Anda di halaman 1dari 26

Analiza economico-financiara 1

2010

MULTIPLE CHOICE

1. Corelatia intre indicele productiei vandute (IQv) si indicele productiei marfa


fabricate (IQf):
IQv = IQf - arata mentinerea ponderii imobilizarilor in stocuri de produse
finite;

a. adevarat
b. fals
ANS: A

2. Metoda substituirilor in lant se aplica cand intre factorii de influenta exista relatia matematica
de produs sau raport.

a. adevarat
b. fals
ANS: A

3. Corelatia intre indicele productiei vandute (IQv) si indicele productiei marfa fabricate (IQf):
IQv > IQf – semnifica tendinta de reducere a ponderii imobilizarilor de produse finite, adica
cresterea gradului de valorificare a productiei obtinute.

a. adevarat
b. fals
ANS: A

4. Corelatia intre indicele valorii adaugate (IVA) si indicele productiei exercitiului (IQe):
IVA > IQe – exprima reducerea ponderii consumurilor provenite de la terti in volumul total al
activitatii firmei, adica cresterea gradului de valorificare a resurselor materiale.

a. adevarat
b. fals
ANS: A

5. O situatie normala a firmei apare astfel:


ICA ≥ IQf > IQe < IVA
a. adevarat
b. fals
ANS: A
 CA 
 
6. Raportul dintre cifra de afaceri si valoarea productiei marfa fabricata  Qf  exprima
modificarile intervenite in stocurile de produse finite si alte venituri, exclusiv cele financiare
si exceptionale.

a. adevarat
b. fals
ANS: A

 Qf 
 
7. Raportul dintre valoarea productiei marfa fabricata si valoarea productiei exercitiului  Qe 
care caracterizeaza evolutia stocurilor si a consumului intern.

a. adevarat
b. fals
ANS: A

 I Qf 
 
 I Qe 
8. Raportul dintre productia fabricata si productia exercitiului   exprima legatura dintre
ritmul productiei si ritmul volumului total;

a. adevarat
b. fals
ANS: A

 I VA 
 
I 
9. Raportul dintre valoarea adaugata si productia exercitiului  Qe  exprima cresterea sau
scaderea gradului de valorificare a resurselor materiale provenite de la terti.

a. adevarat
b. fals
ANS: A

10. O situatie normala a firmei apare astfel:


ICA=IQf>IVa>IQf;
a. adevarat
b. fals
ANS: B

11. Daca ritmul de crestere a CA este superior ritmului de crestere a productiei marfa fabricate,
atunci gradul de valorificare a productiei marfa fabricate creste, determinand si o crestere a
CA:
I CA
I CA > I Qf ⇔ >0
I Qf

a. adevarat
b. fals
ANS: A

12. Daca indicele productiei marfa fabricata devanseaza indicele de crestere a numarului de
personal, atunci productivitatea muncii se va reflecta nefavorabil asupra CA:
I Qf
I Qf > I Ns ⇔ >0
I Ns

a. adevarat
b. fals
ANS: B

13. Pentru aplicarea metodei substituirilor in lant, asezarea factorilor in relatiile de cauzalitate se face in
urmatoarea ordine:

a. factorii de structura, cantitativi, calitativi


b. factorii cantitativi, de structura, calitativi
c. factorii calitativi, de structura, cantitativi
d. factorii de structura, calitativi, cantitativi
e. factorii cantitativi, calitativi, de structura
ANS: B

14. Gradul de utilizare a capacitatii de productie pentru o intreprindere se afla prin:

a. raportul intre numarul de salariati si capacitatea de productie


b. raportul intre cifra de afaceri si valoarea activelor
c. raportul intre cifra de afaceri si capacitatea de productie
d. raportul intre capacitatea de productie si pasive
e. raportul intre productia realizata si capacitatea de productie
ANS: E

15. Produsul intre pretul de vanzare fara TVA si cantitatea de produse vandute se mai numeste si:

a. productie livrata si neincasata


b. productie neterminata
c. cifra de afaceri realizata
d. cifra de afaceri nerealizata
e. productia marfa fabricata
ANS: C

16. Urmatoarea relatie: t1 (sh1 – sh0), unde t = timpul consumat pe unitate de produs si sh = salariul mediu
orar, reprezinta:

a. scaderea cheltuielilor cu salariile


b. influenta productivitatii muncii asupra cheltuielilor cu salariile pe unitatea de produs
c. influenta salariului mediu orar asupra cheltuielilor cu salariile pe unitatea de produs
d. cresterea cheltuielilor salariale
e. modificarea costului pe unitatea de produs
ANS: C

17. Influenta cu semnul plus a pretului de vanzare asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri
semnifica:

a. scaderea costurilor pe produse


b. cresterea costurilor pe produse
c. scaderea pretului de vanzare
d. cresterea pretului de vanzare
e. cresterea cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri
ANS: C

18. Cheltuielile fixe pe unitatea de produs se modifica odata cu modificarea volumului de activitate astfel:

a. cresc odata cu cresterea volumului de activitate


b. scad odata cu cresterea volumului de activitate
c. scad odata cu reducerea volumului de activitate
d. cresc odata cu reducerea ponderii produselor stocate
e. au un caracter relativ constant
ANS: B

