Scribd Logo
Unggah

Selamat datang di Scribd!

  • Adolescent A

    Diunggah oleh

    luli9999
    549 tayangan68 halaman
    Perioada complicata a unui adolescent

    Judul Asli

    AdolescentA

    Hak Cipta

    © © All Rights Reserved

    Format Tersedia

    PDF atau baca online dari Scribd

    Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

    Apakah konten ini tidak pantas?

    Laporkan Dokumen Ini
    Perioada complicata a unui adolescent

    Hak Cipta:

    © All Rights Reserved
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    549 tayangan68 halaman

    Adolescent A

    Diunggah oleh

    luli9999
    Perioada complicata a unui adolescent

    Hak Cipta:

    © All Rights Reserved
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    dari 68
    | 1 1 Dezvoltarea fizica si cognitiva in adolescenta ,Ce2a ce-mi place la adolescenti este faptul 08 inc’ nu s-au cal Confundam célirea cu taria, La térie trebuie s& ajungem, dar nu si la nepéisare.* Anais Nin, The Diaries of Anais Nin, vol. V Stiati ca. o@ fn lumea occidentali, adolescenta a fost recunoscuti ca perioada distinct a vie abia tn secolul XX? © aici’ gi fetele ating maturitatéa sexual mai devreme in tirite dezvoltate, comparativ cu tarle in curs de dezvoltare? © Aproape jumitate din adolescentii americani a incercat deja droguri ilicite ta vremea cfind termini liceul? © Decesele legate de arme de Foe ta tnerit tare 15 si 19 ani sunt mult ‘mai rispandite in Statele Unite decit in alte fii industializate? © in SUA, fetele adolescente tind si aibi mai multd ineredere in capacititile lor scolare decdt biietii adolescent? © Care: nociv — al serviciului cu normé redus& asupra elevilor de liceu? ii sunt in dezacord in ceea ce priveste efectul — benelie sau Ace cteva din subiectele interesante si importante de ‘care ne vom ocupa in acest capitol. in el vor descrie transformarile fizice din adolescent si influenta lor asupra sentimentelortinerior. Analizim creierul adolescent, neajuns inca la maturitate, si diseutim problemele de sinitate asociate cu aceasti perioada a vieti. Trecind apoi la dezvoltarea cognitivi, examindim stadiul piagetian al operatilor formale, care face posibil ca tindrul si vizwalizeze o lume idea ‘Analizim, de asemenea, modificirile survenite la nivelul capacititilor de procesare a informatilor si al dezvoltaiilingvistice si morale. In sfsit explorim problematica educatiei si cea a alegerilor vocationale. Dupi ce citi gi studiati acest capitol, ar trebui si putetirispunde la fiecare din {ntrebarle de Reper de la pagina urmitoare: SUMAR ‘Adolescenta: o tranzitie {in dozvoltare Adelescenfa ca $i constnct social * ‘Adolesconta: perioada a oportunititlor sl ariscurilor DEZVOLTAREA FIZICA Pubertatea (Cum debuteaz’ pubortatea: moda hormonale * Morrentul apart, semnele ‘si etapele pubertal i ale maturtii sewale Creierul adolescentulu ‘Sanatatoa fizica gi psihica ‘Actvitatea fzca * Nevoia de somn si probleme de sor * Nutria si tubu- rine de aleentatie * Consumul si abuzu! de drogur* Depresia* Decesu! in adolescents DEZVOLTAREA COGNITIVA Aspecte ale maturizaril cognitive ‘Staats! piagetian af operatifor formate Mosaic la nivel procesarlinformatilor * Dewvoltaoa limbajiui * Rationarea ‘moralé:tgora lui Kohiberg* O etic ‘a ingrii: tea (ui Giligan * Comporta- rmentu prosocal si! activitatea de voluntariat Problematica educational si vocational Influente asyprarezutatelor scolar * ‘Abandonul scolar a iceu * Pregtiree pentru educate superioara sau pent omesere CASETA 11-1 Foreastr’ spre lume: Globalizarea adolescent! 