainte de inceperea tratamentului i in cursul tratamentului. Mai poate produce anorexie,
tulburri digestive, cefalee, parestezii ale extremitilor.
Doza este de 20 mg/kgc/zi in priz unic in schema continu.
Pirazinamida este un antituberculos major, cu efect bactericid, realizand sterilizarea
leziunilor tuberculoase. Se absoarbe bine oral, ptrunde i in l.c.r. Efectele adverse sunt
frecvente, cel mai important fiind hepatotoxicitatea; mai produce acuze digestive, reacii
alergice cutanate, fotosensibilizare, creterea acidului uric in sange. Se contraindic in sarcin,
gut, diabet. Doza este de 30 mg/kgc/zi.
ANTIMICOTICELE (ANTIFUNGICELE)
Sunt substane active fa de diferite ciuperci patogene, putand avea efect fungistatic sau
fungicid.
AZOLII
Clotrimazol (Canesten) se gsete sub form de crem, soluie pentru uz extern - 1%,
comprimate vaginale - 0,1g, ovule. Se aplic pe tegumente, mucoase, eventual pe plgi. Este
un fungicid cu spectru larg de aciune: Candida albicans (care apare la imunodeprimai,
diabetici);
Miconazol (Micotop) se folosete predominent local sub form de soluie, crem 2% i ovule.
Ketoconazol (Nizoral) se gsete sub form de comprimate de 200 mg, ovule, crem i
ampon - 2%. Se folosete sistemic i local. Are un spectru de aciune larg, putand fi folosit in
infecii micotice profunde. Se folosete in candidoze generalizate, infecii cu dermatofii. Se
absoarbe bine din tubul digestiv mai ales cand secreia de acid clorhidric este abundent. In
hipoclorhidrie i in combinaii cu antiacide absorbia este sczut. Se administreaz oral, dup
mancare, in doz de 200 mg odat, de 2 ori pe zi, la inceputul tratamentului, apoi intr-o
singur priz pe zi. Ca reacii adverse se inregistreaz ginecomastie, afectare hepatic,
tulburri gastro-intestinale, erupii cutanate i prurit.
Fluconazol (Diflucan) se prezint sub form de capsule de 50 mg, 100 mg, 150 mg i 200
mg, pulbere pentru suspensie oral, soluie intravenoas 2. Se folosete in criptococoze
(inclusiv meningita criptococic), mai ales la pacieni cu SIDA, candidoze sistemice,
candidoze ale mucoaselor, dermatomicoze.
ANTIBIOTICELE POLIENICE
Nistatina (Stamicin) se gsete sub form de pulbere pentru suspensie oral, suspensie pentru
uz intern, drajeuri cu 500.000 UI, unguente, ovule i supozitoare cu 100.000 UI/gram.
Se folosete in special local deoarece se absoarbe in mic msur digestiv. Se
folosete in micoze cutanate, orale, ale cilor respiratorii, intestinale,
vaginale.
Amfotericina (Amfotericin B) poate fi administrat parenteral sub form de injecie
intravenoas foarte lent sau perfuzie. Este activ in micoze viscerale grave - candidoz
visceral, infecii cu Aspergillus. Efectele adverse sunt frecvente i grave: insuficien renal,
hepatic, central nervoas, anemie, trombocitopenie, leucopenie, hipokaliemie, aritmii
cardiace. Se impune urmrirea atent a bolnavului, iar tratamentul se face obligatoriu in
spital sub supraveghere medical.
MEDICAIA APARATULUI RESPIRATOR
ANTITUSIVELE
Tusea este un reflex de aprare pentru indeprtarea unor substane din cile respiratorii. Tusea
uscat, neproductiv se datoreaz iritrii receptorilor tusigeni din pleur sau formaiunilor
tumorale.
a. Antitusivele cu aciune central
Opioide: pulberea de Opiu, codeina i dionina. Noscapina este un alcaloid din Opiu,
asemntoare structural papaverinei, avand i efect bronhodilatator. Compui sintetici:
clofedanol (Calmotusin) se gsete sub form de soluie administrat in picturi. La copiii
mici, unde opioidele sunt contraindicate se poate folosi Calmotusin, oxeladina (Paxeladine) -
care nu deprim deloc centrul respirator, dextrometorfanul (Humex, Tusin), butamiratul
(Sinecod).
b. Antitusivele periferice acioneaz asupra receptorilor tusigeni, sczand sensibilitatea
acestora. Benzonatatul este un poliglicol inrudit cu procaina; ceaiurile de plante care conin
mucilagii, de exemplu din flori de tei, acoper mucoasa faringian cu un strat protector.
EXPECTORANTELE
Favorizeaz indeprtarea secreiilor de pe mucoasa cilor respiratorii sau a unor produse
patologice de la acest nivel. Se indic in afeciuni bronhopulmonare cu sput vascoas,
bronite acute, cronice, mucoviscidoz.
EXPECTORANTE MUCOLITICE
Aceste substane acioneaz asupra secreiei mucoase, desfcand diferitele tipuri de legturi
care determin agregarea macromoleculelor care formeaz mucusul, favorizand fluidificarea
secreiilor i uurarea expectoraiei.
Bromhexina (Brofimen) acioneaz atat sistemic cat i prin inhalaii. Este puin toxic, bine
tolerat, putandu-se administra i la copii.
Ambroxolul (Mucosolvan) este un metabolit al bromhexinei care lichefiaz mucusul bronic
vascos, favorizeaz expectoraia, dar i ptrunderea anumitor antibiotice in secreiile bronice.
Acetilcisteina (ACC-200, Fluimucil) lizeaz mucusul, reduce vascozitatea sputei, fiind
indicat in infecii respiratorii acute i cronice, mucoviscidoz, pe cale oral, sub form de
aerosoli i instilaii traheale. Se poate da i la copii sub 2 ani.
Erdosteina (Erdomed) este un derivat asemntor acetilcisteinei, folosit in tratamentul
bronhopneumopatiei obstructive cronice, administrat oral i sub form de inhalaii.
Carbocisteina (Humex expectorant) se poate administra i la sugari.

MEDICAIA ANTIASTMATIC
Se folosete in tratamentul astmului bronic i in alte tipuri de bronhospasm: bronite spastice,
bronhopneumopatie cronic obstructiv.
Astmul bronic se caracterizeaz prin crize de dispnee paroxistic expiratorie, datorit unui
spam al musculaturii bronice, a unui edem al mucoasei i a unei hipersecreii bronice
(dopuri de mucus obstrueaz cile aeriene mici).
BRONHODILATATOARE
a.Simpatomimeticele bronhodilatatoare
Beta-2 stimulatoarele selective se administreaz sub form de aerosoli sau pe cale oral.
Salbutamol (Ventolin) sub form de aerosoli presurizai dozai, comprimate, soluie
inhalatorie, este cel mai folosit in criza de astm bronic. Are durata de aciune de 4-6 ore dup
administrare inhalatorie. Efectele cardiovasculare sunt reduse. Doza maxim este de 8-10
puff-uri.
Fenoterol (Berotec) are durat ceva mai lung de aciune (6-8 ore). Exist un preparat
combinat care conine fenoterol i bromur de ipratropiu, numit Berodual.
Salmeterol (Serevent) aerosoli are o aciune de lung durat (8-12 ore). Se folosete numai
pentru profilaxia crizelor. Se poate asocia cu glucocorticoizi inhalatori, existand un preparat
combinat de salmeterol cu fluticason numit Seretide. Se administreaz 2 puffuri la 12 ore.
Formoterol (Oxis Turbuhaler) sub form de pulbere pentru inhalare. Are efect rapid de durat
lung. Se asociaz cu glucocorticoidul budesonid in Symbiocort Turbuhaler.
Beta stimulatoarele neselective: izoprenalina (Bronhodilatin) sub form de comprimate
sublinguale de 10 mg sau aerosoli 0,5%, are ins multe efecte adverse: artimii, palpitaii,
angin pectoral, tremor. Este contraindicat la astmatici cu cardiopatie ischemic, in infarct
miocardic acut, tahicardie, la sportivi (este o substan dopant). Orciprenalina
(Astmopent) aerosoli are o aciune mai bland.
Simpatomimetice alfa i beta stimulatoare: adrenalina, folosit
sub form de injecie subcutanat in doz de 0,5 mg in criza de ru astmatic.
Efedrina are aciune mai slab, de durat lung, fiind folosit ca medicaie de fond, pentru
prevenirea crizelor.
b.Parasimpatoliticele
Ipratropiul (Atrovent) este un anticolinergic de sintez, bronhodilatator, cu efect lent i
durabil. Se administreaz sub form de aerosoli, de 3-4 ori pe zi. Efectele adverse: creterea
uoar a hiperreactivitii bronice la intreruperea tratamentului.
c. Bronhodilatatoarele directe - teofilina este un alcaloid din frunzele de ceai (Thea
sinensis), inrudit cu cafeina. Se gsete sub form de preparat retard teofilina retard
(Teotard)- capsule care se administreaz la 12 ore interval i sub form solubil, aminofilina
(Miofilin). Aminofilina are efect bronhodilatator de intensitate moderat. Stimuleaz respiraia
i
crete fora contractil a miocardului. La nivelul musculaturii striate (diafragm, muchii
respiratori ajuttori) este crescut fora de contracie. Poteneaz efectul glucocorticoizilor. Se
administreaz oral, i.v. sau intrarectal. Injectarea intravenoas este necesar in criza astmatic
care nu cedeaz la simpatomimetice i la bolnavii cu ru astmatic. Se injecteaz lent
(in 10-20 minute) 5 mg/kgc pentru a nu provoca aritmii. Injectarea intravenoas rapid poate
fi cauz de colaps, aritmii severe, chiar moarte subit. Este contraindicat asocierea cu
simpatomimetice beta-stimulatoare neselective (pot apare aritmii grave).
ANTIALERGICE I ANTIINFLAMATOARE
a.Antialergice
Inhibitoarele degranulrii mastocitare produc stabilizarea mastocitelor sensibilizate, cu
impiedicarea eliberrii mediatorilor bronhoconstriciei, inflamaiei i anafilaxiei. Se folosesc
in tratamentul de fond al astmului bronic alergic. Cromoglicatul disodic (Intal) administrat
inaintea crizei impiedic declanarea crizei de astm alergic. Se d sub form de pulbere cu
turboinhalerul, nebulizri sau spray - 2 puffuri de 4 ori pe zi. Reacii adverse: iritaie traheo-
bronic, tuse, cefalee, grea, edem laringian, gust neplcut. La administrare repetat poate
apare agravarea astmului i reacii alergice (erupii cutanate, reacii anafilactice).
