STUDIU PRIVIND EFICIENTA

S U S T I N U T E$1I E T A J A T E '
L U C R A R I L O RH I D R O T E H N I C E
IN FORMATIUNITORENTIALECU DIFERITESUBSTRATE
PETROGRAFICE
Ing.C. ARGHIRIADE

I. INTRODUCERE

Analizind sistemelede corectarea torentilor folosite in proiectare in

rar,
{ara noastrl, se constati ci sistemuletajat.nu_afost aplicat decit foarte
din care cauzd,nu s-au putut obtine c6ncluzii certe cu privire la generali-
zarealui in producfie, iar sistemul susJinutnu s-a aplicat integral pe toatd
lungimea ravenelor.
"Din aceastdcauzds-a consideratcd este necesarsd se adinceascdstudiul
acestorsistemepentru diferite conditii morfologice;i litologice pentru a se
preciza:
rolul ;i eficacitateasistemului in func{iunea.lucrlrilor de corectare
a toren{ilor a$ezatein sistem sus{inut sau_etajat,{inindu-se,seamade carac-
teiistlcite forrha{iunilortoren{iale,de posibiliiate.ade ex.ecu{ie ca 9i de unele
degraddri la care ele ar putea f i in
expus-e timpul viiturilor_ mari;
-
- amplitudinea modifichrilor-(favorabile gi nefavorabile)c.are au loc
in timpul viiturilor in re{eauatoren{ilor gi pe,versan{iin sect^orut
'rnodiilceri ag rqv,e1!
e c o r e c t a t 9gi
a m a s nnecorectat
rrdmas l m a s u r a tn
mdsura l n ccare aceste
ale a arl dafecta
ceste llluullr-uarta r l r L r t B u r sistem
l t r u l a intregul
de apdrare-coreciare9i ar influen{a stingerea,fenomenului,torenlial;
.- conditiile ln iare este indicat un sistem sau altul;
- eficien{a economicda celor doud sisteme.

I I . L O C U LC E R C E T A R I L O R
cercetirile s-au intreprins,incepind din anul 1960, in 100 {orma.!iuni
torentialecorectatesau in-curs de corectare,situate ?n diferite regiuni fizico-
s"osrrfi"e ale tdrii, pe diferite roci, ln bazinelehidrograiiceale riurilor:
BirTriir, Putna, Rimiricu Sdrat, Prahova,Ialomicioarq,Arge.g, Olt, Ampoi,
ArieS'Si'Valea'Chinejii. Acesteformafiuni, inclusiv sistemelede corectare
folosite, sint ardtate in textul lucrdrii 3.
METODADE LUCRU
Caracteristicileprincipale,avantajele 9i dez_avantajele, precum 9i efici-
enla economici a luci5riloi de corectar-ea torenfilor agezatein sistem susfinut
-in s-au conceputsd se studiezein doui etape.:
sau etajat
- prima etapI, pe baza unui studiu teoretic;
Tsi.t* i*u." lucririle se asazi la panta de echilibru (panta de neeroziune)
2 Sistemul Breton.
3 La executarealucririlor pe teren s-a primit concursultovariqilor: ing. C. Ursu (Oc.
Galu), ing. I. Florescu(I.N-C.E.F. Sinaia),ing. Iz Stanciu(Oc.Alba lulia),ing. M. Mihalcea
(LN.C.E.F. C. Lung) 9i tehn. I Bdlan.
 - in a doua etapd, pe baza unor lucr5ri experimentale,executatetn
acest scop.
Pentru prima etapi s-a lntocmit - pe baza datelor din literatura de
specialitategi a observatiilorpractice- studiul de fat5.
In prima parte a studiului s-a consideratnecesarsd se prezintesi si se
defineascdacestesisteme, ardtindu-seconfinutul lor qi modul de ablicare,
la.noi gi in alte tdri, in funclie de obiectiveleurmdrite, timpul in care s-au
aplicat.-girezultatele-obfinu-te.Pentru compara{ies-a prezehtat gi sistemul
clasic (francez)stabilit in funclie de panta de compensafie.
In primul rind, in forma{iuni iu maluri asimetrice- care sint
cele mai frecvnte- s-au studiat barajele cu rol de consolidaregi de
reten{ie.
In acest scop s-a considerato ravend cu deschidereaproapeconstanti,
cu maluri asimetricegi-pante diferite, in care s-a analizat in reiea dispozi{ia
lucrdrilor {$ezate.sustinut la panta_de echilibru qi etajat. Iir funclie he
inilfim.ea. lucririlor ;i panta- fundului albiei, s-au ialculat peniru o
anu-miti lungime de raven5: numirul necesarde baraje,volumul [or, volu-
mul aluviunilor ce se pot re{ine, costul lucririlor ,si-economiile ce'se pot
realiza.
Din compararea acestor indici, calcula{i separat pentru lucrdrile
agezatein. cele doui sisteme,s-au tras concluzii din'punct de vederetehnic
$l eco^nomlc.
In partea a doua a studiului s-a urmdrit rezultatul lucririlor executate
pe teren, in cadrul citorva forma{iuni toren{iale mai caracteristice,finin-
'tipu-
du-seseamade natura substralului petrografic,configura{iaravenelor,
rile de lucrdri folosite gi gradul de acoplrire cu ve[eta{ie.
Asemeneaformaliuni s-au studiat p-efliguri, pJargile, pe nisipuri, pe
loessuri,pe.depozitede nisipuri.;i pie.tri;uririrlate ain ti,antin precrimgi
i,e
roci cristaline, conglomerate;i gresii.
La stabilirea lor s-a {inut seamade acele formafiuni in care s-a aplicat
sistemul lucrdrilor sustinute parfial_saupe tot parcursul ravenei gi sisiemul
barajelorinalle de_reten{iein .scopulapiiirii o6iec.tivelorprincipale.
La mdsurdtorile9i ridicdrile de prbflle transversalein vedeieainscrierii
barajelor, s-_aufolosit metodele cunoscutedin topografie.
Pentru forma{iunile toren{iale Bostanudin briizinulBistrifa, Conciu-Pra-
hova, obia-Argeggi ciuchia-Mu;cadin bazinul Ariegului, s-a studiat compa-
rativ pe profilul lor longitudinal eficienfaeconomicda lucririlor de corectare
agezatein sistemelesuslinut gi etajat.
.. _i1 folma{iunile in care s-a apiicat sistemul barajelor inalte in scopul
apdririi obiectivelor- urmind ca pe aterisamentele lor, inviitor, si seexecute
lucriri etajate (etapa a doua)- s-a urmdrit in ce mrsura profilul ravenei
rdmas necorectata suferit sau nu modificdri fafi de profilul initial din pro-
iect, ln ce constauacele modificdri qi ce consecinleau.
S-a urmirit procesuleroziunii fundului albiei gi fenomenelede alunecare,
surparesau pribu;ire a malurilor, pind la epocacind vegeta{ia forestierdqi
erbaceeinstalati in bazin este in mdsurdsi consolidezeterenul, si mic;oreze
scurgerile de suprafaJdgi sd frineze eroziuneasolului. in acest scop s-au scos
gi fotografii cu detalii de pe teren gi s-au ficut unele instala{ii expeditive
pentru mdsurareadebitului.
 INTREMODULDE APLICAREA SISTEMELOR
IV. COMPARATIE
DE CORECTARE A TORENTTLOR PRIN LUCRARISUSTINUTE
$I ETAJATEiN R.P.R. 9l ALrE TARI
l. Atit in sistemulclasicfrancez(lucrdri a;ezatela pantade compensatie)
cit qi in cel Breton (lucriri etajate)ansamblullucrdrilorin bazin rdmine
acelaqi.
--
i. Fatd de concep{iaactualdde la noi, ansamblulfrancezestediferit
at 'lTi.rdrile
de refacerea vegeta{iei,propusein concep}iafrancezi,sllt
mentinute qi in concepfiaactualSde la nbi, cu.deosebirea c5,.in prezent,la
ii. iint'mai adincite;ipropuse pe bazaanalizeihidrografului de viitur5,
"li
' '
linindu-se seamade orgairiZarea hidrologici a teritoriului'
In ceprive;tescopu"l ia actualS1ano.i,el este: apdra.rea
urmirit tn concepf
unorobieciive,'punerea in valoarea unof terenuri;i regularizarea cursurilor
de
-- -'-'in
apd.
R.P.R. apirarea cbiectivelorimpune lucrdrilehidrotehnicede la
inceput (canat* baial de reten{ie),in timp-ce la francezi(in sistemulclasic)
canalul
- este ultima lucrare care se executi.
In sistemul Demontzey,corectareaalbiei se face p.e.toati lungimea.ei,
pentiu cn astfel albia dev6nind neerozibilS, nu se mai transporti aluviuni
oericuloase.
'--
gsuionarealucrdrilor se face dupd panta de compensatie,in.faze' care
tndeseic treptat lucririle pe mdsurdce ac-eastipantd trebuie sd scadd.
-----in-.onieptia
lui Breton, obiectivul trebuieapirat cu,un ba.rajconstruit
de obicei uprbip. de confluenfi, dupd cqle, pg aterisamentullui, Seconstru'
- apirarea
Gitl-un atd lar'aj si agamai depart6pind se-ajunge -dela {elul iinal
ofii*ti"ui"i. in'ristui refelei iru se-fac lucriri consolidare a albiei, in
schimbse fac butiqiri 9i planta{ii.
Sistemul clasic frahcez, reaiizal pe baza pantelor de compensatie,este
aolicabil in ravenele5i tronsoaneled-eraven|, avind in mod obi;nuit tund
.itir"f"ii .i-ilit.. In albii erozibileformatepe fli;uri, pe depozitede.nisi-
iuri Si pietri;uri rulate din levantinetc. lucrdrilese aqazdnumai la panta de
icfrilinru (sistem sus{inut), urmirindu-se:
- re{inerea aluviunilor;
- mi"go.areapantei Ei, prin aceasta,micgorareavitezei de scurgereqi
a lortei de transport a aPelor;
- consolidar'ea fundului albiei $i a malurilor;
- aodrareaobiectivelor.
i" iil;-;;;rt* cd in bazinsefac toatelucrirll.
I considerlnd f:::I.l:
pentru organizarea hidrologicd a teritoriului- lucrdrileagezate in sistemul
i;;'tir-i;:;u extins, la inc"eput, numaiin treimeainferioariia-runeori.gjin
;;i;;; iuperioardu ruu.n.i. bacd eroziuneaavanseaz1, se fac lucrdri in
continuare.
--"
Ii ii""l cind din cauzaimprejurdrilorde momentnu s-ar.plteaconta
pe o bund organizare hidrologiCd a teritoriului;i pe impbduriri'lucrarlle
-*-
bsezate sustinut se extind pe toati re{eaua.
L;.;;;ii. r" din aval spre'amonte, in numir astfelcalculatincit
"^."rtd
ele sa altrao^"upu"it^ie de ietenlie'egald,ce1 pufin, ce se transportd
c_u,-ce,el
la o viituri. In inodobi;nuit,indl{imealor ajungepinala 4 m'
 Daci se actioneazd in bazin cu impdduriri, inierbiri gi cu lucrdri hidro-
telrnicede retinere a
-ap9idin precipita{ii in bazinul de iecep{ie, problema
canalului colectorcapdtdo importan-tdrninord ;i nu necesitedecii un volum
mic de lucrdri care,obignuit, se amplaseazd in tieimea inferioard.
Fxisten{a.unui
.sistemsus{inui de lucriri ridicd fundul albiei, iar prin
aceastase realizeazdqi o consolidarea malurilor.
Malurile inalte nu se consolideazddecit la bazdpe o inillime medie de
1,0 - 2,0 m. In rest, rdmin - daci sint abrupte-'sd se taiuzezenuturii
(in levantin, flig, nisipuri).
Barajelede reten{ie,de^regulr,sint lucriri inalte, avind indl{imea de
_ -,,19
I m.gi chiar ma.imare. S.gopullor estebine precizai, d" a re{ine'succesiv
i n a l b i e a l u v i u n i l ea d u s ed e . v i i t u r ig i d e a a p d r a ^ a s t [ oe bl i e c t i v e i p
er i n c i p a l e
situate in aval. Proiectarealor, de preferin{d,se face in chei sau in locurj cu
maluri inalte pi stincoase,in amontele cirora valea se idrgegte,realizind-
astfelo curte cipabild sd re{ind;*;;i;; cit mai marede aluviuni.
A,t"t"nea barajg,de obicei,se proiecteaziin treimeainferioar) in apro-
_-,,.-
p r e r ed e c o n l l u e n { ai ,n s c o p u al p d r d r i i o b i e c t i v e l odr a, r ; i i q l u n g u l r a r - e n e l o r ,
in puncteleunde ele se gdsesclndicate.
Dj:ggri{ia acestorbarajein re{eapoatefi sus{inutdla panta de echilibru
,.
D%/, sau etaJatadupa sistemulBreton. Aterisamentele formatein spa-
lt,-
tgle^a9esjo1 barajecorecteazddirect numai un anumit sectordin re{ea,resiul
rdminind in stareaei ini{iald, care in permanen{d estesolicitatr 1a ac{iunea
erozivi a apei.

