Anda di halaman 1dari 7

PROIECT DIDACTIC

PROFESOR : Barbu Anca


DATA : 23 mai 2012
UNITATEA DE NVMNT :COLEGIUL TEHNIC GH. ASACHI
BUCURESTI
CLASA a IXa A C ZI
OBIECTUL : Limba i literatura romn
SUBIECTUL : Arhaismele si regionalismele
TIPUL LECIEI : lecie de cultivarea limbii
COMPETENE SPECIFICE : Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in
receptarea si producereea de mesaje scrise si orale

COMPETENE DERIVATE : La sfritul leciei, elevii vor fi capabili:


C1 sa defineasca notiunile de arhaism , regionalism
C2- sa recunoasca pe text cele doua categorii lexicale
C3- sa precizeze asemanari si deosebiri intre cele doua categorii
C4- sa indice valoarea stilistica a arhaismelor si regionalismelor
C5- sa faca comparatie intre arhaisme si neologisme

STRATEGIA DIDACTIC
METODE I PROCEDEE : conversaia euristic , lucrul cu textul,
exemplificarea, problematizarea, munca independent, lucrul n grup,
explicaia,expunerea, comparaia
FORME DE ORGANIZARE : activitate frontal, activitate independent
individual, activitate pe grupe
MIJLOACE DE NVMNT : manualul, fise de lucru
RESURSE : capacitile intelectuale ale elevilor i competenele acestora ,
cunotinele anterioare despre notiuni de vocabular, deprinderi de lucru pe text; timp : 50
de minute

BIBLIOGRAFIE
Adrian Costache, Florin Ioni, M. N. Lascr, Adrian Svoiu, Limba i
literatura romn. Manual pentru clasa a IX-a, Grup Editorial ART;
Carmen Iordachescu- Limba romana Teste pentru studiul la clasa-ed.
Carminis-Pitesti -2000
Gabriel Angelescu-Limba si literatura romana- 550 de teste grila, ed AULA
Brasov 2001
MODALITI DE EVALUARE : aprecierea verbal , notarea , fisa de lucru.

DESFURAREA LECIEI
- Organizarea clasei : prezenta, amenajarea spatiului de lucru
I. Captarea ateniei elevilor
Se impart elevilor fise de lucru si li se cere sa spuna care cred ca va fi
subiectul lectiei (arhaismele si regionalismele) si ce fel de lectie va fi (cultivarea limbii).
II. Anunarea subiectului leciei ,a tipului ei i a competenelor vizate

III. Actualizarea cunotinelor acumulate anterior

Profesorul cere elevilor sa explice cu cuvintele lor ce inteleg prin arhaisme si


regionalisme, de unde provin cei doi termeni (etimologia cuvintelor). Se noteaza in caiet
titlul, definitia notiunilor, etimologia cuvintelor.
Se face apel la cunostintele anterioare ale elevilor, se remarca tipul de texte in care
apar arhaisme si regionalisme si se cere o explicatie a folosirii acestor compartimente ale
vocabularului / registre stilistice.
IV. Dirijarea nvrii i obinerea performanelor
Sunt invitati elevii sa citeasca exercitiul 5 de pe fisa de lucru. Li se reaminteste ca
au studiat de curand povestirea BaltaAlba a lui Vasile Alecsandri, se reactualizeaza in
cateva propozitii subiectul povestirii, este mentionat anul aparitiei (1847, deci jumatatea
secolului XIX). Se trage concluzia ca avem de-a face cu un text scris intr-o limba romana
mai veche, care nu se mai vorbeste in zilele noastre, presarata cu cuvinte si expresii cu
forme diferite de ale cuvintelor din limba romana contemporana sau chiar cuvinte care nu
se mai folosesc astazi, dar descriau realitatea societatii romanesti la momentul respectiv.
Se trece la rezolvarea sarcinilor de pe fisa de lucru, corectand fiecare exercitiu in
parte. In fisa apar mai multe tipuri de exercitii: de recunoastere, de inlocuire, de explicare
a sensului, de grupare.
V. Asigurarea feed-back-ului
Feed-back-ul are loc permanent,pe parcursul conversaiei, prin aprecieri verbale
fcute de profesor, viznd participarea elevilor, calitatea raspunsurilor, claritatea i
corectitudinea exprimrii, prin rezolvarea sarcinilor de pe fisa de lucru..

