Aceasta este versiunea html a fiierului

http://www.cnaa.acad.md/files/theses/2007/5978/ion_raut_thesis.pdf.
G o o g l e genereaz automat versiuni html ale documentelor cutate pe Web.

Page 1
UNIVERSITATEALIBERINTERNAIONAL
DINMOLDOVA
Cutitluldemanuscris
CZU:339.9(498):061.1EU(043.2)=135.1
IonRU
SecuritateaeconomicaRomniein
perspectivadeaderarelaUniuneaEuropean
Specialitatea08.00.14Economiemondial;
relaiieconomiceinternaionale.
Tezadedoctorneconomie
Conductortiinific:
doctorhabilitatneconomie,
profesoruniversitar,PetruROCA
Autor:RUV.Ion
Chiinu2007

Page 2
2
CUPRINS
INTRODUCERE........................................................................................................................4
CapitolulI.ASPECTEGEOECONOMICEREGIONALE;
EFECTEITENDINENECONOMIAROMNEASCA9
1.1.Contextulgeneraleuropeanprecursoralschimbrilor
economicosocialeidemocraticeregionale............................................9
1.2.Factorigeneratoriaiinstabilitiiregionale.............................................................12
1.3.Interdependenaeconomicicomerulmondialoans
pentrudezvoltareaeconomicipaceamondial...............................................16
1.4Necesitateaunuiconsenseuropeanpentrurealizareacoridorului
detransportcomercialEuroasiatic,,PacificAtlantic....20
1.5.Mareadilemaeconomieiromneti..................22
CapitolulII.ANALIZAOPERAIUNILORDECOMER
EXTERIORALEROMNIEI:EFECTELERISCURILOR
ECONOMICOSOCIALEIFINANCIAREASUPRA
ECONOMIEINAIONALE27
2.1.Influeneiaspectegenerale.27
2.2.AnalizadinamicaoperaiunilordecomerexterioraleRomniei.........................31
2.2.1.Analizacomeruluiexteriorpezonegeografice........................................31
2.2.2.Analizastructuriiidinamiciiexporturilor
pegrupedemrfuri.............................................................................34
2.2.3.Analizaimporturilorpegrupedemrfuri..................................37
2.3.AnalizabalaneicomercialeaRomniei...39
2.4.AnalizaschimburilorcomercialealeRomniei
cupolimondialideputerecomercial..................................................................41
2.5.EvoluiarelaiilorcomercialedintreRomniaiRepublicaMoldova.....................50
2.6.Corupiaisplareadebani..54
2.6.1.Necesitateaanalizeicostbeneficiuareglementrilor
unobiectivpentruguvernare.56
2.6.2.Modelulamericandereformasistemuluidereglementare...58
2.6.3.Particularitatearomneascndomeniulreglementrilor...62
2.7.Migraiaforeidemunc.67
2.8.Riscurilesistemuluiinformatic...69
2.9.Crizapetroluluisigazelornaturale73
2.10.Dezechilibreeconomice............................................................................................76
2.10.1.Inflatiaoproblemmajorpentrueconomiaromneasc..........................76
2.10.2.Gestionareabalaneidepli.......................................................................84

Page 3
3
CapitolulIII.APRECIEREARISCURILORNECONOMIANAIONAL
PRINMETODEMATEMATICOECONOMICE..........................................87
3.1.Riscurilentranzaciicomercialeinternaionale..................87
3.2.Metodedecontracarareariscurilorvalutarensistemul
plilorinternaionale..............................................................................................94
3.2.1.Proteciavamal97
3.3.Organizareabazelordedateinformaticentrunposibil
sistemcibernetic......................................................................................................99
3.4.Metodedeapreciereprinabordrimatematiceariscurilor
dineconomianaionalncazdedezastre............................................................106
3.5.TeoriajocurilorJohnvanNeumaniMorgestainnselectaea
strategiilordeaprareiinterveniencazdedezastre.........................................114
SINTEZA
LUCRRII.................................................................................................................118
CONCLUZIII
RECOMANDRI............................................................................................119
BIBLIOGRAFIE...1
23
ADNOTARE..................................................................................................................................1
34
CUVINTE
CHEIE.137
ABREVIATURIFOLOSITENLUCRARE
138
ANEXE..........................................................................................................................................13
9

Page 4
4

Introducere
Actualitateatemei.TrecereaRomnieidelaeconomiacentralizatlaeconomiadepiade
tipcapitalistaconstituitncepereauneilungiperioadedetranziiecudificultimajorendirecia
privatizriiirestructurriieconomieinaionale,proceseceaugeneratprofundecrizesocialei
economice.Toateacesteprocese,condiionatedetransformrileeconomice,aungreunataccesul
RomnieilaintegrareanUniuneaEuropeaninNATOOrganizaiaTratatuluiNordAtlantic
(OTAN).DreptfundamentalacestorntrzieridentegrareaRomnieinstructurile
euroatlantice
auservitmicrilesocialedeamploaredinanii19901999,scdereaproducieiindustriale,a
exporturilor,aputeriidecumprareapopulaieiilipsaunorsistemeisubsistemeinformatice
de
tipmodaliintermodal.Toateacesteaauridicatproblemeserioasenvedereaasigurriiunei
securitieconomiceadecvatevizndperioadadeprofundecutriitransformrieconomice.
DacunelericaPolonia,CehiaiUngariaauaplicatterapiadeocnprocesulde
tranziie,Romniaaaplicatunsistemgradual,uneoriambiguu.nsferadeciziilormajore,acest
sistemambiguuafostjustificatntotdeaunacaonecesitatencreareaunuicadrufuncionalal
economieidepiaiauneidisciplinefuncionalensistemulfinanciar.Romnia,dincauza
acestor
ambiguitidindomeniuldeciziilormajore,acreatunsistemgreoidetranziieplasndon
subsolul
clasamentuluieuropeannceeaceprivetesituaiandicatoriloreconomiciifinanciari.
Atragereacapitaluluisrtinaconstituitunelementdeechilibrueconomicpentruadepi
stareacontinudedegradareasolduluibalaneidepliinspecialabalaneicomercialecarea
nregistratpierderigalopantedin1990ipnnprezent.
Scopulisarcinalucrrii.Lucrareatrateazproblemelefundamentalecareexercit
preiunieconomiceifinanciareasuprasecuritiieconomiceaRomniei.Scopulpropuseste
concretizatnurmtoarelesarcinialecercetrii:
studiereacomplexafactorilorcedeterminsecuritateaeconomicarii;
apreciareainterdependeniieconomieinaionaleiarelaiiloreconomiceinternaioanle;
analizariscurilorntranzaciilecomercialeinternaionale;
argumentareametodelordecontracrareariscurilorplilorinternaionale;
evaluareastriiactualeiadireciilorstrategicededezvoltareacomeruluiexteriora
RomnieincondiiileaderriilaUniuneaEuropean;
argumentareadireciilordedezvoltarearelaiilorexportimportnRomniapediferite
grupedemrfuri;
evaluareaniveluluirelaiilorcomercialedintreRomniaiRepublicaMoldova;
perfecionareametodelordereglementareacomeruluiexteriornRomnia;

Page 5
5
fundamentareametodelordeapreciereprinabordrimatematiceariscurilordin
economianaionalncazdedizastreetc.
Obiectulcercetrii.Temaareuncaracterspecificicomplexcareabordeazaspecte
economice,socialpoliticeimilitaredinpunctdevedereaefecteloreconomicecepotprovoca
mari
dificultisecuritiieconomice.nacestcontextsunttratatedezechilibrele,problemelesocialei
politicecarepotgenerainsecuritateanoriceeconomie,ctiefecteleaciunilormilitarecese
nscriunzonaintereselorgeopolitice.Analizaproblemelorexpusemaisuspleacdelafaptulc
globalizareaeconomieimondialesebazeazpemariipolideputereregionaliimondiali:
Uniunea
European,AsociaiaLiberuluiSchimbNordAmerican(NAFTA),ZonaAiaPacific,
Organizaia
MondialaComeruluietc.
Structuralucrriiestedeterminatdeobiectivulisarcinilecercetrii.Lucrareaeste
structuratpetreicapitole,precedatedeintroducere,isuccedatedeconcluzieipropuneri,32
tabele,16figuri,peste200sursebibliografice,6anexe.
CapitolulIAspectegeoeconomiceregionale.Efecteitendineneconomia
romneascconineconceptulgeneraleuropeanprecursoralschimbriloreconomico
sociale
idemocraticeregionale,factoriigeneratoriaiinstabilitiiregionale,independenaeconomici
comerulmondialoanspentrudezvoltareaeconomicipaceamondial,necesitateaunui
consenseuropeanprivindrealizareacoridoruluidetransportcomercialeuroasiaticPacific
Atlantic,mareadilemaeconomieiromneti.
CapitolulIIAnalizaoperaiunilordecomerexterioraleRomniei.Efectele
riscuriloreconomicosocialeifinanciareasupraeconomieinaionalecuprindeinfluene
i
aspectegenerale,analizadinamicaoperaiunilordecomerexterioraleRomnieipezone
geografice,corupiaisplareabanilor,riscurilesistemuluiinformatic,crizapetroluluiigazelor
naturale,dezechilibreleneconomiaromneasc,gestionareabalaneidepli.
CapitolulIIIDeterminareariscurilorneconomianaionalprinmetode
matematicoeconomiceanalizeazriscurilentranzaciicomercialeinternaionale,metodele
de
contracarareariscurilorvalutarensistemulplilorinternaionale,organizareabazelordedate
informaticentrunposibilsistemcibernetic,metodelededeterminareprinabordrimatematicea
riscurilordineconomianaionalncazdedezastre.
Suportulteoreticotiinificimetodologicaltezeisebazeazpestudiereacercetrilor
centrelortiinificeiasavanilorndomeniudinaridepestehotare.Bazacercetrii
tiinificeo
constituielucrrilefundamentalecareindeproblematicasecuritiieconomice,de
mondializarea
economic,elaborareaunorgeopoliticiregionaleifenomenegeneratoarededezechilibre
economicenplanmondial.

Page 6
6
ntezaufostaplicateasemeneainstrumenteuniversaledecercetare,caanalizaisinteza,
induciaideducia,abstraciaigeneralizarea,principiulistorismului,statisticaeconomici
social,econometria,abordrilesistemiceieconomicomatematice.
Noutateatiinificatezei.novaiaconstnabordareaproblemelorgeneratoarede
insecuritateaeconomieinaionaleipropunereaunorsoluiideaprare,evitareidiminuarea
consecinelorei.Rezultatelelucrriisenscriunabordareanpremier,ntroformcompacta
principalelorproblemecarepotpunenpericolsiguranaeconomicaRomniei.Aadar,sunt
aprofundateaspecteleunorfenomenecaregenereazinsecuritateaeconomiciauuninteres
extern.Astfel:
concretizareaconceptuluiiargumentareaeseneisecuritiieconomiceastatului;
stabilireafactorilorifenomenelorcepotgenerainsecuritateaeconomicaRomniei;
analizaefecteloreconomicealefenomenelorgeneratoaredeinsecuritateeconomic;
identificareaconsecinelorfenomenelorgeneratoaredeinstabilitateeconomicasupra
economieinaionale;
stabilireatendinelorprivindviitorulRomnieiirilordinjuruleinprocesuldeintegrare
european,dezvoltareistabilitatenregiune;
elaborareamodelelormatematicedeevitareiaprarempotrivadezastreloraeconomiei
naionale;
evideniereaprincipiuluigeneraldeorganizareabazelordedatentrunsistemcibernetic
carespermitidentificarearapidafraudelordineconomianaionalprincompararea
parametrilordeintrareiieire;
elaborareaunuiscenariudeprotecieaeconomieinaionalempotrivaimporturilormasivea
unorgrupedemrfuricaregenereazscderialeproducieinaionalenramuriledebaz;
elaborareaunuiscenariudeevitateariscurilornoperaiuniledecomerexteriorderulatede
agentiieconomici;
determinareamodeluluimatematicdesecurizareaeconomieinaionalecaurmareajocului
monetarpepiaanaionala,respectivapreciereaidepreciereamonedeinaionalefade
euroidolarulamerican;
elaborareaunuiscenariumatematicpentrudeterminareastrategiilordeaplicareamsurilor
pentrusalvareaeconomieiiapopulaieincazdedezastre;
formulareaunuiconceptmatematicprivindsecurizareaeconomieinaionaleprinfolosirea
politicilorvamale.
Semnificaiaivaloareaaplicativalucrrii.Aplicareanpracticapropunerilori
recomandrilorautoruluiaduceunaportsubstanialnargumentareateoreticaproblematicii

Page 7
7
securitiieconomice,propunndastfelonouabordarenactivitateadeaprareaunei
economiii
naionale.Autorulevideniazrolulunormsurimajorecareardiminuaagresiunilesocialela
adresaeconomieinaionalecumsunt:dezvoltareaunuisisteminformaticdedepistareaoricrei
agreiunilaadresaeconomieinaionale;elaborareaunuimodelmatematicdeoptimizarea
proceselordeelaborareaunorstrategiideinterveniimpotrivadezastrelor;elaborareaunor
analize
deproteciecomercial.
Printrefactoriiexternicaregenereazdezechilibreglobalesuntevideniai:
cretereainterdependeneieconomicelanivelglobalcaosursgeneratoaredesecuritatei
stabilitatesocial;
decalajeleeconomicefoartemaridintreriledezvoltateirilesracetrebuiesconstituieo
prioritatealumiimoderneetc.
Problemeletratatenlucrareprezintunrealinteresnabordareateoreticipracticn
vedereapuneriinvaloareaproblemelordesecuritateeconomic,ctiametodelordecercetare,
evitaresaudediminuarencontextulcreteriirisculuiglobalalterorismuluicutoateimplicaiile
lui
neconomie,nschimbriledestrategiigeopoliticeancoratenplanregionaliglobal,aadncirii
crizeipetrolului,ascderiiproducieiagricole,cepoategeneraomarecrizalimentarlascar
globaletc.
Conceptul,ideileisoluiileprezentatesuntabordatedinpunctdevedereacontextului
internaional,foloindliteraturdespecialitatenaionaliinternaional,calculeistudiidecaz
proprii,precumidialogulcureputaioamenidetiin.Autorulabordeazpemultipleplanuri
problematicasecuritiieconomicenaspecteconomic,politic,socialiprinprismaconflictelor
militareinternaionale.nacestcontextdeabordarebipolarseevideniazroluliefectele
intereselorgeopoliticenzonaBalcanilorinjurulRomniei,ctiabordareatiinifica
rolului
pecarelarezonaCaucazuluipentrustabilitateaeconomicaRomnieiiastatelorvecine.
Toate
acesteabordrisunttratatecaaspectefundamentalepentruntegrareaRomnieinUniunea
Europeanipoziionareaeconomieisalencontextulglobalizrii,acreteriiroluluiein
elaborareageopoliticilorregionaleievitareaunordezechilibremajorenzonelelimitrofe.
Tezaelucideazcelemaiimportanteaspectealeeconomieiromnetii,totodat,deficitele
dinsistemuladministrativdecizionalcarereprezintposibilevulnerabilitiesenialenanumite
momentensitemuldeaprarealoricreieconomiinaionale.
Autorulaconceputlucrareapedoucomponenteeseniale:determinareacondiiilori
factorilorcegenereazinsecuritatenaionaliefecteleeconomice;modeleisistemede
aprare,
evitareicontractareafactorilorinterniiexterniposibiliagresoriaieconomieinaionale.