V. MODUL iN CARES.AU APLICAT

CELE DOUASISTEMEDE CORECTARN A TORENTILOR
IN R. P. R.

I.atanoastrd,in ultimii zeceani, sistemulsustinuts-aaplicatin maio-

:.']j,l:.^.lg:la{iunilor*toren{iale corectate.Indr{imeilr"*iii.ir.
y:lr.llllrg_l_:],4,..3jesecu ini.l{imimai maride4 m s_auconstruit "uii""lilipunc-
in 'unde
rele undeprolrlulv6ii se ingusteazd, undemalurilesint rezistente si
pantafunduluialbieiestemaie.Fac excep{ieuneleru.."iluni a.'b;r;i";;;:
'formaliunile
struite.sus{inutin bazinulprahova,in toreniiulu,-Vui*-rui
: T . l , , Y 3 l g u , l u it s o g d agni a l t e l e u
, n d e ,d i n c a u z ac o n f i g u r a f ivedi i l o r ,i n d l _
ltT:r,?ululeror a aJuns uneoripini la 12m iar deschiderea Ior la coronament,
p r n a - l ab u m .
In formafiunile undepanta.f-undur4 estefoartemareiar malurilejoase,
corectarea funduluia fostmai dificili. Ea s-aficut numaicu praqurisi tra_
y:::_l: Jrl9t,u!.rrte susfinut,prin pav.area ei, sau prin .rhiiirurei'.p.i
(ravenele:Ringut-.perimetrul Presaca-Ampoiului; R'iu$or-Bratia, Riu$br-
!:1:..-.P^.r^".":iegti; Val'eaSatului, presaca,Mrrug ;f".1 R&;iqtl'; V'rf*".
) a t c l u ae t c , ) .
Sistemul prezinth o nesiguran{datunci cind se construiegteun numir
mare de lucrdri intr-o primi fazi, riscinclca, in urma efectuluiimpiduririlor
fdcute in baztn gi a restructurdrii forosinlelor,lucrdrile sd rdmina in parte
necolmatate(ravena Foc;er-presaca Ampoiului), caracterultoren{ial fiind
rapid ameliorat.

8
 !

In unele formaJiuni toren{iale s-au construit in treimea lor inferioar5,

in apropierede confluenfd, cite I 9i chiar 2 - 3 baraje inalte (5 - l0 m)
aSezate-sustinut. Ele au func{iuni bine precizate(in scopulapdririi obiecti-
v6lor principale);i forme diferite (barajecu fruct mdrit, cu paramentul aval
rectiliniu, sau previzut cu curburi la derrersor;i radier, iar altele sint prevd'
zute chiar cu drenuri filtrante pentru re{inereamaterialului grosiergi evacu-
areamaterialuluimdrunt gi a debituluilichid (bazinulBistri{ei,formatiunile:
Rogieni,Bostanu,Rdscolnita,Glodu, Galu, Virlanu_etc-;Bazinul Prahova,
forma{iunile: Unghia micd, Florei, Comarnicetc.; Bazinul Argeg,-forma}i-
unile:' Obia (parte),Cilugirif a, perimetrul Berevoie;ti,perimetrul Retevo-
ie;ti etc.; Balinul Ampoi: Valea Cheii, perimetrulPoianaAmpoiulu-i,-Valea
Cdtitii-perimetrul Tddli; Bazinul Arie!: Valea Ciuchii-perimetrulMu;ca
s' i a l t e l e ) .
Drenurile filtrante din corpul barajelor nu au dat rezullatul scontat,
fiind colmatatechiar de la primele viituri, din carecauzi nu 9i-aujusti{icat
in continuareoroiectarealor.
Sistemuletaiat, in ultimii ani, a fost studiat de I.S.P.F' in unele pro-
iecte insd solu{iile lor nu s-au aplicat pe terenpinb la data intocmirii aces-
tui studiu.
In spatele barajelor inalte, pe aterisamenteleformate sau care se vor
forma in viitor, sevoi puteaexecuta- unde condi{iile de terenp_ermit- une-
le barajechiar etajate'(Unghiamici-Valea Azuga;Valea Cheii-Poianu_4fgo:
iului; uneleformaliuni'dii perimetrulMugca;ravena I din bazinul Viii lui
Bogdan gi altele).

vI. coNSIDERATII DE ORDIN TEHNIC-ECONOMIC

ASUPRA LUCRARILOR STUDIATE IN CADRUL SISTEMELOR
DE CORECTARESUSTINUT$I ETAJAT

STUDIULUI
A. REZULTATUL TEORETIC

In scopul analizhrii teoreticedin punct de vedere tehnic ;i economica

lucr.Ir,ilor iir celedoul sistemes-aconsideratun profil transversal al unei rave-
ne, cu deschiderea aproapeconstantS,cu maluri asimetrice9i pa-n^te diferite,
in carese poate inscrie uri baraj cu o indlfime de 2 m, 3 m, 4 m... 10 m _(fig.1).
In functi6 de aceasti sec{iun-e,pe profile longitudinale cu pante diferite,
s-au analizat din punct de vedere tehnic 9i economiclucrdri mici ;i inalte,
duod ' cum urmeaz6..
l. Admilind cd tipul de baraj, fructul;i inilfimea jerbei de api in dever-
sor rimin constante,pieseleau fost dimensionatein ipotezacd in ziddrie nu
se admit tensiuni (oB:0). Volumul fiecdrui baraj, calculat in raport cu
t i m e al u i . e s t ea r d t a ti n t a b e l u l l , c o l . 7 - 1 6q i f i g u r a2 .
i n d l'in
coloana17 se aralacit din volumul total revine la I m de deschidere
mediea barajului,iar in coloanalB s-a trecut numirul necesar-de baraje,cal-
culat pentru'fiecarein51!imeutild in paltg, in a9.afel incit volumul lor total
sd f ie'aproximativegal iu volumul barajuluiinalt de l0 m.. In coloana20 se
aratapiocentualecoiomiace s-ar_putea iealizala vt-rlumulde zidirie iolosind,
in acela;i scop;i pentru aceeasilungime de ravend, baraje mici de greutate'
in loc de un singui baraj inalt de 10 m. Din acesttabel 9i din figura2se poate
 Date caracteristiceasuprabarajelor de diferite intrlfimi analizate

La
lnallt- Adin -
Natura Innl- mea de- cimea
lucriri i timea verso- fu nda -
utild rului liei

la funtl
z n1 m
2 6

23
Prag 20,00 l,20 25,500 14,800 7,546 47,846
t7
24,8
Baraj 20,90 1,50 52,275 50,996 13,241 1t6,512
t7
2f_,ffi
Baraj 22,25 I,50 70,125 109,470 r8,080 197,675
t7
30,50
Baraj 23,75 2,00 I 19,340 193,80025,850 338,990
17
33
Baraj 25,00 2,00 141,780 303,750 3 1 , 8 7 8 477,408
t7
.to
Baraj
n 26,50 2,00 163,540 448,380 41,632 653,552

