Activitati de dezvoltare a

stimei de sine

De timpuriu, pentru o evoluie armonioas a copilului, mediul educativ trebuie

s fie pregtit s se confrunte cu contexte de genul celui relatat la nceput,
manifestnd atitudini constructive comportamental. Educatorul trebuie s fie calm,
iubitor i disponibil pentru a-i nva pe copii de mici despre valoarea pe care o are
fiecare dintre ei, ajutndu-i s-i formeze o imagine pozitiv de sine.

n strns legtur cu imaginea de sine se afl stima de sine. Stima de sine se

refer la modul n care ne evalum pe noi nine, la ct de buni ne considerm a fi
comparativ cu alii. Stima de sine este sentimentul de autoapreciere i ncredere n
forele proprii.

Exist o relaie de cauzalitate ntre formarea stimei de sine i acceptarea

necondiionat a atitudinii copilului de ctre educatoare sau adult, n general. Mesa-
jul de valoare i unicitate transmis de adult este foarte important n prevenirea
nencrederii. Un eec nu trebuie perceput ca un simbol al nonvalorii, ci ca o situa ie
ce trebuie rezolvat. Copiii cu stim de sine sczut se simt nevaloro i i au triri
emoionale negative.

Pentru precolarii mici, sursa cea mai important de formare a stimei de sine o
constituie aprecierile educatoarei sau ale prin ilor. Mesajele transmise de ace tia
sunt interiorizate de ctre copil, conducnd la inocularea sentimentului de adecvare
sau inadecvare ca persoan. Eecul prinilor n a diferen ia ntre comporta ment i
persoan (etichetarea copilului dup comportament) conduce la formarea unei
imagini de sine negative. Alte elemente care converg spre acela i rezultat negativ
sunt: gesturile de interzicere absolute sau nejustificate total, amenin rile cu
abandonul (dac nu faci nu te mai iubesc), diverse deficite ale stilului de
relaionare printe-copil, educatoare-copil. La pre colarii mai mari (5-7 ani), sursa
de formare a stimei de sine se extinde i la grupul de prieteni, la alte persoane din
viaa lor.

Identificarea stimei de sine i a unor posibile cauze

Copiii care, n urma experienelor proprii, au dezvoltat stima de sine pozitiv se
manifest astfel: i asum responsabiliti; se comportat independent; sunt
mndri de realizrile lor; i asum fr probleme sarcini noi; i exprim att
emoiile pozitive, ct i pe cele negative; ofer ajutor i sprijin celorlal i colegi de
grup. Dintre experienele anterioare care le-au construit acestora imaginea de
sine echilibrat (pozitiv) descris mai sus am putea men iona: au fost luda i,
ncurajai; au fost ascultai; li s-a vorbit cu respect; li s-a acordat aten ie; au fost
mbriai; au avut prieteni.

La polul opus se afl copiii care, n urma experien elor proprii, au o stim de sine
sczut. Ei se manifest astfel: nu sunt mulumi i de propria persoan; evit s
realizeze sau s se implice n sarcini noi; se simt neiubi i i nevaloro i; par rebeli
sau nepstori. Printre experienele anterioare care le-au format o imagine de sine
sczut ar putea fi: au fost des criticai; li s-a vorbit pe un ton ridicat; au fost
ignorai sau ridiculizai; ateptrile celorlal i de la ei n i i au fost exagerate (s
fie perfeci); au fost frecvent comparai defavorabil cu al i copii.

Copiii cu stim de sine crescut reuesc s fac fa mai bine situa iilor i
comportamentelor de risc care ar aprea n relaiile inter personale nesntoase sau
n eecuri. Adulii (prini i educatoare) trebuie s i sus in n ceea ce prive te
identificarea, exprimarea i controlul emoiilor negative prin: a-i ncuraja
permanent pe copii pentru exprimarea propriilor emo ii, construindu-le un mediu
sigur, aprobator; a-i nva pe copii s- i foloseasc imagina ia n exprimarea
emoiilor; povestirea unei situaii asemntoare trite de adult; a-i nv a s se
accepte pe ei chiar i cnd se simt abtui sau dezamgi i.

