1. Verificai glezna
Circulaia srac a sngelui n talpa piciorului este un semn c exist tulburri n
creier cu un accident cerebrali demen.
Teoria este c sntatea veselor sanguine este aceeai n tot corpul. Gradul de
sclerozare a arterelor i fluxul sanguin la nivelul talpilor poate sugera arteroscleroza
vaselor de snge cerebrale.
Cerei doctorului un test pentru stabilirea indexului glezn-brae (ABI = ankle-
brachial index), care necesit un aparat cu ultrasunete i o brar pentru msurat
tensiunea, care compar tensiunea la nivelul gleznei cu cea la nivelul braului.
Pentru a rezolva orice dezechilibru al fluxului sanguin, doctorul personal poate sugera
intensificarea exerciiilor fizice, sau o schimbare a dietei sau medicaiei.
5. Prajituri cu ciocolat
Cacaoa, principalul ingredient al ciocolatei, are cantiti imense de antioxidani,
numii flavonoide, care au puternice proprieti protectoare pentru inim i creier.
Cand se bea cacao se intensific fluxul sanguin ctre creier. Pudra de cacao are de
dou ori mai multe flavonoide dec
t ciocolata cu lapte. Ciocolata alb nu le conine deloc.
6. Prezena estrogenilor
68% dintre pacienii cu Alzheimer sunt femei; este posibil ca pe la mijlocul vieii ele
pierd protecia hormonului estrogen care susine memoria. Dac medicul dvs. nu va
spune altfel, ncepei imediat s luai estrogen n perioada instalrii menopauzei.
Orice ntrziere duce la riscul confruntrii cu demen i accident vascular cerebral.
8. Navigai pe Internet
Navigarea pe Internet n cautarea unor informaii poate stimula creierul mbtrnit
mai mult dect o face cititul unei cri.
nregistrri ale activitii cerebrale arat c navigatorii experimentai, prezint de
dou ori mai multe impulsuri ale activitii cerebrale dect nceptorii. Conectai-v la
Internet pentru cutarea de informaii, achiziionarea de bunuri, sau pentru jocuri.
Dei nu se tie ct de mult va ajuta creierului dvs., este oricum de preferat n locul
unei navigri pasive.
9. Gena ApoE4
Un sfert dintre voi, care citii acest document, deine o specific bomb genetica cu
temporizare, iar aceasta v face de 3-10 ori mai susceptibili de a contracta o trzie
boal Alzheimer. Gena se numete Apolopiprotein E4.
Dac motenii o singur versiune de ApoE4 de la unul din prini, riscul dvs. de a
cpta Alzheimer este de trei ori mai mare. Dac motenii a doz dubl de la ambii
prini, riscul crete de 10 ori.
Cerei doctorului dvs. un test ADN pentru a vi se identifica genotipul ApoE4.