46,5
Baraj t0 3l,75 2,50 309,000l 3 1 4 , 4 5 080,937 | 7Q4,387
t7

consta.tacd barajele cu indltimi de 2 -3 mrealizeazd,Iatd de barajele inalte

(10 m), economii pind la 50%.
2. Analizind barajelecu indl{imi de 2 m, 3 m, b m $i l0 m figurate pe
profilele longitudinalecu pante de'8,s0/o ,i g,Jo/oin cadrui celor dou?iirtd;
de corectare.sustinut.gi.etajat (iig. l), precumgi dateledin tabelul 2, repre-
zentind rezultatul calculelorfdcute penlru stabiiirea eficien{eitor ..onomrt..,
se constatS:
a,)La pantemici, folosjnd.barajecu inil{imi de 2 gi 3 m, aqezatesusfinut
sau etajat,-seobservi ci cu acela;ivolum dezidirie din sjstemulefajat (2646;i;
respectiv.2 560 Tt) se poate corecta ln sistemul sus{inut, in loc de lzs n-i
raveld, 300 m, deci cu 700/omai mult.
In cazul cind in-sistemuletajat, pentru acera;itronsonde ravend,lung
de 175m, s-arconstruinumaidou.a barajeinaltedes$i l0 m, totallzirag gbO;;l
in sistemulsus{inut, cu acelagivolum de ziddrie- in ipotezacd in locui
lor s-ar construi numai
.ba11iede 2 gj 3 m indllime - s-ar corectao lungime
de ravendde aproximativ385m, deci mai mult'dec?tdubli.
..^,cqpt:ilatea lor de.retenliequp.ut-u v-alori reprezentindll%, respectiv
140,6,fatl de retenlia din sist6muli,ta.latfolosindiucriri de aceeagitnailime,

l0
 Tabelul I
intr-un lronson de raveni cu deschidereconstanti $i maluri asimetrice

mul
I s,i,,iI Volumul i =;<

Volum
IEH^el barajelor
necesare
iI F:=l
P (,:

pe ml pe n tru
Zid de lolal
Contra- Pinten con du - Total d e d e s - l . 9 UE ' l c o m p e n - !)o

baraj anexe general chi dere I F . = " l sarea lndl-

cere
l:;3_:i
| .o tl
timii de
l0m

m3 m3 fit3 m3 m3 ms/m m3 sr t;
izsEEl
t2 l3 t4 l5 l6 t7 l*l l9 n

34,000 12,750 10,200 r 4,000 70,950 r r8,796 5,94 16,7 I r88 40,3

34,000 t2,750 16,575 19,950 83,275 199,787 9,56 9,95 999 49,9

5l,000 12,750 r 6,575 22,800 1 0 3 , 1 2 5 300,800 r 3,50 6,6 1 021 48,8

7 t , 4 0 0 t2,750 16,575 40,734 141,459 480,449 20,20 4,1 I l6t 4l,8

8 l , 6 0 0 12,750 16,575 45,260 1 5 6 , 1 8 5633,593 25,34 3,1 | 267 36,2

1 1 9 , 0 0 018,904 r6,575 54,312 208,791 862,343 32,50 2,3 1 343 32,5

166,600 19,040 23,800 74,808 284,248 r 988,635 62,60 1,0 I 988,635

$i B% respectiv l3o/o fald de reten{ia lucririlor in sistemul etajat, folosind

baraje inalte (tabelul 2, poz..l- 3).
Acest volum de aluviuni, posibil de transportat, se reduce corespFn-
zltor lucrdrilor de corectarece se execut[ susfinut, pe intreaga refea hidro-
grafice toren{iald.Acestelucrdri fixeazhdepoziteleexistentepe albii, care
altfel ar fi transportatepind in partea inferioarda torentului (cazutampla-
sdrii barajelor etajate).
Deci in sistemul sus{inut, cu acelagi volum de ziddrie ce se folose$te
tn sistemul etajat, dublindu-se lungim6a de ravenl corectatd se inlSturd
eroziuneafunduiui albiei Si a malurilor pe tronsonulrespectiv,micgorindu-se
astfeltransportulde aluviilni. in ce priv'e;teprelul de cost raportat la metrul
liniar de rivend, acestaajunge in sistemul sus{inut pind la 459i, din prelul
de cost al lucrdrilor folosite ln sistemul etaiat.
b) Incazut pantelorfoartemari, ajungind fina ta a3?6 (fig. l), lu.ngimea
ce se cofecteazdgi intr-un sistem ;i in celdlalt, fali de_cazul.precedent,.se
micqoreazd foarte'mult (45 m). $i'ln acestcaz, folosind baraje cu inil{imi
mici sau mari (2, 3, 4, 5 gi t0 m) a;ezatesustinutsau etajat, se constataca
se poate corecta cu aceladivolurir cie zidirie din sistemul etajat, in loc de

ll
 *1
M).ilr
, lNrat
rNl n\
*lrl
*1'I
*1*1
roolo
1
200112
|
t001n
1
10001t01
*1'1
No181
roolrl,,n
*1t1*l l/abn,ln i: descht

*1'1*1
c0
dt b{d/ (tt/4

*1'l*l40
,rltlrl
n 0 12 1 n 1
,*1,lrl
/t'ttt67 12t 67 E
tndlinca baralului,n hi/linca baraylu,n
d) b)

?309 ns
/06*?nt (?6%)
364n
lartJc dfczah elajal 0nth
2000/eiln

n
f/n
bi/n

Fig. 2 - Eficienfa economicda barajelor de greutate analizald,in cadrul celor doud

sistemede corectare:sus{inut gi etajat
o - v a r i a l i a- v o l u m u l u b
i a r a j e l o- rd c g r e u t a t ep e p i e s a ,l r r r a p o r t c u i r r E l { i m e al o r u t i l d
(cazul malurrlor asimetrice);b v a r i a l i a v o l u n r u l u i t o t a l a l b a r a'tiaari;
j e l o rp e t r o n s o n u l
corectat, numSrul de baraje necesare, ecoiromia realizath, pi volumur a" d;- ftIig
de canal corectat (cazul ntalurilor asimetrice)
 Tabelul 2
Date comparative indicind elicienfa economicd a lucrdrilor hidrotehniceagezatein sistem
sustinut sau etajat in corectarea torentilor
S i s t e m u ls u s t i n u t Sistemul etajat
I
l{
o t;l cE
| trl
o t-*l
ta !t o>
lo hl +c
P= 1:S L IC VI L
!6
oL
't5r a! B I 6 tF? | l'- ol
I S'= . - i t - G l
\
.. la L I
=., I 6t
L l'-tl .A
do
z /-t
>.o

r rzs 8,5 lzrl I

rfl2640l 3 770
{ r t 1 t 1 5 1 8 3 425\ 2.2 I
;\,,'
*
d,c 5 1 3 1 1 5 0 5 5 340I 3,5 1;1,*1 3 660

31t75 r5 lr\l-
5/l 3 330 4 760
I
* ,r3 l0 780 l;l-
I i lz+eo 13930

nn,,
i;t=-
D
l0 810 j 1 i2750 t5 450

6 44.5 lt0I
lll n rnu 2 45 r 0
lRuportut dintre volumul de aluviuni 9i volumul de ziddrie (metru crtb a l u v i u n i / m e t r u
c' "u" b z" 'i;d1"bR
5r i e) .
;;;rtul r^ -^-r^hx -^r^-t.td
dintre costul lucrbrilor li lungimea de ravenii corectata'

eta-
44,5m raven5,cca. 100m. Deci, de 2,3 Ori mai mult decit in sistemul
iat
J'' (tabelul 2, poz. 4-6).
U;;;;i^t.; i"-r"t.nii" a barajelor mici reprezinti 6,596 respectiv l0%
f' "a' i-d < l e r e t e n t i a d i n s i s t e m u le t a j a t .
mari.
I ; " . u r u f ' ' n r r u j e l o r m i c i a i e z a f ee t a j a t , d i n c a u z ap a n t e i i o a r t e
dintre lucraii se mic;dreazd, Ioa'rte mult, apropiindu-se de distanta
distania
lircririledin sistemul
;iri;;'ir;;;;ii;';il-'lsiemut !ustinut.in acestcai,(fig'
;i;l;f ;;;;;p; coincid
'Decl, cu celediir sistem-ul.sus{inut -1)'
se constatltcicostulpe metrulliniar de ravenecorectatd revine,
tn mici de 2-5 m indl{ime,.,aproximativ 5096din costul
"iii|'iitalelor
il;r;i"l"r de iO m indllime, in schimb capacitatea de,-re^fn1iea ultimelor
-
;.G'- in raport., pu'it, d_e4-il ori mari mare decit a primlor-Din
iolosiieaSarajelor mici de greutale jn locul barajelor.inalte
u.Lurta"routZ, in
;;l;;;"i" gene.atirati,intrucit sint cazuri cind ultimelese construiesc
.fr"i .u a.rEhiAeri *i.i,.iu cazulreten{iei unui volum mare de aluviuni,
situa{ii in cate ele sint mai economice'
C E R C E T A R I L OT
B. REZULTATUL N F O R M A T I U NTI O R E N T I A L E
RN T R E P R I N SIE
CORECTATEDE PE DIFERITE SUBSTRATE PETROGRAFICE

