Al doilea razboi mondial a fost un conflict la mijlocul secolului al XX-lea care a mistuit cea mai mare parte a globului,

fiind considerat
cel mai mare si mai ucigator razboi nentrerupt din istoria omenirii. A fost prima oara cnd un numar de descoperiri tehnice noi,
incluznd bomba atomica, au fost folosite la scara larga mpotriva militarilor sii civililor deopotriva. Al doilea razboi mondial a
provocat moartea directa sau indirecta a aproximativ 60 de milioane de oameni, aproximativ 3% din populatia mondiala de la acea
vreme. n plus, multe alte persoane au fost ranite grav, au capatat infirmitati pe viata datorita armelor de foc, bombardamentelor
clasice sau nucleare, sau datorita experientelor militare si medicale inumane la care au fost supuse. S-a estimat ca acest razboi a
costat mai multi bani si resurse dect toate celelalte razboaie la un loc: 1.000 de miliarde de dolari la valoarea din 1945, fara a se
pune la socoteala sumele cheltuite pentru reconstructia de dupa razboi.. Urmarile razboiului, inclusiv noile tehnologii si schimbarile
aranjamentelor geopolitice, culturale si economice, au fost fara precedent.
Majoritatea istoricilor apreciaza ca razboiul a nceput pe 1 septembrie 1939 cu invadarea Poloniei de catre Germania, ceea
ce a atras n conflict Franta, Anglia si Commonwealthul. Unii dintre istorici considera ca atacarea Chinei de catre Japonia (7 iulie 1937)
marcheaza nceputul conflictului mondial. Uniunea Sovietica a anexat partea rasariteana a Poloniei n 1939, a declansat un razboi
separat cu Finlanda si a fost atacata de Germania Nazista n iunie 1941. Statele Unite ale Americii au intrat n conflict n decembrie
1941 dupa Atacul de la Pearl Harbour. Razboiul s-a sfrsit n 1945, cnd toate puterile Axei au fost nfrnte
Cauzele celui de-al doilea razboi mondial sunt pe larg dezbatute nca, printre aceste cauze numarndu-se n grade diferite
Tratatul de la Versailles, Marea Criza Economica, ca si aparitia si dezvoltarea nationalismului, rasismului si militarismului fascismului
italian, nazismului german si imperialismului japonez.
Partile aflate n conflict au fost Puterile Axei si Aliatii. Axa a reprezentat la nceput o alianta ntre Italia Fascista si
Germania Nazista, care s-a extins mai apoi pentru a cuprinde Japonia si tari din Europa Rasariteana precum Romnia si Bulgaria.
Unele dintre tarile ocupate de nazisti au trimis unitati militare pe front, n special pe frontul de rasarit. Printre fortele expeditionare
care s-au alaturat Germaniei au fost cele ale Regimului de la Vichy, Olandei, Belgiei, Spaniei (desi Spania era o tara neutra), precum si
unitati formate din rusi si ucrainieni sub comanda generalului Andrei Vlasov. Aliatii au reprezentat mai nti alianta dintre Anglia,
(inclusiv Commonwealth-ul), Franta si Polonia, mai trziu alaturndu-li-se Uniunea Sovietica, Statele Unite ale Americii si China.
Principalele teatre de razboi au fost Oceanul Atlantic, Europa Apuseana si Rasariteana, Marea Mediterana, Africa de nord,
Orientul Mijlociu, Oceanul Pacific si Asia de sud est si China. n Europa, razboiul s-a ncheiat odata cu capitularea neconditionata a
Germaniei de pe 8 mai 1945, dar a continuat n Asia pna la capitularea Japoniei din 15 august 1945.
Cel putin 60 de milioane de oameni au murit datorita acestui razboi. Aceste cifre includ victimele actelor de genocid,
(Holocaustul si experimentele Unitatii 731 a generalului Ishii Shiro din Pingfan), victimele bataliilor incredibil de sngeroase din
Europa, Oceanul Atlantic si Oceanul Pacific, victimele bombardamentelor masive asupra oraselor, inclusiv cele nucleare de la
Hirosima si Nagasaki si bombardamentele cu bombe incendiare ale oraselor Drezda si Pforzheim n Germania. Doar putine regiuni au
ramas neatinse de razboi. Razboiul s-a dus pe "frontul de acasa" prin ducerea la paroxism a bombardamentelor strategice si a zonelor
civile. Armele nucleare, avionul cu reactie, rachetele si radarul, blitzkriegul, ("razboiul fulger"), folosirea pe scara larga a tancurilor,
submarinelor, bombardierelor torpiloare si a formatiunilor de distrugatoare si tancurilor petroliere, sunt doar cteva dintre inventiilor
miltare si noile tactici care au schimbat modul de desfasurare a conflictului. Europa postbelica a fost mpartita ntre sferele de
influente occidentala si sovietica. Daca Occidentul a trecut la reconstructie prin intermediul Planului Marshall, statele Europei
Rasaritene au devenit state satelit ale Uniunii Sovietice, adoptnd metodele economiei planificate si a politicii unui singur partid
totalitar. Aceasta mpartire a fost neoficiala. De fapt, nu au existat ntelegeri oficiale pentru mpartirea sferelor de influenta, relatiile
dintre tarile victorioase n razboi au devenit din ce n ce mai ncordate, liniile militare de demarcatie au devenit n cele din urma
granite de facto ale tarilor. arile Europei Occidentale au devenit n mare parte membre ale NATO, n timp cele mai multe statele din
Europa Rasariteana s-au aliat n Pactul de la Varsovia, aceste doua aliante militaro-politice fiind cele care au alimentat Razboiul rece.
n Asia, ocupatia militara a Japoniei a deschis cale democratizarii tarii. Razboiul civil din China a continuat n timpul si dupa ncheierea
celui de-al doilea razboi mondial, ducnd n cele din urma la proclamarea Republicii Populare Chineze si la secesiunea Taiwanului.
Razboiul a fost scteia care a aprins un val de lupte pentru cstigarea independentei coloniilor puterilor europene, metropolele finnd
vlaguite de ultima conflagratie mondiala. S-a petrecut o schimbare notabila a centrului de greutate a puterii mondiale de la tarile
Europei Occidentale catre noile superputeri, Statele Unite ale Americii si Uniunea Sovietica.

Perioada de desfasurare: 1939-1945

Locatii: Europa, Pacific, Asia de sud-est, Orientul Mijlociu, Mediterana si Africa
Cauzele celui de-al doilea razboi mondial mai sunt nca subiect de dezbatere si de cercetare, dar un punct de vedere
comun, n special n perioada postbelica, printre aliatii victoriosi, era ca acestea sunt legate de expansionismul Germaniei si Japoniei.
n urma nfrngerii din primul razboi mondial, Germania pierduse puterea, statutul international si uriase sume de bani, expansiunea
urmnd sa readuca maretia de odinioara.
n Germania exista o dorinta puternica sa se scape de limitarile impuse de Tratatul de la Versailles. n cele din urma, Hitler si
partidul sau National Socialist au reusit sa cucereasca puterea n stat folosindu-se si de aceste sentimente populare anti-versaillese.
Hitler a condus Germania de-a lungul unui proces care a fost marcat de; renarmare, reocuparea Rhinelandului, unirea cu Austria
(Anschluss), ncorporarea Cehoslovaciei si, n final, invadarea Poloniei.
n Asia, eforturile Japoniei de a deveni o putere mondiala si cucerirea puterii de catre militari, (n deceniul al patrulea
guvernul era subminat de militarii care detineau puterea de facto, avnd un control totalitar n tara), au dus la conflicte cu China si
mai apoi cu SUA. Japonia urmarea de asemenea sa puna mna pe resurse naturale precum cele de petrol, carbune sau minereu de
fier, resurse de care insulele nipone duceau lipsa.
Participantii la cel de-al doilea razboi mondial sunt considerati ca apartinnd unuia dintre cele doua blocuri: Axa si Aliatii.
Mai multe tari mici au participat la razboi, cu toate ca erau sub ocupatie.
