Scribd Logo
Unggah

Selamat datang di Scribd!

  • Stas Cotare

    Diunggah oleh

    Jiros Anamaria
    4 tayangan21 halaman
    stas cotare

    Hak Cipta

    © © All Rights Reserved

    Format Tersedia

    PDF atau baca online dari Scribd

    Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

    Apakah konten ini tidak pantas?

    Laporkan Dokumen Ini
    stas cotare

    Hak Cipta:

    © All Rights Reserved
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    4 tayangan21 halaman

    Stas Cotare

    Diunggah oleh

    Jiros Anamaria
    stas cotare

    Hak Cipta:

    © All Rights Reserved
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    dari 21
    8 CONSILIUL NATIONAL DESENE TEIMICE DE CONSTRUCT PENTRU STHNTA oe Enea LIN, COTARE, REPREZENTARI INSnITOTUL CCiastticarea atfanumertes Se 0 | amnrae_ | SNE rey [OS opr expourenvanee HIGRES, COTATION, Bi JIMHUM, BEIMOCHEIE PAS. "TATIONS. CONVENT! SEPHGUE CZU TAS 624 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ~ ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 1434-83 1 GENERATITATT LL Obivet Prozentul standard se refers la modul de intoemire gi_prezentare grafick a desenelor tehniew de coustructie gi arhitecturi, corelat cu prevederile STAS 415-80, STAS 9796/1-81, STAS 614-76 si STAS 9796)2-81. 1.2 Domenin do aplieare Prevederile prezentului standard se aplict la desonole cuprinse in documentajiile teh- nice destinate execujiei lucririlor gi a preseripjiilor tehnice din domeniul constructiilor si arhi- twcturli, Pentru desenele de construetii din beton armat, construcfii metalice, instalafii, uti- laje, mobiller ete., pentru executarea cirora prevederile specifice sint euprinse in alte standarde, rimine obligatorie respectarea prevederilor prezontului standard dae’ nu se fae alte mentiuni in standardele respective. ° | i ' | | Nerespectarea Standasdetor de Stat este urmarité conform legit. Reproduceres intertiss g § | g t B |Aprebat ao oat ial fw 1 } © | INSTTUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Raebonet tiliat far 2468 Data intrisli fn vigoare = ' B| Str, Roma ne, 32-34 BUCURESTI | Revisit ty 04s, 2900, er, ewe ‘Tele 11912 CNST STAS 1434-83 -a- 2 LIN 2.1 Tipul gi grosimea liniilor utilizate la intocmirea desenelor de constructii sint conform tabelulai 1. Grosimea de bazs b se alege in funcfie de mérimea si natura desenuluiintre 0,4. . 2mm. Clasa de grosime se simbolizeazs printr-o eifns astfel : — linia groast (b) prin eifra 1 — linia mijlocie (aproximativ b/2) prin citra 2; — linia subfire (aproximati b/4) prin eifra 3. ‘Tabet 1 ‘rapa nies Destinaia I roast (C3) — | cnt el sectione,tabele, chenare pentru desene riflocte (C,) ————_[ conturas st muchtt vizute fa vedert 4 ssotont Ginbe de nivel prineipate - struct yeomelee _ Coutinus (2) ‘Liniide cote, Unt ajutdtoare de eat, ajar. axe de | sublire (Ce) | froturtTa‘os eres, lini de rteive sa de indi file pentra cote, notGH sau abservalt acrize pe de fen, conturur de seeiunt rabatate subtire cu zigzag (C3) Linik de ropturd si inteerupent subjire ondulatd (Gg) NA | Hint de rupturd ot iatrerapert CConturust yf muchit asoperite de ate clemente tntrerapta (0 | misocte (1) ——. subj () Pari situate in fata planulul de sections mijlocie 1) rice fel de axe, eu exeepia Linte-punet (P) subtire @,) ‘ egmder ale ple componente ~T__| Hin"ae"tateerupere oBsERVATH 1 Se pot uilica a alte tipari de in, eu obligate s& se speitice pe desen semnifiealia lor. 2 Linlle-panet tncep se termini cu segment de line a tretalereaInilor puncte