1. Formaliuni torenliale din lli;._ In bazinul Bistrila s'a:u siudiat to'

reniii: eostanu, 't"-aitituaini'de
Risco-lii1a,. situafi.intre
Clg{l''.Bqqieni.;i-9^al.'e4t91l co-
i"iiir.rLCifugareni
ii"Cri,i, la 500la 1 220m. Aici se intil-
te-
nesc cele mai interise-t*o*.tt" de degradare;i lcren{ialitate' Relieful
siu de fo'
i l , ] r f " i , 1 r t u r u t o l r l u i ; i a s u b s t r a t u l r Jpie t r o g r a f i c a ; i m o d u l
t3
 (ln,mare,parte iziaz) au contribuit la dezvoltareaprocesuluide
L"_:ill: de-
gradareintr-un timp scurt.
Pind in anul lg55 eroziuneade suprafatds-a gisit intr-un stadiu avan-
sat (gradul I.l
.V), reprezentind4s,30/o'dinsuprafaiatotala a bazinelor.Ero-
ziunea in adincime, la fel, a fost foarte activi in acesteforma{iuni ul ciior
profil transversal- indeosebi in jumrtatea superioard-- este in
V.
In cele mai multe ravenemalurile sint alirupte piezintd suiprri qi
pribugiri. Alunecdrilede adincime,pila la_etectuarea 9i
impiduririloi eiau
mai frecventepe raveneleBostanusj Riscolnila iar ceie'i" .rprriuie,-p"
piriul Glodu.
,In,lorenfii Bosta.nu,RlscolniIa, Glodu gi Rogieni,organeletehnicedin
P^t"""Tt]: ^l_1-:gTtllril gil" ^l^-2 b"araje.marid_eieten{ie,-cu innl{imi pind
ra d.m^grdeschrderi_pini la 80 m. In rest, s-auficut impiduriri pe'suprif"le
mari. In torentul cdlugdreni, ln treimea inferioari, ,-Iu-.onrtiuit
iyp-ellrjtd. lucrdri hidrotehnice sus{inute, aqezateli panta rie r;int in
??!:. echi-
lrbru, iar in bazin s-au ficut impdduriri cu pin si'molid.
, Aceste forma.[iunitorenfiale'ca ;i cele uitnt"'in u""i'ndtatealor trans-
porrau, lnarnre oe gorgcla1e,cantitdfi foarte mari de aluviuni, pe care le
{qog19u.,in zona lacului de acumulareal hidiocentiita'nii"u" sau in albia
Bistri{ei; totodatd au,cauzat prejudicii gi cdilof a. lucrdrilor
de artd gi gospoddriilor. "trn*i"a{ie,
$std-zi,in urma im.pdduririlor.fdcute pe suprafelemari, a restructuririi
l:l::*t:1"1..$l lEfirii'.pieunatului, vege.ta{ia
erbdceeimlrreunacu pran-
instalate
$.t-:_1_::Ti|{igurile
l:]lt,:, transportul, au.micqorat mult scurgeriled;.;p;;_
lu_t'1,!l de de aluviuni.Acest fapt.bxplici, in parf6,necolmatirea
DaraJelor reten{ieconstruitein scopul.aphrdrii obibctivelorprin-ipate
- forma{ignileBostanu_$i Rogieni- ci qi Joimiiur.u'puit,r,u a unor ba-
raje cu pind la 6'm, construitein iorenfii.ctoiu,'na'.ioirit"
Tel{imi
gdreni.Din aceastd fi-ael;_
_",uu?e;.barajereinarte- acolrunj.i ii"t inai"ate qi ie
poateconta,peimpdduriri -
in bazin esterecomanaanlt-sa se realizezein
ooual exceplronal in. trei. elape, pe misura c,lrrratrrii l.r. procedfndu_se
asrrel nu ilscam ca ele sa rdmind necolmatate,iar prin dimensionarea
lor
ln primaetapi la presiunea
apei ;i. in cerelaiie ilipingerei,i*ia,
se pot realizaeconomiila vbluniul de zidirie."t;d'i;
In bazinulPrahoaa,pe valea lui conci, din cauzaintinderii mari a
ba-
1i_n;1luj.de recep{ie(303ha), a pantelorfoartemari a iaptului cd circa
;i
!!.%0. {in suprafafasq ar1fgst descoperite mult timp gi pajr"ut" intens,de-
bitu.lla ploi torenlialegi chiar de lungr durati u .....u1 considerabil,
atin-
gind in anul 1951,l:Tu mai,244.m'/i..Acestdebit a antrenatbolovani
gi
chiar..blocuride piatrd care ctntirescde la citevu rut. ou kilogramepini
la citeva tone.
. . c.l9 B barajeconstruitesusfinut,totafizindcirca 9 300 ma, cu inal{imi
gi deschideri pini la 12 m, respectiv 63 m, au refinut la viiturile mari din
anii treculi circa57 000 mBaluviuni. Tn cantl cind nu ar fi existat aceste
baraje,ele ar fi fost transportate pini la riul colector,obturindastfelalbia
PrahoveiEi periclitindcircula{iape C.F.e
In acestbazin,de la inceputera necesar sd se facdimpdduriri gi inier-
bir.i pe suprafe{e 'ramifi"uiiil"
mari gi si se executelucriri susfinutegipe din
treimeasuperioard a torentului,incepindde la bifurcalie pini la'obirgie-

t4
 In formaliunea toren{iali Valea Mesteacdnului,cu bazin par{ial imp6'
durit si cu pante mari - abrupte folosit ca pdgune, s-au construit, ince-
plnd din anul 1930,12 baraiede reten{ie,avinil indl{imi intre 2 9i l0 m 9i
deschideride 25-50 m. Baiajele s-au proiectat gi executat treptat in dife-
riti ani. ceea ce a fdcut ca uhele din ele sd se sustind iar altele nu. Din
ac'eastdcauzd,unele baraje au fost subminateiar altele decastrate,sau chiar
rupte.
Din cauza bazinului de recepfie in mare parte despddurit gi pdgunat
abuziv, a solului superficial spdlat de apd, a substratului petrografic .J1!or
erozibii, a pantelor excesiv de mari ,(50Y, - abrupte) 9i a ingustdrii vdilor
secundaieavind profil in V, debitul la ploi torenfiale 9 cdpdtat valori foarte
mari in timp scurt, provocind eroziuni-puternice-defund.9i laterale.
Pe bazi ridicdriior de profile gi a calculelor fdcute, barajele construite
plni la bifurca{ieau re{inuf la viiturile mari din anii trecu{i circa 64 000m3
aluviuni.
in acesttorent, in51{imea malurilor iiind micd iar deschiderea vdii destul
de mare, problemaconstruirii barajelornu-9i gdse;te aplicabilitate.
Valea'Mesteacdnului ca siviile-conciu, Florei, ord{ii, valea lui Bogdan
;i Bitriioara reprezinlb proiotipul iormafiunilor torentiale periculoasedin
bazinul Prahova.
Practic, se poate spune cd pe vlile Conciugillesteacin.neac{ionindu-se
direct asupra cauzeloi care declangeazhviiturile toren{iale, barajele exe-
cutate nu iu realizat efectiv micgorareadebitului gi stivilirea eroziunii so-
lului tn bazin gi Pe ramificafii.
in bazinul Argi;, cercet5riles-au_f5cutin torentulobia, in a cirui treime
inferioard s-au exiiutat, incepind din anul 1962, lucrdri de consolidarea
fundului albiei gi a malurilor, a;ezatela panta .de ech,ilibru (traverse,Pra:
suii si baraje). Ultimul baraj s-a proiectat in sistem etajat, urmind ca dupi
8oi.itar. si se construiasc5- succesiv,pe aterisamentelecare se vor forma,
un barai de 3 m si altul de 2,50 m indllime.
se rjonstat5insd cd, de la ultimul baraj, fundul albiei esteerodat;i aco-
oerit cu material aluvionar qi grosier,prov-enitdin aluneciri, su-{piri $i p-r3-
[usi.i de maluri, iar lmpidirri-rilcin bazin sint cu totul insuliciente.Din
u..iit"
----F"ntrucauze sisiemul et'ajat proiectat nu apare cel mai indicat.
toren{ii Bostanu,Valea lui Conciugi Obia s-a fdcut un calcul al
eficientei economicea lucririlor de corectarea;ezate in cele doui sisteme,
rezultatesint ardtate in tabelul 3. Din acestedate rezulti avanta'
ui" .iibt-Jezi,vantaiele
i;t .J pe care le prezinti un sistem sau altul ;i situafiile.in
pot iplici.
tar"'ele se 'fliEului, Din anaiiza acestoravantaje .gi.dezavantajerezultd
cd in zona care este cea mai rdspinditi, sistemul susfinut apare
mai indicat gi inai economicin coreotareatoren{ilor,-deoarece. retinereaalu'
gi consolidarea ravenei se realizeazd, fa{d de sistemul etajat,
;i;;ii"; t" lbc
pe o lunlime
-fotrti. afroape dubl5 9i chiar
'rare) mai mare.
'-
sint caiuri (mai unde, din cauza conditiilor foarte grele
de transpbit (vbi ingust+j, maluri din gresie,pante,foartemali -abrupt,
in.tutulii .de iranspo"r!practic foarte greu de realizat etc.), sistemul etajat
- torentul Valea
aDaremar economrcdeiit sistemulsuifinut (ravenanr. I
irii gogdun, amonte de ultimul baraj; torentul-Unghia mic5-Valea A?ug?
Si alteie). De aceea nu se poate ajirnge la -gablonizarea unei.solulii .ci,
iin .onita, solu{ia adoptati' trebuie si rezulte dintr'un studiu tehnico-

15
 ll I
sn tt
totx -f.oI Lo *."ol-l^
A5
s<d
F\o
lE I a
It l l -
tl
n
- -sil
o' ^*-ll-
6rc\rol
,d<idtl
:! lO
F.i loo
oo

ro ot
t-

t-t-
,ls I s
Ftcl
+l
HPI ]
^_lr^
E-l e sl 6
tr
6l ooi o
I
-*l ,ddl = l-
^*l

.l*1
l,JI **l
.X l* | o \F
I- co

=lil!;
t1 j

a tt o; l' -
Itrl
l rl\o
i Tlo-
I tN
2 I OIN

t6l

o
o

ffiE=|3l t-
o :[- Fl-'i
dil-l--dnl-f
o
N
N

I
ffi:frFJJri
I

$,f-{-ffi1-tFffi;f-r-s
i
I
o

'o

-l
N
K.:

$-l *arl-l*lHlE -l :
>!

I I
N;:N

FEI +a>

q)
l3 ;
cl

N
a

-l
O
N

.- c?- I ?.o
ac

lc
col
ol
I

l-

<)d
5
ro
.-5
- v =

. t =
>

a a
,: )S

L a = tr li N j:
a) @N
stl;%F Q'
-H crtrtr
EC 6 H ! !
Eor_x.o
0
:- o ':! - 6 I o)N
: ? ",5 A : :