19. Raportul dintre cifra de afaceri si valoarea productiei marfa fabricate exprima:

a. modificarile de productivitate
b. modificarile intervenite in stocurile de produse finite
c. cresterea datoriilor la furnizori
d. modificarile intervenite in stocurile de materii prime
e. modificarile intervenite in stocurile de consumabile
ANS: B

20. La calculul cifrei de afaceri veniturile financiare si cele exceptionale:

a. se includ neaparat
b. se includ in cote diferite
c. se includ doar veniturile financiare
d. se includ doar veniturile exceptionale
e. nu se includ
ANS: E

21. Influenta cu semnul minus a pretului de vanzare asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifra de
afaceri semnifica:

a. scaderea cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri


b. cresterea costurilor pe produse
c. scaderea pretului de vanzare
d. cresterea pretului de vanzare
e. cresterea volumului productiei vandute
ANS: D

22. In cazul unei societati pe actiuni, intr-un interval de timp dat, se considera caafiind o situatie
normala daca indicele cifrei de afaceri fata de indicele productiei marfa fabricate este:

a. mai mare sau egal


b. mai mic
c. egal
d. de trei ori mai mic
e. mai mic sau egal
ANS: A

23. Cresterea costurilor pe unitatea de produs are ca efect:

a. cresterea ratei rentabilitatii economice


b. reducerea cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri
c. cresterea profitului aferent cifrei de afaceri
d. reducerea profitului aferent cifrei de afaceri
e. cresterea ratei rentabilitatii comerciale
ANS: D

24. Daca din productia globala a exercitiului se scad consumurile intermediare respectiv
cheltuielile cu materialele, atunci se obtine:

a. taxa pe valoarea adaugata


b. profitul net
c. profitul brut
d. valoarea adaugata
e. cifra de afaceri
ANS: D

25. Influenta cu semnul plus a modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate
presupune:

a. cresterea valorii adaugate totale


b. scaderea valorii adaugate pe produse
c. cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare
decat media valorii adaugate pe intreprindere
d. scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mica decat
media valorii adaugate pe intreprindere
e. scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare decat
media valorii adaugate pe intreprindere
ANS: C

26. Raportul intre cifra de afaceri si productia exercitiului se numeste:


a. stocul de productie
b. gradul de valorificare a productiei
c. gradul de valorificare a cifrei de afaceri
d. cota globala de piata
e. productivitatea muncii
ANS: B

27. Cheltuielile variabile totale se modifica odata cu modificarea volumului de activitate astfel:

a. cresc odata cu cresterea volumului de activitate


b. scad odata cu cresterea volumului de activitate
c. scad odata reducerea ponderii produselor stocate
d. cresc odata cu reducerea volumului de activitate
e. au un caracter relativ constant
ANS: A

Qf1  CA1 CA0 


Ns1 ⋅  − ,
Ns1  Qf1 Qf0 
28. Pe baza relatiei: se determina:

a. influenta numarului de salariati asupra cifrei de afaceri


b. influenta gradului de inzestrare a fortei de munca asupra cifrei de afaceri
c. influenta randamentului mijloacelor fixe productive asupra cifrei de afaceri
d. influenta gradului de valorificare a productiei marfa asupra cifrei de afaceri
e. influenta productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri
ANS: D

29. In cazul unei societati pe actiuni, intr-un interval de timp dat, se considera ca fiind o situatie
normala daca indicele productiei marf fabricate fata de indicele productiei exercitiului este:

a. mai mic sau egal


b. egal
c. mai mare
d. mai mic
e. mai mare sau mic, dar nu egal
ANS: C

30. Modificarea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri cu „– y lei” semnifica:

a. scaderea vanzarilor cu „y” lei


b. sporirea eficientei cheltuielilor firmei
c. scaderea preturilor unitare de vanzare cu „y” lei
d. reducerea eficientei cheltuielilor firmei
e. cresterea costurilor unitare cu „y” lei
ANS: B
31. Influenta modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de + 500
mil. lei. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie:

a. scaderea valorii adaugate pe produse


b. cresterea valorii adaugate pe produse
c. cresterea ponderii produselor cu valoare adaugara la 1 leu productie mai mare
decat media valorii adaugate la 1 leu productie pe intreprindere
d. scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare decat
media pe intreprindere
e. cresterea consumurilor intermediare pe produse
ANS: C

32. In cazul unei societati pe actiuni, intr-un interval de timp dat, se considera ca fiind o situatie
normala daca indicele valorii adaugate fata de indicele productiei exercitiului este:

a. mai mare sau mai mic, dar nu egal


b. egal
c. mai mic sau egal
d. mai mic
e. mai mare
ANS: E

33. In cazul unei societati comerciale, raportul intre vanzarile proprii ale unui produs si totalul
vanzarilor aceluiasi produs pe o piata oarecare reprezinta:

a. cota de TVA
b. cota globala de piata
c. cota de participare la profit
d. cota de piata neacoperita
e. cota de vanzari neonorate
ANS: B

34. Daca influenta structurii vanzarilor asupra profitului este de +20000 mii lei, atunci rezulta:

a. cresterea rentabilitatii pe produs


b. cresterea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mare decat media pe
intreprindere
c. reducerea costului pe produs
d. cresterea ponderii produselor pentru care costul este mai mare decat media pe
intreprindere
e. mentinerea structurii veniturilor
ANS: B

