Gheor

en u I

~ : E Editura, M OICA "

1 'M BUCU Tl, 20
IMEDICALA S. A. Cuprins

1 DISTRIBUTII DE PROBABILITATE 9

1.1 EVENIMENT ALEATORlU . . . . . . . . . . . . . . . 9

1.2 DISTRIBU'rIA NORMALA.. . . . . . . . . . . . ... . 12

~ Editurii Medicale.
1.2.1 F\mc~ia de reparti~ie (de probabilitate) . . ... . 13

I protejata integral de 1.2.2 Calcule de probabilita.~i . . . . . . . . . . .... . 15

...wutului in afara 1.3 ALTE TIPURl DE DISTRlBUTII DE PROBABILITATE. . . . 21

azisi ~i pasibila de 1.3.1 Distribu~ia de tip dreptunghiulara 21

I:lIIft - integraUi sau

1.3.2 Distribu;pa de tip trapezoidala. . . . . . . . . . . . . . . . 25

ic::'ofi1mari, transcrieri
1.3.3 Distribu~ia de tip triunghiulara . . . . . 26

1.3.4 Distribu~ia de tip aproximativ normala 27

2 MASURARE, STATISTICA, VALIDARE 31

2.1 MA.SURARE . . . . . . . . . . . 33

2.2 STATISTICA. . . . . . . . . . . 34

2.3 EXACTITATE ~I PRECIZIE .. 38

2.3.1 Eroarea sistematica 39

2.3.2 Eroarea aleatorie . 52

2.3.3 Acurate~ea . . . . . 56

2.3.4 Objective analitice . 59

2.4 VALIDAREA METODELOR ANALITICE 63

KePi: 2.4.1 Condi~iile tehnice in care se realizeaza metoda 64

2.4.2 Parametrii caracteristici ai metodelor analitice 65

2.4.3 Structurarea raportului de validare . . . . . . . . . . . . . . 73

2.5 CONTROLUL INTER.."N' AL CALITA.TII . . . . . . . . . . . . . . 76

2.5.1 Evaluarea calitativa a performan1elor unei metode analitiee 76

2.5.2 Reguli de control . . . . . . . . . . . . . . . . . 85

2.5.3 Reguli multiple de control . . . . 93

2.5.4 Seleetarea procedurii de control. . ...... . 97

, 3 ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MASURARE 103

3.1 NOTIUNEA DE INCERTlTUDINE . . . . . . . . . . . 103

3.1.1 Metode de estimare a incertitudinii de masurare pentru

metodele analitice cantitative . . . . . . . . . . . . . . . 105

6 CUPRINS

3.2 ESTIMAREA I1~CERTITUDINII PRIN

METODA ANALITICA . . . . . . . . .

3.2.1 Modelul matematic. . . . . . . . . . . . . .

3.2.2 Evaluarea incertitudinii standard de tip A .
3.2.3 Evaluarea incertitudinii standard de tip B
3.2.4 Calculul incertitudinii standard eompusa
3.2.5 Incertitudinea extinsa . . . . . . . . . . .

3.2.6 Raportarea ineertitudinii . . . . . . . . .

3.2. -; Sumar al procedurii de evaluare i exprimare a incertitudinii

3.3 ES'IDL.\REA INCERTITUDINII PRIN
~IETODE NEA.N'ALITICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.3.1 Estimarea incertitudinii de masurare din caraeteristicile
metodei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.3.2 Estimarea incertitudinii de masurare din eompararea inter
laboratoaze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.3.3 Fb--timarea incertitudinii eu calibrator trasabil . . . . . .
3.3.4 Ftilizarea inrertitudinii raportate pentru interpretarea
clinic8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Bibliografie

Anexa 1 - Prepararea unui calibrator standard

Anexa 2 - EstiInarea incertitudinii asociate procesului de Blasurare

a glicemiei pe un analizor utilizeind metoda analitica

Anexa 3 - Exemplu de ~ de validare

Anexa 4 - Exemplu de estimare i raportare pentru incertitudinea

de masurare

Anexa 5 - Fia pentru estimarea. ineertitudinii de masurare con

form asociatiei australasiene de biochimie clinica

Anexa 6 - Cerintele de calitate analiiicll (Dup8. CLIA 88)

 Capitolul 1

I
DISTRIBUTII DE
PROBABILITATE

I Exernplul 1.1 Pentl11 determinarea unei probe de glueoza In ser se efectueaza

COO5eCUtiv, lntr~UIl timp scurt, zece masurari ~i se ob~in urmatoarele val~ri [mg/dL]: 95,3;
1r..5: 89,5; 92; 98; 9O,5j 94,5; 85; 94; 83. Se observe. ca, valorile obtirlUte au 0 variatie
aiealorie (engl. aleatory = lntampliitor, stohastic). Se pune Intrebarea, care este, de fapt,
'I1IIiooarea estimata pentru proba masurata ?
t"n riispuns se poate obtine dadi ~irul de masurari se considers, ca mnd valorile unei
-.w1abile aleatorii, pentru care utilizand Ilo~iuni de probabilit'ate, se proceseaza i se extrage
illbma~ia eon~inuta in dispersia valorilor aeestui ~ir. No~iunile de distribu~ie de probabi~
il:.&te. necesare pentru 0 operare eu 0 variabila aleatorie, sunt prezentate In primul capitol
.:: acestei carti.

1.1 EVENIMENT ALEATORIU

Variahila aleatorie ~ variabila care poate Iua orice valoare intr-un ansam~
biu de val~ri i careia i se asociaza 0 distribu~ie de probabilitate. Generic,
se noteaza 0 variabila aleatorie eu litera mare X, iar val~ri concrete pen~
tru aceMta variabiHl, roe noteaza cu litera mica, de exemplu Xl> X2, X3, ..
Variabila aleatorie poate fi:
1. Variabmi aleatorie continua, care poate Iua orice valoare intr~un
interval finit sau infinit, de exemplu: X E [Xl, X2) sau altfel exprimat
Xl S X < X2; Uneori limitele illtervalului in care variabila aleatorie ia
valori se exprim1i in func~ie de 0 valoare particulara din interiorul acestui
interval, de exemplu in fune~ie de 0 valoare fl-, X E [.u - a-,.u + a+}
sau p. - a_ S X S p. + (1+, unde a_ i a+ sunt doua numere diferite.
10 CAP 1. DISTRIBUTII DE PROBABILITATE

in cazul in care a_ = a..;. = a, adica intervalul se compune din doua EXPERIMB

semiintervale a simetrice fata de valoarea {.L, atunci pentru exprimarea Spre un punct
acestui tip de interval, Jl. - a :::; X :::; f.1. + eL, se poate utiliza nota~ia in real d.ispenIi& I
modul (...-ezi analiza de pagina 13) reprezent&li ill
in lungul Del
lungime. de ell
numere obpa.I
De exemplu.. un astfel de interval simetric poate prezenta un mate cm).~
rial de referin\i care are valorile limita 35 i 45 mg/ dL iar valoarea liniarii.) in 1:m.t
tIDta 35 mg/dL (media celor doua. valori) , exprimarea intervalului este curoo este 0 n!I
lX -35 $ 5. densit8;ii. I:inUI
2. VariabiLi aleatorie discreta, care poa.te lua doar valori izolate intr mente care an
un inter\-a.L de exemplu: X E{O,1,2,3,4,5} model malem
(legea de dB
Probabilitate - nmnir real pe scar a de Ia 0 Ia 1 (0 :::; p :::; 1), asociat unui mode!. IIloII
unui eveniment alealoriu A. Probabilitatea unui eveniment aleatoriu A este model fari ca
notats. cu PfA.) = p. Exista. doua. modalitati de interpretare a probabilitatii
Cbazate pe:':

1. Frecventa relativa eu care se produce evenimentul. Repetind de

un numii.r de n ori masurarea unei marimi X se constata ca de m ori
rezultatul misurii.rilo carle intr-un anumit interval de valori [Xl, X2];
raportul min, pentru un numar n de masurari foarte mare, care este
frecventa relativi de a cadea in intervalul de valori [Xl, X2], se apropie
de un num.a.r hine determinat (caracteristica intervalului) numit proba
bilitatea ca variabila aleatorie x sa ia valori in acest interval:

In acest caz probabilitatea (min) apare ca un caz ideal al frecventei

relative a variabilei X de a cooea in intervalul [Xl, X2J. De exemplu, prin t~
masurarea de 100 de ori a unei probe de glucoza in ser se constata cii de i bile....
37 ori valorile obtinute Be situeaza. in intervalul [80mg/dL,86mg/dL}, ibc]lis~
deci proba.bilitatea ca valorile probei masurate sa se plaseze in acest
interval este de 37/100 = 0,37. sau procentual 37%. I

2. Gradul de ineredere atribuit producerii unul eveniment P(A)

De exemplu, dadi probabilita.tea de producere a unui eveniment A este
p.
I

P(A) 0,5, ahlnci gradul de incredere ca evenimentul A nu se produce

este (1 - P(A)); in acest exemplu gradul de incredere ell. evenimentul
se produce este de 0,5 (50%) i este egal cu gradul de incredere de 0,5
(50%) ca. evenimentul nu se produce.
 1.1. EVENIMENT ALEATORIU 11

t' compune din doua EXPERlMENT (eveniment aleatoriu).

::. pentru exprimarea
IW! utiliza nota~ia ill
t' prezenta un mate
mg/ dLiar valoarea
IIre8. intervalului este
.. valori izolate intr
l ~
p ~ 1), a.sociat
Dent aleatoriu A este
rtare a probabilitatii
SpFe un punct tinta, fixat pe piaje, 8e arunca succesiv 100 de bile, Impr~ie
realdispersia bilelor pe nisip in jurul punctului inta va fi similar a cu cea
reprezentata ill Figu:ra 1.1-a. Dadi se numara. bilele de 1a stanga la dreapta,
ill lungul axei X, se poate determina cate bile se afla pe cate 0 unitate de
lungime, de exemplu 0 unitate de lungime poate fi Iuata de 20 cm, aceste
:mnnere obtinute repFezinta 0 densitate de bile pe unitatea de lungime (de 20
cm). Reprezentiind aceste densita~i de bile pe unitatea de lungime (densitate
IWara.) in lungul axei X 5e obtine 0 curba ca cea din Figura 1.1-b, aceasta
curba este 0 reprezentare graftca a modelului matematic care descrie varia~ia
densitatii liniare a numarului de bile din acest experiment. Pentru experi
mente care au 0 astfel de distribu~ie de densitate ca cea descrisa exista un
model matematic (0 exprimare printr-o relatie) - distributia de tip Gauss
(legea de distributie normaUi a unei variabile aleatorie), existen~a
unul model matematic pentru un experiment face posibil studiul acestuia pe
model lara ca sa se realizeze fizic experimentul.

Il"ntul. Repetand de
ronstata ca de m ori
nl de valori [Xl,
Dane mare, care este
. . -"'"'' ,,~
r<cr~8,;2~10
r<2(7~%.4i3{.

.,"i.:.~~. . ~
.JIll ,. ... ~.-.~_... "\
r<3a""':'99.72~
iii :x,:, X2], 5e apropie ~t: je
, ./. ~':.'TJ ..._
nlului) numit proba
~ interval:
:
8t
...~;,.~..... ..
,t. . . "..I: "#..
a,
x
,. :,"~'.. ~--'."--.,.L~
. r._........
.~ "'~! "tr
-.. ~. '~f
-~
'.;
... ".;- *.}
~-.~

4.