)s .-o * 1 + . EF I Ui8 ; av
tr b! 9? = O H

() @ J 9 N L

z J ; td
I
a-.,

16
economiccomparativpentruvarianteleconstructivecaracteristice sistemelor
studiate.
- 2. Formafiunitorenfialede pe argile,nisipurigi pietriguridin levantin.
In nisipurile;i pietriEuriledin letsantinqi argile, forma{iuniletorentiale stu-
diate prezinti urmitoarelecaracteristici
:
-bazinul de receptie, in general, gravileazd in zona depresionati cu
pante mari, suprafa{alui variind intre 20 gi 400 ha (formatiuniledin peri-
metrele Retevoiegtisi Berevoiegti-Argeg; VlSde;ti, Bujoreni, Stincioaia Ei
Blidari-Olt; Putreda, Oreavu, Homegti-R.Sdrat; P5dureni, Vlrsdtura 9i
Gigeqti-Putnagi altele);
- panta versan{ilor,obignuit, variazd de la 200,6- abrupt, ajungind
in multe locuri, spre obtr;ia lor, pini la vertical (Bujoreni,VlIdegti, Pu-
treda, ftetevoiegti,Gdgeqtietc.);
- lungimeacanalului colectorcapdti valori diferite (l-7 km) iar ld-
timea la fund intre 2 Ei 40 m, uneori chiar mai mare (Putreda, Vdrsitura,
Pidureni, Vlddegti, Retevoiegtigi altele);
- malurile raveneila iegireadin terenul depresionatsint joasegi abrupte,
alteori lipsesc (in apropierede vdrsare),din care cauzh au loc inunda{ii 9i
acoperireaterenurilorde culturd, agezdriloromenegti;i ciilor de comunica{ie
cu aluviuni, cauzlndu-ledegradiri gi pagube mari;
- in multe situa{ii, din cauzamalurilor abrupte sau joasegi a alune-
cdrilor de teren, proiectarealucrdrilor cu o inilfime mai mare de 3 m con-
stituie o problemddestul de dificili. Din aceasticartz6,, proiectan{iiau re-
curs de multe ori la lucrdri mici, a;ezatesuslinut,gi numai in cazutispeciale
- cind malurile au prezentat condi{ii optime, iar curtea de refinere a
fost mare - s-a recurs la baraje de' reten{ie cu inil{imi pini la 6 m
(Valea Dacilor, Sf. Gheorghe, Siligte, Bdrbuga, Retevoieqti etc. din
bazinul Arges).
in geniril, lucrlrile de reten{iesi de consolidarea fundului albiei 9i
a maluri-lors-au proiectat gi executatnumai in zona depresionatd.In aval,
barajul prizi se continui cu un canal de evacuarea apelor de circa 200-
I 000 m lungime.
in formafiunile torentiale: Prltreda, Bujoreni, Vdrsitura, Pidureni,
V I d d e s t i , B I i d a r i , S t d n c i o a i a ,V i r v d n o a i ae t c . , u n d e s u p r a f a { ab a z i n e l o r
torentialeeste de 200-400 ha, lucrdrile executatein treimile inlerioard;i
mijlo6ie ale ravenelors-au a;ezat sus{inut, la panta de echilibru. In alte
forina{iuni, cu substrat petrografic argilos (Cacova-R.Sirat, Valea Bo-
bului-Tdu{i, Valea Bobului-Poiana Ampoiului etc.) ele s'au aqezatla
diferite pante de compensa{ie, - rezultatelefiind in generalbune.
In mod obi;nuit, lucrlrile asezatesus{inut au indl{imi pind la 4 m.
Aceste inil{imi mici au dat, in general,cele mai bune.rezultate.
Baraje inai inalte, de 4-6 m, s-au folosit mai mult in punctele unde
profilul vaii se ingusteazlgi este urma^tin partea dinspreamontede o lhr-
gire apreciabili a-albiei (30-40 m). In aceastdzond ldrgitd, barajele cu
'ln micd dar cu deschideremare devin neeconomice.
l*ndttirire
levantin, cazrfiicare sd ofere condi{ii optime pentru lucririle etajate
sint destul de rare, din care cauzi aplicareaacestui sistem, atit in aceastl
speti cit;i in alte situa{ii (ramifica{iileValea lui Zamfir-VlddeEti, Valea
SeacS-Bujoreni, Bdrbuga,in punctul unde ramificafiile se ingusteazdmult,
panta fuhdului se acientueazd, iar inclinarea versan{ilor se apropie de
la
2.-2654 tt
verticald), trebuie bine ginditb gi analizatd de la caz la caz, punindu-se
accentdeosebitpe posibilitatea extinderii sau refacerii vegetatiei forestiere
in bazin.
In nisipurile de pe loessuri,din bazinul adii Chineiii, forma{iunile toren-
{iale cercetate prezintd urmhtoarele caracteristici:
bazinul de receptie graviteazl. total in zona versantului in care a
apdrut eroziuneain suiiafald gi adincime, iar intinderea s_avatiazd de la
lb la 120ha, mai rar peste 120ha (Cizinegti, Rediu-Moscu,Valea Boierului,
Balintegti,Meria, Bere;ti E.a.);
20% - gltqPtt-iq1 in unele locuri
; ianta versanliloi v.Ariazd.lntre
ea ajungeprin surpiri gi prdbugiriaproapede verticali (Balintegti,Cdzdneqti,
Valea Boierului-Moscu) ;
- lungimea canalului colector, mdsuratd de la obir;le-plnd la virsare,
are valori intre 500 m si 3 km, uneori chiar mai mare (Valea Meria'Beregti
pinl la 6 km);
- malurile ravenelor la iegireadin terenul depresionatsint joase, iar
de multe ori lipsesccompletpini'la vdriare. Din aceastdcauzdcanalulcolector
al ravenei vaisi direcf apa incdrcatd cu aluviuni fine peste terenurile de
culturi, gospoddriileoamehilor,ciile de comunica{iegi chiar direct in Valea
Chinejii.
In aceastdzond,ln cuprinsul ravenelor,din cauzamalurilor puf in inalte,
uneori abrupte gi pu{in sfabile, nu se pot proiecta decit baraje cu inil}imi
pind la 3 m, agezate sustinutla panta de echilibru (l-1,5%). Aplicareasis-
temului etajat pe Valea Chinejii nu este posibild.
3. Formaliuiri torenfiate de pe cristalin,-conglomerategi gresii. !n ba-
zinul Arieg s-a studiat formafiuneatorenfiald Ciuchia, din perimetrul Mu;ca,
avind urmitoarele caracteristici: bazin de recepfie50 ha, lungimea ravenei
gub I km, panta versanfilor 30-100% gi chiar mai mare, iar panta medie
h fundului albiei 27%.
Arboretele existente, formate din carpen, fag, jugastru, piducel etc.,
cu consisten{5slabd (0,3-0,5, mai rar 0,6 0,7), provenite din l5stari, au
fost mult timp pdqunate.
In acest bazln,' impidurirea terenurilor degradate;i completdrile s-.a-u
fdcut cu pin, paltin, salcim gi arbugti, rezultatele fiind - cu unele
exceplii - destul de reugite.
Malurile ravenei sint inalte Ei rezistente, prezentlnd condifii optime
atit pentru incastrareabarajelor inalte in arc, cit ;i pentru construirealor
in sistemul etaiat.
In refea, s-au proiectat gi executat 4 baraje de retenlie rectilinii, cu
indlfimi de 4-8 m, aqezatela panta de compensa{ie,gi un canal de evacuare
din zidirie de piatri cu mortar de ciment. Primul baraj de re.tenfie,inalt
de 7 m gi desciriderela coronament 50 m, cubeaz6,I 35i m3. impdduririle
gi completdrile fdcindu-sepe circa 80% din suprafa{abazinului derecepfie,
icurgerlle de suprafati la ploi torenfiale gi deci gi eroziuneasolului au iost
mulf atenuate.Cele 4 barhje executatepot re{ine circa 8 060 m3 aluviuni,
indicelede reten{iefiind 2,8 ms aluviuni pe metru cub de ziddrie.
In urma efectului impiduririlor fdcute pe suprafe{emari gi a opririi
pi;unatului, primele doud barajeconstruitenu s-aucolmatat 1nc5.Din acea'
sti cauzd apirea mai indicatd solufia construirii in prima fazd a primului
baraj de 7 m inllfime in doui etape, avind in prima etapd o inil{ime pind

l8
la 5 m. Dupd colmatare,barajul se putea suprainil{a pini la indlfimea sta'
bil,ite, iar |e aterisamentul^sduse putea construi - daci era cazul - un
alt baraj in sistemul etajat. In acest-fel, efectul tehnico-economicera mai
favorabil.
Eficienta economicda lucrlrilor suslinute sau etajate a fost studiati
comparativ, iar rezultatele sint aritate in tabelul p ;i figura Z'
Constatdri asemdndtoares-au flcut 5i in bazinul Ampoi, in forma-
tiuniie torentiale: Valea Cheii cu ramifila!iile Icului, Tir$ii gi Smidelor
din perimetrul Poiana Ampoiului gi Valea Satului din perimetrul Gureni
de pe'S-aconglomerategi gresii
constatat cd in formatiunile torenfiale din zona cristalinului, sau
aflate pe conglomerate;i gresii cu maluri inalte qi rezistente,atunci cind_se
conteaLdpe i-mpdduririin bazin pe suprafe{emari gi pe restructurareafolo-
sinfelor agricol'e, volumul lucririlor fransversale !n iefe.a.se reduce mult,
iar'barajei-ede reten{ie se pot aqeza,unde este indicat chiar 9i in sistemul
etajat.
"
Din urmdrirea, studierea gi comparareacelor doui sisteme de lucriri
- s'usfinut gi etajat - s-au pirtut o-U1ineunele concluzii .alr1pra.folos.irji
lor in'func{ie de iratura substratului petrografic, regimul plo.ilor torenf iale
gi gradul de acoperirecu vegeta{ie,care slnt aritate in capitolul care ur-
meazd.

VII. CONCLUZII

l. Din cercetdrile lntreprinse in diferite forma{iuni geologice \ezultl

torenJilor, nici sis-
cd in {ara noastr[ nu s-au ailicat integral, in corectare^a
temul'suslinut gi nici sisteniul etajat (dupd concep{iafran-cezd).
2. Analizacomparativi a celor doud sisteme,dupi rolul lor funcfional,
aratd cd ele, prin itructura gi func{ionarealor, nu pot face obiectul unor
compara{ii efective, intrucit :

lungimeaci, inclusiv ramificafiile. Acest lucru se realizeazdprin construirea

unor lucrdri transversale,in general de mici indlfime, care se executd suc-
cesiv, realizind pante de agezarea aluviunilor transportatedin ce in ce mai
mici pind la atingereapantei de echilibru;

proteclia unui obieitiv important interceptatde torent. Acest lucru se obfine

pf in construireade jos in sus a unor baraje, aqezate1n11..p"aterisamentul
celuilalt, in a;a fel lncit prin aceasti etajare sd se ob{ind o inilfare sufi-
cientd a albiei care sd permitd o mare retenlie a aluviunilor transportate
de torent, consolidareaversanfilor ln zona obiectivului periclitat ;i -mic-
reducerii forlei
$orareapantei fundului albiei cu efectul favorabil asupra
de transport a torentului.
3. $i intr-un caz gi in celdlalt, se pune accentdeosebitpe lucrlrile fito-
amelioritive din bazinul de recep!ie al toren{ilor, care diminueazl consi-
derabil volumele de ap[ 9i de aluviuni ce se scurg pe versanfi, spre releaua
hidrograficdtoren{iali, in timpul ploilor toren{ialesau chiar de lungi duratd-
19
 4. Degi nu este posibild o analizd comparativd-efectivda. acestorsisteme,
se pot face unele obiervafii in ceeace privegte unele avantaje 9i dezavantaje
ale lor. Astfel:

Sistemul suslinut
- reprezinti solu{ia tehnici radicald in corectareatorentllui aproape
in toate cazurile, intrucit el tinde sd realizezeo albie neerozibildpe toatd
lungimea ei, iar lucrdrile hidrotehnice se coreleazbmult mai eficient cu
vegetallaexistenti Ei ceacarese instaleaziin bazinul de recep{iegi in re{eaua
h idrograficdtoren{ial5;
- folosirealucririlor de indl{ime mici nu ridicd problemedificile nici
de fundare, nici de construcliepropriu-zis5.Executarealor este posibild fie
de sus in jos, fie de jos in sus, iar cu unele mdsuri specialede asigurare
contra afuierii la piciorul barajelor,se poatelucragi simultan;
- se realizeAz\ o mai buni regularizarea profilului longitudinal al
torentului printr-o analizd de ansamblu ;i proiectarea corespunzdtoare a
numdrului si indltimii lucrdrilor in punctele de amplasareoptime;
- durata de aterisare a lucrdrilor este mai mici, fapt ce permite o
gribire a inverzirii albiei, prin plantare de puiefi, buta;i gi sade;
- distrugereaunei piese din ansamblul lucrdrilor nu pericliteazdsiste-
mul;i nici obiectivul,inlocuirea ei sau reparareanu ridici decit dificulti{i
de transport, care insi sint mai mici decit la sistemul etajat;
- nu ridici probleme dificile de organizarerepetati a gantierelorde
execufie, deoarecesantierul iEi continui activitatea inceputl pinl la rea-
lizarea integralI a scopului urmdrit;
- aspectulfinanciar poate fi rezolvat favorabil printr-o justi etapizare
a lucririlor pe ani.