353. * Reperul 1 Ce este adolescent, cand ebutoazs, cd se ncheie i.e oportunitls scum preci? ‘adolescenta Trarzite in dez- voltae inte copies vasta Adults, care prosupune modicai liztee, cognitive si psihosocale major. ubertate Proces prin care 0 persoana tinge matuntatea| sexual si capacctatea de reprod 354 Partea a5-a Adolescenta Repere pentru studiu Ce este adolescenta,cénd debuteaz,cénd se incheie si ce oportuntiti si iscur prezinta? Prin ce schimbarifzicetrec adolescenti si cum i afecteazd psihic aceste sschimbari? kn ce privinte se dezvolté creier in timpul adolescents’ si cum influenteaza aceste ‘evoluti comportamentul? Care sunt unele probleme de sinatatefrecvent intdnite in adolescent gi cum pot fi preintampinate? Prin ce se deosebese gindirea si folosirea imbajului la adolescent, comparatiy cu copii mai mici? Pe ce baza fac adolescenti judecdti morale? (Ce influente afecteaza succeseagcolare ale adolescent si planurie gi pregatiie lor educational si vocationale? Adolescenta: o tranzitie in dezvoltare Ritualurile care marcheaziesirea din copilivi sunt rispdndite in numeronse societt traditional. Spre exemplu, tiburile apase sirbatorese prima menstruatie a une fete Runi-un sual de incantatit care durea7i de la rsiitl soareli pn fa apus, imp de patru zile. in majoritatea societitilor moderne, trecerea de la copilitie ta varsta ‘ult nu este marcaté de un eveniment singular, cide o perioad indelungaté, mmité olescenfi — tranztia din devvoltare care presupune dlferte schimbit ive Cognitive, emotionale si sociale si imbrack forme diferte in contexte sociale, cultural si cconomice diferite, © schimbare fizici importanti este debutul pubertiii, procesul ce duce la Imaturitatea sexual sau Ia fertilitate — capacitatea de reproducere.* In mod traditional St eredea cH adolescenta si pubertaten debuteazit in acclasi timp, in jurul vattel de 13 ani, dar, asa cum vom vedea, in unele societiti occidentale, médieii vid tp Prezeat medificii puberale mult inaintea virstei de 10 ani. in cartea de fata, defini adolescenta, general, ca acoperind perioada dintre 11 si 1920 de ani il Adolescenta este un construct social. in societitle preindustriale nu exista un astfel de concept; in ele, copii erau considrati adult end se matuizaufiie sau int fa ucenicie pentru a deprinde o meserie. Abia in secolul XX, adolescenta a fost detint, in lumea occidentali, ca etapa de viatd distinct. prevent, adolescenta a devenit un fenomen global (Caseta 11-1), desi poate imbrica forme diferte in culturi diterite in majoritatea zonelor lumii, trecetea lav la adultéi dureazi mai mult timp i este inal Vag delimit decat in recut, Pubertatea debuteaz’i mai devreme, iar practcarea tei meserii incepe mai térziu, necesitind deseori perioacle mai lungi de educatie sau formare vocayional in sopul pregtiit pentru responsabilttle adute. Césitorig ‘esponsabilittile ce o insotesc, survine si ea, de reguli, mai tirziu. Adolescentic is Adolescenta ca un construct so 1 amen floes renal pabertat cu ses de punt enw lati sea proces fmm pbesce darn flsin renin concordant cx majoritca polo n pre Tineii de asin teiese Tato comunitate plbali, 0 rtea @ imerconeximilor si interdependenflor. Bunwile, informa, imagine electronic, nica, dsrate scarce ian aproape