Page 8
8
Aprobarearezultatelorobinute.Problemeleteoreticeirezultatelepracticealelucrriiau
fostdiscutatencadrulcatedrelorEconomieirelaiieconomiceinternaionale,Matematicn
economieiManagemenaleUniversitiiLibereInternaionaledinMoldova.Aspectealelucrrii
aufostprezentatelaconferineisimpozioaneinternaionale,cumsunt:Conferinastiinific
internaionalEconomieiglobalizare,UniversitateaConstantinBrncui,TgJiu,46iunie
2004;sesiuneadecomunicritiinifice,,Legislaieieducaienperspectivaintegrrii
europene,
UniversitateaConstantinBrncui,TgJiu,2004;Simpozionulinternaional,,Impactul
relaiilor
economiceinternaionaleasupraeconomiilornaionale,Chiinu,2728februarie2004;
ConferinatiinificInternaional,UniversitateaConstantinBrncui,56noiembrie2004;
ConferinaInternaionalImpactultransporturilorasupradezvoltriirelaiiloreconomice
internaionale,2324februarie2006,Chiinu,2006;SympossiaProfessorum,ULIM,Seria
Economie,Chiinu,1314octombrie2006etc.
Rezultateletiinificepecareleaobinutautorulprinstudiiicercetaresaumaterializat
prinsemnareaunorprotocoalepentruimplemetare,documentareistudiucudiverseinstituii.
Cuvintecheie:securitateaeconomic,strategiideaprareideinterveniencazde
dizastre,comerexterior,integrareeconomic,zonegeografice,mecanismuldereglementare
exportimport,sistemcibernetic,dezechilibreeconomice,riscurilenrelaiileeconomice
externe.
Publicaii.Latematezeiaufostpublicate19lucrritiinifice,cuunvolumtotalde9,5coli
deautor,ncareaufostexpuseprincipalelerezultatealecercetrilorrealizatentezi
postulatele
disputate.

Page 9
9
CAPITOLULI
ASPECTEGEOECONOMICEREGIONALE;
EFECTEITENDINENECONOMIAROMNEASCA
1.1.
Contextulgeneraleuropeanprecursoralschimbrilor
economicosocialeidemocraticeregionale
SchimbrilepoliticedelasfrituldeceniuluialnouleaalsecoluluialXXleaaadus
modificriesenialenplanpoliticidesistematizaregeograficastatelorEuropeideest.Anul
1989afostanulcareacreatmareacotiturnEuropadeestcareaveasfiedenumitdeistorici
cderea"CortineideFier".
Trecereaacestorstatelasistemepoliticedemocraticeieconomiidepia,sadoveditafiun
drumlungicomplexmarcatdeprofundetransformripoliticeieconomicecumutaiidestulde
greudesuportatdepopulaie.Economialiberdepiaanecesitatasigurareacadruluipolitici
legislativdeliberalizareapreurilor,privatizareaunitiloreconomice,eliminareapierderilordin
economie.Sigur,privatizareailiberalizareapreurilorsuntdouproblemeesenialepentruo
economiedepiadarelenuduclasucces,froconstruciesolidainstituiilordemocratice,
ntructacestprocesestededurat.
Cderea,,CortineideFier"adeterminatriledinEuropadeEstssoliciteaderarealaUniunea
European.Integrareanstructurileeuroatlanticeconstituieunprocesdestuldegreoi,dincauza
reformelornsectorulinstituionalalpoliticiloragricolecomuneiaasisteneistatului.Toate
aceste
stateiauaxatpoliticanaionalpeintegrareanUEdinmotiveeconomiceidesecuritate.
Dac
aderarealaNATOpentruuneleriaconstituitunsucces,pentruunelestateesteunobiectiv
greu
deatinsiaproapeimposibildectrealtele.
Caunrspunslamicriledestabilizatoaredecapitalcareaucreatoanumitincertitudine,
monedaEUROintrodusderiledinUniuneaEuropeanacreatcondiiioptimedeapariiea
unor
blocurimonetareicomercialeprinmpingereaunorridinAmericaLatindeasolicita
adoptarea
dolaruluiamericancamonednaional.
AceaststaredeinstabilitatempingeriledincentruliestulEuropeisgrbeascprocesul
deaderarelaUE.
Pehartatranziieiproblemelesuntdiverseisepotidentificauormaimultegrupurideri:
unelefruntaecareauaderatnprimulvaliarnealonuldoiafostRomniaiBulgaria,careau

Page 10
10
trecutprintroperioadeconomicmaidificilceeacefcutcaparcursullordeaderarelaUEs
fiemultmaigreu.
Esteinteresantdeobservatcrilecareauobinutcelemaibunerezultatepecaleatranziieii
atingereaobiectivuluideaderarelaUEsuntridinimediataapropiereaU.E.Acesteriauun
venitdestulderidicatpelocuitorfadecelelaltestate.
nunelestatedinBalcanieconomiilesuntnavarie,iarnUcraina,Rusiaicelelaltestatedin
spaiulfosteiURSS,tranziiaeconomicitranziiapoliticparaficonfuze.Terapiadeoc"
aplicatnuneleriadatrezultate,iarnaltele,acreatmaridificulti.Poloniaaaplicaton
domeniulliberalizriipreurilor,Cehiaaaplicatondomeniulprivatizrii,darUngariai
Slovenia
auaplicatopoliticgradualist,ceeacedenotcanumiteprogramepoliticedereformauavut
succesnanumiteariinaltelenu[43,p.116].Oexplicaieasuccesuluireformelornuneleri
estedatdefactoriiculturali,istoriciigeograficiprecumiderenunarealaanumitemodele
prin
analizarealitilorloriabordareaproblemelorconformnecesitilorinevoilorimediateide
perspectivprivindracordarealorlacircuituleconomicipoliticeuropean.
rileaflatentranziieaufostisuntmcinatedepovaratrecutului,elefiindaparentricu
asemnrinsistemulpoliticdarcudiscrepaneeconomicemajore.nuneleri,neputinadeao
rupeimediatcutrecutulacreatmariproblemeinstituiilorfragilealeeconomieidepia,
ngreunndschimbareai,uneori,aduslascoatereadesubcontrolaacesteia.
Oaltproblematranziieinacesteriaconstituitoioconstituiencontinuare
capabilitateaelitelorpoliticedeaguvernaigestionaanumiteconflicteregionalencondiiile
disoluieiautoritiloricreriiuneicrizeinstituionale[43,p.120].neconomiastatelorn
tranziie,lipsaunortransformripunctualeiradicaleaduslaostabilizaremacroeconomic
fragil,
alecreitensiuniinternesauexteriorizatgenerndprotestedestradiaciuninecontrolateale
populaiei.nuneleridinacestspaiuesteuropeandreptuldeproprietateesteconfuz,cadrul
legislativlafeldeconfuziarinstituiilecaretrebuiesaplicelegeaseaflntroanumitcrizde
legitimitate.
Seimpunenecesitateacaguverneleacestorrisfieprimelecareispuncuvntulcuprivire
laprogramelelordedezvoltareisrenunelasfaturilealtororganismeinternaionale.
Reformele
structuraledinrileeuropenentranziieauanumitelimitepnundepotfiaccelerate,
depirea
acestorlimiteducelacreareaunormecanismedeautotensionarecaresuntdeterminateide
costul
marginalalntrzieriireformelorstructuralenacesteri.
nuneleriintrriledecapitalexternaucontribuitfoartemultlaatenuareancordrii
structurale.Neputinaunorguvernedeagestionacrizeleideaicinemplinirilenregistraten
realizarearestructurriieconomiceireformriiaparatuluipublicaduslameninerearidicata

Page 11
11
coteincordriistructurale.Cretereaeconomicnacesteriestecondiionatdedepirea
barierelortehnologice,deatragereairealizareadeinvestiiimari,derateledeeconomisire,
cretereasubstanialacalitiiproduseloriobinereaunorpreuricompetitivepepiaa
mondial.
Latoateacesteasemaiadaugfragilitateasectoruluibancarmpovratdecreane,faptce
necesitosupravegheremultmaiatent.Reformeledinacesterisuntngreunatedecreterea
ratei
omajuluistructural.Problemainstabilitiisociale,dacrmnenerezolvat,vaducen
continuare
laadncireasrcieipericlitndsecuritateasocial,astfel,coeficientulGininuneleriajunge
la
circa60%[43,p.101].
Oaltproblemaflatncaleareformelordinacesterioreprezintprocesulderestructurare
destuldelentalmarilorcompanii,care,pentruadeveniprofitabile,trebuiesdisponibilizeze
mase
maridesalariai,ceeaceducelacretereanumruluideomerifrcapoliticiledecrearede
locuri
demuncsdearezultate.ansacapitalismuluiinaturasanrileaflatentranziiedincentrul
i
estulEuropei,oconstituieprivatizarea,careesteunprocesdeacumularedeactiveipecare
rile
capitalistecutradiielaurealizatpeoduratdemaimultesutedeani,darrilentranziieau
folositifolosescmaimultevariantepusesaunusubsemnullegalitii,ntroperioaddestulde
scurtcarepoatefiasemuitpescaratimpuluicufulgerulunuiblitz.
Dacprivatizareaeconomiilorstateloreuropenentranziievareuiscldeascoclas
socialdemijloc,puternic,caresconstituiecoloanavertebralasistemuluieconomic,atunci
putemvorbidevigoareeconomicisocial,deodezvoltarecertainstituiilordemocratice.
Dac
aceastclasnusevaputeaforma,sistemeledinacesterivorfiinstabile,sevorproduce
disoluii
aleautoritilordestat,activitateapoliticvadeviaspreautoritarism.
IneficacitatealegilorexprimfragilitateademocraiilordinaceastparteaEuropeiunde
autoritileseconfruntcuoputerniccrizdelegitimitatecaregenereazcrimaorganizati
slbiciuneaaparatuluijudectoresc,faptcesubmineazputereaguvernelordealuptacucelemai
sinistreflageleceauncorsetatsistemuleconomicisociopolitic.
Sepoateconcluzionacacestetineredemocraiicareaureuitsicostruiascinstituiile
democraticefundamentale,dacnureuescsdepeascacesteprobleme,vorrmnelastadiul
de
nceputpentrumultvreme.
Derapajeleeconomice,politiceisocialedinacesterisedatoreazcreteriiomajului,
corupieiguvernanilor,birocraieiigraduluiridicatdesrcie.
Destrmareapieeiesteuropene(fostulCAER)acreatmariproblemeproducieieconomiilor
rilordinestulEuropei,astfel,ncordareastructuralacrescutattdemultnctagenerati
genereazncontinuareproblemecareprivescflexibilitateapieelor,cretereanivelului
tehnologic
ncontextultotmairspnditalglobalizrii.

Page 12
12
PlanuldeatacmilitarmpotrivaIugoslavieisedovedeteastzimaimultcaoricndceste
lovitdeprofundevicii.AtaculmilitardinBalcaniaadusmaripierderieconomicepopoarelor
vecine
Iugoslavieiiacreatocrizcuefectepolitice,economiceisocialepoporuluiiugoslavblocnd
mai
multeproiectenzon,caexemplufiindplanulRaymond.
EeculoperaiunilormilitaredinBalcaniapusfanfacancelariilemarilorputericareau
nelescprovinciaKosovonupoatefiruptderealitateaiugoslavsiniciIugoslavianupoatefi
decupatdepehartaBalcanilor.Mareagreealaputeriloroccidentaleoconstituie
transformarea
Balcanilorntrozondeexperienegeopoliticeignorndriscurilefoartemarialeacesteizonei
excluzndimplementareaunorstrategiiviabileicoerentenregiune[200].Totnsfera
greelilor
seplaseazitratamentuldifereniataplicatdeputerileoccidentaleBalcanilorfadecelelalte
mari
zonealeEuropei.Ignoranaigreeliledecalculdinmarilecancelariioccidentaleauduslaplata
unuipremultpreamarepentrunaiunileeuropenedinzon.Cearmasduprzboin
Iugoslavia
inzonaBalcanilor?unspaiulipsitdeunplaneconomic,socialipoliticcaresgenereze
stabilitateanzon.RezolvareaproblemeietnicedinBalcaninusepoatefacedectprintrun
proiect
realistideperspectivcaresconvinggrupurileetnicesaderelavalorileeuropene,cares
fie
conexatcuunplansimilarcuPlanulMarshallalecruicosturivorfimultmaimicidect
costurile
militaresaudemeninereapciinzoneledeconflict.Realitiledinzondemonstreazc
butoiul
cupulberenuseaflnKosovosauIugoslaviacinnevoiadeprosperitateaBalcanilor.Srcia
i
problemeleeconomicedinzonvorconstituincontinuareungeneratordeconflictenregiune.
RzboiuldinBalcanialsatnurmamaridramealecrorrninusevorvindecauor.
Dramatismul
operaiuniordinbalcaniesteredatdeimagineadinAnexa1,foto1.
1.2.Factorigeneratoriaiinstabilitiiregionale
Aciunipoliticesubversiveiniiatedeanumitegrupurideinteresepunnaplicareplanuri
politice,careaulabazaciuniinelegeridiplomatice,pentruaiatingescopurilepropusen
vederearealizriiunorinteresedecoordonaresauinfluenareaunorstrategiigeopoliticesau
naionale.Prinacesteaciunisuntvizateguverneleunorri,influenareadeciziilorpoliticesi
economicenfunciedeinteresulurmrit,precumischimbareaatitudiniipopulaieifade
anumitedeciziialeguvernelor.
nacestcontextsenscrieaciuneadedeclanareaunormicrisocialecontestatarea
regimurilorpolitice,careaucascopdestabilizareaeconomicipoliticastatelor:antrenarea
unor
grupricriminalefinanatedinexteriorulsauinteriorulstatelorpentruadeclanaatacuriarmate
n
locuripublicesauasuprainstituiilorpubliceisectoruluieconomic.naceastpaletintri
ameninareacubombaunorinstituiiiplasareaacestuitipdearmnmijloacelemodernede