Modificatorii de leucotriene sunt antagoniti ai receptorilor pentru leucotriene i inhibitori ai
sintezei leucotrienelor. Se indic in forme medii la bolnavii care nu folosesc glucocorticoizi
inhalatori. Nu se folosesc in tratamentul crizei de astm. Antagonitii receptorilor pentru
leucotriene sunt montelukast, zafirlukast, pranlukast. Acetia blocheaz receptorii
pentru leucotriene, care au efect bronhoconstrictor puternic, stimuleaz secreia de mucus,
favorizeaz formarea edemului.
Montelukastul (Singulair) se folosete in tratamentul de fond in astmul cronic, profilaxia
bronhospasmului indus de efort, astm sensibil la aspirin. Se poate asocia cu beta-2
stimulatoare sau glucocorticoizi inhalatori.
b.Glucocorticoizii n astmul bronic.
Preparatele injectabile intravenos sunt indicate in crizele de astm severe, in starea de ru
astmatic. Cel mai folosit este hidrocortizonul hemisuccinat (100-500 mg injectate lent la
fiecare 2-8 ore).
Glucocorticoizii orali se folosesc in astmul sever care nu rspunde la beta-stimulatoare i in
astmul corticodependent. Se administreaz pe perioade scurte pentru a preveni
hipocorticismul endogen. Prednisonul se d iniial in doze mari de 30-40 mg/zi in priz unic
matinal, iar dup ameliorarea simptomelor se reduce cu 5 mg la 5 zile pan la 15 mg pe zi,
iar apoi cu 2,5 mg la 10 zile pan la doza eficient minim de 10 mg pe zi. Se prefer ins
metilprednisolonul, care are efect mineralcorticoid minim in doz de 0,5 mg/kg. Reaciile
adverse: retenie hidrosalin, HTA, edeme, osteoporoz, diabet steroidic, obezitate, miopatie
cortizonic, vergeturi, cataract, oprirea creterii la copii. Se recomand o diet hiposodat,
hipoglucidic, hipolipidic, bogat in proteine, monitorizandu-se periodic tensiunea arterial,
potasemia i glicemia.
Glucocorticoizii inhalatori au eficacitate crescut i efecte adverse reduse. Preparate:
beclometazona dipropionat (Becotide, Beclomet) aerosoli; fluticasona (Flixotide inhaler)
aerosoli i pulbere pentru inhalaii; triamcinolon acetonid (Azmacort inhaler) sol. pentru
inhalaii;
budesonid (Pulmicort turbuhaler) aerosoli i pulbere pentru inhalaii;
MEDICAIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
1..MEDICAIA INSUFICIENEI CARDIACE
Insuficiena cardiac este unul dintre sindroamele intalnite cel mai des in practic. Apare cand
inima nu poate asigura tuturor organelor un aport de sange conform necesarului, ceea ce duce
la apariia fatigabilitii, dispneei sau edemelor. Insuficiena cardiac congestiv poate fi
rezultatul final aproape al oricrei afeciuni cardiace. Cele mai frecvente cauze sunt
afeciunile coronariene (infarc miocardic acut, complicaii ale infarctului, ischemia cronic),
afeciunile valvulare, hipertensiunea arterial, cardiomiopatiile. Alte cauze mai rare sunt
afeciuni cardiace congenitale, tumori cardiace, afeciuni ale pericardului, infecii sau
hipertensiunea pulmonar.
Tratamentul insuficienei cardiace cuprinde: tratamentul bolii de baz; prevenirea i
tratamentul factorilor precipitani; controlul strii de insuficien cardiac congestiv, care, se
poate realiza prin: tratament nefarmacologic - msuri generale (educarea pacienilor i a
familiei, intreruperea fumatului, dieta hiposodat, scderea ponderal cei supraponderali) sau
transplantul cardiac precum i prin tratament farmacologic.
In tratamentul farmacologic modern al insuficienei cardiace se folosesc urmtorii compui:
Medicamente inotrop pozitive (digitalice i nedigitalice): stimuleaz fora de
contracie i amelioreaz deficitul de pomp cardiac
Compui care scad presarcina: nitraii organici, diureticele
Vasodilatatoare: inhibitorii enzimei de conversie i blocanii receptorilor AT-1 ai
angiotensinei; dihidralazina
Beta-blocanii adrenergici: reduc frecvena cardiac, remodelarea i reaciile adverse
date de cantitile mari de catecolamine
TONICARDIACELE
Tonicardiacele sau cardiotonicele sunt substane care cresc fora i
viteza contraciei miocardice, mresc randamentul cardiac, combat
decompensarea cardiac. Reprezint cele mai importante medicamente
pentru corectarea tulburrilor hemodinamice prin deficit de pomp cardiac,
in special in insuficiena cardiac.
Indicaiile terapeutice:
- insuficiena cardiac congestiv, eventual in asociere cu diuretice i vasodilatatoare;
- la cardiaci nedecompensai, profilactic, in condiii de suprasolicitare: natere, intervenii
chirurgicale, febr ridicat;
- in unele tahiaritmii supraventriculare: fibrilaie atrial, pe care o transform in bradiaritmie,
hemodinamic mai avantajoas pentru cord, de asemenea in flutter atrial pe care l transform in
fibrilaie atrial;
- in edemul pulmonar acut
Contraindicaiile: supradozarea; hiperexcitabilitatea ventricular (risc de aritmii);
cardiomiopatia obstructiv (prin creterea tonusului ingreuneaz golirea ventricolului);
pericardita constrictiv; asocierea cu sruri de calciu i simpatomimetice.
a.Tonicardiace cu aciune lent i durabil
Digitoxina (Digitalin) soluie 1 (1 ml=1 mg=50 picturi)..
Timpul de injumtire este de 6-7 zile, persistena efectului dup incetarea
tratamentului este de 2-3 sptmani. Are o mare tendin la acumulare.
Preparatul produce o bradicardie marcat. Posologia: Doza de atac: 0,3-0,4
mg/zi , 3-5 zile; Doza de saturaie: 1,5 mg; Doza de intreinere: 0,10,15
mg/zi.
b. Tonicardiace cu aciune rapid i durat medie
Digoxinul, cel mai frecvent utilizat preparat, se gsete condiionat sub form de fiole,
comprimate i picturi pentru uz intern. Se administreaz intravenos in urgene (insuficien
ventricular stang, tahiaritmii supraventriculare). Digoxina are o biodisponibilitate de 60-
80% dup administrare oral. Efectul apare repede, dup injectare intravenoas in 15-20.
Posologia: D.atac: 0,5 - 1 mg/zi; D.satur.: 2 mg parenteral/2,5 mg
oral; D.intre.: 0,25 - 0,5 mg/zi.
Alte medicamente folosite in insuficiena cardiac, pentru ameliorarea condiiilor
hemodinamice de lucru ale cordului: nitraii organici (nitroglicerina, izosorbid dinitratul),
care produc in principal venodilataie i reduc presarcina; diureticele (furosemid,
spironolactona) care cresc diureza, cu scderea volumului plasmatic i reducerea presarcinii,
dar nu produc o reducere a debitului cardiac; dihidralazina, un vasodilatator arteriolar;
inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (captopril, enalapril, fosinopril, ramipril,
) i antagonitii angiotensinei II (valsartan,irbesartan, candesartan, telmisartan) care au
rolul de a reduce postsarcina, presarcina, tonusul simpatic, remodelarea ventricular,
crescand durata de via a acestor bolnavi i beta-blocanii adrenergici (metoprolol,
carvedilol, bisoprolol, nevibolol), care reduc frecvena cardiac, remodelarea i reaciile
adverse date de cantitile mari de catecolamine.
2.STIMULATOARELE RITMULUI I CONTRACTILITII MIOCARDICE
O serie de medicamente stimulante ale contraciei miocardice
inotrop pozitive au caracteristici farmacodinamice i mecanism de aciune
diferite de cele ale digitalicelor. Pe lang efectul inotrop pozitiv au i efect
cronotrop i dromotrop pozitiv. Se folosesc in anumite forme acute de
insuficien cardiac in anumite tulburri de conducere i bradicardii
excesive.
a.SIMPATOMIMETICELE - acioneaz mai ales asupra receptorilor beta-1, stimuland
contracia miocardului i crescand frecvena btilor inimii, cu mrirea debitului cardiac.
Adrenalina, un alfa i beta stimulator este indicat in caz de resuscitare cardiac, cand se
injecteaz intravenos lent cu pruden in doz de 0,5 mg (la nevoie intracardiac 0,1-0,2
mg). Izoprenalina, beta stimulator neselectiv, are efect inotrop pozitiv insoit de creterea
nedorit a frecvenei cardiace, dar cu ameliorarea conducerii atrioventriculare. Este indicat in
unele forme de oc cu debit cardiac sczut, in sincopa cardiac, in bradicardii excesive, in caz
de bloc atrioventricular complet cu sindrom Adam Stokes. Dopamina este un medicament
important care a luat locul izoprenalinei in ocul cardiogen. In doze mici acioneaz pe
receptorii beta-1 din cord, stimuland contractilitatea i ducand la creterea debitului cardiac.
De asemenea, stimuleaz receptorii dopaminergici din teritoriul splanhnic i renal, producand
vasodilataie, ameliorand circulaia renal, meninand filtrarea chiar in condiii de oc.
Este un medicament deosebit de util in oc cardiogen, cand debitul cardiac scade brusc.
Dobutamina este un derivat sintetic de dopamin, cu aciune beta1-stimulant electiv.
Crete contractilitatea miocardului, provoac tahicardie moderat, favorizeaz
conducerea atrioventricular, mrete uor presiunea arterial. Este indicat in cazuri
selecionate de insuficien ventricular stang -prin infarct miocardic, la coronarieni.
Efedrina se poate folosi uneori, dar predomin efectul vascular, fiind utilizat la bolnavi cu
hipotensiune arterial.
b. METILXANTINELE - teofilina, teobromina. Se folosete mai ales aminofilina
(Miofilin). Stimuleaz slab miocardul, crete circulaia coronarian, dar i mai mult
stimuleaz cronotropismul, mrind consumul de oxigen la inimii. La periferie produce
vasodilataie, cu scderea rezistenei periferice ce contracareaz creterea debitului cardiac.
La doze mari tensiunea arterial poate s scad. Se utilizeaz in stri de insuficien
ventricular stang cu dispnee paroxistic nocturn, in cardiomiopatii nedecompensate prin
creterea irigaiei sangvine a miocardului. Doza este de 5-6 mg/kgc oral 100-300 mg, i.v.
foarte lent 200 500 mg. Provoac iritaie gastric, stri de excitaie, insomnie, la copii chiar
convulsii epileptiforme. Injectarea intravenoas impune mult pruden, deoarece au
fost semnalate aritmii severe, colaps, chiar moarte subit.
