Anatomia si fiziologia omului , 25 VASELE DE SANGE

B. VASELE DE SANGE

Vasele de sange alcatuiesc o retea prin care sangele circula de la inima catre
toate organele corpului (artere) si de aici inapoi, la inima (vene). Sangele care
pleaca de la inima se numeste sange arterial, este de culoare rosu aprins ca
urmare a concentratiei mari de oxihemoglobina din eritrocite. Sangele care se
intoarce la inima se numestesange venos, este de culoare rosu inchis ca urmare
a concentratiei mari de carbohemoglobina din eritrocite.
1. Arterele:
prezinta un strat muscular gros, ce le permite propulsarea sub presiune
mare a sangelui de la inima;
valoarea medie a presiunii intraarteriale este de 100 mm Hg;

peretele aortei si al arterelor mari cuprinde numeroase fibre de elastina

printre celulele musculare netede, conferind elasticitate vaselor respective;
astfel, se asigura un flux continuu al sangelui; arterele mici si arteriolele
sunt mai putin elastice si au stratul muscular mai gros in raport cu
diametrul lumenului; aceste vase opun rezistenta curgerii sangelui,
deoarece se destind foarte putin.
2. Venele:

prezinta un strat muscular subtire, ce le permite sa se largeasca suficient

pentru a se adapta cresterilor de volum sangvin;
venele situate sub nivelul inimii prezinta valve pe peretele intern, dispuse
astfel incat sangele sa curga intr-un singur sens;
valoarea medie a presiunii intravenoase este de 2 mm Hg;

din cauza presiunii scazute, venele nu pot propulsa sangele spre inima,
astfel ca ele sunt asezate printre muschii scheletici, care le comprima
atunci cand sunt actionati; respiratia contribuie la propulsarea sangelui din
venele abdominale in cele toracice; in inspiratie, diafragmul se contracta
( coboara ), determinand cresterea presiunii intraabdominale, comprimarea
venelor si scaderea presiunii in cavitatea toracica.
3. Capilarele: vase sangvine de dimensiuni mici, desprinse din arteriole; fac
legatura cu venulele sau se anastomozeaza in retele. Peretele capilarelor are o
structura extrem de simpla, fiind alcatuit dintr-un singur strat de celule. Astfel,
schimburile nutritive, plastice si gazoase dintre sange si tesuturi se fac prin
pinocitoza, difuziune si filtrare. Cantitatea de sange care intra intr-o retea de
capilare este reglata de sfincterele precapilare.
In arborele vascular, sangele circula prin doua sectoare distincte, unite doar la
nivelul inimii. Acestea constituie circulatia sistemica (circulatia
mare) sicirculatia pulmonara (circulatia mica).

Circulatia sistemica cuprinde: sistemul aortic, ce asigura transportul O 2 si al

substantelor nutritive la tesuturi, sistemul capilar, ce asigura schimburile
nutritive si gazoase la nivel tisular, si sistemul venos, prin care sangele cu CO 2 se
intoarce la inima. Sistemul aortic este alcatuit din artera aorta si ramurile ei, care
iriga organele corpului. Artera aorta prezinta urmatoarele portiuni: aorta
ascendenta, crosa aortica si aorta descendenta toracica si abdominala. De la
nivelul ei se desprind principalele artere ale corpului. Sistemul capilar face
legatura intre sistemele arterial si venos. Sistemul venos este reprezentat de cele
doua vene mari: vena cava superioara si vena cava inferioara, care aduc la inima
sangele neoxigenat din corp. La nivelul membrelor exista un sistem venos
profund, cu vase situate in muschi, si un sistem venos superficial subcutanat,
care directioneaza circulatia sangelui spre inima.
Circulatia pulmonara asigura transportul sangelui incarcat cu CO 2 de la inima
la plamani, prin artera pulmonara, cu ramurile ei, dreapta si stanga, si
reintoarcerea sangelui oxigenat de la plamani (in urma schimbului de gaze
respiratorii) la inima, prin cele patru vene pulmonare.

Presiunea sangvina reprezinta presiunea sub care circula sangele in artere.

Valoarea scade in timpul diastolei si creste in timpul sistolei. Arteriolele, datorita
peretelui muscular foarte gros, opun rezistenta curgerii sangelui, fenomen
numit rezistenta periferica. Ca urmare, presiunea sangelui la acest nivel,
precum si in capilare scade foarte mult. Diametrul arteriolar poate varia prin
vasoconstrictie sau vasodilatatie, influentand fluxul sangvin din capilare.
Cresterea rezistentei periferice in urmavasoconstrictiei arteriolelor poate
determina marirea presiunii sangvine. Valoarea presiunii sangvine este
influentata de trei factori:
frecventa cardiaca;

debitul sangvin;

rezistenta periferica totala;

Cresterea oricaruia dintre parametrii enumerati poate determina cresterea

presiunii sangvine.
Masurarea presiunii sangvine se face cu ajutorul tensiometrului. Acesta
este alcatuit dintr-un manson pneumatic, in care se pompeaza aer cu o para de
cauciuc. Stetoscopul, plasat la nivelul incheieturii brat-antebrat, permite
ascultarea arterei comprimate. Presiunea sangvina se citeste cu ajutorul unui
manometru.
Pulsul sangvin - la fiecare sistola ventriculara, inima impinge deja existent in
vasele sangvine. Ca urmare, se produce o dilatare brusca a peretilor aortei.
Aceasta dilatare se propaga cu o viteza de 10 ori mai mare ca cea a fluxului
sangvin si reprezinta pulsul sangvin.