 Puterile Axei au fost constituite la nceput din Germania, Italia si Japonia, care au mpartit lumea n trei sfere de influente
prin Pactul Tripartit din 1940, angajndu-se sa se apere ntre ele n cazul unei agresiuni altui stat. Acest nou pact a nlocuit vechiul
Pact Anticomintern germano-japonez din 1936, la care Italia a aderat n 1937. Guvernul fascist spaniol al lui Francisco Franco a fost un
sprijinitor al Axei n perioada razboiului, Spania ramnnd nsa neutra n conflict. Mai multe state mici pot fi deasemenea numarate
printre tarile Axei: Bulgaria, Romnia, Ungaria, Slovenia si Finlanda (n acest din urma caz, parerile sunt mpartite).
Printre puterile Aliatilor, asa numitii Cei Trei Mari, se aflau: Anglia (din 3 septembrie 1939), Uniunea Sovietica (din iunie
1941) si Statele Unite ale Americii (din decembrie 1941). China se afla n razboi cu Japonia nca din 1937.
Pe 23 august 1939, chiar naintea izbucnirii n Europa a celui de-al doilea razboi mondial, URSS si Germania au semnat un
pact de neagresiune cunoscut sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, care, printre altele, mpartea Europa Rasariteana n doua
regiuni de influenta. Germania a ncalcat pactul de neagresiune invadnd URSS n 1941. SUA se ghidau n politica externa dupa liniile
directoare trasate de Doctrina Monroe, prin care se stabilea ca, atta vreme ct tarile europene nu se amestecau n afacerile
americane, nici America nu trebuia sa se amestece n problemele europene, (inclusiv n razboaie). SUA a intrat n razboi dupa Atacul
de la Pearl Harbour si declaratiile oficiale de razboi ale Japoniei si Germaniei, cnd interesele americane, marina militara si
transporturile maritime au devenit tinta atacurilor Axei.
Alte tari, (Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Danemarca, Franta, Grecia, Olanda, Noua Zeelanda, Norvegia, Filipine,
Polonia, Tailanda si Iugoslavia), au fost de asemenea considerate ca facnd parte dintre Aliati, desi unele dintre ele au fost ocupate de
fortele Axei, sau chiar s-au alaturat oficial fortelor Axei, e adevarat, prin constrngere.
arile care au ales sa ramna neutre n conflagratie, au fost privite cu nencredere de ambele tabere si deseori au fost
presate sa contribuie ntr-un fel sau altul la eforturile de razboi al vecinului mai puternic. arile care nu participau la conflict n mod
direct aveau totusi interese legitime sa vada nvingatoare una dintre partile angrenate n conflagratie. De exemplu, Elvetia neutra era
considerata n general favorabila Aliatilor, n timp ce Spania era considerata favorabila Axei, n ciuda faptului ca nici una dintre aceste
tari nu au aderat deschis la una dintre aliantele mentionate. Astfel de situatii au permis tarilor neutre sa devina terenuri de nfruntare
pentru serviciile de spionaj ale tarilor beligerante.
Data la care cel de-al doilea razboi mondial a izbucnit este o problema nca dezbatuta. Istoricii nu au cazut de acord asupra
nici unei date semnificative. Cel mai adesea, este mentionata data de 1 septembrie 1939, data care marcheaza invadarea Poloniei de
catre Germania, ceea ce a dus la declaratiile de razboi ale Frantei si Angliei doua zile mai trziu. Alte date luate n calcul sunt 7 iulie
1937, (invazia japoneza n China, care a fost nceputul celui de-al doilea razboi chino-japonez), sau intrarea armatelor lui Hitler n
Praga n martie 1939. Exista istorici care considera ca invazia italiana n Etiopia (al doilea razboi italo-abisinian), din 1935-1936 este
adevaratul nceput al celui de-al doilea razboi mondial. Se merge chiar mai departe, data de 18 septembrie 1931, (asa numitul
Incident manciurian), fiind considerata de unii istorici data de nceput a razboiului.
CRONOLOGIA EVENIMENTELOR (1937 - 1945)
1937: Al doilea razboi chino-japonez
Pe 7 iulie 1937, Japonia, dupa ce ocupase n 1931 Manciuria, a lansat un atac nou mpotriva Chinei lnga Beijing (vezi
Incidentul de la podul Marco Polo). n loc sa se retraga rapid, asa cum facuse n conflictele precedente, guvernul chinez a declarat
razboi Japoniei, declansndu-se astfel al doilea razboi chino-japonez, care avea sa devina n scurta vreme o parte a razboiului
mondial. n decembrie 1937, capitala Nanking (Nanjing), a fost cucerita de japonezi, guvernul chinez refugiindu-se la Chongqing
pentru tot restul razboiului. Surprinsi de rezistenta ndrjita a chinezilor, fortele japoneze au comis atrocitati nemaintlnite pna
atunci mpotriva civililor si prizonierilor de razboi dupa ocuparea Nankingului, (vezi masacrul de la Nanjing), omornd aproximativ
200.000 de persoane n mai putin de o luna.
n Europa, pacea era tot mai nesigura, dupa anexararile de catre Germania Nazista a Austriei si Cehoslovaciei.
1939: Izbucnirea razboiului n Europa
Razboiul a izbucnit n Polonia pe 1 septembrie 1939. Franta si Anglia si-au onorat obligatiile ce le aveau fata de aliatul
polonez, declarnd razboi Germaniei doua zile mai trziu (3 septembrie). si Australia si Noua Zeelanda au declarat razboi n aceeasi zi,
dar datorita diferentelor de fus orar, ele au fost primele care au intrat n razboi, nu britanicii. Canada a urmat o saptamna mai trziu,
(10 septembrie).
Polonia, care reusise doar o mobilizare partiala, avnd militarii echipati cu arme depasite moral, bazndu-se nca pe o
cavalerie numeroasa, fara sa se bucure de un sprijin activ din partea englezilor si francezilor, a fost rapid nfrta de Wehrmachtul'
superior la toate capitolele: din punct de vedere numeric, al armamentului si tacticilor (vezi "blitzkrieg"). Polonia a fost atacata din
trei parti, din Germania si din Cehoslovacia ocupata. n conformitate cu ntelegerile secrete din Pactul Molotov-Ribbentrop, Armata
Rosie sovietica a invadat Polonia dispre rasarit pe 17 septembrie, astfel nct, n acel moment, Polonia era complet ncercuita. Cteva
ore mai trziu, guvernul polonez a fost evacuat n Romnia, mpreuna cu tezaurul Bancii Nationale a Poloniei si un numar de unitati
ale armatei poloneze. Ultimele unitati poloneze au ncetat rezistenta pe 6 octombrie. n ciuda aliantei care-i legata de Polonia, dupa
declararea razboiului, Anglia si Franta nu au ntreprins actiuni militare ofensive mpotriva Germaniei, armatele acesteia din urma
regrupndu-se, asteptnd dezvoltarile viitoare ale conflictului. Aceasta situatie a durat pna n mai 1940, fiind cunoscuta cu numele
de "razboiul ciudat" ("Sitzkrieg"). Fortele poloneze au continuat sa lupte mpotriva fortelor Axei si dupa ce tara lor a fost ocupata. Un
exemplu n aceasta privinta a fost contributia remarcabila a pilotilor polonezi n Batalia Angliei.
Uniunea Sovietica si-a respectat angajamentele luate prin ntelegerile secrete al pactului Molotov-Ribbentrop si nu i-au
atacat pe germani. Stalin era fericit sa constate ca aprecierile sale cu privire la conflictele dintre dusmanii naturali ai sovieticilor,
capitalistii, se confirma, acestia ncaierndu-se ntre ei. Mai mult, Uniunea Sovietica a profitat de nfrngerea Poloniei,ocupnd partea
rasariteana a tarii. n tot acest timp, SUA nu au intervenit n conflict, opinia publica americana fiind de parere ca noul conflict
european este "razboiul altora".
Au fost cteva ciocniri izolate n timpul "razboiului ciudat": scufundarea cuirasatului Royal Oak n rada bazei navale de la
Scapa Flow si bombardamentele Luftwaffe facute asupra bazelor navale Rosyth si Scapa Flow. Cuirasatul de buzunar Admiral Graf
Spee al Kriegsmarine (Marina germana de razboi) a fost scufundat n apele Atalanticului de Sud dupa batalia de la River Plate. Pactul
tripartit a fost semnat pe 27 septembrie 1939 de Germania, Italia si Japonia, aceasta alianta primind numele de "Puterile Axei".