Page 13
13
transport(metrou,avionitrenetc.)caredemulteorinuseverificdarcreeazpsihozanrndul
maseloridestabilizeaztemporaractivitateaeconomiciadministrativvizat.
Acestgendeaciuniaucascopfinalcreareahaosuluininteriorulstatelorvizatepentrua
rsturnaguvernelealesenmoddemocratinlocuirealorcualtegrupridispusesaccepte
condiiileimpusedegruprilesubversive.
Estederemarcatfaptulcacestegrupurisubversivesuntbineorganizateidotatetehnicpentru
aputeaficoordonateoriundenlumeprinsistemeleinformaionaledecomunicaii.Prinneluarea
unormsuriadecvatedectrestatelelumii,acestegrupri,prinaciunilelor,potducela
dispariia
stateloripopoarelorcaentitatecultural.
Rzboaieleinteretnicefacpartedinaciuneagrupurilorsubversivecarefolosescminoritile
naionalenscopuripersonalepentrudeclanareaconflictelorfraticideninteriorulstatelorsaun
planregional,folosindcamijlocdedeclanareaconflictuluirenviereanaionalismuluica
pretext
derevizuireagranielor.PlasarearisculuiacestorrzboaiedoarzoneiEuropeideestconstituieo
abordaregreitacomunitiiinternaionaleignorndastfelmajoritateastatelorcuocomponent
multietniclafeldevulnerabilesauchiarmaimultdectstateledinestulEuropei.Sigurn
actualul
contextinternaionalrisculreamorsriiviolenelorestefoartemarenEuropadeestundernile
popoarelordinfostaYugoslavienuparasevindeca,iarnaionalismulalbanezdinKosovopare
s
creezencontinuareproblemeRepubliciiMacedonia.naceastzongriaEuropeigranielepar
ncfragileinaionalismulmaiesteopovarpentrunoilepopoarerezultatenurma
confruntrilor
militaredinspaiulfosteiYugoslavii.
Dezordineaeconomiciadministrativdinregiuneageneratgrupriteroriste,ignoratemult
vremedecomunitateainternaional,fiindconsiderateincapabilepentruaciunimilitaredemare
anvergur,leapermisacestorasachiziionezetehnologiemilitarimijloacedecomunicare
informaionaldeultimageneraie,precumisidezvoltepropriilelorreeledecercetare
pentru
contracarareatehnologieimodernefolositdestatelelumiipentruaprareapropriuluilor
teritoriu.
Aceastdotarelepermitesdescoperefisurivulnerabilensistemelesofisticatedeaprarei
comunicaii,permindulespoatlovicelemaiimportanteimaipziteobiectivepolitice,
economiceimilitareoriundesaraflaelepeglob.
Atacurileteroristedela11septembrie2001dinS.U.A.aureadusnaiunilelumiilaaceeai
maspentruagsisoluiideaprarempotrivaterorismuluiideacreaocoaliieinternaional
mpotrivasa,fiindconsideratceamaigravameninarelaadresademocraieiieconomiei
statelor
lumii.Filozofiaacestororganizaiisebazeazpeforaarmelornainteaoricruigendeaciune
subversiv.Acesteorganizaiicriminaleacioneazcuoviolendeneimaginatmpotrivafiinei
umaneiobiectivelorpentruaconstrngeunanumitstatsacionezentrunanumitmodpecare
l

Page 14
14
doresc,nscopulfolosiriieconomieisaleninteresullor.Acesteorganizaiiiauintensificat
aciunilederpireaunorpersonaliti,deluaredeostaticiiexecuiiex.(asasinarealaBelgrada
premiuluiiugoslavZoranDjindjic).Aciunileunuistatprinmsurisubversivempotrivaaltui
stat,
folosindasemeneaorganizaiiteroristepoateducelarzboaientrestate,faptconfirmatde
rzboiul
dinAfganistandin2002,Irandin1978ialtele.OriundepeGlobnaiunileiintereselelorsunt
vulnerabilenfaaterorismuluislbatic.
Organizaiileteroristesuntsusinutedetraficuldearmeidroguricareaducvenituri
importantemarilorcartelemafiotecareastfelsuntinteresatessusinfinanciaraceste
organizaii
criminale.Splareabanilordectreacesteoligarhiinegrealelumiifinanelorsefaceprin
investirea
nmaricapacitieconomicealecrorproduseauomaredesfacerepepiaamondial,faptce
asigurobunfacilitatededesfacerepepiaaneagr,ntructvastareeadedesfacereiimensa
cantitatefacepracticimposibiluncontrolstrict.Propulsareapropriiloroameninconducerea
unor
maricompaniiinstructurileadministrativealestatelor,constituieooportunitatesigurdea
folosi
canalelededistribuieaacestorcompanii,precumiproteciannecunotiindecauza
autoritilor.Descoperireaunorasemeneacanalededistribuieilegalestecontracaratprin
informareastructurilormafiotechiardefuncionaripropulsaideelenstructuriledecomandi
controlaunorstate.Investiiilefcutedeacesteorganizaiiteroristesuntgreudedescoperit
ntruct
acesteasuntasociatecupersoaneinfluentecuputerefinanciariopoziiegreudecontestatn
comunitatearespectiv.neconomiilestatelordinregiunecaurmareafactorilorexogeniau
aprut
urmtoareleparadoxuri[179,p.156]:
Paradoxulplilor,,frbaniestegeneratdelipsamonedeideplatdinvisteriafirmelor;a
duslanfiinareacircuitelordedecontriprinhrtiidevaloarenumitenuneleri,,bonuride
compensare,careprelungescagoniafirmeloriblocheazsistemuldeplifadesalariaiila
bugetuldestat.nacestcercviciostoatefirmeleaumarisumedencasatdarnimeninupoate
oferi
monedadeplatipuneladispoziiedinnouaceleaihrtiidevaloare.Lipsalichiditilorduce
la
disponibilizridesalariaicaurmareaimposibilitiideplatasalariiloritotodatcrete
ndatorareafirmeilabugetuldestatcareacceptntrunprocentdestuldemicdecontareape
baza
hrtiilordevaloare.
Paradoxulpreuluiconjuncturalsau,,sfidareacomercialaprutcaurmareauneioferte
sczutepentruunprodusdepepiacecreeazunfenomenapropiatspeculei,exploatatdeplin
de
comercianiicaredorescsirotunjeascveniturile,princretereapreurilorexploatndnevoia
strictaconsumatorilorpentruacestprodus.Putemspunecavemdeafacecuunfelde
monopol
alpreuluipentruacelprodusdeficitarlaunmomentdatpepia.

Page 15
15
Paradoxulprotecieisocialesau,,ctigulfrmuncsedatoreazconcesiilorfinanciare
fcutedeguvernecareaudeterminatsalariaiissoliciteomajulisumelecompensatorii
acordate
destatdectsocupeunlocdemuncprostpltit.Efecteleacestorpoliticiacreatpetermen
lung
mariproblemesocialedatoritcrizeidelocuridemuncitotodatgravedezechilibre
economice
prinexoduldesalariaidinsectorulproductivctresectorulprotecieisociale.Aceste
dezechilibre
auduslacretereaefortuluifinanciaracelordinsectorulproductivpentrususinereacelordin
sectorulprotecieisociale.Acestgendefenomeneacreatuncurentpericulosnrndulmaselor
de
omericaredinorgoliipersonalecautnumailocuridemuncbinepltiteicuefortfizicredus.
Mulidintreomeriicaresereangajeazpstreazperioadedestuldemicilocuriledemuncise
rentorcnsistemuldeproteciesocialalstatului.
Paradoxul,,ruinriiprinmbogireaaprutcaurmareacurseioarbeaindivizilordea
strngepeoricecisumeimensepentrualestocanbncipentruvremurimainegreiacreatun
mitalmbogiriiprinacumulareadobnzilorbancare.Cretereainflaiei,fenomencaracteristic
economieidepia,adevalorizattreptatmarileacumulridebanidinbancaducndtreptatpe
fotiibogtainpragulruinriidatoritscderiiputeriidecumprareamonedeinaionale[179,
p.156].Investireasumeloracumulatearfifostosoluiebundeprosperitatealor.
Paradoxulcirculaieibnetisau,,ingineriafinanciarabncilorafostiniiatpentruada
impresiaccevasaschimbatncirculaiamonetar;bncileaunfiinatsistemuldepliprin
,,Bancomat.Acestlucrunureprezintdectomutaieaplilordincasieriabnciinbancomate
de
stradunderiscurilesuntdestulderidicateprivindtransportulvalorilor,securitateaaparatelor
electronicedeplativulnerabilitateacardurilorlaataculhakerilor.
Defaptnimicnusaschimbatncirculaiamonetarcidoarsacreatiluziafalscsistemul
bancarestemaiaproapedecetean.Prinacestartificiubncilectigmultmaimultdectarfi
ctigatprinoperaiuniledecasntructpentruoperaiunileefectuatepebancomatelealtor
bnci
dectcelealebnciiemitenteacarduluincaseazcomisioanedestulderidicate.Amplasarea
bancomatelorestefcutnaafelnctdistanelesuntfoartemariiarrezervelefiindlimitate
oblig
ceteanulsfacoperaiuneabancarpeoricebancomat.
Paradoxuldezvoltriieconomicefrcercetareaaprutcaurmareaminimalizriitiineiprin
nealocareafondurilorpentrucercetareatiinificcareacreatunmaredezechilibrunacest
sector
datoritpierderiispecialitilorideteriorriibazeitehnicedecercetare.Guvernelevorbescmereu
dedezvoltareeconomicdarnuspunnimicdemodulcumsevaproduceaceastafrcercetarea
tiinific,careestemotoruldezvoltriieconomiceauneiri.Ignorareacercetriitiinificea
costat
ivacostafoartemulteconomiilestatelorntranziiedinaceastparteaEuropei.

Page 16
16
Paradoxulreduceriiomajuluipriniluziefolosindinflaiacaelementcepoatereduceomajul
prinofertedeangajarefcutedentreprinztori,prinacordareaunorsalariiatractive.Salariaii,n
acestecondiii,nuidauseamacnoilecondiiideangajareacceptatenusuntmaiatractive
dect
celepecareleaurefuzat.nacestecondiiiforademuncvacunoateungraddeocuparemai
marecarevascdeaulterior.Inflaiacreeazoameniloriluziaunorveniturimaimariceeacei
determinssupraestimezeveniturilesalarialefrsaibnvederenivelurileunorsalariireale
carereflectputereadecumprarecevariaznfunciedenivelulinflaiei.nconsecino
politic
deinflaiedeliberatiprintroofertatractivdeangajarecarecreeaziluziaunorposibilitide
lucrumaiatractivepoateducetemporarlareducereaomajuluidarfrspoatstopacreterea
sa
dupoperioadscurtdetimp.
Fenomenelemenionatederndcualifactoriauoinfluiennegativputernicasupra
instabilitiiisecuritiieconomieinaionale.Dupopinianoastr,securitateaeconomicpoate
fi
privitndouaspecte.Primul,creareadectrestatacondiiilorcareargarantaneadmiterea
daunelorcarezultataameninriloreconomiceinterneiexterne.Doi,deaneadmitescurgerea
informaieieconomiceconfidenialedespreactivitateaunitiloreconomicedeinteresnaional,
nclcareasecretuluicomercial,exercitareadiverciiloreconomiceetc.Organelededecizie
trebuie
spromovezeopoliticdesecuritateeconomicideanalizariscurilorcepotamenina
securitateandiversesectoarealeeconomieinaionale.
1.3.
Interdependenaeconomicicomerulmondialoans
pentrudezvoltareaeconomicipaceamondial
Popoarelelumiiartrebuisacceptenecondiionatcretereainterdependeneieconomicecarear
puteaasiguraopacemondialdurabil.Aceastinterdependenarducecusiguranla
eradicarea
conflictelormilitarecuconsecinegraveasupranaiunilorlumii.Princretereainterdependenei
economicestatelelumiivorfitoateinteresatedeaiprotejaintereselepetoatemeridianele
lumii,
comerulmondialardeveninacestcontextfactorulprincipaldestabilitatenlume.Lipsa
interdependeneieconomicegenereazconflictegraventrestate,unelepetermenlungcugrave
consecineasupraeconomieimondiale.ConflictelemilitaredintreIndiaiPakistan,Israeli
Palestina,precumirzboaieledusedecomunitateainternaionalnAfganistan,Irak,ifosta
Yugoslavie,arfipututfievitatedacntreacesteriarfifostpusebazeleuneicooperri
economicesolide,generatoarealeinterdependeneieconomicecrendastfeluncircuitalnevoilor
materiilorprimealeconomiiloracestorstate.Naiuniledezvoltatealelumiitrebuiesrenunela
dictaturaforei,definit,fiecamilitar,fiecaeconomicifinanciar,nfavoareadezvoltrii
unei
cooperrisporitecutoaterilelumii.Renunareadefinitivlapoliticiledeizolarealumiiatreia
i