.... ~... .. -I .. >.~' ~,'

~~~ ~_~
I .... " ... ~.~+
.

:ez ideal al frecven~ei "';'1'+,

!
:1"2:. De exemplu, prin DensitateaJiniari de I

l sec se constata ca de
. bile (bile'umtatea: de

hmgime)
ti!Omg/ dL, 86mgl dL],
Ii Be plaseze in acest
~
lI!"'eDiment P{A) = p .
..n eveniment A este
II!DhIl .4. nu se produce
redere ca evenimentul /'''''- X
at de illcredere de 0,5 . . ..
Figura 1.1 Reprezentarea pentru experimentul descris: a) dispersia
/lmpr~tierea. b) variatia densitatii liniare
12 CAP 1. DE PROBABILITATE

1.2 DISTRIBU1'IA NORMALA Valoarea ....

tru 0 va.riabUi.
Distributia de tip Gauss este referita i ca distributie normala deoarece multe f(X;J1., 0" II!'.
procese aleatorii intilnite in natura i societate pot fi descrise prin acest tip de
model matematic.
E(X) =]
Fun~ia de densitate de probabUitate pentru distribu~ia normala este -:II

exprimata de relajia:
. Varian~/Dill
1 _!(X-!!)2
f(X; J1.: 0') - - e 2 q (1.1) probabilita&e 1
av'21T
in care: X - variabili aleatorie,

dar fun<1ia de densitate de probabilitate depinde i de urmatorii doi parame

D(X) =.1
tri:

J1. - valoarea medie (teoretica) sau valoarea ateptata a lui f

(J' - abatere& medie (teoretica)

i are reprezentare grafica (clopotullui Gauss) din Figura 1.2

!(X;p., IT) Rezulta di..:

1 1. Dispenii

Probabilitatea eterrumtam
ftx)dx = P{x< X <: x +dX) 2. Paramell
(a)
patrati,

1.2.1 FunctUl

.{(X; 14 (7) Pe graficul fauI

(0) Distrfuutie cenmd (p = 0)
prafa~a haurati & eli
.,./ f(X;j.l,a) i lii.pJDr I
drepttmghiuri i.niiaiIiI
variahilei aleatorii X,
variabHa a1eatorie X 1
de sub curha deasi&iI
(-00, +(0), este 0 RIJ
dine ca. va10area mid
Figura 1.2 Graficul funqiei de densitate pe prQbabilitate normala (clopotul
lui Gauss): a) dependenta de parametrul p.; b) depencienta de parametrul
(J
I[ 1.2. DISTRJBUTIA NORMALA 13

Valoarea medie (teoretidl), j.L, valoarea 8.teptata, media (teoreticii) pen

tru 0 variabila aleatorie continua X, cu functia de densitate de probabilitate
f(X; j.L, a) se definete:
1r1Il.8lii. deoarece multe
rise prin acest tip de +00 +00
1

~a normala este
E(X) =
J
-00
X . f(X; j.L, a)dX =
J
-00
X ay'21[ . e-2"
1 (2f.=E.)2
" dX = j.L (1.2)

Varianta/Dispersia, D(X), unei variabile aleatorie X eu densitatea de

(1.1) probabilitate f(X; j.L, 0"), se definete:

J
+00

urmatorii doi parame D(X) = E[X - E(X)J2 = (X - j.L)2 . f(X; j.L, O")dX
-00
+00
~tata a lui f

~1.2
=
J
-00
2 1
(X - j.L) . - - . e-2"
0"y'21[
1(X-i+)2
" dX = 0"
2

(1.3)
Rezulta ea:
iIaIaie
1. Dispersia/Varianta este egala eu abaterea medie patratica

D(X) = 0"2 , sau

~a
Z<x+dX) 2. Parametrul abaterea medie (teoretiea) 0", este egal ell radilcina
patrata a dispersiei/variantei

0" = ylD(X)

1.2.1 FUnctia de repartitie (de probabilitate)

Pe grafieul functiei densitate de probabilitate, f(X; j.L, 0"), Figura 1.2-a, su
praiata h8.urata a dreptunghiului infinitezimal f (X; j.L, 0") . dX, de inaJ.~ime
f(X; j.L, 0") i latime dX, reprezinta probabilitatea elementariL Toate astfel de
dreptlUlghiuri infinitezimale insumate (integrate), dintre doua valori Xl, X2 ale
variabilei aleatorii X, VOl' forma 0 supraiata egala eu valoarea probabilita~ii eand
variabila aleatorie X se situeaza in intervalul [Xl, X2]. Evident, ea toata suprafata
de sub curb a densitatii de probabilitate f(X; j.L, 0") i axa absciselor, pe intervalul
x. (-00, +(0), este 0 suprafa~a de valoare unitara (probabilitatea =1, este 0 eertitu
1=3/2 dine ca valoarea marimii masurate se afia undeva pe intervalul (-00, +(0)).
IIIIe normala (clopotul +00 +00
~den~a de parametrul
J

-00
f(X;j.L,O")dX =
J
-00
1
0"y'21[' e-2"
1 (2f..=.I!)2
" dX = 1 (1.4)
 14 CAP 1. DISTRIBL7JI DB ~

Functia de repartitie a probehilie... i i pat , , T: a[a ca '8loarea 1.2.2 Calcul

variabilei aleatorii X sa. fie mal 1Bici"'~-
In practidi.. _
repartitie de probai
8epot exprima sub

(1.5) 1. calcularea PIlI

limit&. X < %!
Interpretarea geomegjci. a ....... f PIi ...... de probabilitate, pen
tru X = Xl, reprezima ~ () ; -e,...
crafical fun.qiei densitate de
probabilitate I(X: /J.- u) ~ axa at-- ...... - x pini 1& Xl: deci probabilitatea
ca variabila. aleatorie X I i aihi. 0 ~ . . mric::i dacat Xl este egaJa eu valoarea
suprafetei euprin.se inbe func\ia ... . .. &Ie ~ I(X; /L, u) i axa abaci 2. calcularea)mll
selor de 1a -00 pana la Xl. F~ 1..3..... vaIul x~ < X.
De fapt, derh-ata Iuncpa de lepMupr: de probabilitate F(X; /L, u) este func
tia de densitate de p~ ItX:J4.,tI . .. e-rident invers, integrala fUllctiei
,1': de densitate de probabilitate esLf: ~ Yepani\ie de probabilitate. Aceasta
afirmatie este reprezentata gnfic m F~ 1.3

/(X:/J..u) dFiX:lJ...u
ax ~ FlX:/J.,u) = J I(X;/L,u)dX i acestea se reduc ~

a)
unde ~ ( X ; /J.) (J
este functia lui LapI!
TABELUL 1.1. in .j
mentul t > o. deouI
t < 0, au unn8.toa.~
lizand relatiile (1.6;"
probabilitatea ca T-aIj
'S'
Xl sau probabilit.al:eao1
b} ~
i
.Q

'~ f f(;t)dX ~1 E:x:emplul l.l

l
O;5r-----\--+--;j,L-----=-"'-- trilor: p, = 30,17 = I S. ~
a) Probabilitatea ea
o x
,'X:t, P.
mud variabila X
b) ProbabilitatE-a c:a
Figura 1.3 Reprezentarea geometridl a corelatiei dintre functia de densitate asemeuea. proba3
de probabilitate, (a) i func1ia de repartitie de probabilitate, (b)
 1.2. NORMALA 15

IIiuIea ca valoarea 1.2.2 Calcule de probabiIitati

In practica, sunt necesare calcule pentru detenninarea de val~ri de functii de
repartitie de probabilitate pentru anumite intervale, care, utilizii.nd relatia (1.5),
-e _1(X;;")2
2
dX se pot exprima sub urmatoarele doua forme:
i;=
(1.5) 1. calcularea probabilitatii cii.nd valoarea variabilei aleatorii se situeza sub 0
limit a, X < Xl

probabilitate, pen
IDCgei densitate de
ciEci probabilitatea
P(X < Xl) = J0'v'2if
Xl ......

-00
_1 . e-!C X ;;,,)2 dX

Ie egala. cu valoarea
:: p" (7) i axa absci 2. calcularea probabiliHl.tii cand valoarea variabHei aleatorii se situeza in inter
valul Xl < X < X2
'IX: Il, a) este func
Xl
'- integral a funct iei
ahilitate. Aceasta P(XI < X < X2)
J0'v'2if
-{Xl
_1.. _.!(X-")2
e 2 " dX

i acestea se reduc (pentru ealcu} numeric) respectiv la expresiile:

p.O'}dX

P(X < Xl) = ~ + ~ (Xl; jJ,) (1.6)

P(XI < X < X2) ~ ( X2 ; jJ,) <P (Xl; jJ,) (1. 7)

~
X - Ih) X
unde ( -0'-. (sau 4>(t) cand se face substitutia - 0' t pentru argument)

I'
este nmctia lui Laplace i ale carei val~ri sunt prezentate sub forma tabelara In
TABELUL 1.1. In acest tabel, sunt prezentate doar valorile functiei pentru argu
mentul t > 0, deoarece valorile functiei pentru val~ri negative ale argumentului,
,.L t < 0, auurmatoareaproprietate: <b(-t) = -<bet), functiaestesimetridi. Uti
lizii.nd relatine (1.6) i (1.7) se poate calcula pentru un proces de masurare, care este
probabilitatea ca valorile rezultatelor masurarilor sa fie mai mici dedit 0 valoare
Xl sau probabilitatea ca rezultatele masurarilor sa se situeze in intervalul [Xl, X2J.

.-1 Exemplul 1.2 0 variabiU;' aleatorie eu distribuVa nonnalli are valorile parame
trilor: Ih 30,0' = 10. Sa se calculeze;
a) Probabilitatea ca variabila X sa ill. val~ri mai mici ell. 5, de asemenea probabilitatea
.!. dine! variabila X ill. valori mai mici ell. -5
b) Probabilitatea ell. valorile variabilei X sa fie cuprinse in intervalul X E (15,30), de
fn.Dctia de densitate asemenea probabilitatea eand valorile lui X sunt euprinse In intervalul (10,50).
lie probabilitate, (b)
16 CAP 1. DISTRIBUTII DE PROBABILITATE

Solujie:

a) P (X < 5; = ~.
=(11
,
P(X < -5 i =.::
~

b) P(15 < X < 3C:

P(lO<X<Wl

=21

Ultimul calccl
intervalul (p. 2c-. "" -:
de 0,9545 (95, 45~'.

Considerind ill
~e egale eu nrultipiE..
(eentrul clopotuhri 11

" ~!5!f Iii!!! l!.l illill

404404
!"Ilttl
<i
.......
I t I oo~
P (fJ. - ka < X <
. .".'....'...c l.i -l

s.
. !!a.~i
.; .,( ,( . s!15!! i i i I l i l i ! =~~ ::::S'&
.,r.,;.r ... .,;:i~.,; .. ..r ...... ~l.;,;~
iar 1 dad, in dubla U.

..
I
.~~~8.a
o C
~18ltl !!!!I!!i! III
o-crCf d . .,;.s ..... ... . ., n ',e-~'~
t
expresie care se sc::::n.
mod de seriere reia;ir
..s.. . . I.
l!llJcr III Illlil 111111
i I:n~~ ~;'''''''. .

~ '~,ll~
e e "C

Peba:za~
E:"!i'
........
llll!llilllllli III IIi buie sa fie probahiliil
!!
3S~-~>~ ;};}~ ~~~ variabilei aleatorii .J!
valoarea medie teoI1
- :t~!i~~ ~.~ ~,~"~ ;,:r'~S~"l ....... "~
..
oq'll.t-:.
probabilitate p = 2t
Li = 2ka, central fI
variabilei alea.t.orii ()I
Suportul pem;II
sau pentru ealculnl )I
( LS); prima relaprl
IT 1.2. DISTRmUTIA NORMAL.A 17

lSolu~ie:

.
fi.
~ T
!II S
1:i!J.

-'5"
~I
...'ll.j
&) P(X<5)=~+<1>(5

P(X < -5)

2
= 0,00621
30)
10

'12 + <1> (-5-30)

10
0,5+<1>(-2,5)=0,5-<1>(2,5)

= 0,5 + <1> (-3,5)

(0,62%)

0,5
0,50,49379=

iP (-3,5) = 0,5

- i ! ~ -0,499767 = 0,00023 (0,023%)

"41I J,I!
10- if..D . j,(
<: 30 30) -<1> (15
b) P(15<X<30)=<1> (
---u;- - 30)
=<1>(0)-<1>(-1,5)
-1-0- = iP(1,5)
e w . /\
l
.. .19.15 <i'= = 0,43319 (43,319%)

i II ! t.1~i....
!,+Ji

'-

II
I .J.,-
19

l!~ i~ jjI.
Ii_i~ i'

J'S
P(10<X<50)=~ ( ---ro-
50 30) -<1> (10

2 -0,47725 = 0,9545
- 30)
=<1>(2)-<1>(-2)=2-<1>(2)=
-1-0-

(94,45%)
I.. .1 :911~ I Ultimul ealcul arata ell. probabilitatea, ca valorile variabilei aleatorii X sa se afle In
II 1= 3! Jl intervalul (JL - 20', JL + 20'), cu limitele 2O' = 2 X 10 fata de valoarea medie JL = 30, este

Ii Jfl:
i
'I
_ 1 .. 1(....1 a
de 0,9545(95,45%), lungimea intervalului fiind .t.. = 4a.

t;)~-I Considerand intervalul valorilor variabilei X situat cu extremitatile la distan

\e egale cu multiplu de k abateri medii, kcr, fata de valoarea medie teoretidi J.L

III' ~t~ .i~i~1. ,.

(centrul clopotului lui Gauss) din (1.7), se obtine:

o IJ 1
......'...
p (J.L - kcr < X < J.L + kcr) = <I? ( J.L+';- IN) <I? ( IN-';- IN) = <1> (k) - <I? (- k) = 2~ (k)
iii'...4Oj

=~ .. ~=~ ll~
~ .. 5 -~~:fa.ll:':
iar, dad. in dubla inegalitate JL - kcr < X < J.L + kcr se scade J.L se obtine:
J .

I
s..r.
! ._ J.L - kcr JL < X - JL < JL + kcr - JL ::::} -kcr < X - J.L < +kcr
1- itt :1 .e
1 III ~:aa .')fI
...... is
oBI'.

i
expresie care se serie sub forma (in modul) IX J.LI < kcr, atunci utilizand acest
mod de scriere relaiia (1. 7) devine:
.~;s~ i
I"I-ili
<1610 .o~
1. .l b .i
i.':t
.e .~6tl;::' .
P(!X J.L1<kcr)=2<I?{k) (1.8)

t , .11""-
~'!' .'.~'i Pe baza relatiei (1.8), cu datele din TABELUL1.1, se poate calcula cat tre
IIIII
I.,~ ~.c:I'C:>' i~ l buie sa fie probabilitatea p :::::: 2~ (k) (sau procentual 2~ (k) - 100) daca valorile
... 0,.

. a,is..;.s
IfJsJ ~abilei aleatorii X sunt situate lntr~lm interval dat D. = 'l:kcr, centrat fa~a de
Yaloarea rnedie teoretica (problema directa); sau, invers, fiiud data 0 anumita.
.1"'--
...... ......s
"I." """0 li.~
... probabilitate p == 2~ (k) se poate calcula cat trebuie sa fie valoarea intervalului
~ = 2kcr, centrat fata de valoarea medie teoretidi., in care sunt situate valorile
variabilei aleatorii (problema inversa).
Suportul pentru determinarea unci interval cand se curio8.te probahilitatea
sau pentru ealculul probabilitaiti cand se cuno~te un interval suut relatiile (1.7) i
( 1.8); prima relatie pentru cazul cand limitele intervalulci sunt oarecare, Xl i X2,
18 CAP 1. T">T"'rr>n'rDT,'rr>TT DE PROBABILITATE

fata de valoarea medie teoretidl. J-L, iar a doua rela~ie cand limitele sunt multiplu
de abaterea medie. fata de valoarea medie teoretiea J-L.
1. Problema directa. Pentru 0 variabila. X eu distdbutie normala sa
se determine probabilitatea eand valorile variabilei aleatorii se situeaza intr-un
interval simetric ~ = 2kO'. k = 1,2,3, ... (de valoare multiplu de abatere meclie), cu
limitele =kO' cenua.re fa~a de valoarea medie teoretica J.L (se cuno3.te intervalul,
se determ.ina probabilitatea).
Solutie. Cu ajutorul relatiei (1.8) i a valorilor <fl(t) din Tabelului 1.1 se
obtine:

k=1. PI.X 1.'. < 0') 2iP(1) =20,3413=0,6826 (68,26%)

o
< 20') = 2iP (2) = 2 . 0,4772
k =2. P ( X - J.L, 0,9544 (95,44%)
"'-
t
k=3. P(X - /I.: < 3u:, 2iP (3) 20,4986 = 0,9972 (99,72%)

k 4. P (X - ~i < 4a', = 2iP (4) = 2 . 0, 4999 = 0, 9998 (99,98%)

"'-------'
1
Din punct de "edere practic se COIlS\a.ta ell. 0 variabila aleatorie X, eu distri Figura 1.4 Corela~
butie normalii. in afara. inren.-alclui!JJ 30'.1.' + 30') are foarte putine valori, sub abilit.ipi
0,3%!1, Figura. 1.4. Pra.ctic, ace.aga i.nseamnii cii 99,72% din valorile variabilei densidtl
aleatorii sunt situate in inten-alul/l 3u. Jl ..;... 3a) . deci "cozile" functiei densitate
de probabilitate (in afara inten.-alului C'U lungimea de 60') pot sa nu fie luate In
caleule. semiintervaluilui (X
De exemplu, pentrn I
2. Problema inversa. Pentru 0 ...a.riahilil. alea.r.orie X, eu distributie nor valoarea de 0,25 a. ill
mala, sa se determine limitele inten,1Ilului ..l. centrat in jurul valorii medii J-L, in func~iei de 0, 24867 ~J

care variabila X are plasate valorile cu 0 probabilitate p = 0, 5, adiea jumatate aeeste vaJori, in fehli ,
din valorile variabilei se situeaza. in a.cest interval :se
cuno3.te probabilitatea,
Valoare fune~ie:
se determina intervalul).
Solutie. Utilizand relatia (1.8) se poate scrie:

Dar, aceasta relatie simpla s-a obtinut din relapa (1.7) pentru eazul cand 0,2486 ............ .
intervalul D. are limitele la distante egale eu multipli de abatere medie kO', k
0,25 .............. .

1, 2, 3, ... , fata de valoarea medic teoretica., 1.'. Pentru alte limite, diferiw de multipli
0,2517 ........... .

de a, se va utiliza argumentul (X ~ J.L) al funC!iei iP ca in rela1ia (1.7) in felul 0,0031 ......... ..

urmator: 0,0014 .......... ..

2<]) ( X J.L) = P
-0'- <fl (X
-0'-)f.1.\
---> iP(t) = p/2
Interpol.area d
~tiindvaloare functie <fl (t) = p/2, atunci din TABELCL1.1 se citete vaJoarea 14 . 10-4 . 1O-~
y=
argumentului t al fune~iei, care este egal eu (X;fJ:)
= t, apoi se deduce valoarea 3110--4
IE 1.2. NOR-MALA 19
I iimitele sunt multiplu f(X;/J, a)
~ 1

'dSribuliie normala sa
,0 se situeaza intr-un
IE de abatere medie), eu
'C1l1lO8te intervalul,

~ din TabeIuIui 1.1 se

ff...6826 (68,26%)

~('9544
x
r (95,44%)
,(.. 99:"2 (99,72%)

1\i.9!198 (99,98%)

~ &iea:orie X, eu distri Figura 1.4 Corelatia dintre valorHe intervalelor multiplu de (J" i valorile prob
~.e pu~ine valori, sub abHitatilor corespunzatoare acestora, reprezentata pe diagram,
~ Cin valorile variabilei densitatii de probabilitate(normala).
1IZi.:e- funqiei densitate
~ ;JO{ sa nu fie Iuate in
semiintervaluilui (X - p) ta, iar a"l:trernitatile intervalului vor fi (p - ta, p + ta).
De exemplu, pentru probabiliatatea p = 0,5 rezulta oj) = O,?: (X;;",)
!X. (u distributie nor valoarea de 0,25 a nmetiei oj) nu exista in tabel, dar exista valorile vecinB "1,,,
~ valorii medii p, in
funetiei de 0,24867 i de 0,25175, deci trebuie realizata 0 interpolare liniara, In~fe
= 0.5, adica jumatate aeeste valori, in feInl urmator:
~-te probabilitatea,
Valoare funetie: Argument
P t
oj)(Xa ) =}
Cf

Reznlta serniintervalul X - p:

:.;) pentrn cazul cand 0,2486 .......... .. 0,67

abatere meclie ka, k p/2 = 0,25 -tX - r = 0,67 + 0,0045

0,25 .............. . 0,67+y
a
nne, diferite de multipli 0,6745 = t
0,2517 .......... .. 0,68

!!l relatia (1. 7) in felul X - f.L = t .a 0,6745 a ~ ~ . a

0,0031 ........... . 0,01

0,0014 ............ y,
2 2
P--(J p,+-a x
f
fi
=p/2

"~7jo
Interpolarea este: to
14 . 10-4 . 10-2
.:.1 se citete valoarea
qx>i se deduce valoarea
Y= M. ~ .... A = 0,0045 (
20 CAP 1. DISTRlBUTII DE PROBABILITATE

Deci, pentru probabilitatea p = 0,5, valorile variabilei X sunt distribuite in care este probahi
intervalul centrat, (J.L - ~a, J.L + ~a), fa~a de J.L, sau altfel SptIS, in acest interval interval sau inveI
o probabilita.te til
aunt distribuite 50% din valorile variabilei aleatorii. Pentru unele valorl uzuale de Din a.cest 11
probabilitate, caleuland in acelai mod, se obtin urmatoarele intervale: interval de 1. 96a,
p=0,5 -+ (J.L 0,670', J.L + 0, 670') de 20', destul de I
actitate, se coosii
P = 0,950 -+ (J.L 1,960', J.L + 1,960')
P = 0,990 -+ (J.L - 2,570', J.L + 2,570') Exemplul
P = 0,997 -+ (J.L - 3,000', J.L + 3,000') indica~me de pe CI
0,2 mg) prezinti.,.
P = 0,999 -+ (J.L 3,390', J.L + 3,390') a distribu~iei DOnII

iar intr-o forma mai extinsa aceste corespondente, interval +-> probabilitate, sunt Solutie: Pe
date in TABELL"L 1.2

TABEUJL 1.2. Valori uzuale de intervale i probabilitatile corespunzatoa

re ale acestora pentru distributia normala de probabilita iar pentru valoan!t
te corespunzatoare & ;

Valorile limi ta. ale Proba.bilitatea l%] ca valorile

semiintervalelor variabilei sa. se afle in:
Intervalul Ll
(XO'p.)=t I Interiorul Exteriorul Deci pentru inWnI
, intervalului Ll intervalului Ll
I 0,1 mg.
I (p%) (1 p)%
I O 0 0 100
!
0,6745 (p.-~q,p.+~O') 50 50
I
1,00 (p. -q,p.+ 0') 68,2 31,74 1.3 ALTE
1,35 (p. 1,35q,p.+ 1,350') 82,3 17,17
L
1,50 (p. - 1, 50O',p. + 1,500') 86,6 13,4
BILI'I
(p. -;- 1,650', P. + 1,650-)
I
1,65 90,1 9,9
1,96 (p 1,960-, P. + 1,960-) 95,0 5,0
Pe lang& d
de probabilita.te
2,OO (p. - 20-, P. + 20-) 95,44 4,56
2,50 (p.-2,50-,p.+2,5O') 99 1
tudinii unui proc
3,OO (p. 3a,p. + 30-) 99,72 0,28
4,00 (FL - 40-, P. + 40') 99,98 0,02
1.3.1 Dist
Conform repreu
Observatie: exista 0 relatie biunivodi - unui interval Ii corespunde
o anumiU. probabilitate i invers, unei probabilitati ii corespunde un F\uactia deIUrit~
anumit interval. Aceasta afirmatie aplicata. practicii dintr-un laborator medical
exprima faptul ca: pentll1 un ir de masurari efectuate asupra unei probe de pa f(J
dent, ce pot :fi estimate ca se supun unei distributii normale, se poate determina fiJ
Ilrr 1.3. ALTE TIPURI DE DE PROBABILITATE 21

lei X sunt distribuite in care este probabilitatea pentru care valorile masurarHor se situeaza intr-un anumit
~ spus, in acest interval interval sau invers care este valoarea intervalului in care masurarile se situeaza. cu
o probabilitate data.
II'U unele valeri uzuale de Din acest tabel, rezulta dl. pentru probabilitatea de 95% corespunde un semi
IRIe intervale: interval de 1,960-, iar pentru plobabilitatea de 95,44% corespunde un semiinterval
17.,.. ~ + 0, 670-) de 20-, destul de des in practica curenta, pentru simplificare dei cu 0 mica inex
actitate, se consider a pentru probabilitatea de !}5% un semiinterval de 20'.
. . . }O ...... 1,960-)
r, c", ~ -'- 2,570-)
Exemplul 1.3 In prospeetul unei balan~e analogiee se spedfidi. faptul ell.
"./J + 3, 000-) indiea~iilede pe eadran sunt in intervalul de O, 2 mg i (penl;ru acest interval IX 1-'1 =
0,2 mg) prezinta. un nivel de ineredere de 95% (p = 0,95). Sii. Be determine abaterea medie
. /J -j- 3. 390- ) a distributiei normale pentru procesul de ma.surare pe balan~a respectiva..

~ ~ probabilitate, sunt Solutie: Pentru probabilitatea de p = 0,95, aplicand rela~i8. (1.8.) Be ohtine

<I> (X 0
- p,)'=?:
22
= 0,95 = 0,475
~ corespunzatoa
~ de probabilita iar pentru valoarea funetiei Laplace de <I> = 0,475 din TABELUL1.1 Be cite!jte valoarea
corespunzatoare a argumentului t

_ ~

1Ii.e aile in:

ca valorile
t = (X; p,) = 1,96 ...... X p, 1,960'

. Exteriornl
Deei pentru intervalul (IX - p,1) = 0,2 mg ...... 0,2 mg= 1,9&0' se obtine a = 0,2 mg/I, 96 ::;:;
~ . iIIunalului Ll
0,1 mg,
'1- p.\%

~.
~


1.3 ALTE TIPURI DE DISTRIBUTII DE PROBA

~
I
.''74
:7.1~

13.-4
BILITATE
9.9
Pe langa distributia normala exista i alte tipuri de distribupi de densitate
S.D
;~ I de probabilitate care sunt utile in tebnica masurarii pentru determinarea incerti
tudinii unui proces de masurare, in continuare se vor prezenta unele dintre acestea.
~

~
1.3.1 Distributia de tip dreptungbiulara
Conform reprezentarii grafice din Figura 1.5 se pot scrie relatille
iIII&erval ii corespunde
t.IiP ii corespnnde un Func~ia densitate de probabilitate
...-un laborator medical
aupra unei probe de pa f(x) = 1/2a pentru p, - a_ ::.; X :5 p, + a+
(1.9)
aile.. se poate determina f(x) =0 pentru p, - a_ > X > J1. + a+
q r-------

22 CAP 1. r>ro,.,."yrn DE PROBABILITATE 1.3. AI.:

FUIl<Wa de .
f(X) detisitateade
proOObllit.a:te
a)
~~ - Abaterea medi
'!'

V2a.

t/. - G._I lJt+a+

F(X) FUllCj:iade ,,.
I .1
Ill.
, f Exemplul U
,,
I
"
repartiiiede
probab!1itate ,
I I
I
I
I I RezuIta..
b}

O;51--------+-~L--_i_-----

Figura 1.5 Distribu"l;ia de tip dreptunghiulara: a) functia de densitate de probabi Exemplul 1...5
litate b) functia de repartitie de probabilitate 99,99 O, 01 %. Deca..-eE
lara pentru aceasta. d
10- 4

Fune~ia distributie de probabilitate

F(x) pentru p a_ ~ X ~ P + a+
(1.10)
F(x) pentru p - a_ > X > p + a+
lnformatia pentru 0 repartitie dreptunghiulara este urmatoarea:

- Pentru toate valorile observate ale variabilei aleatorii X probabilitatea ca

aeestea sa se aile in intervalul [p - a_, p + a+ 1este egala eu 1, iar probabili Exemplul 1..
tatea ea valorile variabilei X sa fie In afara intervalului este egaU)' eu O. zecirnale, se determi::..i 1
o distribu~ie recca.:::.g"''':'
- Fieeare valoare a variabilei aleatorii X situata in interiorul intervalului este ultimei dfre indic.tlie ~
eehiprobabila, eu densitatea de probabilitate Ij2a; (lj2a . 2a == 1, suprafa~a 10- 2
dreptunghiulara este egala eu 1). 100,28 = ll(fl..LOm:i

In general, pentrn apliea~iile de metrologie, intervalul eonsiderat la 0 distri

butie dreptunghiulara este simetric fata de valoarea medie, adidi limitele (p - a_)
~i (p + a+) sunt e('.hidistante fata de medie (mijloeul repartitiei dreptunghiulare),
a_ a+ = a, iX pi ~ a
Pentru 0 distributie dreptunghiulara parametrii sunt:

- Dispersia / Varian!a
Modul. de for.::r:..al
Figura 1.6:
 1.3. ALTE TIP[TRI DE DE PROBABILITATE 23

a -+ D(X) = 4a
2
a2
iar pentru a+ = a~ (1.11)
12
- Abaterea medie (teoretica)
a
0"2 = D(X) -+ 0" = Va2 / 3 = v'3 (1.12)

~
Exemplul 1.4 Un etalon de lungime x este speeificat prin x a.

Rezulta:

Varian~a D(X) = a2 /3
a
Abaterea medie (T = v'3
~

F,ate de probahi Exemplul 1.5 In certifieatul care lnso~>lte un metal, este specificata puritatea
99,99 O, 01 %. Deoarece nu este nici 0 alta informatie se considerS. 0 distributie rectangu
lara pentru aceastii puritate (0,99990, 0001); valoarea semiintervalului este a = 0,0001 =
10- 4

Rezulta:
,;...a.,.. a2
(1.10) Varianta D(X) ="3 3
~-a+ 4
a
Abaterea medie (T= 10- = 0, 000058
I, !"Tn

a.:

: probabilitatea ca
C-:l L iar probabili Exemplul 1.6 eu 0 balan~a digitala, care are 0 aeurate~e pe display de doua
~e egala eu O. zecimale, se detennina 0 masa de 100,28 g. Pentru balan~a eu citire digitala. se consider a
o distribu~ie reetangulara care are semiintervalul a egal ell 1/2 din ponderea zecima.la a
ul intervalului este ultimei dfre indicate pe display; tn aeest caz, ultima cirra indicata este 8 i are ponderea
- 2a = 1, supraa~a 10- 2
100,28 = 1.102 +0.101+0.10+2.10- 1 +8.10- 2 , decia 1/2.10- 2 = 0,5.10- 2 = 5.10- 3

ISiderat la 0 distri Rezulta:

:a iimitele (J:.L a_)

D(X) =a
2
(5 . 10-
3

)2 = 8 33 . 10- 6
I dreptunghiulare), Varianta
3 '
5.10- 3
Abaterea medie 0"= a/v'3 = 173"
, 0,0029g

Modul de formare a cifrelor la un instrument digital este reprezentat in

Figura 1.6:
24 CAP 1. DE PROBABILITATE 2.1.A

Variatia n;al! display 1.3.2 Distri

Afi?ajul pe display
Variaria aproximatA Pentru disoi
6 ~ sidere ea valorile ,
cand se apropie dI!
5 spre punetul de ~
Pentruo masUWe distributia drep\~
cum. de eifre rezult!l rezolutia sa fie inlocuita c.: 0
1 1119 acest trapez baza
3 2 1/100 din distributia de li
3 111000 a distribu~ie drepnI
2 4 1/10000 Pentru distribupat
1

- Dispe

Figura 1.6 Explica~ie pentru modul de formare a digitilor pentru 0 afiare pe - Abal4
un display digital

Un instrument digital poate indica pe display valori masuxate eu a acuratete

egaHi eu ponderea zecimalii a ultimei ciire. De exemplu, pentru display-ul din
figura, cu patru digiti, se pot afi'la numere de la 0-9999, din unitate in unitate a)
(ponderea ultimului digit este 10 = 1), nu se paate a:fi~a un numar cu zecimale
cum ar fi 2,8. Pentru valoarea masurata de 2,8 instrumentul va afi'la numarul3, dar
pentru taate valorile cuprinse ill intervalul (2,5 3,5] se va afi'la numarul 3 'li la fel
pentru toate valorile masuxate in intervalul (3,5 4,51 se va a:fi'la numarul4. Rezulta
ca un digit din ultima pozi~ie de pe display, eare are ponderea 10 1, acapera un -
interval de O, 5 (0, 5 ~ x 100) pentru valarile marimii masurabile. Daca pe un
F(X)iF-.
! R.ep
i prall
display ultima cifra afiata ar fi zecimi (10- 1 ) atunci aceasta cifra a:fi'lata acopera 1 i-
b)
=~
I
un interval de 05 (1/2 x 10- 1 x 110 = 0,05) pentru valorile marimii
0,5\--
masurate. Aeeasta explicii de ce se cansidera, pentru marimile masuxate eu un
instrument digital, 0 distribu~ie rectangulara eu semiintervalul egal eu 1/2 din
pandera zecimala a ultimei pozitii de pe display.

Figura 1. 7 Distn"b
b)-f:.:!:!C.1
 25

...,

1.3. ALTE TIPURl DE DE PROBABJLITATE

,-:
,'-'l
. - !
1.3.2 Distributia de tip trapezoidala
Pentru distributia dreptunghiulara, de multe ori, este mai realist sa se eon
sidere ea valorile variabilei aleatorii X sunt mai putin probabile sa fie situate
cand se apropie de limitele intervalului, Jh a_ i Jh + a+ decat valorile situate
spre punetul de mijloc (media teoretica JL). In aeeasta abordare este rezonabil ca
F e distributia dreptunghiulara simetriea pentru funetia de densitate de probabilitate
aIM R'ZOlntia sa fie lnloeuita eu 0 distribulie de tip trapezoidala, Figura 1.7. Se eonsidera pentru
L\,.. aeest trapez baza mare /1,+ G+ (/1, - a_) = 2a i baza mica 2aj3 unde 0 S 13 S Ii
L.,., din distribulia de tip trapezoidala eand valoarea parametrului este j3 1 se obtine
t1.'ICIOO o distributie dreptunghiulara, iar eand 13 == 0 se obline 0 distribulie triunghiulara.
l1GOOO Pentru distributia trapezoidala eei doi parametrii, eonsiderand a_ a+ = a, sunt:

a 2 (1 + 132 )
- Dispersia/Varian~a D(X) (1.13)
6

~
Ilru 0 afiare pe - Abaterea medie (J= (1.14)

Func-pade
lie cu 0 aeuratete reX) I densitateade
display-ul din pr<lbabilitate
Iitat:.e in unitate a)
Inir eu zecimale
numaru13, dar
IIJlAnll 3 i la fel
~4. Rezulta
x
p, - a_I J.i - fJa I I I

= 1, aeopera un FeX) I FunClia de: +:: JL :It + pa+ W+ u+

bile. Dad}, pe un ~ e:
Reparun"d :I I I
1 I
l
probabilitate
_________ II I :I II II
T-------~---
I
l afi.ata aeopera II II ~----~----_-L-
I I I -----
b)
I I I

o~~---------~-_-----L
Irile IDarimii
I I-- :

m..asurate 'eu un I I
I I
ega! eu 1/2 din I !
x
11

Figura 1.7 Distributia de tip trapezoidaUi: a)-functia. de densitate de probabilitate;

b)-functia de repartitie de probabilitate
26 CAP 1. DE PROBABILITATE 1..1.U

1.3.3 Distributia de tip triunghiulara care este mai rez.onabil

di Intr-un proces de pi
Distributia de tip triunghiulara, Figura L8, se obtine din cea de tip trapezoidala extremele. Pentn; 5e:::l
cand coeficientul fJ = O. Functia densitate de probabilitate

Functiade
r(X) densitaleade
probabilitate
a)
1.3.4 !)istrib
Exista cazuri c::
x butia valorilor variah
superioara aT'" tara
Funcpa de: '11- a
- iSt
t
I
de probabilitate in a
F(X) reparti'jie de l I
se apropie de una no
robabilit8leI
P I iI Pentru distrilm
b)
---------+-------r--
I te in intervalul (J.'-31
t
I (" cozile") din 'valom
I
0,5 ---------1"-----
I
care are 100% din 1II
t
limita inferioara a_ c
I
I x J-t + 30-; adicll se sub
contine 99,73% cfu::: '11
jos, implicit, se ccn.:,"i!
Figura 1.8 Distribu~ia de tip triunghiulara: a)-func~ia de densitate de probabili
tate: b)-fllnctia de repati~ie de probabilitate de la distribukia nOrD

f(X) = (X - a_)/a 2 pentru J-t - a_ :::; X :::; J-t

f(X) (a+ - X)/a 2 pentru J-t :::; X :::; j.t + a+ (L15)

f(X) 0 pentru X < j.t - a_ i X > j.t + a+

Pentru distributia triunghiulara cei doi pararnetrii, considerand a_

sunt:

- Dispersia / Variant a D(X) = a2 /6 (1.16)

---j
- Abaterea me die (teoretidi) 0- a/V6 (1.17) , ~

/ ;,
!

a..
Exemplul 1.7 Pentru un vas de laborator, din sticH)" fabricantul a marcat
volumul nominal 100 mL 0,1 mL (Ia temperatura de 20C). Sa. se determine abaterea
Se ob~in astfel, pentrl
medie (teoretidi.) pentru a.cest vas.
Solu\ie. Nefiind nici 0 alta informa~ie se considera 0 distriblltie de tip triunghiulara, - Dispersia /
 1.3. ALTE TIPURl DE T'tm'T'DTDT DE PROBABILITATE 27

. . Up trapezoidala
care este mai rezonabila deciit una dreptunghiularli; aceasta afirmatie se bazeaza pe faptul
eli Intr-un proees de productie valoarea nominala pentru produs este mai probabila decat
extremele. Pentru semiintervalul a = 0,1 rnL aplicand relatia (1.17) se obtine:
0,1 mL
a --
V6

1.3.4 Distributia de tip aproximativ normaHl

Exista cazuri cand informatia cunoseuta se emm~a in felul urma,tor: "distri
bu~ia valorilor variabilei aleatorii se situeaza intre 0 limita inferioara a_ i a limita
x superioara u+" , fara a avea nici 0 informatie des pre tipul de functie de densitate
de probabilitate in acest interval (u_,a+). Se poate admite atunci ca distributia
se apropie de una normala - "aproximativ normala".
Pentru distribulia normala, 99,73% din valorile variabilei aleatarii SUIlt situa
te in intervalul (1i-3a, 1L+3a), in afara intervalului de 60' plasandu-se daar:::::; 0,3%
(" cozile") din valarile variabilei. Bazat pe aceast.a constatare, pentru distributia
care are 100% din valori in intervalul (a_, a+), se poate considera echivalenta:
limita inferioara u_ corespunde lui IL - 30' i limita superioara a-,- corespunde lui
x Ii + 30'; adica se substituie intervalul care contine 100% din valori eu unul care
contine 99,73% din valori. Prin aceasta substitutie de limite, ca in desenul de mai
jos, implicit, se cansidera i 0 distributie normala, in consecinta se apliea relatiiIe
r:s:tate de probabili de la distributia normala.

"
l- (1.15)
I' > IL + u+
!
rind a_ a+ a,

=a'2/6

=a .f6
(1.16)

(1.17) ,
I _
I
I
-
,
\
x

I
" 6= 60', p=99,78 % : \
I '4 ., '\

~/ 6= a+ - a_, p=100 % \~
CL a..
fabricantul a rnarcat
!Ef' determine abaterea Se obtill astfel, pentru distribu~ia aproximativ normala, parametrii ' ' = a:

~.e de tip triunghi.ularii, - Dispersia / Varianta D(X) a'2/9 (1.18)

28 CAP]. DE PROBABILITATE

- Abaterea medie (teoretidi) (J' a/V9 = a/3 (1.19) TABELUL 1.3. pj

U

Exemplul 1.8 Pe haza informatiilor disponibile este posibil sa se afirme " exist a
o !lanse. din doua. (deci 0 probabilitate p ~ = 0.5) ca valoarea unei variabHe aleatorii sa
Tip de
Distrib.
se afle In intervalul (a_, a+)'". Sa se determine abatere medie (J' pentru aceasta variabila Para.tneUll
aleatorie.
Dispersia
Solutie. in lipsa de alta informa~ie se consider a pentru aceasta variabila. 0 distribu
Abaterea
~ie aproximativ normaIa cu valoarea medie p, In mijlocul intervalului iar lungimea semiin
medie
tervalului este a (a+ - a_)/2. (teoretial) . .
Pe baza rela~iei (1.8), calculele sunt identice ca in - problema inversa - de pe pagi
na. 18, se ob~ine 24> ( X ~ JJ) = 0,5 ..... iP ( X ~ /1) ;
=
5
0,25 iar din Tabelul 1.1
X * Valoarea
pentru valoarea de 0,25 pentru func~ie se cite!jte valoarea argumentului t =
(J'

0,675 = 2/3 ...... deei X - JJ = ~a este semiintervalul in care sunt plasate jumatate din * Pentru int
valorile varia-bilei.
3
IX - J.l1 a ..... a= 2<1 1,5a

eu reprezentarea din Figura 1.9

Figura 1.9 Explicativa pentru Exemplul 1.8

rE 1.3. ALTE TIPURI DE DE PROBABILITATE 29

: a;v9 a/3 (1.19) TABELUL 1.3. PARAMETRII CARACTERISTICI PENTRU TIPURI

LE DE DISTRIBUTII UZUALE.

os.bil sa. 5e Mrme "exista.

Tip de Nonnala " Aproxi- Triunghiu- Trapezoi- Dreptunghiu-
~ "\-ariabile aleatorll sa Distrib. mativ lara* Gala.. lara*
. pentru a.ceastli variabila. Parametru normala."*
Dispersia (12
a2 /9 a/' /6 a 2 (1 + {;2)/9 a2 /3
II!i8!d variabHa. 0 distribu Abaterea
Iabri iar lungimea semiin medie (1 a/..f9 a/..f6 a/V3
, (t -,
,~\
,.-
lema inversa de pe pagi
: O. 25 iar din Tabelul L 1
* Valoarea medie teoretiea se caleuleaza eli
~uit= f.L (Limita superioara + Limita inierioara)/2
11

mK plasate jumatate din * Pentru intervalul consider at s-a calculat un semiinterval

a (Limita superioara - Limita inferioara)/2

=1.5a

'- x ..

phil 1.8
Capitolul2
v v
MASURARE, STATISTICA,
VALIDARE

Exemplul 2.1 In urma masurarii repetate a unei probe de glucoza In ser s-a
obtinut urmatorul ir de valori:

N umarul masurarii 1 2
Valoarea masurata 93.5 87,5

Sa 5e reprezinte grafic rezultatul masurarilor. 0 reprezentare grafica poate fi mult mai

explicativii i intuit iva pentru a analiza dedit un ir de valori. Pot fi realizate urmatoarele
doua forme de reprezentare grafica. pentru irul de val~ri obtillute:
a) Reprezentarea In timp, Figura 2.1-80. Axa ordonatelor corespunde miirimii miisu
rate, valorile masurate [mg/dLJ, iar axa abscise lor corespunde numiirului masuraru
efectuate - suceesiunea In timp.
b) Reprezentarea in domeniul frecventa, Figura 2.1-b. Axa absciselor corespunde
marimii masurate [concentratie In mg/dLL pe care s-au marcat intervale unitare
(fieeare interval unitar este egal eu 3 unitati de concentratie), iar ordonata corespun
de numarului de masudiri incadrat intl'-un interval unitar, adica 0 repl'ezemare sub
forma de histograma.. Numarul de masurari Ineadrate intr-un intervallmitar (aceste
numere pe grafic sunt 1,2,5,7,5,2,1) este 111 fond 0 masura a freeventei pe mutate
(vezi pagina 5), deci reprezentarea, eurba trasata. ell lillie intrerupta., este densitatea
de probabililitate In functie de marimca (aleat.orie) masurata, reprezentare similara.
ell eea din Figura 1.2.
 'I.
32
CAP 2. MASUR4RE, VALIDARE

Concentratie 101
lOO
[nl!idLI 't 2.1 MAS'
lIS I

95
' *' a
I
1 "....
1 ......~ I
I [
T
9~
j
~
I
1
I Masur
"'3;5 1,9+1 I' .. I unei marimi. Se
t.! 1: II 1
~-f~~+ __ +__ t ____'L.L.2L ..LJ.L_t __t_.. .L_~.
T
_+___ 92 92 .92.5 91,5 _ lui :;i a metoda
90 [ 89.5 11 , I I I ! I roo I
1t~ISS;51 Mhim
lSlsflll' I' 8611",1'1 "f
sau al unei sub
1 " I .I I I I I I I I I I I I I I I '1 I
I I I 1 I I 1 I [I 1 f I 1 I I I I I I
I , I ., , I I 85 I , 'I 1 I I I I I I 1'.1 cantitativ. 0]
I I I I I, I ., 1 I, 1 1 , I I 1 I I I I
85 I I I .I 1 t I I I, B'3 1 I 1 I' , 1 I I I I I I I mlisurand.
: I ! I I I !: r : 1 I it
t T I I : I II I
I :
I t
t :
I I
l' 1
I I I
I I 1 ,I
I I "
J I I ,I
1 I 1 I 1 'I I
It:
I I
! I
1 I I
I Mll"1.1r'8;
I I 1 I I I ' I I J
1 I I I I I I 1 I 1 I I I re (de exemplu,
t ,
I I I Ji
I I I 1
I
I I I I
I
'I I')
I
I I I
, I
I I I
I electric ca bazi
.1 masurarea tensi
2
1 Timp materiei eu difi!
1 l 3 ... 5 6 7 8 91l)ni~.13.141SUit1i81920.212Z232425 minarea concenl
a)
Numarul m!surarii Metod
in mod generic.
Numirol de mAsurAri metoda diferen1j
intr-uninterva1 Proced
7 unitac metoda de mastJ
buie sa fie su.ficiI
6 wa a avea ne'WI
sub forma unni I
corectl).
4 Rezultl
masurare. Area
prima in general

.. lungimea 1
:1
x X .. masa. unu1
(j !I--+-<I'-'--=--'----'----'-........f.---'---'--...-.....:;:;;........;-+-+_
ints182 84 81 90.9$96 99 102 13104 .. cantitatell
b}
Concentr~~a[~dLJ 12 mmoI)

Figura 2.1 Forme de reprezentare a unui ir de masurari: a.) reprezenta.rea In - concentnll

timp; b) reprezentarea In domeniul frecventa sistemul ~
mmol/dI;
tat in mill
eomeJ1. I
(metro. I
per, A); I
cantitaRI
 [ 2.1. MASURARE 33

a1 '"
,
I 2.1 MASURARE
Masurarea este un ansamblu de operatii prin care 5e determina valoarea
, unei manmi. Se impune ca masurarea sa inceapa cu definirea corecta a masurandu
I

I lui i a metodei de masurat, concretizata printr-o procedura de masurare.

--L X
IlLS I --
Marime (masurabiUi) este un atribut al unui fenomen, al unui corp
,:
"
;I I
sau al unei substante, care este susceptibil a fi diferentiat CalitBitiv i determinat
I
)
I
I
cantitativ. 0 maxime cand este supusa masurani, in general, este referita ca
I
.!
I
r
masurand.
I I
rI I Masurarea ca fundamentare stiintifica, se bazeaze un principiu de masura
I: : re (de exemplu, efectul Doppler ca baza pentru masurarea vitezei, efectul termo
I I I
electric ca baza pentru masurarea temperaturii, efectul Josephson ca baza pentru
~
~ masurarea tensiunii electrice, spectroscopia de absorbtie atomic a - interactiunea
I: :
~
"T":_
materiei cu diferite frecvente ale spectrului electromagnetic - ca baze. in deter
~::s
minarea concentratiilor componentelor din solutii etc).
Metoda de masurare consta in succesiunea logica a operatillor, des crise
in mod generic, care se aplidi in efectuarea masurarilor (metoda substitutiei,
metoda diferentiala, metoda de zero etc).
Procedura de masurare este 0 descriere detaliata a fazelor prin care
metoda de masurare este. implementata pentru 0 masurare. Aceasta descriere tre
buie sa fie suftcient de detaliata astfel incat un operator sa poata efectua masurarea
mra a avea nevoie de informatii suplimentare. Procedura de masnrare, prezentata
sub forma unui document, este, uneori, referita chiar ca metoda de masurare (in:
corect!).
Rezultat a1 masurarii, valoare atribuita unni masurand obtinuta prin
masurare. Aceasta valoare, care este expresia cantitativa a masurandului, 5e ex
prima in general snb forma unei unitati de masura inmultita cn un numar.

- 1ungimea unei bare: 3,48 m (sau 348 cm, 3,48 . 10 fJlm, 3,43 . 109 nm)

- masa unui corp: 0,453 ~g (sau 453 g, 453 . 103 mg, 453 10 fJlg)
i"
x
j----Jo
~ W 1{)4 - cantitatea de substanta, de exemplu 0 proba de apa (H20): 0,053 mol (sau
12 mmol)

i.ri: a) reprezentarea In
- concentratia unw analit: 93 mgjdL ; 5,16 mmoljdL. Conversii utile, din
sistemul vechi - mgjdL - in sistemul nou, Sistemul International (S.L)
mmoljdL - pot fi gMite In [20]. SI este sistemul metric care a fost accep
tat in majoritatea tarilor pentru utilizare in tiinta, medicina, industrie i
corneTt. SI este un sistem coerent bazat pe apte maximi de baza: lungime
(metru, m); masa (kilogram, kg); timp (secunda, s); curent electric (am
per, A); temperatura (grad Kelvin, K); Intensitate luminoasa (candela, cd);
cantitatea de substanta (molul, mol).
 --- -- -----------
34 CAP 2. MASURARE, STATISTICA, VALlDARE
----~----------------------

Pt.biIitatea-p. c::.t ,un,,~..,.,.... sa !Ie- ~

Media arit;
inaf~limit_ z(.. ~"'i}
obtinute prin mason
s
z p
_1 31;1% ~unad'1II3)

;:Ii~ gP-% (Jlna din to)

;l::.~ 4,5% (ulla din 22)

:;'2,5 1,2.% (un,adin:m

Media arit:met
3 (un.! din 333)

refera la rezultatul u
3:,5

pe un antion. Medi
o estimare rara dept.
x media experimentalj
+~
baza datelor de care
c~ +1.
I
I
I
I
"centreaza" datele I
I
I
I-
I
I
I
o alta m8.rime
ii It
rea mediana care t
jumatate dintre vala
valori sunt mm miri.
Figura 2.2 Distributia valorilor intr-un ir de masurari efectuate asupra unui media aritmetici. de
masurand (in condijjii identice de masurare) aceasta constituie 0 I
prin media aritmeticl
Efectuiind un ir de masurarijobserva;tii asupra masurandului/pTobei, in aceleai Abaterea ..
condiW de masurare, se constata ca valori-le ob~inute sunt grupate in jurul unei aceluiai masurand j
valori medii x i distributia acestora, pentru un numar mare de masurari, se supune persia/variabilitall
distributiei normale, Figura 2.2. Se pune lntrebarea, care este de fapt valoarea x a
masurandului? Pentru a caracteriza cea mai buna estimatie a masurandului irul
de valori obtinut prin masurare se prelucreza statistic.

2.2 STATISTICA in care Xi este rezului

a celor n rezultate a
Printr-o prelucare statistica, asupra unei populatii sau asupra irului de rezultate ( Xi - x)2 dintre fiecan
ale unor masurari succesive, se ob~ine un numar sau cateva nurnere (0 marime la (n-1), iar din lRIIIIII
stastistica sau dliteva) care exprima concentrat 0 informa~ie i care constituie este abaterea st.aD4JIj
un instrument in clarificarea caracterizarii acelei populatii sau acelor masurari. aceai dimensiune ca
Dar, cand statistica nu este inteleasa sau nu este evidentiata finalitatea prelucrarii concret se consideni. j
statistice se ob~ine efectul invers, creaza confuzii in loc de clarificari. Prin prelu distribu]ii nonnale d
crare statistica se poate evidentia cal-itatea testelor intr-un laborator medic6l;l. al mediei teoretice ,.
Pentru procesarea unui ir de valori/date, obtinut in urma masurarii repetate vaxiantei O( X ) til. I
a unui masurand, se introduc urmatoarele marimi de calcul (statistici). daI'd expetimenlali
1.3). Foatte frecw:oli
standard, SD (Staodl
A baterea 51
defi-nita ca raportul -'
IE 2.2. STATISTICA 35

Media aritmetica - eatul intre suma. tuturor valorilor Xi ale irurului,

obtinute prin masurare i num8rul total de masuran n din ir.

X= (2.1)
n
Media. aritmetica este referita i ea media experimentala, deoareee se
refera Ia rezultatul unui caleul asupra datelor (ir de date) experiment ale objinute
pe un eantion. Media experimatala a umn eantion, preluat dintr-o populatie, este
o estimare Iara deplasare a mediei teoretice f..L (vezi relatia 1.2) a acelei populajii;
media experimentalll. se eonsidera cea mai buna estimare a mediai teoretice, pe
~
~
:x .. baza datelor de care se dispune. Media aritmetidl. exprima valoarea spre care se
"centreaza" datele din irul de val~ri obtinut in urrna masurarilor.
o alta m8.rime de calcul utilizata, tot in acest sens de centrare, este valoa
x. .. rea mediana care exprima acea valoare din irul de masurari in raport eu care
MisUrmdill
jumatate dintre valorile din ir sunt mai mari decat aceasta i jumatate dintre
valori sunt mai mici. Deoarece valoarea mediana nu este infiuentata, precum este
lectuate asupra unui media aritmetica, de marimea valorilor extreme din irul de masurari, rezulta ca
aceasta constituie 0 masura mai robusta a tendintei de centrare decat exprimarea
prin media aritmetica.
Iai probei, in aceleai Abaterea standard experimentala, pentru un ir de n masurari ale
pupate in jurul unei aceluili1i masurand X, este marimea notata prin s(x), care caracterizeaza dis
lie misurari, se supune persia/variabilitatea rezultatelor i se calculeaza cu relatia:
e de fapt valoarea x a
: a masurandului irul (Xi - X)2
8(X) = n-1
(2.2)

in care Xi este rezultatul eelei de a i-a masurari din ir, iar X este media aritmetiea
a celor n rezultate considerate (caleulata eu relatia 2.1). (Patratele diferen1elor
nl irului de rezultate (Xi-x)2 dintre fiecare vaJoare IDasurata i valoarea medie se insumeaza., se imparte
numere (0 marime Ill. (n-1), iar din numami rezultat se extrage radacina patrata - valoarea obtmuta
.pe i care constituie este abaterea standard experimentala). Abaterea standard experimenialil. are
san acelar masurari. aceli1i dimensiune ea i IDarimea masurata. Daca pentru un proces de masurare
finalitatea prelucrani coneret se eonsidera irul czle n valori ob~ute ale lui X, ca un eantion aJ unei
iarificari. Prin prelu distribu~ii normale de probabilitate, atunci X este un estimator m:ra deplasare
Uorator medical. al mediei teoretiee fL (relatia 1.2), iar 8{x)2 este un estimator m:ra depl;asare al
ilia masurarii repetate varian~@i 1)(x) = 0- 2 , adiea un estimator de variabiHtate/dispersie. Abaterea stan
t5\atistici) . dard experimentala este radacina patrata pozitiva din dispersie/varianta (rela1ia
1.3). Foarte freevent, abaterea standard experimantaHt este referita ea deviatia
standard, SD (Standard Deviation).
Abaterea standard relativa, RSD (Relative Standard Deviation) este
definita ea raportul dintre abaterea standard experimental a 8(X), rela~ia (2.2), i
 I"
36 CAP 2. M.4.SURARE, STATISTICA, VALIDARE

media aritmetica X, rela~ia (2.1)

RSD = s{x) = ~. (2.3)

x x
M&i frecvent, este utili21at Coeficientul de Variatie, CV, care este abaterea
standard relativa. dar explimata. procentual

CV% = s(x) .100 (2.4)

x
i care, 1a fel ca abaterea standard experimentala sau cea relativa, este un indicator
de variabilitate pentru procesul de masurare (este adimensional). CV exprima cat
este abaterea standard experimentala, ca procent, din valoarea medie .
Abaterea standard experimentala a mediei se calculeaza cu rela~ia

n 2 -3
_) s(x)
L (Xi -x)
i=l Figura 2.3 Disr.rih
s (x = Vii n(n - 1)
(2.5)
ideucici

Aceasta marime de calcul " '<prima cantitativ cat de bine media artitmetica.
experimentala x, rela~a (2.1), estimeaza media teoretidl. p, (rela~ia 1.2). Pentru a 91,54 1,85 mgidl
Be garanta 0 estima~ie suficient de buna a mediei teoretice prin media experimen rezu1ta t = 2,07)
tala trebuie ca numarul de observai/masurari sa fie suficient de mare (n > 30)
pentru variabila aleatorie X. Estimarea mediei teoretice prin media aritmetica Exemplul 2,J
este data de re1a~ia: este deterrninata prin I
_ s(x) lJi 93,58%. Sa se de-.al
p,=xt- (2.6) teoretice cand Be ~
Vii
unde teste un parametru ob~inut din distribu~ia de probabilitate Student (TABE Solutie: Se c::alq
LUL 3.4), parametru care este dependent atat de numaru1 de grade de libertate bele au dimensiunea til
!I (vezi relatia 3.16) cat i de nivelul de incredere {probabilitatea p). Din aceasta
rela~ie se confirma afirmatia anterioara, canmnaipentru un numar foarte mare de
masuxari (n -7 (0) ale probei, media aritmetica x devine egala eu media teoretiea
p,.
8(%.' =
Graficul distributiei de probabiHtate de tip Student, Figura 2.3, este similar
eu cel al distl'ibu~iei normale, Figura 1.3~a, dar mai plat i eu mai multe valori a) Pentru nivelul de
in "eozi". Pentru un numar relativ mie de masurari ale unei probe distribu~ia 2 rezulta din T.",
Student este un model matematic mai potrivit pentru procesul de masurare, cand luctedere, conb1
numarul de masuxari CFCte (n -7 (0) aceasta distribu~ie tincte sa se sup:rapuna
peste distributia normala..
Pentru procesul de masurare din Exemplul 2.1 valorile martIniI!)r statistice
introduse mai sus aunt: x = 2105,5/23 91,54 reg/dL; SD=..j485, 2948/{23 -1) ceea ce Insemni tI
= 4,29 mg/dLj CV (4,29/91,54)'100 4,6%; p,= 91,54 2,07(4,Z9/.J23) valul 93,31% - 91
111
(2.3)
tv. care este ahaterea
(2.4)
, ' .
~ un indicator
es1;e
~). CV exprima cat
~medie.
~ cakuleaza. eu relatia
(2.5)
b:ne media artitmetica
~f~a 1.2). Pentru a
JIri:n media experimen
~ de mare (n > 30)
prin media aritmetica
(2.6)
~ Student (TABE
~ de grade de libertate
iila&ea p). Din acea:sta
a DUII1ir foarte mare de
pia ell media teoretid:L
F~ 2.3, este similar
en mai multe valori
'1IIIIIei probe distribu~ia
..w de masutare, cind
11iiade sa se suprapuna
IiIe miirimilor statistice
~J40S, 29413/(23 - 1)
" ::t: 2,07(4,29/v'23) =
2.2. STATISTICA 37
jVI)iStiiWJiaG8tmS
'.. '. / Distrlrmlias~
~,~,
/ ....,,"11
,
>1i#/l:?i
'~
Figura 2.3 Distributia de tip Student pentru n = 2 i n = 00 (cand devine
identica eu distributia normala)
91,54 1,85 mg/dL (pentru n 23 i probabilitatea de 95% din Ta.belul 3,4
rezulta t = 2,07)
Exemplul 2.2 Concentratia (exprimata procentual) unui ana.lit intr-o solutie
este determinata prin trei masurari consecutive i rezulta irul de valori: 93,50%; 93,51il%
i 93,58%. Sa. se determine intervalul (de lncredere) in care se situeaza valoarea mediei
teoretice cand se consider a. nivelul de incredere (probabilitate p) de: (a) 95%, (b) 99%.
Solutie: Se calculeaza. media experimentaia. i abaterea medie experimentala (arn
bele au dimensiunea de concentratie):
93,50 + 93, 5Iil + 93,43 = 93, 50%
x= 3
$(X) = il 0 + 0, 08; + l-O, 07)2 = Vo,0113 = 0,075%
2
a) Pentru nivelul de incredere p = 95% i un numar de grade de libertate v = 3 1 =
2 rezulta din TABELUL 3.4 coeficientul t 4,303, ded lim1tele intervalului de
lncredere, conform rela~iei (2.6), sunt
s(x)
tt x t ..;n = 93,50 4, 303 . 075 = (93,50 0, 19)%
ceea ce lnsemna. ca valoarea adevarata se situeaza cu prooobillitate de 95% ill illter
valul 93,31 % - 93,69%.
38 CAP 2. M.4.SURARE, STATISTICA, VALIDARE

b) Pentru nivelul de incredere p = 99% IIi un numar de grade de libertate II = 3 -1 = 2 ta valoare a, a m8lI
rezultii. din TABEUJL 3.4 coeficientul t = 9,92, eu limitele intervalului de incredere cunoscute (etalon,l. j
93,50 0,43%, ceea ce insea.m.na. ell. valoarea adevarata se situeza in intervalul erorHe de masurare.,
93,07% 93,93% (deci proba.bilitatea ca valoarea adevarata sa se situeze in afara
acestui interval este de numai 100% - 9% = 1%). Valoarea.
o masurare perfecti."
nll. ea niei valoa.rea ..
nal adevarata. (a 1111
Abaterea standard corouna (Pooled Standard Deviation), pentru doua acea valoare atribuil
iruri de n1 i n2 masuran, eu abatere standard'experimentala 81 (x) respectiv ca avind 0 incertita
S2(X), notata prill S12(X), care campara statistic abaterile acestora se calculeaza Pentru a obpI
cu relatia aceasta insea.:mna. cl
(nl- 1) . siCx) + (n2 - I) s~(x) ,
(2.7)
oriee incertitudine c
(n1 - 1) + (n2 - 1)) eomparatie ell exacti
tic, nu este reali2abi
decat un concept ide
Exemplul 2.3 Un operator determina coneentratia unui analit prin trei serH reaJizate pe baza llDIi
de masurari, dar pentru fiecare serie utilizeaza un reactiv dintr-un alt lot (1 , II, III), adevarata (valoare ..

*'
rezultatele sunt prezentate In unnatorul tabel: Prin analiza ell
unei serii de masura.
I Lot reactiv I II III i, in consecintii. C1J
I Num., de m;;sm,,", n 10 8 I 9 reprezinta valoarea',
Numarul de grade de libertate, (1/ = n - 9 7 8 ie trei tipuri de erod
Media aritmetica, (x) 3,3740 3,1913 3,6000 Eroare grOISG
I Abaterea standard experimentaHt, sj.(x) 0,3295 0,8060 0,3766 irului de date incoDll!
RSD, (s(x)jx) 0,0977 0,2526 0,1046 Una din tehnieile fuM
testul Grubbs[6J. D
Rezulta abaterea standard comnna masurare indica <lac.
de la Exemplul 2.1
spectiv 69 mg/dL. a
81.2,3(X) = 0,3809
ca fiind eronate. EYi
cmar in momentul eI

2.3.1 Eroa.re1
2.3 EXACTITATE ~I PRECIZIE
Eroarea siste
intre valoarea rezultata. x a masurarn '\mui masurand X (eu x litera mica se noteaza putea ob~ine din reI:I
o moare particulara. a unei variabile X) i valoarea a (conven~ional adevarata) a dia teoretica j.L), ale
masurandului, exlstli 0 diferenj3 valoarea adevaratii a

e= x-a {2.8)
referita ca eroare de masurare. once ma8urare este insolita de eroare! Eroarea Practic, in loeul med
de masurare, e, este de obicei necunoscuta, deoarece nu se cunoate fus~i adevara (2.1), cum este fepra
 2.3. EXACTITATE 81 PREC1Z1E 39

Mnat.eV 3 1=2 ta valoare Ii, a marimii masurate, cu excep~ia cazului cand se masoadi marimi
.....lu.lui de lncredere CUIlo8Cute (etalon), iar asHel de masuran se fac doar cu scopul special de a studia
IIIiI..a in intervslul erorile de masurare, de exemplu atunci cand se etaloneaza un aparat. \fl
i .If: situeze in Mara
Valoarea adevarata (a unei marimi) - valoarea care este obtinuta printr
o masurare perfecta, dar dupa cum 0 ma.surare perfecta nu se poate realiza lnseam
na eEl. nici valoarea adevarata a masurandului nu se cuno8.te. Valoarea conventio
nal adevarata (a unei manmi) sau referita uneori valoare de referinta reprezinta
DID), pentru daua acea valoare atribuita unei marimi i care este acceptata, adesea, prin conventie
... S! (x) respectiv ca avand 0 ineertitudine potrivita pentru un scop precizat .
-.era se caIcweaza Pentru a obtine 0 valoare adevarata. trebuie realizata 0 masurare perfecta,
aceasta Inseamna cit masurandul trebuie definit cu suficiente detaln astfel incat
orice incertitudine care rezulta din definirea lui mcompleta sa fie negLijabHa in
(2.7) comparatie cu exactitatea necesara masurarii, ceea ee trebuie reCUIloscut ca, prac
tic, nu este realizabil. Rezulta ca notiunea de valoare "adevaratlf' unica nu este
decat un concept idealizat. Intr-o anumita situatie, valoarea atribuita UIlei marimi
-..Jil prill trei serii realizate pe baza unui etalon de referinta poate fi considerata valoare conventional
I Ilk lot (I , II, III), adevarata (valoare de referin~a).
Prin analiza erorii de masurare, i nn asupra unei singure masurari ci asllpra
unei serH de masuran a marimii de masurat, se pot identificR componentele erorii
Iii, in consecinta, corecta valoarea masllrata. Rezultatul corectat al masnrarii
reprezinta valoarea estimata a rezultatului masurarii. Se disting unnatoare
Ie trei tipuri de erori: eroare grosolana, eroare sistematica i eroare aleatorie.
13 Eroare grosolana. Acest tip de eroare este produs de acele elemente ale
I&C 1I 0.3766 irului de date incompatibile cu celelalte elemente ale irului (eecuri de masurare).
.
~. Una din tehnicile folosite pentru detectarea valorilor aberante este reprezentata de
testul Grubbs[6]. Dar, mai practic, 0 inspectie a irului de date obtinut prill
masurare indica datele care produc erori grosolane, de exemplu in irul de valori
--2 de la Exemplul 2.1 masurarile cu numerele 12 i 22 dau valorile 119 mgjdL re
~) spectiv 69 mgjdL, care sunt mult diferite de celelalte valori, deci sunt eliminate
~ = 0,3809
ca fiind eronate. Evident, erorile gro8olane se elimina de la Inceput, recomandat
cruar In momentul efectuarii analizei, iuainte de a prelucra irul de date citite.

2.3.1 Eroarea sistematica

Eroarea sistematica, s, se definete ca fHnd diferenta Intre media ce 8-a!
IIri. midI. 8e note~ putea obtine din rezultatele unui numar infinit de masuran (teoretic, adica me
p,ao.al adevarata) a dia teoretica /L), ale acelui8.i masurand, efectuate in condi~ii de repetabilitate i
valoarea adevarata a masurandului, a.

(2.8) s X a (2.9-a)

lie eroare! Eroorea Practic, in locul mediei teoretice, j1., se utilizeaza media experimentala., x, relatia
illite insa.i adevara (2.1), cum este reprezentat in Figura 2.4. Aceasta diferenta, calculata prin relatia
 -
40 CAP 2. MA.sURARE, STATISTICA, VALIDARE

contarni.narea

- eroare de bla.a
- efecte compotl

- efecte ale opel

- etc..

Identificare.l

I - utilizarea de eI
:1I - determinarea,
I
I laborator, fie ~
I
I etaloanelor su
1 I
independente t
...
I
I"
"I
Figura 2.4 Reprezentare a componentelor sistematice i aleatorii in Deplasarea. I
valoarea marimii masurate 2. clatorita laborMoll
erorilor inerente ale J
Component a datori1l
(2.9-a), curent, este referita cu termenii de deplasare (D fa) sau bias. De laboratorului i ime
plasarea, D, se calculeaza, dereguUI., sub 0 forma de marime raportata (la valoarea
nenta poate fi detenIJ
adevarata) i se exprima. procentual
Odata identificata. i 1
ca rezultatul m~
D % = (x a). 100 rea absoluta a valoti
a
cerintele impuse mi
masurata, adidl. pe.U
Caracteristica deplasarii D (erorii sistematice) a unui proces de masurare daca deplasarea este J
consUl, in faptul ca: aceasta ramane constanta i este independentli de numarul de respective trebuie eli
masurari efectuate, ded nu poate fi redl.lsa prin manrea numarului de masurari C = - D (se aduna. II
efectuate asl.lpra unui masurand daca se pastreaza conditiile de masurare. Uneori are sernnul negativ III
eroarea sistematica poate varia totUl~i intr-un mod predictibil (de exemplu, poa (xc = X + C = x DJ
te depinde de nivelul de concentratie), dar are totdeauna in timpul masurari acesteia i se atribuie 1
lor acelai semn, pozitiv sau negativ; datorita erorii sistematice valorile masurate Figura 2.4 eu tra.nsl.a4
ale analitului sunt fie mai mari fie mai mid decat valoarea reala. de valoarea adeva.rau
Cauzele care pot duce la aparitia de erori sistematice pot fi: Practic, e~
prin etalonarea/caJihi
variatia conditiilor exterioare (temperatura, presiune, umiditate, radiatii); Intr-un lahOl'aQl
imblitranirea in timp a senzorilor, a materialelor de referinta; fiee sunt impuse prin 11
pot fi materiale de rejj
- neaplicarea unei corectii de nul (zero); rial de referinta, RJ
ale direi, una sau m.ai
- inexactitatea in calibrarea multipunct a unui echipament i neliniaritatea; dent de omogene i hi
r 2.3. EXACTITATE SI PRECIZIE 41

:.,.. - contaminarea probelor /interferentej

- eroare de blanc, efectul(!diferenta) de matrice;
efecte computationale (aproximare san trunchiere a numerelor);
- efecte ale operatorului (paralaxa, etc.);
?' ., - etc.
~E
~o

~q Identificarea erorilor sistematice poate fi realizata prin:

l

$:tlX ;,.i..

'"
X ..
- utilizarea de etaloane sau materiale de referinta
~ al.ealmie)
- determinarea valorii aceluia.i masurand prin metode diferite, fie in acelai
of: II
i
..'
116 iDE
laborator, fie in laboratoare diferite; sauprin schimbarea lntre laboratoare a
etaloanelor sau a materialelor de referinta pentru efectuarea unor masurari
~
I
independente este 0 practica. recomandata; sau prin intercomparari.

--..uin Deplasarea apare ca fiind generata: 1. datorita metodei de masurare i/sau;

2. datorita laboratorului. Component a generata de metoda este 0 consecinta a
erorilor inerente ale metodei, iar acestea apar in orice laborator care 0 utilizeaza.
Componenta datorita laboratorului este generata de efeete sistematiee specifice
= fs} sau bias. De laboratoruIui i interpretarii metodei in respectivul laboarator, aceasta compo
IpOnatA (la valoarea nenta poate fi determinata doar prin studii de intercomparatie.
Odata identificata i cuantificata deplasarea/bias-ul se poate decide cum se modifi
ca rezultatul masurarii. Daca deplasarea D este nesemnificativa in raport cu valoa
(2.g...b) rea absoluta a valorii adevarate a, sau are 0 valoare foarte midi in rapoart cu
cerintele impuse masurarii atunci deplasarea se poate neglija pentru valoarea
masurata, adica pentru analiza respect iva se raporteaza valoarea masurata. Dar
proces de masurare daca deplasarea este semnificativa i nu se poate neglija atunci valoarea deplasarii
ieuti de numarul de respective trebuie eliminata din rezultatul masurarii prin aplicarea unei corectii
airol:ui de masurari C = -D (se aduna sau se seade D din valoarea masurata dupa cum deplasarea
lie masurare. Uneori are semnul negativ respectiv pozitiv) obtinandu-se astfel rezultatul corectat, Xc
(de exemplu, poa (xc = X + C x - D). Prin aplicarea unei corectii (-D) medici experimentale,
L in timpul masurari aeesteia i se atribuie valoarea (conventional) adevarata a, ceea ce este echivalent in
ice n10rile masurate Figura 2.4 cu translatia lui x din pozitia in care este notata in pozitia reprezentata
IIli. de valoarea adevarata a masurandulci, (a x).
~ poe fi: Practic, eliminarea deplasarii, din valoarea marimii masurate, se realizeaza
prin etalonarea/ calibrarea aparatului de masurare.
miditate, radiatii); Intr-un laborator clinic, pentru realizarea testelor, unitaWe de masura speci
fice sunt impuse prin utilzarea materialelor de referinta care au valori specificate, ce
!rill:
pot fi materiale de referin~a i materiale de referinta certificate. Notiunea de mate
rial de referin~a, RM (Reference Material) define~te un material sau substanta
ale carei, una sau mai multe, valori ale proprietatii (proprietatilor) sale sunt sufi
Ii neliniaritatea; cient de omogene ~i bine stabilite pentru a fi utilizate la calibrarea unci aparat de
42 CAP 2. MASURARE. STATlSTlCA. VALlDARE

masurat, evaluarea unei metode de masurare sau atribuirea de valori materialelor (sau incertitudinile a.9OI
substantelor). 0 caracteristica foarte importanta pe care un RM trebuie sa 0 toate re2iultatele 111
Indeplineasdi este: matricea sa (compozitia ~i macrostrncturarea, toate componentele de incertitudine C1I
dintr-o proba mai putin analitu\) sa fie similara cu cea a probelor de analizat. nent! de incert:itul
Un material de referinta certificat, CRM, este Insotit de un certificat, pentrn dine de etaloIla,R &
care una sau mai multe proprietati sunt certificate printr-o procedura ~i care stabile~te etalunare utilizal (.,
trasabilitatea sa la 0 realizare exacta a unitatii In care sunt exprimate valorile proprietatii TrasabiliuJte.
respective; fiecare valoare certificata este Insotita i de 0 valoare de incertitudine, stau la lhlza irn.pl.e.
determinatii la un anumit nivel de incredere [7]. Liniaritati
Trasabilitatea, se definete ca fiind proprietatea unui rezultat al unei masurari transfer liniaril fdetI
sau a valorii unui material standard prin care acestea pot fi raportate la 0 referinta stabila, tra1ia analitului ~
de obicei standarde nationale sau internationale, printr-un lant neintrernpt de comparatii, tiparita), adica. 8011
fiecare nivel din acest lant avand incertitudinea specificata. Trasabilitatea metrologica domeniu de mi'i.sunl
trare i cea de ielji:re
realizeaza ca valorile masurarilor intr-un laborator sa fie consistente -trsabile- la
al aparatului (free.
standardele nationale sau internationale (etaloanele SI); prin aceasta se asigura ca to ate
adidt 1a extremiti{i
laboratoarele sa utilizeze aceea~i scara de masura, sa fie conectatel (racordate) la acela~i
penseaza ("linia.rize
"punct de referintii", deci sa se obtina 0 uniformitate a masurarilor la nivel
tica de transfer liDi
national/internationaL Trasabilitatea asigura pentrn 0 aceeai analiza compatibilitatea in des utilizata. pentIu
timp (efectuata In acelai laborator la diferite momente) ~i in spatiu (efectuata In de masurat se h&'IeI
laboratoare diferite). Valorile de referintii acceptate pentru 0 metoda de analiza pot culul celor mai mici.