Uniunea Sovietica a atacat Finlanda pe 30 noiembrie 1939, ncepnd ceea ce avea sa se numeasca razboiul de iarna. Acest conflict s-a
ncheiat n martie 1940. Desi Finlanda a fost nevoita sa faca anumite concesii teritoriale, conflictul a scos n evidenta slaba
competenta a corpului ofiteresc al Armatei Rosii, slabita dupa epurarile staliniste.
1940: Generalizarea razboiului
Europa: Germania a invadat Danemarca si Norvegia pe 9 aprilie 1940, n cadrul Operatiunii Weserbung, care avea scopul declarat sa
elimine amenintarea unei invazii aliate n regiune. S-au desfasurat lupte grele pe mare si pe uscat n Norvegia. Fortele britanice,
franceze si poloneze au debarcat n sprijinul norvegienilor n luptele de la Namsos, ndalsnes si Narvik. Pna la sfrsitul lunii iunie
nsa, fortele aliate au fost evacuate, iar armata norvegiana a capitulat. Franta, Belgia, Olanda si Luxemburg au fost invadate pe 10
mai, punnd capat astfel razboiului ciudat, dnd startul Batalia Frantei. Aliatii au sperat sa poata stabiliza frontul asa cum facusera si
n primul razboi mondial, dar s-au dovedit total nepregatiti sa faca fata tacticilor Blitzkriegului german. n prima faza a razboiului,
(Operatiunea Galben), Panzergruppe von Kleist , apartinnd Wehrmachului, a ocolit linia Maginot si a spart apararea Aliatilor n doua,
avansnd rapid catre Canalul Mnecii. Belgia, Luxemburgul si Olanda au fost ocupate rapid de Grupul de Armata B, iar Corpul
expeditionar englez, prins n ncercuire n nord, a fost evacuat din Dunkirk n cadrul Operatiunii Dynamo. Fortele germane au invadat
Franta n cadrul Operatiunii Rosu, avansnd prin spatele liniei Maginot sprea coasta Atlanticului. n timp ce unitatile armatei franceze
mai luptau nca, un numar de politicieni si comandanti militari de frunte au decis ca era mai bine ca Franta sa capituleze. Franta a
semnat un armistitiu cu Germania pe 22 iunie 1940, ceea ce a condus la instalarea unui guvern marioneta la Vichy n zona neocupata
a tarii.
n iunie 1940, Uniunea Sovietica a ocupat statele baltice si a anexat Basarabia si Bucovina de nord care apartineau
Romniei. Pentru ca nu a reusit sa obtina o pace cu Anglia, Germania a nceput pregatirile pentru invadarea insulelor britanice n
cadrul a ceea ce avea sa se numeasca batalia Angliei. Luftwaffe si Royal Air Force au luptat patru luni pentru controlul spatiului aerian
britanic. La nceput, Luftwaffe avea ca tinta Centrul de comanda al RAF, dar a ajuns sa se rezume la bombardamente salbatice asupra
Londrei. Cum Luftwaffe a esuat n ndeplinirea scopurilor propuse, Operatiunea Seelwe (Leul de Mare) - invazia insuleleor britanice -
a fost abandonata. Eforturi cel putin la fel de mari s-au facut pe mare n timpul Bataliei Atlanticului. ntr-o campanie pe termen lung,
submarinele germane au ncercat sa priveze Anglia de transporturile absolut necesare apararii a marfurilor primite din SUA prin
intermediul programului Lend Lease. Submarinele germane au reusit sa reduca ntr-o proportie ngrijoratoare capacitatea de
transport a flotei britanice, dar Regatul Unit a refuzat sa ceara pacea, primul-ministru britanic Winston Churchill afirmnd raspicat:
"Nu ne vom preda niciodata!". Presedintele Roosevelt a anuntat o schimbare a pozitiei americane de la "neutra" la "nonbeligeranta ".
Mediterana: Italia a invadat Grecia pe 28 octombrie 1940, atacnd din bazele din Albania. Desi depasiti numeric, grecii au respins
atacul italian si au lansat un contraatac la scara mare, avansnd adnc n teritoriul albanez. Pna la mijlocul lunii decembrie, grecii
eliberasera un sfert din teritoriul albanez.
Campania din Africa de nord a nceput n 1940, fortele italiene din Libia atacndu-le pe cele britanice din Egipt. Se ncerca
astfel transformarea Egiptului ntr-o posesiune italiana, tinta principala fiind Canalul Suez, ruta vitala de transport maritim. Fortele
britanice, indiana si australiana au contraatacat (Operatiunea Compas), dar aceasta ofensiva a fost oprita cnd cea mai mare parte a
fortele Commonwealthului au fost transferate n Grecia pentru a lupta mpotriva germanilor. Unitatile germane (Afrika Korps)
conduse de generalul Erwin Rommel au debarcat n Libia si au reluat atacul asupra Egiptului. Italienii au invadat si cucerit Somalia
Britanica n august 1940.
Pe de alta parte, declaratia de razboi italiana a pus sub semnul ntrebarii suprematia maritima britanica, suprematie
sprijinita pe Gibraltar, Malta si Alexandria. Gibraltarul nu a fost niciodata atacat direct. n schimb, Alexandria si n special Malta au
fost atacate n mod repetat de fortele Axei. Malta a devenit n aceasta perioada cel mai bombardat loc de pe pmant.
Asia: n 1940, Japonia a ocupat Indochina Franceza (Vietnamul) conform unor ntelegeri cu Guvernul de la Vichy, n ciuda opozitirei
Fortelor Franceze Libere, alaturndu-se astfel agresiunii fortelor Axei, Germania si Italia. Aceste actiuni au intensificat conflictul
Japoniei cu Statele Unite si Regatului Unit, care au reactionat printr-un boicot petrolier.
1941: Razboiul devine global
Europa: Guvernul Iugoslav a cedat presiunilor italo-germane si a semnat Pactul Tripartit pe 25 martie 1941. Au urmat demonstratii
anti-puterile Axei n tara si o lovitura de stat care a nlocuit guvernul cu un altul pro-Aliati pe 27 martie 1941. Fortele lui Hitler au
invadat Iugoslavia si Grecia pe 6 aprilie 1941. Hitler a trimis fara nici o tragere de inima armata germana sa-i sprijine pe italieni n
ncercarea de cucerire a Greciei, scopul fiind acela de a-i mpiedica pe englezi sa creeze si sa consolideze un front strategic sudic.
Fortele aliate ale Axei au reusit sa mpinga napoi pe greci. Trupele britanice au fost retrase din Africa de nord pentru a face fata
noului atac, dar au esuat n ncercarea de a preveni cucerirea Greciei de catre Axa. Pe 20 mai 1941 a nceput Batalia pentru Creta prin
desantarea (cu ajutorul planoarelor) a vnatorilor de munte si a parasutistilor (Fallschirmjger) germani. Au fost folosite n aceasta
operatiune 539 de aeronave de transport. Insula Creta era aparata de aproximativ 43.000 de greci, australieni, neo zeelandezi si
britanici, nu toti fiind echipati corespunzator. Germanii au atacat simultan pe trei aerodromuri. Atacul a reusit numai pe unul dintre
ele, care a fost cucerit, ceea ce le-a permis germanilor sa-si ntareasca pozitiile si sa-si aprovizioneze rapid fortele. Aliatii au decis
dupa o saptamna de lupte ca au fost adusi n insula asa de multe trupe si provizii germane, ca apararea insulei nu mai era cu putinta,
17.000 de soldati ai Commonwealthului trebuind sa fie evacuati. Pe insula au ramas totusi 10.000 de luptatori greci si 500 de britanici
continund lupta mpotriva ocupantilor germani. Pierderile germane s-au cifrat la 6.200 de oameni (din care aproape 4.000 de morti)
din cei 14.000 de soldati care au atacat Creta. Pierderile germanilor au fost asa de ridicate, nct Hitler a luat hotarrea sa nu mai
aprobe vreodata un desant aerian. Generalul Kurt Student avea sa spuna mai trziu: "Creta a fost mormntul parasutistilor germani".
Aliatii au tras concluziile necesare din aceasta invazie, si anume ca orice desant aerian trebuie sa fie sprijinit corespunzator de
unitatile de parasutisti. Aceste concluzii au fost folosite mai trziu n timpul debarcarii din Normandia.