instantanewnreaga plant Tine occidental danseaz pe ima latino, iar fetele arabe isi extmg inaginea biti) romantce din filmele de cinema indiene, Tinerii maori din Nowa Zeclanda asculti, inuzci ap, afo-american, petri exprina sinbolic separarea fag de societal ‘Adolescent nu msi exe wn fenomen stict occidental. Global 2area si mederizare a pus in mica schimbri Ia nivel de socie- ten lumeanireag. rite aeseschimbi se numa banizatea, viata mai lungs mai india, ata mai mic anterior i faiia mi putin aumeroes,Pubextatea mai tipuri i csitoia mai trie sun ot mai ispndie. Mai mute fen si mai pun cop uerea Yara casi, Rispindires rp a thnologiloravansatea fut din nosing o resus foate pret, Tier av nevoie de mai mult educa solr si de mai multe ptitudin per intra in cémpol smunei.Impreuni, sceste schibir determin’ prelungire etape de tran ine coptvie si vrsta adult Jn mod traditional, puberatea era marca in nile mat pain devote pin stualus de inter pecum crue, In prezert, adolescent din acest ii su enficy tot ma nl prin ut ‘de ee, sos din laren mune a adulir fn acast hme alan schimbare Ii se deschid noi ei. Tine lind mai putin scale pe uel pisnilr isis se elit de fail eestor. Dac mun- ces, est mai probabil fac in fbi, fea Fane ‘Aewasta nu inseam ci aoleseena este I fel pe tot cuprnsl lumi, Mina puter «cui i modeleai i mod diet semi fica in scitdieit. tn Stile Unit, aolesceti pts mai pain an cu piv se fa mai pune conten. fn Ini, ao pot si poate imbricimine occidental sisi locas ul, dari pstveazé legatunile famille puternice, ta docile lor de vit sunt nllcntatedescori de valoiletadiionale indus. nile cevidentae, tele adolescent se chines fie et in Niger si ale ti african, obedtatea ese ta lab eu pti considera fumo in multe neocidense, bi adolescent fel alecene por si tsiascd in don fam’ sept. In unele zone din Orin Mion, America de Su, ca i Asia, puerta ace ms te rst pon ft. a ior vine tebe poe penta psa ttt faite savin posite tlre ae itor pe de alti parte, castigi un plus de libertate si mobilitate, iar isprivile Tor sexual unt toler ce pi aire dete cei d-o vrs CASETA 11-1 Fereastra § DRA a Globalizarea adolescentei Pabertatea intensified pregitea pentru roluile de gen, ete inseamn’, pentu feele din mjoritatea pilor lumi, preitinea pene vila case, In Lacs, ofa poate sk peteac dou oe si jum pe i decortiindorecl, spindles Ta bur. In Istanbul, fa webu save dul adecvat de a sev eal cd vine fn viz un pottor.Dack din putea bieilor se asteapti si se preglteascS pen munca de adult i sf psteze ones fai, fete adolescent din numerease ii mai pun devolats cum ef zonele rurale din China, nu meg a sco, deoarece spite pe care lear deprinde nu lear f de nician flos dup estore, Din pata lor se aseapl tn sch sisi pelvic majoritaentimpul ‘ajutind in casi, Ca urmare, fetele isi dezvolti rareori gindirea inde- pendent i capaciatea de uae a decal. Acest pa raion eschimh nucle pli le tui in curs de dezalare, inte prezents feneilorin cpu munci sso ‘mia lr devin neces fnaniare. nti set de seco, apariia educa pblice «permis unui ums mai mare de fete i meargi a seoald, dirimind uncle tabuur si reste privind actvitaile feminine Fetele eu cducaie mai bunk tind si se cistoreased ma tc sis aibé mai putin cop, cea ce le permite si cae loci ds mone de ip caifieat in noun socetatetehnologicd Schmit culture sut complexe; el pot fdeopotivi eb toare sf, Adolescent de ast tseazio nou tetovi, ek ai sigur tot impul undef