UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIAL I TEHNOLOGIC

PROIECT
Construcia i Calculul
Autovehiculelor

ndrumtor proiect: Student:

S.l.ing. Dragomir George
Grupa 232 B

2013-2014
Tem de proiect :

S se proiecteze ambreiajul pentru un autovehicul cu urmatoarele caracteristici:

Tipul: Autoutilitar (M.A.C.)

Momentul maxim efectiv: M e max 1700 N m
rot
Turaia de moment maxim: n M 1400
min
Putearea maxim: Pmax 276 kW
rot
Turaia de putere maxim: nM 2100
min

Cuprins
2
1 MEMORIU DE PREZENTARE---------------------------------------------------------------------------------- 3

1.1 NIVELUL TEHNICII ACTUALE-------------------------------------------------------------------------------------- 3

1.2 STUDIUL COMPARATIV AL AMBREIAJELOR N DOTAREA AUTOVEHICULELOR SIMILARE CU CELE DIN
TEMA DE PROIECT------------------------------------------------------------------ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

2 MEMORIU DE CALCUL------------------------------------------------------------------------------------------ 6

2.1 DETERMINAREA MOMENTULUI DE CALCUL--------------------------------------------------------------------- 6

2.2 DETERMINAREA DIMENSIUNILOR GARNITURILOR DE FRECARE---------------------------------------------7
2.3 DETERMINAREA FOREI DE APSARE ASUPRA DISCURILOR DE PRESIUNE---------------------------------8
2.4 VERIFICAREA GARNITURILOR DE FRECARE---------------------------------------------------------------------8
2.4.1 VERIFICAREA PRESIUNII SPECIFICE DINTRE SUPRAFEELE DE FRECARE-------------------------------------8
2.4.2 VERIFICAREA LA UZUR A GARNITURILOR DE FRECARE -------------------------------------------------------9
2.4.3 VERIFICAREA AMBREIAJULUI LA NCLTIRE-------------------------------------------------------------------10
2.5 CALCULUL ARCURILOR DE PRESIUNE---------------------------------------------------------------------------11
2.5.1 DETERMINAREA DIAMETRULUI SRMEI I A DIAMETRULUI DE NFURARE------------------------------11
2.5.2 DETERMINAREA NUMRULUI DE SPIRE ALE ARCULUI--------------------------------------------------------12
2.5.3 DETERMINAREA LUNGIMII ARCULUI N STARE LIBER--------------------------------------------------------13
2.5.4 DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE SIGURAN AL AMBREIAJULUI DUP UZAREA GARNITURILOR--14
2.5.5 DETERMINAREA LUCRULUI MECANIC NECESAR DEBRAIERII-------------------------------------------------15
2.6 CALCULUL ARBORELUI AMBREIAJULUI-------------------------------------------------------------------------15
2.7 CALCULUL DISCURILOR AMBREIAJULUI------------------------------------------------------------------------16
2.7.1 CALCULUL ELEMENTULUI DE FIXARE I GHIDARE ALE DISCURILOR DE PRESIUNE------------------------16
2.7.2 CALCULUL DISCULUI CONDUS------------------------------------------------------------------------------------17
2.7.2.1 Calculul niturilor de fixare a discurilor propriu-zise de butuc--------------------------------------------17
2.7.2.2 Calculul arcurilor elementului elastic suplimentar---------------------------------------------------------18
2.8 CALCULUL MECANISMULUI DE ACIONARE--------------------------------------------------------------------19
2.8.1 CALCULUL MECANISMULUI DE ACIONARE--------------------------------------------------------------------19
2.8.2 CALCULUL CURSEI PEDALEI DE ACIONARE--------------------------------------------------------------------20
2.8.3 REGLAREA JOCURILOR DIN MECANISMUL DE ACIONARE A AMBREIAJELOR------------------------------20

3 BIBLIOGRAFIE---------------------------------------------------------------------------------------------------- 23

1 Memoriu de prezentare

3
1.1 Nivelul tehnicii actuale
Instalatia de climatizare

Prima aparitie a instalatiei de incalzire pe vehicule este notata in anul 1917, in Statele Unite
ale Americii. Tot SUA introduce sistemul pe autovehicule in 1939, ca in 1955 sa apara primele
instalatii de climatizare.

In 1975, in SUA, mai mult de 75% din autovehiculele noi sunt echipate cu climatizare. 1990 este
anul in care climatizarea este prezentata ca optiune pentru majoritatea vehiculelor, la un pret mediu
destul de ridicat.

Democratizarea climatizarii se produce in 1999, cand mai bine de jumatate dintre autovehiculele
noi sunt vandute cu instalatie de climatizare in standard. In 2005 procentul atinge aproape 88%.

Rolul conditionarii aerului

Functia principala a instalatiei de climatizare este asigurarea confortului in habitaclu. Pentru o buna
functionare, sistemul de climatizare trebuie intretinut si folosit continuu.