 Pe 22 iunie 1941, Germania nazista a declansat Operatiunea Barbarossa - invazia Uniunii Sovietice - cea mai mare invazie
din istoria omenirii. "Marele Razboi pentru Apararea Patriei" (n limba rusa: , Velikaia Otecestvennaia
Voina) a nceput prin atacul-surpiza al armatelor de panzere (tancuri) germane, care a ncercuit si distrus cea mai mare parte a
armatelor sovietice din vest, capturnd sau ucignd sute de mii de oameni. Armata Rosie a aplicat tactica pamntului prjolit n
retragerea catre zona de stepa a Rusiei Europene, pentru a cstiga timp si pentru a suprasolicita liniile de aprovizionare germane.
Intreprinderile industriale au fost demontate si mutate n zona Muntilor Urali si n Siberia, n afara razei de actiune a bombardierelor
naziste. Armatele germane au urmarit efectuarea unor atacuri simultane pe trei directii: spre nord, pentru capturarea orasului
Leningrad, catre sud, pentru cucerirea zonelor bogate n petrol si a orasului Stalingrad si catre est, pentru cucerirea capitalei
sovietice, Moscova. Fiecare dintre orasele-tinta nu aveau doar o valoare strategica, dar si una propagandistica importanta. Armata
germana nu a fost nsa pregatita sa duca un razboi de lunga durata, fiind obligata sa lupte n conditiile iernii rusesti. Contraatacurile
sovietice i-au zdrobit pe germani n suburbiile Moscovei, debandada trupelor germane fiind cu greu evitata. "Punctul de cotitura" al
luptei Aliatilor mpotriva Germaniei Naziste este considerat a fi ori esecul din fata portilor Moscovei, ori capitularea Armatei a VI-a
germane la Stalingrad din 1943. Razboiul continuu dintre Finlanda si Uniunea Sovietica a nceput prin atacuri aeriene masive sovietice
la scurta vreme dupa nceperea Operatiunii Barbarossa , (25 iunie), si s-a ncheiat cu un armistitiu n 1944. URSS a avut ca aliat n
acest razboi pe britanici dar nu si pe americani.
Mediterana: n iunie 1941, fortele Aliatilor au invadat Siria si Libanul, cucerind Damascul pe 17 iunie (Campania Siria-Liban). n acelasi
timp, armatele conduse de Rommel au avansat cu rapiditate catre est, asediind portul maritimde importanta vitala Tobruk. n ciuda
rezistentei ndrjite, trupele britanico-australiene au fost respinse pna la El Alamein.
Asia: Razboiul chino-japonez
Razboiul izbucnise n Asia cu mai multi mai nainte ca sa nceapa conflictul mondial n Europa. Japonia a invadat China n
1931. Roosevelt a semnat un ordin executiv n mai 1940, nepublicat (secret), care permitea personalului militar al SUA sa
demisioneze cu scopul de a participa la o misiune americana sub acoperire: Grupul Voluntarilor Americani, cunoscuti si sub numele
Tigrii Zburatori ai lui Chennault. n aproximativ sapte luni, Tigrii Zburatori au distrus un numar de avioane japoneze estimat a fi fost de
600 de aparate de zbor. De asemenea, Tigrii Zburatori au scufundat numeroase vase maritime japoneze si au luptat mpotriva invaziei
japoneze n Burma. Datorita n parte boicotului comercial la care participau Statele Unite si alte tari, boicot care afecta n special
aprovizionarea cu titei, dar si alte materii prime, japonezii au planuit sa atace Pearl Harbor n duminica de 7 decembrie 1941, pentru a
anihila flota SUA din Pacific, lasnd mna libera armatei nipone sa cucereasca zonele petroliere din Asia de sud-est. Este greu de spus
azi daca japonezii au avut de gnd sau nu sa prezinte o declaratie de razboi oficiala mai nainte de a ataca SUA. n ciuda faptului ca au
existat numeroase semne care prevesteau atacul, bombardarea bazelor militare de la Pearl Harbor a fost o surpriza totala pentru
americani. Desi atacul a provocat distrugeri importante flotei americane de cuirasate, tintele pricipale, portavioanele, au ramas
neatinse. n ziua urmatoare, fortele nipone au atacat Honk Kongul, ceea ce a dus pna n cele din urma la capitularea colonniei
engleze n ziua de Craciun. De aceea, acea zi trista a purtat printre localnici numele de 'Black Christmas - Craciunul negru'. Japonezii
au lansat numeroase atacuri mpotriva anvanposturilor americane si britanice din zona Pacificului.
Asia: Intrarea SUA n razboi
Pe 7 decembrie 1941, avioanele flotei de portavioane comandata de Viceadmiralul Chuichi Nagumo au efectuat un raid
aerian-surpriza la Pearl Harbor, Hawaii, cea mai mare baza navala americana din Pacific. Fortele japoneze au nfrnt rezistenta slaba a
americanilor si au devastat portul si aerodromurile. n timpul atacului au fost scufundate sau avariate 8 cuirasate, 3 crucisatoare si 3
distrugatoare si au fost avariate mai multe vase auxiliare. De asemenea au fost distruse sau avariate 343 de avioane. Totusi, atacul
surpriza nu a avut rezultatele scontate, tinte importante cum ar fi fost portavioanele (aflate n larg n acel moment), depozitele de
carburanti ale bazei si santierele navale nu au fost atinse. Esecul japonezilor n atingerea acestor ultime tinte a fost considerat de
multi istorici o eroare strategica de proportii pe termen lung pentru Imperiul Japonez.
n ziua urmatoare, Statele Unite au declarat razboi Japoniei. Concomitent cu atacul asupra bazei navale de la Pearl Harbor a
fost efectuat si un atac asupra bazei aeriene americane din Filipine. Imediat dupa aceste atacuri, Japonia a invadat Filipinele si
coloniile britanice Honk Kong, Malaya, Borneo si Burma. Aceste ultime atacuri aveau ca scop cucerirea cmpurilor petroliere din zona,
n special cele apartinnd Dutch East Indies. n cteva luni, totate aceste teritorii au fost cucerite de japonezi. Insula fortificata
Singapore a fost cucerita, primul ministru W. Churchill considernd pierderea acestei posesiuni una dintre cele mai umilitoare
nfrngeri britanice din toate timpurile.
Dupa atacul japonez asupra Pearl Harbor, Germania a declarat razboi Statelor Unite pe 11 decembrie 1941, desi, n
conformitate cu prevederile Pactului Tripartit din 1940, nu era obligata sa o faca. Hitler a facut acest pas n speranta ca Japonia avea
sa-l sprijine n atacarea Uniunii Sovietice. Japonia nu a raspuns asteptarilor germane, iar miscarea diplomatica germana s-a dovedit o
gafa de proportii, care a oferit presedintelui american Franklin D. Roosevelt pretextul de care aveau nevoie SUA pentru a se alatura
cu toata fortele Aliatilor n razboiul din Europa, fara sa ntmpine vreo opozitie din partea Congresului. Cei mai multi istorici considera
acest moment un alt punct de cotitura al razboiului, n care Hitler a provocat sudarea unei aliante a mai multor natiuni puternice:
SUA, Anglia si URSS, capabile n aceasta formula sa duca mpreuna ofensive puternice, simultane, n vest si est.
1942: Impasul german
Europa: n 1942, a fost lansata o ofensiva catre Caucaz pentru ocuparea cmpurilor petroliere si pentru cucerirea orasului Stalingrad.
Asediul Stalingradului s-a ntins pe durata mai multor luni, cu numeroase lupte de strada care au dus la pierderi uriase de vieti
omenesti de ambele parti. n timpul noptii, fortele sovietice erau aprovizionate de pe malul stng al rului Volga, iar Wehrmachtul s-a
mpotmolit ntr-o lupta de uzura, mai ales dupa ce Armata a VI-a de tancuri a fost scoasa din dispozitivul din fata orasului si a fost
trimisa sa lupte n Caucaz. n noiembrie, o puternica ofensiva a ncercuit armatele germane n raionul Stalingradului, armate care s-au
predat n cele din urma, n frunte cu maresalul Friedrich Paulus. Promovarea (prin radio!) a generalului Paulus de catre Hitler la gradul
de maresal a fost facuta n speranta ca acest fapt l va mpiedica pe comandantul german sa se predea. n ntreaga istorie militara
germana, nici un maresal nu fusese capturat viu sau nu se predase n minile inamicului. Friedrich Paulus a ntrerupt aceasta traditie
si s-a predat mpreuna cu supravietuitorii armatelor germane pe 2 februarie.