Sistemuletajat
- presupunecondi{ii de amplasarespecialein partea inferioari a toren-
{ilor gi chiar in alte puncte unde acestsistems-ar gdsi indicat (maluri lnalte
gi stabile, de preferat stincoase,care sd permitd executareaunor pieselnalte
gi etajarea altor piese pe aterisamentul lor);
- in punctele de amplasaredeschiderilesd fie mici (de preferat chei
stincoase),astfel ca volumele fizice ale lucririlor sd fie cit mai reduse;
- curtea barajelor in punctele de amplasaretrebuie sI fie cit mai mare
gi in acest sens panta este necesar sd f ie micd, intrucit numai in
acest fel se va putea realiza un indice de retenfie de aluviuni cu o valoare
mare;
- apargi o seriede dif icultif i deordin tehnic privind fundareaunor piese
mari, grele, pe aluviunile recentenetasate,de reguld de mici dimensiuni,
din bieful amonte al barajelor executatein prima etapd;
- lucrdrile executindu-sede jos in sus, o lucrare intri ln execu{iedupl
ce s-a colmatat cea din aval (bineinteles,cu dificultdtile de fundareamin-
tite mai sus); acest lucru di na;tere la probleme de reorganizdrirepetate
de gantierepentru construireabarajelor pe de o parte gi la grele probleme
pentru transportul materialelor de construc{ii peste lucriri deja executate,
pe de altd parte;

20
 - regularizareaprofilului longitudinal in zona conului de dejectie cu
lucrdri in sistem etajat, de reguld, nu este indicati, ea creind serioaseperi-
cole in cazul unor avarii sau distrugeri de lucriri; in acelagitimp, restul
retelei hidrografice torenfiale nu inregistreazd amelioriri ci, din contrd,
alterdri, intruclt fenomenul de toren{ializarenu este atacat in totalitatea
lui ci numai in zona inferioari, ln rest riminind toatd zona canalului de
scurgere fird preocuphri de corectare (cazul albiilor afuiabile);
- curtea barajului nu poate fi impdduriti decit dupi aterisarea
sa totald, intrucit puietii, sadelesau butagii ar fi complet ingropafi de alu'
viuni la fiecareviiturd;
- distrugereaunei piese din ansamblul sistemului etajat este extrem
de gravi, ajungindu-sein timp foarte scurt la compromitereaintregului sis-
temqiprin aceastalaopericlitaremult mai mare a obiectivuluidecit inainte
de executarealucrdrilor respectivede apdrare;
- organizareaintre{inerilor gi a repara{iilor este mai grea 9i costisi-
toare;
- permite o repartizareln timp a fondurilor de investitii mai avanta-
joasi din punct de vedereiinanciar, insi dezavantajelede ordin tehnic sint
mult mai mari decit acestavantaj.
5. Siintr-un sistemEiin cel5lalt sistem se pot proiecta baraje inalte sau
barajede indl{ime mai micd. Pentru acestmotiv s'a fdcut qi o anali15c.omP..a:
rativd a principalilor indici tehnico-economici realiza{i de astfel de Iucriri
(tabelul 3), rezultind urmitoarele.

In sistemul sus{inut
- in aceleaqicondi{ii de pe formaliile torenliale,indicii pe volum de
lucriri crescaproapein aceeagipropor{ie fa{5 de indicii-de cost (3,5 maimla
7 , 1 m 3 l m , r e s p e c t i v9 5 0 l e i i m ' l a ' l 8 7 5 l e i / m ; 1 0 , 6m 3 / m - 1 6 , 7 _ m 3 / mr,e s -
pectiv'2 650-4 175 leilm; i6,3-36 mt/m, respectiv40q0-B !Z-0 lgi/ry d.e
iavenl). Indicii de reteh!iesint superioii la baraieleinalte_(20,6ms.aluvi-
uni/mdbaraj, iall de 5,6 ma/mala farajele mici), insl in acela$itimp la ace--
lasi'volum rie lucriri mici rehlizindu-se-o consolidarepe o porfiune mai lungi
de raveni (dubln sau chiar tripln) depozitelede materiale rdmin pe loc, ne-
maifiind necesarvolumul de r-etcn{ie-stabilitpentru cazul clnd s-ar executa
numai prima lucrare inalti;
jire$terea pantei lundului albiei mdreqtemult indic_iide.volum 9i
'de
de cost (circa l3'ori pentru lucrbrile mici ;i 8,6 ori la barajele inalte).

In sistemul etajat
- indicii de volum Si de cost cresco dati cu panta fundului albiei
(Z,l mslm raveni corectathla panta de 6,9%-34 mslrnravendcorectatdla
adicd de
iranta cie 27oio,respectiv I 76d-8 556 lei/m de ravend corectatS,
aproximativ
' 5 ori);
- indicii de r6tenfie a aluviunilor descrescpe mdsuri.qegan-ta- fundului
baraj-4 m3/ms baraj, adicd de 7,4 ori'
' de \a29,7 ma aluviuni/m3
cregte
Rezultd deci cd, in cazul'panteloimari, in sistemul etajat nu este indi-
cat sj se reduci prea mult indl{imea barajelor, intrucit acest lucru duce
la sciderea eficienlei lor economice.
In cazul panteior mici, se constatl ci barajelecu lnilfime.micS, agezate
etajat, au indici de volum ;i de cost asemindtori cu ai barajelor inalte age-

2l
zate sustinut; indicelede retenlie rdminind totugi rhai mare {a barajeleinalte
( t a b e l u l3 - O b i a ) . :
6. In zonelede flig, levantin gi nisipuri, din cauzafriabilitd{ii rocilor
si instabilitd{ii malurilor, sistemul de aqe2aresus{inutda lucrdrilor in vede-
iea consolidirii iundului albiei qi a malurilor apareca mai indicat, deoarece
retinereaaluviunilor pe loc gi consolidarearav'eneise realizeazd,fa{d de sis-
temul etajat, pe o luhgimecarepoateajungepini la dubldsauchiar mai mare.
7. In".oniitiile d6 teren ainintltti, blr-ajelede in5l{ime mici(pini la
4 m) amplasatepe o lungime mai mare de albie apar mai economice.Rarir
dam-entuilor, in ce privegte reten{ia de aluviuni, degi apare mai mic fti{d
de randamentul barajelor inalte din sistemul etajat, totuqi trebuie avut in
vedereefectul mare pe care barajele mici il prezintd in fixarea depozitelor
de aluviuni allate pe fundul albiei qi in consolidarea malurilor pe o lungime
dubli fa{d de sistemuletajat, prin aceastaasigurindu-secondi}ii pentru 916'
birea inverzirii albiei.
B. In punctele unde profilul vdii seingusteazd,dar esteurmat spreamonte
de o ldrgire apreciabili a albiei (30-40 m ;i chiar mai mare) proiectarea
barajelor cu inil{ime mici nu mai esteindicat5, nemaifiindeconomicd;in
schimb,un baraj inalt de retentie sau ctteva barajeagezateetajat, in punctul
undeprofilul vdii se lngusteazdiar malurile sintstincoase,reprezintdosolu-
{ie mai^ economicd.
9. In situafii mai dificile (bazinemici din zona fli;ului; infundate,cu
vdi inguste ;i nialuri stabile, pante foarte mari pind la abrupt, instalatii de
transport practic foarte greu de realizat etc.), precum gi anumite puncte ale
ravenelor din levantin care oferi condi{ii optime (maluri inalte gi stabile,
profil ingust ;i ldrgireaalbiei in parteadinspreamonteetc.) se pot executa
cu pruden{5lucrlri etajate, fiind mai economice.$i in astfel de cazuri trebuie
gribite: organizareahidrologicd a teritoriului din bazin, lmpdduririle pe
versan{i ;i in zona albiei ;i refacereaarboretelordegradate,caretmpreund
reduc considerabilvolumul lucririlor in re{ea.
10. In zona nisipnrilor din bazinul Vdii Chinejii, din cauzdcd malurile
sint putin inalte ;i nestabilegi cu pante mari pini la abrupt, sistemuletajat
nu este indicat.
ll. In formatiile torentialedin zona cristalind;i cele formatepe con-
glomerate,unde fundul albiei gi malurile sint pu{in sau de loc erozibile, se
pot construi baraje lnalte de retentie sau agezateetajat, construirealor fiind
indicatd dupd efectuareaimpdduririlor tn bazin sau, in cazuri extreme, con-
comitent cu acestea.
12. Vegeta{iaforestierdavind un rol hotlritor in echilibrareascurgerilor
de suprafa{din bazin gi canalul colector,barajeleinalte de retenfie, in toate
cazurile in care se folosescatunci cind se poate conta pe vegeta{iein bazin,
este indicat sd se construiasci in etape pe misura colmatdrii lor, pentru
a nu risca sI rdmind necolmatate.
13. Din cele aritate rezultd clar cE existd numeroqifactori care influen-
leazd alegereasoluliei tehnice gi a lnil{imii lucririlor. Din acest motiv,
nu se poate mergepe gablonizareaunor sisteme,tipuri gi indltimi de lucrlri.
Numai analiza profundd a fiecirei situafii si a factorilor care concurd la
dinamica fenomenuluitoren{ial ne poate conducela alegereasolu{iei celei
mai judicioasegi mai eficientedin punct de vederetehnic ;i economic,pentru
combatereaqi stingereafenomenuluitoren{ial in timp scurt.