PARASIMPATOLITICELE - se folosesc pentru ameliorarea tulburrilor funcionale de
conducere, respectiv in bradicardii de origine vagal. Atropina se folosete in prenarcoz
pentru inhibarea reflexelor cardioinhibitorii, in caz de vagotonie marcat.
3.MEDICAIA ANTIARITMIC
Antiaritmicele sunt medicamente utile pentru profilaxia i tratamentul aritmiilor cardiace
ectopice. Au eficien mai mare in cazul fibrilaiei atriale, flutterului atrial, extrasistolelor
atriale i ventriculare, tahicardiei paroxistice supraventriculare.
CLASA I: MEMBRAN-STABILIZATOARELE
Chinidina
Indicaiile terapeutice: chinidina este un antiaritmic cu spectru larg. Astfel se folosete in
aritmii ventriculare i supraventriculare: extrasistole, fibrilaie atrial (consolidarea efectelor
dup defibrilare electric), flutterul atrial, crizele de tahicardie paroxistic supraventricular
sau ventricular. Efecte adverse i contraindicaii: in bloc atrioventricular, contraindicaie
absolut; poate declana aritmii ventriculare fatale (asistolie, fibrilaie); decompensarea
cardiac netratat; boala nodului sinusal (se poate opri cordul); hipersensibilitate la chinidin-
este o contraindicaie. In doze mari sau la indivizi sensibili apar efecte central-nervoase:
hipoacuzie, tulburri de vedere - ambliopie, cefalee, ameeli; tulburri digestive - grea,
vom, diaree; hipersensibilitate alergic - hipotensiune arterial i mai accentuat, purpur,
hemoliz, febr.
Posologia: se administreaz in doz de 200-400 mg odat, care se poate repeta de 2-4 ori pe
zi. In tratamentele de lung durat doza pe zi este mai mic decat doza pentru reconvertirea la
ritmul sinusal, cand doza pe zi este de 1,5-2 g. Suprimarea fibrilaiei se face numai
in cazuri recente, deoarece in formele vechi pot apare embolii.
Lidocaina (Xilina) se indic in tahiaritmii ventriculare, accese de tahicardie, extrasistole,
inclusiv cele din infarctul miocardic acut, in chirurgia cardiovascular, cateterism, intoxicaia
digitalic. Efectele adverse: hipersensibilitate alergic, dezorientare, convulsii in doze mari,
hipotensiune arterial. Este contraindicat in caz de hipersensibilitate alergic, tulburri
de conducere mai grave, hipotensiune arterial. Curativ se administreaz intravenos in bolus
sau in perfuzie. Doza pentru injecii este de 1-2 mg/kgc, eventual 4 mg, iar in perfuzie 1-4
mg/minut. Preventiv se injecteaz intramuscular, sau in cazuri mai uoare se administreaz
oral.
CLASA A II-A: BETA-BLOCANII ADRENERGICI
Sunt indicate in tahicardii sinusale, tahiaritmii supraventriculare, aritmii diverse, de origine
simpatocatecolaminergic: in emoii, efort, hipertiroidie. Ca reacii adverse pot provoca
bradicardie, bloc, deprimarea conducerii miocardice mergand pan la decompensare. Astmul
bronic reprezint o contraindicaie. Propranololul se administreaz oral in doz de
40-120 mg pe zi, dar in urgene se poate introduce intravenos cu pruden in doz de 1-2 mg.
Acebutololul, atenololul, metoprololul sunt beta-blocante care au cardioselectivitate, dar
folosirea la bolnavii astmatici impune totui pruden.
CLASA A III-A: A AMIODARONEI
Amiodarona (Cordarone) este un compus iodat de sintez cu proprieti antiaritmice i
antianginoase. Provoac prelungirea repolarizrii. Are o durat de aciune foarte lung,
acumulandu-se in organism, t1/2 fiind de 4-8 sptmani. Este indicat in aritmii rebele la alte
tratamente. Utilizarea indelungat fr pauze poate determina apariia de depozite corneene
pigmentare i hipotiroidie. Bradicardia, bolile tiroidiene constituie contraindicaii.
CLASA A IV-A: BLOCANII CANALELOR CALCIULUI (BCC)
Verapamilul (Isoptin) la periferie scade rezistena periferic la nivel arterial i arteriolar,
producand vasodilataie. Aceast scdere a rezistenei periferice duce la scderea tensiunii
arteriale, ceea ce determin o activare a reflexelor cardiostimulatoare, care contracareaz
aciunea deprimant direct a medicamentului asupra frecvenei cardiace, conductibilitii i
contractilitii miocardice, deci efectele cardiodepresive sunt in parte diminuate. Se
administreaz oral in doz de 40-80 mg, iar in urgene se injecteaz intravenos lent 5 mg. Ca
efecte adverse produce tulburri in caz de insuficien ventricular, tulburri de conducere de
gradul
II i III.
4.MEDICAIA CARDIOPATIEI ISCHEMICE
Antianginoasele sunt medicamente capabile se calmeze durerea saus evite apariia crizelor de
angin pectoral. In timpul crizei anginoase apare un dezechilibru intre consumul de oxigen i
aportul de oxigen. Medicamentele antianginoase restabilesc acest echilibru.
Medicamentele antianginoase acioneaz prin:
- ameliorarea aportului de sange in coronare
- scderea consumului de oxigen
a.NITRAII ORGANICI I SUBSTANELE
ASEMNTOARE
Nitroglicerina este un lichid uleios volatil. Se administreaz sublingual, perlingual in criz in
doz unitar de 0,5 mg sub form de comprimate, soluie alcoolic 1%, din care bolnavul ia
odat 3 picturi sau aerosol din care se administreaz un puff -0,4 mg. Efectul se instaleaz
intrun minut i este maxim la 10 minute, dureaz cca 30 minute.
Se poate administra i intern, efectul meninandu-se cca 4 ore. Exist i forme
retard care permit administrarea a dou doze pe zi. Pe aceast cale nitroglicerina se folosete
pentru tratamentul de fond al anginei pectorale.
Se mai poate introduce in perfuzie intravenoas, mai ales in insuficiena cardiac. Efectele
adverse: vasodilataie cutanat, cldur, roea, cefalee pulsatil (datorit vasodilataiei
craniene). Administrarea indelungat transcutanat sub form de plasture duce la instalarea
toleranei, adic la scderea eficacitii terapeutice, dar dispare dup o pauz de 8-10 ore.
Dac durerea anginoas nu cedeaz im 30 minute este vorba fie de durere de alt origine, fie
de instalarea unui infarct miocardic acut.
Nitrai cu aciune prelungit - se folosesc mai ales pentru prevenirea
crizelor.
Izosorbid dinitratul (Isodinit, Maycor) se administreaz oral, sublingual sau prin inghiire,
efectul durand 2-4 ore. Doza pe cale sublingual este de 5-10 mg, iar pentru inghiire de 10-20
mg odat. Se folosete mai ales pentru prevenirea crizelor. In ficat se metabolizeaz intrun
metabolit activ, care se scindeaz mai lent: izosorbid mononitrat, care se
folosete i ca atare.
Pentaeritritil tetranitrat (Nitropector) se administreaz oral prin inghiire in doz de 20-40
mg odat, pentru prevenirea crizelor anginoase.
Trimetazidina (Preductal) se folosete pentru profilaxia crizelor de angin pectoral, ameeli
de origine vascular, etc. Se administreaz oral cate 20 mg odat, doza se poate repeta de 2-3
ori pe zi.
b. BLOCANII CANALELOR DE CALCIU (BCC)
Nifedipina (Adalat, Corinfar) este un antianginos, care produce vasodilataie arteriolar
intens, cu micorarea postsarcinii i uurarea muncii inimii. Dilat i vasele coronare. Din
punct de vedere al farmacocineticii este un compus liposolubil; se poate administra sublingual
in doz de 5-10 mg pentru urgene. Pentru cur se inghite, dar sufer o metabolizare intens in
cursul primului pasaj hepatic, avand o biodisponibilitate de cca 60%. Se administreaz in trei
prize pe zi in doz de 10-20 mg odat. Se prefer formele retard deoarece cele obinuite
produc stimulare simpatic reflex cu creterea consumului de oxigen miocardic i
declanarea de artimii. Mai produce ca urmare a vasodilataiei arteriolare
cefalee, ameeli, bufeuri de cldur, edeme maleolare. Este contraindicat in
bloc atrioventricular de gradul II i III, hipotensiune arterial cu colaps.
Amlodipina (Norvasc) inrudit chimic cu nifedipina are un efect lent i prelungit, fiind mai
bine suportat (nu provoac tahicardie reflex). Se poate administra in doz de 5-10 mg intr-o
singur priz pe zi.
Verapamilul (Isoptin) este un antiaritmic i antianginos eficace.
Deprim inima, scade rezistena periferic, micoreaz consumul de oxigen al miocardului.
Efectul cardiodepresiv este marcat. Este contraindicat in insuficiena cardiac netratat,
infarct miocardic acut. Nu se asociaz cu beta-blocani adrenergici.
c.CORONARODILATATOARELE SELECTIVE dilat coronarele fr vasodilataie
marcat. Presiunea de perfuzie rmane eficient, mresc fluxul global. Nu amelioreaz
distribuia sangelui in favoarea zonelor ischemice. Este posibil fenomenul de furt. Nu se pot
folosi in criz, ci doar ca tratament de fond. Dipiridamolul crete fluxul sanguin in coronare.
Se folosete in cure in tratamentul cardiopatiei ischemice, pentru prevenirea infarctului
miocardic. Are i aciune antiagregant plachetar, fiind eficace in prevenirea trombozei
coronariene. Se administreaz in doz de 25-75 mg odat, de 3 ori pe zi.
d.BETA-BLOCANII ADRENERGICI
Propranololul, cel mai utilizat beta-blocant, se administreaz oral in doz de 40-60 mg de 2-
4ori pe zi. Atenololul este un beta-blocant selectiv care are mai puine efecte adverse centrale
deoarece nu este liposolubil. Metoprololul este tot un beta-blocant selectiv, care scade
mortalitatea postinfarct. Doza 50-100 mg de 2 ori pe zi. Bisoprololul este selectiv i reduce
riscul apariiei i progresiei insuficienei cardiace. Carvedilolul (Dilatrend) este un beta-
blocant neselectiv i alfa-1 blocant.