preveni: I. de la materiale de referintii sau; 2. pot fi furnizate de catre 0 metoda de determinare a drepe
(analiza) referinta. JCTLM (Joint Committee for Trasability in Laboratory Medicine), al Utilizfmd n q
carni obiectiv este de a stabili 0 platforma mondiala dedicata trasabilitatii in biologia sa acopere intreg <II
medicaIa, a publicat, www.bipm.org.lalfebr 2006, sub egida BIPM (Bureau referin~a, prin testa
Internationale des Poids et Mesures) 0 lista cu primele 133 denumiri de analiti, ieire: (Xl, Yl), (%:1,1
medicamente ~i toxine pentru care exista deja materiale de referinta ~i metode de puncte intr-un plan
referinta trasabile la SI. Materialele de referintii sunt instrumente importante pentru Xi, corespund vaJoq
realizarea transfernlui acuratetei masurarilor intre laboratoare. De exemplu, un etalon iar coordonatele aI
standard internatinal poate fi un preparat de hormon agreat international in raport cu eu aparatul pentnI
care, printr-un ianl de comparatii succesive intre preparate intermediare, s-a stabilit pot fi culese i prj
valoarea i incertitudinea calibratorului din trusa de lucru cu care se calibreaza analizorul cornparat Ireferin~
din laborator. ob~inute prin metod

Unitatea de etalonare utilizata pentru un proces de etalonare la un anumit nivel valorile obtinute pri
za.toare, Yi, pe ordq
(veriga) a lantului de trasabilitate este caracterizata (1i este asociata prin certificatul inso
puncte sunt pe 0 dII
titor) i 0 anum ita incertitudine; in consecintii rezultatul unei masurari la acel nivel va
regresie) prime atII
avea 0 incetitudine asociata egalii cu: l. cea a etalonului utilizat; 2. plus incetitudinea asociata
multe puncte, daca
procesului de etalonare de la acel nivel. Cu cat nivelul din lantul trasabilitatii este mai ridicat
aceste puncte. Real
(mai aproape de etalonul SI sau national) cu atat incertitudinea asociata unitatii de etalonare
plmcte se poate f!XJ
este mai mica ~i invers la niveluri mai joase, in lantul trasabilitatii, incertitudinea asociata caUl.) , Ei de 180 fiecaI
unitatii de etalonare este mai mare; "tiiria" lantului de trasabilitate este caracterizata de
xoy pima la dreapc
I:
...... materialelor (sau
_ L\t trebuie sa 0
I
...... IOIae componentele
~='}iz:!
de 'E certificat, pentru
~ ~ care stabile~te
iIIIIa ,&IoriIe proprieta!ii
..-..r de incertitudine,
~,..... at unei masurari
_ iii 0 referinta stabiIa,
iIr:i::a:rerupt de comparatii,
' Tbtta metrologicii
",,-y*ute -trsabile- la
o al aparatului (frecvent aceMta poate apare in zona concentratilor mid i mari,
ir:a!II:Il se asigura ca toate
~ lI3lCOfdate) la acela~i
,. lllisurarilor la nivel
IIIIizi compatibilitatea in
i ill spaPu (efeetuata in
mc::toda de analiza pot
II: de catre 0 metoda de
I..aboratory Medicine), al
I 11'3Sabilitatii in biologia
~ egida BIPM (Bureau
en &Durniri de analiti,
: referintii ~i metode de
IIDf:Dle importante pentru
~ De exemplu, un etalon
imemational in raport cu
imermediare, s-a stabilit
JI: se calibreaza analizorul
Iooare la un anumit nivel
Uti prin certificatul inso
m3suriiri la acel nivel va
plus incetitudinea asociam
rrasabilimtii este mai ridicat
mc:ira unitatii de etalonare
IiPi. incertitudinea asociata
litate este caracterizata de
2.3. EXACT1TATE 81 PREC1ZIE 43
incerlitudinile asociate fiecanu nivel. In urma etalonaru unui analizor, pentru
toate rezultatele masurarilor obtinute apoi pe acel analizor se va asocia 0 valoare
de incertitudine care printre componentele de ineerlitudine contine i 0 compo
nenta de incertitudine de etalonare. Valoarea acestei eomponente de incertitu
dine de etalonare a analizoruhri este determinata de ineerlitudinea materialului de
etalonare utilizat (specificata in cerlifieatul insotitor).
Trasabilitatea i incertitudinea aunt aoua concepte interde.pendente i care
stau La baza implementarii calitatii mtr-un laoorator medical.
Liniaritatea. Aparatele de masurat se realizeaza eu 0 caracteristica. de
transfer liniara (dependenta liniara intre marimea de intrare, de exemplu concen
tratia analitului i manmea de iel}ire, de exemplu cifra afiata pe display sau
tiparita), adica aceasta poate fi reprezentata grafic printr-o dreapta pe intreg
domeniu de masurare al aparatului. Chiar daca uneori, fizic, intre m8.rimea de in
trare i cell. de ieire nu este 0 dependent a liniara, pe intreg domeniul de masurare
adicala extremitatile domeniului de masurare), aparatul prin softul integrat com
penseaza ("liniarizeaza") intervalele de neliniaritate, astfel ell. rezulta. 0 caracteris
tidl. de transfer liniara, in special pe domeniul de referinta. Procedura cell. mai
des utilizata pentru verificarea liniaritatii caracteristidi de transfer a unui aparat
de masurat se bazeaza pe determinarea dreptei/liniei de regresie aplicand cal
eulul eelor mai mid patratej in eontinuare se prezinta. fundamentarea modului de
determinare a dreptei de regresie.
Utilizand n eantioane de materiale de referinta, de coneentratii diferite, car.e
sa acopere intreg domeniul de masurare al aparatului sau cel putin domeniu de
referinta, prin testarea acestora se obtin urmatoarele n perchi de valori intrare
ieire: (Xl, YI), (X2' Y2), ... , (Xi, Yi), ... , (Xn, Yn) care sunt plasate sub forma unor
puncte intr-un plan de coordonate xoy ca in Figura 2.5 (Coordonatele pe abscisa,
Xi, corespund vaIorilor specificate pentru materiale de referinta care se testeaza,
iar coordonatele corespunzatoare pe ordonata Yi eoresptmd valorilor masurate
eu aparatul pentru matetialele de referinta). Astfel de n eantioan~ de date
pot fi culese i printr-o comparare intre 0 metoda de testat eu 0 metoda. de
comparatjreferinta; de data aceasta se pot masura n probe de pacient, valorile
obtinute prin metoda. de referinta sunt introduse ca i eoordonate pe aDscisa, Xi. iar
valorile obtinute prin metoda de testat sunt introduse ca i eoordol1ate corespun
zatoare, Yi, pe ordonata. La 0 prima inspectie, vizual, se poate estima daca aceste
punete sunt pe 0 dreapta, dar 0 abordare mai exact a estetrasarea unei drepte (de
regreBie) printre aceste puncte astfel ineat aeeasta dreapta sa treaca prin: cat mai
multe pllllctl, daca lste posibil, sau sa. fie cat mai aproape de cat mal multl din
aceste puncte. Realizarea unei apropieri, a dreptei de regresie, de cat mai multe
plIDcte se poate exprima cantitativ astCel: suma patratelor distan~elor (pe verli
cala) , Ei de Ill. fiecare PlIDct i (= 1,2,3, ... , n) figuTat in sistemul de coordonate
xoy pana la dreapta de regresie, sa fie minima, (2:::(ei)2, "adica cele mal mid
44 CAP 2. MASURARE, STATISTICA, V:4LIDARE

patrate"). Dreapta de regresie poate ii descrisa prill eeua~ia: Num8.rul de I!

y=ax+b (2.10) figurate in planm 1
ecuatia caracteri,<:ti
in care: Y = a . x + b, SUll
a - este panta dreptei, care fizie exprima sensihilitatea procesului de masura libertate este v = ,
re (a !:lYI!:lx), adica ell eat variaza marimea de ieire (!:ly) la 0 varia~ie care trece prill orit
(!:lx) a manmii de intrare; determina doar un
libertate v exprimi
b - este ordonata la origine, referiM. i ca "intercept" (intersec~ia axei ordo pentru a "potrivi
natelor), adica valorea marimii de ieire cand marimea de intrare este zero k de date (punctel
(fizic, in general, aceasta este ordonata punctului de calibrare cu blanc-ul). curbei respective a.
Dreapta de regresie trece prin punctul de coordonate (x, y), deci se poate Bcrie Cat de bine PI
tare liniara a carad
(2.11) prin coeficientul de
in care X este media aritmetidi. a valorilor celor n coordonate de pe abscisa, iar 11
este media aritmetica a valorilor celor n coordonate de pe ordonata, medii calculate
eu rela~ia (2.1).

Parametrii a i b ai ecua~iei dreptei se pot caleula, pe baza celor mai mici

patrate, cu urmatoarele rela~ii: Calc uland coeficient
tului se poate apree

b ax (2.12) - 0, 90 < r < 0,1

- 0, 95 < r < O. ~
r > 0.1
y =aX+b
Pentru un 8lUI
valorile Yi pentru ,
metoda celor ma.i. III
de la liniaritate ~
o alta. modatij
urmatoarea constrQ
ale fiedkui pund dI
se plaseaza punctell
dreapta. origontali. (.
regresie
de concentratii micit
Dad!. domel'llul Xi aI
bl ~------------------~~-----------+
multe ordine de mi
reprez,inta la scaB I
(log Xi, Yi/Xi,). .
Figura 2.5 Determinarea caracteristicii de transfer ca a dreapta de regresie
Dteapta de n
prin metoda cclor roai mid patrate
sistematice pe inttew
 2.3. EXACT1TATE $1 PREC1ZIE 45

Numarul de grade de libertate II este egal cu numarul n de teste (de puncte

figurate in planul xoy) minus numarul de parametri necesari pentru a determina
,
~
(2.10)
ecuatia caracteristicii de transfer. In cazul caracteristicii exprimata. ca dreapta,
y= a x + b, sunt necesari doi parametrii (a i b), ded numaruI de grade de
libertate este II = n - 2, iar daca aceasta caracteristidi este 0 dreapta, Y a . x,
lui de ma..<Jura
care trece prin origine, (b = 0), atund II = n - 1 deoarece este llecesar sa se
'J la 0 varia~ie
determina doar un singur parametru, aruca a. Mai concret, numarul de grade de
libertate II exprima: care este numarul de date (puncte) experiment ale ramase
qia a.xei orda pentru a "potrivi" caracteristica de transfer, dupa ce s-a "consumat" un numar
mare este zero k de date (puncte) pentru a calcula cei k parametri necesari pentru determinarea
II! en blanc-ul). curbei respective a caracteristicii de transfer, deci raman II = n - k.
Cat de bine punctele, determinate prin testare, corespund pentru 0 reprezen
It poate serie
tare liniara a caracteristicii de transfer a aparatuiui se poate exprima cantitativ
(2.11) prin coeficientul de corelatie r, care se calculeaza cu rela~ia
abscisa, iar y
Ie
medii calculate
Xi' Yi nxy

r
(2.13)

:rear mai mid

I1
n,x2)(n Yi2 -n. y2 )
I
Calculand coeficientul de corelatie r, Iiniaritatea caracteristidi de transfer a apara
tului se poate aprecia dupa urmatoarele intervale de val~ri:

t (2.12) 0,90 < r < 0,95 0 caracteristica destul de liniara

- 0,95 < r < 0,99 0 caracteristica liniara. buna
r > 0, 99 0 caracteristica liniara foarte buna

Pentru un analizar la care se da cmba (dreapta) de calibrare, determinand

valorile Yi pentru toate valorile Xi ale materaialelor de referina testate, prin
metoda celor mai mid patrate se poate stabili dit 8e abate dreapta de calibrare
de la liniaritate cakuland coeficielltul r, cu relatia (2.13) .
o alta modalitate simpla pentru a constata, vizuaJ, liniaritatea rezulta prin
urmatoarea constructie grafica. Pentru fiecare perechea de coordonate (Xi, Yi)
ale fiecarui punct de test i, se calculeaza raportul y;JXi. Apoi, mtr-un plan xoy
se plaseaza pundele de coordollate (Xi,'1Ji)Xi), aceste puncte trebuie sa fie pe 0
dreapta orizontala (eventual, 0 80batere de 180 orizontalitate la extremitati, III zonele
de concentratii mici i mari) daca aparatul are 0 caracteristica de transfer liniars..
Daca domeniul Xi al concentra~ilor caracteristicii de transfer 5e iutinde peste mai
multe ordine de marime, &tunci pentru micorarea hmgimii axei x, aceasta se
~ reprezinta la scara logaritmica, aruca se va rep:re:i~ta punctele de coordonate
(log Xi, '!Ii/Xi, ).
pt.ii de regresie Dreapta de reg:r~ie este un instrument pemtru determinarea wMorii erorii
sistematice pe intreg ihtevalul (de pe axa absciselor) pe care aceasta dreapta este

,j

(;r"
i

46 C.4.P 2. MASURARE, STATISTICA, VALIDARE

definita. De exemplu, eroarea sistematica, f s , la 0 concentra~ie de decizie medicala y Yc =

:l;c se poate determina conform relatiei (2.10). Pentru valoarea Xc de pe dreapta.
de regresie
Yc = a Xc + b (2. 14-a)
a)
se citete Yc, apoi prin efectuare diferentei intre concentra.tia citita i valoarea Xc

fs

rezulta eroarea sistematica.

= Yc - Xc = a . Xc + b - Xc = (a - 1) . Xc + b (2. 14-h) y"
----_.,. <II

" ""
Exemplul 2.4 Prin comparare cu 0 metoda de referinta a unei metode testate """
"
"45 0
pentru analiza de colesterol s-a determinat pentru dreapta de regresie urmatoarea expresie
y = 1,03 x + 2 (interceptul este de 2 mg/dL, iar panta a = 1,03). Sa se calculeze eroarea o
sistematica, ts, a metodei testate la nivelul de decizie critica de xc=200 mg/dL.
y
Solu~ie: Pentru nivelul de decizie critic a de 200 mg/ dL, din caracteristica de re Yc = CIa
gresie, se determina valoarea Yc = 1,03200 + 2 = 208 mg/dL, iar eroarea sistematica, a = til
calculata conform relatiei (2.14-b), este ts = 208 - 200 = 8 mg/dL. :)
y"
Dreapta de regresie realizeaza, pentru 0 metoda de masurare, 0 caraderisti ------""11
ca de transfer ideala cand se suprapune peste bisectoarea intrua, 0 dreapta ce "
/ ""
pornete din origine (b = 0) cn panta unitara (a = tg 45 = 1), Figura 2.6
/

a; pentru 0 astfel de caracteristica nu exist a eroare sistematica (bias), valoarea / ""

"
I.l
masurata este egala cu valoarea marimii masurate (Yc = xc). In practica carac
teristicile de transfer nu tot-deauna realizeaza rela~ia Yc = Xc, valoarea masurata
Yc poate fi diferita de valoarea specificata a marimii masurate Xc, diferenta dintre
Figura 2.6 Dreapt;
acestea, relatia (2. 14-b), fiind eroarea sistematica (depla.'larea/biasul). Eroarea ticii. ooa
sistematica poate fi constanta pentru toate probele masurate, poate sa se modifice atici c::aI
propor~ional cu creterea valorii concentratiei analitului in probele masurate sau
poate sa con~ina ambele, atat componenta constanta cat i cea propor~ionala.
Eroarea sistematica constanta, Figura 2.6-b poate fi provocata de interferen Eroarea sistemi
~e in probele analizate, ceea ce duce la 0 cretere sau descretere constanta a valo sea cauzata de ~
rii masurate a analitului. Frecvent, asttel de interferen~e apar de exemplu, in spi reactioneaza cu anal
talele oncologice unde pacientii sunt tratati cu substante care raman in organism propor~ionala cauzalili
sau in centrele de transplant cand pacien~ii sunt tratati cu medicamente antirejec modalitatea unniitOlii
tante; de asemenea, probleme de interferente pot fi cauzate de hemoliza, lipemie tul de interes (cel nul
sau concentratie ridicata de bilirubin. 0 modalitate de a determina componenta de analitului de interes)
eroare sistematica constanta, pentru 0 metoda de masurare, poate fi urmatoarea. vent in aceeai caDd
Intr-o proha de test se adauga 0 cantitate din substanta suspect a de interferenta ambele probe de ~
(interferent) cu analitul de jnteres. 0 a doua proba alicota se dilueaza Cll un sol procentuala (R%) esI
vent in cantitate egala cu cea a i.nterferentului, apoi fiecare proba este analizata cantitatea adaugati.. 1
de mai mule ori prin metoda de testat. Diferenta intre media masurilor pe proba egala cu diferen~ UJI
tratata Cli interferent i media masurarilor pe proba diluata exprima 0 estimare a Caracteristica til
erorii sistematice constante. propor~ionala cat =Ii ell
.: 2.3. EXACT1TATE 81 PRECIZ1E 47

It .. decizie medicala Y Yi! =xe Y )Ie = %11+ b

_ %c de pe dTeapta
(I
/ /
/
(2. 14-a) ;I /
a)
,/
/

b) ,/
/
/
~ c:iIiI;i i valoarea Xc / /
/

t ~1 ,// Xc =:: Y.e

/

/
Je ,/ I'
~ it (2. 14-b)
. - 45
-----7i
---+---7-
/1

;1//
/ I
~
~ /
,/ I
I
...
,.
//
,/ I
I b
//
/
///

J& ~ metode testate / I

t W"!Djwarea expresie
o
<)45 0
Ix
I C x

o
/)45 I Xc x
ts. calculeze eroarea
,=2II)~dL.
y y, Yi! = axc+ b
Yc = axe
. . a.ract.eris1;ica de re- a =tga
a tg
... eroarea sistematica,
t.. :) d)
/
/
iIP:rrare, 0caraderisti 1,/
~ im.iia., 0 dreapta ce a /1
5= = 1), Figura 2.6 rr---':/'/ ~ a "" 45"
atica (bias), vatoarea hi I /\./45 I
xc
x I. x
11:', in praciiidi carac
Fe, 'I.-al.oarea masurata o 0
&e ;reo diferenta dintre Figura 2.6 Dreapta de regresie: a) lara eroare sistematica; b) cu eroare sistema.
.-ea.{biasul) , Eroarea tica consta.nta c) cu eroare sistematica propro~ionala; d) cu eroare sistem
t_ poate sa 5e modifice atica consta.nta. i propor~ionala.
probele masurate sau
Ii cea proportionaHL
iuvocata de interferen Eroarea sistematica proportionala (eu concentratia), Figura 2.6-c este ade
p:ere constanta a valo sea eauzata de catre 0 substanta prezenta ill matricea probei de analizat care
... de exemplu, in spi reaqioneaza. eu analitul de interes, prin urmare este activata de reactiv. Eroarea
lire riiman in organism proportionala cauzata poate fi estimata printr-un test de recuperare (recovery) in
lledicarnetlte antirejec modalitateaurmatoare. intr-o proM, de paciant se introduce 0 cantitate din anali
~ de hemoU7ia., lipemie tul de interes (cel mai des se adauga un standard sau un calibrator corespunzator
itrmina eomponenta de analitului de interes). Intr-o a doua proba alieota se adauga un wIuant sau sol
L poa.te fi unnatoarea. vent in aceeai cantitate, egala cu cea a analitului in prima proba; se masoara.
-.peets. de interferenta ambele probe de cateva ori i se caleuleza. media pentrn fiecare proba. Regasiea
~ Sf! diluea21a ell un sol procentuala (R%) este egala eu diferenta mediilor celor doua probe imp8.I1ita 1a
proba. este analizata. cantitatea adaugata, totulinmultit eu 100. Eroarea sistematica proportionala este
Iia masurilor pe proba egala. cu diferen~a 100% R%.
ex:prima 0 es~timare a Caracteristica de transfer a unei metode afectate atat de eroare sistematica
propor]1onala cat i de eroare sitematica constanta este prezentatain Figura 2.6-d.
';'

48 CAP 2. MASURARE, STATISTICA, VALIDARE

Calibrarea este procesul prin care se testeaza i se ajusteza un instru obtinuta cu sentri
ment, un kit sau un sistem, in conditli specificate, pentru a realiza 0 anumita t ului care se stoc
corespondenVt intre valorile masurate i valorile cunoscute corespunzatoare ale lui de ealitate, Q<
masurandului [7]. (ideal, se :realizeaza dreptele punctate y = x in Figura 2.6.) modificare, prin c
P:rin procesul de calibrare rezulta curba de calib:rare (dependenta dintre valorile atunci se :recOIll&l
cunoscute ale IDasurandului i indica~ile corespunzatoare furnizate de instrument) I

ce prezinta incredere doar cand este ridicata in conditiile specificate. Valorile Exemplul
cunoscute in procesul de calibrare sunt furnizate prin utilizarea materialelor de ill&mrarea concea1l
referinta (furnizate de producatorul de echipament).
Procesul de calibrare consta. din testare materialelor de referinta de diferite concen
tratii, din trusa de lucru, astfel ineat sa Be obtina. puncte pentru curba de cali
brare (caracteristica de transfer) care sa. acopere intreg domeniul de masurare aJ in care:
analizorului. De fapt, calibrarea este 0 operatie de etaJonare, dar efectuata cu
Cx - Concen~
etalonul din trusa de lucru - calib:ratorul. Calibratorul ar trebui sa fie insotit
de 0 valoare a incertitudinii i sa 5e specmce la ce etalon de nivel superior sau Ccal - Concentnl
metoda de referinta. este trasabil (cu siguranta, in viitor, in trusa de lucru astfel Co - Concentr'ai
de calibratoare vor fi disponibile). Dad), materiaJul de referinta produce efect de tului de zero ,
matrice, vezi Figura 2.6-c, atunci, in locnl acestuia, se vor utiliza probe fortifiate nizatil. i allDII

cu concentratii crescatoare de analit. Exista multe recomandari asupra numarului Ao - SemnaluI dI

de niveluri de concentra~ii diferite, care sa fie testate, pentru calibrare, numere
care variaza de la recomandare la recomandare, dar 0 valoare minimala este de Acal - SemnaJuI 4
Me niveluri de concentratie plus blanc (iar pe fiecare nivel se realizeaza cateva Ax - Semnahll dI
masurari i apoi se efectueaza media acestora). Dar, daca pentru domeniul de
masurare caracteristica de transfer este liniara, atunci calibrarea in doua puncte Abs(>m.ta
este suficienta pentru determinarea pantei dreptei de calibrare.
Calibrarea in doua puncte este practica comuna pentru analizoarele multi
test automate actualej tipic, cu un calibrator (blancul) se fixeaza punctul de zero
(de blanc) i cu alt calibrator se fixeaza "set-point". Curba de calibrare se con
sidera, 0 presupunere general acceptata i realizata, co. este 0 dreapta
ce unete punctul de zero de calibrare cu punctul set-point de calibrare
i se continua i dupa acesta piina la limita de liniaritate maxima LLM
(care de regula este egala cu limita superioara, Ls, a domeniului de
masurare, LLM = Ls).
Pe analizoarele actuale procesul de calibrare (in doua pnncte sau multi
punct) 5e realizeaza automat (generandu-se grafic i dreapta. de calibrare) iar, in
urma acestuia, este compensata automat deplasarea/bias-ul, Dj prin acest proces
de calibrare automata pozi~ia pentru vaJoarea medie x este translatata in pozitia Figura 2.7 Proa
pentru valoarea adevarata a (teoretic, deoarece praetic este foarte dificil realizarea de ca
unei corectii perfecte), din Figura 2.4. Neaplicarea unei cotec~ii perfecte este afec ~
tata de 0 anumita incertitudine care trebuie specincata (asociata) in raportarea mlDll!ll
rezultatului masurarii (vezi sec~iunea 3.4).
Procesul de ell
Operatia de calibrare, tipic, se realizeza saptarnanai san lunar, cu calibra puncte (<D - punc:t1lt
tori, iar controlul aparatului, cu seruri de control, la fiecare ase ore. Informa~ia re se determina. prill
IUE 2.3. EXACTITATE 81 PRECIZ1E 49
~

i R ajusteza un instru- .
IS a realiza 0 anumita
R mrespunzatoare ale
1= :r in Figura. 2.6.)
~ dintre va10rile
.......... de instrument),
Ii! ..,.",.mcate. Valorile
iIi___ materialelor de
ob~inuta eu serurile de control este inscrisa Intr-o diltgrama de control a apara
tului care se stocheaza in memoria acestuia i constitue un document al controlu
lui de calitate, QC (Quality Control). Daca masurarea pe serul de control indica 0
modificare, prin care valoarea masurata se situeaza in alara unui interval acceptat,
atunci se recomanda repetarea testului sau/i recalibrarea.
Exemplul 2.5 Ecuatia caracteristieii de transfer a unui autoanalizor pentru
masurarea concentra~ie de gluco7ll!. este:

A..: - Ao
. . . . de diferite concen Cx = Co + A A' (Ccal - Co) (2.15)
cal - 0
It pl!IlUU curba de cali
_rniol de masurare al in care:
~_ dar eiectuata eu
C., - Concentratia totalK de glucoza 111 proba de testat [mmol/L];
... torebui sa fie insotit
nivel superior sau Ccal - Concentratia total a de glucoza in calibrator [mmollLl (set-point);
ill 1IUSa de lucru astfel Co - Concentra~ia totala de glucoza. in solu]ia (blanc) utllizata pentru calibrarea punc
~ produce efect de tului de zero (uzual pentru acest al donea calibrator este utilizata. apa distilata/deio
~ r-liza probe fortinate nizata. i atunci (Co = 0 [mmol/L]);
~ asupra nurnarului Ao - Seml1alul de absorban~a ob~inut pentru blanc [AU - unita~i de absorban~a];
l!IIIril calibrare, numere
Acal Semnalul de absorbanta. ob~inut pelltru calibrator ,[AU];
IIoare minimaIa este de
hoel lie reallzeaza cateva Ax - Semnalul de absorbanta obthmt pentru soiutia de proba [AU);
IIC& pentnl domeniul de
iIibn.rea in doua puncte Absorbanta AbSi>fban1a
LIM
1Inre. ADserbUJla Duapude / '
inlsUi'afa cali~ '10./ <II'
inuu analizoarele multi
; iixeaza punctul de zero
A....z
, AI< rr' ~;If 3
~ de calibrare Be con
I
A [ Dreapta de
/@
If&, cd este dreaptif, I olibrare
Con~
. . "eaptade c:aIodad
L
0
'A",-A~
M!t-point de ealibrare .. " ~
+ C
J
~ z

k~__
..... a.
~oria......
Iiaritate maxima LLM I (panfil
plS!n~I:ln.
t t
Ls, a domeniului de C..u:-Co 'I Aa
.4...1 - Ao r C(}llentril1ie lr- analli!cmlw) . ConcetJ!mtie

douA pUl\cte sau multi ? C....1.,-Cfj fCIII c~ C", =Co + F(A", - A.)
II,Pt& de calibrare) iar, in a) b)
...ul, Dj prin acest proces
lie translatata in pozitia Figura 2.7 Procesul de calibrare i masurare: a) calibrate - determinarea dreptei
te foarte dincil realizarea de calibrare prin doua puncte (panta F se stocheaza In memorie); b)
m-eqii perfecte este alec masurare - determinarea unei concentra;tii Ox pe ba:z,a pantei F stocate
III memoria aparatului
\asociata) in raportarea
ProcesuI de calibrare este prezentat in Figura 2.7-a, calibrarea se realizeaza in dona
iii sau lunar, eu calibra puncte (1) - punctul de zero i - set-point). Coordonatele celor dona punde de calibra
tare aBe ore. Informatia Te se determina. prin m8sUl'6lrea blancul:ui (Ao, Go) Iji prin masnrarea calibratorulw
50 CAP 2. M..4SURARE, VALlDARE

(A cal , Coal). Pe baza aeestor infonnatii ob~inute autoanalizorul calculeaza valoarea pantei
Fa dreptei de calibrare (de fapt, este inversul pantei, ctg ex) fji 0 stocheaza In memorie
C4 25%CL + 15'"
apoi 5e face media p4I
Ccal. Co axa y valorile :miisurII
F (2.16) trasea71a drepta ~
.4""1 Ao
mai aproape de ceIe e
Apoi, in procesul de masurare, Figura 2.7-b, pentru proba supusa. masurarii, se determina de masurare al an.am.i
absorb~ia probei corectata cu blancul (.4., Ao), pe care caleulatorul 0 inmul~ete cu fac L s, se poate considen
torul F (stocat in memoria calculatorului) rezultand valoarea concentra~iei Co; raportata
Ill. blanc Co, (Cx - Co) F (Ax - Ao), relatie din care se calculeaza C x Exactita~
Ilo~iune (de caracterili
Cx = Co + F . (A", - Ao) (2.17) de concordan~a intre '
conditii de repeta~
fi echivalenta cu "'\--alaI
prim are i/sau de :mal
Domeniul de masurare, DM, (uneori referit i ca domeniu analitic) parte dintre analip: ~
este definit ca intervalul in care metoda prezinta 0 caracteristica liniara dare dificila, destul de:
de transfer, iax rezultatete obtinute pot fi raportate. Domeniul de ma.'Hrrare se exactitatea, "caJibI"aDj
specifidi, in documentatia tehnica de catre produditorul analizorului intre 0 limit a metoda de referin~ ~
inferioara, L J i 0 limit a superioaxa, Ls, DM = [LJl Lsl. la controlul intern de ~
Cand domeniul de masurare rezulta din documentatia tehnica este critic apaxatului (dar aceste
sa se veI'ifice doar cele doua limite specificate, mai ales pentru calibraxea in doua o exprimare cal
puncte cand se considera ca drepta de calibrare pornete din zero point trece prin rea calculata pentru d
set-point i se continua dupa acesta pana Ill. limit a de liniaxitate maxima, LLM, in mai sus pentru exactitI
general LUvl = Ls. Minim, verificarea domeniului de masurare se poate realiza i 0 valoaxe de referiJI
doar prin test area corectitudinii masurani In punctele (inferior i superior, adidi ceea ce se reflect a ~
se verifica valorile LJ i Ls) specificate de producator, considerand eli intre acestea se poate exprima caDI
caracteristica anaJizorul ui este liniara (realizata pri14 procesul de calibrare). este mica rezulta 0 eI
De al3emenea, pentru procesul de fixare/verificare a valorilor limit a ale dome ridicata. Se poate ~
niului de masurare, cand acestea nu sunt specificate in document.atia tehnidi, se insemnata cand exadi
poate aborda luand in considerare limita minima de ma.<lurare, LQ (ca limit a in exactitatea este insemi
ferioara a domeniului, LJ = LQ) i limita maxima de masuraxe, LM (ca limita decat exactitatea. deal
superioara a domeniului, Ls LM), daca aceste valori au fost determinate experi insemnata i se expriu
mental. Pentru unele metode, care au un interval larg de masurare, ca de exemplu insemnata inexa.ctit.ull
glucoza, creatinina, jar acest interval dep3.ete limita superioara a domeniului de Inexactitatea ~
masurare al analizorului, Ls, pentru astfel de teste care dep3.esc limit a superioara depinde sunt cele eIII
se vor utiliza dilutn. poate fi evaluata JBi:u ,
Domeniul de masurare se poate determina experimental, proces care este
identic cu ohtinerea dreptei de regresie, Figura 2.5; numarul minim de niveluri - prin compa.rare.
de test recomandate fiind 5 [22]. Se obtin, in cantitate suficienta, doua niveluri repetata a unui I
de material de test: unul de concentra1ie joasa, CL, aproape de nivelul zero de loareaadey~
con.centratie sau de limita minirna de masurare, iar celaIalt de concentratie ridi
cata, Cn, egal sau puin mai mare decat limita maxil'na a domeniului de masurare. - prin compararea:
Cele cinci Iitiveluri de test Ci (i = 1,2,3,4,5) preparate pentru verificarea domeniu die ohtinutii a.su
lui de masurarevodi: C 1 = CLi C2 = 75%CL+25%CH ; C3 = 50%CL+50%CHi referinta;
l-tliE
~ valoarea pantei
D !IIOdreazi:l. in Iru!lllocie
(2.16)
Iii misl.rriirii, se determina
~ 0 inlIlUlt6te eu fac
~~ei ex raportata
itlea:r.a C:r
(2.17)
~ ca domeniu analitic)
~teristica liniara
omeniul de masurare se
rralizorului intre 0 limita
tapa tehnidi este critic
mtru calibrarea tn doua
din zero point trece prin
lritate maxima, LLM, in
isurare se poate realiza
akrior i superior, adica
liderand di intre acestea
!SUl de calibrare).
Jaiorilor limita ale dome
~enta~ia tehnica, se
mare, LQ (ca lirnita in
.a..qrrare, LM (ca lirnita
fost determinate experi
lllisurare, ca de exemplu
Ierioara a domeniului de
lpiljesc lirnita superioara
oental, proces care este
IIiml minim de niveluri
IUficienta, doua niveluri
lOape de nivelul zero de
IUt de concentratie ridi
domeniului de ffiasurare.
am verificarea dorneniu
C3 50% OL+50% OH;
2.3. EXACT1TATE 81 PRECIZ1E 51
04 = 25 %OL + 75 %OH; 05 = OH. Pentru fiecare nivel se fac trei determinari,
apoi se face media pe acel nivel. Se traseaza punctele intr-un sistem de axe, pe
axa y valorile masurate iar pe x valorile de concentra~ii prepararate. Manual se
traseaZ8 drepta de transfer care sa treaca prin ciit mai multe puncte, sau cat
mai aproape de cele dnd puncte i apoi se estimeaza intervalul pentru domeniul
de masurare al analizorului (intre ce limita inferioara, L J i ce lirnita superioara,
Ls, se poate considera ca prezinta 0 caracteristica de transfer liniara).
Exactitatea/Inexactitatea (trueness - engl., justess - fr.) este 0
no~iune (de caracterizare) calitativa a procesului de masurare i refleda gradul
de concordan~a Intre valoarea medie obtinuta dintr-un set mare de rezultate, in
conditii de repetabilitate, i 0 valoare de referin~a, Figura 2.4, (care se presupune a
fi echivalenta cu "valoarea conventionala adevarata" }[3]. in absenta unor etalone
primare i/sau de materiale de referinta certificate (CRJ\tf) pentru cea mai mare
parte dintre analiti, notiunea de exactitate in biologia medicala prezinta 0 abor
dare dificila, destul de relativa. Laboratorul va trebui sa utilizeze, pentru a aborda
exactitatea, "calibran~i" de la furnizori, date rezultate in urma compararii cu 0
metoda de referin~a, date de la controlul extern de calitate sau date ob~inute de
la controlul intern de calitate, cu materiale de control produse doar de fabricantul
aparatului (dar aceste date numai dupa 0 coniruntare/comparare externa).
o exprimare cantitativa, pentru notiunea de exactitate, se obtine prin valoa
rea calculata pentru deplasare/bias cu rela~ia (2.9-a). Dar, conform defini~iei de
mai sus pentru exactitate, atunci cand gradul de concordanta intre valoarea medie
i 0 valoare de referinta este mare rezulta 0 exactitate buna pentru 0 metoda,
ceea ce se refiecta printr-o valoare mica sau neglijabila pentru bias (prin care
se poate exprima cantitativ notiunea de exactitate), i invers cand concordanta
este mica rezulta 0 exactitate redusa care se exprima printr-un bias de va.loare
ridicata. Se poate introduce notiunea opus a - inexactitatea - care, evident, este
insemnata C8Jld exactitatea este redusa i inexactitatea este redusa atunci cand
exactitatea este insemnati:t. Utilizarea notiunii de inexactitate pare mai intuitiva
dedit exactitatea, deoarece atunci cand exactitatea este redusa inexactitatea este
illsemnata i se exprima printr-un bias de valoare mare, iar cand exactitatea este
insemnata inexactitatea esteredusa i se e).."prima printr-un bias de valoare midi.
Inexactitatea exprima, in fond, efectele sistematice, deci cauzele de care
depinde sunt cele enumerate anterior pentru erorile sistematiee. Inexactitatea
poate fi evaluata prin urmatoare]e modalitati:
- prin compararea (diferen~a) intre valoarea medie obtinuta prin masurarea
repetata a unui material de referinVi i valoarea de referin~a specificata {va
loarea adev8:rata/~inta)i
- prin compararea valorii medii asupra probelor de pacien~i cu 0 valoarea me
die obtinuta asupra acelor8;i probe prin masurari dar printr-o metoda de
referin~a;
52 CAP 2. MASURARE. STATISTICA, VALIDARE

- prin compa.ra.rea valorii medii obpnute CU 0 valoare furnizata de producatorul pozitiva ca,t i negad
anaJizor13.hri; p~itiva sau numai I
valorilor masura.:te ia
- prin intereomparari: compararea. valorii medii obtinute de laborator eu 0 experimentala, rela9I
valoare medie obtinuta de un grup de la.boratoare care utilizeaza aeeeai Variatie, CV, relapa
metoda (peer group) sau cu 0 valoare medie generata pentru un grup de Eroorea ale:atorie 7Ia l
laboratoare en metode di.ferite. reo
Eroarea aiel
Intr-o aplicatie de intercomparare [7J, valoarea deplasarii metodei analitice
influenta individuali
a laboratorului participant este estima.ta. in raport cu valoarea X atribuita pentru
nu exista posibilitala
concentratia variabilei din prob8. (probS. care a f08t distribuita de coordonatorul
intercomparatiei tuturor participantilor grupului). Valoarea atribuita X, stabilita
preciziei de masuran
efeetelor unor a.strel j
de coordonatorul aplicatiei de intercomparatie, poate fi 0 valoare independenta de
metode ea de exempli
rezultatele comparani interlaboratoare (material de referinta., metoda de referinta),
poriz8.ri, de m.ixare.
poate fi 0 estimare a valorii a.devarate (0 medie) efectuata de unele laboratoare
neautomatizate variI
expert sau poate fi 0 valoare de consens dupa evaluarea rezultatelor returnate de
importanta. in variaI
participanti.
lips a de unifonni~
Valoarea deplasarn se ealeuleaza ea diferenta, x X, dintre valoarea me pot cauza variatii pq
die, x, raportata de laboratorul participant i valoarea X stabilita de coordona sunt inevitabile, ele ]
torul aplicatiei. Dadi se stabilete 0 abatere standard Sintercom.p pentru distributia eu ajutorul teoriei pi
datelor utilizate m aplicatia de intereompa.ratie, atunci se poate calcula indic:atorul aleatorii influen~
denumit scorul Z tudinea asociata. esti
Z= x X (2.18)
Sintercom.p Precizia/b
de exactitate, pemn
care exprima numarul de abateri standard Sintercom.p ee separa rezultatullabora tativa, dar pentru 41!
torului (x) de valoarea medie (X) a grupului de comparatie. 0 valoare aproape gradul de conco~
de zero pentru Z arata dl. deplasarea laboratorului este mica in raport eu valoarea
de masurari, efect"w!
stabilita pentru grup, iar 0 valoare mai mare de doi exprima faptul ca exista doar
!nseamna ca treb~
o probabilitate de 5% (vezi Tabelul 1.2) ca laboratorul sa produca. date exacte.
In functie de a.cest4!
urmatoarele trei fc:n
2.3.2 Eroarea aleatorie
1. Repetabil
Eroarea aleatode, ~a - diferenta intre rezultatul x sit unei masm8rl i aeeeai metoda. pe t
media ce s-ar obtine din rezultatele unui numar infinit de lnasuran (a,dica media acelai echipamenL ~
teoretiea, I-L) ale aceluia~i masurand, masuran efectuate in condijii de repetahi alizeaza mtr-o perioI
litate. de masurare previ:A
Dar, practic, in locul mediei teoretiee se va utiliza media axitmetica experi masurare, deci~
mentaia, X, relajia (2.1), atunci pentru eroarea aleatorie se va detennina doar () eesului de masura..re.,
estima~ie a aeesteia, ~a = x-x. Estima~ia unei erori aleatorii eshe acea valoare care (2.3) sau coeficien.t1ll
rezulta in urma eliminarii din eroarea totala~, rela~ia (2.8), a erorii s:istematice, t B , repetabHitatea sa De,
adka ~a = ~ 6 th deci eroarea aleatorie rmnane in valoarea marimii masurate dupa de masuran reCOlWlll
aplicarea corectiei sistematica, C -~s(= -D). Din Figura 2.4 se poate deduce chiar 5 pentru detm
ea eroarea aleatorie m cazul masura:rii repetate a aceluiai masurand poate n atat Sa poate int.ro!

~
r--- de produc!tllorul
-
,... .. laborator eu 0
, . . - - a d.. acee8i
~ pemru un grup de
am metodei analitice
iRa X atribuita pentru
haiti de coordonatorul
ia atribuita X, stabilita
~ independenta de
IL metoda de referinta),
de unele laboratoare
Imharelor returnate de
X. dimre valoarea me
~ aahilita. de coordona
~ pentru distribu~ia
~ calcula indicatorul
(2.18)
~ rezultatul labora
.pe. 0 valoare aproape
~ in raport cu valoarea
!Ii faptul ca exista daar
FUca. date exacte.
al unei ma.smari i
% acee8i metoda pe elemente de testare identice, in acelai laborator, utilizand
I masurarl,
w V
a,d'leav me d'
(
"Ja
:coadiiii de repetahi--
Iedia aritmetica experi
R va determina doar 0
Iii este acea valoare care
~ a erarii sistematice, lOs,
rDIirimii masurate dupa
Ira 2.4 se poate deduce
I masurand poate fi atat
53
2.3. EXACTITATE I PRECIZIE
pozitiva cat i negativa, spre deosebire de eroarea sistematica care poate fi numai
pozitiva sau numai negativa. Eroarea aleatorie, refiecta dispersia/variabilitatea
valorilor masurate in jurul valorii x, poate fi caracterizata prin abatera standard
experimentala, rela~ia (2.2) sau abatere standard relativa, RSD ori Coeficientul de
Varia~ie, CV, rela~iile (2.3) i (2.4).
Eraarea aleatarie nu paate fi campensata ! Este inerenta oricarui proces de masura
reo
Eroarea aleatorie apare din cauza unei multitudini de factori a carol'
in:fluen~a individuala este neglijabila, de foarte multe ori necunoscu~i i pentru care
nu exista posibilitatea depistarii i inlaturarii acestor influente (la nivelul tehnicii i
preciziei de masurare)j eroarea aleatorie poate fi considerata ca reztiltanta tuturor
efectelor unOI' astfel de factori. Astfel de factori sunt prezen~i ill function area unei
metode ca de exemplu: pipetarea probelor, conditiile de reac~ie care depind de tem
poriz8.ri, de mixare, de temperatura, de umiditate, de operator etc. In sistemele
neautomatizate varia~iile in tehnica individuala a operatorilor pot fi 0 contributie
importanta in variabilitatea/dispersia masurarilor. Pentru masm8.rile automate
lips a de uniformitate i instabilitate a aparatului precum i condi~e de reactie
pot cauza variatii pozitive sau negative in rezultatul masur8.rilor. Erorile aleatorii
sunt inevitabile, ele nu pot fi inlaturate din valorile estimate ale masuranlor. Dar,
cu ajutorul teoriei probabilita~nor, se poate lua in considerare in ce masura erorile
aleatorii influen~eaza estimatiile pentru valorile marimilor masurate (i incerti
tudinea asociata estim~iei respective).
Precizia/lmprecizia (engl. - precision, fro - fid6lit6) -la fel ca i notiunea
de exactitate, pentru efectele sistematice, este 0 no~iune (de caracterizare) cali
tativa, dar pentru exprimarea efectelor aleatorii. No~iunea de precizie exprima.
gradul de concordan~a intre rezultatele independente/individuale, ale unei serii
de masurari, efectuate in eondi~ii prevazute. Specifica~ia - conditii prevlizute
inseamna ca trebuie sa fie statuat exact modul in care se efeetueaza. masurarile.
In func~ie de aceste conditii de masurare exprimarea preciziei se prezinta. sub
urmatoarele trei forme:
1. Repetabilitatea -' exprima precizia unui set de masurari efectuate eu
acelai echipament, acelai lot de reactivi, acel8! operator, iar masurarile se re
alizeaza intr-o perioada scurta de timp. Evident, din enumerarea acestor condiFi
de masurare previizute, rezulta ca repetabilitatea refl:eeta dispersia procesului de
masurare, deci poate fi exprimata prin abaterea standard experimentala SD a pro
cesului de masurare, dar mai potrivita este abatera standard relativa, RSD, relatia
(2.3) sau coeficientul de varia~ie CV, rela~ia (2.4). In practica, se recomanna ca
repetabilitatea sa fie determinata pentru diferite niveluri de concentratii. Numarul
de masurari recomandat pentru fiecare nivel este cuprins intre 10 si 30 (poate fi
chiar 5 pentru determinarile manuale) in functie de costul reactivilor.
Se poate introduce un criteriu pentru apreciera gradului de repetabilitate,
54 CAP 2. MASURARE. ST.ATISTICA., VALIDARE

acesta fiind limit a de repetabilitate. Limita de repetabilitate, notata Cli r, este laboratorului, sa Sf: 411
o valoare care se calculeaza in funqie de abaterea standard experimentala, s(x) i datelor inregistnue ill
de variabila too, din Tabelul 3.4, eli urma.toa.rea rela.\ie realizat pe 0 perioad
Abordand in acest I
r=t oo y'2s(x) (2.19) unor factori cum ar i
de reactivi, opera:ori.
Interpretarea notiunii de limita de repetabilitate este urmatoarea: valoarea 1
tul modificarii ~ui
sub care este de rujteptat ca diferenta absoluta dintre doua rezultate a doua
tru evaluar:ea compoai
masurari, ale acelui8.i set de masuran, sa 5e situeze eu 0 probabiliate p. De
sectiunile 3.3 i 3.4. I
exemplu, daca. probabilitatea (nivelul de ineredere) se consider a 95% atunci din
mod, din datele Stoa
TABELUL 3.4, pentru 1/ = 00 rezulta v-aloarea lui too = 1,96, atunci cu relatia
Precizia metodi
anterioara se calculeaza limita de repetabilitate, a procesului de masurare, cu un
prima prin intermeru.
grad de incredere de 95%, in functie de abaterea standard experimental a s(x), ca
relativa. At&t repe:a
fiind egala cu r = v'2. 1,96 s(x) = 2,77 s(x). Utilizand aceasta notiune de
dente de concenrra.;::i
calcul, limita de reapetabilitate, se poate decide daca doua analize efectuate in
de niveluri de con~
acel&~i laborator, la un anumit interval de timp difera sau nu din punct de vedere
trebuie sa fie determ
al procesului de masurare; ca aceste doua masurari sa fie diferite, deci parametrul
abatera standard e:qi
biologic analizat sa se fi modificat, trebuie ca valorile celor doua masurari sa difere
deviatia standard rei
cu cel putin limit a de repetabilitate. Pentru acest caz de comparare intre analize,
constanta pe 0 plaje 4
in valoarea limitei de repetabilitate, s-a considerat doar variabilitatea procesului
de masurare (variabilitatea analitica), pentru cazul cand se ia in consider are i Matricea (cel~
teres) pentru probe:~
variabilitatea biologica (inter-individual) vezi Exemplul 3.14-b i 3.15.
coza, poate fi: sange i
2. Reproductibilitatea interna (Precizia intermediara, intra-analiza Pentru test are-a
sau intra-Iaborator) - exprima dispersia/variabilitatea pe termen lung a procesului material de test car;; s
de masurare in cadrul laboratorului pentru elemente de testare identice cu: loturi Astfel de materiale dI
diferite de reactivi, operatori diferiti, calibra,ri cu calibratori diferiti. (Pentru anali uri de seruri de paae
zoarele complet automate operatorul sau operatorii nu pot infuenta variabilitatea test utilizat pemr.: ~
testelor, deci factorul operator se exclude). Reproductibiltatea interna, fata de critice in decizia mecii
repetabilitate, introduce in distributia rezultatelor 0 influenta suplimentara da lectate 2-3 materiale Ii
torata conditiilor modificate. Totdeauna in raportarea reproductibilitatii interne pentru decizie mediali
trebuie specificate care din conditii sunt modificate fata de un test de repetabili care interpretarea IDeI
tate, in realitate reproductibiliatea interna reflect a dispersia/variabilitatea rezul pentru colesterol ni.-el
tatelor in activitatea de zi-de-zi din laborator. In schimb, glucoza es
Practic, pentru metode noi introduse in activitatea laboratorului, incercarea cum ar fi: 50 mg/dL'
pentru reproductibilitatea interna se realizeaza, pentru diferite concentratii, sub mg/dL pentru un t~
forma unei serii de 20 - 30 masurari, una sau doua masurari pe zi, repetate timp pacienWor diabetic.
d.e m1.rum '2.G 'L1.l.e, "ge e~an.t1.aan.e d.e matedale utili'Late "gent"!:u cantmlul d.e calitate
medical, recomandar_
http://www.westr!}
cotidian (ser de control), dar sa cuprinda in acest interval doua sau mai multe
schimbari de eantioane de reactivi i de calibratori. Din aceste date se calculeza La fel, ca la ~
s-a introdus notiunea
yaloare medie x, abatera standard experimentala SD i coeficientul de variatie CV.
pentru notiunea de pi
In general reproductibilitatea interna a laboratorului se eJ):prima prin valoarea CV
utilizarea no~iunii de
obtinuta.
experimentala, SD. _..
Pentru procesele de rutina se recomanda Ca reproductibilitatea interna a
1 2.3. EXACTITATE 81 PRECIZIE 55

....". DOtata. eu r, este laboratorului, sa se ealculeze ca un parametru caracteristic, SD sau CV, pe baza
.p"illlentaJa, $(:6) i datelor inregistrate in baza de date rezultate din controlul intern de calitate (QC)
realizat pe 0 perioada. de cel putin ase luDi utiliziIDd acehuji material de control.
Abordand in acest mod se cumuleaza date care reflecta contributia modificarii
(2.19) unor factori cum ar fi: mentenan~a echipamentului, calibrari, schimbarea loturilor
de reactivi, operatori, conditiile de mediu etc; on, neabordand in acest mod, efec
t
armatoarea:
J
vaJ.. Oarea
tul modifidlrii acestor factori nu apare in cuantificarea prin repetabilitate. Pen
JIIIlii rezultate a deua
tru evaluarea componentei de incertitudine datorata preciziei de masurare, vezi
~ probabiliate p. De
sec~iunile 3.3 i 3.4, se recomanda folosirea cuantificarii preciziei obtinute in acest
~ 95% atunci din
mod, din datele stocate prin controlul intern de calitate .
96, &Lund cu relatia
Precizia metodei analitice, parametru al dipersiei valorilor masurarilor, se ex
de miisurare, cu un
prima prin intennediul abatedi standard experimentala sau prin abaterea standard
I!rperimentala s(x), ca
relativa. Atilt repetabilitatea cat i reproductibilitatea pot fi, in general, depen
III aceastli notiune de dente de concentratia de analit, deci trebuie sa fie determinate pentru un numar
it. ~ efectuate in de niveluri de concentra~ii, dar aceasta dependenta intre precizie i concentratie
din punet de vedere
trebuie sa fie detenninanta numai in caz ca este relevanta. Mai potrivit dec at
i:rlte, ded parametrul
abatera standard experiment ala, pelltru 0 exprimare cantitativa a preciziei, este
DUi m8.surari sa difere
deviatia standard relativa (sub fonna de CV), deoarece este 0 valoare mult mai
~ mtre analize,
constanta pe 0 plaje de variatie a concentratiei.
riahilitatea procesului
Matricea (celelalte componente prezente in proha pe langa analitul de in
Ie ia in consider are i
teres) pentru probele biologice de analizat in laborator, de exemplu pentru glu
I-b Iji 3.15.
coza, poate fi: sange integral, ser, plasma, urina sau lichid spinal.
Pentru testarea preciziei unei metode analitice este neceSar sa se utilizeze un
1eItiarii. intra-analiza
material de test care sa aiba matricea cat mai apropiata de cea a probei biologice.
Den rung a procesului
Astfel de materiale de test pot fi: solutii standard, solutii/seruri de control, pool
!are identice cu: loturi
uri de seruri de pacient sau probe primare de pacient. Numarul de materiale de
~. (Pentru anali
test utilizat pentru verificarea unei metode depinde de concentratiile care sunt
iDfDen\a variabilitatea
critice In decizia medicala pentru acel tip de analiza medicala. In general, sunt se
ItaIea interna, rata de
lectate 2-3 materiale de test care au concentratii de analit la nivelurile importante
~ suplimentara da
pentru decizie medicaHL Un nivel de decizie medicala reprezinta 0 concentratie la
rOOuctibilitatii interne
care interpret area medicala a rezultatului testului ar putea fi critica. De exemplu,
: un test de repetabili
pentru colestero} nive1uri de decizie medicala sunt: 200 mg/dL i 240 mg/dL [21].
ia!T.lriabilitatea rezul
In schimb, g1ucoza este interpret at a tipic 1a diferite niveluri de decizie medicala
cum ar fi: 50 mg/dL pentru hipoglicemie; 120 mg/dL pentru un test rapid; 160
IJoratoru!ui, ineercarea
mg/dL pentru un test de toleranta la glucoza; 300 mg/dL pentru monitorizarea
ierite concentratii, sub
pacien~ilor diabetici. Pentru majoritatea analitilor de interes Intr-un laborator
ri pe zi, repetate timp
medical, recomandari pentru aceste niveluri de decizie se gasesc la
11 controlul de calitate
http://www.westgard.com/decision.htm.
I doua sau mai multe
La fel, ca la notiunea de exactitate unde pentru evaluarea erarii sistematice
~ date se caJculeza
s-a introdus notiunea de inexaditatea care se exprima prin valoarea deplasani, i
cientul de variatie CV.
pentru notiunea de precizie s-a introdus notiunea de imprecizie. Este mai intuitiv
rima prin valoarea CV
utilizarea notiunii de imprecize care se exprima prin valoarea deviatiei standard
experimentala, SD. Aceasta pentru ca atunci cand dispersia este ridicata, SD are
octibilitatea interna a
56 CAP 2. M...tsuR.ARE. STATISTICA, VALIDARE

valoare mare ded imprecizia este mare, iac cind dispersia. este redusa., SD are va
loare mica deci imprecizie mica, ceea ce nu este cazul cand se utillileza nOJiunea
de precizie; fa 0 precizie ridicai3 oorespunde SD de valoare mica, iar la 0 precizie
redusa corespuncle 0 valoare mare pentru SD.
Repetahilitatea i reproductibilitatea internii sunt doua reprezentari extreme
ale preciziei in cadrul unui laborator; apropierea. cit mw stransa intre cele dauB.
valori, ale repetabilita~ii i reproductibilitapi interne, reBecta 0 robustete buna
a metodei analitice. Diferen~a dintre reproductibilitate fa~a de repetabilitate se
explica prin faptul CR reproductibilitatea este 0 repetahilitate in timp, ded eu
modifiearea in timp a unor paramebii ai procesu1ui de masurare.

3. Reproductibilitatea - exprima. precizia in condi~ii de reproduetibilita

te, adidi in eondi~ii in care rezultatele testului se ob~in: eu acee8.i metoda, pe
elemente identice de testat, in lahoratoare diferite, eu loturi diferite de reae
tivi, pe eehipamente diferlte, eu operatori diferi~i (aeestea fUnd eondi~ii prevazute
pentru studii comparative intre laboratoare, deci formal se exclud varia1iile in
func~ie de timp). Reproductibilitatea trebuie maaurata pe baza dispersiei rezul
tatelor ob~inute In aceste condiijii de intercomparabilitate. Abatera standard de
reproductibilitate, SR, se determina din deviatiile standard pentru fiecare nivel
de concentra~ie, din masurarile efectuate pe materialele de referinta. de opera
tori diferi~i, pe diferite echipamente, de la diferite laboratoare participante in L
1:
studiul eomparativ. Scopul determinarii reproductibilitaW este de a verifiea daca
o metoda va furniza aeele8.i rezultate in laboratoare diferite, presupunand di
metoda va fi utilizata in diferite laboratoare. Figura 2.8 COTesp4
Modul cum in rezultatele masurarilor, ale unui proces de masurare, se re niul fr-.
fleet a parametrii de exactitate i precizie este reprezentat grafic in Figura 2.8. In anaUticl
aceasta figura, pentru 0 metoda de masurare, sunt reprezentate trei regiuni (posi
bile) de funetionare corespunzatoare eelor trei intervale (j), Ii) i , reprezentate
E X - a, adica ad
corelat in (domeniul) timp i in domeniul de frecven~a (densitate de probabilitate).
, care se compune d
Pentru intervalul (j) masurarile sunt reprezentate echilibrat in jurnl valorii medii
este determinata at31
x, ceea ee se reflect a in domeniul frecventa printr-o curba de distributie de proba
Acuratejea este 0 cW.
bilitate centrata in jurul valorii medii. In intervalul <ID, metoda de masurare este
afectata in fune~ionare de 0 eroare sistematica ceea ee se reBecta printr-o deplasare Oestimare~
(bias) ata,t pentru reprezentarea in timp cat i pentrn reprezentarea in :freeven~a. ta prin deplasarea ~
Intervalul corespunde unui proees de masurare eu 0 dispersie foarte pronun~ata. experimentala 8), se 4

2.3.3 Acuratetea Valoarea erorii totaie

(2.20) eu 0 probahili1l
Acuratetea (engl- aecuaracy, fr - exactitude), care este 0 no]iune ealitativa, eu rela~ia (2.20) cu 0 I
ea exactitatea i precizia, exprima gradul de coneordanta intre rezultatul X a1 unei calculata ell relapa (:
lllasurari individuale i vaJoarea( conventional) adevarata, a. Rezulta eli pentru l.2 i Figura 2.2).
notiuuea de acuratete se poate utiliza exprimarea data prin relatia (2.8), Eroarea totali. I
IIt 2.3. EXACTITATE SI PREC1Z1E 57

__ ~ SD are va Perfarmante .ProblemeCll Problemecu.

l .. 1Itihez8. noti:ooea b)
...~. stabile . E:~actitatea:
I.apar~o,
Pr~izia:apare
Lodeviatie
~.-a. iar la 0 precizie a::
~.
ydeplasare/bias
1
t.l>tatl;iaIijde
l~-ahwemare r
tl
z
0."
Limitli de cotitful r
- - - - - - - - - \ - ' - ' - - - - - -....... .,..-- ...1---
Ii rr:pre.zentiJ.ri extreme U I . t
....... intre cele doua X_
'\.'
! . I

. . . 0 robuste~e buna
Iii de Jepetabilitate se X
IiIa&e in mnp, deci CR
,
..-e..

iP de reproduetibilita a) FREcVENTAMASURARILOR
a acee&i metoda, pe
Iiaum diferite de reae
Iiad. c:ondi~ii prevazute
.. exdnd variaWle in x
It l-.za dispersiei rezul
. Abatera standard de
rd pentru fieeare nive!
tie referin~a de opera
IUOIre participante in
1 5 10 15 20 25 30
: este de a. verifica dadi NUMARUt MASURARn
Iierise, presupunand ea
Figura 2.8 Coresponden~a 'intre reprezentarile 'in domeniul timp (a) i dome
alS de masurare, se re niul frecven~a (b) pentru masurarile efectuate pe 0 metoda
Iraiic in Figura 2.8. In analitica pentru trei cazuri de fuc~ionare
Kale trei regiuni (posi
~ i @, reprezentate
X - a, adiea aeuratetea poate fi exprimata eantitativ prin eroarea totaUi
itate de probabilitate). care se eompune din eroarea sistematica i eroarea aleatorie,
, s + fa, deci
it in jurul valorii medii este determinata atat de efectele sistematice cat i de efectele aleatorii, Figura 2.4.
Ie distribu~ie de proba Acurate.tea este 0 abordare cQmbinata a no#,unilo1' de exactitate i precizie.
iIioda de masurare este
ma printr-o deplasare
o estimare pentrli eroarea totala f, in funetie de eroarea sistematica (masura
ta prin deplasarea D) i de eroarea aleatorie (cuantifieata prin abaterea standard
R:I!I!Dtarea in freeventa.
experimentala s), se ob~ine prin relatia
.me fome pronuntata.
= sz+ IDI (2.20)

Valoarea erorH totale obt.inute poate fi mai mare dedit valoarea ealeulata cu relatia
(2.20) cu 0 probabilitate de 31,75% dind z = 1, mai mare decat valoarea ealculata
~0 notiune ealitativa, eli rela~ia (2.20) eli 0 probabilitate de 4, 56% cand z 2 i mw mare decat valoarea
JI&;rerezultatul x al unei ealeulata eli relatia (2.20) cu 0 probabilitate de 1% eand z 2,50 (vezi Tabelul
I a. Rezulta ca pentru
1.2 i Figura 2.2).
ill re1a~ia (2.8), Eroarea totala a fost i este inca 0 notitUle utilizata curent in praetica labo
58 CAP 2. MAsuRARE. ST.4TJSTICA, VALIDARE

ratoarelor medicale, dar in ultima decadi eroarea totala a inceput sa fie substituita 2.3.4 Obi~
prin introducerea no~iunii de incertitudine (mai ales in Europa i Australia); prac
tica anilor urmatori va decide da.cli in uz 'Y8. ramane doar notiunea de incertitudine. Pentru 0 mew
La fel ca i pentru notiunile de exactitate sau de precizie, pentru care in expri procesarea rezult<U~
marea cantitativa este mai intuitivi utiliza.rea. notiunilor de inexactitate respectiv controlului intern del
de imprecizie, i pentru acurate~e care se m3s0ara prin eroarea totaIa, exprimarea ~ive analitice, care ~
este mai intuitiva dadi se utilizeza notiunea de inacuratete (cand acurate~ea crete In urma acestei COlD.l1
inacuratetea scade i invers). Ciind eroarea totala este mare evident i inacuratetea respectiva i, in CODII!
este ridicata, iar cand eroarea totala este midi. i inacuratetea este redusa, deci 0 eliminarea'metodei_ 1
relatie de proportionalitate, ceea este tocmai mvers in cazul exprimarii prin ter za. sub forma unor ;;;
menul de acurate~e. 0 prezemare sintetidi a acestor notiuni care caracterizeaza ologica, 7'ecomandQri
procesul de masurare este data in tabelul urmator tehnice de vary obltll
de-l'arl), rezultaielm
potrivite [4] [5] [9] )t
I CARACTERlSTICA DENUMlREA !
INFORJvlATII
(ENGLEZA/FRANCEZA) REFERlTOARE LA Criterii ~
fost stabilite 1a nr.-d
ACURATETE ACCURACY Erod siste
of Cardiology i _\.me
(INACURATETE) /EXACTITUDE erori aleatoare
concentratia de trop
EXACTITATE TRUENESS(BIAS)
Erori sistematice variatie inferior lim..'1
(INEXACTITATE) /JUSTESS
metoda analitica nu i
PRECIZIE PRECISION
Erori aleatoare partea producatorilal
(IMPRECIZIE) /FIDELITE
REPETABILITATE REPETABILITY Precizie Pentru foarte J
/REPETABILITE intra-laborator baza unor criterii d.iII
REPRODUCTI REPRODUCTIBILITY Precizie fixat valorile limit.ii. di
BILITATE /REPRODUCTIBILITY intre laboratoare
Paraa

Robustetea (unei metode analitice) - masura a capacitatii sale de a gene

ra rezultate neafectata la varia~ii mici, dar control ate, in parametrii metodei; in
general se determina care dintre parametrii, prin variatiile sale, are efectul eel
mal important. analiza de rutina, 0 robustete ridicata a unei metode se re
Hecta. in producerea unor variatii nesemnificative sau acceptabile asupra exac Variatia bio
tita.tii i preciziei la modificari ale parametrilor (conditii de mediu, presiunea apei, exactitate, D %; iIUpII
lot de rectivi, operator etc). Uzual, robustetea metodei este evaluata pe parcur naIitate cu valorile ~..
suI dezvoltarii metociei, de obicei la laboratorul de origine, deci valid area com (coeficientul de ..~
pleta a metodei nu trebuie sa includa neaparat testarea robustetei. 0 apreciere a intra-individual pena
robustetei se poate obtine prin evaluarea diferentei dintre repetabilitatea i repro nalitate cu valorile \...
ductibilitatea interna. ficientul de variape ill
individual pentru m.I
dou~L Ratiunea nun.
a unor valori proporj
dl, aceste valori b~
sunt specificate penm
performan~a (doric 01
 2.3. EX.4CTITATE S1 PRECIZIE 59

I.
~ sa fie substituita
Australia); prac
... de incertitudine.
pem:ru care in expri
2.3.4 Obiective analitice
Pentru 0 metoda analitica interpretarea manmilor statistice, obtinute prin
procesarea rezultatelor unor teste sau prin procesarea datelor din baza de date a
'f
rI
EDCtitate respectiv controlului intern de cali tate, se face prin raportarea/compararea cu anurnite obiec
l tolalii, exprimarea tive analitice, care sunt exprimate prin valori limit a pentru performantele metodei.
ad acuratetea crete In urma acestei comparihi se estimeaza calitatea procesului de masurare pe metoda
idem i inacuratetea respectiva i, in consecinta, se decide mentinerea, i'mbunatatirea/optimizarea sau
l ese redusa, deci 0 eliminarea metodei. Aceste obiective analitice, pentru parametrii metodei, se fixea
~aru prin ter za sub forma unor valori limitli acceptate pe baza de: criterii clinice, va;ria#a bi
: care caracterizeaza ologica, recomandiin ale grupurilor de experti, opinii profesionale, performanJele
tehnice de varf obJinute prin metodele d'ispon'ibile pe piatiz (state-of-the-art, etat
de-l'art) , 7'ezultatelor obtinute in urma 'I1nor teste comparative sau aite criter'ii
potrivite [4] [5j [9J [10] [l1J,
~'WII
Criterii clinice Pentru ca~iva analiti de interes obiectivele analitice au
IIOARE LA
fost stabilite 1a nivel international sau national. De exemplu, l'European Society
~ice!ji
of Cardiology i American Colleage of Cardiology prin consens au evaluat, pentru
i~
concentratia de troponina serka sau plasmatica, 0 valoare pentru coeficientul de
~ana.tice variatie inferior limitei de 10%. La fixarea acestui consens, in anul 2000, nici 0
metoda analitka nu permitea atingerea acestei tinte, ceea ce a ini~iat un efort din
i aleatoore partea producatorilor de echipamente pentru realizarea acestui deziderat,
Pentru foarte putini analiti e..xista valori limit a fixate la nivel national pe
'.nrizie
baza unor criterii clinlce. De cxemplu, in USA, prin programul de colesterol s-au
IHa.boI:ator
fixat valorile limit a date in tabelul urmator:
treci:rie
iaoomtoare
I
Parametru I Imprecizia,
CV[%j
I Inexactitatea,
D[%]
Inacurate~ea,

t[%]
ma,\u sale de a gene I TrigUceride i 5 I 5 15
rametrii metodei; In Colesterol total I 3 I 3 9
sale: are efectul cel I Colesterol LDL I 4 I 4 12
L unei metode se re
puhile asupra exac Variatia biologidl. Foarte frecvent, sunt recomadate limite (pentru: in
rdiu, presiunea apei, exactitate, D %; imprecizie, CV %; inacuratete, E %) obtinute printr-o propoytio
; ~uata pe parcur nalitate cu valorile variatilor biologice intra-individuale, valori exprimate prin CYr
deci validarea com (coeficientul de variatie intra-individual, dedus din variatia/dispersia biologica
lStetci. 0 aprcciere a intra-individual pentru masurandul/analitul specificat) i/sau printr-o propoytio
~abilitatea i repro
nalitate cu valorile variatiilor biologice inter-individuale cx-primate prin CVg (coe
ficientul de variatie inter-individual dedus din variatia/dis persia biologica inter
individual pentru masurandul/analitul specificat) i/sau combinate ale acestor
doua. Ratiunea utilizarii ca limite, pentru evaluarea unei metode de masurare,
a unor valori proportionale cu valorile variatiilor biologice se hazeaza pc faptul
ca aceste valori biologice sunt relevante in decizia clinica. De exemplu, in [4]
sunt specificate pentru calculul acestor limite, corespunzatoare 1a trei nivehtri de
performan1a (dorit, optimal i minimal), relatiile din tabelul urmator:

I
}

""

60 CAP 2. MAsuRA.RE. ST.4.TISTICA, VALlDARE

Perfocmana. fl Limit! 0pLim. {op} Limitll. minimalll (min) 5. Intervalul (dill!!

Imprecizia GV"" = O,25CVr CV.... ~ O,SGVl GVm,n <: 0,750VI valoarea peot;II
Inexactitatea DrYp ~ 0, 12S.JcvJ + CV; D. ~ O,25JOVJ +OV; Dm,n ~ 0, 375JOVl + OVi de valorile spI
fop ::S 1, 6S0Vop + Dap ~ ~ 1,65CV..., +Ddo " ,in::S 1,650Vmin + Dmin 6, 7, 8 i 9 Vab
Inacuratetea
pentru p <: 0,05 peoinl p <: 0,05 pentru p <: 0, OS reproductibiW

eu valorile pentru CVr i CVg, in tabelul de mai jes, sunt calculate valorile limita 1 2
Dollle!l!1ia
pentru pentru imprecizie, inexactitate i. inacuratete oorespuru\&toa.re celor trei Analitul de
niveluri de perforrnanta. pentru doi analip.: caJciu i acid uric. 0 baza de da.te, milo .........
(Qrientaa.:
actualizata permanent, cu -valorile limiti specificate pentru peste 300 de masUTanzi
este a.ccesibila 180 http://www.westganl.comfbiodatabase1.htm sau la Cal'ciu
O,50-5,OCI
mmol/L
http://www.westganLcom/europe.htm. Acid uric
101000
1J.<n<>!LL

[ Limite. optimal1l. Limits. minimrult in acest tabel iIl8CUl

I CV% I D% I t% I cv% I D% I c%
CALCIU 1,9 2,8 1 0,8 1,2 1,4 1,3 3,6
ACID Testarea d
8,6 17,2 4,3 4,8 6,0 6,5 7,2 17,9 unei analize este Del
URIC
TEa (Allowable TOQ
Performanje tehnice de vilrf. De asemenea, valari limita pentru obiec unei analize se asig1JI
tive analitce, se pot st80bili pe baaa. perfonnantelor de van C' state-of-the-art") ale stabileasdi valoarea j
tehnicilor utilizate In la.boratorele medicale. In [17] se pot gasi, pentru 116 analiti, Pentru clinician, are
astfel de valori limita st80bilite in unn80 analizei performantelor a multor bune la efectului sistematk
boratore medic ale din Franta, propunandu-se in final c80 limite valorile atinse de erorii obtinute prin
primele 50% dintre aceste laboratoare. Conform acestui mod de fixare a obiec aeestei valori se ia til
tivelor 8onalitice, de exemplu, valorile pentru calciu "i acid uric sunt prezentate in Va10ri de erori
tabelul urmator (numerotarea explicativa care UImeaza corespunde numarului de prin programe intre I
coloana din t8obel): in general se obtine 0
valori, interval care Be
1. Denumire analit i unitate de masura. trimit acelai tip de p
efectueza doar 0 siIIIJ
2. Domeniul de masura.re, corespunde (orientativ) eu domeniul de liniaritate rezu1tatele de 180 celeb!
pentru tehnicile utilizate. de valori in jurul UDI
3. Domeniul de referin!a corespunde intervalului in care se situeaza, uzual, vala efectueza doar o.sing!
rile obtinute prin tehnicile curente. sistematica de cea. ali
pentru 0 analiza. a lIB
4. Niveluri. Nivelul coborat (C) se situeaza apro8ope de limita de jos a valorilor utilizata ca obiectiv
de referina. Nivelul mediu (M) se situeaza aproape de lirnit80 superioara a este ca interpretarea I
valorilor de referinta. Nivelul ridicat (R) se situeaza 1a lirnit80 superioara de nu eu eroarea totali !
liniaritate a tehnicilor utili2)ate (valori similare pentru astfal de niveluri sunt o baza de due
specificate i in http://westgard.com/decision.htm) (Clinical Laboratory J
-
--
......... lDinimaIll. (..,m)
i CV - < 0 7'$C'l!1r
,
2.3. EXACT1TATE 81 PREC1Z1E

5. Intervalul (de varia~ie In %) reprezinta plaja de variatie posibiHi, pentru

valoarea pentru materialul de control folosit, In testara metodei cureute fata
61

,
~~ e, m.jCV't + CV; de valorile specificate pe coloana 4 din acest tabel.
~ ~ 1.1IIiC'V...." + .D.,...;.n 6, 7, 8 i 9 Valorile limita pentru respeetiv precizie/imprecizie (repetabilitate,
JilllilillraP<O,O& reproductibilitate intema), exactitate/inexactitate i acuratete/inacuratete.

~e limita 1 2 I 3 4 5 6 7 8 9
...

..

J Ie

celor trei
,jt()8l"e
Ana!ltul
DQmeniu
d.
masurare
Domeniu
de
refednt,.e.
Niveluri
In
ter
va!
Repeta
bHita.te
%
Reproduc
tibiUtate
%
Exactitate
%
.
%
Wit:.. 0 'baz8. de aa.te, (orientativ) (adult!) %
peste 300 de masUl'ami C/M/R. C/M/R e/M/R e/M/R e/M/R
Calciu
lII8e1.htm sau Is. mmoljL
0,50-5,00 2,25-2,60 11,80/2,40/3,4.0 4. 1,2/1,2/1,2 1,6/1,6/1,6 1,7/1,1/1,7 2,3/2,3/2,3

Acid uric
101000 150-500 150/300/450 15 2,7/2,4/2,1 3,6/3,2/2,8 1,1/6,2/5,3 8,0/7,0/6,0
I'me>l/L I

Ie: in acest tabel inacuratetea (eroarea totaUi) este calculata cu relatia:

~ I Limita. miniroa.la.
I
i i CV% D%
1,,2 I 1.4 1,3 I 3,6
, ,
,
~ I 6.5
.
7,2 I 17,9
Iori limita pentru obiec
rr state-of-the-art") ale
~ pentru 116 analiti,
lor a multor bune 1a
limite valorile atinse de
mod de fixare a obiec
l mie sunt prezentate in
arespunde numarului de
l domeniul de liniaritate
Ii! se situeaza, uzual, valo
~ limita de jos a valorilor
Irede limita superioara a
I.la limita superloara de
I'u astfel de nivelUl'i Bunt
kin)
e% t % = 2/exactitatea2 + reproductibilitatea2
Testarea de competenta (proficiency testing). Pentru rezultatul
unei analize este necesar a se cuno~te care est.e valoarea erorii totale aci:mise,
TEa (Allowable Total Error), valoare sub carepentru eroarea totaJ:a obtinuta a
unei analize se asigura 0 interpretarea clinica corecta, In acest sens, trebuie sa se
stabileasca valoarea erorii totale admise la nivelul de decizie medicala respectiv.
Pentru clinician, are mai putina importanta cat din valoarea erorii este datorita
efectului sistematic i cat datorita efectului aleatoriu, importanta. est.e valoarea
erorii obtinute prin masurare, care trebuie sa fie mai :mica decat TEa, i pe baza
acestei val~ri se ia decizia fn interpretarea medkala.
Valori de erori totaJe, ce se pot consider a admisibile, TEa, pot fi determinate
prin programe intre laboratoare de te.<g.tare de competenta; prin aceste programe
in general se obtine 0 valoare centrala "valoare tinta" i un interval in jurul acestei
valorl, interval care se considera, acceptabil. Prin aceste programe de competenta se
trimit acel~i tip de proba 1a mai
multe laboratoare participante, fiecare laborator
efectueza doar 0 singura masurarea, apoi prin procesarea acesteia impreuna cu
rezultatele de la celelalte laboratoare partieipante se determina intervalul admisibil
de valori in jurul unei valori centrale. Deoarece intr-un laborator participant se
efectueza doar 0 singura masurare, in valoarea obtinuta nu este separata eroarea
sistematica de cea aleatorie, deci rezultatul contine 0 erbare totala, la Iel ca i
pentru 0 analiza a unei 0 probe biologice. lata de ee doar etoarea totala poate fi
utilizata ca obiectiv analitic pentru analizele In aerie/de rutina (tendinta actuala
este ca interpretarea medicala sa se realizeze cu valoarea incel'titudinii extinse i
nu ell eroarea totala! vezi cap 3).
o baza de date eompleta pentru erori totale admisibile, generata de CLIA
(Clinical Laboratory Improvement Amendaments) pentru laboratoarele din USA,
62 CAP 2. MASURARE, Y.4.LIDARE

poate fi accesa.ta la http:j jwww.westgard.com/clia.htm. In aceasta baza va 2.4 VALIDA

101'ile limita pentru TEa sunt prezentate in una din urmatoarele trei forme Anexa
6, [24]: Validarea rnet~

1. Valoarea absoluta de concentra#e limita, de exemplu, pentru calciu criteriu (a) procesul prin c
este: valoarea ~inta 1 mg/dL. Pentru 0 eoncentra~ie de 10 mg/dL testul. limitele metod
este eonsiderat comct in intervalul. de 1 mg/dL, care in procente corespun caracteristic:i jJ
de eu 10%; pentru 0 coneentra,ye de 7,5 mg/dL testul. este considerat cored
(b) proeesul prin c
in intervalul. de 1 mg/dL, care ill procente corespunde cu 13%; pentru 0
care va fi utilil
concentratie de 11 mg/dL testul este considerat corect in intervalul de 1
mg/dL, care in procente corespunde cu 9%. Un laborat.()(" t
stabileasca daca pall
2. Procentaj, de exemplu, pentru colesterol criteriul este: vaIoarea ~inta lO%.
Pentru 0 concentratie 1a nivelul. clinic de decizie de 200 mg/dL, un test este mele analitice u:rm.8J
eonsiderat corect in intervalul de 20 mg/dL; 10% ~ (200/100) x 10 = 20. - atunci cand in1
In pu~ine cazuri sunt specificate doua limite pentru valoarea erorii totale
admise (0 limita absoluta i un procentaj), cum este cazul pentru glucoza: - atunei cand rn
valoarea tinta 6 mg/dL sau valoarea tinta 10%; in acest caz se va alege troducerii um.:i
ca limita admisa valoarea care este mai mare. De exemplu, lao nivelul de 60 (ex. genera~e'
mg/dL, sau mai JOB, valoarea pentru eroarea totala adm.isa pentru glueoza duciHorului rei
este cea de 6 mg/dL, care este mai mare (sau egala) dedit valoarea calculata
eu 10%; la niveh:ll de 120 mg/dL eroarea totala admisa este de 12,5 mg/dL - atunci cand III
care reprezinta 10% i nu valDarea de 6 mgjdL care este mai midi. dedit eel de pi
a glucozei din i
3. Abatere standard, de exemplu pentru hormon de stimulare tiroidian: valoare
- atunci cand lei
tinta 3SD.
mantelor metal
La 0 metoda a.nalitica de masurare, cu inexactitatea de valoare fa, eu impre - pentru a deIDCI
cizia fa pentru eroarea totala obtinuta, E fa + E8 , trebuie indeplinita urmatoarea metoda noua ill
conditie in raport cu eroarea totala adrnisa, TEa o metoda staod
(2.21) - pentru a deIDal
- atunci cand l!e
u tilizeaza echip

Chiar i atunc:i I
in literatura de spt'Ci
eare laboratorul. I'eUljll
litera.tura, specifiaq.ii
Actual, existi ~
validal'e din partea PI
efeetuate nu trebuie '
Laboratorul trebuie st
i sa aiha responsabil
 ~~
1

2.4. VALIDAREA METODBLOR ANALITICB 63

It .::easta baza va 2.4 VALIDAREA METODELOR ANALITICE

e t;rei forme Anexa
Validarea metodei [3] se definete ca fHnd:
(I

(a) procesul prin care laboratorul ii stabilete caracteristicile de performanta,

~ ca1.ciu miteriu
limitele metodei i, prin care, se identifica factorii care influenteaza aceste
~ 10 mgjdL tesiul
caracteristici precum i gradul de influenta al acestor factori; sau
prucente corespun
lie c:nosiderat eored (b) procesul prin care laboratorul verifica daca metoda este adecvata scopului in
CD :d3%j pentru 0 care va fi utilizata.
Il iotervalul de 1
Un laborator trebuie sa li valideze 0 metoda de lucru cand este necesar sa
stabileasca daca parametrii caracteristici ai metodei sunt adecvati pentru proble
IIioarea Uta 10%. mele analitice urmante, cum ar fi:
IIlgldL. un test este
m. 100) x 10 = 20. - atunci cand introduce in lucru 0 metoda pe care nu a mai utilizat-o in trecutj
IIIoerea erorH totale
....u pentru glucoza: - atunci cand trebuie implement ate imbunatatiri ale metodei ca urmare a in
II('eS\ caz se va alege
troducerii unui tip de reactiv 1mbunatatiti de d1tre produditorul reactivului
phI. la nivelul de 60
(ex. generatie noua de reactivi) schim barii echipamentului, schimbarii pro
j

msa pentru glucoza ducatorului reactivilorj

ill valoarea calculata
'eire de 12,5 mgjdL
tnmi midi.
jre tiroidian: valoare
- atunci cand metoda este extinsa pentru a fi utilizata i pentru un alt scop
dedit eel de pana in prezent (ex. extindera utilizarii metodei de determinare
a glucozei din ser i pentru determinarea glucozei din uriua);
- atunci cand rezultatele controlului de calitate indica 0 modificare a perfor
mantelor metodei;

nioare ts, cu impre - pentru a demonstra echivalenta a doua metode utilizate in laborator (ex. 0
Iepliniia nrmatoarea metoda noua introdusa fata de metoda utilizata pana ill prezent, sau fata de
o metoda standardizata)j

(2.21) - pentru a demonstra echivalenta metodei cu instrumente diferite;

- at-unci ca.nd se introduce 0 metoda validata intr-un alt laborator, dar se

utilizeaza echipament sau operator diferit.

Chiar i atunci cand se introduc In lucru metode standardizate sau publicate

in literatura de specialitate este necesara 0 validare pentru a stabili modul ill
care laboratorul reueste sa obtina performanta indicata in referential (standard,
literatura, specificatiile producatorului date in prospectul de lucru etc.).
Actual, exist a tendint a ca la instalare ecnipamentului sa se efectueze teste de
validare din partea produditorului/distribuitorului echipamentului. Aceste teste
efectuate nu trebuie preluate i considerate automat valide de dltre laborator.
Laboratorul trebuie sa analizeze aceste teste, sa proceseze statistic datele eolectate
i sa alba responsabilitatea interpretarilor i concluziilor.

64 CAP 2. MASURARE, STATISTICA, VALIDARE

2.4.1 Conditiile tehnice in care se realizeaza metoda - Curba de caW.

Validarea metodei trebuie sa se realizeze ill urmatoarele conditli:
- inregistriiri tie !
- Responsabilul de validare trebuie Sa fie 0 persoana competenta;

- Conditille de mediu cerute de specificatiile metodei(ex. specificatiile date de 5. Reacti"ii ..

producatorul ecbipamentului, reactivilor, literatura de specialitate) trebuie a .fi. utilizat i sunt i
sa fie satislacute; expira la dl(l,ta de 10,"

- Ecbipamentul de masurare trebuie sa fie In buna stare de functionare, trebuie 6. Materirue_

sa fie etalonat inainte de validare (cand este cazul) i calibrat corespunzator; metodei care llrmeul
- Reactivli sunt adecvati lucrului cu echipamentul care urmeaza a fi validat i materialul de referiot
sunt ill termen de valabilitate; normale: Monitrol L i
tint a = 5,5 mg/dL, cI
- Materialele de referin~a utilizate in procesul de validare trebuie sa fie adec patologice Monitrol Il
vate metodei care urmeaza a fi validata (ex. tabelele de valori ale concentrati valoare tinta 11.5
ilor analitilor serului de control intern au val~ri specifice analizorului i prin valori de concentrasn '
cipiului chimic ce urmeza a fi utilizate) i trebuie sa fie in termen de valabili
tate

1. Specificarea rnetodei cuprinde:

2.4.2 Paramei

- Denumirea incercarii (ex. CRP din ser prin turbidimetrie) Informatiile folosite JMI
zate in laborator ill a.c
- Miisurand (ex. WBC; RBC etc); trolul intern de calit~
tivilor / echipamentulai
- Sursa metodei (ex. Metoda dezvoltat~ ill laboratorele Abbott-SUA, nu s-a Se disting trei tipuri cI
adus modificari metodei).

2. Responsabil de validare, calificat (ex. Anca Popescu - biolog). 1. M etode cantita;tj

ferioara i una
3. Conditiile de mediu cerute de: specificatiile metodei, specificatiile analit (analize dI
date de producatorul echipamentului, reactivilor, literatura de specialitate, sa. fie
indeplinite (ex. temperat,ura 2JOC, urniditate 52%). 2. Metode cali.tatiol
analit ci doar 0 0
4. Echipamentul este in buna. stare de functionare, este etalonat 'inainte eventual, pre-AeBI
de validare i caUbrat corespunzator. Se specifica. parazitara.).

- Denumire, produditor,serie, nr. inventar

3. Metod:!. semicanl
- Cerlificatul de etalonare (ex. valoarea incertitudinii extinse U =?, pentru infonnatie caJitatl
k mas"ll1rare(~
centa). Parameuj
- Domeni'tlil de masurare, conform specificatinor producatorului, (ex. DA{ = ces de validare pel
0.07 - 20 mg/dL) conform [5] sum ]

"':"'.
1
2.4. VALIDAREA METODELOR ANALITIOE 65

rea.za metoda Curba de calibrare (se atl1eaza in anexe, se specmca modill de obtinere)

~t.i;
inregistro:ri de mentenanta
:1
i

: !'pecificatiile date de 5. Reactivii utilizati sunt adecvati lucrului cu echipamentul care urmeaza
t specialitate) trebuie a fi utilizat i sunt in termen de valabilitate (ex. Reactiv Greiner, lot 6032010,
expira la data de 10/2008)

Ir fuDc9.onare, trebuie 6. Materiale de referinta utilizate in procesul de validare sunt adecvate

.nbnu corespunzator; metodei care urmeaza a fi validata i sunt 'in termen de valabilitate (ex. cand
materialul de referinta este substituit de ser de control 1 - Ser de control val~ri
Ir'IDe&Zii a fi vaHdat i
normale: Monitrol I, lot TLM 08111 cu val~ri in intervalu14,4 - 6,6 mg/dL, valoare
~inta = 5,5 mg/dL, deviatie standard SD = 0,635 mg/dL; 2 Ser control valori
~ t:rebuie sa fie adec patologice Monitrol II, lot TLM 08112 cu val~ri in intervalul 9.2 - 13,8 mg/dL,
:~ ale concentrati valoare tint a = mg/dL, deviatie standard SD 1,329 mg/dL; i pentru alte
I:e analizorului i prin valori de eoncentratii daca este cazul).
:in termen de valabili

2.4.2 Parametrii caracteristici ai metodelor analitice

Informatiile folosite pentru validarea unei metode pot fi obtinute prin testari reall
rnie) zate in laborator in acest seop sau din datele din baza de date rezultate dIn con
trolul intern de calitate sau din alte surse (informatii date de produditorul reac
tivilor/echipamentului, literatura de specialitate, standarde de metode etc.).
e Abbott-SUA, nu s-a Se disting trei tipuri de metode analitice in laboratoarele de analize medicale:

1. Metode cantitative - care furnizeaza un rezultat numeric, intre 0 limit a in

I!JleSCU - biolog).
ferioara i una superiora cunoscute, obtinut printr-o masurare asupra unui

analit (analize de biochimie, imunologie, numarare de globule).

:metodei, specificatiile
~de specialitate, sa fie
2. Metode calitative - care nu furnizeaza 0 infQrma~ie eantitativ1i asupra unui

analit ci doar 0 informatie despre prezenta sauabsenta (pozi:tiv /negativ) sau,

to. este etalonat inainte eventual, prezenta peste un anumit nivel, cazul titrarilor (serologie virala i

parazitara).

3. Metode semicantitative (asimilabile celor cantitative) - care furnizeaza 0

pentru informatie calitativa prin extrapolarea unui rezultat cantitativ obtinut prin

e:ttinse U
masurare (analize de imunocromatografie, imunoelectroforeza, imunofluore

centa). Parametrii caracteristici indicati pentru verificare in cadrul unui pro

Dwrului, (ex. DM = ces de validare pentru 0 metoda analitica din laboratorele de analize medicale

conform [5] sunt prezentati in tabelul urmator

,
66 CA.P2. VAiIDARE

Metode cantitative Metode calitative Metode semicaIitative [Ce trel::iuie flicUl...

Speeificitate Specificitate Specificitate Analiza de probi.
Precizie: Repetabilitate Repetabilitate anaJit ~i de maten.l i
Reproductibilitate NA Reproduetibilitate de referin~a at&c prill
metoda testata cia:
interna. i interna

prin alte metode

Exaetitate
NA NA
confirmare
Domeniu de analiza./masurare
NA NA

Limite: de deteqie
Sensibilitate diagnostics
de cuantificare
Contaminare Incre probe
I (dadi este cazul)
Sensibilitate diagnostica
(Probabilitatea obtinerii
1lIlW rezultat pozitiv
in prezen~a nnw marker
tinti)
Contarninare intre probe
(dad. este ca.zu1)
Analiza dll probe de
(Probabilitatea obtinerii anaJit ce conpn
interferen~e in diferiu:
unw rezultat pozitiv
eantita~i (doar pe
in prezen~ unui marker
metoda. testa.ta)
~inta)
Contaminare intre probe
(daca este cazul)

Liniaritate
NA NA

Stabilitate
Stabilitate Stabilitate 7. Limita mi
I Valori de referinta. NA NA concentratie) care II
(de ex. valori norrnale) nata) i distincti fa!
Interferen~e Interferen1;e Interferente concentratie, de exeI
Robuste~e Robustete ! Robustete este eel mai sdi:mt 1
Corelare eU metoda de Corelare eu metoda de Corelare cu metoda. de respectiva.
; referinta*. Corelare eu referinta*. Corelare eu referinta.*. Corelare eu Limita minimi
I metoda. deja utilizata In metoda. deja utilizata. in metoda deja utilizatil In dependente de bIaaI
laborator* laborator* laborator* calibratorul "zero SCi
NA - neaplicabilj * de fiecare data. eand este neeesar data. Din seria de
dard experimentali.. I

in continuare se va prezenta un set minim de parametri, necesar a fi verifica~i in prin rela~ia

procesul de validare pentru metodele cantitative.
Selectivitatea/specificitatea exprima abilitatea unei metode de a deter
mina exact i specific analitul de interes in prezenta altor comp()ne~i in matricea Practic i mal simpIj
probei. de detec~ie, se COB!'li
ex:perimentala det.enl
Intiii, se studiaza abilitatea metodei de identificare a analitului de inters in
probe i In materiale de referin~a prin compararea cu rezultatele acelorai masura.ri Pentru deteni
de exemplu, valot
reali~ate pe 0 metoda de confirmare. Apoi, estimarea abilitaW metodei de a
reactiv. Dificultatea.
masura analitul de interes se studiaza doar pe metoda de testat dar pe probe
ca prohahilitatea de '
la care in mod deliberat s-a realizat interferen~a. 0 metoda este specifica atunci
(100% detec~ie certi.)
cand asigurii 0 selectivitate de 100%. Parametru selectivitate este aplicabil atat
de detec~ie este consi
la metodele cantitative cat i calitative. Pentru metodele automate de rutina
este nesigura 100
asigurarea unei specificita~i 5e realizeaza prin insli.i proiectarea i realizarea au
probe de blanc foni
toanalizorului. 0 sistematizare pentru modalitatea de confirm are a identitaW i a
fiecare nivel de CODOI!
seleetivita~ii/specificita~ii este redata in tabelul urmator[3]
determina in proceolll
fa~a de numa.nu de II
a valorilor procent'l.1il
IB
IIIDde semicalitative
Comentarii
riicitate
Compararea. rezultatelor ob}intlte
II!Cabilitate
IroCiuctibilltate
Il!Il
IIiiIi1itate diagnostic!
Dbabilita.rea ob~inerii
i nsaItat pozitiv
~ tmui marker
i.;
lIWIIinare intre probe
m 4S.e cazul)
~
~~e
~
I'f!iazoe metoda de
ell
Irin~*. Corelare eu
kldi deja. utilizata in
GnIUlr*
llleCeSar a fi verificati in
IDei metode de a deter
. eomponeti In matricea
.. analitului de inters in
Mde acelofa.'?i IDasuran
Uilit8.pi metodei de a
lie leStat dar pe probe
'" este specifidi atunci
Kate este aplicabil atat
!lie a.utomate de rutina
l:Ul'ea i realizarea au
irmare a identitatii i a
I determina ill procente cat reprezinta numarul de raspunsuri pozitive(sau negative)
2.4. VALIDAREA N!ETODELOR ANALITICE 67
Ce trehuie flkut... ...de cate ori CalculaTe!determinare
Analiza de probl!. de
Din analiza compararii
analit i de material
de referin~ atat prin
de la metoda testata. en ce.le se decide daca. metoda (
ob~inute de Ill. metod!). de confu testata. eate !ligura.
metoda testa.tiii. cll.t lji 1 mare pentru a. evalua a.bil:itatea. I(sau nu) m funqiona
prin alte metode de de identifica.re a analitulul-lji re
confirmare a.bilitatea de mlisurare a
analitului pe metoda testata
Analiza de probe de Examinarea efectului de In cazul in care
analit ce con~in interferen~_a: eIete sau scade identilicarea sau
interferen~e in mierite abilitatea de identificare i de masurarea analitului
cantita~i (doar pe 1 masurare a analitului de interes sunt micorate de
metoda testata.) pe metoda t~tata interferen~iii. se trece Ill.
o dezvoltare suplimen
1" tara. a metodei
7. Limita minima de detectie, LD - cea mai mica valoare (cantitate,
concentra~ie) care poate fi detectata (cu 0 probabilitate sta.tistica predetermi
nata) i distinct a fata de blanc. Cand masurarile sunt Iacute 11.1. nivele joase de
concentratie, de exemplu in analiza de urme, este important a se cunoate care
este cel mai scazut nivel de concentratie ce poate fi detectat sigur prin metoda
respectiva.
Limita minima de detectie se determina astfe!: se masoara zece probe in
dependente de blanc (concentra~ie zero pentru analitu1 de interes Sali poate fi
calibratorul "zero standard" din trusa de lucru a analizorului), fiecare 0 singura
datil.. Din seria de zece masurari se determina media Xprob6-blanc i abatera. stan
dard experimentala, SDprobil. _ blanc, iar valoare limitei minime de detec~ie rezulta
prin re1atia
LD Xprob6-blanc + 3 . SDprobil.-blanc
Practic i mai simplu, decat masurari asupra unui blanc, pentru limita minima
de detectie, se considera valoarea LD = 3 . SDQ; SDQ este abatera standard
experimentala determinata. pentru limita minima de masurare LQ .
Pentru determinarile calitative limita minima de detectie, LD, este,
de exemplu, valoarea "cut-off", care este indicata in prospectul kitului de
reactiv. Dificultatea in determinarea limitei de detectie apare datorita faptului
ca probabilitatea de detectie a analitului nu are un salt brusc de 1a 0 (0%) 11.1. 1
(100% detectie certa) cand se trece printr-o valoare de prag. in consecinta, limits.
de detectie este considerata. ca fiind acel nive1 de concentra~ie sub care detect area
este nesigura 100%). Aceasta limita se poate determina i prin masurare de
probe de blanc fortifiate cu diferite niveluri de concentratie de analit. Pentru
fiecare nivel de concentra~ie de analit se realizeaza aproximativ 10 masuran i se
fata de numaruJ. de probe efectuate pentru acel niveL Se poate tl"asa 0 diagrama
a valorilor procentuhti de rezultate poz,itive(sau de negative) ohtinute in functie
68 CAP 2. MASURARE, STATISTICA, VALIDARE

a) Dad. limit& mi
decat limita mi
modului in caa
analizor aulOlll
laboratorul _

b) Daea limita mi
zero a eoncentIJ
de concentra~ia de analit, iar prin inspectia acestei diagramei se deduce sub ee LQ, va ft proba1
niveljprag de concentra~je apecificitatea metodei devine nesigur~t De exemplu, aceastii limita
in tabelul anterior 0 identificare pozitiva cu probabIlitatea de 100% inceteaza sub sa se eunoasci.:
pragul de eoneentratiei de 100 pgj9 cut-off). Aeest prag (" cut-off") poate varia post - o~
daca experimentul este repetat alta data, eu diferi~i reactivi, materiale fortifiate transplantului},
etc.
Valoarea deter:miDad
In [21] se specmca: conform reglementarile de laborator din USA verifi
inferiora (L I) pentnl
earea limitei de detec~ie eate aplieabila pentru oricare metoda analitica modi ferioara nu e8te sped
fieata sau dezvoltata de laborator (in house). Dar, termenul "este aplicabila"
9. Limita DUll
Insea.mna ell. verificarea sau stabiIirea limitei de detec~ie este ceruta numai de
titate, concentraie)
acele metode analitiee unde aeeasta performan~a earaeteristica este eritica, ca de
preciziei i exactitiPJ
exemplu: medieina legala sau teste de terapie medicamentoasa.; PSA i al~i markeri
Aeeasta. limit.i.
tumorali; TSH :;i teste imunologice similare, dar nu este aplieabila pentrn analize
coneentratii marL ..
de gluCQza., eolester01, enzime i alti anali~i unde domeniul de masurare este mult
duca.torul kit-wui de
mai relevant pentru intrepretare unui test.
teste, apoi eu datele 41
Limitele de masurare. Aeeste limite sunt: dard experimental&: ~
eonsidera ca limit.i
8. Limita minima de masurare/ cuantificare, LQ - este eea mai midi
pentru care deviapa
valoare (eantitate, eoneentratie) care poate fi determinata eantitativ eu un nivel
aeceptabil al repetabilitatii i exaetitatii (eu ealihratori); sub aceasta. valoare 0 limitei L M Se iropun I
metoda poate furniza doar date ealitative. Aceasta limitS. se determina prin a) In cazul in cani
testarea mai multor probe prepamte, cu coneentratii mici, apropiate (sau egala) de maxima de l:Il.ii1I
limit a minima de masurare specificata de produeatorul kitului de reactivi. Aceste risticii liniare, J
probe eu eoncentra~ii mici se pot ob~ine din calibratorul sau serul pentru eontrolul paua la limita
intern de calitate, eu coneentratia eea mai mid!., prin dilu\ii conform schemei: L8)'
100 + 0; 90 + 10; ... ; 20 + 80; 10 + 90; 0 + 100, in total 11 probe.
Pentru ftecare proM se realizeaza 0 serie de zece teste, apoi pentru ftecare serie se b) in cazul in can
determina: valoarea medie x, abaterea standard experimental a 3D i coeficientul punctul de caIiI
de variatie CV; aceste date Be at~aza in anexele raportului de validare. Se eon~ atunci trebuie
siderS. ca limita minima de masurare LQ coneentra~ia probei cu valoarea cea mai In acest caz W.
mica i pentru care abaterea standard relativa (RSDQ) are 0 valoare acceptabila, de IIiasurare pe 1
de exemplu CV < 10%. in determina:rea limitei LQ se impun urmatoarele doua a cutbei de caIiI
obsel"vatii:
10. Domeniul,
LI, i eel superior, Ls,
exactitate (I'll liniariull

lIUE'
)
ar-ei se deduce sub ce
.gtII'8.. De exemplu,
a de 100% lnceteaza sub
r
IC cut-oH") poate varia
diYi., materiaJe fortifiate
!borawr din USA verifi
:metoda analitidl. moru
Imenul "este aplicabila"
~ este ceruta numai de
Irisbci este critidi, ca de
t preciziei i exactitatii (eu material de referinta).
Ioai.: PSA i alti markeri
apJjcabila. pentru analize
.. de masurare este mult
~ ~ - este cea mai midi.
II:i cantitativ cu un nivel
i}: sub aceasta valoare 0
~ se determina prin
~ ...-opiate (sau egala) de
~ de reactivi. Aceste
fJIIIl seru1 pentru oontrolul
,~ conform schemei:
l probe. .
Poi pentru necare serie se
~ SD i coeficientul
~ de validare. Se con
tObei cu valQarea cea mai
!IIIfre 0 valoare accepta.biH1,
:impun Urnlatoarele doua
"fI
2.4. VALIDAREA METODELOR ANAUTICE 69
a.) Daca limita minima a eurbei de calibrare (blanc-point), LCm, este mal mare
dedi.t limita minima de masurare, LCm > LQ, atunci trebuie acordata atentie I'
modului in care se realizeaza extrapolarea. In acest caz daca se utilizeua un
analizor automat, atund limita minima de IDasurare pe care 0 poate obtine
lasboratorul este data de limita minima a curbei de calibrare, LQ = LCm.
b) Daca limita minima a curbei de calibrare (blanc-point) este data de valoarea
zero a concentratiei, LCm 0, atund limit a minima de masurare a analitului,
LQ, va fi probabil mai mare dacat zero i trebuie determinata ca mai sus dadl
aceasta limita este r-elevanw din punct de vedere clinic (ex. este relevant
sa se cunoasca limita minima de detectie in cazul markerilor de diagnostic
post - operator cum sunt markerii tumorali sau markerii de antirejectie a
transplantului) .
Valoarea determinata a Umitei minime de masurare poate fi considerata ca limita
inferior a (L[) pentru domeni:ul de masurare al aparatului: daca aceasta limita in
ferioara nu este specificata de produeator.
9. Limita maxim~ de m~surare, LM, - este cea mai mare valoare (can
titate, concentratie) care poate fi determinata cantitativ eu un myel acceptasbil al
Aceasta limita se determina prin testarea mai multor probe preparate eu
concentratii mari, aproape de limita maxima demasurare speciticata de pro
ducatorul kit-ului de reactivi. Pentru fiecare proba Be realizeaza 0 serie de zeee
teste, apoi cu datele din t'iecare serie se calculeaza valoarea medie i ahaterea stan
dard experimentala; datele eulese se ataaza in anexele raportului de validare. Se
considera ca limita maxima de masurare proba cu cea mai mare eoncentra~ie i
pentru care devia~ia standard relativa are 0 vaJoare acceptabila. In determinarea
limitei LM se impun UrIDatoarele douaobserva~i:
a) In cazulln care curha de calibrare a analizorului este liniara, atunci limita
maxima de masurare l ate egala eu valoarea limit a maxima (L LM) a caracte
risticii liniare, LM LLM (in general, liniaritatea analizorului se asigurii.
parra la limit a superioara, Ls, a domeniului de masurare, DM, deci LLM =
Ls).
b) In cazul in care curba de calibrare a analizorului nu este liniara i dupa
punctul de calibrare maxim, LCM (de exemplu determinan imunologice),
atunci trebuie acordat8. aten~ie modului in care se reali'l&eaza extmpola.rea.
In acest eaz daca Be utilizeaza un analizor automat, atunci limita maxima
de llasurare pe care 0 poate obtine laboratorul este data de limita maxima
a curbei de caJibrare, LM = LCM.
10. Domeniul de masurare, DM - este intervalul intrenivelul inferior,
L[, i cel superior, Ls, de concentra~ie de anaJit, in care se demonstreaza precizie,
exactitate (i liniaritate) cerute de aplicaJie.
70 CAP 2. MASURARE, STATISTICA, VALIDARE

Producatorul specifica pentru domeniuJ de masurare printr-o limita infe

rioara i 0 limit a superioara, DM = [L], Ls]. Daca domeniul de masurare nu este
specificat de producator aeesta trebuie determinat conform procedului expus (vezi
pagina 46).
Valorile pent.ru limita inferioara i pentru limit a superioara se pot fixa i in
felul Urillator: ca limit a infel'iora se va considera limita minima de masurare/(de
tec~ie), L] La, iar ca limita superioara se va considera limita maxima de
masurare, Ls = L/v], dar intre aceste limite caracteristica de transfer trebuie sa
fie liniara.
Daca, domeniul de masurare este specific at de producator, prin limita in
ferioara i limita superioara, nu mai este necesar sa se determine aceste limite
ci doar sa se verifice realizarea acestor val~ri. Pentru verificare se prepara doua
concentratii a diror val~ri sunt egale sau foarte apropiate de limit a inferioara i
de limita superioara, fiecare concentratie se masoara (dupa ce analizorul a fost
calibrat) de trei on i se efectueaza media; se analizeaza daca aceste valori medii
obtinute coincid cu valorile date pentru limita inferioara respectiv superioara ale
domeniului spedficat de producator. Pentru venficarea liniaritatii se prezinta
dreapta de calibrare in intervalul [L],L8]'
Laboratorul trebuie sa arate ell. domeniul de masurare, D M , include dome
l
niul de re/erinta biologic, DR (domeniul de val~ri norm ale pentru populatia de Figura 2.9 Caracu
padenti care se adreseaza laboratorului in mod obinuit), DR C DM, dar, mai LQ), I.e
mult, acopera i domeniul DR' al valorilor normale completat eu valorile patologi calibrnnl
ce, adiea i DR' C DM. Dad}, unele val~ri pentru probe patologice depi'l.se limita
superioara L8, atunci pentru masurarea acestor probe se fae dilutii. Valorile pen
12. Precizia!
tru DR se determina din literatura de specialitate sau se calculeaza statistic pe
sa determine repetahi
antionul de popula~ie (normala) care se adreseaza laboratorului.
uzuale accesibile cum
11. Liniaritatea. Curba de calibrare, at8:.ata in anexele raportului de vali intern) i pe probe c.e
dare, definita pe domeniul Dc (Lom, LCM), intre limita minima de calibrare <D, de concentratie sun l
LCm (blanc-point) i limita maxima de calibrare , LCM (set-point), este liniara,
vezi Figura 2.11. De regula anaUzoarele automate realizeaza 0 liniaritate i dupa a) RepetabiUtati
limita maxima de calibrare (set-point), pana La limit a de liniaritate maxima, LLM. ser de control 51
In general, aceasta limita de liniaritate maxima este egala cu limita superioara L8 a aceleai cond4ii
domeniului de masurare, LLM = L8(= LM)' ~i in parteainferioara a caracteristicii timp scurt ~ "...
de transfer exista. de regula liniaritate pana la valoarea L r( = La) astfel ca. se x, abaterea st.
poate considera liniaritate pe intreg domeniul de masurare, Rezlllta ea domeniul (san OV), date!
de masurare este egal cu domeniul de calibrarea sau include pe aeesta Dc ~ DM, trebuie sa fie nu
iar intre cele trei domenii, de regula, exista urmatoarea rela~ie de induziune DR C reactivi sa.u a eI
Dc ~ DM. In cazul in care se dorete verificarea liniarita~ii car-acteristicii de a unor valori 1m
transfer (eurba de calibrare) a analizorului se proeedeaza ea In se~iunea 2.3.1 2.3.4)
Liniaritate i se calculeaza valoarea coeficientului de corela~ie, rela~ia (2.12), sau
se verifica orizontalitatea 1a ordonata de vruoare 1 a caraeteristicii (Xi, y,i/Xi) sau b) Reproductibil
a caracteristicii (log Xi, Yi/Xi). Se masoara mai
conditii, cu ace!
IlRE . 2.4. VALIDAREA METODELOR ANALITICE 71

PI: printr-o limita. infe ;9

iol de masuraxe nu este Lr..~; i
I procedului expus (vezi
/../,,--,(-- )
DRcD<;S;;;DM
t:\;r'
0;
I
'"<: 1

erioara se pot fixa i In ~ f(set-point)

iIIim8. de roasurare/ (de ""
~
I
Iera limita maxima de
L de transfer trebuie sa.

I:ocitor, prin lhnita in

~e aceste limite

---
~
mcare se prepara doua
LDL~)ILo. ~I
(blanc-point) ~
t de limita inferioara i
pi ce analizorul a fost I. l.cMl LBtLAd
..
X (cancentl:afla)

Iaci aceste valori medii ,

1
I
I
IDomenful <lei I
',...;,' TLI i
~ !r,aermta, .uK ! I
aespectiv superioara. ale 'of . ". l
~ 1iniarita~ii se prezinta l.t Dommiul de cah'bnre. Dc .J
i
we, D M, include dome
lie pentru popula~ia de
'.
Domeniul demlsurare, DM (ljniazitate)

Figura 2.9 Caracteristica de transfer eu pozi~ionarea posibila a limitelor L D , L[(~

.'

~ DR C DM, dar, mai
111M en valorile patologi
IloIogice de~esc limita
IiIc di.lu~ii. Valorile pen
, calculeaza. statistic pe
IaIOI1lllli.
-=xele raportului de vali
minima de calibrare CD,
I(set--point), este !iniara,
d 0 liniaritate i dupa
Irticritate maxima, L LM.
~ limita superioara. Ls a
dErioara a caracteristicii
Lr(= LQ) astfel ca se
!L Rezulta ca domeniul
lie pe a.cesta Dc ~ DM,
de inchtziune DR C
~ caracteristicii de
;. ca in sec~iunea 2.3.1
1age, rela~ia (2.12), sau
kteristiCll (Xi, 'Yi/Xi) sau
LQ), LCm, LCM, Lu;{, Ls(~ LM) i a domeniilor de referinta, DR, de
calibrare, Dc i de masurare, D1vl.
12. Precizia/lmprecizia. Pentru stabilirea impreciziei laboratorul trebuie
sa determine repetabilitatea i reproductibilitatea (interna) pe materiale de testare
uzuale accesibile cum sunt: solu~ii standard, materiale de control (pentru controlul
intern) i pe probe de pacienti, la niveluri de decizie medicala, doua sau trei niveluri
de concentraie sunt suficiente (http://www.westgard.com/decision.htm).
a) Repetabilitatea. Se poate realiza pe un pool de seruri de pacienti, pe un
ser de control sau pe un ser de pacient, mai multe masurari, una dupa alta, in
acele&i condi~ii, cu acel8.i echipament, reactivi, operator, intr-un interval de
timp scurt i va calcula (cu relatiile (2.1) - (2.4): valoarea medie aritmetica
X, abaterea standard experimentala SD i abaterea standard relativa, RSD
(sau CV), datele ob~inute se at&eaza in anexa. Valoarea pentru CV (SD)
trebuie sa fie mai mica sau egala cu cea specificata de producatorul kit-ului de
reactivi sau a echipamentului (daca aceasta informatie este disponibila) sau
a unor valori limita date in literatura de specialitate (vezi obiective analitice,
2.3.4)
b) Reproductibilitatea interna (precizia intra.laborator, vezi pagina 54).
Se masoara mai multe replici, pe un pool de seruri de control, in aceleai
conditii, eu acel&i echipament, reactivi, operator, dar in zile diferite i se
72 CAP 2. MASURARE, STATISTICA, VALIDARE

va calcula (CU relatiile (2.1) -(2.4) valoarea medie aritmetiea X, abaterea matie este disponi~
standard experimentala. SD i abatera standard relativa, RSD (sau CV), obiective anaJitice 2.3.A
datele se ataeaza in anexele raportului de validMe. (In raportare trebuie ficata de produca.tor. I
specificate care din condiWle de masurare sunt modificate fata de testul de Inexactitatea pol
repetabiliate). Pentru analizele de rutina se recomanda sa se utilizeze datele pararii interlaboratoall
din baza de date obtinute prin controlul intern de calitate. Valoarea pentru medie a laboratorului,
CV (SD) trebuie sa fie mai mica sau egala cu cea specificata de produdttorul tatul poate fi eA"Pr:iJn.Ij
kit-ului de reactivi sau a echipamentului (daca aceasta informa~ie este dispo cea mai recomand~ ,
nibila) , decat cea specificata de producatorul materialului de referinta uti ces de intercomparan.. t
lizat sau dedit valori limitative specificate in literatura de specialitate (vezi laboaratorului depind.
obiective analitice, 2.3.4). 0 diferenta midi intre cele doua val~ri (determi eral, nn certifica valm:i
nate prin repetabilitate i prin reproductibilitate interna) ale coeficientilor 14. Incertitudl
de variatie indica 0 robustete ridieata pentru metoda! certitudinii de masllTll
Cap 3.
13. Exactitateaflnexactitatea. Laboratorul trebuie sa stabileasdi ine
xactitatea (D - deplasarea/bias-ul) prin masurari pe materiale de referinta eu Caracteristicile c
val~ri cunoscute ale eoneentratiei analitilor, la niveluri de decizie medicala, doua
tice sunt [21]:
sau trei niveluri de concentratie sunt suficiente
(http:/ fwww.westgard.comfdecision.htm).
- domeniul de rna.
Se masoara mai multe replici ale materialului de referinta, in aceleai conditii, cu - precizia
acelai echipament, reactivi, operator, in zile diferite i se va estima valoarea medie
datele se ataeaza in anexele raportului de validare. Conform relatiei (2.9) se - exactitatea
calculeaza deplasarea in valoare absoluta sau procentuala
X a - incertitudinea de
D=x-a sau D[%]=-100
a
Pentru metodele madill
in care a este valoarea tinta a materialului de referintiL
ficarea i pentru:
In eazul cand nu se dispune de materiale de referinta, pentru determinarea
exactitatii In locul acestora, cu precautie, pot fi utilizate materiale de control - limita de deteqil
special proiectate i realizate pentru metoda respectiva de analiza de catre pro
ducatorul echipamentului [22]. - interferente
De asemenea, pot fi utilizate probe de pacient care se masoara, la un interval
de timp nu mai lung de doua 'ore, atat pe metoda de validat cat i pe 0 metoda de
comparatie (de referinta). Fiecare probli poate fi masurata de cateva od atat prin 2.4.3 Structur.
metoda de validat cat i prin metoda de comparatie, apoi se face media pentru
Raportul de validare ar
fiecare [21J. Diferenta intre valorile medii obtinute :pentru fiecare proba este valoa.
fi structurat tabelar C&
rea deplasarii, la concentratia corespunzatoare probei respective, considerandu
se implicit ca valoare de referinta cea generata prin metoda de comparatie. Ca
1. Prezentarea coudi
metoda de comparatie poate fi selectata 0 metoda de referinta sau, cel mai frecvent,
sec~iunea 2.4.1 ;'.
o metoda de rutina din laborator ale carui rezcitate s-a.u dovedit a fi corecte In
tivi, materiale de
urma unor studii comparative Cli 0 alta metoda dovedita a fi mai exact a i/sau in
urma testarii cu materiale standard trasabile. 2. Prezentarea pam
Valoarea calculata a deplasarii trebuie sa fie mai mica sau egala cu valoarea secthmea 2.4.2. I
permisa specificata de produci:ttorul reactivilor sau analizorului, daca aceasta infor pose") i a perc.J
IDE 2.4. VALIDAREA METODELOR ANALITICE 73

..umetica x, abaterea matie este disponibila sau mai mica dedit valorile limita date in literatura (vezi
IiI&iri., RSD (sau CV), objective analitice 2.3.4). Daca valoarea minima permisa a deplasarii nu este speci
L fin raportare trebuie ficata de producator, atunci laboratorul trebuie sa ii stabileasca propriile criterii.
J(Ic.a;e fata de testul de 1nexactitatea poate fi estimata. i pe baza rezultatelor obtinute in urma com
sa se utilizeze datele pararii interlaboratoare, cand deplasarea se calculeaza prin diferenta intre valoarea
,JBase. Valoarea pentru medie a laboratorului i valoarea medie obtinuta de grupul de comparatie; rezul
Dfinui de producatorul tatul poate fi eJo..-primat i ca un scor Z, relatia (2.16). Pentru practica medicala,
Ii iDtOnnatie este dispo cea mai recomandata varianta, este obtinerea valorii deplasarii in urma unui pro
IialuIui de referin~a uti ces de intercomparari, deoarece obtinerea deplasarii numai prin masurani in cadrul
.... de specialitate (vezi laboaratorului depinde foarte mult de materialul de referin1a utilizat, care, in gen
Ie doo.i valori (determi eral, nu certifica valori trasahile la 81.
ten.i) ale coeficien~ilor 14. Incertitudinea de masurare. Se specifica metoda de estimare a in
I! certitudinii de masurare. Se at8J3eaza bugetul de incertitudine, Tabelul 3.3, vezi
Cap 3.
_ sa stabileasdt ine
Caracteristicile care trebui verificate pentru validarea unei metode anali
IJU!riale de referinta cu
tice sunt [21]:
I decizi.e medicala, doua
- domeniul de masurare i includere in acesta a domeniului de referinta
~ in acele8i condi~ii, cu precizia
III estima valoarea medie
~-, ..... relatiei (2.9) se - exactitatea

- incertitudinea de masurare;
.100
Pentru metodele modificate sau dezvoltate in laborator (in house) se impune veri
ficarea i pentru:
p., pentru determinarea
k materiale de control - limita de detectie/(de masurare)
Ie analiza de catre pro
- interferen~e
~misoara, 1a un interval
~ cit i pe 0 metoda de
~ de cateva ori atat prin
2.4.3 Structurarea raportului de validare
Di se face, media pentru
Raportul de validare ar trebui sa cuprinda componente prezentate anterior i poate
6ecare proba l ste valoa fi structurat tabelar ca mai jos (un exemplu detaliat este prezentat in ANEXA 3)
apective, considerandu
jDda de compara~ie. Ca 1. Prezentarea conditiilor in care a fost realizata validarea, punctele 1 - 6 de la
~sau, eel mai frecvent,
sectiunea 2.4.1 (metoda, responsabil, conditii de mediu, echipamente, reac
cim'edit a fi corecte in tivi, materiale de referinta).
fi mm exact a i/sau in
2. Prezentarea parametrilor caracteristici ai metodei, punctele 7 - 14 de la
ICi sau egala cu valoarea sectiunea 2.4.2, pentru demonstrarea adecvaxii la scop ("fittness for pur
nahri, dad}, aceasta infor pose") i a performan~elor pentru metoda analizata.
74 CAP 2. VALIDARE

Nr. Denumire i Valori determinate eorelate, eu valorile limitative func~ionare, fiiDi

I crt. (parametru) (mod de. Jucru, explicatii, comentariu) fost adec~ l:ocI

Domeniul de mil
- DM = 0-150 mmoljL, definit de produeatorul eehipamentului. tru pacien~i can
S-a verifica.t prin testate timitele domeniului de masurare,
Domeniul LJ 0 i Ls := 150
de masurare, ~etodalnde~
DM - Din eurba de calibrare (Anexa *) rezulta linariate pe domeniul valoarile pentru I
i de Dc ;: 0 - 120 mmol/L, deci Dc C DM.
sau ceie specifia
referin~a, - DR 30 -70 mmol/L, (determinat statistic, sau din literatura de control ut.ila.
DR de specia.liate) deci DR C Dc C DM,
Metoda asigura. liniariate in masurarea probelor pentru popula ~etoda indeplillj
I tia de pacienti care se adreseaza laboratorului. (ex. valorile pel
cialitate sau ceil
- D = 1,2% < 1,4% (limita. specifieata. de produdl.totul reactivu serurilor de conll
lui san produclitorul analizorului san ealculata din variatiile
biologice vezi obiective analitice 2.3.4) S-au efeetuat 20 de Ineertitudinea ..
masuriiri, vezi Anexa *, pe materialul de referinta ..., eu tatea cat i end
valoarea tinta. a .., valoarea medie caleulata x = ... (eal
culul se realizeza cu telatia 2.9-b). (Se recomandll. testarea In concluzie,
Ill. mea. un nivel critic de decizie medicala).
Metoda~
in cazul in care determinarea se bazeaza. pe intercompariiri: este valabil pa
13 Inexactitatea - D x- X ... (vezi pag. 48). Valorile ob~inute in urma
testelor in labm-a.tor, pEmtru calculul m8.rimii x sunt date
in Anexa *. Se poate caleula scorul Z, relatia (2.18); dadl.,
de exemplu, valoarea aeestuia rezulta. Z=O,25 interpretarea
este urmatoarea: probabilitatea de a produce rezultate ex Responsabil Ami!
acte este de 90,23%. (Pentru Z = 0,25 t din Tabelul 1.1
Biolog Anca POI
rezulta. pl'obabilitatea 9.87% cu care se obtin milsuriiri ell
o deplasare mal mare decat x - X in raport eu valoarea
adevarata X, deci se obtin masuriiri cu 0 deplasare mal
midi. decat x X in raport cu valoarea adeva.rata. X, cu 0
probabilitate de 100% - 9,87% = 90,23%) i

'" Anexe care se ataeaza. raportului de validate.

3. Anexe care sa cuprinda docurnente doveditoare (curba de calibrare, tabele

cu datele culese in urma testelor san alte documente relevante).

4. Concluzii cu privire la satisfacerea cerin~elor, incheiata eu

5. 0 declara~ie de validitate a metodei.

Un model pentru ConcluzU ar putea fl.:

Au fost indeplinite condi~iile de mediu recomandate de produdttorul anali

zorului pentru 0 buna func~ionare a acestuia (temperatura cuprinsa intre 16
- 32C, urniditate cuprinsalntre 45-55%, echipamentul este in bunli stare de
!MIlE 2.4. VALIDAREA METODELOR ANALITICE 75

___ limita.tive functionare, fiind etalonat i calibrat, reactivii i materialele de referinta au

p eriu) fost adecvati lucrului i in tennen de valabilitate).

Domeniul de masural'e al aparatului cuprinde dorneniul de normalitate pen

~ echipamentuiui. i
tru pacienti care se adreseaza in mod curent laboratorului.
~lni de masurare,
Metoda indeplinete criteriul de precizie cerut pentru analizele efectuate (ex .
.... Inariate pe domeniul valoarile pentru CV sunt ~ dedi.t cele specificate in literatura de specialitate
C Dill.

.
sau cele specificate ca fiind admise pentru echipament sau pentru serurilor
fIIIIIiII&iI:.. san din literatura de control utilizate).
~
........... pentru popular Metoda indeplinete criteriul de exactitate cerut pentru analizele eectuate
,ui. (ex. valorile pentru D% sunt $ decat cele specificate in literatura de spe
cialitate sau cele specificate ca fiind admise pentru echipament sau pentru
:;:woducatorul reactivu serurilor de control utilizate).
!IIIIIl cak:uIati din varia.tiile
U4~ S-au efectuat 20 de Incertitudinea asociata metodei de masurare (care exprima atat repetabili
. . . . de referinta. .. " eu tatea cat i exactitatea) este in limitele normale pentru acesta metoda.
ca.ic:llata x = ... (cal
~ tSe recomandil. testarea In concluzie,
...ticaJi.).
Metoda analizata este adecvata scopului. Acest raport de validare
.a pe :ntercomparll.ri: este valabil pentru echipamentele i reactivii utilizati.
hlariIe ob~inute in urma
_ _ marimii "if sunt date
nL Z. reia.~ia (2.18); daca,
. . . Z=O,25 interpretarea
Ir a produce rezultate ex Responsabil Analiza, $ef Laborator
"Q..25 = t din Tabelull.l Biolog Anca Popescu Dr. Andrei Popescu
CIn! !Ie ob~n masurll.ri eu
X in raport eu valoarea
.wi en 0 deplasare mai
-....- adevaraiii X, eu 0
" 90.23%)

Irba de calibrare, tabele

Ie reJeva.nt.e).

it.Ii cu.

I: de produditorul anali
lI\I1ltllIa cuprinsa intre 16
&ul este in buna stare de
 76 CAP 2. MASURARE, STATISTICA, VALIDARE
...,
2.5 CONTROLUL INTERN AL CALITATII http://www.west~
Eroarea totali. lit
Obiectivul major a1 activita~ii unui 1aborator medical este sa genereze, pen ce (D, bias/deplasare)!
tru probele analizate, rezultate corecte i de incredere. In obtinerea de rezultate standard), iaa- conform,
corecte i de incredere coroboreaza toate cele trei etape din traseul de efectuare eFOarea totala admisi.. 1
a analizelor: preanalitica, analitica i postanalitica, iar pentru asigurarea acestor o cre,tere a erorii este'
rezultate, in fiecare din aeeste etape, trebuie instituit un adecvat control de calitate eroarea totala admisi.. J
QC (Quality Control). rezerva /toleranta. de ell
In acest sub capitol se va prezenta controlul de calitate intern pentru etapa
analitica, control prin care se realizeaza i se evalueaza nivelul de calitate im
pus/cerut unei masurari analitice. Numarul mare de laboratoare, i mai ales
numarul mare de analize efectuate zilnic intr-un laborator medical, imprima dome
niului de laboratoare medicale un statut de mediu de productie similar cu cel al
unitatilor de productie industriala. Aceasta similaritate a determinat ca pentru
controlul de calitate analitica din laboratorele medicale sa fie adaptate metodele, Valoarea
deja cunoscute, din domeniul industrial. Aceste metode i procedurile adaptate se adevaratl
datoreaza in mare parte lui James O. Westgard, iar materialul din acest sub capitol H~r--tt----
se bazeaza pe lucrarile [21], [22], [24]. o
Pentru evaluare calitatii analitice dintr-un laborator medical trebuie in pri Eroarea sisI
rnul rand sa se stabileasca anumite criterii de calitate cum ar fi, de exemplu:
rezultatul analitic (eroarea analitica totala admisa, TEa), performantele analitice
(deviatia standard maxima, deplasarea maxima), specificatii operationale (pre
cizia, exactitatea, regulile de control i numarul de teste pentru control) i nu in
ultinml rand criteriul semnificatiei cHnice {modificarile semnificative in valorile a
doua teste ale unui pacient care pot conduce la diferite decizii clinice}. 0 procedura
QC trebuie sa: L detecteze imediat 0 erOare de masurare datorata sisternului, Figura 2.10 Coreu.re.
cauzata de schimbarile adverse ale conditiilor de functionare sau de modificarea TEao Se aI
totale adai
performatelor operatorului; 2. monitorizeze In timp performantele de precizie i
de exactitate (care pot fi infiuentate de schimbarile de performanta ale sistemului Limitele de perfoo
testat, de conditiile de mediu, precum i de performantele operatorului). masurare In functie de
Efectuarea controlului intern este 0 cerinta majora a standardului SR EN urmatoarele relatii de ill
ISO 15189:2007. Aceasta cerinta trebuie sa fie reflectata, intr-un laborator medi
cal, printr-o activit ate de control continuu i pe termen lung.

2.5.1 Evaluarea calitativa a performantelor unei

metode analitice
Evaluarea performan~elor unei metode analitice cantitative. care, in fond, fixeaza. cri
Compararea erorH totale obtinute, f, cu valoarea erorii totale admise, TEa, eroarea sistematica. i m
Anexa 6, [24], este In fond un criteriu de evaluare a calitatii unei metode analitice. mai midt sau egala dec:i
Pe baza acestei idei James O. Westgard a conceput i dezvoltat 0 metoda grafica metoda analitica se pod
- Diagrama de Decizie (Decision chart) - pentru evaluarea metodelor analitice SD) pana la atingerea ...

.... ,
iRE 2.5. CONTROLUL INTERN AL 77

[[,ATII http://www.westgard.com/mvtools.htrnl.
Eroarea totala, Figura 2.4, se obtine prin lnsumarea comp@nentei sitemati
eKe sa. genereze, pen ce (D, biasjdeplasare) cu componenta aleatorie (SD sau multiplu de deviatie
~ de rezultate
standard), iar conform relatiei (2.21) aceasta surna trebuie sa fie rnai mica dlcat
.. vaaeul de efectuare eroarea totaia admisa, TEa. Mai mult, chlar daca in procesul de masurarl apare
pu asigurarea acestor o cretlre a erorii l ste normal ca l roarea t@taia @btinuta sa fie mai mica decat
t - ' control de calitate eroarea totaIa. admisa. Aceasta impune ca metoda sa permita pentru eroarea sa 0
rezerva jtoleranta de eroare pana sa atinga val@area impusa TEa, Figura 2.10.
Ie iatern pentru etapa
IIi'elul de calitate im
baratoare, i mai ales
~: imprima dome
Ioc;ie similar cu eel al
~ detenninat ca pentru
._ adaptate met@deie, Valoarea
X
proc:edurile adaptate se
Ial din acest subcapitol
oH I
adevliratli
it.
. ___
I .1 .1
5SD3SD
I tl.
SD i .
__

sa
t'C......,.""'...._
I II
X 3SD
~ 4SD 6SD
I 1 I
550
I"
imedica.l. trebuie in pri IQlerantaire2~ .
mm ar fi, de exemplu: I.. ..'of j:I metn.deila
Ero~a totall:iobtinuta, cres.terea et'(,ltM
perlmmante1e analitice
=-Pi operationale (pre I I Valoarea.mi'lsllFaat , X.. ,J
IIeSIml control) i nu in H
Vaioateatota1aadmi~ TEa
..mcative in val@rile a
Ii c1inice). 0 procedura
Figura 2.10 Corelarea intre eroarea totala ob~inuta (i eroarea totals. admisa
In! datorata sistemului,
TEa. Se observa rezerva de celjtere a erorii pana la atingerea valorii erorii
Itre sau de m@dificarea
totale admise, TEa
ilnrumtele de precizie i
bmanta ale sistemului Limitele de performanta, pentru eroarea totala obtinutapentru metoda de
operatorului) . masurare in functie de valoarea emrii totale admise, TEa, se pot impune prill
a standardului SR EN urmatoarele relatii de inegalif;a,te:
iDtr-un lab@rator medi
1.D + 2 SD:$ TEa
~
2.D+3SD:$ TEa
3. D+ 4 SD:$ TEa (2.22)
I!elor unei 4. D + 5 . SD :$ TEa
5. D + 6 . SD :$ TEa
c:antitative.
care, in fond, fixeaza criteriijlimite pentru emarea totaia @btinuta (surna dintre
r i totale admise, TEa,
eroarea sistematica i multipli de devia~ie standard SD (emarea aleatorie) sa fie
i. unei metode analitice. mal mica sau egala decat eroarea tota1a. admisa, TEa}. Ded caHtatea pentru 0

I
II'Oltat 0 metoda grafidi metoda analitica se poate exprima prin rezerva de eroare (masurata in multipli de
I:e8 metodelor analitice SD) pana la atingerea valorii erorti t@tale admise, TEa.

;
 78 CAP2.MASURARE,Q~A~r~'T~ VALIDARE

Diagrama de decizie se va trasa pe baza inecuatillor (2.22), particu

Iarizand pentru colesterol total a carui valoarea admisa pentru eroarea totala este
TEa = 1Q%, Anexa 6. La analitii la care eroarea totala admisa nu este exprimata
in proeente ci in unitati de eoneentratie, pentru a se exprima in .proeente, se di 9
vide valoarea data in unitati de eoneentratie la valoarea nivelului eoneentratiei de 8
dedzie medicala respectiv ~i se inmultef}te cu 100. Pentru trasarea diagramei de '#.
decizie, Figura 2.11, se parcurg urmatorii pai: 0 7
cd' 6
Pasul 1. Pe axa ordonatelor se va reprezenta inexactitatea (D, biasul), In
procente, de la zero pana Is. valoarea TEa. De exemplu, pentru colesterol eu
TEa = 10% se gradeaza axa ordonatelor de la zero pana Ia 10%, din proeent
-Q
'a! 5
'.;:J
C
x 4
~

V
in procent. -l=:
3
2 ---------
Pasul 2. Pe axa abciselor se va reprezenta imprecizia, in procente, de
Ia zero pana la valoarea de 1/2 TEa. De exemplu, pentru colesterol eu 1
1/2 TEa 5% se gradeaza axa abciselor de la zero pana Ia 5%, cu ereteri
de 0,5%. 0.5 1

Pasul 3. Se traseza in sistemul de axe, inexactitate (y) - imprecizie (x),

dreapta reprezentata de prima ecuatie, D+23D = TEa, in modul urmator:
se unete punctul de pe ordonata de valoare TEa eu punetul de pe abscisa Figura 2.11 Diagra
de valoare 1/2 TEa. In cazul acesta particular pentru coiesterol se Ullete tru 0 I

ordonata de valoare 10% cu abscisa de valoare 5%. totali

Pasul 4. Se traseza in sistemul de axe dreapta reprezentata de a doua

eeuatie, D + 3 . 3D TEa, in modul urmator; se unete punetul de pe 0,17 TEa. in c
de valoare 10% t
ordonata de valoare TEa cu punctul de pe abscisa de valoare 1/3 TEa =
0,33 TEa. in cazul acesta particular pentru colesterol se Ul1ete ordonata Pasu18. SeiDl
de valoare 10% cu abscisa de valoare 3,33%. ului de eele cind
Iaeatoare, slabe.
Pasul 5. Se traseaza in sistemul de axe dreapta reprezentata' de a treia
ecuatie, D + 4 . 3D TEa, in modul urmator: se unete punctul de pe
Pe diagrama de
ordonata de valoare TEa cu punctul de pe abscisa de valoare 1/4 TEa =
metodei, care este del
0,25 TEa. In cazul acesta particular pentru eolesterol se unete ordonata tru imprecizia metodlr
de valoare 10% eu abseisa de valoare 2,5%.
titatea metodei verl.fk
Pasnl 6. Se traseaza in sistemul de axe dreapta reprezentata de a .patra patru limite de perfon
ecuatie, D + 5 . 3D TEa, in modul urmator: se unete punctul de pe imprecizie al diagraJDII
ordonata de valoare TEa cu punctul de pe abseisa de valoare 1/5 TEa o dreapta de q
0,2TEa. in eazul acesta particular pentru colesterol se unete ordonata de inexactitate-preeizie i
valoare 10% eu abscisa de valoare 2%. situat deasupra drepIi
dreptei rezulta Di + c:
Pasttl 7. Se traseza in sistemul de axe dreapta reprezentata de a cineea coordonatelor unui PI
eCYB;tie, D + 6 . 3D TEa, in modul urmator: se une~te punetul de pe TEa; evident coordQII
ordonata de valoare TEa eu punctul de pe abscisa de valoare 1/6 TEa = Di+k 3Di=TEa__4

....
r,mARE
~ilor (2.22), particu
;pentru eroarea total8, este
Iadmisa nu este exprimata
iKprima in procente, se di
J Divclului concentratiei de
Ib'U tmsarea diagramei de
EXaCt;itatea (D, biasul), in
lIIIpIu, pentru eo1esterol eu
D pillA la 10%, din procent
lIIpreClZla, in procente, de
mplu. pentru eolesterol cu
ern p8.n3 1a 5%, cu CI:eteri
cmate (y) imprecizie (x),
,= TEa, in modul urmator:
" cu punetul de pe abscisa
pentru colestero1 se unete
11\.
~ reprezentata de a doua
r: se unete punctul de pe
If.isi de valoare 1/3 TEa =
iesterol se unete ordonata
pta reprezentata' de a treia
r. se unete punetul de pe
I:isi de valoare 1/4 TEa =
Ilesterol se unete ordonata
pu. reprezentata de apatra
r. se unete pundul de pe
I1Cisii de valoare 1/5TEa =
Rerol se unete ordonata de
JIU. reprezentata de a cincea
II': se unete punctul de pe
.asa de valoare 1/6 TEa =
2.5. CONTROLUL INTER.7\[ AL CAI;ITATII 79
--------------- D + 2 SD = TEa.; pt > .........Perfonnante nesatisracAtoare
9 + 3 SD TEa; pt. > .........Perfonnante slabe
----------------------,... D
8
TEa; pt > -Perfonnante la Iimita
'$. 7
0 D + 2 SD = TEa; pt. > -+Perfonnante bulle
<.d' 6
,g -~-------------- ... D + 6 SD = TEa; pt. > .........Perfonnante excelente
is 5
'.0 --------- Perfonnante "World Class"
0
~ 4
~
~ 3
2
1
0.5 TEa,
0.5 1 3 3.5 4 4.5 5%
0.17 Tco.
Imprecizia, %
Figura 2.11 Diagrama de decizie indicand zonele de incadrare calitativa pen
tru 0 metoda analitica (partieularizata. pentru eolesterol eu eroarea
totalll. admisa. TE" 10%).
0,17 TEa. In cazul acesta particular pentru colesterol se unete ordonata
de valoare 10% cu abscisa de valoare 1, 7%.
Pasnl 8. Se inscrie/eticheteaza fieeare din cele 6 zone, prin imp8.r1irea plan
ului de cele dnci drepte, eu urmatoarele califieative: Perform ante nesati&
raeatoare, slabe, la limit a, bune, exeelente i clasa internationala.
Pe diagrama de decizie obtinuta se figureaza "punctul de funetionare" aJ
metodei, care este determinat prin cele doua eoordonate: valoarea obtinuta. pen
tru imprecizia metodei verifieate (ea absdsa) i valoarea obtinuta pentru inexac
titatea metodei verifieate (ea ordonata). Cele patru drepte, eorespunzatoare eelor
patru limite de perform ante impuse prin relatiile (2.22) impart planul inexactitate
imprecizie al diagramei de dedzie in dnci zone de performanta.
o dreapta de eeuatie D + k . SD = TEa (k = 2,3,4,6) tmparte planul
inexactitate-predzie in doua regiuni. Pentru un punet de cOOl'donate (Di' SDi)
situat deasupra dreptei, daca valorile aeestor coordonate se introduc in eeuatia
dreptei rezulta Di + k, SDi > TEa, iar daca se introdue in ecuatia dreptei valorile
eoordonatelor unui punet'situat sub dreapta rezulta ingalitatea Di + k SD <
TEa; evident eoordol1atele ul1ui punet situat pe dreapta vor produce egalitatea
Di + k SDi TEa. AnaJiza.nd in aeeasta nuanta se poate vizualiza pentru fiecare
80 CAP 2. MASURARE, STATISTICA, VALIDARE