Ce trebuie s fac educatorul pentru a dezvolta copiilor stima de sine: s exprime

cerine rezonabile fa de vrsta copilului (nu este rezonabil, de pild, ca un copil de
trei ani s fie certat aspru pentru c a vrsat o can cu lapte); s planifice din timp
activitile; s se focalizeze asupra aspectelor pozitive (nsu iri, realizri) i s le
menioneze; s ofere posibiliti i opiuni copiilor ori de cte ori este posibil; s
ofere recompense.

Exemple de jocuri-exerciiu
1. Fulgii de zpad Are ca scop dezvoltarea sentimentului de unicitate,
dezvoltarea stimei de sine pozitive i ntrirea sentimentului valorii proprii. Fiecare
copil va primi o foaie de hrtie (sau un erveel). Vor mpturi hrtia n dou i vor
rupe colul din dreapta, sus. mpturesc din nou hrtia n dou i, la fel, vor rupe
colul din dreapta, sus. Se repet operaia de cte ori va permite hrtia. La sfr it,
toi copiii vor despturi foaia i vor observa c foile lor arat diferit, fiecare n
felul ei, chiar dac ei toi au fcut aceleai operaii. Se va trage concluzia c
fiecare foaie cu decupajele sale este unic, aa cum i ei sunt

unici.

2. Eu sunt Este un joc care dezvolt autocunoaterea i intercunoaterea

copiilor ntr-un cadru de respect, ncredere i cooperare. Dezvolt sentimentul
valorii proprii i contureaz, pentru sine i pentru ceilal i, o imagine de sine
pozitiv. Pe o mas vor fi mai multe jetoane cu imagini ce reflect n ac iuni
trsturi pozitive de caracter. De exemplu, un copil care ud florile cu stropitoarea
(hrnicie); doi copii care-i dau mna sau se mbri eaz (prietenie); un copil care
ofer braul unei btrne s treac strada (polite e) etc. Dup ce to i copiii au
descoperit aceste imagini i sensul lor a fost n eles de fiecare, se alege de ctre
grup un anumit copil, care va fi caracterizat n ziua respectiv. Copiii se a az ntr-
un cerc pe scunele, iar copilul ales va fi rugat s se aeze n mijloc; ceilal i aleg
fiecare cte un jeton care consider c reprezint o calitate a personajului ales i-l
aaz pe msua care se afl n faa acestuia. Copilul ales are sarcina de a rosti cu
voce tare trsturile pozitive pe care le reprezint fiecare jeton adus de colegii lui.
Dac el consider c nsuirea l caracterizat, va spune, de exemplu: Eu, Andrei,
sunt harnic, iar dac nu crede c i se potrivete, va pune jetonul deoparte. La
sfrit va spune toate trsturile pozitive de caracter care i-au fost atribuite i pe
care el nsui le-a acceptat. De exemplu: Eu, Andrei, sunt vesel, harnic, atent,
politicos etc.

3. Copilul politicos Scopul acestui joc este ameliorarea climatului socio-afectiv

din grupul de copii prin direcionarea ateniei copiilor spre atitudini i
comportamente pozitive, dezvoltarea sentimentului de apartenen la grup. nainte
de nceperea activitilor, educatorul va stabili cine va juca rolul copilului politicos
n ziua respectiv, fr ca ceilali copii s tie despre cine este vorba. Se comunic
grupei doar faptul c unul dintre ei va juca acest rol special, iar la sfr itul
activitilor copiii trebuie s ghiceasc cine a jucat acest rol. Copilul ales are
sarcina ca pe tot parcursul zilei s fie ct mai prietenos i politicos cu colegii i
adulii, s foloseasc formule de politee i s fac fapte bune. Ceilal i copii trebuie
s fie foarte ateni pe parcursul zilei, buni observatori, avnd posibilitatea de a
ctiga jocul prin depistarea copilului politicos. La sfr it, fiecare dintre colegi
trebuie s i expun prerea referitor la cine a jucat acest rol, men ionnd numele
copilului, dar i motivul. De exemplu: Este Cristi pentru c m-a rugat frumos s-i
dau maina mea. Dup ascultarea tuturor prerilor, educatoarea va anun a
ctigtorul jocului. Jocul i atinge scopul dac grupul de copii accept
participarea la o astfel de activitate i se implic cu seriozitate la buna
desfurare.