5. VASODILATATOARE PERIFERICE (ANTIISCHEMICE)
Sunt medicamente care se folosesc in sindroame ischemice periferice datorate ingustrii
lumenului vascular prin leziuni organice sau funcionale de natur aterosclerotic sau
inflamatoare. In funcie de localizarea acestor procese patologice deosebim urmtoarele
sindroame clinice: la nivelul membrelor superioare (sindromul Raynaud), la nivelul
membrelor inferioare (claudicaia intermitent), la nivel cerebral, la nivelul circulaiei
retiniene, la nivelul urechii interne (manifestate prin vajaituri, vertij, hipoacuzie, tulburri de
echilibru).
VASODILATATOARELE NEUROTROPE
Alfa blocante-adrenergice - tolazolina se folosete in caz de claudicaie intermitent. DH-
Ergotoxina se folosete in tulburri de circulaie cerebral avand i aciune metabolic intre
celulele gliale i neuronal.
Beta-2-stimulatoare adrenergice: bametan i izoxsuprin se folosesc in ischemii periferice,
mai ales la nivelul muchilor striai, deoarece dilat arterele muchilor.
Anestezicele locale se pot folosi sub form de perfuzii deoarece
impiedic reflexele vasoconstrictoare (blocaj simpatic), combat spasmele
arteriale renale i la nivelul membrelor.
VASODILATATOARELE MUSCULOTROPE
(DIRECTE) acioneaz direct pe fibra muscular neted.
Metilxantinele - teofilina, teobromina i cafeina - au efect central excitant, bronhodilatator
i vasodilatator. Se folosesc mai ales derivai de teofilin cum ar fi pentifilina, folosit mai ales
in oftalmologie, sub form de cur pe cale oral in doz de 150 mg. In asociere cu acidul
nicotinic se gsete in preparatul Cosaldon. Un alt derivat este pentoxifilina, cel mai
important derivat utilizat in sindroamele ischemice periferice, care are un efect reologic
marcat, crescand flexibilitatea eritrocitelor, uurand trecerea lor prin capilare, ameliorand
microcirculaia i mrind fluiditatea sangelui.
Acidul nicotinic (vitamina PP) acioneaz prin vasodilataie direct asupra arteriolelor, mai
marcat la nivel cutanat. Produce vasodilataie i la nivel retinian, folosindu-se in oftalmologie.
Doze mai mari dilat vasele viscerale ducand la scderea tensiunii arteriale, care declaneaz
reflex tahicardie. Are i efecte metabolice in doze mari: scade lipoliza, scade nivelul
plasmatic al trigliceridelor, inhib sinteza de colesterol, deci are aciune hipolipemiant. Mai
are efect fibrinolitic. Se administreaz oral i parenteral in doze de 50-100 mg care se pot
crete treptat pan la 1 g pe zi. Efecte adverse: ameeli, hipotensiune arterial, bufeuri de
caldur.
6. MEDICAIA ANTIHIPERTENSIV
Hipertensiunea arterial (HTA) este o boal cu inciden mare, care netratat duce la
complicaii severe (cardiace, renale, cerebrale). Medicaia antihipertensiv intervine prin 4
mecanisme principale:
o inhibarea activitii sistemului nervos simpatic (simpatolitice)
o vasodilataie prin mecanism direct musculotrop
o inhibarea enzimei de conversie a angiotensinei i a efectelor
angiotensinei II
o creterea eliminrii urinare de sodiu (diuretice saluretice).
INHIBITOARE ALE SIMPATICULUI (SIMPATOLITICE)
a.prin aciune central
Clonidina (Catapresan, Haemiton) determin scderea tonusului simpatic periferic i
favorizeaz reflexele vagale cardioinhibitorii. Prin scderea tonusului simpatic va scdea
rezistena vascular periferic, frecvena cardiac, in oarecare msur debitul cardiac, scade
secreia de renin. Ca mecanism compensator se inregistreaz retenia de sodiu, care va
duce la creterea volumului plasmatic. La doze mari se pot activa i receptorii postsinaptici,
cu creterea tonusului vascular. La oprirea tratamentului valorile tensiunii arteriale revin rapid
la cele anterioare sau chiar poate apare un puseu hipertensiv (rebound). Este un compus cu
liposolubilitate marcat, care ptrunde bine in SNC i astfel predomin efectul antihipertensiv.
Se folosete in fazele avansate, severe de boal, in asociere cu diuretice ( care combat retenia
de sodiu). Tratamentul se incepe cu doze de 75 100 micrograme, crescand pan la 300
micrograme pe zi. Nu se asociaz cu alfa-blocante, beta-blocante, DH-ergotoxin deoarece
acestea scad eficacitatea aciunii centrale a clonidinei. Reaciile adverse sunt
uscciunea gurii, sedare, somnolen, constipaie.
Agonitii receptorilor imidazolinici - moxonidina
(Physiotens) i rilmenidina (Tenaxum), spre deosebire de clonidin, nu au efecte centrale i
nu produc efect sedativ la dozele terapeutice. Au durat mai lung de aciune i se
administreaz intr-o singur priz pe zi. Se impune pruden in cazul administrrii la oferi i
dispeceri.
Alfa-metildopa (Dopegyt)
Menine eficient irigaia sangvin a rinichiului, iar in hipertensiunea gravidelor prezint
avantaj meninerea irigaiei uteroplacentare. Se folosete in cazuri mai avansate de boal,
fiind avantajoas la hipertensivii cu insuficien renal. Se administreaz in doz
de 250 mg odat, 0,5-1 g pe zi. Se asociaz cu diuretice i vasodilatatoare. Poate provoca
sedare, somnolen, depresie, constipaie. In doze mai mari apar leziuni hepatice, anemie
hemolitic autoimun, sindrom lupic.
b. Blocantele alfa-adrenergice. Prazosinul (Minipress)
Este un antihipertensiv de treapta a doua. Se poate folosi i in insuficiena cardiac. Are un
efect favorabil asupra lipoproteinelor plasmatice, sczand fraciunea aterogen a acestora. Se
administreaz in doz de 0,5 mg care se
crete treptat (din 5 in 5 zile) pan la 5-10 mg pe zi. Tratamentul nu se oprete brusc, deoarece
poate apare un efect de rebound. La inceputul tratamentului poate apare colaps. Se poate
asocia cu vasodilatatoare directe, beta-blocante, diuretice.
c. Blocantele beta-adrenergice ii exercit efectul prin aciunea deprimant cardiac,
inhibarea secreiei de renin i prin blocarea unor formaiuni beta-adrenergice centrale, cu
diminuarea tonusului periferic i accentuarea reflexelor cardiodepresoare. Produc scderea
moderat a tensiunii arteriale, iniial apare bradicardie cu scderea debitului cardiac i o
uoar cretere compensatorie a rezistenei periferice; ulterior rezistena periferic scade ctre
valoarea normal. Se folosesc in toate formele de hipertensiune arterial, atat ca medicamente
de debut, dar obinuit in asociere cu diuretice, vasodilatatoare directe, inhibitori ai enzimei de
conversie a angiotensinei.
VASODILATATOARELE DIRECTE (MUSCULOTROPE)
a. arteriolare
Dihidralazina (Hipopresol) dilat direct arteriolele i determin scderea rezistenei
vasculare periferice. Ca urmare a scderii tensiunii arteriale diastolice se declaneaz
simpaticotonie, ceea ce duce la tahicardie, creterea debitului cardiac, care va compensa
efectul antihipertensiv. La coronarieni aceast aciune este nedorit putand crete consumul de
oxigen,
Blocanii canalelor de calciu (BCC) sunt medicamente arteriolodilatatoare, dar au un spectru
de aciune mai larg. Se folosesc frecvent nifedipina, nitrendipina dar i verapamilul i
diltiazemul, care aumai ales efecte la nivelul cordului. Produc scderea rezistenei periferice,
amelioreaz irigaia tisular, dar stimularea pe cale reflex a cordului este contracarat de
efectul deprimant direct cardiac. Se folosesc ca medicaie de debut mai ales la varstnici. Se
asociaz cu alte antihipertensive (antiangiotensinice, metildopa, diuretice) in toate formele de
HTA.
b. Venodilatatoare marcate
Nitroprusiatul de sodiu este un compus instabil care elibereaz in organism oxid nitric Astfel
scade tensiunea arterial, debitul cardiac, presiunea venoas i in crize hipertensive
complicate cu insuficien ventricular i edem pulmonar acut produce uurare rapid. Se
administreaz numai intravenos sub form de perfuzie, soluia preparanduse
instantaneu. Efectul este foarte scurt - cateva minute
ANTIANGIOTENSINICELE
In aceast grup se incadreaz inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, care impiedic
formarea angiotensinei II i antagoniti ai receptorilor angiotensinei II.
Cei mai importani compui sunt inhibitorii enzimei de
conversie a angiotensinei (IECA).
Captoprilul (Tensiomin) este utilizat atat ca monoterapie cat i in diferite asociaii. Se
administreaz oral, tratamentul incepand cu doze mici care se cresc treptat (12,5- 100 mg pe
zi). Uneori se produce o scdere excesiv a TA, favorizat de deficitul de sodiu, de aceea
administrarea diureticelor trebuie evitat la inceputul tratamentului. Alte efecte adverse sunt:
tusea i edemul angioneurotic (atribuite bradikininei), hiperpotasemia (nu se asociaz cu
spironolactona), leucopenia, afectarea rinichiului, tulburri digestive, gust metalic, fenomene
cutanate. Enalaprilul (Renitec) acioneaz ca un pro- drug. Dup scindare elibereaz
metabolitul activ - enalaprilat. Are efect de durat mai lung, putandu-se administra intr-o
singur priz pe zi, de asemenea are mai puine efecte adverse. Lisinoprilul este asemntor;
exist la ora actual cca 20 de compui din acest grup (fosinopril, quinapril, trandolapril,
etc).
Antagonitii receptorilor pentru angiotensin: saralazina, se folosete in scop diagnostic.
Losartanul (Cozaar) este un antagonist al receptorilor angiotensinei II cu proprieti
antihipertensive asemntoare captoprilului, dar spre deosebire de inhibitorii enzimei de
conversie nu provoac tuse i edem angioneurotic.
DIURETICE FOLOSITE CA ANTIHIPERTENSIVE
Se folosesc hidroclorotiazida (Nefrix) care se administreaz oral 25 mg de 1-2 ori pe zi,
indapamida (Tertensif) oral in doz de 2,5 mg/zi, furosemidul - mai ales la hipertensivii cu
insuficien renal i pe cale intravenoas in urgene hipertensive.
ANALGEZICELE NEOPIOIDE (ANALGEZICE
ANTIPIRETICE I ANTIINFLAMATOARE)
a) DERIVAI DE ANILIN
Fenacetina este analgezic i antipiretic. Intr in compoziia unor preparate de tip
antinevralgic (Antinevralgic, Codamin, Fasconal), dar datorit riscului apariiei nefritei
interstiiale, cu insuficien renal acut s-a inlocuit cu metabolitul ei, paracetamolul.