Geamurile fiind inchise, accesul zgomotelor si mirosurilor din exterior este diminuat, iar instalatia
de climatizare garanteaza o temperatura ideala si un aer sanatos, datorita efectului de
dezumidificare.

Vara serveste la racirea aerului care intra in habitaclu, primavara si toamna usuca aerul si
dezabureste geamurile (functie reglementata prin norme specifice). In toate anotimpurile, aerul
conditionat adauga functia de reciclare a aerului, care nu este disponibila in versiunea de echipare
doar cu sistem de incalzire.

Tipuri de instalatii de climatizare

Instalatiile de climatizare intalnite pe autovehicule sunt de mai multe tipuri. Se pot deosebi doua
categorii principale: cu aer conditionat manual sau cu aer conditionat comandat automat.

Sistemele de incalzire clasice ofera functia de incalzire a habitaclului cu ajutorul caldurii unui
calorifer alimentat cu lichidul de racire al motorului. Cu un ventilator si cu orificiile speciale de
ventilatie, se ofera posibilitatea ridicarii temperaturii in habitaclu, trimitand in interior aerul incalzit
de temperatura motorului.

Pentru a raci habitaclul, nu exista un dispozitiv auxiliar, doar ventilatorul trimite aerul de afara
inauntru. La temperaturi ale aerului peste 24 grade Celsius, evident sistemul devine ineficient.

Astfel intra in scena aerul conditionat. Sistemul clasic de aer conditionat cuprinde un ansamblu de
dispozitive specifice, ce furnizeaza aer rece la comanda, nivelul de temperatura fiind reglat dupa
dorinta, manual. Unele dispozitive de aer conditionat manual ofera si functia de recirculare a
aerului, printr-un flaps (comandat fie mecanic, fie electric sau vacuumatic) ce impiedica aerul de
afara sa intre in habitaclu.

Dezavantajul recircularii aerului vine din faptul ca acesta isi deterioreaza rapid calitatea, ducand si
la aburirea rapida a geamurilor. Se recomanda folosirea recircularii aerului doar pe distante scurte,
pentru incalzirea/racirea mai rapida si pentru mascarea mirosurilor neplacute ce pot veni din
exterior.

Aerul conditionat cu reglare automata (denumit si climatizare automata) reprezinta un progres

semnificativ fata de sistemul clasic. Prin intermediul unor senzori de temperatura si umiditate a

4
aerului, plasati in puncte cheie din habitaclu (numarul poate varia de la 1 la mai mult de 8), aerul
conditionat automat mentine constanta temperatura selectata.

Se elimina astfel necesitatea interventiei soferului in timpul condusului, pentru reglarea temperaturii
dorite: pur si simplu se selecteaza valoarea de temperatura dorita si se apasa butonul Auto.
Sistemul lucreaza, prelucreaza informatiile de la senzori si, controlat de un minicomputer, stabileste
functionarea ventilatorului si debitul de aer (cald sau rece) necesar pentru asigurarea temperaturii
comandate.

In functie de clasa din care face parte autovehiculul, aerul conditionat poate fi si semiautomat sau
cu posibilitatea reglarii temperaturii pe mai multe zone (uzual 2, dar exista si masini cu reglarea
temperaturii separat pe 4 zone inclusiv locurile din spate). Astfel, soferul si pasagerul din dreapta
isi pot regla temperaturile dorite fiecare pentru locul sau. Instalatiile automate sunt atat de
performante incat pot pastra diferente de peste 8 grade Celsius intre zone (soferul are 18 de grade,
iar pasagerul 26 de grade).

Componentele instalatiei de aer conditionat

Compresorul este un schimbator termic localizat (de regula) in partea din fata a automobilului. Este
racit prin efectul deplasarii aerului in timpul deplasarii vehiculului sau cu electroventilatoare (in
stationare) iar rolul sau consta in aducerea agentului refrigerant in stare lichida.

Deshidratorul se gaseste intre condensator si detentor si are rolul de a absorbi umiditatea din circuit
si de a filtra impuritatile. In anumite cazuri are si functia de rezervor de fluid, rol care in alte tipuri
de montaje poate fi jucat de evaporator.

Detentorul este elementul care asigura reglarea debitului de agent refrigerant in evaporator.
Actioneaza in functie de presiunea si temperatura agentului refrigerant la iesirea din evaporator.

Evaporatorul este localizat sub plansa de bord, langa radiatorul de incalzire, avand rolul de a raci si
usca aerul care il traverseaza. De aceea este normal sa gasim apa sub masina, atunci cand vehiculul
stationeaza.

Compresorul aspira vaporii care ies din evaporator si ii comprima, directionandu-i catre
condensator si marindu-le astfel temperatura si presiunea.

Filtrul de habitaclu (binecunoscut sub denumirea filtru de polen) retine cea mai mare parte a a
impuritatilor (praf, fum, gaze esapament, polen, cenusa, etc.). Prin eliminarea acestor impuritati, el
imbunatateste calitatea aerului si diminueaza depunerile unsuroase de pe parbriz.