punet de functionare al metodei daea eroarea totala obtinuta este mai mare, mai Prin utiUzarea vtI
mica sau egala eu valoarea erorii totale admise TEa. baza de date a control
mvelul de calitate real
1. Zona performan~elor nesatismcatoare. De exemplu, dadi pentru metoda de
masurare a colesterolului se obtine CV = 4% i D = 3%, metoda are punctul Metriea sigal
de funetionare A, de eoordonate (4%,3%), situat ill zona performantelor pentru 0 metoda anaij
nesatisIac8.toare, adiea este deasupra dreptei de ecuatie D + 2SD = TEa. parare tot eroarea toQ
Dei 0 metoda cu astfel de performanta functioneza, dar nu eu performata prin termenul de sigml
aceeptabila. exprimare abaterea me
spre abaterea medie tel
2. Zona performantelor slabe, sub dreapta de ecuatie D + 2SD = TEa. De sigma este
exemplu, dad!. pentru colesterol se ohtine CV = 3% i D = 3%, metoda
are punctul de func]ionare B in zona performantelor slabe. 0 metoda
eu performan~e slabe are calitatea de a produce rezultate dorite daca t<r
in care: TEa - em.
tul functioneaza perfect ceea ce impune: operatori bine instrlliti (i reduc
D - biM
erea rotatiei aeestora), teste QC rrecvente, mentenanta preventiva frecventa
SD - aba.G
i contiunuu efort de imbunatatire.Dar, daca se eonsidedi ell., i eritcriu de
perfonnanta metriea sigma, care sa fie mai mare de 3, atunci 0 astfel de N umaratorul rei
metoda de rutina nu este acceptata. totale admiBe, TEa all
cat mai este "rezerriJ
3. Zona performantelor Ill., limita, sub meapta de ecuatie D + 3SD = TEa. exemplu datorita. unei.
Punctul de functionare C pentru colesterol, de coordonate CV 2% i numarul de abateri St1
D = 2%, este chiar la jon~iunea lntre zona de performante la limita cu zona Cand eroarea tal
de performante bune. 0 metoda eu performante Ill., limit a neeesita un control este = D + 3SD (011
de calitate eu proceduri de control de tip reguli multiple i cu un numar de nivel de incredere de 9
minim patru teste de control (N=4) pe 0 serie de masurari. ramane ca rezerva pi!
(D + 3SD) - (D + 3J
4. Zona performantelor bune, sub dreapta de ecuatie D+4SD TEa. 0 astfel TEa = (D + 3SD) c
Q.~ U\~toQ.a cu. 'i?~rlm:U\\Ul\~ G\ill~ ~\~ ~cn: C01\\1:o\.'O.G\.\.a, 'i?~1\\'tU ca\.~",,\e1:a\. \ill
sigma = ~, ~D + ~1
punct ill acesta zona este punctul D de coordonate CV = 2% i D = 0,0%. Figura 2.11, pentru I
Pentru controlul de calitate necesita 2-4 teste de control pe seria de masurari, cu metrica sigma ega
o singura regula de control eu limitele de control fixate la 2.5SD.
functiorrarii, a co~
5. Zona performantelor excelente, sub dreapta D + 5SD 0 astfel de obtinuta a metoda si
metoda ill exploatarea de rutina neeesita doar doua teste de control (N D + 3SD, (deasupra
2) pe seria de masuran i 0 singura regula de control cu limitele fixate Ill., Figura 2-11) pentrn I
2,5SD sau 3SD. ca 0 metrica sigma I
performante la limit.i
6. Zona performantelor de mvel interna~ional C'world class" performance), Six Performan~
sigma, sub dreapta de ecuatie D + 6SD = TEa. Punctul de functionare E, inseamna ca pe lan~
pentru eolesterol cit) coordonate CV = 1,5% i D = 0,0%, se situeaza in permite 0 cretere pe
aceasta zona. 0 astfel de metoda necesita unul sau doua teste de control pe 3SD pana cand sa aj
seria de masurari, 0 singura regula de control eu limitele de control fixate la admise, rezulta mem
3,5SD sau 3SD. punet de fUllctionare
de decizie).
~ 2.5. CONTROLUL INTERN AL
IIlt.i este mai mare, mai
Aaca. pentru metoda de
a metoda are punctul
.in zona performantelor
...pe D + 28D = TEa.
l. dar nu"Cu. performata
t D 28D = TEa. De
-r
1% $. D = 3%, metoda
~ slabe. 0 metoda
r.mhate darite daca to
.biDe instruiti (i reduc~
IlJA preventiva frecventa
IDSideriL ca i criteriu de
de 3. atunci 0 astfel de
...pe D + 38D = TEa.
IOI'donate CV = 2% i
11D8ll! la limita cu zona
imita necesita un control
lhiple i eu un numar de
llisuran.
)+4SD = TEa. 0 astfel
IIi1i, pentru colesterol un
CV = 2% 1 D = 0,0%.
trol pe seria de masuran,
cue 1a 2.5SD.
SD = TEa. 0 astfel de
Ii teste de control (N
ItlOI cu limitele fixate la
class" performance), Six~
lIDCtul de functionare E,
= 0, 0%, se situeaza ill
dona teste de control pe
lIi&ele de control fixate 1a
81
Prin utilizarea valorilor preciziei (CV,8D) i exactitatii D, determinate din
baza de date a controlului intern pe baza diagramei de decizie, se poate evalua
mvelul de calitate realizat de metoda pentru regimul stabilizat de function are.
Metrica sigma este 0 alta modalitate de evaluare a mvelului de calitate
pentru 0 metoda analitidi, care ca i diagrama de decizie are ca valoare de com
parare tot eroarea totala admisa, TEa. Referirea acestei modalitati de evaluare
prin termenul de sigma se explica prin fapul ca aceasta metrica are ca unitate de
exprimare abaterea medie experiment ala, 8D BaU av, care in eazul teoretic tinde
spre abaterea medie teoretica, notata eu a, relatia (1.1). Expresia pentru metrica
sigma este
TEa-D
Metricasigma = 8D (2.23)
in care: TEa - ewarea totala admisa pentru metoda (eriteriu de cali tate)
D - biasul metodei
8D - abaterea standard experimentala obtinuta pentru metoda
Numaratorul relatiei (2.23) caleuleaza cat mai ramane din valoarea emrii
totale admise, TEa dupa ee se scade valoarea biasului (emarea sistematica), deci
cat mai este "rezerva/toleranta" pentru eventuala. cretere a erorii sistematice de
exemplu datorita tIDei decalibrari, Figura 2.11, iar aceasta rezerva se exprima. prin
numarul de abateri standard daea se imparte la 8D.
Cand eroarea totala admisa este TEa = D+38D, iar ewarea totala obtinuta
este 1 = D + 3S D (ceea ce mseamna ca pentru eroarea aleatorie se consider a. up
myel de lncredere de 99,7%) rezulta, conform reprezentarii din Figura 2.10, ca. mai
ramane ca rezerva. pentru 0 eroare tolerata. de metoda 0 valoare egala cu zero,
(D + 38D) (D + 38D) = O. Pentru aceasta valoare a erorH totale admise de
TEa = (D + 3SD) calculand metrica sigma, eu relatia 2.23, rezulta 0 valoare
sigma 3, (D + 3SD - D)/SD = 3, ceea ce corespunde in diagrama de decizie,
Figura 2.11, pentru 0 metoda analitica cu performante la limita. La 0 metoda
eu metrica sigma egala cu trei, orice eventual a eretere (deealibrare), In timpul
functionarii, a eomponentei de eroare sistematica, 6.fs , va face ea eroarea totala
ob~inuta a metDdei sa fie mai'mare dedit eroarea totala. admisa, D + 38D + 6.18 >
D + 38D, (deasupra dreptei de ecuatie D + 3SD = TEa din diagrama de decizie,
Figura 2-11) pentru di metoda nu mai are 0 toleranta/rezerva 1a eroare, Rezulta
ea 0 metrica sigma egala eu trei caraeterizeaza calitativ 0 metoda analitica. cu
performante la limita.
Performante de myel world class rezulta. cand met-rica sigma = 6, eeea ce
Inseamna ca pe liinga 0 valoare a erarii totale obtinute t = D + 38D metoda mai
permite a cretere pentru companenta sistemtica a erorii (decalibrare) eu pana 1a
3SD pana eand sa. ajunga sa depll.easca valoarea, (D + 3SD + 3D), a erorii totale
admisc, rezulta meirica sigma [(D + 3SD + 3D) - D]/8D = 6 (corespunde unui
punet de funetionare sub sau pe dreapta de ecuatie D + 68 D = TEa din diagrama
de decizie).
 82 CAP 2. MASURARE, STATISTICA, VALIDARE

Evident, pentru multianalizoarele moderne pe care se realizeaza 0 curb a de

distribu~ie normala. foarte "ascu~ita." adica. dispersia de masurare, SD, este foarle
mica, chiar cu fixarea criteriului de calitate foarte strans, TEa de valoare mica,
Deorece expresia in ]I
procesul de ma.surare va fi caracterizat printr~o valoare ridicata pentru metrica
2.23, din prezenta ~
sigma., rela\ia 2.23, iar clasa metodei va fi excelenta sau "world class" .

Exemplul 2.6 Pentru 0 metoda. de determinare a eolesterolului, eu valorile: sau

imprecizia CV 3% i inexaetitatea D = 3% sa se calaeuleze metrica sigma.
Solu~ie: Din Anexa 6 rezulta eroarea totaia admisa. pentru eolesterol TEa = 10%.
Aplieiind rela~ia (2.23) rezulta
.. TEa. D 10% - 3%
lvletncaszgma = SD = 3% = 2,33

Valoarea metrieii sigma de 2,33 clasifiea aeeastii metoda de masurare eu perform ante la
limita., punctul B din Figura 2.11 (deasupra dreptei de eeuatie D + 3SD = TEa).

Problema care se pune pentru 0 metoda analitica la care s~a stabilit, din baza
de date de control intern, imprecizia (SD, CV), inexactitatea (D) i pentru care s~a
impus (Anexa 6) eroarea totala admisa TEa (criteriul de calitate) sa se determine
valoarea erorH sistematice maxime, Dma:c, pe care 0 poate suportaftolera metoda
rara sa iasa din criteriul de calitatea impus. Acest ra~ionament se poate realiza pe
baza desenelor din Figura 2.12. in Figura 2.12a sunt reprezentate distribu~ia de
frecven~a a procesului cu limitele de control fixate la x3SD (verticalele trasate eu
linie intrerupta) i valoarea pentru eroarea totala admisa, TEa (verticalele trasate
cu linie groasa continua), pentru un proces (stabilizat) la care componenta de
eroare sistematica este nula.
Desenul din Figura 2.12b raspunde la intrebarea anterioara, cat de mare
poate fi deplasarea suferita de proces, in timpul functionarii, inc at doar 5% din
numarul total de analize (una din 20, vezi Figura 2.2) sa aiba eroarea totala
ob~inuta > TEa. Curba de distribu~ie normala este translatata, spre dreapta verti
calli care fixeaza pe TEa, paua cand supI'afa~a (hakjurata) din "coada" curbei, care
dep~ete aceasta dreapta verticala este egala cu 5%. Din Tabelul1.2 se citete ca
in cozile curbei lui Gauss sunt cuprinse suprafete pI'opo~ionale cu 9, 9%/2 ~ 5%
cand acestea sunt ill afara intervalului centrat de (x - 1,650', X + 1,650'). RezuJ:ta
dl translatarea curbei distributie normala se poate face pana centrul acesteia este
1a 0 distanta de 1,650' fata de dreapta verticala TEa, ded deci deplasarea (eroarea
sistematica) maxima este Dma:c = TEa -1,650'.
in Figura 2.12-c este reprezentat un caz intermediar, lntre cele din figura a
i b, cand curba de distributie normala este afectata de 0 deplasare D < D m =.
Pentnl acest caz cI'eteI'ea in continuare a erorii sistematice, At, pauli la valoarea
Dmax se poate calcula cu urmatoarea relatie (exprimata in unita~i de SD):

~ "'"
,IDARE 2.5. CONTROLUL INTERN AL 83
l
t Be realizeaza 0 cUTba de
lBisurare, SD, este fGarle At = [(TEa - D)ISD] 1,65 (2.24-a)
lIE. TEa de va.l:oare midi,
Deorece expresia in paranteze patrate este expresia pentru sigma-metric, relatia
t ridica.ta pentrn metTica
-WIlIid dass". 2.23, din prezenta rela~ie se pot deduce i urmatoarele doua relatii echivalente

.Cit = Sigma-metric 1,65 (2.24-b)

.. roiesterolului, eli vll.lorile:
sau
Imerrica sigma.
lin c:olesterol TEo. = 1O%.
Sigma-metric = .Cit + 1,65 (2.24-c)

~=2.33

~ eli performan~e Ill.

ir D - 3SD = TEa,).

l ca..~ s-a stabilit, din baza

&tea 'D) i pentrn care s-a
~ c::alitate) sa se determine
ile suporta/tolera metoda
illment se poate realiza pe
tpterentate distributia de
ISD (,,-erticalele trasate eu
L TEa (verticalele trasate
:) la care component a de

L anteriGara, cat de mare

ooiirii., inca,t dGar5% din
r, sa aiba eroarea totala
Ilatata, spre dreapta verti
) din "coada" curbei, care
b Tabelul 1.2 se citete ca
II1ionale CU 9, 9%/2 ~ 5%
.650", x + 1,650'). Rezulta
pana centrul acesteia este
::i deci deplasarea (erGarea

iar, intre cele din igura a

e 0 deplasare D < Dmax.
Lice, At, paua la vaioarea
, in unitati de SD):
 84 CAP 2. I I N A Hr, STATISTICA, VALIDARE

2.5.2
Reguli (
Lil!l.ita min.im.l
decontrol
l!4t Liinita~
r4f-'_ _ de.~l.
Prin reguli de
a) ~tf-3SI1)
tru detel'minarea stiri
t(~+3$D)
t reguli de control, peotJ
0,3% I pute prima data, in It
1
t au fost adaptate de cl
I
[
I au materializat sub fa
t control) .
x Diagrama Ii
-IE" +T1:"fJ. o reprezentare in fane!
limit!;)le de control sup
mitele de control inferi
-TEa
de masurare este in I
test, efectuata cu un I
sau inferioara. ~i este t
I SSD 3SD
b)
I
'4 " intervalului (Li' La). !
I de Li, L!j reflecta 0 ..
I
I procesul de masurare..
I AE == 0
I
Eroarea siste:matidl I
9,9% '" 5%
2
o valom:e de test ill
(decalihmre) I factori: variatie in ,...
~admisI, I
I sensibHtatii aparatului
D",= I
I condi~iilor de mediu. 4
I
de control impune 011
-3SD -2SD -SD X SD 2SD 3SD X de masurare in limiteI
tarea probelor, tot aq
Oh~inerea VBlali
prin testarea metoc:W
t\mctionare este refed
I
Nu 5e specifica niciall
3SD
14 m&nrrari ci doar I22Ii
c) I
I exactitatea sistemu1ul
,I
~sistematicill de ore ...".
(decali~)4e :
va1oaw~plj.\CU:D, I
Intr-o serie de II
. ' " orez.,.:""
ll,llIt,eXlst.. _" I 1,2,3, ... chiar p _
de eroare egalil cu At;, I control de doua ori.
, I

(
I niveluri de decizie di
de refetin~a. iar cel.iW
-3$D ~.2SD -SD ,x SD2SD SSD
Pentru N 3 se ~
Figura 2.12 Determinarea valorii erorii sistematice critice, /::;.1'; pentru 0
trei niveluri de sen:ui ~
metoda eu eroarea totala admisa TEa Patru teste, N = 4..
de dona mi, prin test
a patru seruri de 00IIII

-.
 ...... ,
t.
~

~
2.5.2
2.5. CONTROLUL INTERN AL CALITATII

Reguli de control
85
I ,.

~
IfUSD)
Prin reguli de control se intelege alegerea i implement area testelor pen
tru determinarea starii de functionare (" sanatate") a metodei analitice. Astfel de
d
reguli de control, pentru testarea productiei de componente electrice, au fost conce
pute prima data, in 1925, de catre Walter A. Shewhart. Prin anii '50 aceste reguli
au fost ad aptate de catre Levey i Jennings pentru laboratorele medicale, care s
au materializat sub forma binecunoscutei diagrame Levey-Jennings (diagrama de
control).
x Diagrama de control, desenata in partea dreapta din Figura 2.13 este
+TE<1
o reprezentare in functie de timp a valorilor testelor efeetuate i in care s-au fixat
limitele de control superioare L8 (de exemplu, x + lSD, x + 2SD), x + 3SD) i li
mitele de control inferioare Li (de exemplu, x-lSD, x- 2SD, x-3SD). Procesul
de mas-urare este in afara controlului cand valoarea obtinuta prin masurarea de
Ea
test, efectuata cu un ser de control, este in afara lHlei limite de control superioara
\ \
sau inferioara i este sub control cand valoarea obtinuta se situeaza in interiorul
intervalului (Li' L8)' Situarea valorilor testelor in interiorul intervalului determinat
de Li, L8 refl.ecta 0 variabilitate normaHi, 0 functionare stabila pentru un
procesul de masurare.
9,9%"'5%
2
o valoare de test ill afara limitelor de control poate fi generata de 0 serie de
factori: variatie in valoarea serului de control, instabilitatea reactivului, va.riatia
sensibiltatii aparatului (" drift"), anomalii ill functionarea aparatu1:ui, mooificarea
conditiilor de mediu, defecte de operator etc. 0 astfel de valoaxe in afara limitei
de control impune oprirea aparatului, detectarea cauzei i readucerea procesului
SD 2SD 3SD X de mas-urare in limitele normale de functionare, reevaluarea sau eliminarea/rejec
tarea probelor, tot acest proces este consumator de timp, efort i resurse.
Obtinerea valorilor punctelor illScrise in diagrama de control se realizeaza
prin testarea metodei pe 0 anumita durata de functionare. Aceasta durata de
function are este referita in mod generic prin termenul serie de masurari (run).
Nu se specifica niciunde exact cat trebuie sa fie, ca durata in timp, 0 serle de
masurari ci doar [22] "0 serie de masurari este un interval in care precizia i
exactitatea sistemului testat 'se presupun ca sunt stabile, dar nu mai lung de 24
de ore ...".
Intr-o serie de masurari numarul de testari efectuate, N, poate avea valori
1, 2, 3, ... chiar pana 1a 10. Pentru N = 2 se testeaza fie un singur nivel de ser de
1.65SD control de doua ori, fie se testeaza doua niveluri de seruri de control (pentru doua
niveluri de decizie clinica, in general, un ser eu concentratia situata in domeniul
de referinta iar celaIalt in domeniul concentratiilor ridicate) nee are 0 singura data.
+TEa X Pentru N = 3 se testeaza un ser de control de trei ori san, mai indicat, se testeaza
trei niveluri de seruri (pentru nivelurile jos, mediu i ridicat) fiecare 0 singma data.
lice, t:.{ pentru 0
Patru teste, N = 4, se pot obtine prin testarea a doua niveluri de seruri, necare
de doua ori, prin testarea unui singur nivel de ser de patru ori, sau prin testarea
a patru seruri de control, fiecare 0 singura data.

}
86 CA.P 2. MASURARE, STATISTICA, VALIDARE

XXbiil!lrama.Le~-IeilningS valoriior limitelor de I

~a:rti1ia~iJe corespund suprafeteIe
"trecven1l' i+3S'D
adica 0 reject are f
'lSfJ

SD
x+2SD
x+lSD
l
}
J
Ls
un test pe zi pe ser:i&
numlirului de teste
Pfr se mentine sub 1
~ I
2F :; l '.
1 Pentrn limite
I I: I I rejectare falsa este de
l I
Ix+:iSp l 1 l I normaia situate In
-SI;J

: , I~} Ll
,:,
1 I. I t
!'x't23lJ I li i
.1
I
un numar de 20
'.: :! I l. rezulta 0 cretere a
'- 'Jt!IJ'.'
f x+ 1I I
I
.1 [
2 --+ Plr = 9%, pen'tnll
r I 1 I I
I
I cretere a probabili~
1 .I 'I I
I. r .1 I I .I I limitelor de control 1&
[ I I 1 I I
~
f(X;p..a)
I
.f 2
I
:3' 4
I
t I ! I I
Timp
.. valori mai mati, de ell
dep~ire/lnciilcare a I"I
5 is 7 8;..;.
v sub 1%, deci se efecQ
NUIIi.lbnl dem~Bride. test
procedeaza cand se 'j;et
Figura 2.13 Diagrama de control/Levey Jenning (partea dreapta) i repre de control deoarece 500.
zentarea repartitiei de frecventa (partea stanga pentru un proces Probabilitau
de maurare) babilitatea ca 0 selie .
sistematica in afm de
testate, ideal Ped = L II
Alaturat diagramei de control din Figura 2.13, ill partea stanga, pentrn 0 mai. Se Va exemplifia
buna intelegere a variabilitatii procesului de masurare, este reprezentata distributia pentrn 0 metoda. analiI
de frecventa a procesului de masurare. Prin aceasta alaturare se sugereaza modul 38D pana sa dep~
de fixare a limitelor de control, care, in general, sunt mu1tiplii de deviatie standard eroare totala TEa = :t
28D, 58D, 38D, 58D, .... Regula de control, de exemp1u eu limitele metric diferita de &Se..
fixate 1a 38D, care la 0 testare indica faptul ca procesu1 a dep~it una din este reprezentata. prill .
limite, se simbolizeaza prin notatia 13s, alte nota~ii in acest sens pot fi: 12,5s; (verticalele eu linie i:nQ
13,58 (care corespund pentrn fixarea limitelor de control 1a 2,58D, 3,58D). reprezentat prin venia
A1egerea limitelor de control este 0 decizie de cea mai mare importanta pentrn valoarea mewe x. ca.
QG. Prin aceasta alegere sunt puternie influentati doi parametrii care re:l.ecta in timpul fun~ionirii.
ealitatea contro1u1ui: probabilitatea de rejeetare falsa i probabilitatea de detect are normala, reprezentati. I
a erorilor. pozitionare este simiJ.ari
Probabilitatea de rejectare falsa, Plr, se definete ca fUnd proba masurarilor sunt afectal
bilitatea ca 0 serie de masurari sa fie rejectata di,nd uu exist a roci 0 eroare, detectare a erorii sistela
in afara de imprecizia inerenta metodei de masurare testata, ideal Pjr 0,00. de sub curba deplasata I
Imprecizia inerenta se refera 1a imprecizia sau eroareaaleatorie a procesului de +38 D. Coada curbei 4
masurare in func~ionare stabila, adica imprecizia cand metoda functioneaza coreet. 1a wstanta de 1,35SD t
In funetionarea stabila nu (c'Xlsta eroare sistematica ci doar eroare aleatorie meren 0,1717: 2 = 0,0858 (~
tao Valoarea pentru probabilitatea de rejectie falsa (alarma falsa, fals pozitiv) a erorH sistematice, D.
este egala eu suprafata eozilor eurbei de distributie normalB: situate ill exteriorul 1 - 0,0858 0,9142, rc
 .,
I
IlARE 2.5. CONTROLUL INTERN AL 87

III!"'JenningS valorilor limite lor de control. Pentru limite de control 3SD, in Figura 2.12-a
corespund suprafetele haurate, pentru care din Tabelul 1.2 rezulta Pir = 0, 3%,
" adica 0 rejectare falsa dintr-un numar de 333 teste, vezi Figura 2.2 (ceea ce, pentru
I
un test pe zi pe sena de masur8.ri, ar revern la 0 data pe an). Chiar cu creterea
} L, numarului de teste efectuate pe seria de masurari pana Ia. N = 4 valoarea pentru
Pir se mentine sub 1%.
J Pentru limite de control fixate la 2SD, eu N = 1, valoarea probabilitatii de
:;f I

f I
reject are falsa este de 5%, corespunde suprafetelor din cozile eurbei de distribu~ie
IJ
l, I
I
I
I

I
I

I
normala situate in afara aeestor limite de control (adiea 0 rejectare falsa, 12.. , dintr

f}t,

I I I

I I
I
I
I
I

~
I
1
I!

un nnmar de 20 teste). Marind numarul de teste efectuate pe seria de masurari

rezulta 0 Cl'etere a probabilitatii de rejectare falsa in felul urmator: pentru N =
I i I

I
2 --> Pir = 9%, pentru N 3 --> Pir 14%, pentru N = 4 --> Pir = 18%. Aceasta
I I I I

I I I 1
I

I
cretere a probabilitatii de rejectare falsa este un argument pentru evitarea :fix8.rii
I I I
I

r
limitelor de controlla 2SD, in consecinta pentru limite de control se reeomacia
I I I I

I I I
I
'I'1mp
I
., valori mai mari, de exemplu: 5SD, 3SD, 5SD. Cand se realizeaza 0
,
I I I ! I
depKire/inc8.lcare a regulei is.. , pentru care probabiliatea de rejectare falsa este
IS 7 8

=-- ~

sub 1%, deci se efectueaza rejectarea seriei de masurari, nu in aeel8.i mod se

[ i airi de test
nea dreapta) i repre
IItinga pentru un proces
II"&e8 stanga, pentru 0 mai
Ie reprezentata distrlbutia
urare se sugereaza modul
DpIii de deviatie standard
Ii. de exemplu cu limitele
IIa5U1 a dep~it una din
I
acest sens pot fi: 12,58;
olla 2,5SD,3,5SD).
.JDare importan~a pentru
i parametrii care reflect a
robabilitatea de detect are
ddinete ca fiind proba
1Bl exista rnci 0 eroare,
~, ideal Pir = 0,00.
aleatorie a procesului de
lIOda functioneaza corect.
.. eroare aleatorie ineren
Iarma falsa, fals pozitiv)
-.ala situate in exteriorul
procedeaza cand se testeaza 128, in acest eaz, rational, trebuie sa se repete testul
de control deoareee s-ar putea sa fi fost 0 alarma falsa.
Probabilitatea de detectare a erorilor, Ped, se definete ca fUnd pro
babilitatea ca 0 serie de masurari sa fie rejectata atunci cand exista 0 eroare
sistematica in afara de impreeizia inerenta (variabilitatea) a metodei de masurare
testate, ideal Ped 1,00 (alarma pozitiva).
Se va exemplifica determinarea prohabilitaW de detectare a erorilor, Ped,
pentru 0 metoda analitica cu metrica sigma 6 (adnllte 0 rezerva de eroare de
3SD pana sa dep8.easca. eroarea totala admisa TEa, ceea ce este eehivalent eu 0
eroare totala TEa = 6SD), calculul este similar i pentru 0 metoda eu sigma
metric diferita de ase. In Figura 2.14 distributia normala pentru aeeasta metoda
este reprezentata prin lime intrerupta, limitele de control sunt :fixate la 3SD
(verticalele cu lime Intrerupta), iar criteriul de performan~a, TEa = 6SD, eate
reprezentat prin verticalele Cli linie continua ingroata 1a distante 6SD fa~a de
valoarea medie x. Cand metoda este afectata de 0 eroare sistematica aparuta
in timpul func~ionarii, egala cu Dmaz = 4,35SD, earacteristica de distributie
normala, reprezentata cu lime continua, este translatata spre dreapta (aeeasta
pozitionare este similara ca in Figura 2. 12-b, unde a-a aratat ca din numaruJ. total al
masur8.rilor sunt afectate de 0 eroare;::: TEll = 6SD doar 5%). Probabilitatea de
detectare a erorii sistematiee de valoare 4, 35SD este egala eu suprafata (h8,urata)
de sub curba deplasata a distributiei normale, sitnata in dreapta limitei de control
+3SD. Coada curbei de distribu~ie, ramasa in stanga suprafetei h8.urate, este
la distanta de 1,35SD fata de centru, deci corespunde nnei probabilitati egale cu
0,1717 : 2 = 0,0858 (vezi Tabelul 1.2), in conseeinta probabilitatea de detectare
a erorii sistematice, Dm= = 4, 35SD, este egala eu suprafaa h8,urata, adica
1 - 0,0858 = 0,9142, rezulta Ped ~ 91%.
88 CAP 2. VALIDARE

pe scara sigma, se 011

.... Limita cum rezulta din relaI
I \ maximll. m. sistematice devine l,A
Lilnita mWimI
decontrol - - - i...."
I I
I \ coatrol .....1
\i+3SD I
tabel, pentru fiecare ~
(i-3SD) I I \ I
regula de controL p."
I I
\ I cele N date de test PI
I I
\ I
I I
, I Din graficul hi
\ I
I
I
I I

I
\
, dintre axa ~rdonatela
de rejectare falsa. p'.".
I I
Dmax
I I
cu zero, eorespunde ...
I /
... "
....... /1

9%; h,58 ~ Plr = 31

-6SD -SSD -4SD -35D -ZSD -SD X x Saara~~

: .. 1,3SSD.. 1....._'--_ _..
..,:
1,0
! 4,355D I 1,0

Figura 2.14 Determinarea probabilitatii de detectare, Ped, pentru 0 metoda 0,9"+--

cu metrica sigma = 6 si limitele de control 3SD
'"""'
Q

'i"
Q Oj7
'Q'
Grafic, se poate evidentia, dadi limit a de control, in acest caz egala cu ""
Q
+38D, se marete (deplasare spre dreapta) suprafata haurata de sub curba de ~ (}.6
~
~
distributie se micoreaza deci Fed scade, iar daca, limita de control se micoreaza .1i..
~ 0,5
(deplasare spre stanga) suprafata haurata de sub curb a de distrbutie se marete
deci Fed crete. Se poate concluziona ca marirea limitelor de control reduce proba., -g
.t::; O~4
bilitatea de detectare a unei erori sistematice pe cand micorarea limitelor de
control marete probabilitatea de detect are a erorii sistematice.
De asemenea se poate analiza variatia probabilitatii de detectare a erorii,
-
~
...
0

j:4
. G,S

Ped, cand limitele de control raman fixe (in acest caz la 3SD), la modificarea 0,2

erorH sistematice. La miCOrarea erorii sistematice, deplasarea spre stanga a curbei

de repartitie normala reprezentata cu linie continua, face ca suprafata haurata sa
se micoreze, deci probabilitatea de deteetare a erorilor seade pe masura ce erorile
sistematice devin mai mici. Invers, dad}, erorile sistematice devin mai marl, curba
distributiei normale se deplaseaza spre dreapta, suprafata haurata devine mai
mare, deci Fed crete.
Dependenta, analizata pana acum, intre valoarea probabilitatii de detect area Figura 2.15 Grafid
a erorilor, Fed, i modifrcarea erorii sistematiee este exprimata i in graficul functiei in taW
putere reprezentat in Figura 2.15 (pentru N=2 i diferite limite de control). In
acest grafic, pe axa ordonatelor este reprezentata probabilitatea de rejectare P valoare egala cu 35J
(ata.t pentru rejectarile adevarate, Ped , cat i pentru cele false, Pir), iar pe axa detectata (ordona~
absciselor este reprezentata. eroarea sistematica, ES (exprimata in unita.ti de SD). vertieala cu linie irJboeiI
In partea superiora a gTaiiclliui, in sensul axei absciselor este reprezentata de valori de probabiliall
asemenea i 0 alta sear a, scara sigma. Valorile reprezentate pentru sigma metric, 13,58 - Ped 4~: I
 -...

"ARE
2.5. CONTROLUL INTERN AL 89

pe Bcara sigma, se obtin din valorile erorii sistematice la care se aduna 1,65, dupa
cum rezulta din relatia (2.24-c), deci zero de pe abscisa corespunzatoare erorii
sistematice devine 1,65 pe abscisa scarii sigma. In partea dreapta a graficului, in
tabel, pentru fiecare din curbele de functii putere, a, b, c, d, e i f sunt specificate:
regula de control, PIr, Ped, N i R (numarul de seriide masuran din care se culeg
cele N date de test pentru analiza).
Din graficul functiilor putere, valoarea ordonatei punctului de interse<1ie
dintre axa ordonatelor (intercept) i 0 curba de putere este egala. cu probabilitatea
de rejectare falsa, PIr, corespunzatoare acelei curbe (eroarea sistematica este egaHi
cu zero, corespunde valorii 0 pe axa absciselor). Se observa cia. pentru: 128 ~ PIr =
9%; 12,58 ~ PIr = 3%; 138,13,58,148,158, --> PIr = 0%. 0 eroare sistematica, de

x Scarasigma (=ES + 1,65)

10":"
I
USSD
1,65SD
.' 1,0

1,0 2,65

0,9

P,,, P.d N R
Fed, pentru
t,. 0 metoda
rol 3SD
-
c-i
b)
0,8

0,7
128

O,()9
hss
0,98 2 1.
la

I.b
Ill. in acest caz egala cu 'F (l,().3 0:,9:(J 2 1
1~,i
IImata de sub curba de ~ 0,6 c
c:
iI)
0,00 '0,7$ 2 1
de control se micoreaza ~. 13 ,5$
0,5 Id
de distrbutie se marete
. de control reduce proba,., :g'
.&; Or4
0;00
,1
OA~ 2 1
e
Q 0.00 0;24 1
Dli.qorarea limitelor de 2,
~
I

lllatice.
'-' 0,3 15$ I
.p., 1),00 0,0'3 2 1,.' If
~ de detectare a eram,

l 3SD), la modHicarea

0,2
IIIre& spre stanga a curbei

c:a suprafata haurata sa

P,r {Oil
I:8d.e pe masura ce erarile

re devin mai man, curba

o to 2;U 3,{) 4,0

~ h8urata devine mai

ES (Ecom:easi:s~at~mmuItipU deS!))

obabilitatii de detectarea
II&i3 i in graficul functiei
(e limite de control). In
abilitatea de reject are P
Ie false, PIr) , iar pe axa
rimatl"i in unitati de SD).
lor este reprezentata de
ate pentru sigma metric,
Figura 2.15 Graficul functiilor putere pentru regulile de control specificate
in tabelul aHlturat
valoare egala cu 3SD, care afecteaza functionarea procesului de masurare este
detectata (ordonatele punctelor de intersectie dintre curbele func~iiIor putere i
verticala cn linie intrerupta ingm~ata figurata la abscisa egala cu 3) cu urmatoarele
valori de probabilitate: 128 -Jo Ped = 98%; 12,58 ~Ped = 90%; h, -Jo Ped = 75%;
13,58 ~ Ped = 49%; 148 ~ Ped = 24%; 15s ~ Ped 3%. ErorHe sistematiee, ES,
90 GAP 2. VALIDARE 2.5..'

dad!. sunt import ante din punct de vedere medical, pentru a fi detectabile cu 0 Daca limitele de Cl
probabilitate de 90% (abseisele punctelor de intersectie dintre functiile putere cu Figura 2.13) se stabilesc.
dreapta orizontala dusa la valoarea de probabilitate de 90%) trebuie sa fie cel putin de masurare (partea steil
egale eu (san mai mari): 2,5SD pentru 128; 3SD pentru 12,58; 3,5SD pentru 138' de control com para Stall
Un criteriu practic, pentru calitatea procesului de masurare, se poate stabili de func~ionare stabiLi. I
prin detectarea eu 0 probabilitate de 90% a unei erori sistematice importante din mod limitele de conu:oi,
punet de vedere medical. De exemplu, daca se impune ea 0 eroarea medicala procesului de masurare. I
egala eu de trei ori deviatia standard 3SD sa fie detect abila, atunci din analiza Uzual, pentru ,a se ream
anterioara rezulta ca numai regulile de control 128 i 12,58 (cu N = 2) pot indeplini functie de parametrii ret
acest eriteriu. De asemenea, dad. pe liinga detectarea eu 0 probabilitate de 90%, se Determinarea coni
impune ctiteriu ca probabilitatea de rejectare falsa sa fie sub 5%, de dorit sub 1%, control sa nu influen;ez,e
atunci se constata ca acesta este realizat numai de regulile de control cu limitele rare, adica sa aiba 0 ',,u
de control:;::: 2,5SD, i N = 2. in final, rezulta ca. pentru indeplinirea simultana Pentru testele de chimie .
a celor doua criterii de calitate Pir < 5%, Ped = 90%, doar regula de control testele de hematologie n
12,58 este satisIacatoare (regula 138 are Pjr = 0, dar Ped = 75%, iar regula 128 are luni.
Ped 98% dar Pir 9%). Valoarea devi~:
Din analiza graficului func~ii1or putere, pentru 0 metoda de masurare, se laborator prin masuriiri I
poate conduziona: fie in cazul unei metodl
lot pentru serul controi)
- probabilitatea de rejectare falsa, Pjn se Imbunatatete (scade) cu creterea caz se poate testa in pi
valorii limitei de control (i cu micorarea numarului de testan (N) pe seria doilea caz pentru pomi.n
de masurari). Oricum, determinarea 111
- probabiliatea de detectare a erorilor, Ped, se imbunatatete (crete) cu scade 20 de masuran, care pa
rea valorii limitei de control (i cu marirea numarului de testari (N) pe seria i se calculeaza 0 wloai
de masuran). in urma testelor dupi. ..
de la inceput pana. in a
Cei doi parametrii, Pir i Ped , prin care se reflecta calitatea procesului de SD; pentru calculul eiec:
testare au sensuti de variatie contrara la aceleai modificari pentru limitele de potrivita pentru de'i'ia:i
control i pentru numarul de testari pe seria de masurari. Creterea limitelor nu sunt luate in considl
de control micoreaza probabilitatea alarmelor false (recomandat) dar micoreaza. care indica faptul cii. me
detectarea erorilor sistematice (nerecomandat), iar micorarea limitelor de control cu minim 20 de date }Xl
marete probabilitatea de alatme false (nedorit) in schimb marete i probabilitatea calculata chiar i en 100
de detect are a erorilor sistematice, a alarmelor adevarate (de dorit). in general, Utilizarea valoriia
efeetuarea testelor pentrn QC eu 0 singura. regula de control, excluziind 2SD, prac.:tica. incorecta (care I
este adecvata pentru automatele perfectionate de chimie i hematologie. rea datelor necesare caM
Stabilirea limitelor de control Limitele de control trebuie sa caracter cesul respectiv de misu
izeze corect variabiliatea procesului de masurare testat, ceea ce impune ca valoa ducatori, in general. pn
rea medie, i deviatia standard, SD, trebuie sa. reflecte regimul stabilizat de ratoare diferite; 0 valoaJ
funetionare al metodei de masurare (functionare stabila) in conditiile specifice numarului de alanne fa
laboratorului. Valorile acestor limite (respectiv procedurile QC), care sunt multi detectare a erorilor {un I
pH de 3D, trebuie select ate incat sa. minimizeze probabilitatea de alarme false i terminarea potasiului a
sa maximizeze probabilitatea de alarme adevarate. in consecinta, 0 testare corecta SD 0, Immol/L deci j
impune 0 determinare corectl'i a valorilor:if i SD ale metodei respective. tru serul de control limii
iIDARE
jIIII'U a fi detectabile cu 0
ci:i.m;re funetiile putere cu
1&) vebuie sa fie cel putin
~ 12,58; 3,5SD pentru 13s'
~ma.re, se poate stabili
Ialanatice importante din
!lie ca 0 eroarea medicaUl.
i&ahili, atunci din analiza
(01 N 2) pot indepl:ini
IG probabilitate de 90%, se
~ sub 5%, de dorit sub 1 %,
iIUe de control cu limitele
tm indeplmirea simultana
l.
, door regula de control
i = 75%, iar regula 128 are
t metoda de masurare, se
~ (seade) ell creterea
IIui de testari (N) pe seria
"~e (crete) cu scade
alui de testari (N) pe seria
~ calitatea procesului de
dificari pentru limitele de
ariri. Creterea limitelor
PlDlaIldat) dar micoreaza
parea. limitelor de control
iHDMete i probabilitatea
~ (de dorit). in general,
CXlIltrol, excluzand 2SD,
lie i hematologie.
~l trebuie sa earacter
it ceea ce impune ca valoa
Iecte regimul stabilizat de
Pili) in eondi~iile specifice
..rue QC), care sunt multi
~ea de alarme false i
jDIISIIrin\a, 0 testare eoreeta
ldOdei respective.
2.5. CONTROLUL iNTERN AL 91
Daca, limitele de control in diagrama Levey-Jennings (partea dreapta. din
Figura 2.13) se stabilesc corel at cu distrbutia normala. de probabilitate a procesului
de masurare (partea stanga. din Figura 2.13) adica multiplide SD, atunci testele
de control compara starea de functionare a procesului cu starea (variabilitatea)
de functionare stabila. Daca, in diagrama Levey-Jennings se stabilese intr-un alt
mod limitele de control, atlmci prin testare se verifica 0 stare de functionare a
procesului de masurare, dar care nu este corelata eu starea de functionare stabiHi.
Uzual, pentru a se realiza 0 astfel de corel are limitele de control se stabilese, in
functie de parametrii regimului stabilizat if i SD, sub forma ?if k SD.
Determinarea corecta. a valoriideviatiei standard impune ea materialul de
control sa nu influenteze, prin variabilitatea sa, variabilitatea procesului de masu
rare, adica sa aiba 0 valoare constanta/stabila in timp i de la sticluta la stiduta.
Pentru testele de chimie materialele de control au 0 valabilitatea de 1-2 ani, pentru
testele de hematologie materialele de control sunt stabile pe 0 perioada de cateva
luni.
Valoarea devia~iei standard, proprie procesului de masurare, se determina in
laborator pdn masurari repetate totdeauna cand un nou ser de control se va utiliza,
fie in cazul unei metode care este deja in functiune (dar se face 0 schimbare de
lot pentru serul control), fie in cazul cand se introduce 0 noua metoda.. in primul
caz se poate testa In paralel cu serul din lotul vechi ~i serul din lotul nou, in al
doilea caz pentru pornire se folosesc, doar provizoriu, datele de catalog ale serului.
Oricum, determinarea valorii devia~iei standard se face cumulativ. Se pornete cu
20 de masurari, care pot fi obtinute intensiv, de exemplu pe durata a cinci zile,
i se calculeaza 0 valoare provizorie pentru SD. Apoi, prin acumularea datelor
in urma testelor dupa anumite intervale de timp, pentru toate datele acumulate
de la inceput pana in acel moment, se recalculeaza noile val~ri de lucru pentru
SD; pentru calculul efeetuat cu 100 de date colectate se poate considera 0 valoare
potrivita pentru deviatia standard (in intervalul de timp de acurnulare de date
nu sunt luate in considerere valorile testelor situate in afara limitelor de control,
care indica faptul ea metoda nu a fost sub control). 0 deviatie standard calculata
cu minim 20 de date poate sa dUere fata de valoarea adevarata eu pana la 30%,
calculata chiar i eu 100 de date diferenta poate fi de pana la 10%.
Utilizarea valorilor din prospectul serului de control poate fi, in general, 0
pradidi incorecta (care poate fi folosita doar la lnceput pana la adunarea/acurnula
rea datelor necesare calculului unei val~ri proprii a deviatiei standard pentru pro
cesul respectiv de masurare). Valorile pentru serul de control sunt date de pro
duditorL in prea mari, acestea reflect and variatiHe din mai multe labo
ratoare diferite; 0 valoare prea mare pentru deviatia standard duce la micorarea
numarului de alarme false (de dorit), dar in acel8.i timp reduce capacitatea de
detectare a erorHor (nu este dorit). De exemplu, se considera 0 metoda pentru de
terminarea potasiului care la nivelul de 5mmol/L prezinta 0 deviatie standard de
SD 0, 1mmol/L, deci CV = 2%, iar produeatorul serului de control preserie pen
tru serul de controllimitele de O, 5mrnol/L, adiea un interval 4,5 5,5mmol/L.
92 CAP 2. MASURARE, STATISTICA, VALIDARE

Aceste limite ale produditorului de ser sunt de cinci ori mai mari dedit deviatia - pentru funCSioD
standard proprie a procesului (0,5 : 0,1 = 5), iar prin aplicarea lor regula de con detecta dacii. n.
trol este de fapt 15s (utilizatorul crezand, probabil, ca este 12,58 sau 13s) 0 valoa i testul pentrn
re mult prea mare care reduce alarmele false, dar reduce simultan i capacitatea
metodei de detect are a erorilor. De asemenea, utilizarea pentru valoarea medie i
deviatia standard ale procesului testat de valori care sunt luate de la unele procese
de intercomparare, aceste pot sa nu fie corecte daca nu sunt egale cu cele proprii Alegerea exaa.ii
ale procesului testat din laborator. in concluzie, valorile pentru x i SD utilizate serii de ma.'Juran, ntIIi
pentru fixarea limitelor de control x k . S D trebuie sa fie determinate pe metoda i apoi implementara
de testat pentru a exprima corect variabilitatea proprie a procesmui de masurare, mult pe experien~ ..
alte valori pot fi utilizate doar temporar pana se acumuleaza date suficiente pentru
calcul .
Numarul, frecventa i pozitionarea testelor pentru 0 serie de ma
surari. Pentru ac8ti parametri QC (numarul, frecventa i pozitionarea testelor,
seria de masuriiri) informatiile disponibile in literatura sunt foarte difuze, practic
selectarea lor se bazeaza foarte mult pe experienta laboratorului.
2.5.3 Reguli I

Lungimea ill timp ce corespunde unei serii de masurare 0 estimeaza labora

torul pe baza: stabilitatii procesului de masurare, num8.rul (tipic) al probelor de Regulile muld
masurat, fluxul de lucru din laborator, operator, costul reanalizarii probelor in caz unde referirea lor ca- I
de incalcare a limitei de control i de impactul clinic in cazul existentei unei erori 13,5s i a unei valori t
nedectate pentru un interval de timp inaintea urmatorului test. Stabilitatea anali numar minim de aIad
tului in probele de pacient trebuie de asemenea sa fie luata in considerare pentru mare de detectare a ~
ca in cazul identificaru i'unqionarii in afara controlului (depltire limit a, de exem~ limitelor de control SCI
pIu, 13s ) probele sa poata fi reanalizate. 0 serie de masurari poate fi efectuata in sdiderea limitelor de
unul din urmatoarele doua moduri: operare pe loturi i operare continua. tante din punct de '""Ell
Numarul, frecventa i pozitionarea testelor in cadrul unei serii de masurari optimizare simultana i
are 0 influent a majora asupra costului i asupra aparitiei cazurilor de functionare obtinandu-se 0 regula.
in afara controlului, totodata trebuie respectat principiul ca: rezultatele testelor Pentru compunerea ~
QC se evalueaza inainte de raportarea rezultatelor. Modul potrivit de raspuns la reguli simple prezemal
aparitia unei stari de functionare in afara cotrolului consta ill: detectarea cauzei
perturbatoare din procedura de masurare, aplicarea corectiei necesare i apoi veri
ficarea corectitudinii core~iE~i efectuate prin testarea unui material de control.
Daca rezultatul acestor operatii de readucere la functionare normala a fost cu suc ttl I
ces, atunci toate rezultatele efectuate de la ultimul test de control trebuie sa fie 3SD +--+-t-~-,
J I I t
I I J I
reevaluate din perspectiva infuentei erorii asupra interpretarii clinice, masuriirile 2SD t-"7-i-:-~
care influenteaza semnmcativ interpretarea clinica trebuie sa fie repetate prin uti : I :: !
SD
t-"7-i-~~~
lizarea probelor pastrate. I I ! i ~
in conlcuzie, dupa [22]: t : : : ~ ~
-SD
+--+-l-l-H
, I

- pentru analize pe loturi testarea poate fi localizata la Inceputul i la sfan~itul, -2SD , fn..nc- i-J
"'gull 1..
dar pot fi teste uniform sau aleatoriu distribuite In acest interval;
. :
,
1 ~-:--i
j t! I
~_4..RE 2.5. CONTROLUL INTERN AL CALITA.TII 93

mai mari decat devia1ia
Icarea lor :regula de con
lie 12,58 sau 138) 0 valo&
It simultan ci capadtatea
peotru valoarea medie i
;1OMe de 18. \illele procese
..... egale en cele proprii
t peotru '5j i SD utilizate
ir determinate pe metoda
a prooeswui de masurare,
.... date suficiente pentru
- pentru func1ionare continua se analizeaza doua niveluri, la inceput pentru a
detecta daca functionarea este in limite, apoi testul pentru un nivel in mijloc
i testul pentru celaIalt nivella sfarit.
Alegerea exacta a acestor parametrii pentru controlul de calitate ( durata unei
serii de ma.'lurari, numarul, frecven1a i plasarea testelor intr-o serie de masurari)
i apoi implementarea acestora intr-un proces de masurare trebuie sa se bazeze
mult pc experien~a proprie a laboratorului.

~ pentru 0 serie de ma
a Iji. pozi1iouarea testelor,
IIml foarte difuze, practic
u.orului.
2.5.3 Reguli multiple de control
-.:re 0 estimeaza labors.
irul (tipic) al probelor de Regulile multiple (multireguli) de control au fost introduse de Westgard, de
.,wizirii probelor in caz unde referirea lor ca regulile Westgard. Prin aplicarea regulilor simple, 12,581 138'
I:anl existentei unei erori 13,55 i a unei valori pentru N, este destul de dificil sa obtina simultan atat un
Ii test. Sta.bilitatea anali numar minim de alarme false/rejectan false (ideal Pjr = 0) cat i 0 probabilitate
.... in com;iderare pentm mare de detectare a erorilor / alarme adevarate (ideal Peel = 1). Cresdind valorile
~e limita, de exem:.. limitelor de control scad rejectanle false dar scad i rejectarile adevarate, iar prin
Iriri poate fi efectua.ta in sd1derea limitelor de control crete probabilitatea de detect are a erorilor impor
opera.re continua. tante din punet de vedere clinic dar crcte :;i numW rejectarilor false. Totui, 0
rul UDei serii de masllrari optimizare simultana se poate ob~ine daea se eombina mai multe reguli simple
i cazuri10r de func1ionare obtinandu-se 0 regula multipla - care poate realiza condi~iile Pjr ---+ 0, Ped ---+ 1.
III ea.: rezultatele testelor Pentru compunerea unei reguli mUltiple se pot selecta unele din urmatoarele 5
Ilnl potrivit de raspuns 1a reguli simple prezentate in contiuare:
ISti in: detectarea canzei
qiei necesare i apoi veri
IDUi material de control.
Me nonnafa. a fost cu sue
3SV
t
.I.- -'-
, I t
...1_'-
I ~ I
L-.I.- J..
I I
-l.. -J. _ I _
(J
~ de control trehuie sa fie
IiI - f t I j J 1 t '

I I t f I , t j t f

t- "t -i -;- r t- +- -t -t-:

t t t \ I I 1 I I \

IreUri.i clinice, masurarile ZSD

tIl I ) I I tIl
Regula la. Aceasta. regula. a fost
lie sa fie repetate prin uti- SD
t t f
t--t-;-~t-t-+--t-t-:-
I ! I I I I I
.
I I 1 I tit I 1 [ reprezentata. in diagrama. Levey-Jennings
X 1 t I ~ ! t I I : 1
din Figura 2.13 i specifica faptul ca. seria

I. inceputw i la sfaritul,
III aA:eSt interval;
de ma.sur1i.n este rejectata cand 0 masurare
de test are 0 valoare ce este ill afara limite
lor:c - 3SD, x + 3SD.

1 :I 3 4 5 6 7 S 9 10
r

94 CAP 2. MASURARE, STATISTICA, VALIDARE

} 1 t I , J j j t I
3SD t--t-l-l-:-I-+-+-t-l
1 I J I It} ~ I

251> L1 ) L..LL..L.l_L
. 1 I ! t
, ttl
1 } l I
S1> ....
,
.......1._1
1 J I Regula 22. Aceasts. regula specificS. fap
, I i I
, I I I 1 t tul eli. seria de mitsurari este rejectata cand
I 1 I lit t
I I 1 I I J I
t
J
i
1 doua mitsuran de test consecutive au valo
-t-i-l-l-t-t-+-l--l ri ce se situeaza. fie peste limita ":iJ + 28D,

I
tit t ttl I I
i I I r
...L.-'_ ........ .L-"'-J-....J..-i._t
t I I f I
fie sub limita x 2SD.
t l I lit I I l:
t , , t t Ii t 1 f
I I ! I ! I I , I
-t-t-1-t-t-+-t-t-;
t , 1 ~ ill I I

I 12345678910
1 2 3 4
tI
,.
Aeeste reguli
testate doua nh'ci1J
niveluri exista. un I
Se mai utiliJ
i ! iii
Figura 2.13, dar M
+-+-+-l
1
I
3SD

25D
t,
tIl
I
.... ....&.-"_1_
\ tit
l
I nu 8e va utiliza pel
\
l
\ t ,
\ \ \ Regula ~. Aceasta. regula speciiicil. fap aeeasta regula. JHl
""-..J.~_l_
! t I I tul cll. seria de mitsuran este rejectata. cand, ur-marirea dadi. in
i X ~~~~__~~~-+'__'~+t__~t~
I t 1 I
intr-un grup, valoarea unui test dep6.::jete cinei reguli e~
Urillta x + 2SD, iar celalalt test este sub
1
-SD
limita x- 28 D (0 distanta de 4s tntre valo
rile testelor).

12,345676910

t
\
~
3SD

\ 2SD

Regula 4 10 Rejectarea. seriei de i

\ \
SD

i
masuran, conform acestei reguli, se
efectueaza c!l.nd patru mitsuran de test
-SD consecutive au valori ce se situezll. fie peste
lirillta. x + lSD, fie sub limita. ":iJ - lSD.
Fig.

Pentru j
lui se utilizeal

.MRE 2.5. CONTROLUL INTERN AL CALITATII 95

Regula lOx Dadt 10 masurari de test

3SD
consecutive se situeaza. fie peste valoarea
medie, X, fie sub valoarea medie, atunci
?SD seria de masurari este rejectata. confonn
.... regula specifica fap acestei reguli de control. Uneori, aceasta
SD
.-iri este rejectata cand regula. de control este substituita. de regula
_ ~ ,'-...
:1:\; : ' 1:.:1 I 8x;
lis amsecutive a.u vain X :

_ pesw limita x + 2SD, Regula 8x, care impune ca numai 8 valo

ISD. ri consecutive de test sa se situeze fie sub
fie peste valoarea X. Ratiunea pentru care
se utilizeaza. forma 8x rezulta. din faptul
-3SD
ca opt valori se pot obtine mai ~or prin
testarea a doua niveluri sau patru nive1uri
1 2 3 .. 5 6 7 6 9 10
de seruri de control.

Aceste reguli de control prezentate sunt potrivite pentru cazurile dind sunt
testate doua niveluri de seruri de control. Pentru cazurile cand sunt testate trei
niveluri exista un alt set de reguli simple de control.
Se mai utilizeaza i Regula 128' reprezentata in diagrama de control din
Figura 2.13, dar aceasta in special pentru atentionare. Inc8.lcarea conditiei 128
nu se va utiliza pentru rejectarea seriei de masurari (la 2.5.2, s-a specificat de ce
~ regula specificil. fap aceasta regula nu este recomandata pentru control) ci doar pentru a atentiona
-mi este rejectata. cand, urmanrea daca in urmatoarele date de test obtinute se incalca una din celelalte
~ unw test depi:iete cinci reguli expuse mai sus.
__ cel8la.lt test este sub
,4kan~a de 45 intre vain

Procesul este sub control.

Se continua functionarea.
Se raporteazll rezultatele.

Procesul de masurare nu este sub control.

, Rejectarea seriei de
~ a.cestei regu1i, se
Se o?re~te funct;ionarea.

i patru masurari de test Se rejecteazaJ(evalueaza) rezultatele.

~ ce se situeza fie peste

6e sub limit a x - lSD.
Figura 2.16 Diagrarna/Organigrama Westgard. d.e control

Pentru identificarea dad metoda de masurare este sub sau in afara controlu
lui se utilizeaza dagranla Levey-Jennings, in care este utilizat un singur criteriu
 96 CAP 2. MASURARE, STATISTICA, VALIDARE

de decizie, care este 0 limita de control k SD (0 singura masurare de test). in masurare respectiv: I
cazul identificarn starii de functionare a unei metodei de masurare pe baza unor i Ped; aceste aspect.e.
reguli multiple atunci pentru decizie sunt utilizate 0 combinatie de reguli simple de
control, iar pentru modul de aplicare al acestora in locul diagramei Levey-Jenning
se utilizeaza diagrama (organigrama) Westgard, Figura 2.16. 2.5.4 Selecta1
Interpretarea pe diagrama Westgard a datelor culese in urma masurariIor
Pentru selectaa
de test se face in modul urmator. Aparitia unei dep~iri de tip 128 atrage atentia
pornete de la crited
pentru examinarea datelor de test urmatoare. Dadl se constatll. 0 incalcare a regu
admisa, perform~~"
Hi 138 atunci se oprete seria de masuran pentru ell. functionarea este in afara
i exactitate) pe ba.DI
controlului, dacll. nu se urmarel}te in continuare incrucarea regulii 228' Incrucarea
regulii 228 genereaza oprirea seriei de masuran deoarece functionarea nu este sub
t es . ,
t e pe a sene ae =-
l

control, N) sunt :nt~

control, altfel se trece la examinarea daca s-a incrucat regula R48, care se analizea
de calitate fixat, ~
za in acelillli mod ca i regulile precedente. Toate aceste reguli, pentru care numarul
putere, care a fOSt llI'4
de date de test poate fi N = 1 sau 2, se pot interpreta eu citiri de test doar pe
de control i a n~
o singura serie de masurari, dar pentru interpretarea urmatoarelor doua reguli,
deoarece necesita un numar mai mare de teste (N = 4 sau 10), se pot utiliza pentru 1. Se fixeaza cri:eq
interpretare, daca este necesar, i date de test citite de la seria de masmari ante intern, depiasaJll
rioara (ceea ce se specitidi prin valoarea variabilei R din tabelele atilllate graficelor ,
functiilor putere din Figura 2.15 i Figura 2.17). In continuare se examineza dad\' 2. Se calculeazi '!IIi
exista patru teste consecutive (418) care au val~ri fie mai mari decat X + lSD, fie I

mai miei decat x ISD sau daca zece teste consecutive (lOx) se situeaza fie peste 3. Pentru valoa.'"eIi
valoarea medie x fie sub v-aloarea medie. FUnctionarea metodei de masurare nu se sigma de pe ~
j
oprete daca nici una din aceste dnci condiW de decizie nu este adevarata i se
4. Prin puncrul b
oprete daca cel putin una din aceste conditii evaluate este adevarata. '
de interseqie all
Din aceste reguli simple se poate compune 0 procedura de control alegand ordonatelor .T1III
doar anumite reguli simple; de exemplu, intiii se selecteaza doar acele reguli simple
care prezinta un nivel sdl,zut de rejectari false i apoi aceste teste de control se 5. Sunt candidale I
integreza intr-o singura procedura care sa realizeze 0 probabilitate ridicata de de detectare a a
detect are a erorilor (de exemplu ;:::: 90%). prin sigma me'IIi
Aceste proceduri de control pot ti, de exemplu exprimate simbolic in felul
urmator: 13s / 228 / R48 / 418; 138 / 228 / ~8; hs / 2 of 328 / ~8 / 318 / 418 6. Apoi, pentru CI
(primele doua exprimari corespund ciind procedurile sunt pentru testarea a doua jectare falsL Pfl
niveluri de seruri de control iar ultima pentru trei niveluri de seruri de control). donatelor ):
Aceste proceduri exprima faptul ca seria de masurari este in afara controlului
7. Dintre procedalj
cand cel putin 0 conditie de decizie testata, din cele care comp1lll procedura, este
detectare a ~
adevarata.
Plr, mai r.nicL c
Gand se utilizeaza proceduri de control pe baza de reguli multiple? Reguli i cea care III'e ~
Ie simple fiind mai Uor de implement at sunt de preferat i aceste reguli simple posibil).
(de exemplu 138, h,5s) pot realiza 0 probabilitate de rejedare falsa sub 1%, mai
deticitare sunt in realizarea detectarii erorilor sistematice, importante din punct de
vedere medical, cu 0 probabiliate in jur de 90%. Decizia de alegere intre 0 regula Exemplul 2..1
simpla de control i 0 regula multipla se poate face analiziind pentru procesul de procedura de control .. I
Solu\ie: Se "1'1% I

' . ..... '


~
ira misurare de test). In
i aisurare pe baza Ulilor
~ de reguli simple de
~~Levey-Jenn1ng
U6.
IiIR in urma masurarilor
Up 123 atrage atentia
~ 0 incrucare a regu
Eqionarea este in afara
III ~ 228' Incalcarea
ltmcponarea nu este sub
,.:ta. 14., care se analizea
KUii pentru care numarul
cu citiri de test doar pe
lmIil"oarelor doua reguli,
116 .. se pot utiliza pentru
.. 5&ia de masurari ante
t&beiele at8.ate graficelor
iI:::Dal'e se examineza dadi
i marl dedit x + lSD, fie
110:1:) se situeaza fie peste
IIII!Uldei. de masurare nu se
ir DIl este adevarata i se
IRe adevarata.
:ledura de control alegand
Ii. doar acele reguli simple
~ teste de control se
probabilitate ridicata de
I:primate simbolic in felul
2 of ~8 I Rtts I 31s I 41.'1
III pentru testarea a doua
IIuri de seruri de control).
este in afara controlului
Ie compUll procedura, este
~ reguli multiple? Reguli
rat lji aceste reguU simple
e!jectare falsa sub 1%, mai
e. importante din PUllct de
ia de alegere intre 0 regula
aliz3.nd pentru procesul de
97
2.5. CONTROLUL INTERN AL
masurare respectiv: precizia, exactitatea i impunand vaJorile cerute pentru Plr
i Ped; aceste aspecte VOl' fi analizate in paragraful urmator.
2.5.4 Selectarea procedurii de control
Pentru selectarea procedurii de control potrivita unei metode analitice se
porn te de la criteriul de calitate (intervallll de decizie clinica., eroarea totala
admisa, performal1te de viirf- "state-of-the-art") i parametrii analitici (precizie
i exactitate) pe baza carora se determil1a procedura de control i numarul N de
teste pe 0 serie de masurari. De fapt, toate acest variabile (CV, D, regulile de
control, N) sunt interdependente i permit diferite combina1ii care asigura criteriul
de calitate fixat, aceasta interdependenta este exprimata prin graficul functiilor
putere, care a fast prezentat in Figura 2.15. Etapele pentru selectarea procedurii
de control i a numarului de teste precum i succesiunea sunt:
1. Se fixeaza criteriul de calitate i se calculeaza, din baza de date de 1a controlul
intern, deplasarea D i deviatia standard S D;
2. Se calculeaza metrica sigma;
3. Pentru valoarea sigma calculata, la punctul 2, se fixeaza punctul pe scara
sigma de pe graficul functiior de putere;
4. Prin punctul fixat pentru sigma se traseaza 0 vertical a, iar pentru punctele
de intersectie ale acestei verticale cu flIDctiile de putere se identifica valorile
ordonatelor (valorile probabilitatilor de detectare a erorilor, Ped);
5. Sunt candidate pentru select are doar curbele la care vaJoarea probabilita1ii
de detectare a erorilor (ordonata punctului de intersec1ie cu verticala tr'sata.
prin sigma metric calculat) este mai mare de 90% (Ped ? 0,90);
6. Apoi, pentru curbele select ate se compara valorile probabilita1ilor de re
jectare falsa, Plr (interceptul/intersectia curbei functie putere eu axa coor
donatelor) i
7. Dintre procedurile de control candidate se alege: cea cu probabilitatea de
detectare a erorilor, Ped, mai mare, cea cu probabilitate de rejeetare falsa,
Plr, mai mica, care are eel mai mic numar de teste, N, pe seria de masurari
i cea care are cele mai simple reguli de control (toate simultan daca este
posibil).
Exemplul 2.7 Pentru 0 metoda de determinare a colesterolului sa se aleaga
procedura de control i numarul de teste necesar pe seria de mlisurari.
Solutie: Se Val' parcurge etapele enumerate anterior.
98 CAP 2. MA8URARE, STATISTICA, VALIDARE

1. Valorile de imprecizie i inexactitate sunt respectiv egale: SD = 2% , D = 0%, 5. Pentru aceste tre: J:.
calculate dill baza de date. Criteriul de perforrnanta se fixeaza prin valoarea erorii Ped = 96% , Pj" =.
toatale admise, din Anexa 6 se citete TEa = 10%. N = 2; (g) 1311 - Pc

ScatasigDla{="ES+ 1,65) 6. Pro.cedura. care real

dura (g) dar i cdeIi
1;0 a,65 303.65 'W4.65 Sa- ~;6'S
1,0 7. 'Toate cele trei proa
~f" p~ N R 5%, dar se a~ pnI
0,9 o limita. ,de conD"Ul
la.J2af 314IR~/3,)6ix masurare de tes&; PI
0,8 .4
0,07. 6 1 unei serii de m8sorii
1,3st~/R...!~i.lfJ:C
b (R - este numarul de serii
G.Oll '4 2
1'ki2'1;tR../4u
C
0,63 4 1: Pentru exercipi dI
12 55 care utilizeaza doua M
,'\
d
,,1. atruat un grafic eu fu:nc\i
e calculelor necesare. Asci
2 1
http://www.westg;mi
2 1 f
2 1 lJ
1a.55
0,00 2 1
A

1,0 ~O~iO 3,354,0

ES, \Et:oarell 'Si$teUlatiq~lirnl~tipli<kt $)
Figura 2.17 Exemplu de alegere a procedurii de control, pe baza graficului
functiilor de putere (doua niveluri de ser de control) pentru 0
metoda de determinare a eolesterolului

2. Metrica sigma se calculeaza cu relatia (2.23)

~f . . _ (TEa. D) _ 10,0%-0,0% _ 5
J.' etnca SIgma - CV - 2,0%

3. Pe graficul functiilor putere, (pentru doua niveluri de ser de control) din Figura
2.17, se fixeaza pUllctul Cll valoarea sigma 5 pe abscisa din parlea superioara. a
graficului (eroare sistematica, ES = Sigma metric 1,65 = 5 - 1,65 3,35).

4. Alegand pentru metoda ca eroriIe sistematice 2: 3, 35SD sa fie detectate cu 0 preba

bHitate Peli = 90%, atunci pW1ctele de intersectie de interes, intre dreapta verticala
dusa prm sigma metric de valoare 5 i graficele functiilor putere, sunt numai cele
ca.re corespund proeedurHor notate cu e, f i g.
 -
BE 2.5. CONTROLUL INTERN AL 99

: SD = 2% , D = 0%, 5. Pentru aceste trei proceduri de control candidate corespund parametrii: (e) h,58 ---+
lUi prin valoarea erol'ii Ped = 96% , Plr = 3,0% i N 2; (f) las/2?,s/ R48 ---+ Ped = 94%, Plr = 1,0% i
N = 2; (g) 138 ---+ Ped = 87%, Plr = 0,0% l N 2.
o. Procedura care realizeaza cel mai mic pro cent (0,0%) de reject8ri false este proce
dura (g) dar i celelate realizeaza un pro cent < 5%.
7. Toate cele trei proceduri de control corespund pentru metoda, Ped Rl 90%, Plr < ~
Ped. N R 5%, dar se procedura g, las (Ped =87%, Plr = 0,0% i N = 2) care utilizeza
o limita de control uzuaHl., fixat.a In diagrama Levey-Jennings i 0 singura

fJ.'" J,JR4itti3,;i6il; masurare de test pentru fiecare din cele dona niveluri de ser de control pe durata

.4
r
rlVR.,/4;u1f!l<
..
6

Ii
.,:1;. unei serii de masurari.

(R - este numarul de serH de masurari din care se culeg cele N date de test).
t
.
tvR.,t4't.iJ
4 Pentru exercitii de selectare a unei proceduri de control, pentru metodele
d care utilizeaza doua niveluri de ser de control, la sfaritul acestui capitol este
.. 4 i
...
iI 2 1
f!
at~at un grafic cu functiile de putere i de asemenea un tabel pentru sistematizarea
calculelor necesare. Astfel de materiale pot fi gasite i in 122) sau

.
wlVR..
~
2 1 f
http://www.westgard.com/lesson4.htmwherepow.

..2 1
9
l.s. th
.. l! 1

nJil, pe baza graficului

r de control) pentru 0

0,0%
, - =5'

e de control) din Figura

.. din partea superioara a
i = 5 - 1,65 3,35).

Ii fie detectate eu @ proba

ns.. intre dreapta verticala
.. putere, Bunt numai cele ~

i
j
~
,.
t

~cara ~lgma

..-.. 1.65 2.65 30' 3.65 40' 4.6550' 5.65 Pfr P' N R

\It!:: /_:V.'. .-<11

~ 1.0 j ! : "", '''--'::; /'
'+:F :: /"l( ~ I.. . . ~ ~/r. 13S/20f3,S/R4s/31s/6X
~
.~
0.9' ;". / .;z"".Yi' '" "77/1'"~!.~...j ; . 0.07 6 1
d) j. \ /~ : ;__ . ~.._.. 13 122 IR4 141 s/8 x Cl

~ 0.8' tf-"'Z~ . _V..,,"' O~3-..@--.:i.---4"--"2

;:t>

"

~
......
07
.
-
,; 7t 7-: --:--"7/'_--~L! ... __..-.A--,--.. 13S f.2 2S/R4S/41S
/ I I; /1 0.03 ----:""4-r
~

! ~.- ............. . t-..- . -.-~l;f-li--":1--T-----

T~ 1Z.5L _ _
+. _. ."..
0.6- ..---......- ...;.... ' ."I ..

.. 0.5 ."........ h ........... "7"L... /l.. . ;:.\.. . "j :......_....:>.. . . . . .

1.04 4 1

:= . Y / . / I __I I : ~.1;5~_~ ___ .~ ______"_.

~ Ok .,."~.L,IJ+--f" ..,~... /.. . . . . '," ~7-+..-.. ;..-.-- 0.03 2 1
l: J .. : X~~1L.__.-..
..Q
e 0.3 ttT--lZ'"j'--i---T---r----
//1 I / ,/
1,01 2 1 ;;
C'"'

~ j~-7./-J./r---~---r---- -~go-----21.
tJ~
0.2----
.-.~'~"./
~ ~-~-.... ..~..7~-'t. . . . -'. . . -.. . .\.-~.."...
-J_ ~
l-:r:l
01 ._.
1 t_ . _.... -_-!..--.
1 .. _.. .. 1355
.
. . i i i
: :
" " ! -.....- _... _ -

PIr {7' .~q:::::::-} ! . 0.00 2 1

0,0 . . 40
0.0 1.0 2.0 3.0 .
ES (Eroarea sistelnatica exprimata in multipli de 81))

Q t::J )- ...,'"0 ~ ...

~ ~ P-S" !S'S' :;:z. !S'~ t::J
<t> ~
~
l' ~
I:lI
~

I 1 ~"5l
0 0

~~;+ [
III C) C)
III
~ a tI~
~.
~ m
>l

J-
'-"~.

~ II ~. P- /I)
~.
(!>
I!> ~ \I>
C en <D
iB n ~ Ii?
[!'l ;3
~
~ C)
~
<t> g C)
C)

tl:
I~~
E-
I f '-;jl. I
t. J<
<t>

t
~
"j

-; .i ~ ~ ~ II I~
 """ I

~
\
~---"~----
2.5. CONTROLUL mTERN AL 101

,- l~

i~ IN Denumire Test

-,i I: .-....
Q
rn
ErQa,rea TotaIa, TEll (TEa in % sau in unit3ti
de TEa)

~O
~
.10
l1li0 ~O
ci ..... 0
1
I 0
l-ci
--.-
"'0
Il'OIOI(

Co.
;:::
Nivelul de decizie clinic testat

Imprecizia caJculata., (CV in % sau in

de SD)
unita~i

t
1
"
i
!
=
sa

Inexa.ctitatea caJcula.ta (D in % sau in unita]j.
deD)

~
-i- - ;___.1 q
(6

)a: (TE,,% - D%) _ 1,65 sau

; , 1 C? ...... CV'~t~+i) D(unita.~i}) _ 1,65
.e
=

....,
Sigma TE,,(um as _
Sigma = CV%

...

",
PrQcedurile candidate
~
~
..;..-~".}- --1 q ~ Procedura selectata.

~.l
0\~-'
\

\
N

.-=

)tU
CJ
-.w Analist

S
"rJ
.....
QI

Data