Paracetamolul (Panadol, Eferalgan, Acetaminophen) are aciune analgezic i antipiretic.
Nu are efect antiinflamator. Se absoarbe rapid i aproape complet din tractul gastrointestinal
dup administrare oral.La doze masive de paracetamol sau la o administrare pe timp
indelungat, datorit depleiei de glutation se poate produce necroz hepatic (tratamentul se
face prin administrarea cat de repede posibil a N-acetilcisteinei ca antidot). Se indic pentru
combaterea simptomatic a febrei de cauz infecioas; tratamentul simptomatic al durerilor
de intensitate medie (cefalee, nevralgii dentare, dureri sciatice, artralgii nereumatismale,
dismenoree, dureri dup unele intervenii chirurgicale, entorse, fracturi i luxaii). Doza: la
aduli i la copiii peste 12 ani, 500 mg la fiecare 6-8 h. Nu se va depi doza maxim de
1g/priz i 4g/ 24 de ore. Pentru doze mai mari tratamentul va fi efectuat sub strict
supraveghere medical.
Se contraindic la bolnavii cu insuficien hepatic, hepatit viral, insuficien renal grav,
alcoolism i hipersensibilitate la paracetamol. Ca reacii adverse produce erupii cutanate,
urticarie, euforie, dependen fizic. Se va evita administrarea in timpul sarcinii, mai ales in
primele 3 luni. Se poate folosi pe toat perioada alptrii.
b) DERIVAII DE PIRAZOLON
Noraminofenazona (Metamizol, Analgin, Algocalmin) este
analgezic i antipiretic.Se gsete sub form de comprimate, fiole i supozitoare. Se
indic in algii de diverse cauze: nevralgii, dureri dentare i de sfera O.R.L., dureri artrozice,
artritice, din poliartrita cronic evolutiv, mialgii, sindrom febril. Intr in compoziia
preparatelor combinate: Scobutil compus, Piafen i Quarelin. Se administreaz la aduli 1-2
comprimate de 2-3 ori/zi sau 1-2 fiole in injecie i.m. profund sau per os; la copii peste 15
ani 1 comprimat de 2-3 ori/zi sau la nevoie. In caz de febr mare, in mediul spitalicesc se
poate administra 1 fiol i.v., in cazul in care nu exist antecedente de alergie la compus. Nu se
injecteaz subcutanat datorit unei intolerane locale. Produce ca reacii adverse
agranulocitoz, anemie sau trombopenie, reacii alergice cutanate de diferite intensiti, uneori
oc anafilactic, rar insuficien renal sau nefropatie interstiial; uneori colorarea in rou a
urinii.
c) DERIVAI DE ACID SALICILIC
Acid acetilsalicilic (Aspirina, Europirin, Upsarin) este analgezic, antipiretic, antiinflamator i
antiagregant plachetar.
Astfel in doz de 1,3-3 g pe zi are efect analgezic i antipiretic (indicat in nevralgii, mialgii,
dureri dentare, febr din boli infecioase cu excepia gripei i varicelei); in doz de 4-6 g pe zi
este antiinflamator (folosit in reumatism articular acut, puseele de acutizare ale poliartritei
reumatoide), iar in doz de 0,05-0,1 g pe zi are efect antiagregant plachetar (pentru profilaxia
trombozelor arteriale). Se absoarbe rapid dup administrare oral, se distribuie in toate
esuturile organismului i se leag de proteinele plasmatice in proporie de 80-90%.
Comprimatele se dezagreg, se beau cu mult ap imediat dup mese. Ca reacii adverse
produce tulburri digestive, microhemoragii digestive, rareori hematemez sau melen,
creterea tendinei la sangerare, bronhospasm, reacii alergice diverse (erupii cutanate, rareori
reacie anafilactoid grav cu asfixie sau colaps); nefropatie cronic, sindrom Reye
(encefalopatie i necroz hepatic dac se administreaz mai ales la copii infectai cu virus
gripal sau varicelo-zosterian). In caz de supradozare apar tulburri digestive, hipertermie cu
hipersudoraie, polipnee urmat de hipoventilaie, tulburri neuropsihice asemntoare beiei
(ameeli, tulburri de auz i vedere, convulsii), care la doze mari evolueaz spre com,
tulburri cardiace, deshidratare, oc i acidoz. Se fac impachetri reci, splturi stomacale,
alcalinizarea urinii (perfuzie cu bicarbonat de sodiu). Crete efectul anticoagulantelor,
aciunea hipoglicemiantelor orale, riscul de hemoragii gastrointestinale in cazul unui
tratament concomitent cu corticosteroizi.
Salicilatul de sodiu se folosete in doz mare in reumatismul articular acut.
d) ANTIINFLAMATOARELE NESTEROIDIENE (AINS)
Indometacinul are o aciune antiinflamatoare, antipiretic i analgezic energic. Se indic in
poliartrit cronic evolutiv, spondilartrit ankilopoietic, artroze (coxartroza), gut, tendinite,
sinovite, bursite, lombosciatic, dismenoree .Ca reacii adverse produce tulburri
gastrointestinale, ulcer cu perforaie i sangerare, reacii de sensibilizare, hipoacuzie, vajaituri
in urechi, modificri in sfera SNC (episoade psihotice, stri depresive, confuzie mintala,
cefalee), edeme, hipertensiune arterial. Este contraindicat la copii sub 14 ani, la gravide i
mame care alpteaz, la pacieni cu leziuni gastrointestinale acute sau in antecedente, la cei cu
alergii. Tratamentul se incepe cu 0,025 g de 2-3 ori pe zi. Daca rspunsul nu este adecvat,
doza zilnica se mrete cu 0,025 g la intervale de o sptman, pan se obine efectul dorit sau
se atinge doza de 0,150-0,200 g/zi.
Diclofenacul (Voltaren, Rewodina) are un efect intens antiinflamator, analgezic i antipiretic.
Se indic in reumatism inflamator cronic (poliartrite reumatoide, spondilartrite anchilozante),
unele artroze dureroase i invalidante; tratament de scurt durat al puseelor acute de
reumatism abarticular (umr dureros acut, tendinite), artroze, lombalgii; dismenoree;
tratament adjuvant in inflamaiile ORL i colica ureteral, postintervenii chirurgicale. Doza
de atac: 150 mg/zi, in trei prize; doza de intreinere: 75-100 mg/zi fracionat in 2-3 prize.
Reacii adverse: tulburri digestive, foarte rar ulcer, hemoragii digestive sau perforaie
ulceroas. Rar insomnie, iritabilitate, ameeal sau cefalee; foarte rar: tulburri hepatice,
hipersensibilitate cutanat. Contraindicaii: ulcer gastric sau duodenal in evoluie,
hipersensibilitate, insuficien hepatic i renal sever. Se va evita administrarea in primele
dou trimestre de sarcin (risc teratogen).
Ibuprofenul (Paduden, Rupan) are efect antiinflamator, analgezic i antipiretic cu eficacitate
asemntoare acidului acetilsalicilic. Se indic in reumatism articular inflamator sau
degenerativ, reumatism extraarticular, stri inflamatorii severe i prelungite in sfera O.R.L.,
patologia respiratorie, vascular, in ginecologie, in cancerologie; dureri dentare, dureri
postoperatorii uoare sau moderate; dismenoree. Doza de atac este de 1200- 1600 mg pe zi,
doza de intreinere 600-800 mg pe zi. Se poate administra i la copii preparatul Nurofen in
doz de 20 mg/kg corp i zi, maximum 500 mg pe zi. Poate produce tulburri digestive,
erupii cutanate alergice, edeme, rareori creterea valorilor transaminazelor, leucopenie,
trombocitopenie, reacii anafilactoide grave.
Ketoprofenul (Profenid) este antiinflamator, antialgic i antipiretic. Se folosete pentru
tratamentul simptomatic al reumatismului cronic inflamator i degenerativ, al reumatismului
abarticular, al artritelor i artrozelor, al lombalgiilor. Se contraindic in caz de alergie, ulcer,
sarcin, alptare, insuficien hepatic sau renal sever. Doza de atac: 300 mg pe zi,
in trei prize, in timpul mesei; doza de intreinere: 150 mg pe zi in trei prize. Se gsete i sub
form de pulbere liofilizat care se injecteaz dup diluare
intramuscular profund in doz de 100-200 mg pe zi, la 12 ore interval. Gelul (Fastum gel) este
folosit in inflamaii i traumatisme musculare, articulare, ligamentare, flebite, limfangite.
Piroxicam (Feldene) are efect antiinflamator, analgezic, antipiretice i uricozuric.
Se indic in afeciuni reumatismale cu caracter inflamator sau degenerativ, articulare sau
abarticulare suferine musculoscheletice acute, durere de diferite etiologii (posttraumatica,
postoperatorie, postpartum); guta acut; dismenoree primar. Doza de atac este de 20-40 mg
pe zi in priz unic, doza de intreinere 10-20 mg pe zi.
MEDICAIA ANTIALERGIC
ANTIHISTAMINICELE H1- BLOCANTE
Antihistaminicele H1 blocante Se indic in diferite forme de alergie urticarie, rinit
alergic, boala serului, edem Quincke (edem angioneurotic). In astmul bronic, oc anafilactic
efectele sunt slabe. Alte efecte: deprim SNC producand somnolen, chiar somn unele, efect
antivomitiv, antiparkinsonian, anticolinergic periferic. In funcie de efectul central deprimant
se impart in 2 grupe: de generaia I (cu efect sedativ) i de generaia a II-a (fr efect central-
deprimant). Prometazina (Romergan) este un derivat fenotiazinic inrudit cu neurolepticele.
Antihistaminic puternic, durata aciunii 10-12 ore. Are efect deprimant central marcat,
produce somn. Este un antihistaminic de noapte. Se indic pentru efect antialergic dar i ca
somnifer, pentru potenarea aciunii narcoticelor, hipnoticelor, analgezicelor, ca antivomitiv.
Se contraindic la oferi, dispeceri. Nu se asociaz cu alcool. Doza 20-60 mg (draj, sirop,
fiole).
Cloropiramina (Nilfan) antihistaminic eficace, efect sedativ slab. Se poate administra i ziua
(antihistaminic de zi). Este bine tolerat. Aciunea 4-6 ore. Doza 25-50 mg de 3-4 ori pe zi.
Antihistaminicele din generaia a II-a nu au efect central deprimant. Ex. oxatomida - efect
prelungit, astemizol, terfenadina, loratadina (Claritine), desloratadina (Aerius),
- local in rinite, conjunctivite alergice). Se contraindic asocierea astemizolului i terfenadinei
cu unii inhibitori enzimatici (eritromicin, ketoconazol sau suc de grepfruit), deoarece devin
foarte toxice pentru cord, producand aritmii, uneori fatale.