35. Raportul intre productia marfa fabricata si numarul mediu de salariati se numeste:

a. randamentul muncii
b. salariu mediu pentru un salariat
c. productivitatea muncii
d. eficienta activelor fixe
e. randamentul activelor circulante
ANS: C

36. Cifra de afaceri reprezinta:

a. veniturile din exploatare si financiare


b. suma totala a veniturilor din vanzarea marfurilor si produselor intr-o perioada
determinata
c. suma totala a veniturilor din prestari de servicii
d. productia livrata din activitatea de baza
e. suma banilor rulati prin cont
ANS: B

37. In cazul analizei factoriale a cheltuielilor variabile la 1000lei cifra de afaceri, factorii de
influenta sunt in aceasta ordine:

a. pretul de vanzare, costul pe produs, structura productiei vandute


b. costul pe produs, pretul de vanzare, structura productiei vandute
c. structura productiei vandute, pretul de vanzare, costul pe produs
d. structura productiei vandute, costul pe produs, pretul de vanzare
e. pretul de vanzare, structura productiei vandute, costul pe produs
ANS: C

38. Pe baza relatiei valoare adaugata/cifra de afaceri se determina:

a. contributia factorului uman la formarea cifrei de afaceri


b. gradul de folosire a capacitatii de productie
c. contributia factorului uman la formarea valorii adaugate
d. gradul de integrare pe verticala
e. gradul de valorificare a productiei fabricate
ANS: D

39. Influenta modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de „–
500.000 mii lei”.
Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie:

a. cresterea ponderii produselor cu valoarea adaugata unitara mai mare decat media
valorii adaugate pe intreprindere
b. scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare decat
media valorii adaugate la 1 leu productie pe intreprindere
c. scaderea valorii adaugate pe produs
d. cresterea ponderii produselor cu valoarea adaugara unitara mai mica fata de media
valorii adaugate pe intreprindere
e. scaderea ponderii produselor cu valoarea adaugata la 1 leu productie sub media
programata pe intreprindere
ANS: B

40. Cifra de afaceri reprezinta:

a. productia livrata din activitatea de baza


b. productia marfa vanduta si incasata din activitatea de baza si alte activitati
c. incasari din vanzari de marfuri si produse
d. suma totala a veniturilor din vanzarea marfurilor si produselor intr-o perioada
determinata
e. veniturile din exploatare
ANS: D

41. Rezultatul exploatarii se afla dupa formula:

a. venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare


b. venituri din exploatare + cheltuieli de exploatare
c. venituri totale – cheltuieli totale
d. venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare + profit brut
e. venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare – amortizare
ANS: A

42. Influenta modificarii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri fata de
nivelul prevazut este –18 lei. Aceasta reprezinta o:

a. situatie pozitiva, datorita cresterii preturilor produselor fata de nivelul prevazut


b. situatie negativa, datorita modificarii costurilor unitare in functie de oferta de pe
piata a materiilor prime
c. situatie pozitiva, datorita scaderii costurilor unitare fata de nivelul prevazut
d. situatie negativa, datorita scaderii costurilor unitare la majoritatea produselor fata
de nivelul prevazut
e. situatie pozitiva, datorita cresterii costurilor unitare fata de nivelul prevazut
ANS: C

43. Valoarea adaugata se defineste ca fiind:

a. plusul de incasari din vanzarile firmei


b. diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile totale
c. cresterea (plusul) de bogatie obtinuta prin activitatea tehnico-productiva a firmei
d. volumul total de activitate al firmei
e. diferenta dintre veniturile de exploatare si cheltuielile de exploatare
ANS: C

44. Influenta cu semnul minus a pretului de vanzare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de
afaceri semnifica:

a. cresterea pretului de vanzare


b. cresterea costurilor pe produse
c. cresterea volumului productiei vandute
d. scaderea pretului de vanzare
e. scaderea cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri
ANS: A

45. Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mare decat indicele productivitatii muncii
(Iw).Aceasta conduce la:

a. reducerea cheltuielilor la 1000 lei CA


b. scaderea ponderii cheltuielilor cu personalul in valoarea adaugata
c. cresterea cheltuielilor cu personalul la 1000 lei CA
d. cresterea valorii adaugate
e. cresterea ponderii cheltuielilor cu personalul in cheltuielile de exploatare
ANS: C

46. Daca coeficientul de sortiment Ks=1 si coeficientul de structura Kst<1 atunci:

a. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de 100%


b. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele, dar in proportii diferite
c. programul de fabricatie nu a fost realizat la nici un sortiment
d. programul de fabricatie a fost realizat si depasit la toate sortimentele in proportii
egale
e. programul de fabricatie nu a fost realizat
ANS: B

47. Influenta modificarii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri fata de
nivelul prevazut este de – 20 lei. Aceasta reprezinta:

a. situatie pozitiva, datorita cresterii preturilor produselor fata de nivelul prevazut


b. situatie negativa, datorita modificarii costurilor unitare in functie de oferta de pe
piata a materiilor prime
c. situatie negativa, datorita scaderii costurilor unitare la majoritatea produselor fata
de nivelul prevazut
d. situatie pozitiva, datorita scaderii costurilor unitare fata de nivelul prevazut
e. situatie pozitiva, datorita cresterii costurilor unitare fata de nivelul prevazut
ANS: D

