Anda di halaman 1dari 8

UNIVERSITATEA,, BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT

Master Educatie fizica, fitness, turism, agrement

PROCURAEA HRANEI I A APEI


~2016~
Prepararea hranei, grupe de alimente:
Alimentele de origine animal sunt: carnea, laptele, grsimile animale si oule.
- Carnea si derivatele din carne (mezeluri, carnai, pastram, costi, pate de ficat,etc);
- Pestele este alimentul cel mai bogat in iod si fosfor, elemente minerale foarte
necesare sistemului nervos;
- Laptele si derivatele din lapte (iaurt, branza de vaci, cascaval, unt ,smantan). Se
diger usor , conin prozeine, vitamine, calciu si fosfor;
-Grsimile animale (unt, untura de porc, untura de pasre, untura de peste). Dau
mancrurilor un gust plcut, energie si cldura organismului, sunt consumate in cantiti mai
mari iarna;
- Oule: conin in glbenus vitaminele A,D,E si in albus, vitamina B2. Oule fierte
moi sunt mai usor de digerat.
Alimentele de origine vegetal sunt: cerealele, grsimile vegetale, fructele, legumele,
produsele zaharoase.
-Cerealele si derivatele lor (graul , secara, orzul, orezul si porumbul) . Conin proteine,
vitamine si sruri minerale. Se consum mcinat si preparate termic (prin fierbere).Exemplu:
pinea si aluturile proaspete din fin de gru (langos);
- Grsimile vegetale (uleiul de floarea soarelui, de msline, de soia);
- Legumele si fructele constituie principala surs de vitamine, sruri minerale, sruri
minerale si ap. Acoper nevoile de calciu, situandu-se, din acest puct de vedere, dup lapte si
derivatele lui (iaurt, lapte btut, sana).
-Produsele zaharoase-dulciuri ce conin o cantitate mare de zahr : mierea,
dulceurile, gemurile, serbeturile.

Alimentaia sntoas
O alimentaie sntoas poate fi vzut ca o ocazie de a lrgi aria de alegere incercand
mancruri - in special legume, cereale sau fructe - pe care in mod normal nu le consumai. O
diet sntoas nu inseamn in nici un caz s mnanci alimente fr gust si fr aspect
atrgtor. Sfaturi utile:
-Reducei aportul total de grsimi.Grsimea ar trebui s suplineasc mai puin de 30%
din necesarul total de calorii al dumneavoastr. Facei acest lucru prin adoptarea unei diete
semivegetariene.
-Alegei carnea slab, carnea de pui fr piele, pestele si produsele lactate cu procent
sczut de grsimi. In afar de aceasta, consumai mai puin ulei si unt - sau mancarea fcut
cu aceste produse, precum maioneza, mancrurile prjite.
- Diminuai grsimile saturate din alimentaie. Acestea sunt un tip de grsimi care se
gsesc in principal in produsele de origine animal.Ele cresc nivelul colesterolului si au si alte
efecte negative asupra snii.
- Meninei aportul de colesterol sub 300 grame pe zi. Colesterolul se gseste numai
in produsele de origine animal, precum carnea de toate felurile (inclusiv carnea de pui),
produse lactate, glbenusul de ou.
- Consumai mancruri bogate in carbohidrai complecsi (glucide din alimente de
origine vegetal).
- Carbohidraii ar trebui s contribuie cu cel puin 55% la aportul zilnic de calorii.
Pentru a ajunge la acest procent, mancai zilnic cat mai multe fructe, zarzavaturi, cinci sau
mai multe porii de cereale (de diferite tipuri), precum si legume. Aceasta v aduce zilnic
in organism o cantitate de fibre de pan la 20-30 de grame, precum si vitamine, minerale si
ali compusi cu efect benefic asupra sntii (caroten).
- Nu consumai prea mult zahr. In afar de contribuia important la producerea
cariilor, zahrul este o surs de calorii cu rol energetic. Multe alimente cu un coninut bogat
de zahr conin de obicei si multe grsimi.
- Mancai zilnic fructe si legume precum broccoli, morcovi, pepeni si citrice.
Antioxidanii si alte substane nutritive coninute in aceste produse sunt considerate din ce
in ce mai mult de ctre specialisti ca fiind protectoare impotriva apariiei unor anumite tipuri
de cancer si a altor boli.
- Meninei un aport moderat de proteine in alimentaie. Proteinele trebuie s aduc
doar aproximativ 12% din necesarul total de calorii. Pentru proteine alegei alimentele cu
coninut sczut in grsimi.
- Mancai alimente diferite.Nu incercai s v asigurai necesarul de alimente
mancand acelasi fel de mancare in fiecare zi. Este posibil ca nu toi constituenii eseniali s
fi fost identificai si de aceea este cu atat mai recomandabil diversificarea alimentaiei.
- Limitai aportul de sodiu la cel mult 2400 mg/zi. Acesta este echivalentul unei
cantiti de sodiu continut in doar o linguri de sare. Nu uitai c alimente precum painea
sau alte produse (vegeta, salamuri etc.) conin deja sare. Incercai s renunai la obiceiul
de a gti cu mult sare sau de a adauga sare in timpul mesei. Evitai mancarea srat.
Verificai eticheta produselor pentru a vedea coninutul de ingrediente bogate in sodiu.
- Meninei un aport adecvat de calciu. Calciul este esenial pentru a avea oase
puternice si dini sntosi. Procurai calciul din alimente cu coninut sczut in grasimi,
precum laptele degresat sauiaurtul. Dac nu putei s v asigurai necesarul de calciu din
alimente, atunci putei suplimenta cu produse de calciu din farmacii.
- Incercai s v luai necesarul de vitamine si minerale din alimente si nu din
medicamente.Suplimentele de sintez nu pot inlocui o dieta sntoas, singura care poate
asigura substane nutritive si ali compusi necesari, dincolo de aportul de vitamine si
minerale.
- Meninei o greutate normal a corpului prin echilibrarea aportului de calorii cu
consumul de calorii. O diet cu coninut sczut de grsimi v va ajuta s meninei - sau
chiar s reducei greutatea dumneavoastr. Exerciiile fizice au deasemenea o contribuie
important in acest sens.
- Daca obisnuii s bei alcool, facei acest lucru cu moderaie.Aceasta inseamn nu
mai mult de un pahar pe zi si nu in fiecare zi. Consumul exagerat de alcool induce grave
probleme de sntate. Mai mult, alcoolul inseamn un aport mare de calorii fr beneficii
nutriionale.