Agentul refrigerant (cunoscut si sub numele de freon - incorect), este sangele sistemului. Instalatiile
mai vechi erau umplute cu R12 (freon), nociv pentru stratul de ozon. Instalatiile moderne au
renuntat la R12, inlocuindu-l cu un agent mai ecologic, R-134a.

5
1.2 Studiul comparativ al ambreiajelor in dotarea autovehiculelor similare cu cele din tema de proiect

Autovehiculul din tema de proiect: Categoria autovehiculului Autoutilitar, momentul maxim efectiv Memax=1700 Nm, turatia de moment maxim
nM=1400 rot/min.

Nr. 1 2 3

Marca auto IVECO MERCEDES- MAN

LD190 E38 BENZ 18.363F
ACTROS
Parametrul 1835L
Pe [kW] 276 260 265
nP [rot/min] 2100 1800 1900
Me [Nm] 1700 1730 1700
nM [rot/min] 1400 1080 900
Vmax [km/h] 120 130 120
Nr. cil. 6 6 6
Masa total maxim 19000 19000 19000
autorizat [kg]
Nr. de locuri 3 2 3
i0 3,45 2,93 3,34
iCV1 16,47 17,03 16,41
Forma rotilor 4x2 4x2 4x2
Tip ambreiaj bidisc bidisc bidisc
Tip arc presiune periferice periferice periferice
Tip mecanism actionare mecanic mecanic mecanic
Anvelope 315/80R 22,5 315/70R 22,5 315/70R 22,5

6
2 Memoriu de calcul
2.1 Determinarea momentului de calcul
Pe baza analizei modelelor similare de autovehicule se alege pentru autovehiculul din tema de
proiect urmtoarele:
- motor cu ardere intern avnd:
Pmax=276 kW, nP=2100 rot/min
Mmax=1700 Nm, nM=1400 rot/min
- schimbtor de viteze n trepte cu urmtoarele rapoarte de transmitere:
iI=16,47
- raportul de transmitere al transmisiei principale
i0=3,45
- soluia constructiv de ambreiaj: ambreiaj mecanic bidiscdisc uscat cu arcuri periferice
elicoidale i mecanism de acionare mecanic
- masa total a autovehiculului
M0= 19000kg
- tipul anvelopelor
315/80 R22,5 H
Criteriile care au stat la baza alegerii soluiei constructive de ambreiaj au fost:
- construcie simpl i ieftin
- ntreinere uoar
- fiabilitate ridicat
- performanele impuse autovehiculului prin tema de proiect i condiiile de exploatare ale
acestuia
Pentru ca ambreiajul s transmit momentul maxim dezvoltat de motor fr s patineze, pe
toat durata de funcionare, chiar i dup uzarea garniturilor de frecare i scderea forei de apsare
a arcurilor de presiune, este necesar ca momentul de frecare al ambreiajului s fie mai mare dect
momentul maxim al motorului.
Momentul de calcul al ambreiajului reprezint momentul fa de care se dimensioneaz
elementele ambreiajului. Acesta se determin cu relaia:
M c M max [ N m] (1)
M c 2 1700
M c 3400 N m
,unde: Mc momentul de calcul al ambreiajului
coeficientul de siguran al ambreiajului
Mmax momentul motor maxim
Valorile coeficientului de siguran se alege conform recomandrilor din literatura de
specialitate [1] n funcie de tipul ambreiajului i tipul i condiiile de exploatare ale
autovehiculului:
1,6...2 pentru autocamioane cu ambreiajul bidisc cu arcuri periferice
Se adopt =2.
Criteriile care au stat la baza alegerii lui au fost:
- ambreiajul s nu patineze dup uzura garniturilor;
- fora la pedal s aib valori optime astfel nct s nu suprasolicite vconductorul auto.
2.2 Determinarea dimensiunilor garniturilor de frecare
Raza exterioar a garniturii de frecare se determin cu relaia:
M max
Re 10 [mm]
i 1 C 2 10
(2)
40 1700
Re 10
4 1 0,3025 10
Re 278 [ mm]

Fig. 1. Garnitura de frecare a discului condos

unde: coeficient ce depinde de tipul ambreiajului i a autovehiculului

cm 2
40...45 pentru ambreiaje bidisc pentru autocamion
daN m
Se adopt :
cm 2
40
daN m

i numrul de perechi de suprafee de frecare

i 2 nd 4
nd numrul discurilor conduse
R
C i
Re
Pentru autovehicule, valoarea C=0,550,75 [1]. Valorile superioare ale lui C corespund
motoarelor ce funcioneaz la turaii ridicate deoarece alunecrile dintre suprafeele de frecare sunt
mai intense la periferie.
Se adopt C=0,55.
Deoarece dimensiunile garniturilor de frecare ale ambreiajelor sunt standardizate, se adopt
conform STAS 7793-83 valorile superioare cele mai apropiate de valoarea calculat.
Dimensiunile garniturilor de frecare alese din standard sunt:
- diametrul exterior al garniturii: De=420 mm
- diametrul interior al garniturii: Di=220 mm
- grosimea garniturii: g=5,6 mm