va due, Vor discuta mai mle despre influenagloaliziriasypraadoesceglar i epitoul12 ‘urs: Larson si Wilson, 2004 Ce parere ave Va puteti gan ia exemple de efecte ale lobalizari asupra dolescentior, din propria dumneavoasta exporiont&? Informati-va Pentru mai multe informal despre globalizarea adolescente,vizitati www unipa orgladotescents/about. him. Aceasta pagind, care face parte din site-ul web al Fondului ONU pentru populate, contine un articol despre .Realittle adolescente int-o lume in schimbare" petree o mare din timp in lumea lor proprie, separaté in mare masuri de cea a adultilor (Larson si Wilson, 2004), Adolescenta: perioada a oportunitatilor Adole lizice, a riscurilor centa oferi oportunitati de erestere, nu doar fn ceea ce priveste dimensiunite i si in ce priveste competenta cognitiva si social, autonomia,stina de sine si intimitatea. Tinerii care au sprijin din partea parintlor, a scolié si a comunitti tind Capitol 11 De: clarea taica si cogntwa in adolescenta 355 Vln Puteti si... Indiatiasoménasle sideosobrrie dinte adolescenti din ciferte rt ale lui2 Identical tree de compertament rscant cin timpul adolesconte? Reperul 2 Prince schimba firice tree adolescent scum i afecteant phic acesteschimbar? _adrenarha Maturizarea glandelor suprerenale ‘gonadarhis Maturizarea testiculeor sau a ovarelor 356 ParteaaS.a Adolescenta si se dezvolte intr-o manieri pozitiva, sinitoasi (Youngblade et al., 2007). Totusi, adolescentii americani de astizi se confrunti cu pericole la adresa stiii lor de bine fizic si psihic, intre care rata mare a deceselor in urma accidentelor, omuciderii si inucidesii (Eaton et al., 2008), Asa cum vom vedes, comportamentele riscante pot reflecta imaturitatea creierului adolescentulu Totusi, un studiu national pe cirea 14 000 de elevi de liceu evidentiaz tendinte Incurajatoare, Incepind din anii 1990, a scizut probabilitatea ca elevii sé consume alcool, tutun sau marijuana, si mearga cu masina firi'a purta centura de sigurantl sau ‘cu un sofer care & biut alcool, sa poarte arme, si aiba contacte sextale ori si le aibi fai prezervati sisi incerce si se sinucid (CDC, 20064; Eaton et al, 2008). Evitarea comportamentelor riscante de acest fel sporeste sansele ca tinerii si treact de ani adolescentei sinitosi fizic si psiie. DEZVOLTAREA FIZICA Pubertatea Intre schimbarile biologice ale pubertitii, care semnaleaza sfarsitul copilariei, sunt incluse cresterea rapid in Miltime si greutate, modificarea proporilor si a formei corpului si atingerea maturititi sexuale. Aceste schimbati spectaculoase fac parte 4intr-un proces de maturizare lung si complex, care incepe fnainte de nastere, iat rami- ficatile lor fiziologice se prelungese la varsta adult, Cum debuteaza pubertatea: modificari hormonale Pubertatea se instaleazit ca urmare a productiei sporite de hormoni corelati cu sexuali- tatea, existind dow stadii: adrenarhi, maturizarea glandelor suprarenale, urmata up cdtiva ani de gonadarhi, maturizarea organelor sexuale. Mai indi, in jurul varstei de 7-8 ani (Susman si Rogol, 2004), glandele suprarenale, asupra rinichilor, secreti 0 cantitate treptat tot mai mate de hormoni andro. geni, in principal dehidroepiandrosteron (DHEA). DHEA joaca un rol in cresterea pairului pubian, axilar (sub brat) si facial, precum sin eresterea mai rapid a corpalui, in cresterea cantititii de sebum produsi de piele si in aparitia mirosului comporal. La 10 ani, nivelul