Alimentatia corecta in cursul sarcinii si alaptarii

In cursul sarcinii si alaptarii organismul femeii trece printr-o serie de transformari: are loc marirea
uterului, formarea placentei, dezvoltarea glandelor mamare, modificarea glandelor endocrine,
cresterea volumului sangelui, intensificarea metabolismului, etc. Toate aceste transformari impun
masuri care sa mentina sanatatea organismului matern si cea a viitorului copil de-a lungul intregii
perioade de sarcina. Iata de ce este extrem de importanta alimentatia. Cercetarile legate de
metabolismul femeii gravide au aratat ca nevoile sale nutritive cresc fata de cele ale femeii care
nu este insarcinata, mai ales in a doua jumatate a sarcinii si in cursul alaptarii. Este bine ca
viitoarea mamica sa cunoasca care sunt necesitatile organismului in aceasta etapa a vietii pentru a
sti cum sa se alimenteze cat mai bine.
Nevoile calorice sunt in prima jumatate a sarcinii cu 5-10% mai mari fata de cele ale unei femei care
nu este insarcinata, pentru ca in a doua jumatate procentul sa ajunga la 15 - 20%. In timpul lactatiei
cresterea poate depasi cu 30% nevoile femeii ne-gravide. Tinand cont de asta, pentru prima
jumatate a sarcinii se acorda un plus de 400 calorii iar pentru perioada alaptarii un plus de 700
calorii peste ratia obisnuita a femeii. Nevoia de proteine este de asemenea crescuta in aceasta
perioada; astfel pentru femeia gravida necesarul este de 20 g proteine peste ratia femeii ne-gravide
si pentru cea care alapteaza de 40 g; si intr-un caz, si in celalalt, este vorba de proteine cu valoare
biologica mare, din lapte, branzeturi, oua, ciuperci, soia sau peste. Daca aceste conditii nu sunt
indeplinite, exista riscul sa apara anemia, eclampsia, edeme, iar la fat : prematuritate, malformatii
diverse, stari carentiale, rezistenta mai mica la imbolnaviri dupa nastere.

Se vor evita din alimentatie leguminoasele uscate ( fasole, mazare, linte, bob ); fiind greu digerabile
datorita numarului mare de celuloza, ele provoaca balonari postprandiale dificil de suportat de
gravida; nu se vor da asemenea cantitati mari de lipide deoarece suprasolicita functiile ficatului si
predispun la acidoza. Nici consumul exagerat de glucide nu este indicat deoarece poate duce la
obezitate si diabet. Sunt indicate mai ales glucidele din legume, fructe, cereale, fara a face insa abuz
de fainoase. Consumul de carne este recomandat a fi redus si daca este posibil sa se reduca
complet.
In cursul sarcinii si alaptarii creste de asemenea nevoia de saruri minerale, in special de calciu,
fosfor si fier, care nu poate fi acoperita decat prin suplimentarea ratiei cu lapte, branzeturi,
oua, spanac, rosii, salata verde, etc. Daca o femeie care nu este gravida are nevoie de 0.8 g/zi
calciu si fosfor, necesitatile cresc la 1.5 g/zi in cursul sarcinii si la 2 g/zi in timpul alaptarii. Necesarul
de fier creste de la 15 - 16 mg/zi la femeia negravida la 20 mg/zi in timpul sarcinii si la 25 mg/zi in
timpul alaptarii. In ceea ce priveste aportul de sodium acesta va trebui restrans mai ales in utima
perioada a gestatiei deoarece favorizeaza aparitia edemelor si, in consecinta, aparitia unor
complicatii la nastere.
Creste si nevoia de vitamine astfel:
nevoia de tiamina creste de la 1.5 mg/zi in afara sarcinii la 2 mg/zi in timpul sarcinii, si la 2.3
- 2.5 mg/zi in timpul alaptarii;
nevoia de piridoxina este de cca. 5 mg/zi in timpul sarcinii ;
nevoia de vitamina PP creste de la 14 - 15 mg/zi, cat este necesarul la femeia
neinsarcinata, la 18 - 20 mg/zi in timpul sarcinii si 24 - 25 mg/zi in timpul alaptarii;
nevoia de vitamina K este de cca. 0.5-1 mg/zi in timpul sarcinii si creste mai ales in ultima
parte a gestatiei, cand organismul se pregateste sa faca fata pierderilor de sange din cursul
nasterii;
 nevoia de vitamina A este de 6 000 UI la femeia insarcinata si de 8 000 UI la cea care
alapteaza, fata de cele 5 000 UI necesare in afara sarcinii;
nevoia de vitamina D este de 400 UI la femeia gravida si de 500 - 600 UI la cea care
alapteaza si se asigura atat din alimente ( produse lactate mai ales ), cat si prin expunere la
soare in cursul lunilor de vara;
necesarul de vitamina E este realizat prin consumul de uleiuri vegetale, oua, carne, cereale
incoltite; importanta vitaminei E este aceea ca favorizeaza dezvoltarea normala a embrionului;
vitamina C este necesara in cantitate de 50 - 55 mg/zi la femeia negravida, de 100 mg/zi in
timpul sarcinii si de 130 - 150 mg/zi in timpul alaptarii; aportul se face prin consumul de legume
verzi si fructe;
vitaminele din grupul B sunt aduse in organism odata cu painea, laptele, ouale, legumele
verzi, iar vitamina A odata cu produsele de origine animala si cu unele legume verzi.
In perioada sarcinii si in perioada alaptarii este important sa se consume alimente din toate
grupurile principale in urmatoarele conditii: lapte 500 - 900 ml/zi, branzeturi cca. 40 g/zi, oua cca. 35
g/zi, grasimi alimentare sub forma de unt sau alte grasimi animale 20 - 25 g/zi si ulei cca. 35 g/zi.
Painea se va da in cantitate de 300 - 320 g/zi iar derivatele de cereale 45 g/zi. Dintre legume cartofii
trebuie sa fie cam 250 - 300 g/zi, radacinoasele 250 - 280 g/zi, iar celelalte legume verzi 300 - 350
g/zi. Leguminoasele se pot consuma in cantitate mica, de 15 - 20 g/zi, iar fructele in cantitate de cel
putin 300 - 350 g/zi. Este important ca legumele si fructele sa fie cosnumate de fiecare data in stare
proaspata
.
Necesarul de minerale si vitamine din perioada de graviditate si alaptare se poate obtine si prin
administrarea de suplimentele alimentare..