22
 BI BL IOGRAFI E

l . A b a g i u P. - Lucriri transversalegi Iongitudinale din lemn in corectareatoreniilor

d i n b a z i n u l B i s t r i { a . I . C . E . S . i n d r u m d r i t e h n i c e ,S e r i a a I I I - a n r . 5 3 . E d i t u r a
Agro-Silvicd, Bucureqti 1954
A p o s t o l A l . , M u n t e a n u S . q i M e c o t e T r . - P r e o c u p d r in o i p e n t r ur e d u c e -
rea volumului de zidirie la barajelemici de greutatefolositein corectareatoren-
{ilor. Revista Pidurilor nr. 9/1958
Argh iriade C . - C e r c e t d r i p r i v i n d r e z u l t a t e ldei l e r i t e l o tr i p u r i d e l u c r i r i d e z i d i -
rie lemn folositeln corectareatoren{ilor. Referatgtiin{ific 1959C.D. F'.
gi
I
Argh i r i a d e C . g i c o l a b o r a t o rA i i b, a g i u P. gi Sp irchez Z.- Inv6luriri
qi lucriri transversale;i longitudinale din lemn ln lupta impotriva torenfilor.
I.C.E.S. lndrumiiri tehnice,seria a III-a nr.53- Editura Agro-Silvicd,BucureEti
1954
5. Arghiriade C . g i c o l a b o r a t o r i i - E c o n o m i id e m a t e r i a l el a c o n s t r u i r e ba a r a j e l o r
de zidirie ln canalul de scurgere al toren{ilor I.C.E.S. Studii 9i cercetdri,
vol. XIII/1953
Argh i r i a d e C . - C o n t r i b u { i i l a c u n o a g t e r e a e f i c i e n e} ec io n o m i c e al u c r i r i l o r h i d r o -
tehnicesus{inutegi etajatein formatiuni toren}ialecu substratpetrogralicformat
din fli9. RevistaPddurilor nr. l0 9i 11 t1962
Bddescu G., Adam D. gi Avram C . - C o n s i d e r a f i it e h n i c o ^ e c o n o ma iscuep r a
, aplicdrii sistemului Breton la corectareatorenfilor din perimetrul Corbeni. Re-
vista Pddurilor nr. 9/1960
Demontzey P . - L ' E c s t i n c t i o n d e s t o r r e n t se n F r a n c e p a r l e r e b o i s e m e n tP. a r i s
Imprimerie Nationale. Etude sur les travaux de reboissementet de gazonnement
des montagnes
9. G i o r g i o e Ario Romiti-La s i s t e m a z i o dn e i b a c i n im o n t a n i U . n i o n et o p o '
grafico. Editrica Torine
10. Grigin M . M . - C o n s t r u c f i i h i d r o t e h n i c ev. o l . I I . T r a d u c e r ed i n l i m b a r u s i . E d i t u r a
Tehnicd, Bucuresti 1959
Haralamb A t . - T e r e n u r i d e g r a d a t ien l u m i n a l u c r d r i l o rd e s u b i n s p e c t o Ir m . pri-
meria Na{ionali, Bucuregti 1948
t2. l M a r g a r o p o u l o s P a n o s - C o n s i d 6 r a t i o n s s u r l e c a l c u ls t a t i q u ed e s b a r r a g e s
des torrents en Grdce. Commission Europ6ennedes fordts
1 3 .M e c o t d Tr. - Concep{ii noi in tehnica corectdrii torenfilor. Revista Pidurilor

M e c o t d Tr. 9i al{ii - Cercetdriprivind realizarea unor tipuri noi de lucrdri hidroteh-

nice de corectarea toren{ilor. Referatgtiin{ific
M.A.S. DepartamentulSilviculturii- Instructiuni pentru intocmireaproiectelorde
corectarea torentilorgi ameliorarea terenurilordegradate. Editura Agro-Silvici,
Bucuregti,1959
P h i I i p p e B r.e t o n - Mdmoiressur les retenuesdes graviersdans les gorgesdes
torrents.Dunod, Paris 1867
17.Strele Georg-Grundriss d e r W i l d b a c hu n d L a w i n e n v e r b a u u nZgw. e i t eA u f l a g e ,
Wien, Springer Verlag, 1950
18. Sure I I M . - E t u d e s u r l e s t o r r e n t sd e sH a u t e s A l p e s
l,I3ytIEHI/IE SOOEKTI4BHOCTLIIPOTI/IBO3PO3I4OHH
bIX TUAPOTEX-
HI,IqECKI4X COOPyXEHI{rZ nOCIEAOBATEJIbHbIM U tpyCHbIM
PACnOJIOXEHI,IEM,HA pA3HbrX MATEPHHCKpIXnOPOAAX

K. APII,IPIIAAE

Petroue

Pa6ora craBHT ce6e uenr BbltcHnrb:

l. Polr rtrAporexHlrrlecKl{x coopyxerurfi pacnonoxeHublx B rrocneAoBareJrb-
HoM troptAKe vlru tpycHo, B saBr{crlMocrn or ocooesnocreft o6paruo-ceaerofi
cncreMu r{ or Bo3Moxnocrefi npoBeAerrr{f,pa6or.
2. llguenemlr trpoucxoAf,n{r{e Ha AEe oBparor, no 6eperaM oBparoB n rra
cKJronax B HeoxBatreunoft pa6oraMr{ tracru oBpara.
3. Vcnoaur, oupeAen{rcqre oAr.rn unu 4pyroft Br.rI pacnonoxeHr{f, rrrApo-
TexHnqecKnx coopyxeruft. (ttpn nocJreAoBareJlbrroM pacnoJroxeHrrr[ rrMeercr B
BIIAy KIIacc[secKOe pacnoJloxeHae' Ha o[peAeneHHoM paccTotHIIH' B 3aB,vlcn-
Mo(irn OT )tKJIoEa AHa oBpara I,I BbIcoTEI coopyXerufi. -flpycnoe pacnoJrgxeHtre
o6o3Hasaer crporrreJrbcrBo HoBoro coopyxeHr{t Ha HaHocax, o6pasorarlrtrxcf,
noA Aeficrsr{eM paHee cprof,rrlerocr coopyxenr.{a r 6ffisxo r ner"ry).
4. SronorvrurrecKa{ e$rfexrnenocrb )ma3aHHbIKBnAoB pac[onoxeHr{f,.
Onr*rrr 6unn nporeAeHbl B oBparax Bblpe3aHnbrx B pa3nblx MareptrHcxnx
nopoAax, s 6accefiHax per Encrpuqa, flyrna, flpaxora, ApAxeru, Onr, Aunofi,
Apraeur, Banr Knuexu.
Ha oqrosaHlllr norytreHHblx pe3yn6Taror 6Hnr.r c.qeJlaHbr cne.qyrcque BLIBoADI:
l. Kax oArtH, TaK r.r 4pyrofi BIIA pacnoJroxeHnq [o3BoJrtror rrpoeKTr.rpoBarb
BbIcoKIre url.r Hrr3KrIe 6eronnue rrJrorl{Hbr, B 3aBrrcl.tMocrrr or nasna.reulu. flpu
npoq[x paBHbIx ycJroBr4f,x, Hr{3Kr{e rurorr{Hbr Q-a u.) cHr{xaror ua 50% o6rervr
crponreJrbHrrx pa6or no cpaBHeHuro c rrJrorrruaMrlrBblcorofi s l0 rvr.
2. flpu [ocJreAoBareJrbnoM pacnoJroxenun, o6rrvrrole rroKa3arenLr, B 3aa:,a,-
ctrMocTII OT yKJIOHa,pacTyT [oqTrI [po[opquoEaJlbr{o uoKa3aTeaJrf,McTor{MocTII
(3,5 u3- l6vr8, coorBercrBenno 950 nefi- 4.060 nefi na I n.vr. oBpara AJrt
nrr3Krrx nJrorr{rr n 7,1 u8 - 36 rnr8,coorBercrBeuno 1.785 nefi- 8.970 nefi na
I n.u. oBpara AJrf, BblcoKr{x ulorun).
3. flora:arenn c6opa HaHocoB Bblrrre y BhIcoKrD(nJrorr,ru (31,6 ua HaHoca
na I u3 rrJrortrHbl E ToJrbKo 5,6 Nrs y Hr{3KHxnnorun). Ho, c gpyrofi croponH,
nplr roM-xe o6reue, HI{3KIIepa6orrt ocjflrlecrBJr{ror 3aKpenJreHrre pycJra u 6epe-
roB oBpara na 6ormuryro AJrrrHy (6onee qeM B 4ra pasa).
4. Pocr yKJror{a oBpara BeAer K cr.tJrbHoMy yBeruqeHr.rrc o6teua ll cror4-
Mocrrr pa6or (ao 13 pa3 Anf, Hr{3Kr.rx[Jrorr.rH u 8,6 pas AJr{ BbrcoKtrx nnorun)
lr r cHr{xeHr{ro noKa3arenr c6opa naHocoB (ot 29,6 vr3/u3 nnoruHbr npfi yKnoHe
7o/0, Eo 4 M3/M3npn ywrone 27o/o).
B garlloqexr4rl, aBTop npr4xoArrr K BBIBoAy,qro rrocJreAoBarerlHa.scrrcreMa
npeAcraBJuler co6ofi KopelrHoerexHr.rqecKoeperueHlle [orIT[I Bo Bcex uccneAyeMblx
ycnoBrr{x 6.naro4apx uporrrBoeposfloHHoft ss$errznnocrrr Ha BceM rrporrxe-
Hr{r.r oBpara u ycneurroMy coqeraHnro c JrecHofi pacrurenrHocrbr,, cyulecrBy-
roqefi I{JIa BHoBb cos4annofi na no4oc6opnofi unouqaAu u a o6parHofi ceru,
noA 3arqurofi coorsercrByroq[x coopyxeuufr.

24
STUDIUMIN BEZUG AUF DEN NUTZEFFEKTDER GESTAFFELTEN1
UND AUFGESTOCKTEN2 HYDROTECHNISCHEN ARBEITEN IN
WILDBACHFORMATIONEN MIT VERSCHIEDENEN
PETROGRAPHISCHEN UNTERSCHICHTEN
C. ARGHIRIADE

Zusammentassung

Das Studium erortert ausfiihrlich und prdzisiert:

l) Zweck und Funktion der im gestaffeltgn u.n{. aufgestockten..System
errichieten Wildbachvorbauungen, beriicksichtigend die Charakteristikender
-Durchfiihrungsmoglichkeit
Wildbachformationenund die der Arbeiten;
2) die Amplittide der veriinderynge!, welche auf der.Talsohle, auf den
Abhiingen und^ in der Uferzone des nicht verbauten Giessbachabschnittes
vor sich gehen;
i) unT"r welchen Verhdltnissendas eine oder das andere System das
geeigneteste
- ist;
nl die Wirtschaftlichkeit beider Systeme.
Die Forschungenerstreckten sich luf bereits ausgefiihrte oder im Bau
befindliche besonderscharakteristischeWildbachverbauungenin den Fluss-
sebieten: Bistrita, Putna, Prahova,Argeg,olt, Valea chinejii, Ampoi un_d
Lries. errichtet auf Flysch, Sand'Lossboden,Sand-und Kieselstein-geroll
aus'Levantin-Ablagerungen,Tonerde, Konglomerate' Sandstein und Kris-
tallingestein.
E"s wurden erortert: die verhdltnisse, unter welchen die Arbeiten im
einen oder im anderenSvstemdurchgefiihrtwerden, die Vor- und Nachteile
a"r UelaenSysteme, die erzielten Iechnisch6konomischenKennziffern und
in welcherAit und Weisesie in dem einen oder in dem anderenSystemvon
einander abweichen, als auch im Verhiiltnis zur Hohe der Verbauungenund
zur Neiqung der Talsohle.
DiJ Schlussfolgerungen sind :
l) Sowohl in dem e-inenals auch in dem anderensystemkonnenhohe
oder f<leineTalsperren projektiert werden und zwar entsprechendder Funk-
tion, welche sie'zu erflilen haben, mit der Bemerkung,__4.?.1 die unter-..glei-
chen Verhiiltnissen mit kleinen Talsperren
-bis (2-4 m Hohe) durchgefii-h-rte
Wildbachverbauung zu Einsparungen 50% beim Mauerwerk im Ver-
sleich
- zu den l0 m hohen Talsperren fiihrt.
2) Im sestaffeltenSVstemsfeigen die Kennziffern des Bauvolumesder
kleinen Talfperren im V6rgleich zu-den grossenfast im selbenAusmasswie
die (ennziffbrn der Kosten-(3,5-7,1ms lm, beziehungsweise 950- l_785lei /m
verbauter Giessbach:16-36 m3/m, beziehungsweise 4 060-8 970 lei/m ver-
bauter Giessbach).