Cumprarea alimentelor si prepararea hranei:


Fiecare dintre noi mancm zilnic diferite alimente, crude sau gtite. Indiferent de felul
alimentelor sau modul in care le consumm trebuie mai intai s le procurm.
Pentru procurarea alimentelor vom lua in considerare urmtoarele aspecte:
bugetul: in funcie de buget stabilim elementele cadru pe care le putem achiziiona
instabilirea meniului;
intocmirea listei de cumprturi cu atenie, pentru a nu omite ceva. De regul sunt
uitate alimentele substitut (sarea, oetul, bornzul);
pregtim sacosele;
mergem la pia sau la magazinul alimentar cunoscut anterior, fiind siguri c
produsele alimentare sunt de bun calitate si la un pre acceptabil;
Alegem produsele alimentare de bun calitate (gustm dac este posibil, produse
lactate);
la produsele ambalate verificm termenul de valabilitate;
carnea si preparatele din carne le cumprm numai din magazinele autorizate pentru
a le comercializa si solicitm bonul de vanzare. Dac nu gtim imediat, depozitm alimentele,
carnea la frigider,legumele si fructele in cmar.
Prepararea hranei se face in condiii perfecte de curenie:
ustensile curate, prosoape si spltoare de vase curate;
se folosesc oale cu capac si cu un fund mai gros.
Persoanele, care gtesc, trebuie s fie echipate corespunztor:
s poarte prul stans si acoperit;
s poarte un halat sau sor;
s fie sntoase
Pe tot parcursul pregtirii hranei, fereastra trebuie s fie deschis sau intredeschis, usa
buctriei s fie inchis, pentru c vaporii din abur au miros de mancare si sunt absorbii de
haine si cellalte obiecte din cas. Ustensilele folosite se spal, se sterg cu un prosop curat si
se pun la locul lor. Debarasarea buctriei de gunoiul menajer seefectueaz zilnic.
Preparatele culinare obinute se rcesc la temperatura camerei, apoi se depoziteaz la
frigider, de preferin in alte vase, prevzute cu capac. Pentru alimentaie nu se inclzeste
intreaga cantitate ci atat cat trebuie. Prin inclziri repetate, alimentele pregtire isi pierd
proprietile nutritive.