de DHEA este de 10 ori mai mare decat era intr | si 4 ani (McClintock si Hendt, 1996), Momentul exact al inceperi acestui val de activtate hormonal pare si depindai de atingerea unei camtitati critice de tesut adipos, necesari pentru reusita reproducerii Astfel,fetele cu procent mai mare de tesut adipos in prima copilire si cele la care se Produce o crestere neobisnuiti fn greutate ttre 5 si 9 ani tind si prezinte 0 dezvoltare Puberala mai timpurie (Davison, Susman si Birch, 2003; Lee et al., 2007). Studille sugereazi ci acumularea de leptin’, hormon din eirculatia sangvind identificat ca ‘ind un rol in obezitate, poate stimula hipotalamusul sé trimiti semnale glandei hipofize, iar aceasta, a randul ei, sermnaleaz glandelor sexuale si-si intensifice secre tia de hormoni (Chehab, Mounzih, Lu si Lim, 1997; Clément et al., 1998; O'Rahilly, 1998; Strobel, Camoin, Ozata si Strosberg, 1998; Susman si Rogol, 2004). Oamenii de stint au identiticat pe cxomozomul 19 0 ge Producerea acestei evolutii (Seminara et al., 2003) Unele cereetini atribuie acestor evotutii hormonale afectivitatea intensificat si ibarile de dispozitie de la inceputul adolescentei. Intr-adeviir, emotiile negative, si simptomele de depresie la fete, tind cu adevairat si GPRSd, care este esemtiali pentru sc ‘cum ar fi suferinga si ostilitatea, ea se intensifice de-a lungul pubertiti (Susman si Rogol, 2004). Totusi alti factor, curn ar sta, temperamentul si momentul debutului pubertti, pot sii modereze sau fi seul, v chiar si invi influentele hormonale (Buchanan, Eccles si Becker, 1992), Be’EMEnE:] Succesiunea obisnuité a modificarilor fiziologice in adolescenta _ Sanrio se eis ace BT) oe os Momentul aparitiei, semnele si etapele pubertatii si ale maturitatii sexuale in prezent, modit “are anunta pubertatea apar, de reguli, la 8 ani la fete si la 9 ani la baieti (Susman & Rogol, 2004), dar exist un interval mare de varst pentru diferitele schimbati (Tabelul 11-1). Recent, pediatrii au examina un numir semmificativ de fete la care séinii au inceput si se dezvolte inainte de implintea varstei de 8 ani (Slyper, 2006). Procesul pubertitii dureazi, de reguld, tte-patru ani la ambele sexe, Fel afvo-americane si cele americane de origine mexican ajung la pubertate, in general, mai devreme decit fetelealbe (Wu, Mendola si Buck, 2002). Unele fete afro-amerieane tree prin experienta schimbirilor puberale inc’ de la 6 ani (Kaplowitz et al., 1999). Caracteristicile sexuale primare si secundare Caracteristicile sexuale primare sunt organele necesare pentru reproducere, La femeie, organcle sexuale includ ovarele, trompele uterine, uterul, clitorisul si vaginul, La barbat, ele includ testiculele, penisul, scrotul, veziculele seminale si glanda prostati.{ntimpul pubertiti, aceste organe se mirese-si ajung la maturitat. Caracteristcile sexuale secundare (Fabelul 11-2) sunt seme fiziologice de mat risare sexual care nu implica direct organe! de exemplu, sini fetelor si umeri caracterstici sexuale primare Organele legate in mod direct de reproducere, care se maresc 8 s@ malurizeaza tn timpul adolescente ccaracterstil sexuale secundare ‘Semele fiziologice de maturizare sexual (cum ar fi dozvoltarea énilor si cresterea paruli corporal) care nu implica organale sew, Capitol 11 Dezvoltarea fzica si cognitiva in adolescenta = 357. val de crestere al adolescentel CCrestere brusca in time si

    Anda mungkin juga menyukai