Ca urmare a luptelor de la Stalingrad, orasul a fost complet distrus, numarul victimelor din rndurile militarilor si civililor a
fost urias, Armata a VI-a germana a Wehrmachtului' a ncetat sa mai existe, alaturi de germani caznd n prizonierat si militarii
unitatilor romnesti, italiene si ungare. Ca urmare a nfrngerii de la Stalingrad, Ministrul Propagandei Joseph Goebbels a tinut
vestitul sau discurs de la Palatul Sporturilor n care cerea germanilor sa se mobilizeze pentru razboiul total.
Mediterana: Prima batalie de la El Alamein a avut loc ntre 1 iulie si 27 iulie 1942. Fortele germane au avansat pna la El Alamein,
ultimul punct care asigura apararea orasului Alexandria si a canalului navigabil Suez. n conditiile n care germanii si epuizasera
proviziile, fortele Commonwealthului au reusit sa le opreasca avansarea. A doua batalie de la El Alamein a avut loc ntre 23 octombrie
si 3 noiembrie 1942, dupa ce maresalul Bernard Montgomery l-a nlocuit pe Claude Auchinleck de la comanda fortelor
Commonwealthului, forte rebotezate Armata a VIII-a britanica. Erwin Rommel, comandantul german al Afrika Korps, poreclit "Vulpea
Desertului", nu s-a mai aflat n fruntea trupelor sale, fiind rechemat n Europa. Desi n timpul ofensivei britanicii au pierdut mai multe
tancuri dect germanii, pna n cele din urma, Montgomery a iesit nvingator. Aliatii occidentali aveau n timpul luptelor marele
avantaj de a fi foarte aproape de bazele de aprovizionare. n plus, germanii au avut un sprijin sporadic din partea Luftwaffe, prinsa n
luptele pentru apararea spatiului aerian european si n sustinerea efortului de razboi antisovietic. Dupa nfrngerea de la El Alamein,
germanii, avndu-l din nou la comanda pe Rommel, au reusit o retragere strategica reusita n Tunisia. n timpul Conferintei ARCADIA
din decembrie 1941 - ianuarie 1942, liderii aliatilor occidentali au ajuns la concluzia ca era esential sa pastreze Rusia n razboi. Acest
punct de vedere a dus la strategia globala "Germania mai nti". Aceasta prevedea ca lupta mpotriva Germaniei era prioritara,
Japonia fiind lasata pe un plan secundar. Aceasta decizie a dus la o discutie prelungita asupra oportunitatii deschiderii unui al doilea
front mpotriva Germaniei. sefii statelor majore americane erau n favoarea unei operatiuni amfibii peste Canalul Mnecii, care sa
duca la o debarcare n Franta. Britanicii s-au opus unei asemenea operatiuni din mai multe motive: lipsa unor vase de debarcare
suficiente si unele probleme logistice, ct si faptului ca fortele americane nu erau suficient de numeroase si de bine pregatite pentru
a face fata trupelor germane experimentate. Doar n fata pericolului prabusirii frontului sovietic, englezii ar fi fost de acord cu o
debarcare n Franta. Churchill a propus o debarcare de mai mici dimensiuni n Norvegia sau n Africa Franceza de Nord. Planul pentru
debarcarea n Africa a fost aprobat n iulie 1942.
Operatiunea Torta a fost condusa de Dwight Eisenhower. Scopul acestei operatiuni era acela de a cstiga controlul asupra
Morocco si Algerului prin debarcari simultane la Casablanca, Oran si Alger, urmata mai apoi de o debarcare la Bne, poarta catre
Tunisia. Operatiunea a fost lansata pe 8 noiembrie 1942. Primul val al atacatorilor a fost aproape n ntregime american, deoarece s-a
considerat ca francezii vor reactiona mai bine n fata americanilor dect n fata britanicilor. S-a sperat ca fortele locale ale regimului
de la Vichy nu vor opune rezistenta si se vor supune autoritatii Fortelor Franceze Libere ale generalului Henri Giraud. De fapt,
rezistenta a fost mai puternica de ct se asteptase cineva, desi a fost sporadica. Comandantul trupelor regimului de la Vichy, amiralul
Darlan, a negociat ncetarea ostilitatilor, n ciuda ordinelor guvernului sau. I s-a permis amiralului sa continue sa exercite controlul
asupra zonei, sub comanda Fortelor Franceze Libere. n urma atacului aliat, Hitler a atacat si a ocupat restul Frantei. Afrika Corps
comandate de Rommel nu au fost aprovizionate corespunzator, cauza principala fiind pierderile mari cauzate de marina si aviatia
aliatilor, n special a britanicilor, navelor de transport germane si italiene n Mediterana. Lipsa aprovizionarii si a sprijinului aerian a
distrus orice sansa a unei ofensive germane n Africa. n cele din urma, fortele germano-iataliene au fost prinse n clestele unui atac
dublu dinspre Algeria si Libia. Trupele germane n retragere au continuat sa opuna o rezistenta ndrjita, Rommel reusind sa-i nvinga
n mod decisiv pe americani n Batalia din Pasul Kasserine mai nainte ca sa-si termine retragerea strategica. n mod inevitabil,
avansnd att din est ct si din vest, aliatii au nfrnt n cele din urma Afrika Corps pe 13 mai 1943. Aproximativ 250.000 de militari ai
Axei au fost luat prizonieri.
Asia: n mai 1942, un atac naval asupra Port Moresby - Noua Guinee, a fost respinsa de marina aliata n Batalia din Marea de Corali.
Daca ar fi reusit capturarea orasului Port Moresby, Australia s-ar fi aflat n zona razei de actiune a marinei japoneze. Aceasta a fost
prima actiune ncununata de succes mpotriva japonezilor si prima batalie navala dusa exclusiv de portavioane. Cele doua parti au
suferit pierderi mari, egale ca gravitate. O luna mai trziu, invadarea de catre japonezi a insulelor Midway a fost evitata datorita
succesului decriptorilor aliati, care au descifrat mesajele secrete japoneze, marina americana fiind capabila sa pregateasca un raspuns
pe masura atacului nipon. Pilotii americani au reusit scufundarea portavioanelor japoneze, industria japoneza dovedindu-se
incapabila sa le nlocuiasca rapid. Pierderea a numeroase avioane si piloti experimentati, (multi dintre ei participanti la Atacul de la
Pearl Harbor), a fost un habdicap pe care japonezii nu l-au mai putut recupera pna la sfrsitul razboiului. Americanii au pierdut un
portavion si un numar mic de avioane. A fost o victorie totala pentru americani, marina japoneza fiind nevoita sa treaca din acest
moment n defensiva. n iulie, un atac terestru asupra orasului Port Moresby a fost dus de-a lungul accidentatului drum Kokoda. Acest
atac a fost respins de militiile australiene, avnd printre membrii lor numerosi tineri slab antrenati, care au trebuit sa lupte cu
ndrjire pna la sosirea trupelor regulate australiene, rentoarse din Africa de Nord, Grecia si Orientul Mijlociu. n mod uimitor,
batalionul al 39-lea australian, depasit numeric, avnd n componenta lui soldati neexperimentati, au nvins armata japoneza formata
din 5.000 de soldati. Aceasta a fost cea mai importanta victorie din istoria militara australiana. Chiar mai nainte de intrarea Americii
n razboi, Aliatii cazusera de acord ca nfrngerea Germaniei Naziste era prioritara. Totusi, fortele SUA au nceput sa atace japonezii n
teritoriile pe care le ocupasera acestia din urma, ncepnd cu insula Guadalcanal, avnd de nfruntat o aparare nipona foarte hotarta
si agresiva. Pe 7 august 1942, Statele Unite au luat cu asalt insula. La sfrsitul lunii august si nceputul lunii septembrie, n timp ce
luptele n Guadalcanal continuau cu furie, un atac ambitios al japonezilor a avut loc n extremitatea estica a Noii Guinee, unde
australienii au reusit o victorie importanta n Golgul Milne, prima nfrngere grava a niponilor. Guadalcanalul a fost cucerit de
americani pna la sfrsitul lunii februarie 1943.