MINERALOCORTICOIZII, GLUCOCORTICOIZII, ACTH-UL
Corticosteroizii sunt hormoni secretai de corticosuprarenal (CSR) i se pot clasifica in
urmtoarele grupe:
mineralocorticoizi - secretai de zona glomerular,
glucocorticoizi - secretai de zona fasciculat,
steroizi (cu efecte androgenice) - secretai de zona
reticular.
INDICAII TERAPEUTICE:
Medicaia de substituie in tratamentul insuficienei CSR, cu sau fr mineralocorticoizi.
Ca medicamente antiinflamatoare sunt indicate in bolile reumatice: reumatismul
poliarticular acut, mai ales dac este asociat cu cardit, poliartrita reumatoid (PR) in
puseuri acute, in alte forme de reumatism ca bursite, sinovite,tendinite, periartrite acute, etc.
In alergii: formele grave ale reaciei alergice - ocul anafilactic, astmul bronic alergic,
edemul glotic in asociere cu adrenalin i antihistaminice.
In unele colagenoze, lupus eritematos diseminat, cu excepia sclerodermiei.
In dermatologie, in afeciuni inflamatorii cronice cum sunt eczemele, dermatite
generalizate, etc.In pemfigus se administreaz sistemic.
 In inflamaii la nivelul esuturilor friabile: in oftalmologie, in
neurologie pentru tratamentul meningitelor, encefalitelor, polinevritelor, edemului cerebral.
Ca medicaie imunosupresiv atat in bolile autoimune, cat i pentru protejarea grefelor i
transplantelor de organe, prevenirea fenomenului de rejecie.
In afeciuni hematologice de tip autoimun: trombocitopenii, leucopenii, anemii hemolitice.
In procese limfoproliferative maligne (leucemia limfatic, limfoame) ca medicaie
adjuvant.
In infecii grave, oc septic, in asociere cu antibiotice i chimioterapice, avand avantajul
aciunii antiinflamatorii. Dar, in infecii cu ageni patogeni fa de care nu dispunem de
medicaie etiotrop (viroze, micoze) administrarea cortizonilor ar fi o greeal terapeutic.
In sindromul nefrotic, in cazuri refractare la diuretice corticosteroizii pot restabili funcia
renal i efectul diureticelor.
In forme grave de hepatit cronic agresiv, insuficien hepatic acut datorit creterii
rezervei de glicogen hepatic aceast medicaie este bine venit.
EFECTE ADVERSE I CONTRAINDICAII, MSURI DE
PREVENIRE A EFECTELOR ADVERSE:
- Retenia hidrosalin - edeme, mai ales la preparatele naturale; se recomand pacientului un
regim hiposodat. La hipertensivi retenia de sodiu duce la creterea tensiunii arteriale,
hipertensiunea arterial reprezentand o contraindicaie relativ.
-Creterea eliminrilor de potasiu, scderea stocului de K+, ceea ce impune asocierea la
tratament a KCl 1-2 g/zi pentru prevenirea hipopotasemiei;
-Tendina la hiperglicemie, chiar instalarea diabetului steroidic. De aceea se recomand un
regim alimentar hipoglucidic, iar la diabetici i medicaie antidiabetic.
-Creterea catabolismului protidic, care se poate corecta printr-un regim hiperprotidic i
administrarea de steroizi anabolizani.
-Osteoporoza, chiar fracturi spontane, care poate constitui o contraindicaie pentru tratament.
-Hipercorticismul secundar (sindromul Cushing);
-Hipocorticism secundar endogen (iatrogen),
-Acuze gastrice, ulcer gastric
-La copii nu este recomandabil s se fac tratamente prea indelungate, deoarece pot produce
tulburri de cretere;
-La gravide cantitatea administrat s nu depeasc cantitatea fiziologic secretat de
corticosuprarenal, doze mari pot avea efect teratogen.
-La nivelul ochiului poate apare cataract la administrarea indelungat, iar glaucomul impune
oprirea tratamentului.
-Creterea eliminrii urinare de calciu poate duce la apariia calculozei renale.
COMPUI I PREPARATE
Cortizonul - este folosit ca medicaie de substituie in insuficiena corticosuprarenal. Se
poate administra oral i parenteral (i.m.); este inactiv local. Doza de atac de 200-300-400 mg
pe zi, doza de intreinere de 25 50 mg.
Hidrocortizonul (Cortizol) este principalul hormon fiziologic.
Hidrocortizonul acetat suspensie, fiole cu 25 mg/ml, se folosete pentru efectul
antiinflamator sub form de suspensie apoas in injecii locale (intraarticular, infiltraii
periarticulare i intramuscular.
Hidrocortizonul acetat unguent in concentraii de 1- 2,5 %, se folosete pentru aplicaii
locale in O.R.L, stomatologie, oftalmologie, dermatologie.
Hidrocortizon hemisuccinat este un ester hidrosolubil. Se introduce intravenos, in injecii
sau perfuzii, fiind de elecie in urgene. Se indic in strile de oc (oc anafilactic, oc toxico-
septic), edem laringian, insuficien respiratorie acut, criza de ru astmatic, edem pulmonar
toxic, edem Quincke, criz addisonian. Dozele recomandate in strile de oc la adult intre
200 mg pin la 1 g/zi, in perfuzie, timp de 2-3 zile.
Prednisonul este obinut prin semisintez. Are efect antiinflamator de 4 ori mai mare decat
hidrocortizonul, iar efectul mineralocorticoid este slab. Durata de aciune este ceva mai lung.
In terapie se administreaz pe cale oral, fiind ineficace local. Este larg folosit pentru efectele
antiinflamator, antiialergic i imunosupresor. Tratamentul se incepe cu doze
de atac de 30-60-100 mg pe zi, reducandu-se progresiv doza (cu 25% din 5 in
5 zile), pan la doza de intreinere de 5 - 15 mg pe zi, care se poate administra
pe o perioad lung.
Prednisolonul (Supercortizol) are proprieti asemntoare prednisonului, fiind utilizat in
special pentru efectul antiinflamator. Are i efect local.
Metilprednisolonul are aceleai proprieti ca prednisolonul. Se administreaz pe cale oral,
parenteral in injecii i.v. i i.m. Se gsete i sub form de preparate retard.
Dexametazona (Superprednol) este cel mai activ antiinflamator, antialergic (de 25 de ori mai
activ ca hidrocortizonul). Nu produce retenie hidrosalin. Are aciune de lung durat.
Principala aciune secundar o constituie inhibiia puternic a secreiei de ACTH. Nu se
utilizeaz pentru tratamente de lung durat. Dozele de atac sunt intre 2-10 mg pe zi, oral sau
parenteral, i dozele de intreinere 0,5 -1,5 mg pe zi. Este indicat in edem cerebral.
MEDICAIA CITOSTATIC
Chimioterapicele anticanceroase, cunoscute i sub denumirea de medicamente antineoplazice,
antitumorale, citotoxice, citostatice sunt substane capabile s blocheze proliferarea celular
in procese proliferative maligne; efectul citotoxic inseamn omorarea celulei maligne.
Principala aciune a acestor substane este cea antitumoral. Ins, in organism pot interfera i
procese fiziologice (cu oprirea acestora), ceea ce determin apariia efectelor secundare. Zona
terapeutic a acestor medicamente este ingust. La aciunea citotoxic a citostaicelor sunt
expuse nu numai celulele canceroase, ci i esuturile normale care prolifereaz rapid (mduva
hematopoietic, sistemul limfatic, epiteliul digestiv, foliculii piloi, epiteliul germinativ al
gonadelor, structurile embrionare), de aici rezultand i o multitudine de efecte secundare, care
se pot manifesta ca o boal a intregului organism-boala citostatic:
mielosupresia cu apariia de leucopenie, trombocitopenie, anemie;de aceea, curele cu
anticanceroase se fac intermitent cu doze mari o perioad de timp dup care este necesar o
pauz ce permite procesul de refacere a unor celule normale i a aprrii imunologice;
cderea prului (alopecia);
inhibarea proliferrii mucoasei digestive (a stratului germinativ), cu apariia de ulceraii,
stomatite, enterite;
grea, vom;
spermatogeneza i ovogeneza pot fi perturbate atat cantitativ cat i prin producere de mutaii
(malformaii). In graviditate au efect teratogen.
Prin aciunea mutagen au efect cancerigen in anumite condiii;
efecte metabolice: hiperuricemia, uricozuria, datorit omorarii masive a celulelor;
efectul imunodepresiv poate fi atat nedorit, cu scderea capacitii de aprare antitumoral
(favorizand astfel proliferarea celulelor maligne i metastazarea), cu apariia de infecii (in
special virotice, dar i bacteriene, micotice sau parazitare) dar poate fi i dorit (alturi de
corticosteroizi putand fi utili pentru meninerea homogrefelor i a altor esuturi transplantate,
precum i in unele boli autoimune).
1.ANTIMETABOLII
Aceast grup cuprinde substane ce interfereaz in special cu sinteza
ADN, aciunea lor citotoxic se produce in faza S a ciclului celular (faz de
sintez a ADN). Se impart in 3 subgrupe:
a. Antagoniti ai acidului folic
Metotrexatul (Antifolan) este un analog al acidului folic, care inhib enzima
dihidrofolatreductaza. Administrarea se face oral sau parenteral (injecii i.m., perfuzii i.v., i-
arterial). Se indic in: leucemii limfatice acute; coriocarcinom; alte tumori solide, in asociere
cu alte citostatice; ca imunodepresiv la bolnavii cu transplant de mduv, in diferite
boli autoimune. Efecte adverse:scade hematopoieza; ulceraii digestive;hepatotoxic mai ales
la administrarea oral. Toxicitatea acut a metotrexatului poate fi combtut prin leucovorin.
b. Analogi ai bazelor purinice, pirimidinice inhib sinteza nucleotizilor fiziologici,
respectiv a acizilor nucleici prin incorporarea in structura acizilor nucleici in locul bazelor
naturale, producand denaturarea informaiei genetice. Mercaptopurina (Purinethol) este o
substan stabil, care se administreaz oral. Acioneaz ca antimetabolit al adeninei,
inhiband formarea de adenilat, guanilat din acidul inozitinic. Se indic in:leucemii limfatice
acute; coriocarcinom, ca medicaie de intreinere; ca imunodepresor. Azatioprina (Imuran)
este un derivat al mercaptopurinei, folosit mai ales ca imunodepresor. 5-Fluoruracil are
toxicitate mare. Se folosete ca adjuvant (in asocieri). Se indic in cancere solide (gastric,
colorectal, hepatic, de san, ovarian, al vezicii urinare, pancreatic, de col uterin). Este greu
suportat. Citarabina (Citozin Arabinozid) se indic in leucemii mieloide acute.
c.Compui asemntori antimetaboliilor. Hidroxicarbamida (hidroxiureea) se folosete
in leucemia granulocitar cronic. Lasparaginaza este o enzim care descompune L-
asparagina in acid aspartic i amoniac. Consecutiv, unele celule neoplazice, indeosebi
limfoblatii leucemiei acute a copiilor, incapabile s sintetizeze L-asparagina, prezint
fenomene toxice i mor datorit deficitului acestui aminoacid
constituent esenial al proteinelor.