Sass nom prin sogmente, 3 COTARK 3.1 Reguli generale 3.1.1 Prin cotarea unui desen de constructie se injelege inserierea in aeel desen a dimensiu- nilor parfiale si totale, necesare pentru determinarea precisi si clari a tuturor elementelor reprezentate, Cotarea trebuie fiicuta in aga fel incit sk nu fie nevoie de caloule suplimentare pentru determinarea dimensiunilor elementelor reprezentate. Msurarea direet% pe desen nu poate servi drept baz pentru determinarea dimensiunilor necotate ale elementelor ce wmeazi afi executate. 3.1.2 Cotarea’ construcfillor mnetalice se face conform STAS 9773-82, iar a eelor din boton i beton armat conform STAS 855-79. Scrierea cotelor se face conform STAS 186-74. 3.2 Elementole eotiti 3.2.1 Linia de cota indict Imgimea sau ungh valoarea dimensinnii respective. 3.2.2 Fiecare dimensiune are o linie de cotit corespunsittoare. Liniile de eontur, axele, liniile ajutitoare 31 prelungirile lor nu pot fi utilizate ea linti de cota, ile la care s¢ refer cota gi pe fe ge inserie re se refer. si se traseazil pavalel en dimensiunile 3.2.3 Distanfa intre dout linii de cota succesive, ea gi distanfa dintre linia de cotit cea mai apropiatit s-elementul cotat, va fi de minimum 7’ mm. Pozitionarea liniilor de enti succesive Se face ineepind cn linia pentra cotele partiale, trasatil in imediatt apropiere a elementului $i terminind cu linia pentru cota totaki. 3.24 — Liniile ajutitoare se folosese pentru delimitarea portiunilor cotate, in eazurile ind linia de coti nu taie contural elementului Liniile ajutiitoare sint perpendiculare pe linitle de eat’, pornese do ta, conturul elemen- tului reprezentat sau de Ino distant apropiatit de acesta yi depasese liniile de cot, en aproxi- mativ 2 immu. Exceptional, liniile ajutatoare se pot intretaia eu Tiniile de eott la 45° sau 60°, daci, astfel eotarea deving mai clans, La reprezentarile eonturate cu linii groase, liniile aju- titoare se traseazi la exteriorul couturului (fig. 1) 3.2.5 Linia de cot pentra cotarea areclor de cere sau a elementelor cu alte eurburi se trae seazi echidistantati de curba elementului sau prin translatarea acesteia, iar linile ajutitoare Sint normale la curbi sau paralele intre ele. Liniile de cots pentru cotarea unghiurilor sint circulare eu centrul in virfal unghiulai si dolimitate de laturile acestuia san de prelungirea lor cu linii ajutitoare. oo 3.26 Ta eotarea reprezenti e, linitle ajutiitoare se traseazi paralelo intre tle, urmind direofiile muchiilor clementului reprezentat (fig. 3) a2 a Fig. 9 2.2.7 Delimitarea dimensiunii eotate se indied pe linia de coti prin puncte, linii seurte Ia 45° sau siigoti desenate la interscotia acestuia cu linia ajutiitoare. Pe un desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cot. Exeeptional, in cazul liniilor de cots terminate cu sigefi se pot folosi si punete intermediare pentru delimitarea intervalelor miei (fig. 4). t et ett AAS, 6 ret Tiniile de cotié ale unghiurilor, razelor gi diametrelor se delimiteart numai en sigeti. Dacit in reprezentare aceste linii decolsint mai mici de 6 mm, sigefile se indicd dinspre exte- rior sau se utilizeaz3 o linie de referinta (fig. 5). 