 Un element esential al campaniei din Asia a fost si luptele pentru insulele Aleutine. Vezi si Al doilea razboi mondial: insulele
Aleutine.
1943: Schimbarea cursului razboiului
Europa:
- Rusia: Dupa victoria de la Stalingrad, Armata Rosie a lansat opt ofensive de-a lungul iernii, multe dintre ele concentrate de-a lungul
bazinului rului Don lnga Stalingrad, care au dus initial la eliberari de teritorii sovietice. Datorita eforturilor continui, Armata Rosie a
fost slabita, iar germanii au recucerit zonele pierdute initial. n iulie, Wehrmachtul a lansat o ofensiva amnata pna n acel moment
de mai multe ori, n zona Kursk. Intentiile germanilor erau nsa cunoscute de sovietici, care s-au pregatit corespunzator, astfel nct
Batalia de la Kursk s-a ncheiat n nota generala a contraofensivei rusesti, care i-a mpins mult pe germani napoi.
- Invazia din Italia: Africa de nord, cucerita de curnd, a fost folosita ca trambulina pentru invadarea Siciliei nceputa pe 10 iulie 1943.
Pe 25 iulie, Benito Mussolini a fost demis din functie de Regele Italiei, permitnd unui nou guvern sa preia puterea. Dupa cucerirea
Siciliei, Aliatii au invadat Italia continentala pe 3 septembrie 1943. Italia s-a predat pe 8 septembrie, dar fortele germane au continuat
sa lupte. Aliatii au avansat catre nord, dar au fost opriti n timpul iermii pe Linia Gustav, pna cnd, n timpul bataliei de la Monte
Cassino, au spart frontul german. Roma a fost cucerita pe 5 iunie 1944. La mijlocul anului 1943, nainte de capitularea Italiei, a avut
loc a cincea si ultima ofensiva germana mpotriva partizanilor iugoslavi.
Fortele australiene si americane au dus o campanie prelungita pentru recucerirea insulelor Solomon, Noii Guinea si Indiilor
Olandeze de Rasarit, n timpul careia au ntlnit una dintre cele mai ndrjite rezistente din timpul razboiului. Filipinele au fost
recucerite la sfrsitul anului 1944, Batalia din Golful Leyete fiind considerata una dintre cele mai mari batalii navale din istorie. Ultima
ofensiva importanta din zona de sud vest a Pacificului a fost campania din Borneo, care a avut ca scop izolarea ramasitelor fortelor
armatelor japoneze din Asia de sud-est si eliberarea prizonierilor aliati de razboi. Submarinele si avioanele aliate au atacat de
asemenea vasele comerciale japoneze, lipsind astfel industria japoneza de materiile prime pentru care Imperiul Nipon pornise
razboiul si fara de care nu putea sa-l continue. Eficacitatea acestei sufocari economice a crescut n momentul n care infanteria
marina a Statelor Unite a cucerit insulele din apropierea Japoniei. Armata nationalista a Kuomintangului, de sub conducerea lui
Chiang Kai-shek si armata comunistilor chinezi, de sub conducerea Mao Zedong, au luptat cu succes mpotriva japonezilor, dar nu s-
au aliat niciodata cu adevarat mpotriva invadatorilor.
Conflictul dintre nationalisti si comunisti izbucnise cu mult timp nainte de declansarea invaziei nipone si a continuat n
timpul luptelor de eliberare a tarii si dupa nfrngerea japonezilor. Japonezii capturasera cea mai mare parte din Burma, punnd n
pericol drumul Burmei folosit de Aliati pentru aprovizionarea nationalistilor chinezi. Acest fapt i-a fortat pe Aliati sa nceapa
aprovizionarea pe calea aerului a fortelor lui Chiang Kai-shek, podul aerian fiind cunoscut sub numele " Cocoasa zburatoare".
Americanii, chinezii si o divizie britanica au curatat nordul Burmei de japonezi, construindu-se un nou drum terestru de aprovizionare
- drumul Ledo - care sa-l nlocuiasca pe ce aflat nca sub amenintarea japoneza - drumul Burmei. Mai la sud, principala armata
japoneza din teatrul de razboi sud-est asiatic luptau un razboi de pozitii pe frontiera Burmei si Indiei mpotriva Armata a XIV-a
britanica ("Armata uitata"). Britanicii au atacat, au recucerit Burma si planuiau sa continue ofensiva spre Malaya cnd s-a sfrsit
razboiul.
1944: nceputul sfrsitului
n "Ziua Z" (6 iunie 1944), aliatii occidentali au debarcat n Normandia, aflata sub controlul germanilor, printr-un atac
amfibiu purtat n zorii zilei. Primele forte care au atacat au fost parasutistii americani, canadieni si britanici, care au deschis "al doilea
front mpotriva germanilor". Aliatii au suferit pierderi grele n timpul debarcarii de pe plajele Normandiei. Bateriile de artilerie
germane au tinut sub control plajele pna n momentul n care au fost cucerite de parasutistii lansati n spatele frontului. n
continuare, infanteristii debarcati au nceput avansare n nteriorul Normandiei. Luptele au fost foarte sngeroase, terenul si
numeroasele garduri vii avantajnd apararea germana din zona pe care francezii o numesc bocage. Un atac ncununat de succes a
fost efectuat la Saint-L, cea mai importanta forta germana din Franta, Armata a VII-a, a fost distrusa aproape complet n punga de la
Falaise. n acest timp, n timpul Operatiunii Dragon, armatele aliate stationate n Italia au invadat Riviera Franceza pe 15 august si au
stabilit jonctiunea cu fortele din Normandia. Rezistenta Franceza a declansat insurectia mpotriva germanilor n Paris pe 19 august.
Divizia franceza de sub conducerea generalului Jacques Leclerc, a primit capitularea germanilor si a eliberat orasul pe 25 august. La
nceputul anului 1944, Armata Rosie atinsese frontiera poloneza si despresurasera Leningradul.
La scurta vreme dupa debarcarea din Normandia, pe 9 iunie, Uniunea Sovietica a nceput un atac n istmul Karelia, fortnd
Finlanda, aliat al nazistilor, sa ceara un armistitiu. Operatiunea Bagration, o ofensiva sovietica in care au fost antrenati 2,5 milioane de
soldati si 6.000 de tancuri, a fost lansata pe 22 iunie, distrugnd Grupul de Armate Centru al germanilor, lund 350.000 de prizonieri.
Dupa retragerea germanilor de pe tarmul sudic al Golful Finic, Finlanda nu a mai fost capabila sa se apare si a cerut armistitiul. Acest
armistitiu prevedea noi pierderi teritoriale pentru Finlanda, judecarea liderilor politici n "procese ale responsabililor finlandezi pentru
razboi" si internarea sau expulzarea trupelor germane din tara. (Vezi Razboiul din Laponia). Judecarea responsabililor politici a fost
rau primita de opinia publica finlandeza, care a perceput actiunea ca pe o batjocorire a rolului legilor.
Parasutistii aliati au ncercat sa avanseze n Germania drclansnd Operatiunea Market Garden din septembrie, dar au fost
respinsi. Probleme logistice ncepusera sa ncetinesca viteza de avansare a trupelor aliate, de vreme ce capetele liniilor lor de
aprovizionare se mai aflau nca pe plajele din Normandia. Victoria decisiva a Armatei I canadiana care, n Batalia de la Scheldt, au
cucerit si, mai apoi, aparat cu succes portul Antwerp, a asigurat un flux de aprovizionare corespunzator pentru aliati la sfrsitul lunii
noiembrie 1944. Romnia a cerut armistitiul n august, urmata de Bulgaria n septembrie. Insurectia din Varsovia a avut loc ntre 1
august si 2 octombrie 1944, fiind nfrnta de germani, n conditiile n care sovieticii nu au sprijinit lupta polonezilor. Germania s-a
retras din Balcani si a mai reusit sa se mentina prin lupta n Ungaria pna n februarie 1945.
n decembrie 1944, armata germana a reusit sa organiozeze ultima lor mare ofensiva n vest. Alegerea acestei solutii era
dotorata faptului ca un succes n est nu ar fi avut nici o relevanta n fata masivei Armate Rosii, care avansa implacabil catre granitele
Reichului. Hitler spera ca, prin succesul acestei ofensive, sa adnceasca nentelegerile nencetate dintre aliatii occidentali, obtinnd
un armistitiu care sa-i fie favorabil, permitndu-i mai apoi sa se concentreze asupra nfrngerii sovieticilor. Misiunea aceasta era total
nerealista, de vreme ce ntreg planul se baza pe posibilitatea cuceririi depozitelor aliate de combustibil, care ar fi permis continuarea
avansarii vehiculelor germane catre portul Antwerp si victoria n Batalia de la Bulge. Germanii au reusit sa aiba succese importante la
nceput mpotriva americanilor stationati n Ardeni. Fortele aliate, nepregatite pentru un asemenea atac neasteptat, au suferit
pierderi foarte mari. n primele zile ale atacului, germanii s-au bucurat de avantajul conditiilor nefavorabile de zbor pentru aviatia
aliata, obligata sa ramna la sol. n cele din urma, ndreptarea vremii a permis aviatiei aliate sa intre n lupta, sa-si valorifice
suprematia aeriana, germanii nereusind sa captureze Bastogne. Sosirea Armatei a III-a a generalului George S. Patton a pus capat
atacului germanilor, obligati sa se retraga napoi n tara. n acest timp nsa, sovieticii atinsesera granitele rasaritene ale Germaniei de
dinainte de razboi.