2. SUBSTANE ALCHILANTE
a. Beta cloretilamine sau derivai de azotiperite
Clormetina sau azotiperita este primul medicament citostatic sintetizat.Are efect toxic local
puternic, distruge esuturile, de aceea se administreaz numai pe cale i.v. Se folosete in boala
Hodgkin, in asocieri. Efecte adverse: reacii acute de grea i vom; administrat incorect
poate provoca tromboflebit, iar injectat paravenos determin o inflamaie local sever; este
iritant pentru esuturi; hipotensiune arterial.
Melfalan (Levofalan) se utilizeaz larg terapeutic in mielomul multiplu, sarcoame.
Clorambucil (Leukeran) este stabil, mai puin toxic, ceea ce il face avantajos in folosirea pe
cale oral, in condiii cronice. Indicaiile majore sunt: leucemia limfatic cronic, boala
Hodgkin i limfoamele nehodgkiniene.
Ciclofosfamida este agentul alchilant cel mai folosit terapeutic, administrandu-se unic sau in
asociaii polichimioterapice. Se poate administra oral sau parenteral. Pe lang efectele
secundare ca grea, vom, toxicitate mieloid, are i un efect secundar caracteristic i anume
cistita hemoragic. Indicaiile principale sunt limfoamele nehodgkiniene i boala Hodgkin,
mielomul multiplu, carcinoame (pulmonar microcelular, de col uterin, mamar), tumori solide,
etc. Se poate folosi i imunosupresor.
b. Etilenimine: Thio-Tepa (Girostan) se administreaz injectabil (i.v. sau intracavitar- in
pleur, pericard, peritoneu). Este folosit in cancerul de ovar, de vezic, de san i boala
Hodgkin. Are toxicitate medular mare (deprim puternic hematopoeza).
c. Sulfonoxizi: Busulfan (Citosulfan) este un compus stabil ce se administreaz oral. Este de
elecie in leucemia granulocitar cronic.
d. Derivai de nitrozouree
Lomustin (Nipalkin) este un compus cu liposolubilitate marcat, indicat indeosebi pentru
tratamentul tumorilor cerebrale.
Streptozocina este un antibiotic cu oarecare selectivitate pe celulele normale i tumorale de la
nivelul insulelor Langerhans. Se indic in tratamentul insulinoamelor.
e. Derivai triazenici
Dacarbazina se indic in tratamentul tumorilor solide: sarcoame, melanom malign.
Procarbazina (Natulan), derivat de hidrazin asemntor se indic in boala Hodgkin, mai
ales in scheme polichimioterapeutice.
f. Compuii de platin - cisplatin se poate folosi ca medicaie
unic sau in combinaii in tumori solide(ovar, testicul, vezic urinar, ORL).

3. ANTIBIOTICE ANTICANCEROASE
a. Antraciclinele sunt cele mai importante antibiotice anticanceroase, au culoare roie.
Doxorubicina (Adriamycin, Adriblastin) cu toxicitate mare, se folosete larg. Epirubicina
(Farmorubicina) se folosete injectabil (i.v., perfuzii). Se leag de ADN, formand radicali
liberi cu efect citotoxic. Se folosete in hemoblastoze, leucemii, tumori solide ca agent unic
sau in asocieri. Efecte adverse: deprim hematopoieza, cardiotoxic (efect advers caracteristic);
dac doza ajunge la un anumit nivel apar aritmii, scderea contractilitii i insuficien
cardiac ireversibil.
b. Bleomicina se indic in cancere cutanate, de ci urinare (datorit aciunii pe celulele
scuamoase). Nu determin scderea hematopoiezei. Principalul efect secundar este fibroza
pulmonar.
c.Actinomicine: dactinomicina se indic in cancere testiculare(seminom), unde poate avea
rezultate bune.
d. Inhibitorii topoizomerazelor: etopozida poate fi util in cancerul pulmonar cu celule
mici, in cancerul testicular, de san, boala
Hodgkin, hemoblastoze. Tenipozida se indic in limfoamele maligne,
tumorile cerebrale maligne, cancerul de vezic urinar.
4. ALCALOIZI ANTIMITOTICI
Sunt o grup de chimioterapice anticanceroase care ii datorescefectul fixrii de tubulin,
blocand formarea fusului mitotic i, astfel, mitoza este blocat in metafaz. Colchicina,
datorit toxicitii nu se mai folosete.
Alcaloizii din Vinca rosea - vincristin se indic in leucemii limfatice acute, boala Hodgkin,
limfoame nehodgkiniene, tumori solide (in asociere). Este mai puin toxic pentru mduva
hematopoietic.Vinblastin se indic mai ales in boala Hodgkin, limfoame nehodgkiniene.
Produce deprimarea mduvei hematopoetice.
5. HORMONI I ANTAGONITI HORMONALI
Sunt utili in tumori hormonodependente, avand aciune selectiv
asupra acestora, fr afectarea hematopoiezei.
a.Glucocorticoizii - se pot utiliza in diferite cancere limfatice. Astfel, prednisonul se poate
folosi in leucemia acut limfoblastic, leucemia limfatic cronic.
b. Estrogenii (de sintez) sunt utili in cancerul de prostat avansat. Exemple: dietilstibestrol
(Distilben), clanisen.
c. Antiestrogenii se indic in cancerul mamar ce conine receptori de estrogeni ce stimuleaz
proliferarea (in special sunt eficace in perioada post-menopauz cand 75% din tumori conin
receptori estrogenici). Tamoxifenul se administreaz oral. Aminoglutetimida are o
eficacitate asemntoare tamoxifenului in cancerul mamar metastatic la femeie in
postmenopauz, mai ales in caz de metastaze osoase.
d. Androgenii in doze mari pot fi utili in cancerul mamar la femei, cu metastaze.
e. Antiandrogenii (ciproteron i flutamid) sunt indicai pentru tratamentul cancerului de
prostat metastatic.
f. Progestativele (hidroxiprogesteron, medroxiprogesteron) in doze mari pot fi eficace in
cancerul endometrial avansat.
g. Analogii agoniti ai gonadorelinei (goserelin, leuprorelin, triptorelin) se utilizeaz in
cancerul de prostat metastatic.
6. IZOTOPII RADIOACTIVI
I131 are o perioad de injumtire de 8 zile, administrat oral in doze foarte mici se
acumuleaz in tiroid unde emite radiaii beta i gama. Radiaiile beta, puin penetrabile
realizeaz iradierea local util in hipertiroidie i unele forme de cancer tiroidian. Se
administreaz oral, in doz unic sub form de iodur de potasiu.Utilizarea radioiodului
implic
riscuri, incidena hipofunciei fiind de cca 30%. P32 se utilizeaz sistemic, ca fosfat. Se
depune in oase. Iradiaz esutul osos i mduva hematopoietic, fiind util in mieloame,
policitemie (poliglobulie).
IMUNOSUPRESOARE I IMUNOMODULATOARE
IMUNOSUPRESOARELE
I.AGENI IMUNOSUPRESORI NESPECIFICI
Glucocorticoizii sunt ageni imunosupresori nespecifici.
II.AGENI CARE BLOCHEAZ SPECIFIC FUNCIA
LIMFOCITELOR T
Ciclosporina (Sandimun) un produs de metabolism al ciupercii Tolypocladium inflatum. Are
proprieti imunosupresoare, fr s fie un citotoxic din categoria anticanceroaselor. Efectul
imunosupresiv se exercit asupra imunitii celulare, suprimand reaciile imune mediate
celular. Este eficace numai dac se administreaz in momentul imunizrii. Se indic in
prevenirea rejetului organelor transplantate, prevenirea reaciei gref contra gazd in cadrul
trasplantului de mduv i in unele boli autoimune (poliartrit reumatoid, glomerulonefrit,
boala Crohn, uveit, psoriazis). Se administreaz oral sub form de capsule gelatinoase,
microemulsii sau in perfuzie intravenoas. Este greu de manuit terapeutic: produce
nefrotoxicitate dependent de doz, hepatotoxicitate, tremor, convulsii, HTA,
hirsutism. Frecvena infeciilor este crescut, crete riscul limfoamelor maligne i a leucemiei.
III.Analogi structurali, antimetabolii i ali ageni
imunosupresori citotoxici
Azatioprina (Imuran) este un agent citotoxic din grupa antimetaboliilor. Se folosete pentru
efectul imunosupresiv intens i prelungit. Se indic pentru prevenirea rejetului organelor
transplantate - renale, gref de mduv osoas, cardiace; in boli autoimune: lupus sistemic,
poliartrit reumatoid sever, hepatit cronic activ, sclerodermie, dermatomiozit, anemie
hemolitic autoimun, pemfigus, sindrom nefrotic. Se alege in formele grave care nu rspund
la glucocorticoizi. Reaciile adverse: toxicitate medular, leucopenie, trombocitopenie,
scderea toleranei la infecii virale, tulburri gastrointestinale, hepatotoxicitate.
Dozele se reduc la cei cu insuficien renal.
Ciclofosfamida este un agent alchilant, care inhib proliferarea celulelor limfoide i chiar
distruge celulele limfoide proliferante. Se folosete in sindromul nefrotic la copil, lupus
eritematos sistemic sever, vasculite sistemice, transplanturi de mduv osoas. Efecte adverse:
leucopenie, cistit hemoragic, cardiotoxicitate.
Metotrexatul este un inhibitor al sintezei nucleotizilor pirimidinici, analog al acidului folic.
Se d la bolnavii cu transplant de mduv osoas, poliartrit reumatoid, dermatomiozit,
psoriazis i artrit psoriazic.
IV.Imunosupresie specific
Medicamente proteine - intesc specific receptorii membranari ai
celulei sau liganzii lor sunt i sunt anticorpi tipici sau derivai din molecula
de anticorp.