Depozitarea mncrii:
Toate alimentele proaspete sunt bune la gust , au o arom specific fiecruia in parte si
de asemenea o anumit culoare.
legumele proaspete conin vitaminele si srurile minerale caracterisice. Dup o zi
sau dou de depozitare necorespunztoare, unele din acste proprieti dispar .In primul rand
vutamina C;
carnea si unele preparate din carne, congelate in stare proaspt si in ambalaje
corespunztoare isi pstrez calitile. In cazul acestor alimente , congelarea este indicat,
pentru c astfel sunt distruse microorganismele, eventualele larve de parazii si este evitat
alterarea alimentelor. Carnea alterat are un miros greoi si culoare rosu inchis spre violet;
laptele se pstrez in frigider in urma fierberii si rcirii prealabile, in recipiente
inchise;
mancarea gtit se pstrez in frigider (de preferin in alte vase, nu in cele in care
au fost gtite), bine acoperit si nu mai mult de trei zile;
vasele de cupru si zinc, distrug vitamina C, deci nu este recomandat utilizarea
acestui tip de recipieni in vederea depozitrii mancrii.

Prepararea apei:
Daca esti pe munte si nu cunosti nici o sursa de apa in apropiere, cel mai bine este sa
urmezi legile naturii, sa te ajuti de vegetatie si de animale. Acolo unde vegetatia este bine
dezvoltata, sau chiar apar specii de plante iubitoare de apa, inseamna ca exista o sursa de apa
in apropiere, sau la mica adancime fata de sol. In ceea ce priveste animalele, mamiferele nu se
departeaza de apa, ierbivorele asemenea, ele consumand apa dimineata si seara. Insectele sunt
foarte bune indicatoare ale apei, albinele nu se departeaza la mai mult de 6, 5 km distanta de
apa si de stup, iar mustele nu se departeaza la mai mult de 90 m. Cele care insa te potpacalii
sunt reptilele, ele nefiind bune indicatoare ale prezentei apei.

Poti descoperii surse de apa urmand potecile vitelor, caprelor, oilor sauoracaitul
broastelor.Alte surse de apa potabila sunt : ploaia, zapada, gheata, roua, baltile.In ceea ce
priveste ploaia, in cazul in care nu ai un vas colector, te poti folosi de orice obiect vestimentar
pe care il expui la ploaie si apoi il storci. Nu uita, insa, ca daca te afli in apropierea unei surse
de poluare, exista riscul ca apa de ploaie sa contina diferiti poluanti: acid azotic, acid sulfuric,
diverse substante toxice continute de pulberile ce au fost antrenate sau dizolvate de apele
meteorice.Roua poate reprezenta o importanta sursa de apa, mai ales dimineata, ea putand fi
colectata de pefrunze, prin scurgere sau cu ajutorul unor bureti.Drumetiile din timpul iernii
sunt foarte periculoase, temperaturile joase fiind cele care pun cele mai multe probleme. In
cazul unei drumetii realizate in acest anotimp, omul dispune de resurse de apa nemarginite,
inmagazinate atat in zapada cat si in gheata. Setea il face pe om sa creada ca daca mananca
zapada sau gheata se va hidrata. Pentru a satura corpul de apa, acestea doua trebuie topite.
Zapada poate sa fie introdusa intr-un pet si expusa la soare sau sa intre in contact cu
temperatura corpului, sub haine.Indiferent de situatia in care te afli, nu uita ca nu orice lichid
este o sursa de apa. Unele substante lichide iti pot accentua senzatia de sete, pot cauza ameteli
si accentua procesul de deshidratare.

Ce sa nu bei:

-NU bea apa care nu corespunde din punct de vedere organoleptic cu apa potabila.

-NU bea apa sarata, apa din oceane si mari, apa cu un continut bogat in NaCl.

-NU bea alcool, acesta accentueaza deshidratarea.

Cum sa pacalesti setea? Sau cum sa retii cat mai mult timp apa in corp?
-Poti sa sugi o piatra sau o frunza.

-Nu fuma, nu manca alimente cu grasimi.

-Stai cat mai mult timp la umbra.

-Nu alerga, evita efortul pentru a nu transpira.

-Nu vorbi si respira pe nas, nu pe gura.

Oricat de pregatiti am fi, exista riscul sa ajungem in situatii din cele mai neasteptate.
Important este, insa, sa ne mentinem calmul si sa nu uitam ca natura este alaturi de noi si ne
ajuta in supravietuire.
Bibliografie:

1. Coordonator Dr. S. Mitulescu,. (2003). Formarea deprinderilor de via


independent, Manual pentru formatori, Bucureti, Editura RO MEDIA,