Page 17
17
lacondiionareadezvoltriiacestorstatepeanumitedireciitrebuiesfiepreocupareaprincipal
a
comunitiiinternaionale.Naiunilelumiitrebuiesneleagcdezvoltareacomerului
reprezint
elementulcheiepentrustabilitateaipaceamondial.Unexemplunacestsensestelegtura
strns
dintreeconomiileS.U.A.iJaponieicarepracticaeliminatoricedivergendintrestate.nacest
contextoricediferendntreceledoustateesterezolvabilpecaleanegocierilorinndusecont
ntotdeaunadeintereseleeconomicealecelordoustate.
Pentruevitareaunorconflicteregionaleriledezvoltateaufostobligatenultiminstans
recunoascfaptulcdezvoltareaiprosperitateatrebuiesfieaceeaipentrutoaterilelumiii
c
ele,castatedezvoltate,nuvormaiputeasupravieuipeprincipiuluneioazedeprosperitatentr
un
deertostilundeluptapentrusupravieuireducelaconflictegreudestpnit.
Dedezvoltaretrebuiesbeneficiezetoatestatelelumiinmodechitabiliuman,ntruct
cretereaeconomicdinstateledezvoltatenuarezolvatproblemasrcieicidoaradusla
acumulareadebunurinstateledezvoltatefrapromovafiinaumancauntot.Caurmareeste
necesarcastateledezvoltatealelumiisgenerezeschimbristructuralenntreagalumen
sectoare
ceaparindomeniuluieconomic,cultural,politicisocial.nacestfelserenunlaprincipiul
dezvoltriiiprosperitiiuneiminoritindetrimentulmariimajoritialumii.
Oricepoliticceignorproblemelelumiiatreiavaaveacaefectconsecinegravepentru
ntreagaplanet.Politicileeconomicealerilordinlumeaatreiasebazeazpeefortuldestulde
maredereducereadecalajelorceledespartdelumeadezvoltat.Oatitudinedeoponentarilor
industrializatencaleadezvoltriilumiiatreiaarputeaducelaoreaciedinparteaacestorri,
ce
arpunenpericolintereselerilordezvoltatenzonichiararputeadegeneranconflicte
economiceimilitarentrerilesraceibogatealelumii.MarelesavantRobertOppenheimara
afirmat:,,Mtemdeceeacesevantmplacndimenselepopulaiicetriescastzinlimita
foameiiamizerieivordevenicontientedesituaialorideanoastr.
Dezvoltarealumiiatreiadepindeastzidemodulncaresevaputearealizaglobalizarea
economic,carevageneraopoliticampldecooperareinternaionalideconstituireaunor
programedefinanareadezvoltriieconomiilorrilorlumiiatreiadectrestateledezvoltateale
lumii.Acestdezideratpoatefirealizatncontextulactualcndrilelumiiatreiadeinunmare
potenialmaterialiumanncaretineretulseafirmtotmaimultndinamicadezvoltriiacestor
stateundeprogresultehnologicitiinificsedezvolttotmaimult.Esteevidentcrile
industrializatealelumiitrebuiesischimbeatitudineafaderilelumiiatreiairilencurs
de
dezvoltare,pentruaputeastopadeclinuleconomicallumiiicrizelesocialeimilitarecear
putea
generagraveconsecinepentruumanitate.Acesteaspectereflectnecesitateaelaborriiunuiplan
globalpeseciuniregionaledeocupareaforeidemuncdinacestecategoriideri.Sepoate
vedea

Page 18
18
claniveleuropeanacestplananceputsfiepusnaciuneprindeplasareaunorgrupuride
persoaneaptedemuncspreridinvestuldezvoltatalEuropei,pentruaocupatemporarlocuri
de
muncnscopulasanriiproblemeisocialenrileesteuropenecandidatelaaderarenUniunea
European.
StateleUnitealeAmericiiaucuplatielelaacestsistemdeocuparetemporaraunorlocuride
munccupersoaneaptedemuncdinaltezonealeGlobului.riledezvoltatealelumiiau
sesizat
faptulcactualapoliticeconomicvaducenviitorlaocompetiiefrprejudecintrestatele
dezvoltatealeoccidentuluilacaresevoraduganoileriindustrializateirilelumiiatreia
care
iaudezvoltatintensindustriaiexportul.
Fluxulcomeruluiexteriormondialsedesfoarpebazasfereideintereseafiecruigrup
destatenvedereasatisfaceriinevoilormaterialepentrueconomianaionaliasigurareacu
bunuri
depepieecumndelucruieftin[13,p.177].
Seconstatpreferinastatelorindustrializatedeafaceschimburicomercialecurile
exportatoaredepetrolirilencursdedezvoltare,darmaialesschimburilefoartemaridin
interiorulgrupului.riledinfostaURSSiEuropadeestfiindpelocultreinpreferiastatelor
industrializatecare,aucaobiectivschimburilecomercialrdindomeniulprelucrriilemnului
ntructmnadelucruestefoarteieftinibeneficiulobinutpeproduslavnzareestefoarte
mare.
riledinEuropadeestidinfostaURSS,prindesfiinareaCAERului,aupierdutcircuitul
schimburilorcomercialedininteriorulgrupuluidincauzatreceriiacestorrilaaltesisteme
politice
idemocraticecaurmareadestrmriibloculuicomunist.Acestesituaiiauduslamari
incertitudininzon,careauculminatcudestrmareastatelormultinaionale,rzboaiecivile,
regreseeconomiceimariproblemesocialeceeaceaduslascdereaschimburilorcomercialecu
acesteriireinereagrupuluirilorindustrializatedeadezvoltamariinvestiiinzon.Acest
grupderisaorientatopartespreUniuneaEuropean,iaraltparteestencutaredenoi
structuriorganizatorice.Unaltreileagrupderiestealunorstatedinfostafederaiea
Yugoslaviei
caresuntnzonagriaBalcanilorcueconomiinavarieimaririscurisocialeieconomicen
zon.
rileexportatoaredepetrolpreferschimburilecurileindustrializateincursdedezvoltare,
de
undepotsiachiziionezetehnologieidiversebunurintructeconomiilelorsuntcalaten
principalpeexploatareaiprelucrareapetrolului.
rilencursdedezvoltarepreferrileindustrializateirileexportatoaredepetrolpentru
aiputeaasiguranecesitilecupetrolaleeconomieinaionaleiadezvoltaramurileeconomice
printehnologieiinfuziedecapitaldinrileindustrializate.Latoateceletreigrupurisunt
evidente
ezitrilefaderiledinfostaURSS,Europadeest,etc.,datoritinstabilitiipoliticedinzon.
Se
observcrilelumiiatreialipsescpracticdinpreferinelecelorpatrugrupurideri,ceeace

Page 19
19
denotclumeacontemporanseconfruntcuunmaredezechilibruncircuituleconomic
mondial
cevageneraconsecinegravepentruumanitate.
Daceconomiamondialvarmnemulttimpnrecesiunesevaconfruntacuostagnarepe
termenlungncondiiilencarefiecarestatindustrializatduceoluptaprigdecuceriredenoi
piee.Dacunadinrileindustrializateivamriexpansiuneapepieelemondialevaducelao
scdereavnzrilorcelorlalteriivaproduceinevitabilconfruntareantrenaiuni.Laaceste
problemesevaadugaiconcurenarilordinlumeaatreiacaredejaisporescprezenan
circuitulcomeruluimondial.
ConcurenadintreJaponia,S.U.A.iComunitateaEuropeanvaduceinevitabillaunconflict
deintereseeconomice,cevageneraconfruntripediferitescenealecelortreimariputeri
economice.Japoniaseaflnfrunteaierarhieieconomicemondialecaurmareacreterii
investiiilornrobotizareaiautomatizareaproceselordeproducie,ascderiicheltuielilor,
organizriistructurateaproducieiispecializriimuncii.La20decembrie1980unmare
industria
japonezK.Matushitaaafirmat:,,ntrunanumitmodilaunanumitmoment,Japoniaseva
plasa
nfrunteamariifamiliimondiale.Acestlucrusevarealizagraieelectroniciiccinacest
domeniu
Japoniasevaaflanvrfulcunotinelormondiale."Japoniamanifestuninteresdeosebitdea
plasainvestiiimarinstateledinAsiairileoccidentale,iarmainounriledinEuropadeest
aflatenplinprocesdeaderarelaUniuneaEuropeanincarerisculestediminuatconsiderabil.
DezvoltareainvestiiilorjaponezeestefcutndezavantajulS.U.A.iUniuniiEuropene.
Politicainvestiiilortrebuiencredinatuneiautoritiinternaionalecaresseocupede
implementareaunuiplanglobaldedezvoltaredurabiliechitabilnconformitatecucerinele
i
nevoileeconomieimondiale,infunciedecerineleinevoilefiecreiri.Aceastautoritate
ar
trebuisfuncionezesubcontrolulOrganizaieiNaiunilorUnitecaremonitorizeazdistribuia
echitabilainvestiiilorntreri.
Lumeadeastziseconfruntcuunparadoxgeneratdeorgoliiiacapararedebogiidectre
rileindustrializatensensulnevoiifoartemaridecapitalibunuriarilorncursde
dezvoltare,
ncontextulncareriledezvoltatealelumiinregistreazexcedentenproduciefrspoat
s
gseascpieededesfacere.Unsectorprioritaralinvestiiilorlconstituiesectorulenergeticcare
reclamdezvoltareaunorprogramedecercetarendomeniulextracieicrbuneluiigazelor
naturalecaresurseprioritarepentrudezvoltareadenoisursedeenergie.Oateniedeosebit
trebuie
datdezvoltriiimodernizriiproduceriienergieiprincentraleatomoelectrice,faptceimplic
noi
programedecercetareiimplementareaacestuisistemnrilelumiiatreiaincursde
dezvoltare.Aceastproblemadezvoltriisistemuluienergeticlascarplanetarnecesit
realizarea
unorinvestiiiprintrolargcooperareinternaional.Problemainvestiiilortrebuieabordatin

Page 20
20
infrastructurarilorncursdedezvoltareialelumiiatreiandomeniica:poduri,osele,
baraje,
cultur,sntate,educaie,ciferate,reeleelectrice,gazenaturaleialimentarecuap).
Dezvoltareaeconomicafiecareriiparticiparealacircuitulcomercialmondialestesingura
anspentruopacedurabilnviitor.Nouaordineeconomicalumiitrebuiessebazezepe
realizareauneicooperrieconomiceinternaionalecutoatestatelelumii,bazatpeechitate,
folosind
ntregulpotenialumanisaiblabazinteresulcolectivpentrucretereaprogresuluieconomic
lascarplanetar
1.4.Necesitateauniconsenseuropeanpentrurealizareacoridoruluidetransport
comercialEuroasiatic,,PacificAtlantic
Oproblemimportantpentrurileeuropeneoconstitueintegrareapoliticilornasamblullor
avndcascopfinalcretereaeficieneiactivitiloreconomice,comerului,echitiisocialei
mediului.Toateacestepoliticitrebuieadministrateprintrunprograminteractiv.Osoluieviabil
pentruoreglementareatransporturilorcomercialepecoridoruleuroasiaticarfialocareadectre
rileaflatepeacestparcursaresurseloraferenteunorreglementrimaipuineficientedin
punctul
devederealanalizeicostbeneficiuctreoreglementaremaieficientdedinamizarea
comeruluiin
planeuropeaniasiatic.nacestfeltoatetriledepecoridoruldetransportarbeneficiadeo
activitatecomercialmaieficienticosturileguvernamentalelanivelulfiecareirivorfimult
reduse.
RacordareaRomnieilaculuaruldetrasporteuroasiaticPacificAtlaticreprezintunpunct
vitalpentruviitoruleconomicalriinactualulmileniu.Imenselerezervedepetrolsituaten
nordulCaucazuluicaresecifreazlacirca2miliardedebariliilacareseadaugacirca3.000
miliardemetricubidegazmetantransfomCaucazulnceamaiatractivzonaglobuluiunde
se
ducrzboaienplanmilitar,politicieconomic.Ruteledetransportaleacestorimenserezerve
vor
generapentruriledinimediataapropiereaaCaucazuluiocretereeconomicrapidceva
genera
larnduleicretereafluxurilorcomercialentretoatecele14tariaflatepecoridoruldetrasport
euroasiaticPacificAtlaticctipentruriledinjurulacestora.
AzerbaidjanulprinportulBakuestenodulcomercialcheiendistribuiamrfurilorspre
ntreagaEuroppecalemaritim,fluvial,rutieriferoviar.LiniaferyboutdinMareaCaspic
estecapullanuluidetransportcomercialcareleagOceanulPacificdeOceanulAtlantic.Dela
BakutransportulcomercialpeapsedesfasoarperutaMareaCaspicCanalulVolgaDon
Marea
deAzovMareaNeagrCanalDunareMareaNeagrDunareMainRheinRoterdam.Petot

Page 21
21
parcursuldelaMareaGalbenlaRoterdamdoarJaponia,Rusia,RomniasiChinadispunde
toate
tipuriledetransporturiorganizatentransporturidirecte,combinateimultimodale.
PentruaangrenamaiactivportulConstantaSudnsistemuldetransportfluviomaritim,Marea
CaspicMareaNeagrDunareRotterdam,Romaniatrebuiesistabileascclarobiectivele
care
simreascanseledeafiprinsnacestimportantproiecteuroasiatic.PortulConstanaSud
prezintoseriedeavantaje:dinpunctdevedereconstructiv,areolungimede4.272m,este
organizatn23decheuriiareoadncimeaapeicuprinsntre14,5msi17m,arelegturi
feroviarecucoridorulIVspreDresda,coridorulIXspreSankPetersburgprinIaiUngheniicu
coridorulVIIDunareRhinMainRoterdamprinCanalulDunareMareaNeagr.Proiectulde
dezvoltaredinMareaCaspicaprinsRomniantropoziienefavorabildatoritincapacitatii
de
aoferiioportunitiviabileieligibilenacestproiectcontroversatdetransportdinzona
CaucazuluilaRotterdam.
DinpunctdevederealcilorrutiereiferoviareRomnianuapututinuvaputeaoferio
situaiemaibunntrunviitorapropiat.nacestsenstrebuieremarcattergiversareapeo
perioad
lungdetimpacostrucieiautostrziiBucuretiConstanaiostaredegradantamajoritii
arterelorrutieredininteriorulriicarefaclegaturacumarileculuaredetransportEuropean.
Lipsa
depreocuparedeaimplementaunproiectadecvatdeintroducereaCanaluluiDunareMarea
NeagrpecircuitultransportuluiintermediardemrfurispreEuropadeVestiZonaCaucazului.
LipsauneicimaritimentremaluldevestalMriiNegrepentruntregireatransportuluiferoviar
ctreEuropadeVest,diminueazimaimultanseledeeligibilitateaRomnieideadeveniun
pivotimportantnlantuldetransportPacificAtlantic.
TehnologiilenvechitedinPortulConstanaiporturiledelaDunrefolositepentrutransferul
mrfurilordepeappeuscatprecumilipsaunuisisteminformaticdegestionarei
monitorizarea
transporturilornambelesensuri,ingreuneazaoperaiuniledencrcridescrcrimrindtimpii
de
ateptareicrescndnacestfelcheltuielile,lacareseadaugreeauaferoviarinternceface
legturacuPortulConstanaiculuareleeuropenedetransportferoviarcafiindfoarteinvechita,
generndcretereatimpuluidetransportamarfurilor.
ToateacesteproblemescadanseledeeligibilitatealeRomnieideafivrfuldelancepeaxa
PacificAtlaticprinMareaCaspicaMareaNeagraDunareMainRhinRotterdam.
Pregtireauneireglementribazatpeconsensnrndulrilordinzonaeuroasiaticarputea
duceladezvoltarearapidaeconomiilorrilordepeculuarulPacificAtlanticicareva
dinamiza
fluxurilecomercialedintreEuropaiAsia.Aceastreglementarepoatefianalizatiiniiatde
RomniaiGeorgianvedereadeclanriiconsultrilorcucelelalteripentrususinerea
financiar
aproiectului.