~~~ =

. ....,
!;fJ
r:.I'l
Comentariu

...
~

o..
=
, \ \I II q
N ..:.- ......... 00 ~

Vd
---
ci 04::0
t:L.!
r.J'"J
~

J
Capitolul3

ESTIMAREA
....,
INCERTITUDINII DE

MASURARE

3.1 NOTIUNEA DE INCERTITUDINE

Rezultatul masurarn unei probe de pacient pentrn concentratia analitu

lui X este 0 valoare x. Se pune intrebarea, este aceasta valoarea adevarata
a concentra~iei de analit din proba respectiva? Deocamdata se poate da doar
urmatorul raspuns: valoarea x este 0 estimatie a concentratiei a analitului din
proba, obtinuta in unna masurarii. Dar daca aparatul de masurare prezinta 0
deplasare D atunci rezultatul trebuie corectat ell valoarea C == -D i se obtine
valoarea corectata Xc = X + C = x - D, iar acum se poate spune cil cea mai buna
estimatie obtinuta in urma masurarli analitului X este valoarea xc' Dar cat de
corecta este aceasta afirmatie? Ramane, totUl~i, 0 indoiwa, un dubiu privitor la
cat de corect reprezinta acest rezultat c6rectat valoar.ea marimii masurate, aceasta
atitudine asupra validitatii rezultatului exprimat poate fi cuprinsa in notiunea de
incertitudine. Rezulta di, nojiunea de inceriitud'ine, daca este cuanmficata, exprima
calitatea, gradul de mcretJere 'n rezultatul masurarii. in aceasta viziune rezuZtatul
unei masurari este 0 eslimatie pentru acel masurand,dar acestei estimajii trebuie
sa i se asociaze un parametru cantitativ, adica incertitudinea.
Incertitudinea de masurare este un parametru, asociat rezultat
ului unei masurari, care earacterizeaza dispersia valorilor ee, in mod
rezonabil, pot fi atdbuite masurandului.
Incertitudinea este necasara pentru a decide dad\. rezultatul masurarii este adecvat
scopului destinat 'ti pentrn astabili dad!. este cosistent cu alte rezultate similare.
Inceriitudinea de masurare este inerenta oricarui proces de masurare afec
tat de eroare. Rezultatul unei masurari este complet numai cand este insotit de
specificarea cantitativa a in<;;ertidudinii sale. Incertitudinea nu este eroare, incer
titudinea'ti eroarea (necunoscuta.) sunt notiuni diferite, incertitudinea apare ca 0
exprimare cantitativa. a gradului de necuno&'?tere in procesul masurarii, este un
104 CAP 3. ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MASURARE

parametru care caracterizeaza dispersia valorilor atribuite masurandului pe baza pentru manmea I
rezultatelor ob~inute in urma masurarilor.
In practica, valoarea adevarata a unui mrumrand este inaceesibila, dar cu
no~iunea de incertitudine de masurare este posibil sa se exprime eu 0 anumita
probabilitate, de exemplu de 95%, pentru 0 lege de distribu~ie normala, un inter
val in care se situeaza valoarea adevarata a marimii masurate. In eoncluzie, un
rezultat de laborator de analiza cantitativa nu este intradevar complet daea nu i Acest nou
se asociaza valoarea incertitudinii de masurare. tudine, mai ale
Pentru laboratoarele medieale, exprimarea incertitudinii rezultatelor masu interpretarea c:im
dificulta~i. CtmJ'l
rarilor este importanta in raport cu clien~ii s& (pacien~i, medici) cu prime la val
odIe biologice de referin~a i a pragurile clinice/terapeutice (interpretare clinidi). abatere standanl
Standardul ISO 15189 specifica la paragraful 5.6.3. "Labomtorul trebuie sa es
timeze inceriitudinea rezultatelor in cazul cand aceasta este periinenta/rezonabiUi 3.1.1 Meu
Iji posibila... " . Toate componentele/sursele importante, care intra in compunerea
ineertitudinii, trebuie luate in considerare. Sursele care pot contribui la valoarea
incertitudinii asociata unei masurari pot n: eaIltionarea probelor, prepararea pro Variantde
belor, selectarea probelor, calibratorii, ruaterialele de referinta, valoarea m3.rimii in care se colec"t4!i
(concentra~ie,cantitate) analizate, echipamentul utilizat, conditiile de masurare,
iar aceste modal
operator, prelucrarea datelor.
in acest fel [6; lie
Din expresia, = X - a, relatia (2.8), rezulta di eroarea totaa nu poate Figura 3.1.
fi determinata. deoarece nu se cunoate valoarea a (doar 0 valoare conventionala).
Atunci, este rational, ca in locul exprimarii calitatii rezultatului unei masurari 1. Metoda a
printr-o eroare, sa se introduca 0 exprimare prin care calitatea ruasurarii sa se surare un::J
efectueze in func~ie de 0 marime care se poate masura, iar aceasta poate fi prin 3.2).
valorile marimii masurata x, asupra carora se poate face 0 prelucrare statistica.
Ori, 0 astfel de exprimare rezulta. din relatia (2.8) daca se scrie sub forma x a+) 2. Caracteri
(in care marimea masurata. x (cunoscuta) are aceeai distributie de probabilitate ca dinii de m.i
i eroarea totala, t). Aceasta trecere, de la no~iunea de eroare la valoarea marimii calitate s8.U
masurate, trebuie insotita de introducerea notiunii de incertitudine, u, care car risticile de,
acterizeaza cantitativ calitatea masurru-ii. Inceriitudinea, care caracterizeaza terna, ~
no}iunea de acuratete (eroarea totala), contine pentru procesul de m&urare, atat 3. PerforIDm
exactitatea cat Iji precizia. dinii de nU
Conform Figurii 2.3 valoarea marimii masurate Xi se compune din valoarea particip&rel
(conventional) adevarata (a), din deplasarea/bias-ul (D), care este cauzata de analiza (pi
efectele sistematice (i care poate fi anulata sau adusa la 0 valoare aproape de zero comUll1l8 II
prin etalonare/calibrare) i din eroarea aleatorie (fa) cauzata de efedele aleatorii.
Dar fiecare dintre aceste componente, in estimarea sa, este afectata de 0 incer 4. Com~
titudine a.sociata (Ul, U2, Ug); in consecinta, aceste incertitudini, propagate dupa titudinii d.
o anumita lege, contribuie in calculul incertitudinii estimate totaie/compuse, u c , torului in 1'1
bilitatea <-:
poate fi obi

(a) neind
refem
Li5:rn.-\.RE
IIr misurandului pe baza
.-e inaccesibila, dar ct1
sprime eu 0 anumita
- norma.l1i, un mter
In eoncluzie, un
ir complet dad!. nu i
g,.telO,
i tudine, mai ales in practica laboratoarelor medicale, este inca la inceput, iar
. m8su
privire la val
") ct1
(iDlerpretare clinica).
trebuie sa es
~ pertinentil/rezonabila
~ l:btra in compunerea
iJlCl'aJDtribui la valoarea
pubeIor, prepararea pro
~ wloarea marimii
t. (dD{iitiile de masurare,
....rea totaa. f nu poate
o wloare conventionala).
~ uneimasurari
a!!IRatea masurarii sa se
, . . acea.sta poate fi prin
12 0 prelucrare statistica.
1a:De sub forma x = a+f)
ribupe de probabilitate ca
.-care la valoarea marimii
III:2lUtudine, u, care car
IIIIliaea, care caracterizeaza
II"OCUUl de masurare, atat
i 91?rompune din valoarea
D), care tlste cauzata de
o wloare aproape de zero
aata de efectele aleatorii.
flIRe afectata. de 0 mcer
nitndini, propagate dupa
IIIate totale/compuse, uc,
3.1. DE INCERTITUDINE 105
pentru mll.rimea masurata Xi
Xi a+D +fa
1 1 ! (3.1)
Incertitudini asociate: Ul U2 U3
Acest nou mod de exprimare, in procesul de masurare, printr-o incerti
interpret area clinica a unei masurari insotite de valoarea incertitudinii intampina
dificultati. Ouantijicarea incertitudinii asociate unei marimi se face sub forma de
abatere standard experimentala i este referitil ca incertitudine standard.
3.1.1 Metode de estimare a incertitudinii de
masurare pentru metodele analitice cantitative
Variantele de abordare in estimarea incertitudinti rezulta din modalitatile
In care se colecteaza datele i se prelucreza pentru obtinerea valorii mcertitudinii,
iar aceste modalitatii se sprijina pe abordari intra sau interlaboratoare; privind
in acest fel [6J se pot distinge urmatoarele patru variante/metode reprezentate in
Figura 3.1.
1. Metoda analitidi, utilizeaza pentru estimarea valorti incertitudinii de ma
surare un model matematic/(relatie) pentru procesul de masurare (sectiunea
3.2).
2. Caracteristicile (metodei), utilizeaza pentru estimarea valorii incertitu
dinii de masurare datele din baza de date obtinute prin controlul intern de
calitate sau in urma procesului de validare a metodei referitoare 1a caracte
risticile de performanta ale metodei (repetabilitate, reproductibiltate in
terna, liniaritate, exactitate, limite etc., vezi sectiunea 2.3).
3. Performantele (metodei), utilizeaza pentru estimarea valorii incertitu
dinii de masurare 0 abordare colectiva intre laboratoare. Aceasta implici1
participarea mai multor laboratoare, fiecare utilizand a.ceeai metoda de
analiza (peer-group). Incertitudinea estimta rezu1tata este, de asemenea,
comunna pentru toate laboratoarelor participante.
4. Compararea interlaboratoare, utilizeaza pentru estimarea valorii incer
titudinii de masurare dispersia/varian~a rezultatelor individulale ale labora
torului in raport cu 0 valoare tinta. Determinarea valorii ~mta este responsa
bilitatea organizatorului structurii de comparare interlaboratoare i aceasta
poate fi obtinuta:
(a) fie independent de rezultatele compararii intrelaboratoare (materiaIe de
refermta, metode de refermta etc.);
 -
106 CAP 3. ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MASURARE

3.2 ESTlMAJ
METOD.J

3.2.1 Modelu
in cele mai n:mi
terminat indirect. pe 1
functionale f

hrtIc~1i
Marimile de intrare '1
CIHII\iifiI:ae. f"q . . =,oClllculKo
inc:~ ~.mefGdet il>itler~1Ii Y, pot fi privite de iI
1SO~2B marimi, inclusiv de aI
~ fpt.~
ComPD<M!ntl! mrdRiIutde~i tematice, eeea ce COOl
nu poate fi sensa 61
'OIItulul 1ntId~.eiII ruinare experimemali
~3 c~t
c::~V .. ~~
tor. Din aceast8. ~
sistelllatiee~
Y folosind estirnapile

~.~
!lic IUe
..~.
Ui: ded estimatia valorii :
~

.~
... II' ...
ltite'r~

'---v--" '---------------------~-------------------~~
Met\)~d~f~Jlt.rr~ta ~1IItI!~~tk:~f

Figura 3.1 Structurarea moda1itli~i1or de ahordare pentru ca1culul incertitu

Din relaia (3.3]
runii de nUisurare
masurandului Y se COl
asodate valorilor de II
Practic, in del.
(b) fie in funcpe de rezultatele compararti interlaboratoare (valoare con eertitudinilor m8:rimiI
sensuaHl. ale tuturor Iaboratoa.relor) sau a laboratoarelor care utilizeaza. incertitudine, care pol
met ode trasabile Ia 81.
- defini~ia inaxnp

- realizarea incarII
Metodele 2, 3, 4 sunt metode neanalitice deoarece, apre deosebire de prima metoda,
nu analizeaza separat fiecare eomponenta generatoare de incertitudine din ineer - 6antionarea Del
titudinea compusa pentru procesul de masurare. Aceste metode, mra a avea un prezinte ma.sun.
model matematic explicit al procesului de masurare, combina cat mai mnite com
- eroareao~
ponente, in masura in care este posibil, rezultand pentru ineertitudinea compusa
gice (paralax:i.j:
doar a component a pentru efedele sistematice i Ia fel 0 singura componenta pen
tru cele aleatorii (se estimeaza. in mare i nu pe detalii). - rezolutie limit...
aeestora;

- valori inexacte I
 .,
!

3.2. ESTIMAREA INGERTITUDlNII PRIN

1ist'RARE METODA ANALITIOA 107
3.2 ESTIMAREA INCERTITUDINII PRIN
>.. 1
""
METODA ANALITICA
-I
~
~
3.2.1 Modelul matematic
!
in cele mai multe cazuri un masurand Y nu este masurat direct, ci este de
terminat indirect, pe haza unor marimi Xl. X';I. ..., XN prin intermediw unci relatii
function ale f
Y = !(Xl.X2, ... ,XN) (3.2)

P~lJ1lit~
Maximile de intrare (variabile) Xl, X'l, ... , XN, de care depinde marimea de icire
inte~oropitrlrl' Y, pot fi privite ele insele ca masuranzi i pot sa depinda, la randullor, de alte
1!iQ1;as2a maximi, inclusiv de corec~ii i factori de corectie (vezi Anexa 2) pentru efecte sis
tematice, ceea ce conduce, astfel, la 0 relatie functionala complicata care, uneori,
,
-r nu poate fi scrisa explicit. De asemenea, functia f poate admite doar 0 deter
Intr~
minare experimentala sau poate exista doar sub forma unui program de calcula
I ~.t

tor. Din aceasta relatie functionala se poate obtine 0 estimare y a masurandului

tJ Jio1Ie If.e~

I _.
~ . ..
Y folosind estimatiile Xl, X2, ... , XN ale celor N maximi de intrare Xl, X'l, ... , XN,
JJ~ deci estima~ia val~ro illasurandului are exprimarea:

.
--------------~~
~
int:'r~
.. ...... '.
y
1
= !(Xl..,. ,X'l, ... ,XN)
1 1 1 (3.3)
at uc(y) U(Xl) U(X'l) U(XN)
.c;rn calculul incertitu
Din relatia (3.3) rezulta ca estimarea incertitudinii uc(y) asociata valorii y a
masurandului Y se compune din estimatiile incertitudinilor u(xI), U(X'l),' .. ,U(XN)
asociate valorilor de masurare ale maximilor de intrare Xl, X'l, .. . , XN.
Practic, in determinarea incertitudinii masurandului Y, din estimarea in
abor'atoare (valoare con certitudinilor marimilor de intrare Xl, X 2, ... ,XN pot aparea numeroase surse de
blO8l"elor care utilizeaza. incertitudine, care pot include:

- defini~ia incompleta a operandului (relatia functionala. f);

- realizarea incompleta a definitiei operandului;

~ de,prima metoda.,
t iDcertitudine din incer - eantionarea nereprezentativa, adidi proba supusa masuraro poate sa. nu re

t meiode, mra a avea un prezinte masurandul definit;

hnA cat mai multe com

- eroarea observatorului/operatorului la citirea mijloacelor de masurare analo

I iDcertitudinea compusa.
gice (paralaxa);

~ componenta pen
- rezolutie limitata a mijloacelor de masurare sau pragul de discriminare al

acestora;

- valori inexacte ale etaloanelor i materialelor de referinta certificate;

108 CAP 3. ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MASURARE

- valori inexacte, ale constantelor i ale altor parametri, preluate din surse de
informare externe i folosite in algoritmul de prelucrare a datelor;

- aproxima~iile t presupunerile introduse in metoda i in procooura de masu

rare;

- varia~ille dintre observa~iile repetate ale masurandului in condi~ii aparent

identice.

Particularizat pentru procesul de masurare specific unui laborator medical

sursele de erori, deci i de incertitudine, sunt indicate in desenul din Figura 3.2.
Pentru faza preanalitidl. se pot emunera ca surse: prepararea pacientului, tehnica
de prelevare a probelor, transportul i depozitarea probelor, prepararea eantioane
lor pentru analiza. in faza de analiza surse pot fi: incertitudinea asociata valorii
calibratorului i valorile volumelor masurate, varia~ia lot.urilor de reactivi i a mar
terialelor de calibrare, drift-ul i imbatra.nirea ecnipamentului, mentenan~a, schim
barea operatorilor, fluctua~iile de mooiu etc. Se poate constat .. ca procesul analitic,
figurat prin incercuirea pregnanta, contribuie doar p~ial in estimarea incertitu
dinii, ponderi insemnate avand i cele1alte componente: faza preanalitidl. i cea
postanalitica. Fiecare sursa de incertitudine trebuie analizata separat i,
mai mult, cuantificata separat.
Standardul ISO 15189 specifica la paragraful 5.6.3. Cuantificarea incertitudinii se
face sub forma de abatere standard experimentala, sau un multiplu al acesteia,
care poate fi calc'ulatit cu relatia {2.2}. Cand incertitudinea este exprimata ca 0
abatere standard, aceasta este referitii ca incertitudine standard. Pentru a se Uura Figura 3.2 Prin~
modaliti:Wle de determinare a incertitudinii aces tea au fost grupate in doua metode cesele de
de evaluare referite: de tip A i de tip B.

standard experimental
3.2.2 Evaluarea incertitudinii standard de tip A caracterizarea prO<:elml
cand se cunoRte deja ~
Pentru unii masuranzi se poate ob~ine experimental un ir de n masurari carora se determini ..,.
independente, iar din dispersia/varian~a datelor ob~inute se poate calcula abatere se calculeaza cu rela.pa
standard experimentaUi conform rela~iei (2.2). Ca masura pentru incertitudinea
u(x), a unui masurand X, a carui distributie este cunoscuta pe baza celor n date,
obtinute experimental (distributie de frecventa), se consider a abaterea standard Evaluarea de t.ip
experimentala, s(x). unui eantion de n mil
procesului de masuran

u(x) s(x) = (3.4)

(n -1)
3.2.3 Evaluare
Pentru 0 metoda de masurare bine caracterizata i afiata sub control statistic
este posibil sa existe deja 0 estimatie a abaterii standard experimentala sp (de Pentru unele din
exemplu, pentru un CDmparator diferential de lungimi prin compararea repetata a relatia (3.2) nu este diI
unui etalon cu un altul pentru etalonare (masurand), In general exista 0 abatere care sa se determine p
iSt'RARE
3.2. ESTIMAREA INCERTITUDINII PRIN
METODA ANALITICA 109
l
Ii, preluate din surse de

L.-:
rare a datelor; wreno
;, in procedura de mBsU-

BIoi in conditH aparent

.~~~
: mmi laborator medical
. desenul din Figura 3.2.
IreS pacientului, tehnica
f. prepararea eantioane
l~
,......
.

..~lUlY
.

tndinea. asociata va'Lorii

riIar de reactivi i a rna.
IIlui mentenan~a, schim
\.
t.W~
lata cii procesul anaJitic,
II in estimarea mcertitu
faza. preanaJitica i cea
lie ana.lizata separat i,

tificarea incertitudinii se
1Ul multiplu al acesteia,
_ e.ste exprimata ca 0
~ Pentru a se Ullra Figura 3.2 Principalele surse de eroare, care pot genera incertitudine in pro
l grupate In doua metode cesele de masurare lntr-un laborator de analize medicale [11)

standard experimentala a comparatorului 8 p , care poate fi utilizata apoi pentru

d de tip A
~ un ir de n masurari
E poate calcula abatere
Ii. pentru incertitudinea
Ita pe baza celor n date,
!idera. abaterea standard
caracterizarea procesului de masurare pe acel comparator). Intr-un astfel de caz,
cand se cunoate deja 8 p , se realizeaza n observatii ale masurandului, eu ajutorul
c8.rora se deterrnina valoarea medie, X, iar apoi incertitudinea standard a mediei
se calculeaza cu relatia
U 8p /.fii (3.5)
Evaluarea de tip A a ineertitudinii standard este aplicabila cand, pe baza
unui eantion de n masurari independente, se poate determina dispersia/varianta
proeesului de masurare, adica deviatia standard, SD.

(3.4)
lata sub control statistic
I'd experimentaIa 8 p (de
.. compararea repetata a
~eral exist a 0 abatere
3.2.3 Evaluarea incertitudinii standard de tip B
Pentru unele din variabilele X, ale modelului matematic al masurandului Y,
relatia (3.2) nu este disponibila 0 distributie norrnala, pe baza a n masurari, din
care sa se determine parametri distributiei (media arltmetica, abaterea standard
110 CAP 3. ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MASURARE

experimentala, abaterea standard experimentala a mediei) 131 apoi sa se calculeze exista 0 ra~iune prin c
incertitudinea standard U{Xi), ca pentru evaluarea de tip A. Pentru astfel de vari valorile variabilei SUDt
abile poate exista 0 informatie apriori (privitoare 1a distributie) care trebuie sa fie eazuri S.6 presupune 0
convertita la 0 abatere standard experimentala 8(X), cu care, apoi, sa se determine relatiei (1.17)
incertitudinea standard u(x) = 8(X). Informatia apriori, pe baza careia se poate
realiza 0 astfe1 de conversie, poate fi gasita in:

- rezultatele unOI' masuran anterioare; Exemplul 3.2

0,2 mL.
- experienta sau cunoaterea generala referitoare la comportarea i proprietati Solutie: Incertin
Ie materialelor de referinta i mijloacelor de masurare utilizate; oarea:
- specificatiile fabricantilor de echipamentei

- date specificate in certificatele de etalonare sau alte certificate;

3. Interval a cu m
incertitudinea atribuita valorilor de referinta preluate din lucrari i manuale
In general se consideri
etc.
Pentru 0 distribu~ie D
lnformatia necesara pentru conversie, spre 0 incertitudine standard, poate fi (nivelul de incredere) 91
prezentatti sub formaunui interval; se vor considera in continuare numai intervale probabilitate) , - :probI.
probabilitatea distribQ
simetrice fata de valoarea medie IX xl s
a, valoa.rea medie x fiind considerata
recta - sectiunea 1.2.2_
1a mijlocul intervalului. Pentnl aceste intervale poate exista sau nu un nivel de
incredere (probabilitate, e..xprimata procentual). Bunt date intervalele aJ

1. Distributia dreptunghiulara.
Limitele intervalului sunt date sub forma a, fara a 5e specifica un nivel de
incredere. Daea nu exista nici 0 informatie spscifidi despre valorile posibile ale lui
Xi in interiorul intervalului, atunei se poate presupune ca valorile lui Xi se gasesc
cu egala probabilitate in oricare punet al intervalului (distributie uniforma), cu
valoarea medie x situata la mijlocul intervalului. Abaterea standard 8, care este
un estimator fara deplasare a lui (7, 5e determina eu relatia (1.12)
a
u(x) = (7 =- (3.6)
v'3

Exemplul 3.1 In certificatul insotitor al unui metal (Cd) se specifica puritatea Exemplul 3.3
acestuia 99,99 0,01% (P = 0,9999 0, 0001). un Divel de mcredere 95'i
Solutie: Incertitudinea standard u(P) egala eu abaterea standard (! i are valoarea:
Soluj,ie: Se COU!iW
u(P) (! = a/-13 = 0,0001/-13 = 0,000058 mL Pentru 0 distributie :om-.
un interval, de 1,96cT:
u(m) = sCm) = (! = 0,2.

2. Distributia triunghiulara.

Se pot indica limitele intervalului fara. a se specifiea un myel de lneredere, dar

In TABELUL 3_2
 3.2. ESTIMAREA INCERTITUDlNIl PRlN
ASCRARE METODA ANALlT1GA 111

il i apoi sa se calculeze exista 0 ratiune prin care se considedi di: Inspre limitele extreme ale intervalului
A. Pentru astfel de vari valorile variabilei sunt mai putin probabile decat in zona centralIa; in astfel de
ibo.pe) care trebuie sa fie cazuri se presupune 0 distributie triunghiulara cn 0 abatere cr = a/ yI6, conform
II"e., apoi, sa se determine
relatiei (1.17)
a
, pe baza careia se poate u(x) = (j = v'6

Exemplul 3.2 Volumul de 10 mL (Grad A) a1 unui flacon este certificat C1:1

O,2mL.
eportarea i proprietati Solutie: Incertitudinea standard u(v) egal8, eu abaterea standard a care Me val
II"e utilizate; oarea:
u(v) =a a/-/6 = 0, 2/.,16 ~ 0,08 mL

Ie certificate;
3. Interval a eu un nivel de ineredere p.

j.Ie din Incrari i manuale In general se considedi ca in interiorul intervalului exista 0 distributie normala.

Pentru 0 distributie normalS. pe baza TABELULUI 1.1 diindu-se probabilitatea

(nivelul de incredere) se poate determina limitele intervalului (acoperit prill aceasta

tit1&dine standard, poate fi probabilitate) , - problema inversa - san dandu-se intervalul se poate determina

om:inua.re numai intervale

probabilitatea distributiei (nivelul de incredere) din acest interval - problema di

medie x fiind consider ata

recta - sectiunea 1.2.2. Pentru nivelurile de lllcredere (P) uzuale in TABELUL 3.1

a:ista sau nu un nivel de

sunt date intervalele corespunzatoare a.

TABELUL 3.1
, se specifica un nivel de Nivel de lncredere p [%] I Intervalul a [x 0-)
pr-e ,-alorile posibile ale lui 50 0.1)60
ca ,,-alorile lui Xi se gasesc 68,27 1.000
(disuibutie uniforma), cu 90 1.(j45 u
II!Iea standard s, care este 95 1.9600
Iia (1.12) 95,45 2.000
9!'l 2.5760
(3.6) 99,73 S.oou

III (Cd) Be specifiea. puritatea Exemplul 3.3 Spedfica~ia pentru dtirile unei balan~e este 0,2 rug pentru
un myel de incredere 95%.(vezi EXEMPLUL 1.3)
a standard a i are valoarea: SolutIe: Se considera. in interiorul intervalului a = 0, 2 mg 0 distribu~ie normala.
Pentru 0 distribu~ie norm8l1a., Ullui nivel de incredere de 95%, din tabelul 3.1, corespunde
Il58 mL
Mn interval de 96a; din egalitatea 0,2mg 1,96a rezulta incertitudinea standard
u(m) = s(m) = a = 0,2 mg/l, 96 ~ 0,1 mg.

_ nivel de Incredere, dar in TABELUL 3.2 sunt sintetizate modalitatile de calcul pentru incertitudi
 l..l
112 CAP 3. ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MASURARE

nea standard. 3.2.4 Calculul j

TABELUL 3.2.
Incertitudinea ea
incertitudine comp. .
DISTRIBUTIA DREPTUNGHIULARA
Xl,X2"",Xi,XN pa
Densitatea de probabilitate f(X) I Informatia disponibiHl poate fi: incertitudine U(Xi). a IDII
un coeficient Cj, deci iI
I...
Za(= h) ,I Intr-un certificat sau in alte spe
cificatii se dau limitele, fara a se sunt corelate ,(8e in1l~
I specifica nivelul de incredere (de e i incertitudinile reIap.e
I
1/z4 xemplu 25 ml 0,05 ml). a
I
I u(x) = V3 incertitudinii compuse 1i
I 0 estimare sub forma unui inter
I cu marimi de intrare Del
I X val maxim (a), fara nici 0 infor
i-a i x+a. ma~ie despre forma de distributie in
interiorul intervalului. 1. Calculul incertitlll
o incertitudine tL.j(x) a 1
portional cu un coefid
DISTRIBUTIA TRIUNGHIULARA U(Xi). Calculul incerriQ
Densitatea de probabilitate f(X) Informatia disponibHa poate fi: erorilor din teoria calcw
Informatia disponibila privitoare dispersia/varianja mas.
la variabila X este mai putin limita riabilelor Xi. Dar, dea
ta decat la 0 distributie rectangu experimentala, care ia I
lara. Valorile mai apropiate de x inseamna ca patratul ill
a
sunt mai probabile decat valorile u(x) = 2
apropiate de limite. V6 U (Xi) incertitudinilor ..

x 0 estimare sub forma unui inter

val maxim (a), cu 0 distributie si
metrica.

sau

DISTRIBUTIA NORMALA
Densitatea de probabilitate f(X) I Informatia disponibila poate fi:
Estimarea se face pe baza unor unde 8-a notat Ci . uiztl
masurari repetate pe un proces ale u(x) = s(x)
atoriu. Fizic, coeficientul4
in valoarea estima~iei I,.
Incertitudinea este data sub for
ma: unei abateri standard s, unei
Coeficientii Cj se pot dell
u(x) = s(x)
abateri standard relative s/x (rela
u(x) = x ('~)) 1. ca derivate par1I
tia 2.3) sau coeficient de variant a.
CV%, tara specificarea distributiei. Xi.
u(x) = x (Cl~J'")
x Un interval insotit de un nivel de
incredere tara a se specifica distri
butia, de exemplu: i atunci rel3\ia (3
- xa cu nivel de incredere 95,45% u(x) = a/2
- x a Cll nivel de incredere 95, 7% u(x) = a/3

sau
 3.2. ESTIMAREA INCERTITUDINII PRIN
~""["RA.RE METODA ANALITICA 113

3.2.4 Calculul incertitudinii standard compusa

Ineertitudinea estimarii valorii masurandului Y, notata eu ue{y) - referita ca
incertitudine compusa - depinde de incertitudinile U(Xi) ale estimarilor valorilor
(

Xl> X2, ... , Xi' .. , XN pentru variabilele XI. X2 ... , Xi . . " XN din rela~ia 3.2. 0
~fi: incertitudine U(Xi)' a unei variabile Xi, infiuen~eaza incertitudinea compusa printr
,.r.esve un eoeficient Ci, deci intervine eu valoarea Ci U(Xi). Dar, dacl'i variabilele Xi
Iiti I. se sunt corelate (se infiuen~eaza reciproc) atunci in ealculul valorii lui uc(Y) intervin
~ -lee i incertitudinile rela~iei de influen~are dintre variabilele Xii deci in abordarea
a
uta;) = .J3 incerlitudinii compuse trebuie sa se distinga doua eazuri pentru calculul acesteia:
. . iDter cu mar'imi de intrare necorelate (independente) i cu marimi de intrare corelate .
i CI :mor:
I;r~in
1. Caleulul ineertitudinii compuse eu marimi de intrare neeorelate.
o incertitudine Ui(X) a unei variabile Xi infiuen~eaza incerlitudinea compusa pro
por~ional cu un eoeficient de sensibilitate Cj, deci intervine eu valoarea Ci
U(Xi). Calculul incertitudinii compuse se bazeaza pe legea generala a propagarii
,-..-e 5; erorilor din teoria calculului, care aplicata pentru incertitudini se exprima prin:
pririroare
dispersia/varianJa masurandului Y este egala eu suma dispersiiAor/varianJelor va
a-!imita riabilelor Xi' Dar, deoarece ca masura a incerlitudinii este abaterea standard
, ftI:I.lUIgU experimentala, care la patrat este egala cu dispersia/varian~a (vezi rela~ia 1.3)
~doe x inseamna ca patratul incertitudinii compuse u~(y) este egal eu suma patratelor
k~ u(x) == a
U2 (Xi) ineertitudinilor variabilelor Xi, adica. 0 exprimare prin urmatoarea rela~ie:
N N
-=i int.er
~si:- u~(y) =L [Ci . U(Xi)]2 LU;(Y) (3.8-a.)
i=l i=l
sau
N
Uc(y) = ~ ~ [Ci . U(Xi)]2 = Lut(y) (3.8-b)
aeii: i=l

'IIIlOI' i unde s-a. notat Ci . U(Xi) = Ui(Y)

ale- uta;) sex)
IC!eI!;
Fizic, eoeficientul de sensibilitate Ci exprima cantitativ variatia D.y ob~inuta
in valoarea estima~iei lui Y produsa de 0 varil:l.~ie D.xi a variabilei de intrare Xi.
lib for Coeficien~ii Ci se pot determina:
l :mei uta;) = s(:z;)
:;rel.a.
rian
~(a;) a;. ( 'r;)) 1. ca derivate partiale ale fune~iei f in raport eu fieeare variabila de intrare
tibupei. Xi.
uta;) a;.(QV%)
100 of (3.9-a)
moel de Ci = OXi
disui
i atunci rela~ia (3.8-b) se poate rescrie
95.45%
!
I uta;) = a/2
95.7% uta;) a/3
Uc(Y) = L (Of)2
N
i=l
aX, . UNXi)
t
(3.9-b)

sau
114 CAP 3. ESTIMA.REA INCERTITUDINII DE MASURARE

2. pe cale experimentalll. Experimental, se masoara variatia L::!.y produsa de Regula 2. Functia esu
o variatie L::!.Xi (dnd celelalte variabile de intrare sunt mentinute constante)
i se calculeaza raportul Ci = b..y/L::!.Xi. y=x:;

Re1atia de calcu1 (3.B-b) pentru incertitudine compusa uc(y) se reduce 1a Incertitudinea compusi
e:x:presii relativ simple (cand Ci = l) pentru urmatoarele douB. forme uzuale ale
functiei f
Regula 1. Functia f este numai sume/ diferen~e de variabile de intrare

Se observa. ca.. ill..

Incertitudinea compusa se ealeuleaza eu relatia: este tratata in acelalji III

'Uc(y) = .jui(Y) +u~(-y) +u{y) +u~(y) + ... (3.lO-a)

Exemplul 3.5 I
Se o'bservii eii, in relatia. ineertitudinii eompuse, uc(Y), diferentele sunt tratate
in a.cel8i mod ea. i sumele.

mcare:
C - Clairence-ul _
Exemplul 3.4 Calculul cQncentra~iei de LDL-colesterol, se efeetueaza en for P - Concentrapa dI
mula lui Frederikson
Concentra,\ie LDL-colesterol = Colesterol total - (HDL-colesterol -I- Trigliceride/2,2) mmol/L U - Concentr* dI
Estimarea incertitudinii compuse ucLDLl pentru LDL-colesterol calculat, conform relatiei V Volumul de ...
(3.10-a) se ob~ine
t - Durata de ooiedI
UcLDL = VUbolt + u~lDL + Ufr,g
Pentru valorile a.cesur .i
in care UCoit, UHDL, tvrrig sunt respectiv incertitudinile componente respectiv pentru calculate/ estima.te
Colesterol-total, HDL-colesterol i Trigliceride.
Pentru un pacient avand concentra~iile: Colesterol total = 5,8 mmol/L, HDL-colesterol P = 0,1 mmoL1.
= 1,08 mmol/L i Trigliceride 1,60 mmol/L, iar din controlul interu de calitate sunt U = 10,0 mmoIlL
calculate incertitudinile componente UCoit = 0,16, UHDL 0,04, UTrig = 0,07 rezulta
valoarea concentragei pentru LDL-colesterol V 1500 mL
t = 86400 5 (in X ~
Concentratie LDL-colesterol = 5,8 - 1,08 - 0, 72 = 4, Ommol/L
sa. se ca1culeze valoa:rea cI
i valoarea incertitudinii compuse UcLDL relatiei clairence-ului RIIII

UcLDL = VO, 162 + 0,042 + 0, 072 = VO,0321 = 0,17 mmol/L

c=
Rezultatul se raporteaza, pentru k = 2, U k'UcLDL = 20,17 = 0,4 mmol/L sub forma:

Concentratie LDL-colesterol = 4,0 0, 4mmol/L, pentru k = 2

 3.2. ESTIMAREA INCERTITUDINII PRIN

1f.\StJuillE METODA ANAUTICA 115

Ay produsa de
Ii lIaIiatia Regula 2. Functia eate numai produsejrapoarte de variabilele de intrare:
um mentinute constante)
Xl
Y = Xl . X2 . X3 .... sau Y = -::::----::::-..::.".,,--
X ,X3. 4
2 X
IIpI:tiSa Uc{y) se reduce la Incertitudinea compusa se calculeaza cu relajia:
~ dona. forme uzuale ale

lIhUe de intrare
uc(y)
y
(U~l)r + (U~2)r + (U~3)r + (U~4)r + ... (3.10-b)

Se observa dt, in relatia incertitudinii compuae relative, Uc(Y), imp8Jiirea

y
eate tratata in acela.i mod ca i inmuljirea.

,; ...... (3.10-a)

Exemplul 3.5 Clairence-ul renal, C, pentru creatinina se calculeaza cu rela~ia:

~. diferentele sunt tratate
UV rmL/s]
C= .t L

aeol.. se efectueaza Cll
I'" Trigliceride/2,2) mmol/L
Di. calculat, conform rela~iei
lIIpOllente respectiv pentru
in care:
C - Clairence-ul renal [roLls];
for- p - Concentra~ia de creatinina plasmatica [mmol/LJ;
U - Concentra~ia de creatinma urinara [mmol/L};
V - Volumul de urina [mLl;
t - Durata de colectare [s]
Pentru valorile acestor marimi, ob~inute prin masurare i a incertitudinilor lor asociate
calculate I estimate

~ mmol/L, HDL-colesterol P 0,1 mmol/L Up 0,004 mmol/L

NXcl imern de calitate sunt U = 10,0 mmol/L Uu = 0,5 mmol/L
C.04. UTrig 0,07 rezulta
V = 1500 mL Uy = 100 mL (estimatie)
t = 86400 s (in 24 ore) Ut = 1800 s ~estimae)
t = 4. Ommol/L
sa se calculeze valoarea clairence-ului renal, C, i incertitudinea compusa, Uc/air' Conform
rela~iei clairence-ului renal i a relatiei pentru incertitudinea compusa 3.10-b 5e ob~ine
10 1500 .
(,.1:- mmol/1 C= Of'1A<V> = 1,74 mL/s (104 rnL/unn)
,1 8
.. 0.4 mmol/L sub forma:

.,pentruk=2 Uclair = Cy!(UU)2

U + (Uy)2
V + (UP)2
P + (Ut)2
t =
j

0,5):'!
= 1,74,/ ( 10 + (100):'! (0,004)2 (1800)2
1500 + D,1 + 86400 = 0,16;)~ mL
116 CAP 3. ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MASURARE

Clairence-ul renal se poate raporta:

:
F

C = 1,74 0,33 mL/s, pentrn k = 2 san C = 104 20 mL/min

uc(y) = . I:: ie; .

i=l .

2. Calculul ineertitudinii standard eompusa eu marimi de intrare core Termenul ttl doilea. dill
deoareee coeficiemu1 ..
late.
Dependen~a mutuala a doua variabile aleatorii Xi i Xj este exprimata prin
Intre doua. mm
notiunea de covarian~a, COV(Xb Xj) = COV(Xjl Xi). Gradul de eorela~ie intre vari
pentru masurarea lor i
ablle este introdus cantitativ prill parametrul r( Xi, Xj) denumit coeficient de
sau aceeai data. de N
corelalie care are urmatoarea expresie
urmatoarele dona exei
(3.11)

i are valoarea -1 S; r(xi,Xj) S; +1; pentru r(xi,Xj) = 0 variabilele Xi,Xj nu sunt Exemplul 3.-1
corelate (au varia~ii independente). pentru estimares. vaJoriil
mometru. Daca pe:m;ru
Pentru doua variabile Xi i Xj eu varia~ie aleatorie pe baza a n perechl de
marimi de intrare, x" _
masurarl simuitane i in aceleai condi~ii se calculeaza valorile medii i fh, relatia
pot fi corelate in mod _
(2.2), atunei COV(Xi' Xj) se determina cu abaterea standard experimentala, S(Xi' fh),
pentru doua variabile confDrm rela~iei urmatoare:
N Exemplul 3.7'
1) I:: (Xik - Xi) (Xjk - Xj) (3.12) estimate ale entit39kr
k=l etalonate, depinde de n
deci rela~ia (3.11) poate fi calculata i in felul urmator: titudinea etalonului/DIIIII
masurare este neglijahili
__ ) S(Xi' Xj) certitudinea asociati eaI
r(xi' Xj) = r(xi, Xj = S (_) (_)
Xi . SXj
(3.13)

eu ajutorul reIa~iei(3.13) se calculeaza valoarea coeficientului de corela~ie r(xi' Xj); Interdependerqa.

valorile pentru S(Xi,Xj) se ob~in cu rela~ia (3.12), iar valorile pentru S(Xi) i s(Xj) ment de influett8. (in I
se obtin eu rela~a (2.5). Coeficientul de corela~ie r(xi,Xj) se poate determina lul de referinta), in pi
i experimental in felul urmator: se produce 0 variatie D.xi a variabilei Xi i se conseeinta., se admite ~
masoara variatia tlXj produsa. variabilei Xj; valoarea coeficientului se ob~ine cu Se recomndi ca I
reIa~ia:
puse, sa se util:izeze 0 SI
TABELUL 3.3
(3.14)

Relatia pentru calculul illcertitudinii compusa uc(y) , pentru cazul caoo. exis
ta variabile corelate, se oh~ine din relatia (3.8-b) pentru variabile de intrare necore
late, la care se adauga un termen pentru efeetele de corelare, sub forma urmatoare:

~JRARE
20 mL/min
Irimi de intrare core-
i Xj este exprimata prin
III de corelatie intre vari
~mjt coeficient de
(3.11)
~ilele xi,xi nu sunt
pe baza a n perechi de
rue medii Xi ~ iii, relatia
bpe'limentala, S(:X-i' 'iii),
[Zji: - xj) (3.12)
(3.13)
lui de eorelatie r(xi' Xj);
tile pentru S(Xi) i s(xi)
Zj) se poate determina
bt a variabilei Xi i ae
lllicientului se obtine eu
(3.14)
pentru cazul caud exis
tiabile de intrare Neeore
~ sub forma unnatoare:
~,
3.2. ESTIMAREA INCERTITUDlNII PRIN
METODA ANALITICA 117
N N-l N
Uc(y) = >\ IL [Ci . U(Xi)]2 + 2 L L [Ci' U{Xi}] . [ci . u(xi)]' r(xi' Xi) (3.15)
i=l i=1 j='i+l
Termenul al doilea de sub radical este zero, cand variabilele sunt necorelate,
deoarece coeficientul de corelatie respectiv este nul, r(xi' Xj) Q.
Intre doua marimi de intrare poate exista 0 corelatie semnificativa, dad!.
pentru masurarea lor se folosete acel&i mijloc de masurare, acel&i etalon fizic
sau aceeRi data de referinta. care are 0 incertitudine standard semnificativaj in
urmatoarele doua exemple se prezinta. astfel de cazuri.
Exemplul 3.6 Uneori, este nevoie sa se determine 0 coreqie de temperatura
pentru estimarea. valorii unei marimi de intrat'e Xi i, in acest scop, se folosete un ter
mometru. Dad!. pentru pentru 0 corec1jie similara., pentru estimarea valorii unei altei
marimi de intrare, Xj, se folosete acelru}i termometru, atunci cele doua manmi Xi i Xj
pot fi corelate in mod semnmcativ.
Exemplul 3.1 In general, in procesele de etalonare prin comparare, valorile
estimate ale entitatilor etalonate sunt corelate. Gradul de eorelare, ale aeestor entita1ji
etalonate, depinde de raportul dintre incertitudinea procesului de comparare i incer
titudinea etalonului/materialului de referi~a. In practica, incertitudinea proeesului de
masurare este neglijabila in raport eu ineertitudinea etalonului, In acest fel rezulta ca in
certitudinea. 8.'lociata entitatii etalonate este egala doar e1:1 incertitudinea etalonului.
Interdependenta a doua variabile, Xi ~i Xi, prin intermediul unei m8ri:mi/ele-
ment de infiuenta (in Exemplul 3.6 i 3.7 termometrul, respectiv etalonul/materia
lul de referinta), in practica, se considera, ell 0 interdependenta negtljabil8,; in
consecin~a, se admite ca variabilele Xi ~i $j nu sunt cor~late.
Se recomnda ca pentru efectuarea cakulelor, in estimarea incertitudinii COID
puse, sa se utilizeze 0 structurare ca cea data in tabelul bugetului de incertitudine,
TABELUL 3.3
.J
!
II
~
118 CAP 3. ESTIMAREA lNCERTITUDINll DE MASURARE

TABELUL 3.3 Bugetul de ineertitudine Teorema limitJ

Simbal Valoare Tip Incertitudine Coeficient de variabilele Xi
Contribu~ia fiecarei componente
compo compo de standard de
nenti!. nenti!. u(,,;) Sensibilitate
Absoluti!. Relativi!., % Y = e;.Xj
led
let I ci . U 2 (Xl)
Xl Xl
I [$Il Tip A U(Xl)
i daca, variabilele X. I
atunci i distribu9a Jl
;'(2 X2 [$2] Tip B u($2l IC21 ~ U 2 (X2) 100 chiar daca variabileie
tinde/converge cane j
pronun~ata spre 0 dis!
dinilor u( Xi), care ~
~----'--'- . 100 i valorile acestor COIJJ!
form teoremei limitei ,
distribuW dreptunghi1
normalii (estimata ca I
ca distribu~ia rezult'"
componente, poat~ fi :
distribu~ie rezultata !II
3.2.5 Incertitudinea extinsa data p, sunt situate "ill
eu toate di in
Pentru calculul incertitudinii standard compusa uc(y), (relaia 3.15 sau sim tru exprimarea inceni
plificata.3.8-b) se considera incertitudinile U(Xi) ale tuturor variabilelor Xi din deseori, nevoie sa. se 41
relatia (3.2), care au valori semnificative. Aeeste incertitudini U(Xi) sunt fie de tip jurul rezultatului y al !
A, tie de tip B - adica au fost deduse pentru variabile aleatoare cu 0 distribu~ie de cuprinsa 0 mare parte
probabilitate normaJa (bazate pe observatii repetate), respectiv pentru variabile masurandului Y. in.
eu 0 ditributie dreptunghiulara sau triunghiulara (bazate pe informaie apriori). satisfadl, cerin~a de a. d
Dar, !n general, distribuiile considerate norm ale sunt, in majoritatea eazurilor, no~iunea de incertita
aproximativ normale deoarece sunt determinate pentru un numar de observatii certitudinea extinsi _
relativ redus '1i nu pentru un numar de observaii (teoretic) infinit, ceea ce ar 'Uc(y), eu un factor de I
corespunde distribuiei (adevarat) normale, rela~ia (1.1). Estimarea distributiei
aproximativ normale printr-Q distributie (adevarat) normal a are credibilitate nu
mai daca numarul de grade de libertate /.I, al variabiIei aleatorii respective, are 0
Rezultatul masurarn !II
valoare ridicata. Pentru 0 singura variabila aleatorie, estimata prin media arit
metiea, reIaia (2.1); pe baza an observatii independente, numarul de grade de
libertate (vezi pag. 45) se calculeaza eu ul'matoarea relaie
sau
v n-1 (3.16)
Aceasta forma de expI
Se pune intrebarea: prin compunera/( convolutia) distributiilor de probabilitate mai buna estimajie a 1
ale variabilelor Xi , a caror incertitudini intra in calculul incertitudinii compuse,
la y + U este un inten
uc(y), care este distribuia de probabilitate rezultata pentru masurandul Y, din a distribujiei valorilor
relaia (3.2); raspunsuIIa aceasta lntrebare este dat de teorema limitei centrale.
uc{y) eu constanta k
diponibila, dar sub 0

IiAsuRARE
moe
Teorema limitei centrale arata. ca: daca functia y este
IIooaibupa fiedl.rei componente
.......ti Rclativa, %
f ,.2(%1)
,.2\%2) -:-:'''---'--- . 100
, '" 100
rUJ, (relatia 3.15 sau sim
IlmOr variabilelor Xi din
IDdini U(Xi) sunt fie de tip
-.soare eu 0 distribu~ie de
respectiv pentru variabile
!&e pe informatie apriori).
in majoritatea cazurilor,
I un numar de observatii
oretie) infinit, ceea ce ar
l) . Estimarea distributiei
ID&lii. are credfbHitate nu
..aeatorii respective, are 0
l!5timata prin media arit
It- numarul de grade de
Iage
(3.16)
ribu~iilor de probabilitate
bl incertitudinii compuse,
IellUU masurandul Y, din
teocema limitei centrale.
3.2. ESTIMAREA INCERTITUDINII PRIN
METODA ANALITICA 119
0 functie liniara
de variabilele Xi
N
Y = C1X1 + C2X2 + ... + C;Xi + ... +CNXN = LC;Xi (3.17)
i=1
i daca variabilele Xi sunt caracterizate prin distributii de probabilitate normala,
atunci i distributia rezultata a lui Y de asemenea, normala. Mai mult,
chiar daca variabilele Xi nu au 0 distributie normala, totui, distributia lui Y
tinde/converge catre 0 distributie normala i acesta. tendinta este eu atat mai
pronuntata spre 0 distributie normala cu cat numllrul componentelor incertitu
dinilor u(xd, care intra in calculul incertitudinii compuse, uc(y), este mai mare
i valorile acestor componente de incertitudine sunt mai apropiate litre ele. Con
form teoremei limitei centrale, de exemplu, chiar i compunerea/convolutia a trei
distributii dreptunghiulare de lllrgime egala va produce 0 distributie aproximativ
normala (estimatll, ca 0 distributie normala). Pe baza acestei teoreme, care arata
cll, distributia rezultatll, pentru masurandul Y, prin compunere incertitudinilor
componente, poate fi considerata ca 0 distributie normala, deci pentru aceasta
distributie rezultata se poate determina un interval 6. in care, cu 0 probabilitate
data p, sunt situate valorile masurandului Y (problema inversll" sectiunea 1.2.2) .
eu toate ca incertitudinea compusa, uc(y), poate fi folosita universal pen
tru exprimarea incertitudinii rezultatului unei masurllri, in unele aplicatii este,
deseori, nevoie sa se dispuna de 0 masura a incertitudinii care sa defineasca, in
jurul rezultatului y al masurani, un interval in care sa se poata considem ca est'e
cuprinsa 0 mare parle a distribujiei valorilor ce, in mod rezonabil, pot fi atribuite
miisurandului Y. In aceasta abordare, pentru exprimarea ineertituciinii, care sa
satisfa.ca cerinta de a oferi 1111 interval in jurul valorii masurandului, este introdusa
notiunea de incertitudine extins~ (sau globala), care este notat~ eu U. 1n
certitudinea extinsa se obtine prin multiplicarea incertitudinii standard compusa,
uc(y), eu un factor de extensie k
u= k uc(y) (3.18)
Rezultatul masurllrii se exprima, acum, sub forma
Y yU = y k uc(y) (3.19-a)
sau
y-U'5.Y'5.y+U (3.19-b)
Aceasta forma de exprimare a rezultatului masurllrii se interpreteaza astfel: cea
mai buna estimajie a valorii atribuite masurandului Y este y, iar de la y - U pana
la y + U este un interval in care se poate considera ca este cuprinsa 0 mare parle
a distribujiei valorilar ce, in mod rezonabil pot Ii atribuite lui Y. Inmultirea lui
uc(y) cu constanta k nu ofera 0 informatie noua, ci prezinta aceeai informatie
diponibiHt, dar sub 0 alta forma.
120 CAP 3. ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MASURARE