Este foarte important de retinut faptul ca alimentatia suficienta cantitativ si calitativ nu se confunda
cu abuzul alimentar. Se vor consuma mese de volum redus si mai dese in special in prima parte a
sarcinii, atunci cand femeia gravida poate avea tulburari dispeptice. Se evita alimentele prea grase,
prea condimentate, afumaturile, alimentele prea sarate, conservele de carne sau de peste, alcoolul
si cafeaua, deoarece acestea irita mucoasa digestiva si produc hipersecretie de suc gastric.
Vor fi evitate de asemenea mancarurile preparate cu sosuri prajite, cu grasime incinsa sau cu
grasime in cantitate mare. In timpul travaliului este interzis consumul de alimente. Dupa nastere insa
se vor da alimente fortifiante, usor digerabile si stimulante cum sunt: cafeaua naturala, sucurile de
fructe, cafeaua cu lapte si bulionul de legume. Din ziua a treia de la nastere se va trece la un regim
mai consistent, mai ales la femeile care alapteaza. Trebuie evitate alimentele care, trecand in laptele
matern, ii imprima un gust neplacut sau chiar particularitati care pot produce sugarului tulburari
digestive, nervozitate sau neliniste. Din aceste alimente fac parte: ceapa, usturoiul, cafeaua,
alcoolul.

Este foarte important sa se respecte orele de masa si repartitia cat mai corecta a caloriilor pe mese.
Masticatia se va face lent, indelung; se vor evita emotiile de orice natura in timpul mesei, si se va
respecta obligatoriu repausul dupa masa. Se va cauta, in masura posibilului, sa se pastreze
obiceiurile alimentare ale gravidei daca acestea nu incalca regulile alimentatiei rationale. Atentie!
Sunt daunatoare interdictiile inutile sau administrarea sistematica si nejustificata a unor vitamine sau
saruri minerale in exces.
Daca viitoarea mamica are unele dezechilibre nutritionale se va urmari corectarea lor; in cazul in
care presteaza o munca cu solicitare fizica si psihica intense, aportul nutritiv va fi adaptat la
nevoile acesteia. La adolescenta gravida sau care alapteaza ratia va fi suplimentata caloric pentru
a-i acoperi si nevoile de crestere si dezvoltare ale organismului matern.
Varianta de meniu pentru femeia gravida
Dimineata: cafea cu lapte, paine intermediara, cu unt, rosii sau ardei; ( in primele luni se recomanda
servirea micului dejun in pat, in pozitie culcata pentru a atenua varsaturile matinale);
Gustare: tartine cu unt si sunca proaspata( slaba ), fructe sau suc de fructe;
Pranz: Felul 1 - supa de legume;
Felul 2 - ciuperci la gratar cu cartofi natur, salata verde, paine intermediara;
Gustare: iaurt cu paine cu unt si cascaval si ardei gras, fructe;
Seara: peste in pergament cu sote de legume, papanasi cu branza de vaci si smantana, compot de
fructe;
Varianta de meniu pentru o femeie care alapteaza
Dimineata: lapte cu cacao, paine intermediara cu unt si ardei gras, paine cu unt si miere;
Gustare: tartine cu branza telemea, unt si rosii, iaurt cu biscuiti;
Pranz: Felul 1 - supa de legume cu galuste de gris;
Felul 2 - dovlecei umpluti , cu smantana, paine intermediara, salata verde;
Felul 3 - tarta cu fructe;
Gustare: orez cu lapte si dulceata sau nectar de fructe;
Seara: Felul 1 - mamaliguta cu branza de vaci si smantana;
Felul 2 - ciuperci la gratar cu pireu de cartofi, salata de sfecla, paine intermediara;
Felul 3 - fructe;
La culcare: un pahar cu lapte si biscuiti;