Page 22
22
1.ElaborareaunuiproiecteuroasiaticdedezvoltareatransportuluimaritimnMareaNeagr
caresntregeascatransportulferoviardintremaluldeestidevestalMriiNegreprin
costrucia
uneiliniideferybout.
Unconsenseuroasiaticndireciacontribuieicufondurifinanciaresauatragereadefonduri
structuralesauprivatearputeantregilanulferoviareuroasiatic.Acestproiectcearputealega
RomniadeGeorgiavatrebuisusinutidestatelesemnatarealedocumetuluideCooperare
economiclaMareaNeagr.Realizareaacestuiproiectvamicorariscurilenaturale,politicei
militaredinCaucaz.PentrurealizareaacestuiproiectRomniaiGeorgiatrebuiesdemareze
discuiilebilateralepentruagsiunconsenseuroasiaticfavorabilsideaatragelamasa
tratativelor
Uzbekistanul,KazahstanuliRusiapentrualturarealorlaoaltaaxaAlmaAtaNovorosiisk
Constana.;
2.Iniiereaunorstudiideidentificareaunorsursefinanciaredefinanareaunorproiectede
dezvoltareareelelordetransportrutieriferoviar.Modernizareaculuarelortranscarpaticede
transportferoviarirutiercereprezintpuncteobligatoriidelegturantrePortulConstantasi
porturiledelaDunarecarefaclegturacucoridoareleeuropene.Realizareaacestorobiectivevor
ducelacretereasiguraneicirculaieiivitezeiderulareamrfurilor;
3.DezvoltareainfrastructurilordinporturiledelaDunreprinechipareaacestoracuinstalaii
dedescrcareincrcaremodernepentrumicorareatimpilordeateptare.
4.RealizareaunuisisteminformaticintermodalnPortulConstana.
1.5.Mareadilemaeconomieiromneti
RealizareareformeloreconomicenRomnia,dezvoltareasectoruluiprivatiprivatizarea
proprietiidestatideclarareauneieconomiideschisepotfiacceleratencontinuaredepotena
de
aatragecapitalulstrinneconomiaromneasc.Capitalulstrinnaintedeaintranraporturi
economicecucapitalulautohtoniintereselenaionale,saizbitputernicdeintereselepersonale
i
degrupcareaublocatmulttimpexpansiuneasapeteritoriulromnesc.Polonia,Ungaria,Cehia
i
celelaltericareauaderatnprimulvallaUniuneaEuropeanauadoptatmsuriseveredelupt
mpotrivacorupieiiaureglementateficientmediuldeafacericrendastfeloportuniti
atractive
deexpansiuneacapitaluluistrinpeteritoriullornaional.Creareaunuicadrudeclarativa
tuturor
guvernelordedup1989cnRomniaexistcondiiiavantajoasepentrucapitalul,pstrnd
fundamentulunuicadrullegislativconfuzndomeniulafacerilor,ageneratunclimatde
nencredere
nsistemulpoliticieconomic,care,ntotacesttimp,ageneratoideecelpuinhilarpentruo
economiedepiaianume,ideearespingeriiexpansiuniicapitaluluistrinnperimetrul
romnesc.

Page 23
23
Infuziamasivdecapitalstrinntroeconomieromneascnplinprocesdetranziiese
fundamenteazeconomicpeurmtoareleavantajeiprincipii[174,p.62]:
infuziadecapitalstrinneconomiesadoveditafibeneficndireciacreriidelocuride
muncbinepltite;
folosireaeficientamniidelucruicapitaluluiumandecaredispunespaiuleconomic
romnesc;
cretereaidezvoltareasectoruluiprivat,diversificareagameidemrfuriiserviciipepiaa
romneasc;
retehnologizareaeconomieinaionaleimodernizareaacesteiaprinimplementareaunor
politicimanagerialeitehnicidemarketingmoderne;
uurareatranziieieconomieiromnetiprinpreluareaunorriscuriiasigurareasigura
creteriieconomice;
areunroldefinitoriupentrundeplinireacriteriiloreconomicealeriinvedereaaderrii
RomnieilaUniuneaEuropean.
Fenomenulrespingeriiptrunderiicapitaluluistrinnspaiuleconomicromnescarelabazo
seriedeelementedenencrederecumsunt:
emitereadepreteniiacompaniilorstrinelaachiziionareafirmelorromnetin
implementareaprocesuluideprivatizareaproprietiidestat.Acestfenomenaalimentatideea
unei
formedecolonialismacapitaluluistrinmenitselimineoriceformdecooperarecufragilul
capitalromnesc.Fenomenulsaamplificatodatcuachiziionareasaudeinereapachetului
majoritardeaciunidectrecapitalul,strinalunorfirmeromnetipecareleadesfiinat
realiznduiastfelintereselepersonale,princreareadeniedepianRomniapentru
produsele
companieicumprtoarecrendtotodatunocsocialprinaruncareasalariailornsfera
omajului
iangajareaguvernuluilaplatasalariilorcompensatoridelabugetuldestat.
Atuncicndcapitalulstrindepeteanumitelimitepoatecreamariproblemeindependenei
politiceieconomice.Trebuiebinecalculatpnlaceniveldineconomianaionalvaputea
ptrundecapitalulstrinictvaputeadeinedincapitalulstrategicaleconomieiromneti.
Meninereaparialatendinelorderespingereaptrunderiicapitaluluistrinvaduce,lan
continuarelancetinirearitmuluidedezvoltareeconomiosocialaRomnieicuefectepetermen
lungigreuderecuperatnnouastructureconomiceuropean.
Deioriceeconmiecareproducevreasivndproduselepepiaaextern,neconomia
romneascdecircacinsprezeceaniseproduceomaredilem:producemdarnupromovm
produsul.Existinstituiinaionaledepromovare,lipsitedepoliticimanagerialeeficiente,din
cauza
uneipoliticiineficientedecapitalumanpropulsatnsectorulmanagerial.Interesulpersonaldin

Page 24
24
acestsectoracreatcondiiipropicepenetrriipepiaaromneascaunorfirmeconcurente
firmelor
romneti,fapceaduslacretereaimporturilorilamarideficitealebalaneicomerciale.
Alocarea
unorfondurifinanciarepentrupromovareacomercial,frsaiboproiecieclarntro
strategie
general,aadusrezultatemediocrecaresuntcertificatedemariledeficitenregistratenbalana
comercialdealungulanilor.Lipsaunorprogramerealededinamizareapromovriicomerului
caresaccelerezeatragereadecapitalstriniexpansiuneaproduselorromnetipectmai
multe
pieeexterneacreatunsistemineficientdepromovarebazatpeprincipiul,,daclumeatace
sistemulfuncioneaz.Blocareaunorproiecteeficienteiagresivedepromovareacomerului
i
tehniciledereducerelatcereaspecialitilordectrenivelelemanagerialedinacesteinstituii,
par
afi,neconomiaromneasc,unmecanismperpetu.Meninereapolitizriiacestorinstituiiva
crea
ncontinuareefectuldeantenfrreceptorsaueficienzero.
Problemaenergieiicreteriipreuluipetroluluinuducspreodestindereeconomicci,din
contr,creeazmariproblemebalanelordeplipentrurilentranziiedinaceastregiune.
Dinamismuleconomicnaceastregiunermnentrunpunctgreudedepitdacguvernele
statelorncauznuvorputeapunenpracticopoliticderevigorareeconomicnconcordan
cu
realitileinevoilefiecruistatnparte.Nerezolvareaproblemeloreconomiceiprelungirea
crizei
delocuridemuncvaduce,nviitorulapropiat,lacretereaarmateideomericarevaexercita
presiunifoartemari,generndoinstabilitatesocialnregiune,curepercusiunipentruntreaga
comunitateinternaional.nuneleridinregiunesecautrezolvrilaproblemecuteorii
depite,
ntimpcenimic,nplaneconomic,numaicorespundestandardelortradiionale(stabilitatea
monetar,productivitatea,cretereaeconomic,etc.).Consultrilenaionaleiinternaionale
privitoarelasituaiaeconomicarilordinzonaBalcanilornuauadusnimicconcretprivind
rezolvareacrizeieconomiceaacestorstate.
ConflicteledeinteresentrerilealiatealeNATOseadncesc,faptprevizibilcumultnainte
decrizairakiancareaconstituitdoarpretextuldeschideriiacestuidosar.DosarulIrakvafi
consemnatdeistoriecamomentuldivizriidoctrineiNATOicreareaceleideatreiazonede
influenaS.U.A.nestulEuropeidenumitdeS.U.A.cafiind,,NouaEurop.
AcestlucrupoatefiposibilastzicaurmareamarilorgreelifcutederileUEfaderile
dinestulEuropeiacrortranziiecontinuiastziiarprincipiul,,oEuropcumaimulteviteze
a
creatoincertitudinepentrumaimulteri.
Vestulcontinentuluiseconfruntcutendineseparatistecarerevendic,nnumele
naionalismului,anumiteregiuni.Grupuriparamilitare,formatepestructuraunorminoriti
naionale,autrecutlaaciuniteroristesngeroase,careaucascopdeterminareaguvernelordea
recunoateindependenaregiunilorrebele.CuacestgendeaciuniseconfruntMareaBritanien

Page 25
25
IrlandadeNordiSpanianprovinciaBasc,dartendineseparatistesuntmanifestatein
Frana
dectreCorsica,iarnItaliadectreLigaNordului.Romnia,caarstabilnaceastzon
fierbinteaEuropei,esteieasupustendinelorseparatisteprinaazisa,,autonomievnturat
de
vociizolateorganizatenaanumita,,LigProTransilvaniaiBanat.AcestpasdoritdeLiga
Pro
TransilvaniaiBanatafostrapidstopatdeaciuneacivicromneasc,ntructarfiputut
declanabutoiulcupulberealgrupurilorinternaionaledeinteresecaredorescoRomnie
divizat,
peprincipiulprovinciiloristoriceuordecontrolatidominat,distrugndastfelceamaigrea
poart
dintreEuropaiOrientpentrutraficulgruprilorteroriste.ConflictuldinTransnistriai
ncercarea
defederalizareaRepubliciiMoldova,arecascopblocareaaccesuluiacesteiriisprevalorile
europeneiintegrareanUniuneaEuropean.Acesteaciunidemonstreazinteresulcentrelorde
influendeadivizastateledinregiunepentrualecontrolamaiuor.
Conflicteleinteretnicesevoramplificanviitornstateledictatorialeundeminoritilesunt
oprimatefizicicultural.
nviitorsistemuleconomiccapitalistvafipredominant,comerulipieelededesfacerevorfi
principaleleelementedeorganizareaproduciei,direcionatespresatisfacereanevoilorvitaleale
omenirii.Economiadepia,prinprghiilesale,vaoperainclusivnrilecuregimuritotalitare
(ex.China).Globalizareavareprezentancontinuareobiectivulprioritaralcapitalismului
modern,
careaaccentuatmicareadecapitalntrunintervaldetimpfoartescurt,ncaretranzaciile
financiarvalutareauatinscifraastronomicdecircauntriliondedolaripezi,ceeacereprezenta
n
anul2000,20%dinPIB,iarnanul2015esteproiectatsatingcirca40%dinPIB.
Revoluionarea
sistemelordecomunicaiipermitcainformaiilescirculerapidpetoatemeridianelefolosind
reeleleglobaledecomunicaii,care,nansamblullor,formeazsistemulglobaldecomunicaii.
Economiacapitalistacceptaticonstruitnplanmondialvanregistracreterisituatentre
2%i3%generndocretereavenituluipecapdelocuitorde2,5%.Stimulareaacestor
indicatori
arelabaz:
1.Dinamicaevoluieipopulaieicarevanregistraocretereesenialnaniiurmtori,fapt
cevainfluenaocretereacereriidebunuri;
2.Liberalizareacirculaieimrfuriloricapitalurilor;
3.Liberalizareaabsolutapieelor:
Creterileeconomiceprezentatemaisusnupotegalizaprosperitateaibogiantrerile
bogateirilesracesauncursdedezvoltareidimpotriv,elevorrmnencontinuare
despritedenevoileimensealesistemuluieconomicglobal.Chiardacrilencursde
dezvoltare
vornregistracreterimaimarinplaneconomicdectriledezvoltatealelumii,decalajele
rmn
totuimarintreceledoucategoriideri(exemplulNordSud).nplanmondialsrciava

Page 26
26
nregistraocreterenzonaAfriciiSubsaharieneinuvaputeafieliminatcidoarredus
semnificativpnn2015.
Noutateatiinificaacestuicapitolconstnpropunereadeabordareauneinoigndiri
economicenplaneuropeanpentrudezvoltareaschimburilorcomercialepeaxaPacificAtlandic.
Concluzie.Securizareauneieconomiiestevitalpentruviitoruloricreiriinupoatefi
scoasdincontextulmodernalfenomenelorglobaleinaturalecareagreseazeconomiile
naionale
ilepotproducemaripierderiidezechilibrepetermenlung.Problemeleanalizatenlucrare
deschidnoicidecercetareiaprofundareaproblematiciieconomicedesecurizareaunei
economii
naionale.