48. Valoarea adaugata se defineste ca fiind:

a. cresterea (plusul) de bogatie obtinuta prin activitatea productiva a firmei


b. diferenta dintre veniturile din exploatare si cheltuielile de exploatare
c. volumul total de activitate al firmei
d. diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile totale
e. plusul de incasari din vanzarile firmei
ANS: A

49. Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mic decat indicele productivitatii muncii.
Aceasta inseamna:
a. consecinte nefavorabile ale utilizarii timpului de munca
b. cresterea cheltuielilor de exploatare pe seama salariilor
c. sporirea eficientei utilizarii factorului munca
d. ineficienta consumului de munca vie
e. cresterea cheltuielilor variabilei cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri
ANS: C

50. Daca intre elementele fenomenului studiat exista relatii de tip determinist de natura produsului
sau a raportului, atunci pentru analiza cantitativa se foloseste metoda:

a. calitativa
b. substituirilor in lant
c. cumulativa
d. exhaustiva
e. balantiera
ANS: B

51. La baza determinarii carui coeficient din analiza economico-financiara sta principiul
necompensarii unor nerealizari la unele sortimente cu depasirile inregistrate la alte sortimente:

a. Ks – coeficientul de sortiment
b. Kst – coeficientul de structura
c. K – coeficientul de exploatare
d. Kn – coeficientul de nomenclatura
e. Kr – coeficientul de ritmicitate
ANS: A

52. Productia obtinuta si destinata livrarii, care cuprinde valoarea produselor finite si a
semifabricatelor destinate vanzarii, valoarea lucrarilor executate si a serviciilor prestate, se
numeste:

a. productia exercitiului
b. productia la terti
c. productia marfa fabricata
d. productia de marfa si servicii
e. productia in curs de livrare
ANS: C

53. Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mare decat indicele productivitatii muncii.
Aceasta conduce la:

a. cresterea cheltuielilor cu personalul la 1000lei cifra de afaceri si reducerea


profitului
b. reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
c. scaderea ponderii cheltuielilor cu personalul in valoarea adaugata
d. cresterea valorii adaugate
e. cresterea ponderii cheltuielilor cu personalul in cheltuielile de exploatare
ANS: A

54. Daca indicele salariului mediu este mai mic decat indicele productivitatii muncii, rezulta:

a. consecinte nefavorabile ale utilizarii timpului de munca


b. cresterea cheltuielilor de exploatare pe seama salariilor
c. cresterea cheltuilelilor variabile cu salariile la 1000lei cifra de afaceri
d. ineficienta consumului de munca vie
e. sporirea eficientei utilizarii factorului munca
ANS: E

55. Pe baza relatiei “Valoare adaugata / Cifra de afaceri” se determina:

a. contributia factorului uman la formarea cifrei de afaceri


b. contributia factorului uman la formarea valorii adaugate
c. gradul de folosire a capacitatii de productie
d. gradul de integrare pe verticala
e. gradul de valorificare a productiei fabricate
ANS: D

56. Rezultatul curent al exercitiului se afla dupa formula:

a. rezultatul exploatarii - rezultatul financiar


b. profitul brut – profitul net
c. rezultatul exploatarii + rezultatul financiar
d. rezultatul precedent al exercitiului – cota de impozit pe profit
e. rezultatul exploatarii + rezultatul financiar + rezultatul exceptional
ANS: C

57. Principiile metodei substituirilor in lant numita si metoda itinerari sunt:


a) ordonarea factorilor se face dupa factorii cantitativi, factorii de structura,factorii calitativi;
b)ordonarea se face mai intai dupa factorii calitativi si apoi dupa cei cantitativi si structura.
c) substituirea se face in ordinea factorilor: cantitativi, de structura, calitativi.
d) un factor substituit ramane substituit pana la final.

a. a,c,d
b. a,b
c. a,c
d. b,c,d
e. a,b,d
ANS: A

58. Metoda ratelor presupune:


a) rate de structura;
b) rate de eficienta (corelatia efect/efort; efort/efect);
c) rate de echilibru financiar (lichiditate, solvabilitate).
d) rate de stabilire a coeficientilor de semnificatie;
e) rate de stabilire a criteriilor de evaluare a firmei;

a. a,b,c,d
b. a,c,e
c. a,b,c
d. b,c,e
e. b,c,d
ANS: C

59. Analiza economica financiara studiaza:


a. mecanismul de formare si modificare a fenomenelor prin descompunerea lor in elemente
componente, in parti simple;
b. prin stabilirea factorilor de influenta;
c. descompunerea se face in trepte, de la complex la simplu, in vederea identificarii cauzelor
finale care explica o anumita stare de fapt, un anumit nivel de performanta sau o evolutie a
lor;
d. managementul firmelor si probabilitatea aparitiei riscurilor economice.

a. a,b,c;
b. a,b,d;
c. b,c,d;
d. d.
ANS: A

60. Analiza economica studiaza:


a. activitatile si tehnicile manageriale si de performanta economica;
b. activitatile economice din punct de vedere economic:al consumului de resurse si al
rezultatelor obtinute;
c. analiza economica poate avea ca obiect nu numai o activitate economica, ci si una tehnica,
sociala, administrativa, financiara, concurentiala;
d. aspecte care sunt in directa legatura cu rezultatele finale obtinute de intreprindere si care pot
explica si completa concluziile rezultate in urma anlizei.