I Eine Reihevon Talsperrenlkleine und grosse),welchenach,dem Steigungsgleichgewic.ht

(Nichterosion)derart gebaui wiirden, dasssich jede Talsperre--an das.bndeder Vellandungd.er
i;.ji"iiiiit-."ain-i"irpEir" Witr nerinen9s ,,gestaffelt'', da e.ine.jede Talsperre die
.tromuuf*e.ts
--i "nschiiesst.
Gebaute durch die, durch sie geschaffeneVerlandung sttitzt.
Eln" Talsperrewird auf der Verlandung der Vorangehendenerrichtet.
 3) Die Riickhalt-Kennziffernsindbei denhohenTalsperrenhoher (3l,6rno
*n:l_t:+ q u,nggn
/m3_TaI sperre.i m Vergle.ich ru p,g mB Au sschwem
mungen/ms
lalsperre bei kleinen Talsperren);jedoch beim gleichenVolumen von k"leinen
Bauten wird eine Konsoliilierungtles Bachbettelund der Ufer auf einer lzin_
geren strecke des Giessbaches verwirklicht (doppelt oder sogar noch mehij.
. _4-),Durchzunahme des Gefiilles der T;lsohre werden ?ie Kennziifeln
desVolumensund der Kosten bedeutenderh6ht(etwal3mal filr kleine Bauten
und 8,6 mal fiir hohe Talsperren).
. !) Im aufgestockten system'nehmendie Kennzifferndes volumens und
der Kosten im Verhziltniszum Gefdlle zu (z,l m3/m verbauter Giessbach
beim Gefzille von 6,.9-?4 beim.Gefzill'e vori 2T%, iezieh;&;;;;
760-8 556 lei/m verbauterTi/-. Giessbach,d.h. etwa 5 mal).
Man_gelangt zur schlussfolgerung,dass bei wild6achformationen aus
flysch, Levantin und sa_nddas aufgestocktesystem weniger verbreitet ist
und nur in besonderen, Lagel .angJwendet wiid, wo die"Gestutiun!--d"s
Bachbettesund die. petrogr-aphischi unterschichte ftir die E;iahil? ;;
Talsperrenvom techirisch-okbnomischen Standpunkt aus,-optimar" Eedin-
gungenbietet und im Falle ein rascherund absoluterSchutz von der Zerst6-
rung ausgesetzten okonomischenWerten erforderlich ist.
Das_gestaffelte Systemstellt fast in allen Fdllen die radikale technische
Losung der willdbachverbauungdar, da esdie Verwirklichungeines der Ero-
sion nicht ausgeselzten Bachbettesin ihrer ganzenLzingeafrstrebt,,na ai.
hydrotechnischenArbeiten viel wirksamer mit der unTer dem Schutz der
betreffendenBautenexistierendenund entstehendenVegetation im- EinzuEs- ---'--o-
gebiet und im hydrographischenwildbachnetz verbun?en sind.
jeden Fa-ll soll eine schablonisierqng-der technischenLdsungenver-
. .Auf
mieden.Y.9ld9n,da solche in den meisten FziTlenzu Losungenttitrrenlwetctre
im verheiltnis zum verfolgten.zweck- vom technischeristandpuni<t";;;
unzureichendund keinesfallsokonomischsind.

STUDY ON THE HYDROTECHNICAL SUPPOR-I'EDI

AND OVERLAYEREDz WORK EFFICIENCIES IN TORRENTIAL
FORMATIONS WITH DIFFERENTS PETROGRAPHIC SUBSTRATA

C. ARGHIRIADE

Summary
The.presentstudy examines,.deeply and defines the following:
. ,.1) the role and function of the-toirent training works arranfed either
in the supported_or overlayeredsystems, taking iito account tEe torrent
characteristicsand work peiforming possibilitiesl
. 2) th9 amount of changestaking place on the bed bottom, on the slopes
and the bank zones of the gully remained untrained;
r,A ser,ies
ol dams.(smalland high) errected.-after,theequilibrium slope sothat each is
,
located at the end ot the previous-dam atteration.They are called suppbrtedas each dam
supports.the uphill one by meansof its atteration.
2 A dam is errectedon the atteration of the previously
errected one.

26
 3) the conditions one system-or another is indicated for;
+i ttre economicefiiciericy oi the two systems.The-researchwork has
u""n-turii"i-;;i'l; th.-;;ri representative- torrential formations, traine.d
oi under training, on flysch materials, sandy loess, sandsand round grovels
in i.uuntin. deiosits, .iuyr, .onglomerates,grit stonesand.crystalline roiks
o f t h e f o l l o w i n $h y d r o g r a p h ibc a s i n s :B i s t r i t a , P u t n a , P r a n o v a A , rge;'urI'
' - -if'"i.
Valea Chinejiif Ampoi and Arieg'. .
aie f ointi:d out the con'ditionsof carrying 9yt !h.eworks for one-sys-
tem oi another, the advantagesand disadvantages-offred pY them, the obtai-
n"a t".tni.al-economic indeies and how they vary depending on the system,
dam
---- heights and bed bottom slanting. It was concluded that:
L) ifi notn svstemshigh or smill dams can be designeddepend.ingon
conditions'
t n " r , j n . l i o nt h " i h ; u ; t o i u l f i l l , r e m . e m b e r i n g . t h a t . i n . t h e , s a m e
as
iil; i;;l;iil savings
.riii.a out with smalldams(2-4 m high).achieves
l0mhigh;
i.gatAi the"masonryuoiu*" up to.50 percent as againstthe dams
the work volume lndexes of the small dams
2) in the .upporiJ-.yit.-,
[ 1,'. same proportion with the cost indexes as.against
,t" iil.*usft
at,t"u'-1* _. 7.r'.u',*fnr,
ih; i;[ d;; "fidrt u. e. e50lei/m- | 7B5lei/m of
16cu m/m-3b cu m/m, i' e' 4060 lei/m-8 970
trained sully respe"ti;;ft;
lei/m of-trainedgully respectively) ;
3) the retentionindexesare suileriorfor high dams(31.6cu m of alluvial
a"o"iitrl." *';i';;;;;;;gul".f s.ti cu m of al"luvialdeposits/cum of dam.s
ili;;iia^*.) N;;;;GA.as,atthesame volume of sniallworks a consoli-
of the gully is (twice
achieved
arti"" u"o ina b;;a;;" ;'longerdistance
"i
or even greater);
cost indexes
4) b& bott'om steepening.greatly^increases
ltt",f"llT:jl9
tauoutiSiiii"'"i".-i*iri *J'Il' 'nl, B6 tr,m-1,fo1
l1*" l:nf:
5i i; ih";verlayered.svstem, the :ost uld u,oi:::^f*.fi.: li: i":'t::"
;ith ih;.i'"pt (7.,1
,ing7t'ii-'"'.-u'i;Iil'. cuT 3Jl'^1'^*-s'ltv^ tg^f
I'i'be.6'ff
of 6.9 :;;i ;J il';; ;-p;; u'l1op9 or 27.per,.cent'i' e' 760'*loi
le.i/m
a S8Ot"i1rn of ti^i."d
,i,iiis5o'r"i7* on,Iive
gully respectivelyon
trained ;.iiy'respectiv^ety tim91
firietimes approxlmalely.l;
-1nq1gi**"lx):
"i i"aexes"
O n^i.i."ti"" asthe:1"ry:f::,i:.::"lt:i3"?;9
aredecieasing
.u *''oi"u'1ffi;;I;;;.lj;;;l-.u* da?nto 4 cu in of alluvialdeposits
7 ' 4 t i m e s"i
'
t"'e r I c u m o l d a m , i . e .
p
torrential formations from flysches,levan-
it"riur-.onciua"A that in the
tine depositsand sands,the overlayerea system ii lessused.only.il s^q::']l.l
i;;ili;l;i, *rr.r"-ir,'" t.o aspect and petrographic substratumoller the
;"r;'i;.fr;;;ri'rnJ .on,iitions for'oam"nriitaing.a,ndwhere.a .rapid
by degradationis
and safe protection of .u*" economiccfujectivesaffecte-d
".ono*i.
required.
'-t"i;; solution for
supported system..representsthe radical technical
cases, as it tends to achieve an unerodible
torrent training in ab6ut all th'e
l;;;th Trt.-hydiotechnical works are correlatedmore
;!j";;"irr"'*fiir"
""a wtrich is to be established
efficiently to the p;;E;i vegetation"rna'io tnrt
n-yaiogiupttic torrential system, sheltered by the
in the catchment ,r;;;;d
respectiveworks.
'""tEl*"u;;,-th" in
technical solution.standardizationmust be avoided as
ilri.'i;;;p;gi,;;,.olutio". from the technical point of view
*u";';;;;;-iirt.
ana'al''vays uneconomicallyfor the aimed purpose'
 a

\l

\*
\:i3 :t ss c

'c \i + st$+\s
E
\ s
\
^E\
av -t : - l G--
ss 3a__
ral
P\
q'

ii '-"
c:

if .'.:i

.=j

\F
o- ,.- i,
LI&L-0401

\.'c
3
*-- ss
,!,1 t ^r
il 00c/
1
"{8/ 1
\
c_
"i :i
Ei
t
R
3"
::-;r_i
ll --<-c
a n,: ccs
sBis1_s
s
iRs,: I

i
I
I
-rlwl
QI
--l
iI
ui _-
:t
l-li+iir
l