Raza exterioar a garniturii de frecare

8
 De 420
Re 210 mm .
2 2
Raza interioar a garniturii de frecare:
D 220
Ri i 110[ mm] (3)
2 2
Raza medie a suprafeei de frecare se determin cu relaia:
2 Re3 Ri3
Rm 2 [mm] (4)
3 Re Ri2
2 210 3 110 3
Rm
3 210 2 110 2
Rm 165,20 mm

2.3 Determinarea forei de apsare asupra discurilor de presiune

Din condiia ca momentul de calcul al ambreiajului Mc s fie egal cu momentul de frecare al
ambreiajului Ma rezult urmtoarea relaie:
M max
Fa [daN ] (5)
i C f Rm
2 1700 3
Fa 10
0,25 4 0,83 165,20
Fa 2587 daN
unde: Fa fora de apsare asupra discului ambreiajului
coeficientul de frecare dintre discurile ambreiajului (pentru discuri din ferodou-font
=0,250,4).
Se adopt =0,25.
Cf coeficient ce ine seama de forele de frecare (pentru ambreiaje bidisc Cf=0,800,85).
Se adopt Cf=0,83.

2.4 Verificarea garniturilor de frecare

2.4.1 Verificarea presiunii specifice dintre suprafeele de frecare
Presiunea specific dintre suprafeele de frecare se determin cu relaia:
4 M max daN
p 10 5 2

i De Di Rm
2 2
cm
(6)

4 2 1700
p 10 5

3,14 0,25 4 420 220 165,20
2 2

daN
p 2,048
cm 2
Pentru garniturile de frecare din ferodou, valoarea admisibil a presiunii specifice este:
daN
pa=1,53,5 . Deoarece p<pa garniturile rezist la presiune specific.
cm
2

9
2.4.2 Verificarea la uzur a garniturilor de frecare
Aprecierea solicitrii la uzur a garniturilor de frecare se face utiliznd lucrul mecanic
specific de frecare la patinare:
L daN m
LS (7)
i A' cm 2
551,86
LS
4 1004,8
daN m
LS 0,13
cm 2
unde: A aria unei suprafee de frecare

A' De Di 10 [cm ]
2 2 2 2
(8)
4
420 2 220 2 10 2
3,14
A'
4
A' 1004,8 cm 2
L lucrul mecanic de frecare la patinare al ambreiajului
r2
L 357,3 Ga 2 r 2 [daN m] (9)
iS1 i0
0,512 2
L 357,3 19000
16,47 2 3,45 2
L 551,86 daN m
unde: Ga greutatea total a autovehiculului
(10)
Ga = 19000 daNm
rr raza de rulare a roilor motoare
rr 0,95 r0 [mm] (11)
rr 0,95 0,539
rr 0,512 m
r0 raza liber a roii
H
Dj B
r0 25,4 B [ mm] (12)
2 100
22,5 315 80
r0 25,4
2 100
r0 0,539 m
unde: din 315/80 R22,5 => H=315 mm
H/B=80 %
Dj=22,5 inchi
iS1 raportul de transmitere al treptei I
i0 raportul de transmitere al transmisiei principale
Valoarea admisibil a lucrului mecanic specific la patinare a ambreiajului este
daN m
LS 0,75 2 . Deoarece LS<LSa, ambreiajul rezist la uzur.
cm
a

2.4.3 Verificarea ambreiajului la nclzire

nclzirea ambreiajului se produce numai n timpul patinrii datorit transformrii lucrului
mecanic din frecare n cldur. Verificarea la nclzire se face pentru discul cel mai solicitat termic
i se apreciaz prin creterea de temperatur .
10
 n cazul ambreiajului monodisc verificarea la nclzire se face pentru discul de presiune
deoarece discul condus este izolat termic prin garniturile de frecare. Creterea de temperatur se
determin cu relaia:
L

427 C m p
C
o

(13)
0,25 551,86

427 0,115 6,26
6,45 o C
unde: coeficient care exprim partea din lucrul mecanic de frecare consumat pentru piesele
care se verific
=0,25 pentru discul de presiune al ambreiajului bidisc [1]
KJ
C cldura specific a materialului piesei. Pentru oel sau font C 0,115
kg C
mp greutatea piesei care se verific
m p A h p [daN ] (14)
m p 7800 0,10048 0,008
m p 6,26 daN
kg
unde: densitatea materialului, 7800 3 pentru font
m
hp grosimea discului de presiune. h p 7...20 10 m
3

Se adopt hp=0,008m.
A aria frontal a discului verificat

A Dep Dip 10 [m ]
2 2 6 2
(15)
4
420 2 220 2 10 6
3,14
A
4
A 0,10048 m 2
unde: Dep,Dip diametrul exterior/interior al discului de presiune
Dip Di 4 6 mm Dip 220 mm
Dep De 4 6 mm Dep 420 mm

Calculul greutii gp se face n ipoteza c discul de presiune este o plac din font cu
seciunea din figura 4, iar marginile acesteia trebuie s depasc pe cele ale garniturilor de frecare
cu 2...3 mm.