Pna n acest moment, ofensiva sovietica devenise asa de puternica, nct unii istorici sustin ca debarcarea americano-
britanica din Normandia a fost facuta mai degraba pentru a mpiedica formarea unui bloc sovietic pna pe malul Atlanticului, dect
pentru a lupta mpotriva Germaniei. n total, 80% din pierderile germane au fost cauzate de luptele de pe frontul de rasarit, Europa
fiind divizata pe o linie care trecea prin Germania si Austria. n zilele noastre, este o parere foarte raspndita ca, daca aliatii
occidentali nu ar fi atacat n Normandia pe frontul de vest mai slab aparat, Stalin ar fi reusit sa cstige controlul asupra ntregii
Europe.
Bombardarea Drezdei de catre RAF si Fortele Aeriene ale Armatei Statelor Unite (USAAF), ntre 13 si 15 februarie 1945, ramne una
dintre actiunile cele mai controversate ale celui de-al doilea razboi mondial. Multi istorici sunt de parere ca orasul Desda nu a avut
nici o importanta industriala sau strategica si distrugerea lui nu a influentat n nici un fel cursul operatiunilor militare.
1945: Sfrsitul razboiului
Europa: Winston Churchill, Iosif Vissarionovici Stalin si Franklin D. Roosevelt au negociat aranjamentele pentru Europa postbelica n
timpul Conferinta de la Yalta din februarie 1945. Printre hotarrile luate au fost nfiintarea ONU, formarea statelor nationale n
Europa Rasariteana, organizarea de alegeri libere n Polonia, (pna la urma, alegerile au fost masluite de sovietici), repatrierea
cetatenilor sovietici si atacarea Japoniei de catre URSS la cel mult trei luni dupa nfrngerea Germaniei. Armata Rosie, (inclusiv cei
78.556 soldati ai Armatei I poloneza), au nceput asaltul final asupra Berlinului pe 19 aprilie 1945. Armata germana terminase
retragerea n orasul puternic fortificat. Capitala germana fusese supusa unor intense bombardamente aeriele n tot acest timp. Cei
mai importanti lideri nazisti fusesera ucisi n lupta sau cazusera prizonieri. Hitler era nca n viata si sanatatea sa mintala parea ca se
deterioreaza pe zi ce trecea. Ca un ultim efort de razboi, Fhrerul a cerut tuturor civililor, inclusiv copiilor, sa participe la lupta de
aparare a capitalei n rndurile militiilor Volkssturm. Cnd aceasta ultima ncercare a esuat, Hitler a fost profund deziluzionat,
imaginndu-si ca toata lumea este mpotriva lui, dar ca mai are nca soldati pe care poate sa-i trimita n lupta. Hitler si statul sau
major s-au mutat n Fhrerbunker, un buncar de beton de sub Cancelariei Reichului, unde, pe 30 aprilie 1945, Fhrerul s-a sinucis
mpreuna cu sotia sa, Eva Braun. Amiralul Karl Dnitz a devenit seful guvernului german si a trimis repede un reprezentant la Reims n
Franta, pentru a semna o capitulare neconditionata cu Aliatii. Maresalul Alfred Jodl a semnat capitularea neconditionata pe 7 mai, ale
carei prevedri au intrat n vigoare pe 8 mai. Sovieticii au avut pretentia ca capitularea sa fie semnata si la sediul statului major al
fortelor sovietice. Acest lucra s-a ntmplat pe 8 mai, ncetarea focului intrnd n vigoare pe frontul sovietic pe 9 mai. Acesta este
motivul [entru care aliatii occidentali au sarbatorit Ziua victoriei n Europa pe 8 mai, iar Uniunea Sovietica a sabatorit Ziua Victoriei
mpotriva fascismului pe 9 mai.
Asia: SUA a cucerit mai multe insule, asa cum au fost Iwo Jima si Okinawa si a facut ca principalele insule japoneze sa se afle n raza
de actiune a crucisatoarelor si portavioanelor americane. Printre multe alte zeci de orase japoneze, Tokyo a fost bombardat cu
bombe incendiare si doar n primul atac au murit pna la 90.000 de oameni, n timp ce incendiile ravaseau toata capitala. Marile
pierderi de vieti omenesti au fost atribuite densitatii mari a populatiei n zonele industriale, ca si materialelor inflamabile din care
erau ridicate n mod obisnuit constructiile n acele vremuri. n plus, porturile si principalele cai fluviale erau minate din aer prin
Operatiunea Foametea, care a distrus logistica acestei natiuni insulare. Mai trziu, pe 6 august 1945 avionul de tip B-29 "Enola Gay",
pilotat de colonelul Paul Tibbets, a lansat o bomba atomica (Little Boy) asupra orasului Hiroshima, practic stergndu-l de pe suprafata
pamntului. Pe 8 august 1945, Uniunea Sovietica a declarat razboi Japoniei, asa cum fusese stabilit la Yalta si a lansat o invazie la
scara larga a Manciuriei ocupate de Japonia, (Operatiunea Furtuna de August). Pe 9 august, bombardierul B-29 "Bock's Car" pilotat de
maiorul Charles Sweeney, a aruncat a doua bomba nucleara americana (Fat Man) asupra orasului Nagasaki. Folosirea celor doua
bombe atomice i-au permis mparatului Japoniei sa ocoleasca guvernul n functie si sa actioneze pentru ncheierea razboiului.
Intrarea Uniunii Sovietice n razboi a avut, de asemenea, un rol n aceasta hotarre, dar n discursul sau la radioul nipon, mparatul nu
a mentionat aceasta invazie printre motivele care ar fi dus la capitularea Japoniei. Japonia a capitulat neconditionat pe 15 august
1945, semnnd actele de capitulare pe 2 septembrie 1945 (V-J day) la bordul vasului de lupta USS Missouri n Golful Tokyo.
Capitularea Japoniei n fata Statelor Unite nu a nsemnat ncheierea oficiala a razboiului si cu Uniunea Sovietica, cu care Imperiul
Nipon nu a semnat nici pna n ziua de azi un tratat de pace. n ultimele zile ale razboiului, URSS a ocupat partea de sud a insulelor
Kurile, o zona detinuta pna n acel moment de japonezi si revendicate si de sovietici. S-au facut numeroase eforturi[2] pentru
semnarea unor acorduri de pace, dar, n mod oficial, starea de razboi dintre cele doua natiuni continua sa existe
REZISTENTA ANTIFASCISTA
Rezistenta n timpul celui de-al doilea razboi mondial a aparut n fiecare tara ocupata si a luat o multime de forme: razboiul
de gherila, sabotajul, propaganda, dezinformarea, ascunderea refugiatilor si ajutorul dat celelilalte parti, asa cum era ajutorarea
pilotilor aliati doborti.
Printre cele mai importante miscari de rezistenta s-au numarat Maquisul francez, Armata poloneza locala si partizanii
iugoslavi. n multe tari au aparut miscari de rezistenta care doreau sa lupte cu invadatorii Axei, chiar si Gemania a avut o miscare
antinazista. Desi Anglia nu a avut parte de ocupatia germana, britaicii s-au pregatit pentru aceasta posibilitate, organiznd Unitatile
Auxiliare. Au fost formate mai multe organizatii care sa sprijine rezistenta din strainatate, asa cum au fost SOE n Anglia si OSS
(premergatoarea CIA) n SUA.