De fapt, incertitudinea standard compusa a masurandului, Uc(y) , obtinuta

prin compunerea incortitudinilor componente U(Xi) (conform relatiilor 3.8 sau Exemplul 3.8
3.15), poate fi interpretata ca intervalul cu semiH'itimea egala cu abatera stan = Xl . X2 . Xa ale cinIj
dard experimentala a lui Y in care se afla 68,27% (nivel de incredere) din valo marimilor de intra.re. ztI
rile acestuia (bazat pe faptul ca prin compunere/( convolutie) distributia rezultata s-au calculat urmii.~
0,57% i u(xa)/xs = ::.1
pentru Y tinde catre 0 distributie normala). Incertitudinea extinsa U marete
de Yncredere 95%.
intervalul uc(y) de k mi, care, in fond, corespunde unei alte probabilitati (alt nivel Solutie: Incen."a
de rncredere); in general, aceasta extindere se face la dublu sau triplul abaterii
sthndard experiment ale, ceea ce corespunde pentru alegere lui k = 2 sau 3. uc(y)
--=. I
in practica, (considerand dl, distributia de probabilitate caracterizata prin y
y i uc(y) este aproximativ normala i numarul de grade de libertate, vel' ale
lui uc(y) este semnificativ de mare) recomandarea in determinarea incertitudinii N umarul efectiv de gr-...dI
extinse este:

- in general, se alege k = 2, care realizeza un interval de Incredere 2uc (Y) in I/

e
' = -(-U-("'-tl-)--;4-.-~-;
jurul valorii y a masurandului Y, ceea ce corespunde unui nivel de incredere Xl II";,

(probabilitate) de aproximativ 95%, sau pentru aplicatii mai riguroase - Determinarea. coei
- se alege k 3, care realizeaza un interval de 3uc (Y) in jurul valorii y a Din TABELUL 3.4, ~
extinsa. pentru acest n.....
masurandului Y, ceea co corespunde unui nivel de incredere de aproxiroativ 2,2y% = 0,022y.
99%. Valoare estimata. pent..::::. I

Pentru alte val~ri uzuale ale nivelului de incredere valoarea coeficientului de ex

tindere k se poate gasi in TABELUL 3.1; iar pentru 0 valoare oricare a niveluhii
de incredere, coeficientul k, cu care se multiplica uc(y), se poate calcula conform iar nivelul de 'increrlere _
modului prezentat in sectiunea 1.2.2 (problema inversa).
Recomandarile anterioare pentru alegerea coeficientului de extindere k s
au facut pe baza e"'aluarii unei distributii de probabHitate aproximativ normala a Distribupa ::\1
masurandului Y cu 0 distributie normala (justificata. de teorema limitei centrale). ultima linie din TahehI
Dar, 0 valoare mai exacta pentru coeficientul de extindere k se obtine dintr-o
distributie de tip t (distributia Student, Figura 2.3) ale carei val~ri sunt date in
TABELUL 3.4, din care alegerea lui k se face atat in functie de nivelul de incredere
p cat i In functie de numarul efectiv de grade de libertate, vef' Numarul efectiv
de grade de libertate pentru masurandul Y se calculeaza cu relatia

(3.20)

in care Vi este numarul de grade de libertate, calculat dupa relatia (3.16), pentru
variabila Xi (numarul de grade de libertate pentru variabilele care au 0 distributie
de probabilitate de tip dreptunghiular este Vi ~ 00, deci l/Vi 0).
 3.2. ESTIMAREA INCERTITUDINll PRIN
1Asl::R.AR.E METODA ANALITICA 121

nadnlui, uc(y), obtinuta

...IIxm relll.tiilor 3.8 sau
epla cu abaterll. stan
r:l de incredere) din valo
: distributill. rezultata
ri:::Dea extinBa U marete
Ite probabilitati (alt nivel
IobIn sau triplul abaterii
ft hri k = 2 sau 3.
~~ caracterizll.ta prin
Ide de libertll.te, Vet' ale
~ea incertitudinii
Exemplul 3.8 Se eonsidera pentru masurandul Y expresia: Y = !(Xl,X2,XS)
= Xl . Xl! . X3 ale earei marimi de intrare au 0 distribu~ie normalii.. Pe baza valorilor
marimilor de intrare, X1,X2,Xa, masurate respectiv de nl =
10, n2 = 5 i n3 = 15 ori,
s-au calculat i.1rmatoarele ineertituruni standard relative: U(Xl)/Xl = 0,25%, U(X2)/X2 =
0,57% iu(xa)/xa 0,82%. Sa se determine coeficientul de extindere k pentru un nivel
de lllcredere 95%.
Solu~ie: Ineertitudinea compusa relativa se calculeza cQnform relatiei (3.10-b)
uc(y) (U~1))2 + (U~2))2 + (u~a))2 .100= 1,03%
y
Numarul efeetiv de de liberlate se calculeaza eu rela~ia (3.20):

1,034
I de incredere 2uc (Y) In Vel 1 -
. Vi 10-1 + :57
4
+
0,2.54 - -"0-;-="---
0,82
4
= 19,0
,,-1 15-1
Ie ....m nivel de incredere
~ mai riguroase
- Determinarea eoeficientului de extindere k
Din TABELUL 3.4, pentru V 19 i p 95% rezulta k = 2,09, deci incertitudinea
lad,) in jurul valorii
y a
extinsa pentru acest nivel de incredere este: U95 = 2,09 . uc(y) = 2.09 . (1,03%y) =
iaaedere de aproximativ 2,2y% = 0, 022y.
Valoare estimata. pentru y (determinat eu rela~ia Xl' X 2 . X 3 ) se raporteaza sub forma

IUe& coeficientului de ex Y = y U95 y(1 0,022) sau 0, 978y ~ Y ~ 1, 022y

.u.re oricare a niveluhii
,5Ie poate calcula conform iar nivelul de ineredere asociat aeestui interval este aproximativ 95%.

ieorului de extindere k s
le apro....a.mativ normal a a Distributia Student pentru II -+ 00 devine 0 distributie normala, deci
t.ecxema limitei centrale). ultima linie din Tabelul 3.4 corespunde eu valorile din Tabelul 3.1.
Idere k se obtine dintr-o
Ie c3rei valori sunt date in
:pe de nivelul de incredere
Ie. lief. N umarul efectiv
eaza cu relatia

(3.20)

Iapi relatia (3.16), pentru

bi1eIe care au 0 distributie
i 1/lli = 0).
122 CAP 3. ESTIMAREA INCERTITUDINII DE 1'vIASURARE

3.2.6 Raport.1
Tabelu13.4 Valorile lui tp(v) din distribu~ia t (distribu~ia Student) pelltru v grade de Informa~ia. r:.~
libertate, care un interval de 1a -tp(v) pana la +tp(v) ce cuprinde destinatia utilizlirii !-.
frac~iunea p a. distribu~iei indicatii:

Nmn8.rul de - sa se prezime 5lII

Iuare a miisuriri
!.i::'~ ..u.~ II 68,27 90 95 95,45 99 99,73
- este prefera.bil 51
1 1,84 6,31 12,71 13,97 63,66 235,80
2 1,32 62,92 4,30 4,53 9,92 19,21
3 1,20 2,35 3,18 3,31 5,84 9,22
Dispuruind de
1,14 2,78
uc(y), prezentarea poiI
4 2,13 2,87 4,60 6,62
1,11 5,51
paranteze poate .fi omi
5 2,02 2,57 2,65 4,03
de masa me, eu ,,-alOaJ
6 1,09 1,94 2,45 2,52 3,71 4,90
1. "me = 100,021 -4
7 1,08 1,89 2,36 2,43 3,50 4,53
8 1,07 1,86 2,31 2,37 3,36 4,28 2. "me = 100.0214
9 1,06 1,83 2,26 2,32 3,25 4,09 (a ineertitudj.... i; :
10 1,05 1,81 2,23 2,28 3,17 3,96 ultimele cifre aJe

11 1,05 1,80 2,20 2,25 3,11 3,85 3. "me = 100,02: ,

12 1,04 1,78 2,18 2,23 3,05 3,76 (incertitudinii $I;;
13 1,04 1,77 2,16 2,21 3,01 3,69 tatul furnizat'" .
14 1,04 1,76 2,14 2,20 2,98 3,64
15 1,03 1,75 2,13 2,18 2,95 3,59 Cand se raporteaza n!
tudinea extinsa C = J
16 1,03 1,75 2,12 2,17 2,92 3,54 urmatoare:
17 1,03 1,74 2,11 2,16 2,90 3,51
18 1,03 1,73 2,10 2,15 2,88 3,48 4. "me = (l00.02U
19 1,03 1,73 2,09 2,14 2,86 3,45 este valoarea. JlUI
20 1,03 1,72 2,09 2,13 2,85 3,42 pe baxa incertit1i
extindere k = 2 ,
25 1,02 1,71 2,06 2,11 2,79 3,33 de 95%".
30 1,02 1,70 2,04 2,09 2,75 3,27
35 1,01 1,70 2,03 2,07 2,72 3,23 Dad!. factorul de inc:reII
40 1,01 1,68 2,02 2,06 2,70 3,20 3.4: [(me = 100,02141
45 1,01 1,68 2,01 2,06 2,69 3,18 terioara va .fi ".... i I
pentru v = 9 grade de i
50 1,01 1,68 2,01 2,05 2,68 3,16 incredere de 95% -.
100 1,005 1,660 1,984 2,025 2,626 3,077
00 1,000 1,645 1,960 2,000 2,576 3,000
 \

3.2. ESTIMAREA INCERTITUDINII PRIN

istTRARE METODA ANALITICA 123

3.2.6 Raportarea incertitudinii

hdent) pentru 11 grade de Informatia neeesara. in prezentarea rezultatului unei masurari depinde de
fiaa la +tp( 11) ce cuprinde destinatia utilizarii rezultatului. Este recomandabil a se conforma urmatoarelor
indicatii:

" - sa se prezinte suficienta informatii astfel inc at sa fie posibil, ulterior, 0 reeva
luare a masurarii daca noi date sau informatii devin disponibile;
[99 199,73
63..66 235,80
- este preferabil sa fie prezentata mai multa informatie decat prea putina.
9,92 19,21
Dispunand de rezultatul masurarii y i incertitudinea standard compusa
5,.84 9,22
uc{y), prezentarea poate fi mcuta sub una din urmatoarele trei forme (textul dintre
4.60 6,62
paranteze poate fi mnis); pentru exemplificare se eonsidera raportarea unui etalon
4.03 5,51
de masa me, cu valoarea nominal a de 100 g:
3.il 4,90
1. "me = 100,021 47 g, cu (incertitudinea standard compusa) Uc = 0,35 mg" .
3.50 4,53
3.36 4,28 2. "me = 100,021 47(35) g, unde numarul din paranteze este valoarea numeric a
3.25 4,09 (a incertitudinii standard compusa.) U c , exprimata in cifre de acelaJ3i rang eu
3.17 3,96 ultimele cifre ale rezultatului" .

3.11 3,85 3. "me = 100,021 47(0,000 35) g, unde numaruI din paranteze este valoarea
3.05 3,76 (incertitudinii standard eompuse) U c exprimata in aceleaJ3i unitati ca i rezul
3.01 3,69 tatul furnizat" .
2.98 3,64
2,95 &,59 Cand se raporteaza rezultatul unei masurari i masura incetitudinii este incerti
tudinea extinsa U k uc(y), conform relatiei (3.19) forma de prezentarea este
2,92 3,54 urmatoare:
2,90 &,51
2.88 3,48
4. "me = (100,02147 O, 00070) g, unde numaruI care urmeaza dupa semnul
2,86 3,45 este valoarea numerica a (incertitudinii extinse) U = k . uc(y), determinata
2,85 3,42 pe baza incertitudinii standard compuse uc(y) = 0,35 mg i a factorului de
extindere k = 2 i definete un interval estimat a avea un nivel de incredere
2.79 3,33 de 95%".
2.75 3,27
2,72 3,23
Dadt factorul de incredere s-a determinat pe baza distributiei Student, TABELUL
2.70 3,20 3.4: [(me = 100,02147 0,0079) g], atunci ultima propozitie din asertiunea an
2.69 3,18 terioara va fi ".... i a factorului de extindere k = 2,26 bazat pe distributia t,
pentru l/ = 9 grade de libertate i definete un interval estimat a avea un myel de
2,68 3,16 incredere de 95% ".
2.626 3,077
2,576 3,000
r

I
!
124 CAP 3. ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MASURARE

3. Sa se prezime I
,. Exemplul 3.9 Rezultatul unei analize se poate raporta in unul din urmll.toarele
doua. moduri (sau ambele):
a fiecarei esiilII

4. Sa se prezim;e I
1. in valori absolute (pentru glicemie):
considera uw.. I

y = 6,44 mmol/L 0, 64 mmol/L pentru k = 2

sau
eu cat Be urea in l1mt
detalii despre modal
y = 11,2 mmol/L 1,3 mmol/L pentru k =2
acesteia. La nivehui
se observa ea numll.rul cifrelor semnifieative zecimale ale ineertitudinii extinse se rutina), daca mi,iloM
alege egal eu numarul de cifre semnificative zecimale ale valorii ma.surate. ale documentelor DIll
2. in valori relative (pentru hemoglobina glicozilata): deduse din aceste &pi
Pentru analiza de hemoglobina glicozilata Ill. care s-a obtinut un rezultat de 5% i
ca.ruia i se asociaza 0 incertitudine extinsa (In valoare relative) de 6%, din procen
3.2.7 Sumar
tajul de 5%, (:~) . 6 = 0,3%) rezultatul se raporteaza in felul urIDator:
incerti&
y = (5 0,3)% [mmol/L] (pentru k=2) I. Definirea mill
pentru un rezultat al analizei de 7% caruia i se asociaza 0 ineetitudine 1. Definirea I
extinsa de 6%, (~:~ . 6 = 0,4%) raportarea rezultatului este: de toate 11
Y = f(X:,
y = (7 0,4)% [mmol/L] (pentru k=2)
II. Identificarea I

2. Identific:ar.
Pentru co, valoarea inceriitudinii estimate depinde de nivelurile de con centra intrare X.
tie, laboratorul poate raporta 0 singura valoare pentru inceriitudine, obtinuta prin in calculul
interpolarea valorilor de pe diferite domenii/niveluiri sau se raporieaza fiecare toate coree
domeniu cu incertitudinea estimato' respectivo'. lnceriitudinea se reevalueaza de semnificati
fiecare data cand apare 0 schimbare semnificativa fn procesul de masurare (au
3. Pentru m.i
tomatul, reactivi etc). Valoarea inceriitudinii estimate, pentru un proces de miisu
bazat8.pet
rare, se asociaza tutuor masurarilor efectuate cu acel proces piina la 0 noua evalua
(ae detena
re a valorii inceriitudinii!
celelate ml
Raportul detaliat care descrie modul in care a fast ob~inut rezultatul unei incertitodi
masurari i incertitudinea asociata aeestuia, trebuie sa tinta cont de urmatoarele sunt: :miri
recomandl1ri: san a,,-alaI
1. Sa se prezinte vaJoarea fiecarei e5tima~ii de intrare Xi i a ineertitudinii stan III. Cuantificarea
dard U(Xi), lmpreuna eu 0 deseriere a modului in care au fost obtinute aees
tea. 4. Evaluarea i
Pentru 0 e
2. Sa se prezinte eovariantele estimate sau coeficientii de eorelatie estimati anali.z.li. 5t.1I
(preferabil ambii) asociati eu toate estimatiile de intrare care sunt corelate, conform "
precum i metodele utilizate pentru obtinerea acestora. dinii staDd
 "\

3.2. ESTIMAREA INCERTITUDINII PRIN

ist.'JlARE METODA .4NALITICA 125

3. Sa ae prezinte numaruJ. de grade de libertate pentru incertitudinea standard

&a in unul din urmatoarele a fiecarei estimatii de intrare i modul in care au foot obtinute acestea.

4. Sa se prezinte rela~ia functional a Y = f(Xl' X2, ... , XN) i, atunci cand se

ID1Ik=2
considera util, derivatele partiale sau coeficielltll de sensibilitate :fc i
.

Ou cat se urca in 1antul ierarhic al masurarilor, sunt necesare din ce in ce mai multe
detalii despre modul in care s-au obtinut rezultatul masurarii i incertitudinea
~k 2 acesteia. La niveluri inferioare ale lantului ierarhic al masurarilor (masurari de
Ir iDcertitudinii extinse se rutina), dad mijloacele de masurare utilizate s-atisfac cerin~ele prescriptiilor sau
'niarii masurate. ale documentelor normative existente, atllllci incertitudinile indicatiilor lor pot :fi
deduse din aceste specifica~ii sau documente normative.
tJiIIIm un rezultat de 5% i
1IJIiri) de 6%, din procen
3.2.7 Sumar al procedurii de evaluare i exprimare a
l in felul urmator:
incertitudinii
.*:=2) I. Definirea masurandului.
~ asociaza. 0 ineetitudine 1. Definirea relatiei (modelului) matematice a masurandului Y ca functie
~ esre: de toate manmile de intrare Xi, de care depinde, sub forma:
Y = !(XI, X2, ... , XN), (relatia (3.2)).
k=2) II. Identificarea surselor de incertitudine.

2. Identificarea in modelul matematic allui Y, pentrn fiecare variabila de

intrare Xi, tipul de incertitudine (tip A sau tip B) cu care contribuie
r nn'elurile de concentra
le!Titudine, objinuta prin ! se completeza cu
in calculul incertitudinii compusej in plus, functia
.. se mporteaza fiecare toate corectiile i factorii de corectie care pot contribui cu 0 component a
IIIIPae.o se reevalueaza de semnificativa in calculul incertitudinii asociate rezultatului masuram.
~ de masurare (au
3. Pentru marimile de intrare Xi, care au 0 distributie de probabilitate
jIII:T'U un pmces de masu
bazata pe 0 distributie de frecventa, se realizeaza un ir Xi,k de observatii
pana La 0 noua evalua (se determina media aritmetica experimentala Xi, relatia (2.1)). Pentru
celelate marimi de intrare din modelul matematic allui Y se considera
l obpnut ~ezultatul unei incertitudini ca provenind de La surse ext erne (informatie apriori), cum
II&i ront de urmatoarele sunt: marimile asodate etaloanelor, materialelor de referinta certificate
sau a valorilar de referinta pI'eluate din literatura de specialitate.

Ii a incertitudinii stan III. Cuantificarea companentelor de incertitudine

Ire au fost ob~inute aces-
4. Evaluarea incertitudinii standard U(Xi) a fiecarei estimaW de intrare Xi
Pentru 0 estimatie de intrare obtinuta printr-un ir de observatii i 0
pi de corel-aVe estimati analiza statistica, de Ia punctul 3, incertitudinea standard se caIculeza
b"ace care sunt corelate, conform relatiilor din sec~iunea 3.2.2 (evaluare de tip A a incertitu
an.. dinii standard). Iar pentru celelate variabile sau coefiden~i de corectie

....
 .1.
126 CAP 3. ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MASURARE

din modelul matematic al lui Y, folosind 0 informatie apriori despre 3.3 ESTIMAH
distributia de probabilitate, ineertitudine standard U(Xi) se ealeuleaza IVIETODE~
conform relatiilor din sectiunea 3.2.3 (eva1uare de tip B a incertitudinii
standard)
Detalierile i d.i.fiC
5. Evaluarea eovariantelor asociate eu toate esimatiile de intrare care sunt litica, practic, nu pot
corelate (sectiunea 3.2.4). aplieare la un Iaborala
6. Calculul rezultatului masurarii, adidl a estimatiei y a masurandului Y, laborator informa~ia DIll
pe baza relatiei funetionale f, folosind pentru marimile de intrare Xi fara. eosturi I eonsum fl
estimatiile Xi (mediile aritmetice experimentale) obtinute 1a punctu1 3. laborator cum sunt: tw.
date farmata prin coo.a
IV. Calculul incertitudinii standard compusli intercomparanlor. lnb
pentru estimarea incerl
7. Determinarea ineertitudinii standard compusa uc(y) a rezultatu1ui ma.
cizia) i eel sistem.aQc I
surarii y pe baza incertitudinilor standard i a covariantelor asociate eu
etalonare. Metadele Del
estimatiile de intrare, conform relatiilor din sectiunea 3.2.4
titudinea compusa. DlDII!
8. Pentru cazurile cand este necesar ca rezultatul estimarn incertitudinii sistematice i celui aleaI
sa. furnizeze un interval de 1a y - U pana la y + U, in care se poate
considera ea. este euprinsa 0 mare parte a distribu~iei valorilor, ce in
mod rezonabil, pot fi atribuite masurandului Y, atunci se caleuleaza
ineertitudinea extinsa U (sectiunea 3.2.5). Ineertitudinea extinsa U se 3.3.1 Estimare
obtine din incertitudinea standard compusa uc(y) inmultita cu un factor caracteril
de extindere k, aflat de obicei in interyalul de la 2 la 3, U = k uc(y).
Pentru un ealeul mai exact al coeficientului de extindere k, care sa Prin aeeast a. llldlII
genereze un interval eu un myel de incredere apropiat de 0 valoare date deja determinate 1
specifieata, se calculeaza numarul efectiy de grade de llbertate, vel, intern de ealitate)
relatia(3.20), i pe baza distributiei t (distributia Student), din TABE A. Componen&l
LUL 3.4, se citete factorul de extindere t k) distributia masura:rilor i
V. Raportarea rezultatului reo Ca masura pentrn ~
(2.2), abatera standard
9. Raportarea rezultatului estimarii masurarii y impreuna eu incertitudi (2.4). Uzual, pentru pRI
nea standard compusa uc(y) sau eu ineertitudinea extinsa U se face rea abaterii sta.ndani eI
conform modalitatilor expuse in seetiunea 3.2.6. Este foarte indicat sa (reproductibilitatea n.-..i
se des erie modul cum au fost obtinute valorile pentru y, uc(y) sau U.

Exemple de estimare de ineertitudine prin metoda analitica sunt expuse in

Anexa 1 i Anexa 2. Pentru metodele de rod
culeze pentru dat.e cii:n 1
pe un interval de minDII
frecvent utilzatese IeCOII!
cuprinda eel pu~in doo.i.
B. Componenta
eomponente de inceninJI
3.3.2)
126 CAP 3. ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MAsURARE

din modelul matematic al lui Y, folosind 0 informa~ie apriori despre 3.3 ESTIMAB
distri:bu~ia de probabilitate, incertitudine standard U(Xi) se ca1culeaza
METODE~
conform relaWlor din sectiunea 3.2.3 (evaluare de tip B a incertitudinii
standard)
Detalierile i ~
5. Evaluarea covariantelor asociate cu toate esima~iile de intrare care sunt litica, practic, nu pot
corel ate (sec~iunea 3.2.4). aplicare 11'1. un laborcua
6. Calculu1 rezultatului masurarii, adica a estima~iei y a masurandului Y, laborator informa!ia .till
pe baza rela~iei func~ionale f, folosind pentru marimile de intrare Xi fara costuri I consum
estimatiile Xi (mediile aritmetice experimentale) obtinute la punctul 3. laborator cum sunt: ba
date format a prill co.tiU
IV. Calculul incertitudinii standard compusa intereompararilor. Inb
pentru estimarea inceIt
1. Deterrninarea incertitudinii standard compusa uc(y) a rezultatului ma
eizia) i eel sistem.a.Uc I
surarii y pe baza incertitudinilor standard i a covariantelor asociate cu
etalonare. Metodele Del!
estimatiile de intrare, conform relatiilor din sec~iunea 3.2.4
titudinea eompusa. DUIIII
8. Pentru cazurile cand este neeesar ea rezultatul estimani incertitudinii sistematice i eelui alai
sa furnizeze un interval de 11'1. y - U pana la y + U, in care se poate
eonsidera ca este euprinsa 0 mare parte a distributiei valorilor, ee in
mod rezonabil, pot fi atribuite masurandu1ui Y, atunci se ealeuleaza
ineertitudinea extinsa U (sectiunea 3.2.5). Ineertitudinea extinsa U se 3.3.1 Estimal'e\
ob~ine din incertitudinea standard compusa uc(y) inmultita eu un factor
caracteril
de extindere k, aflat de obieei in intervalul de la 211'1. 3, Uk uc(y).
Pentru un ealeul mai exact al eoeficientului de extindere k, eare sa Prin aeeasta mdII
genereze un interval eu un myel de incredere apropiat de 0 valoare date deja determinate 1
specificata, se caleuleaza numarul efectiv de grade de libertate, lief, intern de calitate)
rela~ia(3.20), i pe baza distributiei t (distributia Student), din TABE
A. Componena
LUL 3.4, se citte factorul de extindere t k) distribllti a masura.ruor i
V. Raportarea rezultatului reo Ca masura pentru ~
(2.2), abatera standard.
9. Raportarea rezultatului estimarii masurarii y impreuna eu ineertitudi (2.4). Uzual, pentru pre
nea standard eompusa uc(y) sau eu ineertitudinea extinsa U se face rea abaterii standard f!II
conform modalita~ilor expuse in seetiunea 3.2.6. Este foarte indicat sa (reproduetibilitatea iIM
se deserie modu1 cum au fost ob~inute valorile pentru y, uc(y) sau U.

Exemple de estimare de ineertitudine prin metoda analitidi sunt expuse in

Anexa 1 i Anexa 2. Pentru metodele de ndI
culeze pentru da.te din 1
pe un interval de llliI&
frecvent utilzatese ~
cuprinda eel pU?n doui.
B. Componenta
eomponente de i~
3.3.2)

isl"RARE
lIIiJn:na.~e apriori despre
IIianI U(Xi) se ealeuleaza
.de tip B a incertitudinli
IIPile de intrare eare sunt
Ie!! a masurandului Y,
~ marimile de intrare Xi
~, ob~inute la punctul 3.
, I.e,!! i a rezultatului ma
I:O'!i"aI'ia.nte1or asoeiate eu
~3.2.4
Ii1 estim8.rii ineertitudinii
J ~ c.,-, in eare Be poate
iK:::bugei valorilor, ee in
}-. atunci se ealeuleaza
!fUtudinea extinsa U Be
~. inmultita eu un factor
la 2la 3, U = k uc(y).
cit> extindere k, eare sa
IE apropiat de 0 valoare
. ~e de libertate, vef'
~ Student), din TABE
= k)
impreuna eu ineertitudi
idinea extillSa U Be face
.6. Este foarte indicat sa
i pentru y, uc(y) sau U.
, analitica sunt expuse In
3.3. ESTIMAl-u.,.INCERTITUDINlI PRlN
METonS NEANALITlCE 127
------------------------------------------
3.3 ESTIMAREA INCERTITUDINII PRIN
METODE NEANALITICE
Detalierile i dificulta~ile Intalnite in ealculul incertitudinii prin metoda ana
litica, practie, nu pot fi rezolvate . '3ntru estimarea ineertitudinli de masurare eu
aplicare la un laborator medical pentru analize de rutina. Pentru un astfel de
laborator informa~ia neeesara estimarii ineertitudinii de masurare trebuie extrasa,
lara costuri i consum de timp ridicate, adica din aeele aetivitati deja efeetuate in
laborator cum sunt: baza de date rezultata in urma validarll metodei sau baza de
date formata prin eontrolul intern de ealitate (QC), rezultatele ob~inute in urma
intercompararilor. Informa~ia extrasa este neeesara, in fond, eonform rela!iei (3.1)
pentru estimarea ineertitudinilor asociate eelor doua efeGte: eel aleatoriu (pre
eizia) i eel sistematie (exactitatea), in aeesta se va ineadra i incertitudinea de
etalonare. Metodele neanalitice urmatoare va ealcula, prin diferite variante, ineer
titudinea eompusa numai prin eele doua eomponente eorespunzatoare: efeetelor
sistematice i eelui aleatoriu.
3.3.1 Estimarea incertitudinii de masurare din
caracteristicile metodei
Prin aeeasta metoda se estimeaza ineertitudinea de masurare folosind doar
date deja determinate In cadrul laboratorului (validarea metodei sau eontrolul
intern de calitate)
A. Componenta aleatorie. Componenta aleatorie a erorii, fa, reflect a
distribu~ia masurarilor in jurul valo"ii medii x, adiea preeizia proeesului de masura
reo Ca masura pentru precizie se eonsidera abatera standard experimentala, relatia
(2.2), abatera standard relativa, relatia (2.3), gau coeficientul de variatie, reIa~i:a
(2.4). Uzual, pentru preeizie, se cuantifiea incertitudinea standard, uP' prin valoa
rea abaterii standard experimentale corespunzatoare preciziei intermediare s(x)
(reproductibilitatea interna), adidl.
Up = s(x) (3.21)
Pentru metodele de rutina se recomanda ea reproduetibiliatea interna sa se cal
euleze pentru date din baza de date colectate, prin controlul intern de calitate,
pe un interval de minimum ase luni. Pentru metode noi sau metode ce nu sunt
frecvent utilzatese recomanda un minim 30 de masuran pe 0 durata in eare sa se
cuprinda eel putin doua ealibrari i schimbari de loturi de reactivi.
B. Componenta sistematica. Eroare sistematica se refleeta in mai multe
eomponente de incertitudine. (care se reduce la 0 singura components. prin metoda
3.3.2)
128 GAP 3. ESTIMAREA INGERTITUDINII DE MASURARE

1. Incertitudinea de etalonare. Daca exist a certifieat de etalonare pentru anali controlul COl'ea
zor atunci se considera ineertitudinea de etalonare speeificata Uet . Aceasta (A = Vmaz - \r;'
incertitudine, in general este exprimata ea 0 incertitudine extinsa eu nivel dupa relatia (l.:
de ineredere 95% (k = 2); deei se ob~ine abaterea standard (ineertitudinea rectangula.ra in
standard) de etalonare prin divizare la eoeficientul de extindere k in general, prod
Trebuie studiat
tele de eont.rol (
a serului de COl
2. Deplasarea/Bias-ul. Valoarea exactitatii, determinata prin eontrolul de cali poate 'calcula VI
tate sub forma bias-ului, trebuie considerata in caleulul incertitudinii, iar PerciControl n
peniru aeeasta se disting doua cazuri: (limitele de COlI
Daca datcle
a) Valoarea raportata a marimii masurate nu este coreetata eu valoarea terialului folCl6i1
deplasarn D J iar aceasta deplasare este introdusa in incertitudinea aso recomamda. ca
ciats. mll.rim.ii masurate x. Deplasarea este eonsiderata ea 0 distributie Iuata In conside
dreptunghiulara (tip B) iar incertitudinea standard introdusa se eal fiee aceasta). :
culeaza. cu relatia (3.6) < 33%, in COIIlJ
UD = DIV3 bila [23J.
b) Marimea masurata x este coreetata cu -D (corectia), deci valoarea ra 4. Divergi facton
portata a marimii masurate i corectate, Xc, este egala eu Xc = x+( -D), incertitudinii ell
(sau daca deplasarea are 0 valoare insignifianta (-D = 0) raportarea niul de lucru {III
este x + (0. Dar i in acest caz, pentru inexactitatea inerenta produsa Incertitudinea I
prin aplicarea corec~iei (care nu este perfecta), in estimarea incerti probe sau/~ sui
tudinii (care se va asocia valorii marimii corectate) se introduce (se
estimeaza) un factor de incertitudine k (in Fig. 3.4-a este prin s D(EE

uD=k De cele mai IIJII1I

3. Incertitudinea introdusa de materialul de referinta U r (utilizat pentru de Incertitudinea comp.

terminarea exactitatii). Se utilizeaza incertitudinea pentru materialul de
referinta daca aceasta se specifica in certificatul sau. Daca pentru materi
alul de referinta se spedfica 0 distributie rectangulara de probabilitate pe
intervalul ~(= 2a) egal cu diferenta intre lirnita superioara i cea inferioara, III general, compolllll
A = (VRmax - VRmin), atunci incertitudinea, de tip B, se calculeaza eu relatia de masurare, sunt . .
(3.6) in feIul urmator 95% (k = 2) este U :II

Ur == A/..ff2 2a/(2V3) = a/V3

In cazul cand pentru determinarea exactita~ii se utilizeaza ser de control

pot aparea dona situa~ii de calcul pentru component a de incertitudine U r
Prima, cand in prospectul seruIui de control se specifid\, abaterea stan Exemplul s.;
calciului &Ca) pe un _
dard, SD, atunci Ur = SD.
A doua situatie apare cand in prospectul serului de control se specifiea, - reproductibiJiW
de cele mai multe ori, doar doua limite (Vmin' Vmax ), care sunt utile pentru intern de calitatI

IsL'RARE
t .alonare pentru anali
llpeci.ficata Uet . Aceasta
iimdine extinsa cu nivel
&andard (incertitudinea
Ie extindere k
Ii prin controlul de cali
~ incertitudinii, iar
oorectata cu valoarea
ill!>
Ii in incertitudinea aso
Iliderata ca 0 distributie
adacd introdusa se cal
~),
deci valoarea ra
tep.lacuxc = x+(-D),
i (-D = 0) raportarea
lilatea inerenta produsa.
,. in estimarea incerti~
aa.te) se introduce (se
3A-a este prin 8D(EE))
u.. (utilizat pentru de Incertitudinea compusa
B pentru materialul de
1. Daca pentru materi
am de probabilitate pe
erioara i cea inferioara, In general, componentele en ponderea cea mal Dlcare, in estimarea incertitudiiwi
, se calcu~eaza cu relatia
/3'
utilizeaza ser de control
.a de incertitudine U r .
specific a abaterea stan
de control se specific a,
. Care sunt utile pentru
." '.
3.3. ESTIMAREA INGERTITUDINII PRIN
METODE NEANALITlCE 129
controlul corectitudinii functionarii automl!lltului. Utilizarea acestui interval
(A = Vrnaa: - Vmin, assayed value range) i pentru calculul abateril standard,
dupa relatia (3.6), este corecta mllnai dad!. serul de control are 0 distrbutie
rectangull!llra in acest interval; calculata incertitudinea Ur, dupa relatia (3.6),
in general, produce valori exagerat de mari.
Trebuie studiat pr08pectul pentru a se identifica daca fabricantul a fixat limi
tele de control (intervalul de control A) in rnnctie de abaterea standard SD
a serului de control, atunci daca existli 0 astfel de relatie intre A i SD se
poate calcula valoarea lui SD(= u r ). De exemplu, pentru serurile de control
PerciControl Ul-176103 i PerciControl Ul-176100 existS. relatia A = 6 SD
(lirrutele de control fixate la 30), deci U r = IY = A/6.
Daca datele pentru evaluarea componentei de incertitudine, U r , ale ma
terialului folosit ca material de referinta nu prezinta incredere, atunci se
recomamda ca aeeasta componenta, calculata cu astfel de date, sa nu fie
luata in considerare pentru estimarea incertitudinii compuse (i sa se sped ij
fice aceasta). Totui, orientativ, a contributie a materialului de referinta
< 33%, in component a lui u c , se poate considera ca mnd 0 valoare rezona 1
bila [23J.
I
4. Divergi factori de incertitudine. Alti !actori care pot intra in estimarea valorii
incertitudinii de masurare pot fi: neliniaritatea curbei de caUbrare in dome
'i
niul de lucru (-u/), interferente/contaminare (Ui), efecte de matrice (urn) etc.
Incertitudinea tif asociata acestor factori, se considera numal pentru anumite
probe sau/i sub anumite conditii specifice, se calculeaza. cu relatia
2 2 2 2
Uf=UZ +Ui +um +
De cele mal multe ori efectul aces tor factori se neglijeaza., deci uf = O.
tic se calculeaza cu re1atia (3.10) Iii se obtine
Uc = Jti~ + U~t + ub + u~ + u} (3.22)
de masurare, aunt tiet :ti u,..
Incertitudinea extinsa. U, pentru nivelul de incredere
95% (k = 2) este U = 2 tic, 1ar rezultatul R se exprima
Ii = ih U !unitati] (pentru k=2)
Exemplul 3.10 Pantru estimarea. incertitudinii de masur!ld'e a. co:neentr&~iei
c&lciului COo., pe un analizor OLlMPUS, se cunosc urmatoarele date:
- reproouctibilitatea interna, s(x) = 0,212 mg/ dL (din baza de date pentrn ooIitralul
intern de calitate);
j
 130 CAP 3. ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MASURARE

- deplasarea, D = 0,2 mg/dL (din baza de date pentru controlul intern de calitate); Avaud in ..
- concentratia medie masurata. CCD. = 9,45 mg/dL (din baza de date pentru controlul prezenta metodi.'
intern de calitate); Uudinii pentru Cd
r'
rie), la el ca i. I
- pentru serul de control utilizat ca material de referin~a., din certificat, se citesc:
valoarea tillta 9,65 mg/dL, 3D = 0,15 mg/dL, ded U r = 0,15 mg/dL late in procesul ~
titudinii datoraw
- in certificatul de etalonare se specific a. incertitudine extinsa de etalonare Uet = 0, 5 datele ob~inute iI
mg/dL (pentru k = 2).
metodeie). M~
Utilizand relatia (3.22) se calculeaza incertitudinea compusa Pentru un.

fi
L:

iar incertitudinea extinsa UCd = 2 0,3785 = 0,757. Rezuitatul se raporteaza In val~ri:

I absolute CCa = 9,45 0, 76 [mg/dL] (pentru Ie = 2)

i
t
I
relative CCD. = 9.458,04% [mg/dLJ (pentru k = 2)

t Bugetul de incertitudine

1
Components
Contributia

l
I
[
3.3.2 Estimarea incertitudinii de masurare din
compararea interlaboratoare Figura 3.3 Cak1
coJliJ
In biologia medicala, eu rare excep~ji, eantioane racordate/trasabile metro
logic la etaloanele internationale (materiale de referinVi. certificate, CRM) nu exis ta, xc, poate fi e:Jq

ta, deci, In sens strict, nu se poate vorbi de valoare adevarata, in consecin~a, la

fel, i pentru determinarea eX8,ctita~ii. Utilizarea serului de control (pentru sis
temele inchise) este doar un "paliativ". Inexisten~a practidi., inca, a unor valori in care C - este va
de referin~a certificate determina ca pentru evaluarea exactitaW (deplasarii) sa se lncertitudiD
apeleze Ia comparan interlaboratoare. Pentru evaluarile externe interlaboratoare
se utilizeaza materiale de referin~a - a caror comutativitate a fost verificata i pro
bata - i pentru care valoarea ~inta re~inuta este media rezultatelor cumulate de
ansamblul de utilizatori ai metodei pentru lotul in curs. In care

I
 3.3. ESTIMAREA INCERTITUDINII PRIN
liU.RE METODE NEANALITICE 131

,.. imern de calitate);
,It t.Iae pentru controlul
... certificat, se citesc:
~mg/dL
eu.lonare Uet = 0,5
l378.5 mg/dL
Avfuld in vedere aceste difieuldl.ti, eu prime lafixarea valorii adevarate,
prezenta metoda pentru determinarea ineertituciinii va aborda estimarea incer
tiudinii pentru component a datorata repetabilitaW (preciziei/componenta aleato
tie), Ia feI ca i la metoda anterioara (see~iunea 3.3.1), adica din datele cumu
late in procesul ce control intern de calitate (QC); dar pentru estimarea incer
titumnii datorate componentei sistematice (exactitatea/deplasarea) se va utiliza
datele obtinute intr-un proces de evaluare externa (EE) interlaboratoare (toate
metodele). Modul de abordare prin aceasta metoda este reprezentat in Figura 3.3.
Pentru un masurand a Carll valoare citita este x, valoarea estimata/eorecta .
Definlfea mlsuraildUlui ,~ LlStI compOnent~r 1ni:-liriIt'Ui1InII

~ :!"lpCrteaza in valori:
l= 2)

~= 2,'

I>A

1Ii.ea; Contributia
iii : componentei
~ani2arEa slcak:Ul/lrea . Partidpatl1a fi
31,35%
9,32%
tarac:terlstici!Or'metoclei
,fpt. vali'lfareS<iu
lntm:ompai'iirI.
15013528 J
i'
15,73%
rontrolu(-Cle calitatej ~'

43,49%

IlItrodUcerila h

lU b
Carmensticlle ~re
intEdabonltoare
are din
,.,. metocII!i

Figura 3.3 Calculul incertitudinii de masurare pe baza datelor ohinute prin

controlul de caIitate (intern) i din comparari interlaboratoare
iaIe/trasabile metro
lcate, CRM) nu exis ta, Xc, poate fi exprimata prin relatia
1Ia.. ill eonsecinta, la
! control (pentru sis Xc == x+C (3.23)
l inca, a unor val~ri
ill care C - este valoarea corectiei (datorata deplasarii/bias-ulll, C = -D).
api (deplasarii) sa se
lncertitudinea compusa u c , asociata valorii estimate Xc se oh~ine eu relatia
l!'!Ile interlaboratoare
ht verificata. i pro
li'Atelor cumulate de Uc vu~ + ut(EE) (3.24)

in care

.1;'
132 CAP 3. ESTIMAREA INCERTITUDINII MASURARE

este ineertitudinea asociata preciziei (c(';)mponenenta aleatorie) de masu

Up -
rare ~i se determina pe baza reproduetibilita9i interne (din baza de date
obtinuta prin controlul intern de ealitate) eu rela~a 3.21

este ineertitudinea asociata estimarii valorii eorectiei C i se deter

UD(EE) -
mina pe baza proeesului de intercompa;r8.ri
Incertitudinea extiIII1
Valoarea eoreetiei, C = -D, se determina pe baza datelor ohinute in pro de mcredere (95%) a
eesul de intercomparaFe 'in felul urmator. Se eonsidera: Xref - fired valoarea tinta de raportare petdnI
generata de coordonatorul procesului de intereomparatii; Xta.b - fiind valoarea re
zultata prin masurarea in laborator a materialul de referinta distIibuit de catre
eoordonatorul proeesultli de intereomparan. Pentru intereompararea Ctl numaru!
i, prin masurarea in laborator a materialului de referinVl distribuit i valoarea Se va prezenta in c.
fixata de eoordonatorul proeesulului de intereomparari, prin diferenta intre aces Cazull. Se aplici a
tea se obtine deplasarea D, = (Xiab - Xref k Pentru un ir de n intereomparari in Figura 3.4-a, ob9
efectuate in laborator se ealculeaza valoarea medie, D, a deplasani masurand rezulti.: D
eorec~ia C,
n n
2: (Xla.b - Xref)i 2: Di
D = .;...i=_l_ _ _ _ _ _ = _i=_l_ (3.25) iar ineertitudinea., cal
n n

Dispersia/varianta dep*as8.rilor Di, obtinute de laborator, se exprima prin abatera

stanG&ifd e:x:perimentala, SD(EE), CaFe se calculeaza prin relatia

IilD(EE) = n-1
(3.26)

iar ineertitudinea standard asociata estimarii eorectiei este

UD(EE) = SD(EE) (3.27)

Rezulta pentru valoarea eorectata a masurandului, relatia (3.23), i pentru ineer

titudinea eompusa asociata, relatia (3.24), llrmatoarele expresii .

(3.28-a)

(3.28-b) Cazul 2. Nu se &pi

duce in valoarea iDce
Daca. valoarea masurata nu este corectata, C = 0, atunci deplasare se in
valoarea ma.xiIn& ,.,..
troduce in valoarea incertitudiuii, dar in locw valorii deplasarii medii, D, se va
in Figura 3.4-b, obpo
consiQera valoarea maDrima a deplas8.rii m~xrD.I. Aceasta valoare maxima a. de
masurand
plasarii este considerata ea avand 0 distri:bu~ie dreptungl:ri:ulara de probabllitate,
re:mlta: maxDi =
in consecinta abatera. standard experimentrua asociata deplasarii se calculeaza. eu
valoarea masurat&.
relatia (3.6), iar rela,tiile (3.28) se 'lor serie:
 3.3. ESTIMAREA INCERTITUDINII PRIN
IisvRARE METODE NEANALITICE 133

. . . . aleatorie) de masu
~ (din baza de date Xc =X (3.29-a)
aUl

Uc(x) = ,/ U~ + (matil) 2
L
~ aJre<iiei C i se deter (3.29-b)

,
Incertitudinea extima se caleuleaza cu relatia (3.19), U = k u c , iar pentru nivelul
~ da&dor obtinute in pro
de incredere (95%) coeficientul de extensie este k = 2; rezulta urmatoarea forma
~J - fUnd vaJearea tinta
de raportare pentru marimea masurata
.Xw - flind V'B;loarea re

~ distribuit de ditre
R=xU [unitati] (pentru k = 2)
l'IX.lIIIp8rarea eu numarul

ItA distribuit i valoarea

Se va prezenta in continuare trei cazuri uzuale in calculul de incertitudine.
,on diferenta intre aces
Cazul 1. Se aplica corectie pentru rezultatul masurat. Pentru datele reprezentate
I tir de n intercomparari
in Figura 3.4-a, obtmute in urma unui numar de 15 intercomparan asupra aceluiai
Geplas8.rii
masurand rezulta: D = -3, (C = 3); deci valorii marimii masurate i se va aplica
corectia C,
xc=x+C ,
Jj
(3.25) iar incertitudinea, calculata cu relatia (3.26), este i

ise exprima prin abatera

~

s~
SD(EE) = UD(EE) = 0,36.
i
!'

(3.26) 3L------------------------- ",I~

2~--------------------~
~ Abaterire " 1 zeto('x::'Y :1
ihtefC{)fnpararllorO ' ,,,.t' IJ
(3.27)
$''''' :~"~.
" ,.,!irM, kIF
'-~ ...... ,;...."H=~'-
," , Media:Depjasanlot(D)
1
:j
, .
~:~.
(3.23), i pentru incer
IpftSii X", .... 1 J: 5 to
,. 15' .
"

i ifltereompar!rtl i,
(3.28-a) FijOra3;4a) ,,~,

(3.28-b) Cazul 2. Nu se aplica corectie pentru rezultatul masUTarii, deplasarea se intro i

"
duce in valoarea incertitudinii, dar nu se introduce valoarea merue a deplasarii ci
, atunci deplasare se in
valoarea maxima maxlDil obtinuta pentru deplasare. Pentru datele reprezentate
!
plasarii medii, D, se va
I ftloare maxima a de in Figura 3.4-b, obtinute in urma unui numar de 15 intercomparari asupra aceluiai n
:,
I'
___8. de probabilitate, m.asurand I
I

rezulta: maxDi = -3,7; (C = 0); deci estimarea ffiarimii masurate este chiar
pAaMrii se calculeaza eu
valoarea masurata,
Xc = X

: ,
.J~
134 CAP 3. ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MA.SURARE

=-
(XflOb ) fatlJde
valoareavrna
'"jr---:'\-

~rl--------------
JI-=f'-I"
-2f--"o<'-+-f"
Exemplul 3..1
ana.liza de glucoza, (ar.8
datele prezentate in tail

INUIIlir-I:
'X;../ fi:xata .3.1-...L.+-~FI'....t,.....~-.p..it!..... Valoana I
41--~~~~~~~ Abaunal
-5 -+-++-+--,r-+ Va.Ioareii.l

1 Valoarm..
Difere1:9.
F9Jra3.4;1>}
iar abaterea standa.:ni. e:.i
baza de date colecuJ(,e ~
iar: i.ocertitudinea este
Se considera nivelul ~
incertitudinea. a..~ ~
8D(EE) = UD(EE) 2,136
1. Raportare cu ap.lic:.:aR
Rezultatul corectat: %e l
CazuI. 3. Nu se aplidi corec~ie pentru eli valoarea medie, D, a deplasarii, este zero
Ca.lculul incertitudini a
sau are 0 valoare neglijabila (deci poate fi considerata zero). Valoarea maxima a
deplasarii, max Di, se introduce in incertitudine. Pentru datele reprezentate In
Figura 3.4-c, ob~inute in urma unui numar de 15 intercomparari asupra aceluia.i
masurand Incertitudinea. e:xTJ.D.Si.. I

AI::Ialerif! Rezultatul raport.M.:

i Iteu)omparnnlor u----+-+--+--+-,
laI:loratonJU .. in valoare a~
(X1ab) fatlde
vaIoarealQ! .. in vaIoare re!atiTi
x....,~

2. Raportare farO. 4qNia

;1 1:5 tlN~de} Rezultatul corectat: Zc'
i irltefriornpatanl Calculul incertitudioii Q
fig,llli~~i;"CJ.
"'---+"

rezulta.: ~ OJ (C = 0); maxDi = -0,7; deci estimarea mmmii IDasurate este

Xc x+O Incertitudinea extinsi.. I

iar valoarea incertitudinii rezulta

maxlDil 1- 0,71 04
8D(EE) UD(EE) = v'3 = v'3 =, Rezultatul raponat:

.. in valoare ~
 3.3. ESTIM11REA INCERTITUDINII PRIN
Iisl'RARE METODE NEANALITICE 135

Exemplul 3.11 Un laborator indus intr~un proces de intercomparari pentru

analiza de glucoza, (analiza s-a efectuat prin diferite metode - "toate metodele") a obtinut
datele prezentate in tabelul urmator
Zemt~;",.fl
Numarul de intercomparan, n 50 Dimensiunea mmol/L

r I Valoarea medie a. deplas8.rii,D 0,1242

I.. ~~:{1;j;} Abaterea standard a deplasarii, SV(EE) 0,164826

I Valoarea. minma a deplasarii, minD, -0,18
I Valoarea maxima a. deplasarii, maxlD,1 0,57
'~~' Diferenta, max Di - min D, 0,75

iar abaterea standard experimentala pentru reproductibilitatea interna, sex), ob~inuta din
baza de date colectate din controlul de calitate intern are valoarea 0,12 mmol/L (= up).
Se considera nivelul masurat de concentratie de glucoza de 6 mmol/L. Sa se calculeze
= 2.136 incertitudinea asociata i sa se raporteze rezultatul masurarii.
1. Raportare cu aplicarea corec#ei
D. a deplasarii, este zero Rezultatul corectat: Xc = X + C = 6 + (-0,1242) = 5,88 [mmol/L]
Calculul incertitudinii compuse, 'U c , conform relatiei (3.28-b):
~). Valoatea maxima a
Idatele reprezentate in
'U c = j'U~ + SD(EE) = jo, 122 + 0, 16482 = 0,203860344 [mmol/L] il.
It
apa;r8.ri asupra acelui~i
Incertitudinea extinsa, pentru k = 2:
~k
U = k . ttc = 2 . 0,203860344 = 0,41 [mmol/L]
-
tIMiRtercoi
~/l'flrJl.,o
Rezultatul raporta.t: I~
:1,
In valoare absoluta R = 5,88 0,41 fmmoljL], (pentru k 2)
~~t:}~)
,........,

in valoare relativa (~: :~ . 100 6,7% :::::: 7%)

R = 5,88 7% :mmol/L], (pentru k 2)

2. Raportare lara aplicarea corecjiei

~ {.Nc~'_} Rezultatul corecta.t: Xc = x + C 6 + 0 = 6 mmol/L i
,
I'

~?O~l Calculul illcertitudinii compuse, 'Uc" conform rela~iei (3.29-b): I~

i..;
I,
i'

'U c =
maxIDoI2)2 =: f
u~ + ( J3 yo, 122 + (057)2
~ = 0,350285597 [mmol/L]
. lll3rimii masurate este ,,
!'
Incertitudinea extinsa, pentru k 2:
:1:
~
:'1
Uk 'U c = 2 . 0,350285597 = 0,70 [mmol/L] ;:
11
=0,4 Rezultatul raportat:

- in valoare absoluta R 6 0,70 [mmol/L]' (pentru k = 2)

,"

J)
136 CAP 3. ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MASURARE

- in valoare relativa (0~7 100 = 11,6%:::::: 12%) - in valoare absoblll

R = 6 12% [mmoljLJ, (pentru k == 2) - In valoare re1aUrii

Exemplul 3.12 Un laborator indus intr-un pmces de intercomparari pentru Pentru comparatie rei!
analiza de glucoza., (analiza. s-a. efectuat prin acee8.i metoda - " peer group") a obtinut
re
datde prezentate 'in tabelul urmator,

~umii:rul de intercomparari, n = 58 Dimensiunea mmol/L "toa:Ce'

Valoarea medie a deplas8.rii,D
Abat;erea standard a depl
Valoarea minm8. II. deplas8.rll, minD, -0,02 Absolut: 5,88 = 3. 4J.
Valoarea ma.:ximii a deplas8.rii, maxlD.1 0,66 Relativ: 5, 88 r% :.
Diferen~a, max Di min D, 0,68

iar abaterea standard experimentala pentru reproductibilitatea interna, 8(X), obtinuta din
Ab501ut: 6 0, 70 ;
baz& de date colectate din controlul de cal:iate intern are valoarea 0,12 mmol/L 'Up).
Relativ: 6 12% ;
Se consjderil. nivelul masurat de concentra,tie de glucooa de 6mmol/L. Sa Be calculeze

incertitudinea asociata lti sa Be raporteze rezultatul masurarii

1. Raportare C'U apUcarea co.rectiei

R.esulWul corectat: Xc = x + C = 6 + (-0,2328) 5,77 [mmol/L]

3.3.3 EstiIDal
Calcu1ul incertitudinii compuse, 'Uc , conform rela-tiei (3.28-b):

Joint Commina
Uc j'U~ + SD(EE) = JO, 122 + 0, 1469142 = 0,189760375 [mmoljL] biectiv de a stabili 0 pi
De asemenea. I
Incertitudinea extinsa., pentru k = 2: promovat deja [19: ca
U = k . 'Uc = 2 0,189760375 = 0,38 [mmol/L] data cand este posibil,
delucru (calib~)
Rezultatul raportat:
urine etc) la ce etalt:..,
- in valoare absoluta R = 5, 77 0,38 [mmoljL], (pentru k = 2) precum i incertitudil

- in valoare relativaG: ~~ . 100

In viitor, existe
6,58% ;:,; 7%)
simpla estimare II. iDc:II
R = 5,77 7% [mmoljL], (pentru k = 2) ce este metrol~c ~
2. Raportare fara aplicarea corectiei national san imernaV
Rezultatul corectat: Xc = X + C = 6 + 0 = 6 mmol/L certitudine (co~
Calculul ince:rtitudinii compuse, 'Uc conform relatiei (3.29-b): calibrare, cu calibnI
sau are 0 valoare iDIIiiJ
0,122 + (0Js6) 2 = 0,399499687 [mmol/L] tematica intervine ..
incertitudinea de mil
Incertitudinea extinsa, pentru k = 2:
U = k . 'U c = 2 0,399499687 = 0,80 [mmol/L]
Incertitudinea. datorll
Rezultatul raportat: prezente ill metoda _
 3.3. ESTIMAREA INCERTITUDINII PRIN
.rAsL"'RARE METODE NEANALITICE 137

- in valoare absoluta R = 6 0,80 [mmol/L], (pentru k = 2)

In k= 2) - in valoare relativa. (O~ 8
. 100 = 13, 3% ~ 13%)
R = 6 12% [mmolfL], (pentru k = 2)

it de intercomparari pentru
L .. peer group") a. obtinut
C-- mmol/ L
-.ms
Pentru eomparatie rezultatele din Exemple 3.12 i 3.13 sunt prezentate in continua
re
Intercompara.~ie
prin:
"toate metodele" "groupe de pairs (peer-group)!
aceeai metoda"

......
;I4G914 Raportare cu aplicarea coreciiei
~ Absolut: 5,88 0,41 [mmol/LJ, (pentru k = 2) 5,77 0, 38 [mmol/L]' (pentru k = 2)
Relativ: 5,88 7% [mmol/Lj, (pentru k = 2) 5,77 7% [mmo1/LJ, (pentru k = 2)

Raportare jara aplicarea corectiei

~:m.ema.,
sex), obtinuta din Absolut: 6 0, 70 [mmol/Lj, (pentru k = 2) 6 0, 80 [mmol/LJ, (pentru k 2)
- - 0,12 mmolfL up). Relativ: 6 12% [mmol/L], (pentru k 2) 0: 6 13% [mmol/L]' (pentru k = 2)
6BmoI/L. Sa se calculeze

iii'; 3.3.3 Estimarea incertitudinii eu calibrator trasabil

J oint Committee for TrasabHity in Laboratory Medicine (J CTLM) are ca 0
P60375 [mmolfLJ biectiv de a stabili 0 platformS. mondiala dedicats. trasabHitaW in biologia medicala.
De asemenea, European Diagnostic Manufacturers Association (EDMA) a
promovat deja [19] ca producatorii de aparatura de analiza de laborator, de fiecare
Dlt1..l data caud este posibH, sa furnizeze/indice utilizatorului pentru etaloanele din trusa
de lucru (calibratorii) i pentru materialele de controlul exactitatii (plasme, seruri,
urine etc) la ce etalon de nivel superior sau la ce metoda de referin~a StUlt trasabile,
I k= 2) preeum i incertitudinea de masura asoclata.
In viitor, existen~a unor ealibratori de lucru trasabili va duce la 0 mult mai
simpla estimare a incertitudinii. Pentru tUl calibrator trasabil se certifidi. 0 valoare
IICl'1l k = 2) ce este metrologic racordata(jtrasabila) la 0 referin~a/etalon, uzual un standard
na\ional sau international, iar acestei valori a calibratorului II este asociata 0 in
certitudine (corespunzatoare unui nivel de lncredere), Uool, vezi Anexa 5. Prin
calibrare, cu calibratorul de lucru trasabil (etalonare!), bias-ul este compensat
sau are 0 valoare insignifianta indit poate fi negljat, D = 0, deci component a sis
18ot9!J687 [mmolfL] tematica intervine in incertitudinea compusa numai prin Ucal. In aceste eondiW,
incertitudinea de masurare pentru metoda analitiea se calculeaza eu relatia

Uc = Ju~ +u~et +u} (3.30)

ilL]
Incertitudinea datorata metodei, Umet, integreaza toate sursele de incertitudine
prezente in metoda analitica. Aceste surse determina variabilitatea metodei i pot
 3.3. ESTIMAREA INCERTITUDINII PRIN
isotARE METODE NEANALITICE 137
-----------------------------
- in valoare absoluta R = 6 0, 80 [mmoljL], (pentru k 2)
"1.=2) in valoare relativa (O~8 . 100 = 13, 3% ~ 13%)
R = 6 12% [mmoljL], (pentru k 2)

I de intercomparari pentru
~ .. peer group") a. obtinut
Pentru comparatie rezultatele din Exemple 3.12 i 3.13 sunt prezentate m continua
re
Intercomparatie prin:
~mmol/L "toate metodele" "groupe de pairs (peer-group)1
~ acee8i metod~"
W6i914 Raportare C'll aplicarea corecJiei

.......