Anticorpi mpotriva proteinelor imune
Anticorpi monoclonali murini antilimfocitari induc o stare corespunztoare unei lipse
selective de rspuns imun sau tolerane imunologice, fr a distruge nedifereniat toate
celulele proliferative, aa cum acioneaz citotoxicele. Muromonab este un anticorp
monoclonal murin anti CD3, folosit in episoadele acute de rejet rezistente la glucocorticoizi
din transplantul renal. In primele zile poate apare sindromul eliberrii de citokine
proinflamatorii manifestat prin febr inalt, guturai, tremor, grea, dureri abdominale. Rar
produce meningit aseptic, edem pulmonar sever sau cerebral. Poate crete incidena
infeciilor i a neoplasmelor limfoproliferative.

Anticorpi monoclonali murini umanizai i himerici prin inginerie genetic anticorpii

monoclonali murini au fost umanizai ori s-au creat anticorpi monoclonali himerici
Rituximab este un anticorp monoclonal himeric murin/uman care se leag de limfocite pre B-
i B normale i maligne. Se folosete in tratamentul limfoamelor foliculare avansate rezistente
la chimioterapie i al limfoamelor nehodgkiniene difuze cu celule mari B.
Infliximab este un anticorp monoclonal himeric al TNF-alfa, care se leag de TNF alfa i
impiedic legarea citokinei de receptorul su. Se folosete in poliartrita reumatoid i
boala Crohn. Etanercept este o protein de fuziune care se folosete in
poliartrita reumatoid in cazuri rezistente la tratament.
Imunoglobulina anti Rh0 (D) este o soluie concentrat 15% de Ig G umane, coninand un
titru ridicat de anticorpi impotriva antigenului Rho (D) de pe suprafaa hematiilor. Se
folosete profilactic la o gravid Rh- negativ pentru a nu forma anticorpi fa de hematiile
fetale Rh pozitiv, care pot trece in circulaia matern. Obiectivul este de a preveni apariia
bolii hemolitice a nou-nscutului in cazul unei sarcini ulterioare. Se administreaz
dup orice episod sensibilizant, de ex. avort spontan sau provocat, preferabil in primele 72
ore.
2.IMUNOSTIMULATOARELE
Sunt medicamente care amplific rspunsul imun al organismul. Se folosesc in
imunodeficiene, cancer, infecii virale, fungice. Acioneaz atat asupra imuntii celulare, cat
i umorale. Nu sunt ageni specifici, ci produc o stimulare general a sistemului imun. Printre
ei sunt extracte din bacterii, fungi, peptide, citokine, compui sintetici.
Citokinele reprezint un un grup larg i heterogen de proteine cu diferite funcii. Unele
proteine imunoreglatoare sunt sintetizate in celulele limforeticulare i joac roluri de
interaciune in funcia sistemului imun i controlul hematopoezei. In unele situaii au efecte
antiproliferative, antimicrobiene i antitumorale. Citokinele produse de limfocite se numes
limfokine. Interferonii (IFN) sunt o familie de glicoproteine cu GM de 15000- 21000,
produi i secretai ca rspuns la o infecie viral sau la un inductor biologic ori sintetic.
Inhib proliferarea celular, stimuleaz fagocitoza macrofagelor, au efect imunomodulator,
inhib replicarea viral in celulele infectate. Administrai concomitent cu antigenul
interferonii au efect imunosupresor, iar dup sensibilizarea sistemului imunitar la antigen au
efect imunostimulator. IFN umani se clasific in IFN alfa i IFN beta indui de infecii virale
i bacteriene i IFN gama produs de limfocitele T stimulate de antigen sau mitogene. IFN-
alfa 2a este o protein obinut din E. Coli prin inginerie genetic, folosit in hepatita cronic
cu virus C, SIDA. IFN-alfa 2b se folosete in leucemia cu celule proase, melanom malign,
sarcom Kaposi la bolnavi cu SIDA. Efectele adverse: febr, guturai, cefalee, hipotensiune,
aritmii, cardiomiopatie, depresie, confuzie. IFN-beta 1a i 2b se utilizeaz in scleroza
multipl, pentru a reduce frecvena exacerbrilor clinice. IFN-gama are efecte de activare
fagocitar generand metabolii toxici ai oxigenului, capabili s medieze distrugerea
intracelular aStafilococului auriu, Chlamydiei trachomatis, Toxoplasma gondii,
Mycobacterium avium intracelular. Gamaglobulinele sunt un complex de proteine care
conin anticorpi-imunoglobuline. Aceti anticorpi acioneaz impotriva antigenilor
superficiali ai diferitelor virusuri i pot impiedica ptrunderea acestora in celule. Preparatele
de imunoglobuline se obin din serul sau plasma mai multor donatori: preparatele obinute din
serul sau plasma unor donatori aparinand populaiei obinuite ce conin un spectru larg de
anticorpi i se pot folosi la bolnavii cu deficit de imunoglobuline sau pentru micorarea
riscului unor infecii virotice (la inceputul incubaiei), infecii de tip-rubeol, hepatit, rabie,
poliomielit, posibil altele. Preparatele concentrate obinute din plasma unor persoane
imunizate fa de un anumit virus ce conin o cantitate mare de anticorpi specifici. Acestea se
indic in tusea convulsiv, hepatita B, infecii cu virus varicelo-zosterian.
Interleukinele sunt citokine cu rol de mediatori sau reglatori ai rspunsului imun.
Interleukina-2 uman recombinant -aldesleukina- este produs prin tehnologia ADN-ului
recombinat in E.coli, se indic in metastaze renale din carcinom i melanom, poate produce
edem pulmonar, hipotensiune. Anakinra este un antagonist recombinant al formei
neglicozilate a receptorului IL-1 uman, care blocheaz activitatea biologic a IL-1 prin
inhibarea competitiv a legrii IL-1 la receptorul sprecific. Se folosete in poliartrita
reumatoid moderat-sever in monoterapie sau terapie combinat. Poate crete incidena
infeciilor severe, produce eritem, durere la locul injectrii.
MEDICAIA CONTRACIILOR UTERINE
1.OCITOCICELE I UTEROTONICELE
Ocitocicele sunt medicamente care stimuleaz musculatura neted uterin. Ele cresc
predominant contraciile fazice, ritmice ale uterului, fiind utilizate indeosebi pentru inducerea
i susinerea travaliului.
Uterotonicele sunt medicamente care cresc tonusul musculaturii uterine, fiind utilizate in
special pentru prevenirea sau oprirea unor hemoragii.
a.Ocitocicele
Oxitocina este un hormon neurohipofizar obinut azi prin sintez (Oxitocin S, Syntocinon). Se
administreaz parenteral pentru efect energic, injectabil sau in perfuzie. Pentru efecte blande
se folosete sub form de spray bucal, nazal sau comprimate sublinguale. Timpul de
injumtire este de 4-5 minute. In doze mici stimuleaz contraciile ritmice, iar in doz mare
are efect tonic. Celulele mioepiteliale din glanda mamar sunt de asemenea stimulate, fiind
favorizat ejecia laptelui, prin contracia acestor celule. Se indic in obstetric-ginecologie in
perioada de dilatare, pentru declanarea contraciilor sau stimularea lor, cand se administreaz
in perfuzie i.v. lent (5 U.I. de hormon in 500 ml glucoz); in faza de expulzie a ftului se
injecteaz numai 1 U.I. odat (pentru ritmicitate); in faza placentar (dup decolare)
cand apar hemoragii se administreaz in doz mare 2,5 U.I. odat; in faza a IV (leuzie) se
poate administra pentru grbirea involuiei uterului i favorizarea alptrii. In ginecologie se
poate folosi dup chiuretaj in doz de 5 U.I. Contraindicaii: in distocii de bazin (cand exist
disproporie intre diametrul bazinului i a ftului, respectiv in tulburri de prezentare a
ftuluise pot produce rupturi uterine); in toxicoza gravidic cu hipertensiune arterial.
Prostaglandinele aparinand seriei E i F au aciune ocitocic. Ele provoac contracii uterine
fazice puternice pe tot parcursul sarcinii, in trimestrul I, dar mai ales in trimestrele II i III,
avand drept urmare avortul sau naterea. Prostaglandinele E2 i F2alfa sunt folosite ca
ocitocice in diferite situaii clinice i in funcie de preparat. Ele sunt indicate pentru
provocarea avortului terapeutic, indeosebi in trimestrul II de sarcin; de asemenea se pot
indica pentru inducerea travaliului la termen, respectiv pot fi utile pentru tonifierea uterului i
profilaxia metroragiilor post partum.
Preparate: prostaglandina E2 (Dinoproston, Minprostin E2) i
prostaglandina F-2alfa (Dinoprost, Enzoprost).
b.Uterotonicele se folosesc in special ca hemostatice uterine in hemoragii postpartum,
postabortum, meno- i metroragii, precum i pentru favorizarea involuiei uterului postpartum.
Cele mai importante sunt alcaloizii din ergot: ergometrina (Ergomet) in doz de 0,5 mg
soluie injectabil, i.m. i metilergometrina in doz de 0,2 mg soluie injectabil, i.m. Se pot
folosi i in obstetric, dar numai in faza a doua (de expulzie) dup ieirea umerilor copilului,
fiind interzise in faza de dilatare. Pot provoca ruptura uterului, creterea presiunii arteriale,
pot favoriza spasmele vasculare.

2.TOCOLITICELE
Sunt medicamente care provoac relaxare uterin i impiedic contraciile miometrului. Se
folosesc pentru prevenirea naterilor premature, respectiv in caz de iminen de avort.
Simpatomimeticele beta-stimulatoare sunt indicate ca tocolitice, datorit aciunii pe receptorii
beta 2 adrenergici. Cele mai folosite sunt cele beta-2 stimulatoare selective, deoarece au un
risc de reacii adverse cardiace, de tip beta 1 relativ mic. In urgene se pot introduce in
perfuzie intravenoas, iar pentru efect de intreinere oral, rectal, intramuscular sau inhalator.
Reaciile adverse sunt tahicardie, parlpitaii, tremor, anxietate. Reprezentani: salbutamol,
fenoterol, terbutalin, ritodrin..
Alte tocolitice - sulfatul de magneziu folosit in principal pentru combaterea convulsiilor din
eclampsie, este un tocolitic eficace atunci cand se administreaz in doze mari. Alcoolul etilic
in concentraie de 10% in perfuzie intravenoas poate preveni naterea prematur. De
asemenea, se mai folosesc antiinflamatoarele nesteroidiene (acidul acetilsalicilic,
indometacinul, ibuprofenul) care deprim motilitatea uterin ca urmare a inhibrii sintezei
de prostaglandice utero-stimulante. Se indic pentru prevenirea naterii premature, dar i
pentru calmarea simptomelor din dismenoree. Uneori se folosesc combinaii de medicamente
centraldeprimate (diazepam, prometazin, clorpromazin) sub form de cockteiluri litice.