FRONTUL DOMESTIC
Frontul domestic este numele generic dat activitatilor civililor n conditiile razboiului total.
n Marea Britanie, femeile au intrat n cmpul muncii n posturile pe care barbatii plecati la lupta le lasasera vacante.
mbracamintea, hrana, benzina si alte marfuri au fost rationalizate. Cumpararea marfurilor de lux a fost restrictionata n mod sever,
aceasta ducnd la aparitia pietei negre. Familiile au nceput sa cultive legume n mici gradini, asa numitele gradinile victoriei. Civilii s-
au nrolat n rndul Air Raid Wardens-supraveghetorilor antiaerieni, serviciilor de urgenta ale voluntarilor si n alte functii extrem de
necesare. scolarii au ajutat la strngerea deseurilor pentru industria de razboi si au organizat colecte de bani pentru diferite scopuri.
Multe lucruri au fost economisite pentru a fi transformate n materiale utile pentru razboi, asa cum a fost cazul grasimii care putea fi
transformata n nitroglicerina, sau n cazul grilajelor metalice stradale colectate pe post de fier vechi.
n Statele Unite ale Americii si Canada, femeile s-au angajat de asemenea n intreprinderi pentru a nlocui forta de munca
masculina, desi n numar mai mic dect n Anglia. n SUA, aceste femei muncitoare erau numite "Rosies", de la Nituitoarea Rosie.
Franklin D. Roosevelt a declarat ca efortul facut de civili n tara era la fel de important pentru cstigarea razboiului ca si efortul
soldatilor de pe front.
n Germania, cel putin la nceputul razboiului, erau surpinzator de putine restrictii ale activitatilor civililor. Cele mai multe
marfuri de baza nu au fost rationalizate, dar la marfurile de lux accesul germanilor fusese puternic ngradit nca naintea izbucnirii
razboiului, iar dupa declansarea conflagratiei mondiale acestea din urma au devenit si mai rare si mai greu de obtinut. De exemplu,
faimoasa Volkswagen ("Masina populara"), pe care Hitler o promisese tuturor germanilor, nu a fost produsa dect dupa razboi. n
schimb, uzinele Volkswagen au lucrat intens pentru industria militara. Doar mai trziu n timpul razboiului, civilii au fost organizati
pentru ajutorarea efortului de razboi nazist. Spre exemplu, munca femeilor nu a fost complet mobilizata asa cum se facuse n SUA sau
n Anglia. Adevarul este, nsa, ca n Germania Nazista a fost folosita la o scara nemaintlnita munca fortata a sclavilor evrei sau a
prizonierilor din tarile ocupate.
Populatia civila a fost implicata foarte puternic n productia de razboi si a fost supusa ndoctrinarii prin propaganda n
ambele taberele aflate n lupta.
URMARI
- Pierderile omenesti
Cel putin 60 de milioane de oameni si-au pierdut viata n cel de-al doilea razboi mondial -aproximativ 25 de milioane de
soladati si cam 35 de milioane de civili. Estimarile variaza destul de mult. Aceste cifre includ pe cei aproximativ 6 milioane de evrei si
cei 4 milioane de ne-evrei (polonezi, rromi, homosexuali, comunisti, dizidenti, handicapati, prizonieri sovietici, etc) ucisi n lagarele
Holocaustului.
Fortele Aliatilor au pierdut aproximativ 17 milioane de soldati morti, (din care aproximativ 10 milioane de sovietici si 4
milioane de chinezi), iar fortele Axei au pierdut cam 7 milioane de soldati morti, (din care aproximativ 5 milioane au fost germani).
Uniunea Sovietica a suferit cele mai grele pierderi omenesti: ntre 20 si 28 de milioane de morti n total, din care 13 - 20 milioane erau
civili. Per total, 80% dintre pierderile omenesti au fost de partea Aliatilor, iar restul de 20% de partea statelor Axei.
-- O lume n ruine
La sfrsitul razboiului, milioane de refugiatii erau pe drumuri, economia europeana se prabusise, 70% din infrastructura
industriala a vechiului continent fusese distrusa.
nvingatorii rasariteni au pretins plata unor despagubiri de razboi de catre natiunile nvinse. n Tratatul de pace de la Paris s-a
stabilit ca inamicii Uniunii Sovietice, Ungaria, Romnia si Finlanda, trebuiau sa plateasca cte 300.000.000 de dolari (la cursul anului
1938), iar Italia trebuia sa plateasca 360.000.000 de dolari mpartiti n principal ntre Grecia, Iugoslavia si Uniunea Sovietica.
Spre deosebire de ce s-a ntmplat la sfrsitul primului razboi mondial, nvingatorii apuseni nu au pretins despagubiri de
razboi din partea tarilor nvinse. Mai mult, un plan gndit de Secretarul de Stat al SUA, George Marshall, "Programul de refacere
europeana", mai bine cunoscut ca Planul Marshall, cerea Congresului SUA sa aloce milioane de dolari pentru reconstruirea Europei. A
fost pus n practica si Sistemul Bretton Woods, ca parte a eforturilor de reconstruire globala a capitalismului si de reconstruire a lumii
postbelice.
n Olanda, planurile originale de a cere o compensatie monetara uriasa si chiar de a anexa o regiune din Germania, care ar fi
dublat suprafata tarii, au fost abandonate pna n cele din urma. nsa, numerosi germani care traiau n Olanda de multa vreme, au
fost declarati cetateni ostili si au fost nchisi ntr-un lagar de concentrare n cadrul unei operatii cunoscute ca Laleaua Neagra. n cele
din urma, 3691 de etnici germani au fost deportati.
Razboiul a dus de asemenea la cresterea intensitatii miscarilor de independenta n coloniile africane, asiatice si americane
ale puterilor europene, cele mai multe dintre aceste teritorii dependente cstigndu-si independeta n urmatorii douazeci de ani.
- Organizatia Natiunilor Unite
Organizatia Natiunilor Unite a fost fondata ca un rezultat direct al celui de-al doilea razboi mondialDe timp ce Liga
Natiunilor a esuat n mod evident sa previna razboiul, a fost pusa la cale o noua ordine internationala. n 1945 a fost fondata
Organizatia Natiunilor Unite. Pentru a preveni izbucnirea unui razboi la fel de devastator ca a doua conflagratie mondiala si pentru a
asigura o pace durabila n Europa, n 1951 a fost nfiintata Comunitatea Europena a Carbunelui si Otelului, (Tratatul de la Paris),
predecesoarea Uniunii Europene. ONU este responsabila si pentru crearea statului modern Israel n 1948, n parte ca raspuns la
Holocaust.
- nceputurile Razboiului Rece
Sfrsitul celui de-al doilea razboi mondial a concis, dupa parerea multor istorici, cu sfrsitul pozitiei de superputere a Marii
Britanii si cstigarea acestei pozitii de catre Statele Unite ale Americii si Uniunea Sovietica. Relatiile dintre cele doua noi superputeri
mondiale s-au deteriorat nencetat, nca din timpul razboiulu, pentru a ajunge la cote deosebit de periculoase n deceniile care au
urmat victoriei mpotriva nazismului.
 n zonele ocupate de trupele aliatilor occidentali, au fost restabilite guvernele antebelice sau s-au format guverne noi
democratice. n zonele ocupate de trupele sovietice, inclusiv n tarile fostilor aliati, precum Polonia, au fost create state comuniste.
Acestea au devenit state satelit ale URSS-ului. Astfel, la numai ctiva ani de la ncheierea razboiului, Europa a ajuns sa fie divizata de-a
lungul unei granite ideologice. S-au format doua blocuri - de est si de vest - reprezentate de Pactul de la Varsovia si respectiv de
NATO.
Germania a fost mpartita n patru zone de ocupatie, zonele americana, franceza si britanica urmnd sa formeze Germania
de Vest, iar n zona sovietica aparnd Republica Democrata Germana (Germania Rasariteana). Austria a fost din nou separata de
Germania si a fost de asemenea mpartita n patru zone de ocupatie, care n cele din urma s-au reunit n statul modern Austria.
Coreea a fost divizata n doua de-a lungul paralelei 38 grade.