3 Pn 5 Centrelo areelor de cere se indick printr-un cereulef sau printr-o erucialifi, daci nut sint determinate de interseo{ia a dows axe. Uind centrul nu poate fi reprezentat in cadral dese~ nului, dar indieares lui este necesars, linia de cot a razol se traseazit in direetia centrului si se yprocelieank ca in fig. 6. STAS 1434-83 3.28 Cota indicd valoaren numerick a dimensiunii considerate; in unele eazuri ea poate fi exprimata printr-o liter, Cotele se seri imediat deasnpra liniei de cots la aproximativ 1 mm. distant gl pe oft posibil 1a mijfoeul intervalutui. Dack distan{a dintre extremitatile linici de cot’ este prea mick si uu permite serierea cotei, aceasta va fi scrish pe prelungirea liniei de coti, respeetiv in intervalul cotei vecine (fig. 1). ‘tn cazal unui sir de distanfe mici, cotele se scriu alternat, peste gi sub linia de cot, in dreptul unei Hinil de indicatic. . Bold in reprezentiite executate pe o plangi Ia aceeasi near, serierea cotelor se face eu 0 Singuré inalyime nominal. 3.2.10 In raport ou inclinarea liniet de cotii, cotele se serin astfel ineit si fie citite din fati Siiiin dreaptay desenul avind pozitia normali’ (en indieatoral in dreapta jos). Se va evita tra- Eiyen liniler de eota cu inclinazea cuprinsk in ona de 30° hagarati po fi Respectind acceasi requlii, valoarva, unghiurilor se serie pe linie de eoti eireulars, ineli- area liniei de eat’ fiind asemuiti cu direetia eoardel unghiului respectiv (fig. 7). 11 Cotele inserise nu trebuie si fle interseetate de linii din desen care pot Impiedies citirea sau pot produce confuzii Hagurile unui elmp gi sermnele conventionale se intrerup pentru serierea cotelor (fig. 8). Fe. # 3.9.12 Pe desencle de ansamblu, daek specifieul desenului nu are alte reglementiiri, cotele mai mari sau egale eu 1,00 m_ se indick in metri, cu dou zecimale (chiar dact acestea sint zero), jat cele mai mici de 1,60 se indiek in eentimetei, Dac trebuie indicayi milimetri, acegtia se in- seri sub formi de exponent (2,57 respectiv 12°). "Pe desenele de detaliu eotarea se poate face si in mm. 8.2.13 Pe desenele de ansambla se inseriu cotele dimensiunilor nominale ale elementelor brute (zidarie de rogu, beton armat sau beton simplu netencuit, etc.), iar pe desenele de detalin ele- mentele se eoteazi cu dimensiunile de exeoufie. ‘Bxemplu: grosimea perefilor de eirdmidy in desenele de ansamblu se coteazi, ou 7 128, 25, 30, 37° etc. far in descnele de detalin se coteani 6, 11°, 24, 29, 36° — in centimetri, sou 65, 115, 240, 280, 365 — In milimetzi, 3.2.4 Cotele dimensiunilr cory ny slut reprezentate Ia seara desenului se sublinisa8, ou ex: ceptia elementelor de construetie, figurate Intrerupt. Cotele care nu se pot indica eu precizie gi trebuie verifieate In executie sint precedate de semnul~ (fig. 9). STAS 1434.83 aio ,. ,, Gind sint previzute dou alternative de executio, cotele pentru a doua alternativi se seria ta paranteze, In desenelo destinate executiel se recomandi si se evite ulilizarea acest 3.2.15 Cotele diametrelor sint precedate de semnul conventional Zi; aceastis notare nu este obligatorie pe reprezentiirilo eu contur cirealar. In eazul cercurilor eoncentrice, pentru a evita trasarea mai multor linii de cot prin acclagi centru, se poate folosi eotarea la exterior sau pe lnie de referinta (fig. 10). 85 ig. 10 Cotele razelor arcelor de cere siut precedate de litera R, dae central areului de core nu este indicat in desen (fig. 6). Deasupra cotelor, misarind Inngimi curbilinii, se pune semnal de are (-) (fig. 2) 3.2.16 Liniile de imtieatie san «I - refering (liniile frinte) se folosese in cazul cotirii interval lor mici, cind spatiul dintre extremitifile lintel de cota nu este suficient pentru inserierea cotei (lig. 1).’ Liniile do refering se folosese gi pentru diferite alte notari sau observafii inserise pe + desen (fig 11). _ “Bin idle de protect “2em tencuict’ Fig. 11 Pentru precizarea zonei din desen Ia eare se refer’ observatia, liniile de referints se ter- plex punete, clude oprete peo suprafatt — a eu sige etn Se opeee peo inte (1g. 1, ). 8.2.17 La cotarea desenelor se va evita — intersectarea linillor de eota intre ele sau cu Liniile ajuttitoare ale altora ; — trasarea liniilor de cote exterioare in intervalul reprezentiirii obiectului; — trecorea linillor de cota prin goluri; — intersectarea liniilor de indicajie sau de refering; — trasarea lintilor de indicatie sau de roforint’ paralele cu lniile de contur, eu axole do simetrie, cu liniile de eotit gi eu hagurile din zonele invecinate sun traversate : — repotarea cotelor pe acoeasi proicefie a elementulni. 3.2.18 Cota de nivel este yaloarea numerici a diferenjei de iniltime dintre un punet al constructiei si un reper de nivel stabilit pontru referire. Pentru cote de nivel absolute, reporul este suprafata, Mirii Negre, iar pentru cote relative, in general se alege ea reper de nivel supra- fata pardosolii finite a parterulai corpului prineipat al elfdirii. In cazari speciale sam pentru alt gon de construct se ulege cu repor de nivel pontra eote relative orcare alt supra carae foristicd a lueririi. 3.2.19 Cotele Wo nivel so indict in matei, eu dow’ zacintale (el ferent de modul de inscriere a celorialte dimensiun iar dact acostea sint zero), indi- Cota nivelului — reper se indie prin 4 0,00; cotele de deasupra nivelului — reper sint precedate de semnul plus (+), iar eotele de sub acesta sint precedate de semnul minus (—). 3.2.20 La inscrierea eotolor de nivel se utilizeazi simboluri trinmghiulare (triunghi echila- teral), eu iniljimes egal cu dimensiunea nominali a cifrelor de cot), astfel pentru cotele relative raportate kt reperul constructiei simbolul se innegreste pe jumitatea din dreapta; — pentru eatele relative, raportat simbolul na se innogreste, Ia ian nivel — reper din afara constructiet, In proieetii verticale (sectinni, pe linia care indies nivelul cotat, nului, simbolul cotei de nivel se (plantri), +2,60 gam _ zz] v Semnificatia notafiilor din fig. 12 int urmatoarele de nivelul reper al consts fattide un nivel — nivel notati cu ajugotul liniei de indicatie. Fig. 12 3.3 3.3.1 in pitrate, eu latura de 6. . Arele transversile san radiale sau circulare eu litere (fig. 13) Indieayii do detatin clevatii, fafade) simbolul se deseneazi cw virfal agezat orieatat in ‘sus san in jos; cota So serie deasupra brafulai otizontal, trasat la stings sau la dreapta simbolufui. In eazuri speciale, pentru elaritaten dese, poate reprezenta pe linie de simbolil se conspleteaza en im dreptunght in eare se serie eota de nivel (ig. 13), je, in projec ii verticale gi orizontale; Teper din afara coustructiel, in proiectii verti¢ale si orizentale; inserieren cote’ de nivel-reper al constrnetici fapi de un 1 Axele de trasare ale construotici se noteazi eu cifre arabe gi litere majuscule, inscrise -9 mm., dup seara desenulai.. ale constructici se noteazi cu eifre gi axele longitudinale STAS 1434-83 In proiectit orizontale idicatie. a8 +235 =0,53 jaa pe 0,40 , inserierea cotelor de nivel fat, inserierea cotelor de nivel nivel-reper din afara construcfiei; f eoth de o) Fig. 18 STAS 1434-83 Notarea axelor a dows corpuri distinote aliturate, a axclor la rosturile de dilatafie (ean de trasare) ale acelelag lian 1 9 xelorintermediar ke fue a tn fig 14 140, respecttv ce + 4 = Hy a 3.3.2 Dimonsiunile gi pozifin stilpilor se coteazi ea in fig, 15. : he A fol 290 fo} 4580 10 2565 Fig. 35 8.3.3. Seeliunile elementelor mici, traverse, grinzi, gipei, ete. pot fi cotate gi prin inserierea eo linie de reforingé a dimensinnilor eelor dous laturi, iumulfite intre ele. Prim cot inserisi Ya fi latura orizontals a elementului, dup% pozitia sa in construcfie (fig. 16). 