a. a,b,c,d;
b. b,c,d;
c. a,b,d;
d. a.
ANS: B

61. Analiza economico-financiara reprezinta un ansamblu de concepte, metode, tehnici, procedee


si instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si externe in vederea:
a. formularii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia economico-financiare a unei
firme;
b. identificarii factorilor, cauzelor si conditiilor care au determinat acea situatie economica a
firmei;
c. identificarii rezervelor interne de imbunatatire a activitatii acesteia, din punct de vedere al
utilizarii eficiente a resurselor umane, materiale si financiare;
d. ajustarii metodelor manageriale la nivelul firmei.

a. d;
b. a,b,c,d;
c. a,b,c;
d. b,c,d.
ANS: C

62. Analiza economico-financiara se realizeaza:


a. in sensul invers evolutiei reale a fenomenului cercetat;
b. de la rezultatele activitatii economice catre elemente si factori;
c. prin metode manageriale si de training.

a. a,b;
b. c;
c. a,c.
ANS: A

63. Analiza post-factum:


a. numita si analiza previzionala;
b. numita si analiza post-operativa sau analiza realizarii obiectivelor;
c. aceasta analiza furnizeaza informatii privind gradul de realizare a obiectivelor programate.

a. a;
b. b,c;
c. a,b,c;
d. a,c.
ANS: B

64. Analiza previzionala sau prospectiva presupune:


a. determinarea evolutiei viitoare a unui fenomen economic pe baza cercetarii factorilor de
influenta (a relatiilor de cauzalitate), a actiunii lor in perspectiva;
b. prin aceasta metoda se stabilesc obiectivele ce trebuie realizate in perioada viitoare;
c. numita si analiza post-operativa sau analiza realizarii obiectivelor.

a. a,b,c;
b. c;
c. a,b;
d. a,c.
ANS: C

65. Analiza calitativa:


a. prin care se abordeaza sistemic, cibernetic desfasurarea fenomenelor;
b. se analizeaza fenomenele din punct de vedere cantitativ;
c. rolul acestei analize este de a elabora modele in care sunt cuprinse elementele esentiale ale
fenomenului cercetat.

a. b;
b. a,b;
c. a,b,c;
d. a,c.
ANS: D

66. Analiza cantitativa presupune:


a. cercetarea fenomenelor prin determinari cantitative: greutate, grad, suprafata, volum,
numar, durata, etc.;
b. analiza cantitativa se preteaza la aplicarea metodelor matematice moderne;
c. analiza cantitativa cerceteaza fenomenele prin abordari calitative.

a. a,b,c;
b. c;
c. a,b;
d. a,c.
ANS: C

67. Analiza microeconomica studiaza:


a. comportamentul individual sau cel al intreprinderilor in activitatea economica si rezultatele
obtinute;
b. releva factorii care determina orientarea in investirea capitalurilor, in utilizarea resurselor si
a rezultatelor obtinute la nivelul firmei;
c. releva factorii care determina orientarea investitiilor la nivel macroeconomic.

a. c;
b. a,b,c;
c. a,b;
d. a,c.
ANS: C

68. Analiza mezoeconomica are ca scop:


a. sa evidentieze pozitia firmei pe piata;
b. sa evidentieze capacitatea concurentiala a acesteia;
c. sa evidentieze comportamnetul individual al firmei.

a. a,b;
b. b,c;
c. c;
d. a,b,c.
ANS: A

69. Analiza macroeconomica studiaza:


a. pozitia firmei pe piata si capacitatea concurentiala;
b. economia nationala si mondiala si are drept scop evidentierea conjuncturii interne si
internationale a factorilor demografici, de cultura, probleme sociale, nivel de dezvoltare;
c. operând preponderent cu marimi globale sau agregate (podus intern brut, produs national
brut, rata medie a rentabilitatii pe sector de activitate etc.).

a. a;
b. b,c;
c. a,b,c.
ANS: B

70. Dupa modul de urmarire in timp a fenomenelor se disting:


a. analiza statica studiaza fenomenele la un moment dat, relevând relatiile dintre elementele si
factorii care determina o anumita pozitie a fenomenului cercetat;
b. analiza dinamica cerceteaza fenomenele si procesele economice in schimbarea lor, pune in
evidenta pozitia lor in diverse momente de timp. Prin aceasta analiza se stabilesc factorii care
eu generat schimbarile si se evidentiaza tendintele evolutiei viitoare;
c. analiza promotionala care studiaza posibilitatile de deschidere in viitor ale firmei catre noi
produse.

a. a,b,c;
b. c;
c. a,b;
d. a,c.
ANS: C

71. Dupa criteriile de studiere a fenomenelor se distinge:


a. analiza tehnico-economica imbina abordarea tehnica cu cea economica in analiza
problemelor (cresterea productiei fizice, reducerea costului unui produs sau serviciu, cresterea
rentabilitatii pe produs);
b. analiza economico-financiara abordeaza corelatiile dintre activitatea economica (de
exploatare) si cea financiara (analiza riscului financiar corelata cu analiza riscului de
exploatare);
c. analiza financiara studiaza fluxurile financiare care se formeaza la nivelul firmei, modul de
formare, gestionare si plasare a capitalului;
d. analiza manageriala si de performanta.