Page 27
27
CAPITOLULII
ANALIZAOPERAIUNILORDECOMEREXTERIORALE
ROMNIEI:EFECTELERISCURILORECONOMICO
SOCIALE
IFINANCIAREASUPRAECONOMIEINAIONALE
2.1.Influeneiaspectegenerale
Riscurileeconomicecarepotapreaneconomiauneirisuntgeneratedecondiiile
existentenspaiuleconomicnaionalidesituaiiexterneaprutenplanglobal,regionali
subregional.PentruRomnia,ntrunviitorapropiatnuexistpericolemajoredenaturmilitar
carescreezeproblemesecuritiinaionale.Riscurilecarecreeazproblemesecuritii
naionale
suntdenaturinterndirecionatepepatrunivelederisc:niveluleconomic,nivelulfinanciar,
nivelulsocialinivelulecologic(fig.1).
Fig.1.Estimareagravitaiiprincipalelorproblemesociale.
Sursa:[206]www.just.ro.
Dintrefactoriinternigeneratorideinsecuritateprezentaindiagramademaisus,celmai
gravestecorupiacaresesitueaznaiteaurmtorilorfactorisociali:srcia,lipsalocurilorde
munc,criminalitate.
Meninereastriidevulnerabilitatepeacestenivelederiscilipsasoluiilordeatenuareva
creapremiseledezvoltriiunorcondiiipropicedeatentarelasigurananaional.Ateniatrebuie

Page 28
28
ndreptatctregeneratoareledecauzeiefecteinterdependenteitotodatdifuze,carese
perpetueaznsistemuleconomic.nactualulcontextinternaionalestegreudeseparatcauzele
internedeceleexternedatoritconexiunilor.
Procesulglobalizrii,caetapafireascaacursuluidezvoltrieconomieimondialecareva
generadeschidereaglobalacircuiteloreconomiceprinliberalizareaschimburilor
informaionalei
comerciale,vacreaproblemetotmaimaridisocieriiproblemelorinternedeceleexterne.nacest
context,problemeleinterneiexternesegenereaziseasociazreciprocinecontrolat.
LaturapozitivaasocieriifactorilorinterniiexterniaiRomnieiestedatdenscriereasa
nsistemuldeintegrareaspirituluiculturaleuropean,cooperriieconomiceinternaionale,
consolidriidialoguluipoliticivalorilordemocraticenvedereaintegrriinspaiuleuropean,
deschidereatotalsprecooperareaglobal.IntegrareaRomnieinNATOiUniuneaEuropean
ctiapartenenaacesteialaONU,OSCE,OMCilaalteinstituiieuropeneimondiale,
creeazn
continuareunclimatdeparteneriatisiguranpentruviitoruleconomicalrii,ncondiiilede
insecuritateglobaliregionalcaremocnescndiferitepunctealelumii.Acestcontext
internaionaltrebuiesobligeRomniasabordezecunaltaresponsabilitatecontracararea
riscurilorcefacvulnerabilediversesectoareeconomicecuefectepetermenmediui
lung.Aceast
abordareplaeayRomniantropoziiefavorabilncircuituleconomicinternaional,princare
i
asigurresurselenecesarepentruaprareaeconomieinaionaleidezvoltareaeconomicosocial
a
riinvedereandepliniriiobiectivelordeaderarelaUniuneaEuropean.
Insecuritateanaionalarelabazposibilifactoriexterniclasiciineoclasicicarepotfi
[201]:

Evoluiilesubregionale,politice,militare,economiceprecumiceledenatur
democraticiderespectareadrepturiloromuluisiminoritarilor(ex.situaiaconflictualdin
Kosovo,situaiaeconomicdinSerbiaMuntenegruiMacedonia,situaiaminoritarilordin
Bosnia
Hertegovina,problemeledinTransnistriaetc);

Exodulderefugiaicaurmareaunortratamenteinumanepracticatederegimuri
antidemocraticedinspaiulCaucazului(ex.ptrundereanspaiulromnescacirca400de
refugiai
dinUzbekistancaurmareanbuiriiprinforaarmelorarevoluiei);

Vulnerabilitateagraduluideasigurareasecuritiinaionaleastatelordinimediata
apropiereaRomniei(exemplu,SerbiaMuntenegru,BosniaHeregovina,Macedonia,Moldova,
Ucraina,Belarus),proliferareaterorismuluinregiuneacrimeiorganizatendomeniul
economico
financiar,traficuldedroguri,traficuldearmamentisubstatestrategicededistrugerenmasa
(ex.,
cazuriledeinterceptarelafrontierelenaionaleaunorcantitiimaridedroguri,armeimuniie,

Page 29
29
dezvoltareaterorismuluipoliticnSerbiaMuntenegrucareaduslaasasinareaprimuluiministru
ZoranDjinci);

Aciunilecepotngrdiaccesuleconomieiromnetiladiverseresurseioportuniti
comercialeifinanciarenplanregional(ex.,destrmareaCAERuluiirzboiuldinfosta
Yugoslavieauduslapierdereaunorpieededesfacereimateriiprimeimportantedinspaiul
exsovieticiexiugoslav);

Aciuniledeincitarelaurrasialaunorminoriticarearputeaducelaextindereaunor
conflicte.
Oaltcategoriederiscuricuefectenplaneconomicsuntcele,,asimetricesau,,surpriz
carenupotfiprevzutesaucontracaratedintimp,cuefectegreudeanticipatnplaneconomic.
n
aceastcategoriesenscriu:

AciunileexercitatecupremeditarempotrivaimaginiiRomnieipediversepaliere:
jurnalistice,politicesieconomice(ex.,discreditareaproduseloreconomieiromnetinvederea
scoateriiacestoradepepiaamondial,mediatizareaextremdeagresivaunorfapteizolate
svritedeceteniromninstrintate,trunchiereansensnegativaunorrealitieconomice
i
socialeetc.);

Posibileleatentateasupratransporturilordemrfuriipersoanenplannaionali
internaional(ex.,atentateledelaMadridiLondra,Ankara,insuleleBalisoldatecupagube
materialeipierderidevieiomenetidaricuefectenegativeconsiderabilenplanul
economiilor
naionaleetc.);

Aciunileeconomicofinanciarendreptatesprediversesectoarealeeconomieinaionale
careauprovocatefectecatastrofaleneconomiaromneasc(ex.,falimentareasectoruluibancar
careadusladispariiaunorbncimpotrivaBancorex,Bancoop,BancaReligiilor,CreditBank,
BancaRomanoTurcctiachiziiiledecompaniiromnetidectrecompaniistrinencadrul
procesuluideprivatizarepebanipuiniifrobligaiiferme.)Acestfaptaduslademolarea
companiilorromnetiilaconsolidareamonopoluluicompaniilorstrinepepiaamondial
etc.);

Aciunicevizeazprovocareaunorcatastrofeecologice.
Terorismulinternaionalestecelmaiacutflagelalactualuluinceputdemilenuiucrendefecte
diversesecuritiieconomiilornaionale,generndastfelununfenomenglobalcareatenteazla
securitatealumii.nacestcontext,Romniavatreebuisimodernizezemasnagementul
situaiilor
decriznvedereagestionriioperativeaeventualelorprovocrilaadresaeconomieinaionale
prin
afectareamediuluiecologic.
nspaiulinternalRomnieiseremarcoseriedefactorideriscmeninuisubcontroldarcare
arputeaatingesigurananaionalinspe,securitateaeconomicarii.Defapturmtorii

Page 30
30
factorideriscinternseregsesccamntoatestatelecueconomiintranziiedinEuropacentral,
de
estisudestctinspaiulexsovietic.
Birocraiameninutnsferapubliccarepoatefigeneratoaredeinsecuritatesocialpe
planulcoeziuniimaseloriatitudinilorcivice,vizavideautoritate.Acestfactorpoatedegeneran
nesupunerecivicidisoluiaautoritii;
Aciuniledempiedicare,suboriceform,adezvoltriiinfrastructuriiinformaionale,cu
scopuldeantrziadezvoltareaeconomicariiiracordareaRomnieilacircuitul
informaional
mondialieuropean;
Scdereapotenialuluidedezvoltareprinemigrareainteligeneicenuii,exploatnduse,n
acestfel,neputinasistemuluieconomicromnescdeaimeninepespecialitinar;
Dezvoltareaneuniformatuturorregiunilorrii,camijlocdeincitarelanesupunere,n
specialnzonelelocuitecuminorit
Neputinastatuluideaanihilalatimpreelelecriminalitiieconomicofinanciareidea
organizaeficientipracticsistemulfiscalnaional(ex.traficulcuigridinUcrainaprin
frontiera
deestcreeazpagubedepeste50milioaneeuroanualetc.)
Lipsaunorsoluiifinanciarepentrueconomieicalitateavieiicetenilorcaurmarea
lungiriitranziieieconomice;
Dezvoltareaeconomieisubteraneiacircuitelorsplriidebanicaurmareacreteri
corupieinstructurileadministrativealerii(ex.atragerearesurselorpublicepediversecii
ctre
intereselepersonaleidegrup);
Frmiareasuprafeeloragricolealeriinscopulmeninerilaunnivelsczutaproduciei
agricole,crendodepenalimentarapentruimporturidepeterepiee.
CreareaunuiclimatnefavorabilRomniei,avndcaintntrziereaprocesuluideatragerea
investiiilorstrinedirecte,nscopulfavorizriiunorcondiiipropicedeachiziiiaactivelorde
ctrecompaniistrinelapreturimiciinegociereaunorcondiiiextremdefavorabile.
Dinceleartatemaisussepoatespunececonomiaromneascestemarcatdedeciziile
managerialeneeficiente,depetoatenivelelesale,dealungulcelorcincisprezeceanidetranziie
economic.Acestedeciziiaucreatinstabilitatepolitic,economic,socialifinanciar,
destrmndechilibrulsocialieconomicalri,perturbndaproapeconstantechilibrulcivic.
Urmrileineficientealemanagementuluieconomic,aucreatgraveproblemeprocesuluide
modernizarearii,caurmareadiminuriexcesivearesurselorfinanciareimateriale.
Ineficiena
sistemuluimanagerialdinsferapoliticieconomicariiaduslascdereaniveluldetraial
populaiei,degradareasistemuluisntii,culturii,educaieiimediuluiambiant.

Page 31
31
Infrastructuraestedominatntrungradfoartemare,estesubdezvoltatiarcalitatea
lucrrilorestedeficitar.Restructurareaindustrieisiadministraieipubliceseproducefoarte
greu,
reeleledetransportslabdezvoltate,instalaiiledencrcriidescrcridemrfuridinporturii
puncteferoviareirutiere,prezintungradredusdetehnicitateieficien.Regresuleconomic
al
agriculturiiromnetisedatoreaziaciunilorlenteiuneoripotrivnicealeautoritilor,n
procesulderetrocedareaproprietiloragricole.
Latoateacesteproblemeseadaugiclimatuldeinstabilitatecaresacreatnjurul
RomnieicaurmareaaciunilormilitaredinBalcaniideVest,careaumpiedicatRomniasia
deciziimajorecuprivirelaracordareaeconomieisalelasistemuleconomicofinanciar
occidental.
AcesteconflictesubregionaleaucreatmariprejudiciifinanciareRomnieiiaudusla
amnareaimplementriiunorstrategiidedezvoltatepetermenlung,lacreareauneistride
incertitudinepentruinvestitoriistrini.
IntrareaRomnieinstructurileeuropeneieuroatlanticeconstituiedorinafermde
modernizareaeconomieiromnetiinspeatuturorsectoarelorrii,idemonstreazc,pe
termenlung,Romniavaaveaoeconomieprosperiocredibilitateconstantasigurndui,n
planeuropean,roluldefurnizordesecuritatepeplanregionalisubregional.
2.2.AnalizadinamicaoperaiunilordecomerexterioraleRomniei
2.2.1.Analizapezonegeografice
Evolutiaexportuluiromnescnperioada19962005secaracterizeazprincreterii
descreterisubstaniale,nfunciedezonelegeograficencaresauefectuatexporturile.
nzonaEuropaexporturileauatinscotade74,73%n1996nregistrndcreteripnnanul
2001dupcareausczutcu3,03%n2002iarpnlafineleanuli2004aunregistratocretere
de
3,46%ajungndlaunnivelde88,23%dintotalulexportuluiromnesccananul2005sse
ating
unnivelde85,93%maimiccu2,30%dectn2004dincare:78,71%saefectuatcuUniunea
European.ExportulromnescctreAfricaiOrientulMijlociusacifratn1996la13,1%fiind
cel
mairidicatnivelpeintreagaperioadanalizat.n2004exportulnzonasczutla5,24%
nregistrduseastfeloscderede10,01%,nregistrndocreterede0,57%n2005fade
2004.
PezonaAsiaOceaniaexporturileausczutnperioadaanalizatdela7,07%n1996la
2,87%n2004inregistrnduseoscderede5,26%,can2005screasccu0,31%fade2004.
nacelaipalierdescresctorsenscriuiexporturilectreAmerica,ceausczutcu1,55%n
2004
fade1996cndcifratla5,17%fade3,54%n2004,dupcaren2005aucrescutcu1,40%
fa
de2004.

Page 32
32
Tabelul1
EVOLUTIAEXPORTURILORROMANESTIPEZONEGEOGRAFICE19962005(%)
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
TOTALEXPORT,din
care:
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0100,0
100,0100,0
100,0
Europa,dincare:
74,73
76,27
82,05
84,72
85,37
85,7882,75
86,2188,23
85,93
UE
75,62
74,15
78,65
77,34
74,79
79,0581,05
78,4982,64
78,71
AELS
1,10
1,68
1,48
1,37
1,14
1,30
1,64
1,45
1,17
1,52
CEFTA
6,03
6,22
6,56
8,29
9,59
8,27
7,69
8,48
3,09
4,06
Africa+Orientul
Mijlociu
13,1
12,41
9,24
7,79
6,86
6,34
6,61
5,31
5,24
5,81
AsiaOceania
7,07
5,43
2,28
2,33
2,93
3,12
5,07
4,07
2,87
3,18
America
5,09
5,85
6,38
5,06
4,83
4,57
5,41
4,26
3,54
4,97
Sursa:ConformdatelorCentrululuiRomnpentruPromovareaComertului.
Fig.2.Evoluiaexporturilorinperioada19962006.
Sursa:ConformdatelorCentruluiRomnpentruPromovareaComerului.
Importurileromnetisecifreazinperioadaanalizatlaunnivelde84,93%n2004cu
Europadincare76,41%cuUniuneaEuropean,iarn2005ausczutcu0,96%fade2004.Cel
mairidicatnivelaliporturilordinEuropaafostde86,06%n2003sicelmaimicnivelafostde
77,35%n1996.CuUniuneaEuropeancelmaimicnivelafostnregistratn2003de67,01%iar
celmaimaren2004de76,41%.
ImporturiledinAfricaiOrientulMijlociuaucunoscutoscderede5,94%n2005fade
1996cndimporturiledinzonsecifraula6,95%iarn2005la1,44%.nanul2005importurile
pe
zonaucrescutcu0,24%fade2004nregistrnduseunnivelde1,44%dintotalulimporturilor.
Ceamaimarecretereafostnregistratn1996iarcelmaimicnivelafostatinsn2003dup
care

Page 33
33
acrescutcu0,30%n2005.IporturiledinzonaAsiaOceaniaaucunoscutcreteriidescreteri
succesivedela8,36%n1996la9,25%n2005.nanul2005aunregistratcreteride0,82%
fa
de2004.Nivelulcelmairidicatafostatinsn1997de9,98%sicelmaisczutafostinregistrat
n
2001de6,38%.PezonaAmericaimporturileaunregistratcreteriidescreterisuccesive
cifrdu
sen1996la7,24%iarn2005la5,11%.Celmairidicatnivelafostnregistratn1997de
7,55%
iarcelmaimicafostinregistratn2003de4,52%.n2005importurilepezonaausczutcu
0,05%
fade2004.
Tabelul2
EVOLUTIAIMPORTURILORROMANESTIPEZONEGEOGRAFICE19962005(%)
1996199719981999200020012002200320042005
TOTALIMPORT,dincare:
100,00100,00100,00100,00100,00100,00100,00100,00100,00100,00
Europa,dincare:
77,3577,6682,5882,7380,7783,0884,9986,0684,9383,97
UE
67,6867,6169,8472,9870,0769,0368,6867,0176,4174,07
AELS
2,42
1,90
1,63
1,69
1,73
1,56
1,35
1,31
1,48
1,53
CEFTA
6,94
7,96
11,1310,8011,0011,6511,4112,111,42
1,39
Africa+OrientulMijlociu
6,95
4,65
2,74
2,15
1,56
2,45
1,91
1,14
1,20
1,44
AsiaOceania
8,36
9,98
7,09
8,76
9,33
6,38
7,69
7,86
8,41
9,23
America
7,24
7,55
6,91
5,77
5,66
5,86
4,98
4,52
5,16
5,11
Sursa:ConformdatelorCentruluiRomnpentruPromovareaComertului.
Fig.3.
Evolutiaimporturilorpezonegeografice(%).
Sursa:ConformdatelorCentruluiRomnpentruPromovareaComertului.