VI. Asigurarea reteniei i a transferului


Elevii vor avea de rezolvat sarcina 5 din fisa de lucru daca nu au terminat-o si de
selectat dintr-o pagina de text din romanul Fratii Jderi, care este in curs de studiu ,
arhaisme si regionalisme cu explicatia data de Dictionarul Explicativ al limbii romane.
VII. Evaluarea Se fac aprecieri referitoare la activitatea elevilor in timpul orei,
sunt laudati cei mai activi dintre ei, sunt notati in catalog, sunt stimulati colegii lor.
Fi de lucru
Clasa a IX-a
Arhaismele.Regionalismele

Se numesc arhaisme cuvintele, expresiile sau construciile foarte


vechi, care nu se mai ntrebuineaz de mult n limba vorbit.
Se numesc regionalisme cuvintele cu o raspandire geografica limitata,
specifice graiului dintr-o anumita zona/regiune (Moldova, Muntenia, Maramures,
Banat, Crisana).
Arhaismele si regionalismele au valoare stilistica deosebita, conferind
scrierilor culoarea locala si atmosfera epocii respective.

1. Folosind un dicionar al limbii romne, stabilii sensurile cuvintelor


subliniate n textele urmtoare i artai care dintre ele sunt arhaice (nvechite) i
care sunt regionalisme:

a). n cellalt unghi era aezat un dulap prin ale crui sticle se vedeau o
mulime de ciubuce de antep i de iasomie, cu imamele de chihlibar limoniu, iar mai
sus, pe o desprire fcut ntr-adins, se vedeau o mulime de feligene pentru
cafea, cu zarfurile lor de argint, i cteva chisele de dulcea.
(Nicolae Filimon - Ciocoii vechi i noi)

b). Galbnul - [...]. Cnd am ajuns la marginea acelui sac, am gsit o poporaie
foarte amestecat de galbini olandezi i nemeti, de irmilici vechi i noi, de
carboave, pn i de sfanigi, pn i firfirici, care cu toii triau ntr-o armonie ce
m-au adus n mare mirare, cunoscnd dihoniile care despart astzi naiile.
(Vasile Alecsandri - Istoria unui galbn )
c). Si dupa ce ne culcam cu totii, noi baietii, ca baietii, ne luam la harjoana si
nu puteam dormi de incuri, pana ce era nevoita biata mama sa ne faca musai un
surub , doua prin cap, si sa ne deie cateva tapangele la spinare.
Si tata, saturandu-se cateodata de atata galagie, zicea mamei:
-Ei taci, taci! Ajunga-ti de-amu, herghelie! Stiu ca doar nu-s babe sa
chiroteasca din picioare!
Insa mama ne mai da atunci cateva pe deasupra si mai indesate zicand:
-Na-va de cheltuiala, ghiavoli ce sunteti! Nici noaptea nu ma pot hodini
de incotele voastre?
(Ion Creanga-Amintiri din coplilarie)

2. Inlocuiti arhaismele cu sinonimele actuale corespunzatoare :


L-au lasat slobod=
Ionel invata buchiile=
Istoria e scrisa in letopisete=
Au trimis om spre a iscodi dusmanii=
Satenii mersera la jude cu jalba lor=
Vistiernicul primi hrisov de la domnitor=
Norodul se aciua de vipie la umbra stejarului=