a. d;
b. a,b;
c. a,c;
d. a,b,c.
ANS: D

72. In functie de pozitia analistului:


a. analiza financiara studiaza fluxurile financiare care se formeaza la nivelul firmei, modul de
formare, gestionare si plasare a capitalului;
b. analiza interna foloseste conducerii firmei pentru cunoasterea nivelului performantelor
economico-financiare realizate de firma in perioadele trecute, modul de realizare a
obiectivelor programate, dar mai ales pentru fundamentarea activitatii viitoare;
c. analiza externa se efectueaza de partenerii externi (furnizori, clienti, statul prin autoritatile
locale, guvern, organele de urmarire penala, instantele judecatoresti) pe baza informatiilor
furnizate de analiza financiara.

a. a,b,c;
b. c;
c. a,b;
d. b,c.
ANS: C

73. Asupra unui fenomen actioneaza:


a. elementele care reprezinta parti componente ale fenomenului analizat;
b. factorii care reprezinta fortele motrice care provoaca un fenomen;
c. cauzele care reprezinta fenomene care provoaca si explica aparitia fie a fenomenului
analizat, fie a unui factor care actioneaza asupra acestuia;
d. managementul cel care cuantifica efectele factorilor si ale cauzelor reflectate in rezultatele
economice ale firmei.

a. a,d;
b. a,b,c;
c. d;
d. b,c,d.
ANS: B

74. Categorii principale de indicatori economico-financiari:


a. indicatori ai resurselor (umane, materiale, financiare, informationale);
b. indicatori ai consumului de resurse (indicatori ai cheltuielilor);
c. indicatori ai potentialului financiar (capitalurile, patrimoniul net, fondul de rulment,
lilichiditatea, autonomia financiara);
d. indicatori de performanta si rezultate (cifra de afaceri, valoarea adaugata profitul);
e. indicatori de eficienta, calculati sub forma „ratelor”;
f. indicatori de performanta manageriala.

a. a,b,c,d,f;
b. f;
c. a,b,c,d,e;
d. a,c, f.
ANS: C

75. Metodele de analiza economico-financiara sunt:


a) metode de analiza calitative (vizeaza esenta fenomenului, surprinderea legaturilor cauzale);
b) metode secventiale de analiza a procesului de productie dar si managerial;
c) metode de analiza cantitative (cuantificarea influentelor factorilor).

a. b;
b. a,b;
c. a,c;
d. b,c.
ANS: C

76. Metoda substituirilor in lant se aplica:


a. când intre factorii de influenta exista relatia matematica de produs sau raport;
b. cand intre factori este relatia de aditivitate.

a. a;
b. b;
c. a,b.
ANS: A

77. Principiile metodei substituirilor in lant numita si metoda iterarii:


a. ordonarea factorilor se face dupa: factorii cantitativi, factorii de structura, factorii calitativi;
b. substituirile se fac succesiv, in ordinea factorilor: cantitativi, de structura, calitativi;
c. un factor substituit ramâne substituit pâna la final;
d. ordonarea factorilor se face dupa dorinta celui care face analiza.

a. a,b,c;
b. d;
c. a,c,d;
d. a,b,c,d.
ANS: A

78. Elementele reprezinta:


a. parti componente ale fenomenului analizat;
b. fortele motrice care provoaca un fenomen.

a. a;
b. b;
c. a,b.
ANS: A

79. Metoda ratelor:


a. rata este un raport intre doua marimi comparabile logico-economic;
b. cu o valoare informationala si operationala mai mare decât a celor doi indicatori judecati
separat;
c. aceste rate sunt folosite cu preponderenta in diagnosticarea si evaluarea activitatii
intreprinderilor;
d. rata este o suma de marimi comparabile in timp si spatiu.

a. a,b,c,d;
b. d;
c. a,b,d;
d. a,b,c.
ANS: D

80. Dupa continut ratele pot fi:


a. rate de structura;
b. rate de eficienta (corelatia efect/efort; efort/efect);
c. rate de echilibru financiar (ratele de lichiditate, rata solvabilitatii globale);
d. rate de substitutie si competenta manageriala.

a. a,b,c,d;
b. a,d;
c. d;
d. a,b,c.
ANS: D

81. Cerinele fundamentale ale informatiei economice sunt:


a. utilitate;
b. exactitate;
c. profunzime;
d. actualitate;
e. valoarea informatiei;
f. redundanta;
g. costul informatiei.

a. a,b,c,d,f;
b. f;
c. a,b,c,d,e,g;
d. a,b,c,d,e,f.
ANS: C

82. Principalii utilizatori ai informatiilor furnizate de analizele economico-financiare sunt:


a. furnizorii de capital (actionarii, investitorii, bancile);
b. partenerii de afaceri (furnizorii, clientii, angajatii, sindicatele);
c. mass media si institutiile de cultura si militare;
d. statul (fiscul, guvernul, autoritatile locale);
e. alti utilizatori (managementul firmei, analistii si consultantii, auditorii, publicul).

a. a,b,c,d;
b. c;
c. a,b,c,d,e;
d. a,b,d,e.
ANS: D

83. Cifra de afaceri (CA) reflecta:


a. performanta comerciala a intreprinderii;
b. reprezinta suma veniturilor realizate din: vânzarile de marfuri, executarea de lucrari si
prestari servicii;
c. performanta fiscala a intreprinderii.

