Alimentatia prepelitelor

Cresterea prepelielor n ara noastr este relativ recent i se face n sistem familial i cu efective
mici. Ca urmare a acestui fapt producia rezultat este consumat local, neexistnd o pia a crnii i
oulelor la aceast specie.

Prepeliele produc o carne deosebit de apreciat n unele ri dar este i o mare productoare de ou
care se utilizeaza n alimentaia omului cu efecte dietetice i medicale. Dei greutatea oului este n
medie de 13,2-13,5 g, prepeliele produc anual 280-300 ou ceaa ce reprezint 18-20 ori greutatea
corporal.

Alimentatia puilor de prepeli

Acestea manifest cerine ridicate n energie, proteine i aminoacizi eseniali. Nivelul energetic
recomandat este de 2900 2950 kcal EM/kg nutre, iar cel proteic de 24-24,5%.

n perioada de crestere (22-40 zile) nivelul energetic al nutre urilor este acela i ns cel proteic
scade de la 18-19%, scznd corespunzator i cerinele n aminoacizi eseniali.

Pentru echilibrarea balanei n aminoacizi eseniali se recomand introducerea n structura

nutreurilor combinate de nutreuri de origine animala, respectiv 6-8% n re etele de demaraj i 4-
6% n cele de cretere.

Pentru realizarea unei producii de 8-9 g masa ou/zi, prepeliele au nevoie de cca. 65-70 kcal
EM/cap si 4,3-4,5 g proteine; realizndu-se un consum zilnic de 20-22 g nutre combinat.

Hrnirea prepelielor pentru carne

n localul de cretere-ngrare trebuie s fie linite, temperatura potrivit (18-20C) i o lumin

far a fi n exces. Psrile pot fi n numr mare n cuc, dar hrnitoarea trebuie s asigure ca 2/3
dintre acestea s poat mnca n acelai timp. Se limiteaz, de asemenea, nl imea cu tilor la 10-12
cm, pentru a mpiedica s sar una peste cealalt.

La vrsta de 42-50 de zile se obin prepelie cu greutatea de 120-140 g, superioar celei a psarilor
slbatice. Pasarea slbatic este mai puin grea, dar mai gras ; prepelia de cresctorie e aproape
lipsit de grsime i cu mult mas muscular. Aceast particularitate a prepeliei domestice o face
cu att mai apreciat din punct de vedere culinar, prin fineea carnii sale.