3. Indicati formele literare corespunzatoare regionalismelor urmatoare


bumb, hulub, papornita, colb, hartoape, scranciob, clop, o tara, guzgan, pita,
sfada, catana, papusoi, curechi
alegand din lista de mai jos:
praf, cearta, leagan, sobolan, putin, porumbel, varza, soldat, nasture, paine,
denivelari, porumb, sacosa, palarie
4. Grupati regionalismele de mai jos in
-regionalisme fonetice:
-regionalisme lexicale:
-regionalisme gramaticale:

am plecatara, deste, cucuruz, frunce, chicior, ai, fusei, oblu, s-o fost deschis

5. Citeste textul, recunoaste autorul si opera, apoi transcrie corect textul ,


conform normelor limbii romane actuale:
Intr-o sara din luna trecuta eram adunati mai multi prietini, toti lungiti pe
divanuri(...) si inarmati cu ciubuce mari, carele producea o atmosfera de fum
vrednica de sala selamlicului a unui pasa. Afara cerul era invalit de nori vineti, care
se spargea deasupra Iasiului.(...)
Pintre noi se gasea un tanar zugrav frantez, care pentru intaia data iesise din
tara lui spre a face un voiaj in Orient.
-Domnilor, ne zise el, va marturisesc cu rusine, ca, pan-a nu veni in tarile d-
voastre, nici nu presupuneam ca se afla in Evropa o Moldavie si o Valahie. Dar nu ma
plang nicidecum, de vreme ce , ca un nou Columb, am avut placerea de a descoperi
(...) aceste frumoase parti a lumei si a ma incredinta ca (...) ele cuprind in sanul lor
o societate foarte placuta.
(..........................., ........................................)
Dicionar (minimal):

antp,s.n. (arh.) varietate de viin cu lemn glben (galbn), s.m. moned veche de aur.
mirositor.
anteru = anteriu, s.n. hain lung purtat iasome, s.f. numele a doi arbuti
n trecut de boierii romni i astzi de ornamentali, unul cu flori albe i parfumate,
preoi. cellalt cu flori galbene.
calemcheru,s.n.(arh.) stof pentru imame, s.f.(arh.) captul ciubucului prin
confecionat anteriile sau turbanele care se trage fumul.
boierilor.
carbov, s.f. (arh.) moned veche imini, s.m. (arh) pantofi cu vrful ascuit,
ruseasc de argint, n circulaie n rile purtai de rani; pantofi fini de marochin,
romneti n secolul al XIX-lea, egal ca purtai de boieri.
valoare cu o rubl.
cac, s.n. (arh.) acopermnt de cap, irmilic, s.m. (arh.) moned turceasc
rotund i nalt, confecionat din psl, purtat ntrebuinat pe vremuri i n rile
de boieri i de soiile lor. romneti.
chihlibr = chihlimbar, s.n. produs fosil, de limonu, adj. galben ca lmia
obicei de culoare galben, folosit pentru
fabricarea unor obiecte de art sau pentru
preparat lacurile fine.
chisa, s.f. vas mic de cristal(de porelan), logoft, s.m. ( arh.) 1. mare demnitar n
n acre se ine dulceaa; (pop.) pung de ierarhia boierilor romni n secolele trecute;
pstrat tutunul. eful cancelariei domneti; 2. secretar,
copist ntr-o cancelarie; 3. vtaf.
ciubc, s.n. (arh.) lulea oriental cu eava sfnig, s.n. (arh.) moned de argint (din
lung avnd capul din filde sau chihlimbar. germ Zvanziger).
feligan, s.n. (arh.) ceac de cafea fr taclt, s.n. (arh.) bucat de stof sau de
toart. mtase vrgat, cu acre se legau boierii la
cap sau peste mijloc, dup moda turceasc.
firfirc, s.m. (arh.) moned mic de argint; vistiere, s.f. (arh.) instituie care
bncu. administra, n trecut, banii statului; localul
(ncperea) n care se pstra tezaurul public.