a. c;
b. a,b;
c. a,b,c.
ANS: B

84. Productia marfa fabricata (Qf) exprima:


a. valoarea produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate destinate vanzarii;
b. performanta fiscala a intreprinderii.

a. b;
b. a,b;
c. a.
ANS: A

85. Valoarea adaugata (VA) reprezinta:


a. surplusul de venituri peste valoarea consumurilor provenind de la terti;
b. bogatia creata prin valorificarea resurselor tehnice, umane si financiare ale intreprinderii;
c. VA este un indicator de performanta al firmei;
d. un indicator in sistemul fiscalitatii;
e. principalul indicator care exprima volumul de capital.

a. a,b,c,e;
b. e;
c. a,b,c,d,e;
d. a,b,c,d.
ANS: D

 CA 
 
86. Raportul dintre cifra de afaceri si valoarea productiei marfa fabricata  Qf  exprima:
a. modificarile intervenite in stocurile de produse finite si alte venituri din activitatea de baza;
b. se considera favorabila situatia firmei care prezinta valoarea acestui raport mai mare sau
egala cu 1;
c. se considera favorabila situatia firmei care prezinta valoarea acestui raport mai mare sau
egala cu 10.

a. a,b,c;
b. a,b;
c. b,c;
d. c.
ANS: B

 Qf 
 
87. Raportul dintre valoarea productiei marfa fabricata si valoarea productiei exercitiului  Qe  :
a. caracterizeaza evolutia stocurilor de productie neterminata si a consumului intern;
 Qf 
 
b. situatie favorabila este in cazul in care  Qe  mai mare sau egal cu 1;
 Qf 
 
c. situatie favorabila este in cazul in care  Qe  mai mare sau egal cu 10.

a. a.b;
b. c;
c. a,b,c.
ANS: A

88. Raportul dintre valoarea adaugata si valoarea productiei exercitiului evidentiaza:


a. modificarea consumurilor provenite de la terti;
b. situatia favorabila este când valoarea acestui raport este mai mare sau egala cu 1;
c. situatia favorabila este când valoarea acestui raport este mai mare sau egala cu 10.
a. a,b;
b. a,b,c;
c. a,c;
d. c.
ANS: A

 I CA 
 
I 
Raportul dintre cifra de afaceri si productia fabricata 
Qf 
89. evidentiaza:
a. raportul intre ritmul vânzarilor (livrarilor) si ritmul fabricatiei;
b. situatia favorabila este când valoarea acestui raport este mai mare sau egala cu 1;
c. situatia favorabila este când valoarea acestui raport este mai mare sau egala cu10.

a. a,b;
b. c;
c. a,b,c;
d. a,c.
ANS: A

 I Qf 
 
I 
90. Raportul dintre productia fabricata si productia exercitiului  Qe :
a. exprima legatura dintre ritmul productiei si ritmul volumului total;
b. valoarea indicatorului mai mare sau egala cu 1 indica o situatie normala desfasurarii
activitatii intreprinderii;
c. valoarea indicatorului mai mare sau egala cu 10 indica o situatie normala desfasurarii
activitatii intreprinderii.

a. a,b,c;
b. a,b;
c. b,c;
d. c.
ANS: B

 I VA 
 
I 
91. Raportul dintre valoarea adaugata si productia exercitiului  Qe  exprima:
a. cresterea sau scaderea gradului de valorificare a resurselor materiale provenite de la terti;
b. situatia este pozitiva când valoarea rapotului este mai mare sau egala cu 1;
c. situatia este pozitiva când valoarea rapotului este mai mare sau egala cu 10.

a. a,b,c;
b. a,c;
c. a,b;
d. c.
ANS: C

92. Modele de analiza a cifrei de afaceri:


Q f CA
CA = Ns ⋅ ⋅
Ns Q f
1. ;
2. CA = Ns ⋅ Nz ⋅ Nh ⋅ Wh ;
Mf Q f CA
CA = Ns ⋅ ⋅ ⋅
Ns Mf Qf
3. ;
Mf Mf Q f CA
'
CA = Ns ⋅ ⋅ ⋅
Ns Mf Mf ' Q f
4. ;
S t CA
CA = Ns ⋅ ⋅
5. Ns St ;
6. CA=VA x Ip.

a. 6;
b. 1,2,3,6;
c. 1,2,3,4,5;
d. 1,3,6.
ANS: C

93. Pentru a reflecta o situatie normala cifra de afaceri trebuie sa indeplineasca unele conditii:
a. nivelul CA sa acopere cheltuielile de exploatare si sa permita realizarea de profit;
b. sa detina o pondere de minimum 85% din venitul de exploatare, respectiv 75% din
veniturile totale;
c. sa detina o pondere de minimum 50% din venitul de exploatare, respectiv 50% din
veniturile totale;
d. in dinamica sa prezinte o tendinta de crestere reala pentru a asigura o crestere reala a
volumului de afaceri al firmei;
e. sa fie realizata corespunzator cu specificul activitatii pe elementele sale componente de
venituri.