11
 Fig. 2. Discul care se verific la nclzire

Valoarea admisibil a creterii de temperatur pentru o cuplare la plecarea de pe loc este

a 8...15 o C [1]. Deoarece a<, ambreiajul rezist la nclzire.

2.5 Calculul arcurilor de presiune

Arcurile de presiune ale ambreiajului sunt solicitate dup un ciclu asimetric cu un coeficient
de asimetrie R=0,8...0,9. Deoarece numrul ciclurilor de solicitare n condiii normale de exploatare
nu depete 51015 cicluri, distrugerea arcurilor de presiune nu se produce datorit oboselii
materialului. Arcurile de presiune periferice elicoidale sunt arcuri cilindrice din srm tras de oel
carbon de calitate pentru arcuri, sau oel aliat pentru arcuri i au o caracteristic liniar. Calculul
acestora const n determinarea diametrului srmei, a diametrului de nfurare, a numrului de
spire i lungimea arcului n stare liber.

2.5.1 Determinarea diametrului srmei i a diametrului de nfurare

Se adopt numrul arcurilor de presiune ca multiplu de 3 astfel nct fora de apsare ce
revine unui arc s fie ntre 40...80 daN.
Se adopt na=6 arcuri.
Fora care este necesar s o dezvolte un arc este:
F
Fa' a [daN ] (16)
na
2587
Fa'
6
Fa 431,16 daN
'

O condiie necesar pentru ca manevrarea ambreiajului s nu fie obositoare pentru

conductorul auto, este ca n momentul n care ambreiajul este decuplat, fora dezvoltat de fiecare
arc Fa'' s fie cu maxim 15%-25% mai mare dect valoarea corespunztoare poziiei cuplate.
Fa'' 0,15 1,25 Fa' [ daN ] (17)
Fa 0,2 2587
''

Fa'' 517,4 daN

Diametrul srmei arcului se determin din condiia de rezisten la torsiune a acestuia n

poziia decuplat a ambreiajului cu relaia:
8 k Fa'' c
d [mm] (18)
ta 10 2
8 1,25 517,4 6
d
3,14 7000 10 2
d 6,5 mm
D
unde: c ,
d
D diametrul de nfurare al spirei arcului.
Pentru arcurile elicoidale ale ambreiajelor c=58. Se adopt c=6.
k coeficient de corecie ce depinde de raportul c i se determin cu relaia:
4 c 1 0,615
k (19)
4 c 1 c

12
 4 6 1 0,615
k
4 6 1 6
k 1,25
ta rezistena admisibil la torsiune a arcului
daN
ta 7000 pentru materialul arcului.
cm 2
Deoarece dimensiunile pentru srm tras din oel pentru arcuri sunt standardizate, se adopt
conform STAS 893-67.
d 7 mm D 42 mm

2.5.2 Determinarea numrului de spire ale arcului

Din expresia matematic a sgeii unui arc elicoidal din srm cu seciunea circular rezult
relaia de calcul a numrului de spire active ns.

G d 4 10 2
ns [ spire ] (20)
8 D 3 k1

800000 7 4 10 2
ns
8 483 19,6
n s 8,53 spire

unde: G modulul de elasticitate transversal al srmei arcului

daN
G 800000 pentru oel de arc.
cm 2
F '' Fa' daN
k1 a (21)
f 1 mm
517,4 431,16
k1
4,4
daN
k1 19,6
mm
unde: f1- sgeata suplimentar corespunztoare deformrii arcului la decuplarea ambreiajului.
f 1 2 nd j d n d j '[mm] (22)
f 1 2 2 0,6 2 1
f 1 4,4 mm

unde: nd numarul de discuri conduse

jd jocul dintre o pereche de suprafee de frecare necesar pentru decuplarea complet a

ambreiajului. jd=0,50,7 mm pentru ambreiaje monodisc.
Se adopt j d 0,6 mm

j creterea grosimii discului condus datorit elementului elastic axial. j=0,5...1,5 mm.
Se adopt j ' 1 mm

Numrul de spire trebuie s fie un numr multiplu de 0,5 i mai mare dect 6. Se adopt
ns=8 spire. Deoarece spirele de la captul arcului nu sunt spire active, numrul total de spire va fi:

13
 nt n s 2[ spire ] (23)
nt 8 2
nt 10 spire

Fig. 3. Jocurile dintre discurile ambreiajului decuplat

Fig. 4. Caracteristica elastic a arcului de presiune

2.5.3 Determinarea lungimii arcului n stare liber

Lungimea arcului n stare liber L0 se determin cu relaia:

L0 L1 f1 [mm] (24)
L0 89 1,08
L0 90,08 mm
unde: L1 lungimea arcului comprimat n poziia decuplat a ambreiajului. L 1 se determin n
condiia ca distana dintre spire n starea comprimat a arcului s fie j0=1 mm cu relaia:
L1 n S 2 d nS 1 j 0 [ mm] (25)
L1 8 2 8 8 1 1
L1 89 mm
f1 sgeata arcului corespunztor poziiei decuplate. Se determin cu relaia:
8 Fa'' D 3 nS
f1 [ mm]
G d 4 10 2

14
 8 50 48 3 8
f1
800000 8 4 10 2
f1 1,08 mm

Fig. 5. Arcul de presiune elicoidal

L0
Pentru a se evita flambajul arcurilor de presiune se recomand ca 3 . Deoarece
D
L0
1,87 3 , arcurile rezist la flambaj.
D
2.5.4 Determinarea coeficientului de siguran al ambreiajului dup uzarea garniturilor

Datorit uzrii garniturilor de frecare arcurile de presiune se desting mai mult i fora de
apsare scade de la valoarea Fa' la valoarea Fa''' . Momentul de frecare al ambreiajului dup uzarea
garniturilor de frecare este:
M a' i Fa''' na Rm 10 3 [daN m] (26)
3
M a 0,25 4 171,81 8 165,20 10
'

M a' 2270,6 daN m

f
unde: Fa Fa 2 [daN ]
''' '
(27)
f
3,71
Fa''' 431,16
9,31
Fa''' 171,81 daN
unde: f 2 f u[mm] (28)
f 2 9,31 5,6
f 2 3,71 mm

unde: f sgeata corespunztoare arcului n poziia cuplat a ambreiajului

8 Fa' D 3 n S
f [mm] (29)
G d 4 10 2
8 431,16 48 3 8
f
800000 8 4 10 2
f 9,31 mm

u destinderea corespunztoare uzurii tuturor garniturilor de frecare pn la limita

maxim admisibil
u 2 n d u1 [mm] (30)
u 2 2 1,4
u 5,6 mm

15
unde: u1 uzura admisibil pentru o garnitur de frecare, u1 1,2...2,0 mm
Se adopt u1 1,4 mm .
Coeficientul de siguran al ambreiajului dup uzarea garniturilor de frecare este:
M a'
u (31)
M max
2270,6
u
1700
u 1,33
Deoarece u 1 reult c ambreiajul va transmite fr patinare momentul motor i dup
uzarea garniturilor de frecare.

2.5.5 Determinarea lucrului mecanic necesar debraierii

Lucrul mecanic necesar debraierii este lucrul mecanic produs de forele elastice pentru
comprimarea arcurilor de presiune cu sgeata f 1 i se determin cu relaia:

Fa' Fa'' 1 3
Ld f1 na 10 [daN m]
2 a
(32)
431,16 517,4 1 3
Ld 1 8 10
2 0,9
Ld 2,46 daN m
unde: a - randamentul mecanismului de acionare. a 0,8...0,98 [1]. Se adopt a 0,9 .

Valorile recomandate ale lucrului mecanic necesar debraierii stabilite astfel nct s nu apar
o solicitare intens a conductorului auto sunt de Ld 1,5...2,5 daN m pentru autocamioane,
autobuze. Valoarea Ld determinat se ncadreaz n limitele recomandate.

2.6 Calculul arborelui ambreiajului

Arborele ambreiajului este supus solicitrii de torsiune cu un moment egal cu momentul de
calcul al ambreiajului i solicitri de ntindere i forfecare la nivelul canelurilor de-a lungul crora
culiseaz discul condus.

16
 Fig. 6. Arborele ambreiajului
Din condiia de rezisten la torsiune se determin diametrul interior al arborelui
ambreiajului cu relaia:
M max 10 2
di 3 [cm] (33)
0,2 ta
2 1700 10 2
di 3
0,2 1200
d i 11,2 cm
unde: ta - rezistena admisibil la torsiune. Materialul din care se confecioneaz arborele
ambreiajului este oel aliat pentru cementare 21MoCr12 STAS 791-80. Acesta are
daN
ta 1000...1200 .
cm
2

Deoarece arborii canelai au dimensiuni standardizate, se alege din STAS 1770-68

urmtoarele dimensiuni:
- diametrul interior al canelurii di=11,2 [cm]
- diametrul exterior al canelurii de=12[cm]
- numrul de caneluri z=10 caneluri
- limea canelurii b=0,5 [cm]
Verificarea la strivire a canelurilor arborelui ambreiajului se face cu relaia:
4 M max 10 2 daN
ps (34)
z l h d e d i cm 2
4 2 1700 10 2
ps
10 12 0,4 12 11,2
daN
p s 236
cm 2
unde: l lungimea butucului discului condus. Pentru condiii obinuite de exploatare l=de
h nlimea canelurii arborelui
d di
h e [cm] (35)
2
12 11,2
h
2
h 0,4 cm
Rezistena admisibil la strivire pentru canelurile arborelui ambreiajului este:
daN
p sa 200...250 [2]. Deoarece p s p sa rezult c arborele rezist la strivire.
cm
2