30020 [pom f 4 a Fig. 16 3.3.4 La repetarea in gir a unor clemente identice sau echidistante, agezate pe aceeasi linie, ‘86 poate inlocui girul de cote partiale eu o cot totals intre axcle sau fefele elementelor margi- nale, sorisk sub forma unui produs, intre numirul distanjelor egale si dimensiunea care se Te- peti. La eapitul girului se coteasd unul sau doud elemente, precum gi dimensiunea care se repet& (lig. 17). 3.3.5 Cotarea unor clemente de constructii succesive, pozijionate prin distante misurate Ia un reper comun, se poste face prin insericrea cotelor peo singuri linie de cot’, delimitats en punet pe linia de reper gi cu sigefi pe liniile ajutiitoare (fig. 18). ka 4 EL | 320, aso] 1340 | 1980 | i ~9- STAs 1450 3.3.6 Cotarea clementelor de constructii simetrice, reprezentate integral, se poate fase in- terlind cotele parfiale de o singuré parte a axului de simetrie, iar cotele generale complet, Daci elemental simetric este reprezentat numai pin Ia axa sa de simetrie, cotele so indict si se raporteazi pint Ia aceasti axi (fig. 19), iar tn cazul elementelor ellindrice, pe linia de cot total, care depaigeste axa de simetrie cu 5. . .10 mm se inscrie diametrul, precedat de semnul gi (fig. 8). Tn toate eazurilo, axa de simetrie se noteaxt cu semmul ® (Lig. 19) *” 22 6 16. | Nl fe Fig. 10 33.7 Pozitille golurilor din perefit exteviori se indica pe linie de cot, trasat la exterioral olidirii prin entarea suecesiumii din. plinurt gi golari. Porifiile golurilor din poretit interiori se indicd prin cotarea distanfei de la marginea golului la reperul cel mai apropiat (zid, stilp, ete. fig. 37) 3.3.8 Golurile verticale in zidirie (coguri, causle, ganfuri pentru conducte) se coteazs prin inserierea pe o linio de referinta a dimensiuhilor sectiunit transversale, Pentru golntile cn sec. {une dreptunghiulori, prima cot’ inserist va ff Iatura orizontalé, dupt posilia normal @ esenulu Simbolurile nivelurilor pe care le deservese golurile verticale tn zidirie se noteazk S, P pentru subsol, respeotiv parter sf ou cifre romane pentru etaje. Inaltimea de It care Ineepe golul unui eo de fum sau canal de ventilatic faja denive- Jul pardoselii respective se inscrie sub linia de referin{a, precedati, de notayia h—.-.(fig. 20) pnd pf u/he3 ‘oq < 3 \eae M29 Me ‘Mai multe cosuri de fum grupate ce cotensi ca in fig. 21. Daci este necesar, pentru diferentierea in planuri a destinafiei diferitelor canale se vor utiliza simbolurilo din fig: 22. Cosuri de tum ——_ Cosuri segue | ® | Cenale de ventiatiy EI) © t Fig. 2 STAS 1434-83, =10 — Gol le in plici se vor reprezenta ca in Fig. 23 3.8.9 Grosimea straturilor, foliilor, plicilor se poate indica fini linii de eoti, pe Ii fering, cota fiind precedat de indicafia d sam de indicarea stratului (fig. 24) Fig. 24 3.3.10 Pantele se vor indica printr-o sigenti paraleli eu panta gl avind sensul de ureate pentra seari, rampe de eiveulatie, ete. gi de coborite pentra pantole de scurgere (acoperis, terasament, SShalizare! ete). Valonres pantel se scrie sub forma de raport sau de procent, deasupra sigetil Gao 26) En platuri, aigofle indicind sensul de ureare Ia rampe gi seri vor even lungimile ele- maentulti respectiv. 