Boli ale inimii:

endocardite - inflamarea endocardului si a valvelor inimii;

miocardite - inflamatii ale miocardului;

pericardite - inflamatii ale pericardului;

insuficienta cardiaca - inima nu mai poate asigura o circulatie normala a

sangelui; factorii favorizanti sunt: bolile valvelor inimii, efortul fizic mare,
infectiile, anemiile, lipsa unor hormoni, a unor saruri minerale, deformatii
toracice, boli pulmonare si renale, hipertensiune arterial, ateroscleroza;
cardiopatia ischemica - apare ca o consecinta a aterosclerozei
coronariene, ceea ce are ca efect oxigenarea insuficienta a inimii; este
acompaniata de angina pectorala, care se manifesta prin durere interna,
localizata in dreptul inimii, dar care se extinde de-a lungul mainii stangi
pana la nivelul degetului mic si este insotita de senzatia de moarte
iminenta; cardiopatia ischemica duce, in final la infarctul miocardic, care
apare datorita astuparii complete si definitive a unei artere coronare si
duce la necrozarea teritoriului de muschi cardiac hranit de artera coronara
respectiva.

Boli ale vaselor de sange:

 ateroscleroza - consta in ingrosarea arterelor datorita depunerilor
de ateroame (placi lipidice) in peretele vascular, ceea ce duce la
diminuarea lumenului arterial; uneori lumenul este astupat complet,
intrerupandu-se alimentarea cu sange a unui organ; procesul incepe prin
deteriorarea endoteliului vascular ca urmare a fumatului, hipertensiunii,
concentratiei mari de colesterol in sange sau a diabetului;
arteritele - inflamatii ale arterelor, netratate duc la cangrena;

flebite - inflamatia venelor;

tromboflebite - inflamatii ale venelor si formarea de cheaguri de sange in

vene;
varicele - dilatarea venelor, tulburari circulatorii care pot duce la atrofii
musculare, ulceratii ale gambelor, edeme cronice masive;

atia Arteriala si Sistemul Arterial

1. Circulatia sistemica
2. Tensiunea arteriala
3. Pulsul arterial
4. Circulatia capilara
5. Articole Similare:
0
inShare
Vasele sanguine reprezinta un sistem inchis de tuburi prin care circula sangele de
la inima spre tesuturi si de aici inapoi catre inima. Functie de calibru, vasele se
numesc: artere mari si mici, capilare, venule si vene. Arterele pleaca de la inima,
iar venele vin spre inima.
Aorta si ramurile sale transporta sange bogat in oxigen din ventriculul stang pana
la tesuturi (celule). Aici, prin capilare, oxigenul este cedat tesuturilor spre
utilizare. Venulele, care sunt legate de capilarele arterelor, preiau de la tesuturi
bioxidul de carbon si il transporta, prin vene, pana la atriul drept. Din atriul drept
sangele se varsa in ventriculul drept, care pompeaza in arterele pulmonare.
Arterele pulmonare se termina in plamani prin capilare, care cedeaza plamanului
bioxidul de carbon, la nivelul alveolelor, prin membrane alveolo-capilara.
Plamanul elimina bioxidul de carbon prin expiratie si aduce oxigen prin inspiratie.
Venulele care continua capilarele pulmonare preiau oxigenul din plaman si
il transporta, prin venele pulmonare, pana la atriul stang, care varsa sangele in
ventricului stang. Ventriculul stang pompeaza sange in aorta si ramurile sale.
Apoi ciclul se repeta.
Circulatia sistemica

Circulatia sistemica (marea circulatie)