a. c;
b. a,b,c,d,e;
c. a,b,c,e;
d. a,b,d,e.
ANS: D

94. Metode de calcul a valorii adaugate:


a. Metoda sintetica prin care din volumul total al activitatii de productie si comercializare a
firmei se scad consumurile intermediare de la terti.
VA = Qe − M
- când firma desfasoara numai activitati de productie:
b. Metoda de repartitie prin care VA este rezultatul insumarii urmatoarelor elemente:
- salarii si contributii pentru asigurarile si protectia sociala;
- amortizare;
- provizioane aferente exploatarii;
- dobânzi, impozite si taxe (exclusiv impozitul pe profit);
- rezultatul exploatarii recalculat (rezultatul aferent CA din care se scad dobânzile).
c. Metoda de detreminare a influentei factorilor.

a. a,b,c;
b. a,b;
c. a,c;
d. c.
ANS: B

95. Modele de analiza a valorii adaugate:


 M
VA = Qe ⋅ 1 −  = Qe ⋅ va
a.  Qe  ;
Q VA
VA = Ns ⋅ e ⋅ = Ns ⋅ Wa ⋅ va
b. Ns Qe ;
Qe VA
VA = T ⋅ ⋅ = T ⋅ Wh ⋅ va = Ns ⋅ t ⋅ Wh ⋅ va
c. T Qe ;
Mf Mf ' Qe VA
VA = Ns ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
Ns Mf Mf ' Qe
d. ;
e. VA = CA - M.

a. e;
b. a,b,c,d;
c. a,e;
d. b,c,d,e.
ANS: B

96. Coeficientul mediu de sortiment (Ks) se stabileste:


a. având in vedere principiul de baza conform caruia nu se accepta compensarea
nerealizarilor la anumite sortimente de catre depasirile de la alte sortimente;
b. avand in vedere principiul de baza conform caruia se accepta compensarea nerealizarilor
la anumite sortimente de catre depasirile de la alte sortimente.

a. a,b;
b. b;
c. a.
ANS: A

97. Coeficientul de nomenclatura conform caruia:


a. se acorda aceeasi importanta tuturor produselor, indiferent de ponderea lor in volumul
productiei;
b. nu se acorda aceeasi importanta tuturor produselor, indiferent de ponderea lor in volumul
productiei;
c. valoarea informationala a acestui indicator este mai limitata decât coeficientul mediu de
sortiment.
a. a,b,c;
b. b;
c. a,c;
d. b,c.
ANS: C

98. Caracterizarea ritmicitatii se poate realiza cu ajutorul urmatorilor indicatori:


a. indicii productiei pe subdiviziuni de timp;
b. structura productiei si a vânzarilor;
c. coeficientul mediu al ritmicitatii;
d. coeficientul de nomenclatura.

a. d;
b. a,b,c,d;
c. a,b,c;
d. b,c,d.
ANS: C

99. Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru:
a. consumuri, lucrari executate si serviciile prestate de terti;
b. remunerarea personalului;
c. executarea unor obligatii legale sau contractuale;
d. constituirea amortizarilor si provizioanelor;
e. consumuri exceptionale;
f. ritmicitatea si structura productiei.

a. a,b,c;
b. f;
c. a,b,c,d,e,f;
d. a,b,c,d,e.
ANS: D

100. Cheltuielile de exploatare cuprind urmatoarele elemente:


a. Consumurile de materii si materiale;
b. Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti;
c. Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate;
d. Cheltuieli cu personalul;
e. Cheltuieli cu amortizarile simprovizioanele aferente exploatarii;
f. Alte cheltuieli de exploatare;
g. Veniturile extraordinare.

a. a,e,f;
b. g;
c. a,b,c,d,e,f;
d. a,f;g
ANS: C

101. Cheltuieli fixe:


a. sunt constante, pe termen limitat, in raport cu volumul de activitate;
b. sunt dependente de capacitatea de productie si distributie, formate in principal din:
- amortizare;
- cheltuieli cu caracter fix (materiale, cheltuieli salariale);
c. sunt variabile in functie de volumul productiei.

a. c;
b. a,b;
c. b,c;
d. a,c.
ANS: B

102. Rata de eficienta a cheltuielilor totale sau cheltuieli la 1000 u.m. venituri totale:
Chi
Ci1000 = ⋅1000
a. Vi ;
unde:
1000
c i = rata de eficienta a cheltuielilor pe structura;
Chi = cheltuielile pe structura (exploatare, financiare);
Vi = venituri pe structura.
b. C1000=V/Ch x 1000.

a. a,b;
b. b;
c. a.
ANS: A

103. Urmatorii indicatori exprima:


M f
a. Indicatorul N -s exprima efortul investitional al firmei;
b. Indicatorul T = Ns ⋅ Nz ⋅ Nh - exprima fondul total de timp de munca al firmei (ore-om);
c. Indicatorul t = Nz ⋅ Nh exprima timpul mediu de munca al unui salariat (ore);
C
A
∆W
h =
d. Indicatorul T - productivitatea medie orara a unui salariat;
M f
e. Indicatorul N s- gradul de inzestrare tehnica a muncii si exprima efortul investitional al
firmei;
Mf '
f. Indicatorul Mf - compozitia tehnologica a mijloacelor fixe exprima ponderea mijloacelor
fixe direct productive in totalul mijloacelor fixe;
Qf
'
g. Indicatorul M -f randamentul mijloacelor fixe direct productive;
C
A
∆W
h =
h. Indicatorul T - productivitatea mijloacelor fixe.

a. b,c,d,e,f,g,h;
b. a,b,c,d,e,f,g;
c. a,b,c,d,e,f,h;
d. c,d,e,g,h;
e. h.
ANS: B