8% bso = | {490 t ig. 25 3.3.11 Trimiterile In detalii sau note explieative se indict prin fracfii inscrise in cerculete ; a nuiniinitor se trece numiral sau indicatival detaliuiui, iar la numitor numirul plansei in care este desenat detaliul (fig. 26). Cb) Xs Pig, 26 -u- STAS 1434.83 4 REPREZENTART CONVENTIONALE 411 Reprezes in seetiunt sint cele din ta~ ‘ile conventionale ale principalelor materiale Delul 2 abet 2 Materiata Reprezentare Material Heprerentare Paint Beton armat manolt lo sea RII Beton armat ia sears <1 Lishiae eton_armnt pretabetet ta seara 1230 Umplatues : Metal profits share rot SEUSS tg ae Plated natura ly seetiune longttath Zadarie in generat Tamm in sees transeor all Zitiic de divnat Toole teenie. tanied ete Geu expieaty “Temes Uuataie Were Mote Aalactment, prodaae ef anit Gam Beton simple Indiferent de mara), pntr 4.12. Reprezentilrile conventional se folosese numal eind este necesar a se seo maierialele din aleituiri complexe. Daca, din cauza searii desenului sau a dimensiunilor mici ate chimpului sau din alte enuze, nu se pot figura reprezentiuile din tabolul 2, se aulmite hayurares uniforms, innegrives eontinna, Tisarea alba a ciinpulut si alle reprezentii, adSogindu-se in eax de necesitate o not sur Le- gendi explicativa. STAS 1434.83 ue 4.1.3 Hasurile se traseazit echidistant la 45° fa{zi de cadrul desenului, Daci liniile do,eontur ale elementului reprezentat au fata de plangi o inelinare de 45° sau apropiati, hagurile oblice Se pot trage la 45° fad de dicectia principal a conturnlui elementului. Cind este necesari o diferentiere a suprafejelor in contact, se poate folosi si hagurarea 1a 60° respectiv 30” fajii de cadrul desenului. Pe cimpuri invecinate hagurile se inverseaz’ ca Aireotie sau se decaleaat, Densitaten hagurilor precam gi a semnelor convenfionale se alege in functic de seara Gesenelor gi trebuie si fie identied pe toate prolectiile executate la acceasi sear a unuia gi ace= Toiagi element. In sectiunile a care partile componente in contact sint din acelagi material, inst eu eom- Pactititt diferite, acestea se evidentiazh prin densitaten semnelor conventionale, respectiv echt. fistanfa agurilon 41.4 Atunci cind cimpul detailat are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor se poate face numai pe o fiyie ingusti, la marginea cimpului (fig. 27) Fig. 27 42 Top 2.1 Pentru delimitarea obiectului, atunei cind acesta nu este desenat in intregime, se folo- seste linia de rupturi sau de intrerapere, Hiniile de ruptur’ sau intrerupere pentru diferite materiale sint indicate in fig. 28, Fig. 28 4.2.2 Cind ruptura delimiteaai mai multe elemente din acelagi material sau materiale diferite, pontru simplifiearea desenulut se poate folosi linia — punet Py (fig. 29). i ~~ - 13 - gies ieee 4.2.3 In camul elementelor intrerupte, indiferent de material, indicarea intreruperii se poate face prin deus linitpunet paralele P, (fig. 9 si 30). HT _—— | ig. 30 43° Usi gi ferestre 4.3.1 In desenele exeoutate la scara 1 :100 gi mai mici, usile gi ferestrele se reprezinti in plan ca in figura 31. \ — = Fig, 31 4.8.2 Cotarea este obligatorie numai.in desenele de executie, inseriind dimensiunile pe linia de coté. rig 2 43.3 In dosoncle exeoutate la scara 1:50 gi mai mari, roprezentirile sint indicate in tabelele Sai robeta 9 Deoumire | Reprexentare conventionals dE simple, cu pra. | - ‘Ug duble sau eupate en desebidere fe soeast sens. cu ag oO STAS 1434-83 —u- ‘Tabetut 3 (continuare) ‘Denwaire Teprezentare conventions Ux batante si (elasvandue) ew pitt laterale C Ue (glasvandrt) tn 3 9 conatant | Ugh armonica Up! esate Us! tumante oasenvaTiT Ta nu este accerar pentru sericea cotelor. 