Page 34
34
Analiznddatelestatisticeoficiale[1,www.tpb.traderom.ro]rezultcoperaiunilede
comerexterioraleRomnieinperioadaanalizatauinregistratimportatedeficitealebalanei
comerciale.Pentruomaibunedificarevomanalizaexporturileiimporturilepegrupede
produse.
2.2.2.Analizastructuriiidinamiciiexporturilorpegrupedemrfuri
Grupaanimaleviiiproduseanimaleanregistratunvolumalexporturilorcaresecifreaz
n1996la1,91%iarn2004ausczutpnla1,06.Cretereaceamaimareafostnregistratn
1997cu1,30%fade2004,celmaisczutnivelafostinregistratn2005de0,87%.
Grupaprodusealeregnuluivegetalanregistratceamaimarecreteren1996de3,53%
fade2004.Nivelulcelmaimicafostnregistratnanul2004cndnivelulexporturilorse
cifreaz
la1,10%.n2005exportulgrupeiafostde1,23%cuo,13%maimarecan2004.
Grupadeprodusegrsimiiuleiurianimalesauvegetaleanregistratunprocentde0,86%
n1996i0,34%n2004.Sepoateobservaoscdereaexporturilorcu1,15%n2004fade
1996.
Nivelulmaximalexportuluiafostatinsn1997de1,49%cu0,63%maimarefade1995icu
1,16%maimaredectn2004,iarn2005ausczutcu0,98%fade2004avndunnivelde
0,28%.Celmaisczutnivelafostatinsn2002de0,07%cu0,76%maimicfade1996icu
0,21%fade2004.
Grupadeprodusealimentare,buturiitutunanregistratunnivelalexporturilorde1,34%
n1996ide0,61%n2004nregistrduseoscderede0,71%,in2005cretereafiindde
0,01%.
Cretereaceamaimareafostnregistratn1996de1,34%ceeacereprezintaocreterede
0,73%
fade2004.Nivelulminimalexportuluigrupeiafostatinsn2004.
Grupaprodusemineraleanregistratunnivelde2,56%n1996i7,18%n2004,iarn
2005cretereaafostde3,89%.Diferentadintrenceputulisfritulperioadeieste1,33%.Cel
mai
marenivelafostrealizatn2005de11,07%,iarcelmaisczutafostinregistratn1999cu
1,08%
maimicfade1996icu1,28%maimicfade2004.
Grupaprodusechimiceaatinsunnivelde8,52%n1996i4,08%n2004.Scdereala
aceastgrupeste4,44%n2004fade1996.Celmaimicnivelafosinregistratn2002de
3,48%cu5,04%maimiccan1996sicu0,60%fade2004.n2005exportulgrupeiaatins
nivelulde4,48%cu0,40%maimarefade2004.
Grupamaterialeplastice,cauciuciarticoledinacesteaanregistratunnivelalexporturilor
de3,75%n2004fade2,38%n1996,iarn2005acrescutcu0,13%fade2004atingnd
nivelulde3,88%.Celmaimicnivelafostnregistratn2001de2,03%cu0,55%maimicfade

Page 35
35
1996icu1,72%fade2004.Celmaimarenivelafostatinsn2005cndcretereafade
1996a
fostde1,50%.
Grupapieibrute,pieitbcite,blnuriiarticoledinacesteaiarticoledinacesteaa
nregistratocretereprogresivdela0,66%n1996pnla1,05%n2004nregistrndouoar
scderede0,03%n1998fade1997dupcarecretereaafostcontinu,astfelcn2004sa
nregistratocreterede0,39%fade1996,can2005nivelulexportuluigrupeisfie0,91%cu
0
14%maimiccan2004.
Grupaprodusedinlemnexclusivmobilieranregistratunnivelde3,66%n1995side
4,40%n2004.Celmairidicatnivelafostatinsn1999de5,80%reprezentndocreterede
2,14%
fade1996i1,44%fade2004.Nivelulcelmaimicafostinregistratn1996.Creterean
2004
fade1996estede0.74%.Anul2005anregistratunnivelde3,76%cu0,64%maimicdect
2004.
Grupapastdinlemn,hrtiecartoniarticoledinacesteaanregistratn1996unnivelde
0.71%iarn2004de0,81%.Cretereafiindde0,10%n2004fade1996iar.nanul2005
exportulgrupeiafostdeo,58%cu0,23%maimiccan2004.Celmaisczutnivelafost
nregistrat
n1998i1999de0,56%.
Grupamaterialetextileiarticoledinacesteaaatinsunnivelalexporturilorde21,44%n
1996in2004dede22,31%nregistrndocreterede1,87%n2004fade1996.Exporturile
grupein2005saucifratla18,98%cu3,33%maimiccan2004.Ceamaimarecreteresa
nregistratn2001de6,32%fade1995ide3,33%fade2004.Inanul2005sanregistrat
nivelulcelmaimicde18,98%.
Grupanclminte,plrii,umbreleiarticolesimilareanregistratocreterecontinudela
6,25%n1996pnla8,03%n1999iapoisczndpnla7,61%n2000,dupcaresa
nregistratn2001ceamaimarecreterede2,37%fade1996i2,09%fade2004cnda
atins
nivelulde6,53%.Creterean2004fade1996estede0,28%.nanul2005afostrealizatun
nivelde5,80%cu0,73%maimicdect2004.
Grupaarticoledinpiatr,ipsos,ciment,ceramic,sticlidinmaterialesimilareau
reprezentat1,86%n1996i1,12%n2004.n2005exportulgrueiasczutla0,94%cu0,18%
fade2004.Scdereainregistratn2005estede0,92%fade1996.
Grupametalecomuneiarticoledinacesteaareprezentatn1996unnivelde15,69%iar
n2004de15,44%.n2004sanregistratoscderede0,25%fade1996iarn2005exportul
grupeiasczutla14,48%cu0,96%maimiccan2004.Celmaimarenivelafostnregistratn
1997de18,46%cu2,87%maimarecan1996i3,02%maimarefade2004.n2003
exporturile
laaceastgrupaustagnattotal.

Page 36
36
Grupamainiiaparate,echipamenteelectriceiaparatedenregistratsaudereprodus
sunetiimaginiaatinsunnivelalexporturilorde8,32%n1996side17,54%n2004iarn
2005
nivelulexportuligrupeiafostde17,67%.ntoatperioadaanalizatcretereaafostcontinui
reprezint11,35%n2005fade1996.Celmaisczutnivelafostn2003de4,61%fade
2004.
Grupamijloaceimaterialedetransportaatinsunnivelde7,90%n2005cu1,53%mai
marecan2004icu2,45%maimarecan1996.Celmaisczutnivelde4,91%afost
nregistrat
nanul2000iarcelmaimarede16,04%nanul2003.
Grupainstrumenteiaparateoptice,demsuricontrol,medicoghirurgicale;ceasurii
instrumentemuzicaleaatinsunnivelde0,5%iarn2004de0,54%.Anul2005anregistratun
nuvelde17,67%cu0,13%maimarecan2004.Cretereantregistratn2005estede0,22%
fa
de1995.Ceamaimarecretereafostatinsn2003de5,75%carereprezintocreterede
5,45%
fatde1996i5,21%fade2004.
Grupamobilidiversearticoledeinteriorn1996areprezentat6,83%iarn2005de
4,94%.Scdereanregistratestede1,89%%n2005fade1996.Nivelulcelmaimareestecel
atinsn1996.
Grupacomponentedeuzinecompleteialteproduseanregistratunnivelde0,00%n1995
i0.00%n2001,2002,2003,2004.Celmaimarenivelafostnregistratn2003de5,61%,cu
5.00%maimarecan2005.
Grupaalteprodusesasituatlaunnivel0,00nperioada19952000i0,61%n2005.Cel
mairidicatnivelafostnregistratn2003de5,61%,maimarecu5,20%dectn1995.
Dinanalizadinamicpegrupedeprodusesepoateobservacdin19degrupeanalizatela7
grupeaucrescutexporturilen2005fade1996iarn12grupesaunregistratscderiale
importurilor.Creterialeexporturilorsauntregistratnperioadaanalizarla:materialeplastice,
cauciuciarticoledinacestea1,50%,pieibrute,pieitbcite,blnuriiarticoledinacestea
0,25%%,produseminerale2,51%,produsedinlemnexclusivmobilier0,50%,,mainiiaparate,
echipamenteelectriceiaparatedenregistratsaudereprodussunetiimagini9,35%,mijloace
i
materialedetransport2,85%,instrumenteiaparateoptice,demsuricontrol,medico
ghirurgicale,ceasuri,iinstrumentemuzicale0,32%,alteproduse0,61%.
Scderialeexporzturiloraufostnregistratelaurmtoareleproduse:animaleviiiiproduse
animale1,04%,grsimiiuleiurianimalesauvegetale0,58%,produsealimentare,buturii
tutun
0,72%,produsechimice4.04%,produsealeregnuluivegetal3,40%,pastdinlemn,hrtiecarton
i
articoledinacestea0,13%.Masterialetextilre2,46%,nclminte,plrii,umbreleiarticole
din
acestea0,45%,mobilidiversearticoledeinterior1,89%,,articoledinpiatr,ipsos,ciment,
ceramicsticl0,92%,metalecomuneiarticoledinacestea0,81%(Anexa2).

Page 37
37
2.2.3.Analizaimporturilorpegrupedemrfuri
Grupaanimaleviiiproduseanimalen1996aatinsunnivelde0,64%iarn2005de
2,03%nregistndocreterede1,39%fade1996.Celmairidicatnivelafostnregistratn
2005
de2,03%.Celmaisczutnivelafosatinsn1997de0,58%maimiccu0,06%fade1996si
de
1,45%fade2005.
Grupaprodusealeregnuluivegetalanregistratunnivelde1,46%n1996i1,35%n2005
cu0,89%maimicfade1996.Celmaimarenivelafostatinsn2003de2,82%cu1,36%
mai
marefade1996icu1,47%maimarefade2005.Nivelulminimde1,35%afostatinsn
2005.
Grupagrsimiiuleiurianimalesauvegetaleanregistratn1996unnivelde0,21%iarn
2005de0,18%.Scdereantre2005i1996fiindde0,03%.Celmaimarenivelasfostatinsn
1998de0,47%,maimarecu0,29%fade2005i0,26%fade1996.
Grupaprodusealimentare,buturiitutunaatinsunnivelde5,29%n1996iarn2005de
2,66%nregistrnduseoscderede2,63%n2005fade1996.Nivelulminimafost
nregistrat
nn2005iarcelmaximn1996.
Grupaprodusemineraleainregistratunnivelalexporturilorde23,51%n1996i15,57%
n2005anncarescdereanregistratfade1996estede7,94%.Celmaisczutnivelafost
nregistratn1999de12,05%cu11,46%maimicfade1996icu3,52%maimicdect2005.
Celmairidicatnivelafostatinsn1996.
Grupaprodusechimiceareprezentatn1996unprocentde8,63%iarn2005procentul
atinsafostde7,49%nregistrnduseoscderede1,14%fatde1996.Minimulde7,49%afost
atinsn2005iarmaximulgrupeiafostde9,38%n1999cu2,54%maimaredectnivelul
anului
2005.
Grupamaterialeplastice,cauciuciarticoledinacesteaareprezentat3,91%n1996i
5,96%n2005.Maximulafostatinsn2005de5,96%,maimarecu2,05%fade1996,
minimul
atinsafostde3,91%n1996.Creterea19962005estede2,05%.
Grupapieibrute,pieitbcite,blnuriiarticoledinacesteaantrgistratunprocentde
2,30%n1996ide2,17%n2005cu0,13%maimicfade1996.Nivelulmaximdede3,47%
a
fostrealizatn2002maimarecu0,17%fade1996icu0,30%maimaredectn2005.
Grupaprodusedinlemn,exclusivmobilierareprezentatn1996unprocentde0,45%iarn
2005de0,98%cu0,53%maimaredectnivelulanului1996.Maximuld30,98%afost
nregistrat
n2005iarminimulde0,45%n1996.cresterea19962005fiindde0,53%.
Grupapastdinlemn,hrtie,carton,articoledinacesteaaatinsunnivelde2,40%nanul
1996ide1,98%n2005cu0,42%maimicfade1996.Maximulde2,63%afostatinsn
1998

Page 38
38
fiindcu0,23%maimaredect1996ide0,65%fade2005.Minimulde1,98%afostatinsn
anul2005.
Grupamaterialetextileiarticoledinacesteaarealizatin1996unprocentde11,74%iarn
2005de10,26%cu1,48%maimicdectn1996.Nivelulmaximde18,64%afostrealizatn
1999
fiindcu6,88%maimaredect1996icu6,90%ifade2005cu8,42%.Minimulafost
realizat
nanul2005de10.26%.
Grupancminte,plrii,umbreleiarticolesimilareaatinsunnivelde1,08%n1996i
de1,11%n2005cu0,03%maimaredectnivelulanului1996.Maximulde1,83%afostatins
n
anul1999maimarecu0,75%dect1996icu0,72%fade2005.Minimulperioadeiafost
nregistratn1996.
Grupaarticoledinpiatr,ipsos,ciment,ceramic,sticlidinmaterialesimilareaatinsun
procentde1,24%n1996ide1,88%n2005cu0,64%maimarefade1996.Minimulafost
nregistratn1996iarmaximuln2005.
Grupametalecomuneiarticoledinacesteaaatinsnivelulde6,265%n1996ide8,83%
n2005cu32,57%maimaredectnivelulnregistratn1996.Minimulafostnregistratn1997
i
maximuln2005.
Grupamainiiaparate,echipamenteelectrice,aparatedenregistratsaudereprodussunet
iimaginiarealizatunprocentde21,92%n1996ide23,39%n2005,cu21,48%maimare
dect
nivelulrealizatn1996.Maximulafostrealizatnanul2003de23,96%cu0,57%maimare
dect
n2005icu2,05%fade1996.
Grupamijloaceimaterialedetransportanregistratn1996unprocentde3,63%iarn
2005de10,22%,cu6,59%maimaredectn1996.Minimulafostatinsn1999de3,02%cu
0,61%maimicdectnivelulrealizatn1996icu7,20%fade2005,maximulafostatinsn
2005.
Grupaistrumenteiapasrateoptice,demsuricontrol,medicochirurgicale,ceasuri,
instrumentemuzicaleaatinsunnivelde2,09%n1996ide1,74%n2005,cu0,35%maimic
fade1996.Nivelulmaximde2,68%afostatinsn2000icelminimn2005.
Grupamobil,diversearticoledeinteriorarealizatunprocentde1,77%n1996ide
1,89%n2004,cu0.12%maimaren2005fade1996.nanul1999afostrealizatnivelul
maxim
de1,96%cu0,19%maimarefade1996icu0,07%fade2005.
Grupaalteprodusearealizatunprocentde0,10%nanul2001i0,31%n2005.n
perioada19952000nuaparnregistrateimporturi.