Verificare la forfecare pentru canelurile arborelui ambreiajului se face cu relaia:

4 M max 10 2 daN
f (36)
z l b d e d i cm 2

4 2 1700 10 2
f
10 12 0,5 12 11,2
daN
f 283,3
cm 2

17
 daN
Rezistena admisibil la forfecare pentru arborele ambreiajului este fa 200...300
cm
2

[2]. Deoarece f fa rezult c arborele ambreiajului rezist la forfecare.

2.7 Calculul discurilor ambreiajului

2.7.1 Calculul elementului de fixare i ghidare ale discurilor de presiune

Discul de presiune este solidar la rotaie cu volantul motorului, avnd n acelai timp
posibilitatea deplasrii axiale. Legtura dintre acesta i volant se face prin intermediul carcasei
ambreiajului.

Carcasa ambreiajului este prevzut cu mai multe ferestre n care ptrund nite rezeme
prelucrate pe discul de rpesiune.

Fig. 7. Elementele de fixare i ghidare ale

discului de presiune n coroana ambreiajului

Calculul elementelor de fixare i ghidare const n verificarea la strivire a suprafeelor de

contact dintre discul de presiune i carcas. Presiunea specific n acest caz se determin cu relaia:

M max 2 daN
ps 10 2
R z A cm
(37)

2 1700 2
ps 10
10 3 3,2
daN
p s 35,41
cm 2

18
unde: R reza cercului pe care sunt dispuse reazemele discului de presiune
Se adopt R=10,5 [cm].
z numrul de reazeme; z=35 rezeme conform recomandrilor literaturii de specialitate
Se adopt z=3 reazeme.
A aria unei suprafee de contact solicitat la strivire
A l a [cm 2 ] (38)
A 1,2 3
A 3,2 cm 2

unde: l lungimea suprafeei de contact recomandrilor literaturii de specialitate

Se adopt l=1,2 [cm].
a grosimea carcasei ambreiajului n zona de contact cu rezemele recomandrilor literaturi
de specialitate
Se adopt a=3 [cm].

Valoarea rezistenei admisibile la strivire conform literaturii de specialitate este

daN
p sa 100...120 [1]. Deoarece p s p sa rezult c elementele de fixare i ghidare rezist
cm
2

la strivire.

2.7.2 Calculul discului condus

2.7.2.1 Calculul niturilor de fixare a discurilor propriu-zise de butuc

Nituirea de fixare a discului propriu-zis pe flana butucului sunt confecionate din OL38 i
sunt solicitate la forfecare i strivire.
Verificarea niturilor la forfecare se face cu relaia:

M max 2 daN
f 10 cm 2
d n2 (39)
rn z n
4
2 1700 2
f 10
3,14 12
64
4
daN
f 180,46
cm 2
unde: rn raza cercului pe care sunt dispuse niturile de fixare; se recomand rn=58 [cm]
Se adopt rn 6 cm .
d n diametrul niturilor; se recomand d n 0,6...1 cm
Se adopt d n 1 cm .
zn numrul de nituri; se recomand z n 3...6 nituri.
Se adopt zn 4 nituri.
daN
Valoarea rezistenei admisibile la forfecare pentru niturile de fixare este fa 300
cm
2

Deoarece f fa rezult c niturile de fixare rezist la forfecare.

Verificare niturilor la strivire se face cu relaia:

19
 M max 2 daN
ps 10 2 (40)
rn z n d n ln cm
2 1700 2
ps 10
6 4 1 0,3
daN
p s 472,2
cm 2
unde: ln lungimea prii active a nitului; se recomand l n 0,2...0,4 cm
Se adopt l n 0,3 cm .
daN
Rezistena admisibil la strivire pentru niturile de fixare este p sa 800...900
cm
2

Deoarece p s p sa rezult c niturile de fixare rezist la strivire.

2.7.2.2 Calculul arcurilor elementului elastic suplimentar
Arcurile elementului elastic suplimentar sunt arcuri elicoidale i au rolul de a reduce
rigiditatea transmiterii n scopul prevenirii ocurilor. Totodata acestea contribuie la evitarea
rezonanei la frecvene nalte ale oscilaiilor de torsiune din transmisie.
Condiia pentru o funcionare corespunztoare a elementului elastic suplimentar este ca
momentul de torsiune necesar pentru comprimarea arcurilor acestora pn la opritori, s fie egal cu
momentul produs de fora de aderen a roilor motoare pe un drum uscat cu coeficinetul de
aderen 0,8 , redus la arborele ambreiajului n treapta I-a de vitez.
La automobile arcurile utilizate la elem. elastic suplimentar au urmtoarele caracteristici:
- diametrul srmei arcului: d=3,04,0 [mm]
Se adopt d=4 mm.
- diametrul spirei arcului: D=1419 [mm]
Se adopt D=16 mm.
- numrul total de spire ale arcului ns=8 spire.
- numrul arcurilor elementului elastic suplimentar: ze=10 pentru De=310380 mm
Se adopt ze=10, pentru ca diametrul exterior este 420 mm.
Montarea arcurilor n butucul discului se face pretensionat prin comprimare cu o sgeat de
10-13 % din lungimea liber a arcului.