4. Ce a fi, dac a fi Are ca scop dezvoltarea autocunoaterii i formarea

imaginii de sine pozitive, precum i exprimarea alegoric a acesteia. Copiii vor primi
o foaie de hrtie pe care o vor mpri n trei. Ei vor rspunde prin desen la
urmtoarele ntrebri: Dac ai fi un animal, ce animal crezi c ai fi?; Dac ai fi o
culoare, ce culoare crezi c ai fi?; Dac ai fi o jucrie, ce jucrie crezi c ai fi?
Pentru demararea discuiilor, educatoarea va pune ntrebri: A fost greu ce a i
desenat?; La ce te-ai gndit cnd ai desenat acest animal?; De ce ai desenat
aceast culoare? Ce reprezint ea pentru tine?; Cum v sim i i acum, dup ce a i
desenat?. Pentru ca scopul s fie atins, fiecare copil va trebui s spun i s
motiveze ce a desenat. De exemplu: A fi un leu pentru c este puternic; A fi o
pisic pentru c este blnd; A fi culoarea portocalie pentru c este vesel; A
fi o minge pentru c este jucu. Prin desen, copiii i exprim trsturile de
caracter pe care consider c le au, i fac o succint autocaracterizare i i
exprim imaginea de sine pozitiv. Cu lucrrile executate se va putea organiza o
expoziie intitulat Acesta sunt eu.

ncrederea de sine i sentimentul valorii proprii pot fi considerate rezultate ale

ncurajrii prin intermediul dezvoltrii sentimentului de comunicare. Astfel, cnd
copilul colaboreaz n vederea bunstrii celorlal i, aceasta ntre te sentimentul
forei proprii, iar cnd este descurajat datorit dificult ilor n situa iile pe care le
traverseaz, sentimentul de comuniune l va conduce spre acele comportamente
care, foarte probabil, i vor mri ncrederea i n for ele proprii.

Activitatile interactive si jocurile

Activitatile interactive, de genul povestilor puse in scena, jocurilor in care sa

construiasca ceva impreuna sau sa realizeze ceva impreuna la un loc cu alti copii
sunt esentiale pentru a crestestima de sine a copilului.

In cadrul acestora, fiecare participa cu ceva propriu, isi aduce propria contributie,
iar daca rezultatele sunt incurajatoare si apreciate, micutul mai pune o "caramida"
la stima de sine pe care a dobandit-o pana acum.

In general, jocul ajuta foarte mult la dezvoltarea increderii in sine, cu conditia sa

nu fie jocuri cu invinsi si invingatori, cu bine si prost, corect si gresit etc.

Jocurile de rol, in care copilului ii este permis sa experimenteze roluri diferite, la

care de obicei nu are acces (sa fie mare, sa fie cineva puternic, sa fie doctorul,
invatatoarea) sunt foarte utile in dezvoltarea stimei de sine.

Desenul si pictura

Desenul sau pictura sunt esentiale nu numai in exprimarea personalitatii copilului, ci

si in cresterea stimei de sine.

Chiar daca are o tema data, copilul este important sa fie lasat sa se exprime asa
cum doreste, fara a fi corectat, iar apoi sa fie incurajat sa povesteasca despre ce e
acolo si la ce s-a gandit el cand l-a facut.

Apreciati intotdeauna eforturile si sa nu il critici niciodata ca desenul lui nu

seamana cu tema data sau cu ce trebuia. Fiecare copil transpune in desen perceptii
proprii ale unor concepte sau obiecte si nu trebuie sa fie criticat pentru ele. Nu
exista un desen perfect pentru floare. Copilul o poate trasa asa cum isi doreste.
Poate sa fie formata din linii si punctulete, din orice. Acesta este modul in care
percepe floarea la acel moment si poate spune multe despre starea lui emotionala
sau psihologica.

Cultivarea pasiunilor si talentelor

Talentele copilului trebuie descoperite si cultivate inca de mic. Sunt acele activitati
sau domenii in care micutul este bun la ceea ce face si acest lucru trebuie exploatat
la maxim.

Faptul ca este talentat si apreciat pentru eforturile si rezultatele lui intr-un

anumit domeniu, nu face decat sa ii creasca stima de sine si sa il faca sa aiba mai
multa incredere in el.

Atunci cand un copil face ceva cu placere, are si rezultate pozitive si are din plin
parte de laude si aprecieri din partea celor dragi. Toate aceste complimente,
binemeritate, nu fac decat sa puna "umarul" la cladirea stimei de sine.