incepe in ventriculul stang , de unde pleaca artera aorta din care se desprind
toate arterele mari. Aorta prezinta trei portiuni : aorta ascendenta , carja aortica
si aorta descendenta; cea din urma portiune are doua segmente: segmentul
toracic (supradiafragmatic) si segmental abdominal (subdiafragmatic).
Segmentul subdiafragmatic se bifurca in arterele iliace comune:
dreapta si stanga.
Din aorta ascendenta se desprind cele doua artere coronare: dreapta si stanga ,
care iriga cordul. Din carja aortica (crosa aortica) se desprinde trunchiul
brahiocefalic drept,artera subclaviculara stanga si artera carotida comuna
stanga. Trunchiul brahiocefalic drept (pentru brat si cap) se imparte in artera
subclaviculara dreapta si artera carotida comuna dreapta. Fiecare artera
subclaviculara se continua cu artera axilara , artera brahiala , artera
radiala si ulnara (care formeaza arcadele palmare) si arterele digitale.
Aceste artere iriga membrul superior. Fiecare artera carotida comuna se imparte
in artera carotida interna (care iriga creierul) si artera carotida externa (iriga
organele fetei). Din aorta toracica se desprind: arterele esofagiene (iriga
esofagul), arterele bronsice (pentru plamani), arterele intercostale (pentru
muschii si oasele care formeaza peretele toracic).
Din aorta abdominala (subdiafragmatica) iau nastere :
trunchiul celiac din care se desprind:
 artera splenica ( la splina),

artera hepatica (la ficat),

artera gastrica stanga (la stomac);

artera mezenterica superioara (pancreasul, intestinul subtire, colonul

drept);
artera mezenterica inferioara (restul colonului si rectul);

artera renala (rinichi);

arterele genitale (organele genitale interne, vezica urinara).

Arterele iliace comune sunt ramuri terminale ale aortei si se bifurca fiecare in:
artera iliaca interna (iriga organele bazinului);

artera iliaca externa, ce iriga membrul inferior prin: a.

femurala (coapsa); a. poplitee (genunchi); a. tibiala si
fibulara (gamba); arcadele plantare (iriga piciorul) ,din care se
desprind: arterele digitale (iriga degetele de la picioare).

Tensiunea arteriala
Presiunea sub care circula sangele in artere si care se transmite peretilor
vasculari reprezinta tensiunea arteriala (TA). Ea este corelata cu sistola si
diastola: in timpul sistolei ventriculare, presiunea din aorta si din arterele mari
creste brusc pana la 120 140 mmHg, valoare care reprezinta tensiunea
arteriala maxima (sistolica). In timpul diastolei are loc scaderea tensiunii arteriale
pana la 70 80 mmHg, valoare numita tensiune arteriala minima
(diastolica). Tensiunea arteriala se masoara la nivelul arterei brahiale (bratului) cu
un aparat numit tensiometru.
Pulsul arterial
Este perceput cand se comprima o artera pe un plan osos. Este rezultatul undei
determinate de distensia peretilor aortei (unda ce se propaga pana la periferie),
ca urmare a evacuarii bruste a sangelui din ventriculul stang. Palparea pulsului
informeaza asupra frecventei si ritmului cardiac: 60 90 batai/minut. Pulsul
perceput de noi coincide cu sistola si se masoara la nivelul arterei carotide sau
arterei radiale.
Circulatia capilara
Capilarele sunt vasele sanguine cele mai mici. Puse cap la cap realizeaza o
lungime de aproximativ 2500 Km. Capilarele se desprind din ramificatiile
arterelor, numite arteriole si fac legatura cu venulele. Aceste vase intra in contact
direct cu celulele tisulare din intreg organismul si cu alveolele pulmonare,
participand la schimburile gazoase.
Articole Similare:
 Puls Asimetric

Sistemul Vascular

Vasele Sanguine

Reglarea Circulatiei Sangelui

Insuficienta Aortica

Indicii: aorta, puls, artere, tensiune arteriala

Ultima actualizare: mari, 18 decembrie, 2012, 16:55 Afisari: 659

CIRCULATIA SISTEMICA ARTERIALA

. POSTED IN LECTI BIOLOGIE
Circulatia sangelui
Posted by Stefanel Bulea on luni, iulie 18, 2011 in Anatomie | Comments : 10

- Sngele este un esut special sub form lichid care, prin intermediul
aparatului circulator, alctuit din inim i vasele sanguine, transp

ort nutrienii i oxigenul la nivelul esuturilor

corpului, de unde preia bioxidul de carbon i produii de catabolism tisular,
transportndu-i la nivelul organelor de eliminare. n medicin, disciplina care
se ocup cu studiul sngelui se numete hematologie.
- Sngele este alctuit dintr-o parte lichid, plasma sanguin, n care plutesc
o serie de celule specifice sngelui.

- Circulaia sngelui este asigurat n primul rnd prin contraciile muchiului

cardiac, ajutat de valvulele venoase n combinaie cu contraciile muchilor
scheletici.
n general vasele de snge bogate n oxigen care pornind de la inim i irig
esuturile se numesc artere iar cele care sosesc la inim i transport
produsele de catabolism de la esuturi ncrcate cu bioxid de carbon se
numesc vene.

- Sistemul vascular conine la om ca. 70 - 80 ml de snge pe kilogram, deci

la o greutate corporal normal a unui om de 70-80 kg va fi cca. 5 - 6 litri de
snge, brbaii au ca. cu 1 litru mai mult snge ca femeile.
- Sangele se deplaseaza intr-un circuit inchis, intr-un singur sens, prin
circulatia sistemica si pulmonara, dispuse in serie si legate prin inima.