1 Gotele inscrse sub forma detracts ndic§ clmensunile taodulate ale times 7 ‘aon nite 2 tn cereul de pe Una axel se inser tndeatival sll din tabelul de tnptte 5 Seas deschidertujtlor peate fl reprezentat st prin linc incliaata (ust Intredeschist), tn pera, aattas lac spatial respectiv ] : f i aa ma BRE AN ATO se ST ce set = BIAS. 1 ‘Tabet 4 eprezentare conventionald Denumiter ‘Ferestre simple, £48 (eu) grecht ‘erestze duble, tr (eu) ureehl ‘Uptferestre duble sew cuplte firs (Guy recht Fercsre qh usicforestre on ih de radiator In parapet ereostri-ghiyeu | ousenvarit £ CoteleInscese sub formé de fact ined dimensiunile modulate ate golslu in perei atte innitime 2 In cereal de pe lia axe se inser inicatival feretel a tabelul de Umplaie, Gereurle se riguren tn este oral elie 13 Tnuiimen parapetohs, de tg nivel pardosel faite, se noteard eu p=... ise Inserie Pye cite feretre, stare! cid ste acta! = 1a toate ferestrle cr parapete de iif! diferite; 4 siete In parapets, pentea sadlat one tended punelat wr TARE nr 43.4 Golurile suprapuso so reprozinta si so cotear independent, dup eum sint cuprinse in planul de secfionare san situate deasupra acestuia (fig. 33). 19 Fg 33 Pentru goturile cu forme variate se inscrin eotele dreptunghinlui de gabarit ou tri mitere la detalin (fig. 34), 43.5 In cazal golurlor in zidirie, in care mn se monteoad timplitie, se pistreazi acelai sistem de cotare, * 44 Seefiuni 44. In desenal de construeti, sectimnile so exeeutd cu plane paralcle eu unul din planele de proiectic pe care este reprezentat obiectul, trecind prin porfiuni caraeteristice ale acestuis. cazari speciale, seoffunile so pot execata ou plane eare ais aibt alto pozifi, ou condifia ca pla: nal de tiere si fle porpendienlar pe ual din planele do proiecfe. Dispunerea proiectiilor se va face conform STAS 614-76. -Mw— STAS 1434-83 44.2 tn desennl de constructii se utilizeazi : — sectiuni propriu- zise, In care se deseueazt numai intersecfia intre planul de taiere si clementul respectiv (figura 35 a); — seetiuni cn vedere, in care se deseneazi si proiectia elementelor ce se gisese in spa- tele planului de tilere gi a cltor reprezentare este necesari pentra o mai bun’ infelegere a obiee- tulut (fig. 35 b). 44.3 Urmele planelor de seojionare pe planele de proiectie se numese trasee de scetionare. Traseul de sectionare se reprezint printr-o linie- punct subpite (P,), avind la eapetele traseului si in locurile de fringere ale acostuia segmonte de dreapt trasate cu linie continu: fgroash (C,) si se noteazai cu eifre sau litere. Segmentele de linie continu groasit nu trebuie si intersecteze linii de contur. La seofiunile en vedere, direetia de privire se indick prin sigefi perpendicalare pe tra- seul de Sectionare care se sprijini ou virful pe segmentele groase. Se pot utiliza; — seofiuni rectilinii — traseu dropt de sectionare (fig. 36 4); — seotiuni deralate, fioute cu plane paralele intre ele, decalate dupa un plan perpendi- cular, Urma acestuia se reprezinti cu linie eontinud subjire (C,) — traseu declarat de seetio- nare (fig. 36 b). a. yo Fig. 96 | STAS 1434-83 so numeste plan (fig. 37). — 1B 444 Seofianes ticutt printr-o construcpie eu un plan ofizontal la un nlvel caracteristic PLAN PARTER 3425 ve at | | | "| CAMERA DE ZI lj S=21,78mp FE a | 8 Beep TG Pa el Fd DoRMITORE i \* %) 5213,03mp,, si [ 3,30 S 9-90 Ast f e 5 210 2,80 HO ye 90 4) AL To os OP i _842° 7 |. 4. x + th Ad 2 v.27 a i oS eee bial ssp

    Anda mungkin juga menyukai