2.8 Calculul mecanismului de acionare

n urma analizei tehnico-economice s-a ales un mecanism de acionare mecanic datorit
urmtoarelor avantaje:
- construcie simpl i ieftin
- ntreinere uoar
- reglare uoar a
jocurilor aprute n
urma funcionrii
Schema mecanismului de
acionare este:

1 Carcasa ambreiajului

20
 2 Disc de presiune
3 Prghii de debraiere
4 Rulment de presiune
5 Furca de decuplare
6 Dispozitiv de reglare a
jocului dintre rulmentul de
presiune i prghiile de
debraiere
7 Cablul de acionare al
ambreiajului
8 pedala ambreiajului

Fig. 8. Schema mecanismului de acionare al ambreiajului

2.8.1 Calculul mecanismului de acionare

Raportul de transmitere al mecanismului de acionare mecanic se determin cu relaia:
i a i p it (41)
a c e
ia
b d f
150 100 50
ia
30 25 25
i a 40
unde: ip raportul de transmitere al prghiilor de debraiere
it raportul de transmitere al pedalei i furcii ambreiajului
a, b, c, d, e, f dimensiunile
e a c
ip 2 ; it 12
f b d
Se adopt a=150 mm, b=50 mm, c=100 mm, d=25 mm, e=50 mm, f=25 mm.
Randamentul mecanismelor de acionare mecanice ale ambreiajului este a 0,8...0,85
conform recomandrilor din literatura de specialitate [1]. Se adopt a 0,8 .

Fora de acionare a pedalei ambreiajului se determin cu relaia:

M max 10 3
Fp [daN ] (42)
i Rm ia a
2 1700 10 3
Fp
0,25 4 165,20 40 0,8
F p 23,4 daN
Valorile recomandate n literatura de specialitate pentru fora la pedal este de
F p 15....25 daN pentru autocamioane si autobuze.

2.8.2 Calculul cursei pedalei de acionare

Cursa pedalei de acionare a ambreiajlui se determin cu relaia:
S p S1 f 1 i p it [mm] (43)
S p 4 1 2 12
S p 120 mm

21
unde: S1 cursa liber a rulmentului de presiune, S1 2...4 mm [1].
Se adopt Se=4mm.
Valorile recomandate n literatura de specialitate pentru cursa pedalei ambreiajului este de
S p 150....180 mm pentru autoturisme. Sp obinut prin calcul nu se ncadreaz n intervalele
recomandate, mecanismul de actionare va fi prevazut cu un servomecanism.

2.8.3 Reglarea jocurilor din mecanismul de acionare a ambreiajelor

Jocurile dintre elemntele mecanismului de acionare se apreciaz prin msurarea cursei
libere a pedalei ambreiajului. Valoarea recomandat a cursei libere este de 20...25 [mm] i asigur
pe lng decuplarea sigur a ambreiajului i jocul necesar ca rulmentul de presiune s nu fie
antrenat permanent de prghiile de debreiere.
n timpul exploatrii, valoarea cursei libere scade datorit uzurii garniturilor de frecare i
apare pericolul ca jocurile din mecanismul de acionare s dispar i manonul rulmentului de
presiune s rmn n contact permanent cu capetele prghiilor de debreiere.
Funcionarea prelungit a rulmentului de presiune conduce la supranclzirea acestuia,
griparea i uzarea capetelor prghiilor de debreiere. Totodat se reduce i fora de apsare a discului
de presiune asupra discului condus i ambreiajul are tendina de patinare.
O valoare prea mare a cursei libere a pedalei ns, poate conduce la decuplarea incomplet a
ambreiajului i schimbarea dificil a treptelor de vitez.
Jocurile dintre elementele mecanismului de acionare se regleaz prin modificarea lungimii
cablului sau tijei care acioneaz furca ambreiajului cu ajutorul unei tije filetate i a unei piulie de
reglare.

3 Bibliografie

1) Dragomir G, Calculul si constructia autovehiculelor I-Curs, Tipografia Universitatii

Oradea, 2007
2) Dragomir G, Calculul si constructia autovehiculelor I-Indrumar pentru lucrari de laborator,
Tipografia Universitatii Oradea, 2007
3) Untaru M, Calculul si constructia automobilelor, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1982
4) INUFA Catalogue 2001

22
23