4,02 Absolut: 5,88 0,41 [mmol/L], (pentru k = 2) 5,77 Q,38 [mmol/L]. (pentru k = 2)
Relativ: 5,88 7% [mmol/LJ, (pentru k = 2) 5,77 7% [mmol/L]' (pentru k 2)

Raportare Jara apliearea corectiei

,im.ernB., s(aI), obtmuta. din Absolut: 6 0,70 [mmol/LJ, (pentru k == 2) 6 0,80 [mmol/L], (pentru k = 2)
area. 0,12 mm{)ljL (= 'Up). Relativ: 6 12% [mmol/L]. (pentru k = 2) 6 13% [rnmol/L], (pentru k 2)
&mnoljL. Sa Be calculeze

Il-'L! 3.3.3 Estimarea incertitudinii cu calibrator trasabil

J oint Committee for Trasability in Laboratory Medicine (JCTLM) are ca 0
Pm375 [mmoljL] biectiv de a stabili 0 platforma mondiala dedicata trasabilitatii in biologia medicala.
De asemenea, European Diagnostic Manufacturers Association (EDMA) a
promovat deja [19~ ca producatorii de aparatura de analiza de laborator, de fiecare
DlfLl data ciind este posibil, sa furnizeze/indice utilizatorului pentru etaloanele din trusa
de lucru (calibratorii) i pentru materialele de controlul exactitatii (plasme, seruri,
UIine etc) la ce etalon de nivel superior san la ee metoda de referin~a sunt trasabile,
l I. = 2) precum i incertitudinea de masura asociata.
In viitor, existent a unor calibratori de lueru trasabili va duce la 0 mult mai
simpla estimare a ineertitudinii. Pentru un calibrator trasabil se certifica 0 valoare
mrn k == 2) ce este metrologic racordata(jtrasabila) la 0 referin~a/et.alon, uzual un standard
na]ional sau international, iar acestei valori a calibratorului Ii este asociata 0 in
certitudine (corespunzatoare unui nivel de incredere), Ucal, vezi Anexa 5. Prin
calibrare, en calibrawrul de lucru trasabil (etalonare I), bias-ul este compensat
sau are 0 valoare insignifianta meat poate fi negljat, D = 0, deci componellta sis
1188490087 rmIIl{)ljL] tematica intervine in incertitudinea compusa numai prin Ucal. In aceste conditii,
incertitudinea de masurare pentru metoda analitica se calculeaza eu reta~ia

Uc= JU~1 + u:net + uJ (3.30)

DllLl Incertitudinea datorata metodei, 'Umet, integreaza toate sursele de incertitudine
prezente in metoda analitica. Aceste surse determina variabilitatea metodei i pot
 138 CAP 3. ESTIMAREA INCERTITUDINII DE lvL4.SURARE

fi cuprinse in precizia procesului de masurare, in consecinta pot fi cuantificate prin - eu rezultatele 8111
abaterea standard experimentala pentru precizia intermediara, 8(X), deci
- cu un interval ..
Umet = 8(X) (3.31)
- eu un prag de ..
valoare ce se obtine din baza de date pentru controlul intern de calitate.
Componenta uf ia in considerare diveri factori de incertitudine, In general se con dar, 0 interpret are a.
sidera ega.la cu zero (vezi relatia 3.22). titudinea asociata ,,~
trebuie sa se'tina. cont.
acee8li metoda ill ~
Exemplul 3.13 Pe un analizor multiparametric sunt efectuate analize de
Cole>c<:rol. Calibratorul de lucru, furnizat de produditor, care este trasabil la etalonul A. Comparanll
imernat;ional ~IST 909S, are valoarea certilicata. de 3,40 mmol/L 0,06 mmol/L pentru In cazul cand rezultaa
k = 2 I deci Ucal = 0,06/2 = 0,03). Laboratorul utilizeza doua seruri de control pentru acelui8li pacient, en Di
care prin controlul de calitate zilnic, pe 0 perioada. de un an, s-a ob~inut valorile medii aceeai metoda in acdI!
de 4.2 i 6,2 mmol/L. Din baza de date, pentru serul de control cu valoarea mai mare,
doar component a aleaiI
se calccieazii. abaterea standard s(x) 0,18 mmoljL, iar CV ==: 2,9%. Conform rela~iei
(3.301 rezulta incertitudinea compusa Eliminaxea componeDli
puse este corecta, dffJ
Uc = JO,032 + 0, 182 ==: 0,183 mmol/L valoaxea incertitudinii.
dinii at8late mari.:m.ib
pemf1" k =2 incertitudinea extinsa. este U 20,183"" 0, 4l1Unol/L. Daca. pentru un paci ficat eomponenta sisti
em se masoara. 0 valoare de 5,82 mmoljL, atunci rezultatul raportat este: 5, 80, 4mmol/L. celor doua valori). L
nata, rezulta ca. incerl
1, 96 CV); abaterea. ~
3.3.4 Utilizarea incertitudinii raportate pentru trolul intern de cali~

interpretarea clinica 1. eu 0 valoare l

I numai dispers.i.& I
Din punet de vedere analitic rezultatul unei analize/masuran de laborator
diferenta mae ...
se raporteaza sub forma absoluta Y y U, sau relativa Y = y (U%), ill
fie doar incertiul
r care U = k . U e , uzual k = 2 pentru nivelul de incredere 95,4%, cu urmatoarea
I interpretare: cea mal buna estimatie a masurandului este y dar, valoarea reala se
chiar mlisura.ri di
relatia limilei Oel
afiii in intervalul y - U ~ Y ~ Y + U cu 0 probabilitatea de 95,4%. Incertitudinea Daca cele doo.i. ~
asociata unui rezultat al masurarii nu este, ill mod necesar, 0 indicatie a faptului
diferenta mai IDI
eli rezultatul masurarii este cu adevarat aproape de valoarea masurandului, incer
atunci, cu 0 proI
titudinea este doax 0 estimaxea a apropierii credibile a rezultatului masurarii de
proba pacienr;ul;a
cea mal buna valoare, in concordan~a cu cunotintele de care se dispune in acel
diferenta esu> IDI
moment. Rezultatul unei analize (dupa corectarea cu componenta sistematica,
este datorati da
bias-ul) poate fi, rara sa se tie, foaxte aproape de valoarea masurandului (i poate
deci sa alba 0 eroare de valoaxe neglijabila) dei, poate avea asociata 0 incertitu Daca la compa.r1l
dine ridicata (din acest punct de vedere incertitudinea de masurare asociata unui ia in considera:re
rezultat un trebuie confundata cu eroarea reziduala necunoscuta). 59) atunci l.i.miu
Din punct de vedere clinic rezultatu1 raportat a1 unei analize medicale poate J
2,77 Cy""2 ~ C1
fi interpretat/comparat in urmatoarele trei variante: probablilitate a.

i
L.

i.::~R-\RE
p<X fi cuantificate prin
liara. S(X), deci
(3.31)
de calitate.
I!!!l
adine, in general 5e con
~t efectuate analize de
IE este trasabil Ill. etalonul
=
(L 0,06 mmol/L pentru
.. 5erJIi de control pentru
!-;;. ob~inut valorHe medii
rci C"J valoarea mal mare,
= 2.9%. Conform relatiei
~ valoarea incertitudinii ataata marimii care se compara cat i in valorile incertitu
i. L Dad pentru un paci
lat est.e: 5, 80, 4mmol/L.
te pentru
Ii masuran de laborator
iva Y y (U%), in
,95.4%, cu urmatoarea
., dar, valoarea reala se
e 95,4%. Incertitudinea
... 0 indica~ie a faptului
ea ma.surandului, incer
lIW\atului masurarii de
oue se dispune in acel
lIIlpOllenta sistematica,
.c:.a.surandului (i poate
ea. asociata 0 incertitu
m.a.surare asociata unui
oscuta).
i analize medicale poate
3.3. ESTIMAREA INCERTITUDINII PRIN
METODE NEANALITIOE 139
- eu rezultatele anterioare ale pacientuluij
- cu un interval de referinta;
- eu un prag de decizie clinic,
dar, 0 interpretare corecta poate fi realizata doar daca se ia in considerere incer
titudinea asociata valorii raportate a masurandului. in func~ie de sursa datelor
trebuie sa se ~ina cont dadi analiza de comparat se compara cu date obtinute prin
aceeai metoda in acelai laborator sau cu date obtinute In laboratoare diferite.
A. Compararea analizei eu date obtinute in aeelai laborator.
In cazul cand rezultatele unei analize sunt interpretate in raport cu rezultatele
aceluiai pacient, cu intervale de referinta sau cu valori de prag clinc obtinute prin
aceeai metoda in acelai laborator, incertitudinea de masurare trebuie sa cuprinda
doar componenta aleatorie (precizia) nu i component a sistematica (exactitatea).
Eliminarea componentei sistematice din calculul incertitudinil de masurare com
puse este corecta, deoarece aceasta component a intra cu aceeai valoare atat in ;~
dinii ataate marimilor cu care se compara (evident se presupune ca nu s-a modi
~
fkat componenta sistematica a metodei de masurare intre momentele obtinerii
celor doua valori). In acest caz, deoarece component a sistematica este elimi
nata, rezulta ca incertitudinea ext ins a, uc, este egala numai cu xl, 96 SD (sau
xl, 96 GV); abaterea standard SD fiind obtinuta din precizia intermediara (con
trolul intern de calitate). Practic, valoarea analizei unui pacient se compara:
/1
1. Cu valoare anterioara a aeeluiai pacient. Luiind in considerare
:l
0 ;1
numai dispersia procesului de masurare (dispersia analitica) se poate expliea .!
diferenta intre valorile celor doua analize. Aceasta diferen~a poate fi datorata
fie doar incertitudinii de masurare sau fie faptului ell, cele doua valori indica
chiar masurari diferite ob~inute prin aceeai metoda de masurare. Utiliziind I
rela~ia limitei de repetabilitate, rela~ia 2.19, se poate evalua natura diferentei.
Dadi cele doua valori de analize, ale aceluiai pacient, sunt separate cu 0 ;
diferen~a mai mare decat limit a de repetabilitate (v'2 1, 96 SD = 2,77 ,uc )
atunci, cu 0 probabilitate de 95%, cele doua analize refiecta 0 modificare in
!
i
proba pacientului, deci din punet de vedere analitic Bunt diferite. Dar, daca
diferen~a este mai mica decat limta de repetabilitate atunci aceasta diferen~a
i
este datorata doar ineertitudinii de masurare (vezi Exemplul 3.14-1-a) .
I
Daca la compararea celor doua analize, in afara de variabilitatea analitica, se I~
IJ
ia in considerare i variabilitatea biologica GV/ (inter-individual, vezi pagina ;!
59) atunci limita de repetabilitatea se exprima sub forma:
I
V
2,77 GV2 + GVp. Cele doua analize ale aceluiai pacient exprima, cu 0
probablilitate de 9.5,4%, ca starea pacientului s-a modificat numai atunci
~
 140 CAP 3. ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MASURARE

V
cand diferenta valorilor este mai mare deca,t 2,77 CV 2 + CVl, vezi ExeID: Soluie: Se III
cul,ul incertitudinii
plul 3.14-1-b i 3.15. (Trebuie specificat faptul di, aeest calcul se bazeaza ale valQrii bias-uhai I
pe presupunerea ca variabilitatea intra-individual pentru starea de sanatate care la Q calibl'an: PI
este identica cu variabilitatea pentru starea de bolnav, presupunere pentru titudinea de ~
care in prezent exista. putine evidente). p.gjL este 'UcPSA =I
CV).
2. Cu 0 valoare de referintlt Cazurile de comparare cu 0 limita superioara
impusa (care este 0 valoare exact a) sunt prezentate in figura urmatoare, 1-a. Se~
pentru 0 conformitate cu 0 limita inferioara se analizeaza in mod asemanator. tiea).
- Diferen~ l!t. iI

l.iniita ~
1.,: J,\u
-----1+...:.+;.lo.y"'-_ _ _ __
__'I...;;;;;_ _ _ _...j..
w Limita de rep
95% este:

de <onttol(hnpoH5) < U <f~~.l+11. r y'2.1..

= 0,531/1
I-u Din punct de 1
at' putea fi, aI
1 2 3 fLgjL i tot; iii
un an in 1II11II
- Pentru un_
Deoarece valoarea de referinta nu are dispersie (este 0 valoare exactajfixaJ,
deci expresia distan~ei minime dintre valoarea de referinta i valoarea de
comparat este egala cu 2u c (i nu y'2-1, 96uc ), in consecinta, daca valoarea
distantei U, din aceasta figura este mai mica dedi.t 2 . U c atunci rezultatul
ded analia 11
analizei nu poate fi considerat decat informativ, cazu13. Cazurile 1 i 2 sunt
3,8 ~g/L.
neconformitati clare, iar cazul 4 arata 0 conformitate realizata,
ConchlZia cW
B. Compararea analizei eu date ohtinute in laboratoare diferite. vedere al variapci III!
Daca valorile unei analize sunt interpretate in l'aport cu rezultate, intervale de aoua analize nu ....
referin~a sau prag de decizie clinic determninate in alte laboaratoare atunci in 1-b. Se CDIUIiiI
estimarea incertitudinii asociata marimii de comparat trebuie introdusa i compo biologica (va1"iillrililll
nenta sistematica. Pentru compararea cu 0 valoare anterioara a aceluiai pacient CVr = 14% (10).
sau pentru compararea eu 0 valoare de referin\a modalitatile de analiza sunt simi - Limita de ret!
lare cu cele descrise anterior la punctul A, dar valoarea incertitudinii euprinde i rela.1jie in care
components. sistematica.
\ r = y'21.96,

sau ln va10ri I
Exemplul 3.14 (11] Analiza PSA pentru un pacient este de 4,2 p.g/L; acee~
Din punct de
analiza a pacientlliui, efeetuata eu 12 1um In urma, a fost de 3,8 p.g/L. un nivel de 111
1. Este PSA-ul crescut? 3,8+ 1,57 =
cea de 3,8 J4

lsrnARE
:'V2 + CVj, vezi Exem
KeSt calcu1 se bazeaza
I:.UU starea de sanatate
.... presupunere pentrn
ten 0 limit a superioara
~ in figura urmatoare,
m. in mod asemanator.
I
J ~
-y
. . . . .. _ . . . '.U..
.+
-u
4 pg/L i tot sa nu fie cousiderata diferita fata de analiza de 3,8 I1g/L, efectuata cu
0 valoare exacta/fixa},
tfterin~a i valoarea de
iosecin~&, daca valoarea
2 . Uc atunei rezultatul
I 3. Cazurile 1 i 2 :mnt
t reaJizata.
Iiboratoare diferite.
rezultate, intervale de
laboaratoare atunei in
IDe introdusa i compo
...a a aceluiai pacient
Ie de analiza sunt simi
il:ertitudinii cuprinde i
t!Sie de 4,2 I1g/L; aceea
i 1If!,/L.
3.3. ESTIMAREA INCElITITUDINII PRIN
METODI;~Ell_NALITICE 141
Solutie: Se considera ca analizele au fost efectuate in acel8.i laborator, deci in cal
culul incertitudinii nu s-a introdus bias-ul, evident Jadl.lntre timp nu au aparut schimbari
ale valorii bias-ului laboratorului (ia fiecare calibrare bias-ul est.e adus la acee8.i valoare,
care la 0 caJibrare perfecta, cu un calibrator ideal, este neglijabila sau chiar zero). Incer
titudinea de masurare compusa UcPSA a laboratorului pentru PSA la concent.raljia de 2,9
pg/L este UcPSA = 0,15 pg/L, sau in valori relative UcPSA = (0,15/2,9) 100 = 5,0%(=
CV).
I-a. Se considera numai dispersia datoratii. metodei de analiza (variabilitatea allali
tici).
- Diferenta A intre valorile celor doua analize este:
A 4,2- 3,8 = 0, 4pgfL sau procentual A = (0,4/3,8) . 100 = to, 5%
- Limita de repetabilitate a procesului de masurare pentru un nivel de incredere de
95% este:
r = v'2 1,96CV = 2,775% = 14%, sau in val~ri absolute r v'2. 1,96 UcPSA
= 0,53 pg/L
Din punct de vedere al dispersiei procesului de masurare rezulta ca analiza recenta
ar putea fi, cu un nivel de incredere de 95%, chiar de valoarea 3,8 + 0,53 4,33
un an in unna..
- Pentru un nivel de incredere de 99% limita. de repetabilitate are valoarea
r99 =V2 . 2,58 CV = 3,655% = 18,3%, sau in val~ri absolute r = v'2. 2,58
. UcPSA = 0,7pg/L
deci analiza recenta ar putea fi 3,8+0,7=4,5 pg/L ra.ra a fi considerata. diferita de
3,8I1g/L .
Concluzia data de laborator in unna compararii Be peate exprima "din puna de
vedere al vBria1iei de miisurare (variakia analitica), cu un grad de ineredere de 95%, cele
doua analize nu sunt se:mnificaiiv diferite".
l-b. Se considera atat dispersia de miisurare (vuriabilitatea analitica) cO.t i variBjia
biologica (variabilitatea biol6gidi). Coencientul de variabiUtate biologics are valoarea
CVI = 14% [10] .
- Limita de repetabilitate, pentru nivelul de Incredere de 9"5%, Be calculeaza eli 0
relatie In care se introduce i CVJ pe langa. CV in felu} urmator:
r V2.1,96V[(CV)2 + (cvd] 2,77.)[5,0.2 + 14,02 ] = 2,77+14,87 = 41,2%
Bau in valori absolute (3,8.41,2)/100 = 1,57 pg/L.
Din punet de vedere al dispersiei procesului de masurare :;)i al variatiei biologice, la
un nivel de Incredere de 95% rezulta ca analiza recenta. ar fi putut avea valoarea de
3,8+ 1,57 = 5, 37 ~ 5,4 I1g/L fa:r~ a putea fi considerata semnificativ diferita de
cea de 3,8 pg/L, efectuata cu un an in urma.
J.
 142 OAP 3. ESTIMitREA INOERTITUDINII DE MASURARE

Concluzia compararii data de laborator 8e poate exprima "din punct de 'lJedere al

variajiei de miisurare i a variajiei biologice, flU un grad de fncredere de 95%, cele dOUG
analize nu Stint semnificativ dijerite".

Exemplul 3.15 Pentru 0 analiza. de fosfataza alcalina, efectuata. cu doua zile

in UI'1Il!, a fost 0 valoare de 95 U/L, iar astazi acee~i analiza, pentru acel8.i pacient, tot
in a.cest laborator, a. rezultat 0 valoare de 108U/L. Sunt cele doua anaHze diferite ?
SoJuJie: Imprecizia de masurare a laboratorului, rezultata din baza. de date a
controJu!ui intern de calitate exprimata sub forma coe:t1:cientului de varia~ie la valoarea. de
81L"M/L. est~ CV 1,45%. Variabilitatea biologic a exprimata prin coeficientul CVI are
. valoarea CVr = 6,4% [10J. Luand in eonsiderare atat variabilitatea biologica precum i
cea analitica rezulta valoarea coeficientului de repetabilitate

Valoarea maxima pe care 0 poate avea cea de-a doua analiza (cu 0 probabilitate de 95%),
wi a se considers. ell. eele doua analize sunt diferite, este de:
95U/L + (95U/L 18,3%) (95 + 17,4)U/L = 112U/L.

In concluzie, cele doua analize, de 95U/L i de l08U /L, sunt diferite din punct de
vedere analitic, dar eu 0 probabilitate de 95% nn i din punct de vedere. biologic.
ANEXA 1

APLICATIA 1. PREPARAREA UNUI CALIBRATOR STANDARD

Se va prepara un calibrator standard pentru spectroscopie eu absorbtie atomica,

AAS (Atomic Absorbtion Spectroscopy) din metal de inalta puritate (in acest
exemplu, 0 concentratie de ~ 1000 mg/L Cd in dilutie de HN03). (Astfel de
concentratii standard sunt, in masurarile analitice, referite standard trasabile la
S1).

ETAPA 1. DEFINIREAjSPECIFICAREA MASURANDULUI

1.1 Procedura pentru prepararea calibratorului standard.

a) Suprafata metalului (Cd) de malta puritate este curatata cu 0 solutie

acida pentru inlaturarea oricarei urme de oxid, metoda de curatire este
specificata de catre fabricantul metalului i trebuie respectata pentru a
obtine puritatea specificata in certificatu1 insotitor.
b) Un balon cotat este ciintarit lara i eu 0 cantitate de 100 mg de Cd
mauntru. Balanta pentru eantarire are rezo1utia de 0,01 mg.
c) 1 mL de acid azotic (65% m/m) i 3 mL de apa deionizata sunt turnate
in balonul eotat, pentru dizolvarea eadmiu1ui. Apoi balonul eotat este
umplut paua 1a mareaj cu apa. deionizata i rotit de eel putin 30 de ori.

1.2 Masurandul este coneentratia solutiei standard de calibrare, care depinde de

cantitatea de metal (Cd), puritatea metalu1ui i de vo1umu1 de limid din
balonul cotat, exprimata prin relatia

CCd = 1000 V. m . P [mg/L]

in care

CCd - concentratia calibratorului standard [mg/LJ

m - masa metalu1ui de malta puritate [mg]
P - puritatea metalului, exprimata ca fractie de masa, procent
 154 ANEXA 1

1000 - factorul de conversie a volumului, din [mL]la [L], (dimensiunea Aceste efecte C1I
utilizata in rela~ie este L) torului standan
f: V - volumul de lichld exprimat in mL
pei}te" , Ishika,,~

ETAPA 2. IDENTIFICAREA ~I ANALIZAREA SURSELOR DE IN

CERTITUDINE
Tempo_
Parametrii care intra in rela~ia concentratiei, a.a.
:Rqrt fD 71
CCd := f(P, m, V)

in estimare lor, pot avea 0 eroare, deci fiediruia i se poate asocia 0 incertitudine care
-
Be transmite in calculul incertitudinii compuse asociata masurandului (concentratia
Cc.i). Aceste surse de incertitudine sunt actualizate ill continuare.

2.1 Puritatea metalului, P. Puritatea, cadmiului specificata de producator, este

99,99 0, 01% adica 0,9999 0, 0001. Aceasta valoare depinde de curatirea
suprafetei metalului, care daca. este bine realizata nu apare pericolul de con
taminarea suprafetei cu oxizi. De asemenea, nu exista informatie cu privire
la dizolvarea 100%, de aceea se verifidi solutia i se repeta operatia de ETAPA 3. CUAi
prepararea pana se obtine 0 dizolvare de 100%; in acest fel specificatia de TUDINE
puritate data de produca,tor se poate considera ca nu mai este afectata i de
alte surse de incertitudine. In acesta etapa flee=

2.2 Masa, m. Se prepara 100 mL de solutie de Cd cu concentratia de 1000 mg/L.

2, sunt fie cI.irea'",
:\!asa de Cd pentru aceasta solutie, cantarita cu balanta, este de m = 0, 10028 3.1 PuritatetL ~
g. Sursele de incertitudine care pot afecta cantarirea sunt: O,OOOL
Deoarece Il& eIIi
a) citirea pe scala balantei acestei ,-a.iori
b) repetabilitatea (citirilor succesive) semiinteJ:"'l3lilll ~
(3.6)
c) calibrarea scalei, care, potential, are urmatoarele doua surse de incerti
tudine:

- liniaritatea

3.2 Masa.~
- sensibilitatea (care poate fi neglijata)

ducatorul.lI
2.3 Volumul, V. Volumul de solutie din balonul cotat poate fi afectat de urmatoa
rele surse de incertitudine:
care inciudle
a) incertitudinea de certificare a volumului balonului cotat specificata de
ciitre producator (calibrarea) 3.3 Volumui. i..
repet~
b) incertitudinea asociata umplerii la cota, a balonului (repetabilitatea)
c) temperatura solutiei i a balonului cotat difera de temperatura la care a)~
balonul a fost cotat (temperatura). la teIIIIJIII8
 ANEXA 1 155

L: la [L], (dimensiunea Aceste efecte care intervin in evaluarea incertitudinii concentra~iei calibra

torului standard sunt reprezentate in diagrama "cauza - efect" (" os - de

pete", Ishikava) urmatoare

rL""RSELOR DE IN-
Vol1llllll1. Poribllu.

Tempe.tatura
CaiilJnea
lb:pebtiIitea
COl

Ca 0 incertitudine care
rrandului (concentratia ~1:2lla.
11";'t.., ~ caibrara.
inuare.
Ci1irea )r./

Ira de producator, este

~ aepinde de curatirea
!Iasa
apa.re pericolul de con
L
i rruormatie cu privire
E repeta operatia de
ETAPA 3. CUANTIFICAREA COMPONENTELOR DE INCERTI
restfel specificatia de
TUDINE
mai este afec:tata i de
In acesta etapa fiecare din sursele potentiale de incertitudine , identificate in etapa
mra~ia de 1000 rug/L.
2, sunt fie direct masurate, fie estimate utilizand 0 informatie apriori. r
L este de m = 0, 10028
runt:
3.1 Puriiaiea. Puritatea cadmiului este data in certificatul insotitor 0, 9999
0,0001.

Ii I
. ~.

Deoarece nu exista nici 0 alta informatie referitoare la incertitudinea asociata

acestei val~ri se considera 0 distributie de probabilitate dreptunghiulara cu

semiintervalul a = 0,0001. Incertitudinea standard se deterrnina cu relatia I

1
doua surse de incerti (3.6)

u(P) = 0,0001

v'3 II
I

3.2 Masa. Incertitudinea asociata determinarii masei este indicata de catre pro ,I
dUcll,toruI de balanta ca fiind 1~
fi afectat de urmatoa-
u(m) = 0,05 mg

care include toate cele trei surse poten~iale identificate anterior.

Ii cotat specificata de
3.3 Volumul. In estimarea volumului sunt trei surse de incertitudine: calibrarea,

iii (repetabilitatea) repetabilitatea i efectele de tE:"mperaturlL

~ temperatura la care a) Calibrarea. Producatorul specifica pentru balonul cotat 100mL0, ImL

la temperatura de 20C. Se va considera 0 distribu~ie triunghiulara

1;;1
156 ANEXA 1

(vezi exemplull. 7) deci incertitudinea standard se calculeaza cu relatia

(3.7)

Simbal r Desc:ria

0,1 mL

u (Vc) = J6 = 0,04 mL P Purita.te ":II

m Masii lDIIi
b) Repetabilitatea. Incertitudinea datorata vatiatiilor la umplerea balonu V Vohm:: bI
lui cotat. Pentru 0 serie de 10 umpleri i cantariri ale balonului cotat a Vc . Calioc
rezultat 0 abatere standard RepetaI:WI

U(Vr) 0, 02 mL
c'j Temperatura. Conform producatorului balonului cotat a fost calibrat la
temperatura de 20"'C pe cand in laboratorul prezentei evaluari temper
atura evalueaza intre limitele de 4C fa~a de 20"C. Incertitudinea da
torata a.cestei varia~ii de temperatura poate fi estimata din coeficientul
de expandare a balonului i intervalul de temperatura, dar se considera
Incertitudinea extinsi.
ca dilatare80 volumului lichidului este mai mare d80cat expandarea volu
(mvel de incredere :::: !
mului balonului. Coeficientul de dilatare al apei este de 2,1 1O-4!"C,
care duce Ia 180 0 variatie de volum de (100 mL 4C 2,1.10-6 j"C)
0,084 mL. Considerand pentru vari8o~i8o de temperatura 0 distribu~ie
rectangulara, incertitudinea standard, calcul80ta cu relatia(3.7) este Concentra~ia calibrall

u(vt) 0~4 = 0,05 mL - In valori abduI

- invalori~
Cele trei surse de incertitudine care afecteaza masurarea volumului sunt
combinate in incertitudinea standard u(V) asociata volumului V

u(V) = ...;u(Yc)2 + U(Vr)2 + u(vt)2 = "';0,042 + 0, 02 2 + 0, 05 2

= 0,07 mL

ETAPA 4. CALCULUL INCERTITUDINII COMBINATE

Valorile pentru calculul incer,titudinii combinate sunt trecute in tabelul urmator

Cu ....a.lorile din tabel se cakuleaza concentratia calibratorului standard
= 1000 m . P = 1000 100,28 . 0,9999 = 1002 7 jL
Cod V 100,0 ' mg

Peniru a.ceasta expresie multiplicativa incertitudinea combinata se calculeaza con

form rela\iei (3.10-b)

0,000058)2 (0,05)2 (0,07)2

( 0, 9999 + 100, 28 + 100 = 0,0009

 ANEXA 1 157
R caleuleaza eu relatia Contribu~ia
Descriere

kJr 1a umplerea halonu

ri ale halonului eotat a

c:otat a fast calibrat la

I!!ltei evaluari temper
~C. Incertitudinea da
timata. din coeficientul U c (COd) COd' 0,0009 = (1002,7 mg/L) 0,0009 = 0,9 mg/L
dar se considera
1tlIrii.,
lICit expandarea volu Incertitudinea extinsa U(COd) se obtine utilizand un coeficient de ll'lultiplicare k = 2
este de 2, 1 . 10- 4 rC, (mvel de incl'edel'e :::::; 95%)
4"'C2, 1 1O- 6 rC) =
U(Cod) 20,9 mg/L 1,8 mg/L
peratura 0 distributie
;U re.la~ia(3. 7) este Concentratia calibratorului se raporteaza: ,
I
- In valori absolute: COd 1002,7 1,8 [mg/Ll (pentru k = 2)

I
IIlaI'eavolumului sunt
Iti volumului V
- In valori relative: Cod 1002,7 0, 17% [mg/L] (pentru k = 2)

I
I ...:.. 0, 02 2 + 0, 05 2

(NATE

~ in tabelul urmator
Ii standard

12.. ';' mg/L.

wi se calculeaza con

:l
t = 0,0009

~
 inserisa in ~
intern de calital
brari, adica moi
duce, evident. ill
asupra probel<r
ANEXA 2 aeeeptat atunci
ealibrarea. Stab
terist~eii de trail
zor Ia instaIare.
de drift este iI:lI
APLICATIA 2. ESTIMAREA INCERTITUDINI ASOCIATE PRO
certitudinea IIISII
CESULUI DE MASURARE A GLICEMIEI PE UN AUTOANALIZOR
analizorului &WI
CTILIZAND METODA ANALITICA.
kpreanalitic - in eiap&
Caraeteristica de transfer pentru analizor este cea exprimata prin rela~ia muite surse de i
(2.15), care se retranserie sub urmatoarea forma afecteza. va10ara
Ax -Ao A: - contaminM
Cx = Co + A A (Cool - Co) = Co + -,- (Crol - Co) (A2.1)
ca.l 0 Aca/ - tehnica de
de exempli
in a doua egalitate s-a substituit Ax Ao eu A~ (semnalul , de absorb~ie - efectele de
obtinut pentru proba corectat cu blancul) i Acai - Ao eu Aca.l (semnalul de
absorb~ie ob~inut pentru calibrator eoreetat eu blancul). Toate IDarimile care - regla.rii. spa
apar in partea dreapta a egalita~ii sunt marimi de intrare in modelul matematiC in timpul c
pentru proeesul de masurare pe autoanalizor. Fieeare din aceste marimi de intrare - eoncent.rali
este afectata de 0 ineertitudine, iar aceste incertitudini contribuie la incertitudinea tubul WIllie
asociatii valorii masurate, Cx , a probei de glucoza.
Modelul teoretic (A2.1) trebuie eompletat incat sa includa i alte surse de Toate ace5le p3
incertitudine care intervin in procesul de masurare, in consecin~a se introduc in sunt luate in COl
relape urmatorii coeficien~i kpreanalw.

d - Factor care include dilu~ia probei. Aceasta dilutie poate fi realizata de analist kintra - Concentra;ia
inainte de introducerea probei in analizor sau chiar (automat) de ditre anali depinde de faa.
stressul sau _
wr. Pentru a calcula coneentra~ia, in cazul probei diluate, este neeasar
ca rezultatul ob~inut sa fie multiplicat eu factorul de dilu~ie d. Expresia considerarea fac
factorului de dilu~ie este d = (VI + V2)/VI in care: Vi - este volumul probei din literaturi..
~L}; V2 - este volumul diluentului (reactiv + apa) , [p,L].
Modelul matematic j,

kmatr - Factorul de matrice. Acest factor reflecta faptul ca proba i ealibratorul

nu sunt perfect" comutabile" , adidi exista efectul de matrice. Orice diferen~a
intre macrostructura i compozi~ia probei 1,1i cea a ealibratorului poate pro
C'J; = [Co..!- .~
.4aa
duce diferenta in raspunsul analizorului (Figura 2.6-b).
Observa'tie; Aces:e di
kdrift - Uzual, calibrarea este efeetuadi lunar sau saptamanal, iar controlul eu ser suma) fie ea factori ."d
de controlla fiecare ase ore. Informatia obtinuta prin probele de control este a unui factor (produl

~ ASOCIATE PRO
N AUTOANALIZOR
l exprimata prin relatia
~-CO) (A2.1)
(semnalul de absorbtie
1
I eu Aal (semnalul de
I Toate marimile care
e in modelul matematic
aceste marimi de intrare
Ilribuie la incertitudinea
includa i alte surse de
IBlScinta se introduc in
Ite fi reruizata de analist
ILUtomat) de ca.tre anali
ei diluate, este necasar
de dilutie d. Expresia
V: - este ':olumul probei
~j.
ca proba i calibratorul
m.a.trice. Grice diferenta
alibratorului poate pro
h.
iDal. iar controlul cu ser
I probale de control este
ANEXA 2 159
inscrisa ill diagramele de control (Shewart) i constituie parte a controlului
intern de calitate. Schimbarea sensibilitatii aparatului (" drift") intre cali
brari, adica modificarea in timp a pantei dreptei de calibrare (Figura 2.6-c),
duce, evident, la modificarea valorii concentrati.ei masurate. Dad!' masurarile
asupra probelor de control indica valori care se situeaza in afara unui interval
acceptat atunci se repeta controlul, iar daca abaterile persista se realizeaza
calibrarea. Stabilitatea in timp a analizorului, constanta valorii pantei carac
teristicii de transfer (caracteristica de calibrare) este testata de catre furni
zor la instalare, iar de catre laborator, la calibrarea analizorului. Faetorul
de drift este introdus in modelul matematic pentru a Iua in considerare in
certitudinea asociata eventualei aparitii a instabilitapi in timp ("drift") a
analizorului asupra valorii masurate.
kpreanalitic - In etapa prelevruii probei (sampling) i preparani acesteia pot apare
muite surse de eroare (Figura 3.2), deci componente de incertitudine care
afecteza. valoarea masurata, ca de exemplu:
- contaminarea i/sau pierderi datorate echipamentului utilizat;
- tehnica de prelevare Un general manipularea probelor pentru a evita,
de exemplu, hemoliza;
- efectele de timp i de temperatura, de exemplu, in timpul depozitarii;
- reglarii speciale ale instrumentelor, de exemplu, pozitia tubului i viteza
in timpul centrifugariij
- concentratia chimicalelor i a reactivilor, de exempIu, acele prezente in
tubul unde proba (sange intergal) este colectata.
Toate aceste posibile efecte, surse de incertitudine asupra valorii masurate,
sunt Iuate in considerare in modelul matematic prin introducerea termenului
kpreanalitic'
kintra - Concentratia tuturor. componentelor cUnice relevante, din sangele uman,
depinde de factori biologici i de alta natura, cum sunt: ritmul zilnic, dieta,
stressul sau somnul. Acctia pot fi inclui in evaluarea incertitudinii prin
considerarea factorului intra-individual, kintra, iar valoarile utilizate se culeg
din literatura.
Modelul matematic (A2.1), prin introducera efeetelor de mai sus devine
Cx = [CO + ~: (Crot CO)], d kmatr . kdrift . kintra + kpreanalitic (A2.2)
Acal
Observatie: Aceste efecte se pot introduce in modelul matematic fie ca termeni (de
sum a) fie ca factori (de produs). Valoarea nominaUl (in absenta efectul introdus)
a unui factor (produs) este cosiderata ca fiind egala cu 1, iar valoarea nominala
160 ANEXA 2
-----------------------------
(in absent a efectul introdus) a unw termen (surna) este cosiderata ca fiind egala
cu O. Dar, evident, chiar i aceste valori nominale ale factorilor introdui se. I-f
,c1
,
!
in modelul matematic prezinta 0 incertitudine asociata. Contributia fazei
I:
preanalitice, coeficientul kpreanalitic, este introdusa in model sub forma unui termen
(suma) deoarece aceasta faza are multe componente (enumerate anterior)i care
nu sunt dependente de concentratie. Modelul utHizat pentru calculul incertitudinii ~
i
nu va Ina in considerare i efectul intra~individual. ~

Valoarea concentratiei de glucoza, Cg , conform relatiei (A2.2) rezulta:

~
~
~
t
I
r

0,3 (8,04 - 0.)] (1,6+200)

Cg = [0 + 0,3445 200 . 1 . 1 . 1 + 0 = 7,06 mmol/ L

iar pentru calculul incertitudinii compuse, conform relatiei (3.8~b) rezulta: . .-..;
;.,:
~

;: ;WI!

-
~ ;si
~;~

S ::
~
.:: ~ .

Incertitudinea extinsa, pentru k = 2, este U = 2 . 0,2115 = 0,43 mmol/L, iar f~ c,s

I' ~ i
ll~ 1
l
valoarea raportata numai cu doua zecimale este ='-
,'-
11 .. 'j

absolut Cg = 7,06 0,43 [mmol/LJ pentru k = 2 II
I'
t_
C
I' t>
relativ Cg 7,06 6% [mmol/L] pentru k = 2 '!

Comparaud valoarea relativa a incertitudinii extinse, de 6%, ob~inuta prin

j~ ...
aceasta metoda analitica, cu incertitudinea de 7%, obtinuta prin utHizarea datelor
din controlul intern de calitate i din evaluarea interlaboratoare, Exemplul 3.11
.IIIt~::: i
cu aplicarea corectiei, se constat a valori apropiate. Este normal ca in Exemplul Ii loC
3.11 incertitudinea extinsa sa fie 0 valoare putin mai mare deoarece prin metoda il l
respectiva sunt considerati toti factorii de eroare (i cei care au fost omii prin iiII ;:!
aceasta metoda analitica). I.

I~ tI
Bugetul de incertitudine pentru aceasta metoda analitidi este prezentat in
tabelul urmator t6]
IS ..

=-
i
..c -
" !
- I
! i

-
1~
,i
~
t
---
t'
 f
l
(!)

0-0
"1
run
J~~",.
i
o
ou ...,
::s :;:!
. S s
Gl
~g.
I?; ...,.,.
w
S
lri

.P
II

,j>..
I:'""

t
l!"
"

..,
~
[
w
1f'
C'"
'----'
~
-,..
e
II
,:-I
g
j
-
'/:'-"

~
~,
lIiJH(
~f:l f~~
s ?t~ ~ &l
(') ::I. ~
<+
m ::::1.
~......
r
,......."

(1) ] . I"J ~ 'e. ~ ~ ~

~,
....0
(!) 0
~~ s.~
. dr' ....
is'
j:t)

a ~re ~ ~~S', '"

r ~ :;;.:""" <+~!of ~
~
s'
'tl g- 'tl ~ 1ii '0
!J ...........
.~= r - > o '
:;:! III ..... r-> "1
s
~.
'--'
.:
~c;
S.
~. ~ i'> 0
~~~
I!l ::s (I).........
1Ul E...
..... (1)
(1)
..,c

Milsurand: concentratia totala de glncoz1i, (Gg ), in proba de plasma umana

Componente Unitate de Illfol"matie furnizata pentru

Simbol Xi I (Surse de incertitndine) Valoare Xi milsura evaluarea incertitlldinii u(X;) I IU(Xi) I
Tip leil
I %

Valoare Sursa
Semnalul de absorbanta Reprodllctibllitatea interna din
A~ 0,3 [AU] 0,006 I A 10,0060123,5249144,56%

(corectatcu blanc-ul) controllli intern de calitate, 2%

Semnalul de absorban~a Dispersia experimentala pe
,
A""l al calibratorulni (corectat . 0,3445 [AU] 0,0046 durata a ase luui I A 10,00461 -20,486 119,86%

cn blancnl)
Concentratia in glucoza Se considera ell. incertitlldinea pt.
... mmol/L 0 - 0,0000 0,13021 0,00%
Go .. .....

Concentratia ill glucoza

--
"(;oncelitra~ia" apei este zero
~

sa
~
Gcal
a calihratorului
Volumul tlantiolluini
8,04

1,6
mmol/L 0,1437

Bias: 0,03
Calibrator trasabil MR NIST 965

Tneertitudinea pipetelor iudicata

B

B
0,1437 0,87779 35,58%

0,0223 0,03501
..

0,00%
- ~

VI JLL
S(Vl) : 0,014 de furnizor
Bias: 1,6 Incertitudinea pipetelor iudicata I I
200 I ttL I B 09700 0003 10,00%

Liniile in nuan~a gri all foot neglijate in caleuI din lipsa de infermatie

;....<
0':>
;....<

r
 Nr.
crt.

ANEXA 3 h. inregi!!dI

EXElvIPLU DE FI~E DE VALIDARE

&. Reactivi uI
:Sr.
I
I
crt. i
i Con~inutul fiei de validare

Specificarea metorlei
I a. denurnirea analizei ! Determinarea ureei din ser prill metoda nurnita.
I I ureaza
:
1. : b. masurand Uree
Metoda dezvoltata in laboratoarele Hoffman La
I c. sursa rnetodei Roche Diagnostics - Gerrnania; nu s-a.u acius mo
dificari metodei. Metoda a fost standardizata
i I folosind SRJA 909b.
i
:
2. II Responsabil de validare
loana POPESCU - biolog. Se anexeaza. copU
I dupa documente de calificare - Anexa *
Condi~ii de mediu
a. echipament T 20 - 25 c C; Urniditate = 40 - 60%
3.
i b. proba ~ = 4 - 8C i T = [-20C ...... 25C]
l Limita mil
I c. reactivi T 20 25C 7.
- LD
I Echipamentul
i Analizor automat - biochlmie - COBAS Limitami
,I 1 a. denurnire
INTEGRA 400 PLUS 8. carel mill
I I b. producator Hoffman La Roche - Germania
iI c. serie 398390/2006 I
Limita ra
d. nr. Inventar 0731 9.
I rare - Lx
I e. certificat de etalonare
Nivel normal: Ue"'lins~ = 8,0 mg/dL ! k = 2;
, nr. 05.01 - 716/2007 se
atll.eaZa certificatul de 10. Domeailll
I
Nivel patologic: U.:ctin.s = 2,6 mg/dL, k = 2; Valori bill
etalonare - Anexa *
referin~
4. f. domeniul de masura. DM =0 240 mg/dL (specificat de producator)
Se ob~ine utilizalld calibrator pentru sisteme au
g. curba. de calibrare
tomate Cobas - Roche Diagnostics. (Se anexeaza.
curba de calibrare - pentru uree Anexa *)
Continuaxe pe pagina urmatoare
 ANEXA 3 163

TABEL 5 - continuare de pe pagina pl'ecedenta

Nr.
Con,!;inutul fiei de validare
crt.
i Analizorul este nou. Ana!izorul zilnic ilji face au
tomat urmatoarele operatii de intretinere: spalare
tubulatura i ace i deproteinizare. (Se ataljeaz&'
h. inregistrari de mentenanta procesul verba! de instalare a! echipamentului,
anexa '" i eventual de mentenata). Pentru un
analizor in functiune se specifica datele genera,..
te de mententa.
i Reactivii sunt adecw]i lucrului cu echipamentul \
(este sistem inchis), care urmeaza a Ii utilizat gi
sunt in termen de valabilitate. Reactivi Roche Di
agnostics, lot 69193601, data expirarii 05.2008 (se
S. Reactivi utiliza,!;i
ata.eaza certificate de cali tate/declaralii de con
formitate, Anexa ",). Reactivul este stabil la oor
dul echipamentuluij
, prir. metoda numita. Materialele de referinta. (pentru acest sistem
indus) sunt adecvate metodei care urmeaz8. a fi
validata. i sunt in termen de valabilitate - Anexa
*:
lnIIOacele Hoffman La - nivel normal: ser de control "Precinorm U"
E.2.: !tu s-au adus mo lot: 175650; data expirani: 12.2008, Cll
, I. fast standardizata. 6. Materiale de referin'!;~ valori in intervalul: [34,8 - 47,4] mg/dL,
valoarea tinta. 41,1 mg/dL; SD = 2,1
foe anexeaza. copii mg/dL;
~ - Anexa * - nivel patologic: ser de control" Precipath U"
lot: 174531; data expirarii: 11.2008, cu va
40 - 60% lori in intervalul: [133 - 181] mg/dL, valoa
f .... ,..:.. 250] =
rea linta 157 mg/dL; SD 8 mg/dLj=
:
7.
Limita minimrt de
- LD
detec~ie Deoarece Lam = 0 mg/dL se cosidera. Ln = 0
mg/ dL, (fiU are relevanta. clinidi!)
ie - COBAS Evident La > 0 mg/dL, dar este irelevanta. din
Limita minim~ de cuantifi~ PUllct de vedere clinic deoarece limita minima. a
8. carel mrtsurare - LQ domeniului de referinta. =20 mg/dL La, ded
Ilia
se conSidera. LQ == Lam = Ll = 0 mg/dL.
LM = 240 mg/dL (din catalog). Prin testarea
Limita maximi'i de ml1su unei probe de 240 mg/dL s-a vermcat capooi
9. rare - LM tatea analizorului de masurare Ill. limita supe
t mg/dL , If = 2;
riaara. (LM Ls)

l6 mg/dL, k = 2; to. Domeniul de mi!l.surare DM = [LJ, Ls] = [0 - 240jmgjdL

Valori biologice de
Adulti: 20-40 mgtdL
ificat de produditor) referinti!l.
.. ,;>entru sisteme au Continuare pe pagina urmatoare
1IIClIRics. (Se anexeaza
In!e - Anexa *)

pe ])agina urmatoare
164 ANEXA 3

TABEL 5 - continuare de pe pagina precedenta TJ

Nr. Nr.
Continutul ftei de validare
crt. crt.
Din curba de calibrare (Anexa *) rezulta:
Limita minima de ca.librare LOrn = 0 mg/dL;
Limita maxima de calibrare LOM = 110 mg/dL;
Domeniul de calibrare este Dc (0 - 110)

mg/dL. Pe intreg domeniu de calibrare, Dc,

caracteristica de transfer este liniara i se

13.
Inexaait...U
ductibilital
11. i Liniaritatea Anexa
considera caracteristidl. liniara panli la va

loarea LLM Ls = LM. Domeniul de referin~a

DR = (20 - 40) mg/dL, deci DR este indus in

Do, DR CDc, astfel se a.'!igura liniaritate pen

tru masurarea probelor. Domeniul de masurare

DM = 0 - 240 mg/dL, domeniul de calibrare,

Dc = (0 110) mg/dL, deci este indus in dome

niul de masurare, (DR C Dc c DM).

Nivel normal:

Repetabilitate m = 38,35 mg/dL; S D = 0, 50

mg/dL; CV = 1,32%. CV = 1,32% < 3,0%

Incertitud
(limita impusa in [17]).
14. I rare
Nivel patologic:

Repetabilitate m = 156.41 mg/dL; SD = 2,81

mg/dL; CV = 1,80%. CV = 1,80% < 1,9%

* Anexele S4' ~
(lirnita impusa in [17] ).

Nivel normal:

12. Reproductibilitate interna, pe durata a .,. zile/

Imprecizia - (Anexa *)
luni (este recomandat ca datele sa fie obtinute din

baza de date a controlului intem de calitate) m =

39,44 mg/dL; SD = 2,25 mg/dL; CV 5,71%

CV 5,71% > 4,85%) ! (limita. impusa in [17}).

Nivel patologic:

Reproductibilitate interna, pe durata a ... zile/

luni (este recomandat ca datele sa fie obtinute

din baza de date a controlului intern de cali

tate) m 157,08 mg/dL; SD = 6,44 mg/dL;

CV = 4, 10%; CV = 4,10% > 2,5% r (limita

impusa in [17]). Pentru valorile CV, din &:est

exemplu, atat pentru nivel normal ca.t i nivelul

patologic, imprecizia dep~~e limitele prescrise

pentru uree, deci se impune ana.lizarea f&:torilor

care infiuenteaza. functionarea in timp a analizoru

lui. (reproductibilitatea interna.)

Nivel normal:

D 1,66 mg/dL; D[%J = 4,03%

 ANEXA 3 165
----------------
IIdoenta
TABEL 5 - continuare de pe pagina precedentli

Con~inutul fiei de validare

bex.a *) rezulta:
race Lem = mg/dL;
are LeM 110 mg/dL;
Il!IU Dc = (0 110)
euiu de calibrare, Dc,
- . . este liniara i se
i::ii liniara pana la va
l Domeniul de referin~a.
,. Oeci DR este indus in
r asigura liniaritate pen-
Dameniul de masurare
, ciomeniul de ca.li.brare,
iIeci este indus in dome
:Dc ::::DM).
3.5 :ng/dL; SD = 0,50
CT = 1,32% < 3,0%
.4: mgJdL; SD = 2,81
G = 1,80% < 1,9%
Nivel patologic;
D = 0,08 mg/clL ; D[%] = 0,05% D[%] =
0,05% < 4,3% (limit a impusa in [17]).
S-au efectuat 42 (pentru nivelul norma.!) !.Ii respee
Inexactitatea (pe repro tiv 43 (pe nivelul patoiogie) de ma.surari - eu
13. ductibilitate interna) urmatoarele materiale de referin~a:
j\nexa * nivel normal: ser de control "Precinorm U" lot:
175650; data expirarii: 12.2008; eu val~ri in
intervalul: [34,8 - 47,4] rng/dL; valoarea
tinta 41,1 rng/dL; SD = 2,1 mg/dL;
va.loare medie ealculata m = 39,44 mg/dL.
nivel patologic: ser de control "Precipa.th un
lot: 174531; da.ta expirarii: 11.2008; eu va
lori in intervalul: [133 181] rng/dL; va.loa
rea tintli 157 mg/dl; SD = 8 rng/dL; va
loare medie ealculata m 157,08 mg/dL.
14.
Incertitudinea de mlisu- I Se atageazafia de caleul - vezi Anexa 4
rare
* Anexele se atageaza raportului de validare

i.. poe durata a ... zile/

wee sa fie ob~inute din
i mrern de cali tate) m =
5 mg/dL; CV 5,71%
~tii impusa in

i. poe durata a ... zile/

~ Catele sa fie ob~inute
uolnlui intern de ca.li.
L: SD = 6,44 mg/dLj
10% > 2,5%! (limitil.
-.a.iarile CV, din a.cest
e. normal cat i nivel ul
~ limiele prescrise
me analizarea factorilor
lIRa in timp a analizoru
Kernii)

Ii: = 4,03% D[%]

~ in [17]).
zoe urmlitoare
 Nivel normal
Nr. crt. I
l. Material d
ANEXA 4 2
3 Echipa.:nel

4 i

EXEMPLU DE ESTIMARE ~I RAPORTARE PENTRU INCERTI 5 R.epro.I

TCDINEA DE MASURARE Incertitudinea 5UII
Incet"'"..ir~

r ; Material de referinja*: (ni- Material de referin~a: (ni-

I vel normal) Ser de control Valori vel patologic) Ser de con- Valori
. "PRECINORl'v1 U" Lot Img/dL) trol "PRECIPATH U" Lot !mg!dL)
I 1'1'5650; Expira: 12.2008 174531; Expirli: 11.2008

: Reproductibilitate:
s(x) 2,25 Reproductibilitate: i s(x) = 6,44
l.
=
; m 39,44; CV = 5,71% up =2,25 =
m 157,08; CV = 4, 10% ' up = 6,44
f
Deplasare:
. 2 ! Deplasare: D = 1,66 D m -~inta.
D 0,08
i '! D = m - \iJlta = 39,44 - 41, 1 un =0,95
157,08 - 157.00
Un =0,046

I 3.1 :Materialul de referinta.: =2,1

Materialul de referinta:
8
i SD = 2,1 mg/dL UT
SD 8 mg/dL UT

!
4 !lncertitudinea de etalonare de Uet = 8,0 Incertitudinea de etalonare de Uet = 2,6
pe certiJicatul INM Uet =4,0 pe certificatul - INM Uet = 1,3
1 Se ini;roduc i s.lti factori ce Se introduc i a1~i factori Cll
pot infiuenta rezultatul (tem- pot inf!uen~a rezultatu\ (tem
peratura a.mbientala, neliniar peratura ambientala., neUniar
5. iiat;ea., robuste\ea, interferente Df = 0,25 itatea., robustei;ea, interferente Uf 0,25
etc) numai daca. este nevoie (i etc) numai dadl. este nevoie (i
se esmnea.za. contributia aces se estimeaza. contribupa aces-
i total tora).

mcertitudinea compusa.:
I Incertitudinea compusa.:

'1! UC = J(uP
2
6
2
+u" +u2D +tt 2r 5,14 , tto -- J(tt p2 + tt2et + 1.1D2 +tt2r 10,35
+1.Ij) +tt})
mcertitudinea extinsil.: Incertitudinea extinsa.:
7. 10,28 20,70
1l=2UC (pentm Ie = Z) U=Z'UC (pentru Ie == 2)

Raportarea. rezultatului, tn val

Raportar.ea relilultatului, in vaI
39,44 157,08
8 ori absolute: ori absolute:
10,28 20,70
R=xU (pentru Ie == 2) R ~U (pentru k Z)

Raportarea rezuitatu\ui, In va-

Raportarea rezultatului, tn va
! 39,44 157,08
lori relative: lori relative:
( R=xU (pentru Ie = 2)
26,77%
R=:t:U (pentru Ie 2)
14,43%

* Analizorul function and In sistem lnchis, se utilizeaza. serul de control ca mca.terial de referintil..
 ANEXA 4 167

Nivel normal

INr. crt. I Sursa I Simbol I Xi I Coef. sensibilitate I U(Xi) I %

l. I Material de ref. Incertitudine Ur 2,1 i 1 i 2,1 19,30%

2 I Etalonare U.t I 4 1 I 4 60,4%
3 I Echipament Exactitate UD 0,95 1 0,95 3,5%
Al~i factori

'ENTRU INCERTI 5
4
I
l
Reproductibilitatea
I temp.
Uf

'Up
0,25

2,25
1

1
0,25

2,25
0,40%

16,75%
Incertitudinea standard compusa 'Uc 5,14
,--_ Incen:itudinea extinsa
........... -
U I 10,~8

lIsA: (ni
r de con-I Valori
B U- Lot [mg/dLJ
l1..2008

&. 1"" I n_ II AA Contributia fa ineertitudlne

D 0,08
I uD = 0,046 J I

~ I

Ur 8
j
IIIioDare de Uet = 2,6
19,30 %
i
:!'aa.ari ee
Uet = 1,3
I

_ (tem
lIIIII!Oniar
I

Ilil!l'Rrente I

lIeWIi.e(lji
Uf 0,25
/_1 fil2 .3ii4I1S]
. . aces

I5i.:
~+~ 10,35

i:
=2) 20,10

_inval
151,08::
20,10
'=2)
hoi. in va. I
157, OS:: I
.1:=2) 1 14,43%
1

ca ma;teria.l de referin~l1.