Page 39
39
Dinanalizadinamicpegrupedeprodusesepoateobservacdin19degrupeanalizatela
10grupeaucrescutimporturilen2004fade1995iarn9grupesaunregistratscderiale
importurilor.
Creterialeimporturilorsauntregistratla:animaleviiiproduseanimale1,39%,materiale
plastice,cauciuciarticoledinacestea2,05%,produsedinlemnexclusivmobilier0,53%,
nclminte,plrii,umbreleiarticolesimilare0,03%,articoledinpiatr,ipsos,ciment,
ceramic
sticl0,62%,metalecomuneiarticoledinacestea2,57%,mainiiaparate,echipamente
electrice
iaparatedenregistratsaudereprodussunetiimagini1,48%,mijloaceimaterialede
transport
6,59%,mobilidiversearticoledeinterior0,11%,alteproduse0,21%.Scderialeimporturilor
au
fostnregistratelaurmtoareleproduse:pieibrute,pieitbcite,blnuriiarticoledinacestea
0,13%,produsealeregnuluivegetal0,11%,grsimiiuleiurianimalesauvegetale0,03%,
produse
alimentare,buturiitutun2,63%,produseminerale7,94%,produsechimice1,14%,pastdin
lemn,hrtiecartoniarticoledinacestea0,42%,materialetextileiarticoledinacestea1,48%,
instrumenteiaparateoptice,demsuricontrol,medicoghirurgicale;ceasuri,iinstrumente
muzicale0.35%(Anexa3.).
2.3.AnalizabalaneicomercialeaRomniei
Deiexporturileromnetiaucrescutdin1996dela8084,12milioanedolariUSDla
27829,60milioanedolariUSDn2005cretereafiindde19645,48milioanedolariUSDn2005
fade1996ide4244,54milioaneUSDfade2004cndexportulsacifratla23485,06
milioanedolariUSD.Seobservcexporturilesuntgrupatepetreizonedetimprespectivcele
mai
micicreterisuntnperioada19961999cndnivelulsameninutsubpragulde10000
milioane
dolariUSD.
Dupatingereapraguluide10000milioanedolariUSDn2000,exporturileaucrescutn
continuareatingndpraguldede10366.5milioanedolariUSDn2000,can2004sdepeasc
pragulde20000isatingcelmaimarenivelde27729,60milioanedolariUSDn2005.Se
poate
observacexporturileaunregistratocretereprogresiviaufostinfluenatepozitivde
implementareagradualareformelordemocraticeieconomice,care,odatcurelansarea
economicaprodusidinamizareaexporturilor.
Creterilecelemaimariaufostnregistratenperioda20002005.nanul2005sa
nregistratocreterede243,01%fatde1996,62,61%fasde2000,58,94%fade2001,
49,98%fade2002,36,46%fade2003i15,3%fade2004.
Importul(CIF)acrescutdela11434,7milioanedolariUSDn1996la40462,89milioane
dolariUSDn2005.Creterean2005fiindde71,74%fade1996ide61,56fade2000.

Page 40
40
Cretereaimporturilorsaprodusmultmairapiddectexporturiledepindpragulde
11000milioanededolariUSDn1996ntimpceexporturileaudepitpragulde10000
milioane
dolariUSDn2000.n2005importurileauatinspragulde40462,89milioanedolarintimpce
exporturileauatinsnivelulde27729,60milioanedolariUSD.
Lafineleanului2005senregistreazundeficitde12733,30milioanedolariUSD,mridu
seastfeldeficitulbalaneicomercialecu3554.32milioanedolariUSDn2005fade2004.
Cretereaimporturilornprimaparteaperioadeiesterezultatulrecesiunieconomiceiperioadei
prelungiteaprivatizriimariiindustrii.
nadouaperioad20002005importurileaucrescutdatoritnecesaruluidemateriiprime
pentrueconomie,aintrrilorpentruproducianlohnineacoperireaunuisegmentdepiade
ctre
produciainternpentruautoturisme,electrocasnicesidiverseechipamentepentru
retehnologizarea
imodernizareaeconomiei.
CrediteledeconsumauinfluenatfoarteputernicimporturilefapceadeterminatBanca
NaionalaRomnieisaplicenmaimulterndurimsurirestrictivelaacestecredite.n
perioada
20032004iprimaparteaanului2005importurileaufostfavorizatenprincipaldeaprecierea
monedeinaionalenraportcuvaluteleconvertibile,fenomencareaduslamaripierderipentru
exportatori.
Tabelul3.
DinamicacomertuluiexterioralRomnieiinperioada19962005(mil.USD).
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
ExportFOB
8084,12
8430,07
8301,91
8499,53
10366,52
11384,99
13868,84
17618,08
23485,06
27729,60
ImportCIF
11434,7
11278,55
11830,94
10392,03
13054,49
15551,61
17856,68
24003,17
32664,04
40462,89
Sold(Export
FOBImport
CIF)
3350,57
2848,48
3529,03
1892,5
2687,97
4166,62
3987,85
6385,09
9178,98
12733,30
Sursa:ConformdatelorCentruluiRomnpentruPromovareaComertului.
Fig.4.DinamicacomertuluiexterioralRomnieiinperioada19962005(mil.USD).
Sursa:ConformdatelorCentruluiRomnpentruPromovareaComertului.

Page 41
41
Deficitulbalaneicomercialeaatinscelmaimarenivelnanul2003afostde9704,3
milioanedolariUSD,iarnanul20049178,98milioanedolariUSD.nanul2005deficitul
balaneicomercialeaatinscelmaimarenivelde12733,30milioanedolari.
Cretereadeficituluibalaneicomercialeesterezultatulregresuluiproducieiinterne,nevoi
demateriiprimepentrueconomianaionalcaurmarearelansriieconomice,intrrilepentru
producianlohn,creteriicreditelordeconsumsiintrrilordeproduseimateriiprimepentru
filialesausucursalelecompaniilortransnaionaledinRomnia.
2.4.AnalizaschimburilorcomercialealeRomniei
cupolimondialideputerecomercial
Dinanalizadinamiciischimburilorcomercialemondialesepoateobserva,conformdatelor
dintabelului4,cpondereaceamaimarepeperioadaanalizataparinerilorncursde
dezvoltare.
Tabelul4.
Dinamicaschimburilorcomercialemondiale(%)
Perioada
ridezvoltate
rincursdedezvoltare
rintranziie
Export
Import
Export
Import
Export
Import
2000
12,0
11,8
15,0
13,4
12,6
13,4
2001
1,1
1,3
2,6
1,6
0,1
11,7
2002
1,2
1,7
3,2
3,8
2,1
6,9
2003
5,4
6,2
6,5
7,1
6,1
8,0
20042007
6,4
6,7
8,1
8,5
6,9
7,3
Sursa:L'EtatDuMonde2000Paris,LaDecouverte,2000,Pagina75.
Tabelul5.
Polimondialideputeredincomerulinternational
(nfuncidenumruldefirmeaflatenTop100mondial)
PoziianTop100
mondial
ara
Cifradeafacerin
Top100mondial
Numruldefirmen
Top100mondial
1
S.U.A.
2597976mil.dolari
37
2
UniuneaEuropean
1906194mil.dolari
31
3
Japonia
1580734mil.dolari
22
Prelucrarepropriedupsursa:Capitalnr.25/21.06.2001.
Dindateledemaisussepoateconstatacprocesulacceleratderealizareaglobalizriia
creatcondiiilerealizriiuneitroicimondialecedomincomerullumiiformatdinS.U.A.
Uniunea
EuropenaiJaponiacarerealizezcirca80%dinschimburilecomercialemondiale(Anexa,4),
costituindprincipaliipolideputerencomerulmondial.Bazelepolilordeputerencomertul

Page 42
42
internaionalaufostpusenanul1944ncadrulconferineidelaBrettonWoodscareanfiinat
FondulMonetarInternaional,BancaMondiala.DuppatruanidelaBrettonWoodsnianuarie
1947,23deriaupusbazeleAcorduluiGeneralpentruTarifeiComer(GATT),careavea
scopulprincipalsliberalizezeschimburilecomercialeinternaionale.Dupconferinadela
Bretton
Woodsrelaiilecomercialeinternaionaleaunregistratocreterecontinu.ndecursulceleidea
douajumtateasecoluluiXXauaprutalipolideinfluiendictaidinraiunipoliticei
economicecumsunt:NAFTA,ASEAN,ALENA,CEFTA,OPECetc.n1994afostcreatunul
din
ceimaimaripolideinfluienndomeniulcomeruluimondialOrganizaiaMondiala
Comerului.
Analizndevoluiaexportuluiromnescnprincipalele25deripartenere(tab.6),
observmocreterefoartemarectreUE,structurlacareRomniaaaderatla01ianuarie2007.
Tabelul6
PRINCIPALELE25DETARIPARTENEREINCOMERTULEXTERIOR
ALROMANIEI01.0131.12.2005
Export
Nr.crt.
Tari
%
mil.USD
mil.EUR
Totalexport
100,00
27729,60
22255,07
1
ITALIA
19,24
5336,46
4270,11
2
GERMANIA
14,03
3890,61
3122,76
3
TURCIA
7,92
2197,24
1761,97
4
FRANTA
7,44
2063,08
1656,32
5
REGATULUNIT
5,45
1512,10
1212,69
6
UNGARIA
4,14
1147,26
922,60
7
STATELEUNITE
4,06
1126,75
905,80
8
AUSTRIA
3,11
861,27
691,81
9
OLANDA
2,69
746,67
597,99
10
BULGARIA
2,65
735,15
593,32
11
SPANIA
2,42
670,47
539,84
12
GRECIA
2,13
591,23
474,73
13
BELGIA
1,75
484,48
386,55
14
POLONIA
1,46
404,31
325,06
15
REPUBLICAMOLDOVA
1,18
325,98
263,66
16
SERBIAsiMUNTENEGRU
1,14
317,26
256,12
17
INDIA
0,98
272,26
216,56
18
REPUBLICACEHA
0,96
264,86
212,63
19
EMIRATELEARABEUNITE
0,92
255,37
204,88
20
CROATIA(numelocal:Hrvatska)
0,84
233,22
187,06
21
FEDERATIARUSA
0,83
230,65
186,77
22
CHINA
0,75
207,38
165,29
23
EGIPT
0,69
192,09
154,81
24
ELVETIA
0,67
186,52
150,17
25
NORVEGIA
0,62
171,44
137,97
Sursa:InformaiaCentruluiRomnpentruPromovareaComertulu.
AcestlucrudemonstreazintegrareaproduselorromnetipepiaaUniuniEuropene.
Relatiilecupolimondialiiregionalicomercialiseprezintastfel:UniuneaEuropean78,55%,
AELS1,52%,CEFTA4,06%,S.U.A.4,06%,Japoniasub1%.
Dingraficul5sepoateobservacexportulromnescestendreptatnspecialctreUniunea
European,Turcia,Ungaria,S.U.A.

Page 43
43
Fig.5.PondereadiferitorrinexportulRomniei.
Sursa:ConformdatelorCentruluiRmnpentrupromovareacomerului.
nraportulcomercialcupolimondialideputerecomercialRomniatrebuiesi
redirectionezepoliticacomercialctreJaponiacarenuseaflanprimeledouzeciicincide
ri
partenere.PentrupiaaSUARomniatrebuiesidiversificelogisticadepenetrarepepiaa
americannvedereapromovriidenoibranduri.
DinpoziiadestatmembrualUniuniiEuropene,schimburilecomercialealeRomnieicu
statelemembredinUniuneaEuropeanexistentepnaladataaderriisevorplasansfera
schiburilorcomercialeintracomunitare.AcestfaptvadeterminaRomniasdezvolteschiburile
comercialecuctmaimultestateextracomunitare.UnobiectivprioritarpentruRomniain
aceast
direcieartrebuiislocupeextindereaidezvoltarearelatiilorcomercialecustateleexsovietice,
exyugoslaveextracomunitareidinamizareafluxurilorcomercialedinzonaMriiNegrecao
verig
importantaviitoruluiculoardetransporttranscaucaziandelaPacificlaAtlantic.
Relatiileculumeaarabtrebuiesocupeunlocimportantnpoliticacomercialcaurmare
aasigurriiaceleideadouasursdeaprovizionarecupetrolihidrocarburi.Aceaststrategie
pune
RomnialaadpostulrisculuideaprovizionaredelaosingursursianumedinFederaiaRus
i
fosteleriexsovieticedinzonaCaucazului.Unaltpilonalpoliticiicomercialeestebazatpe
relatiilecuriledinorientiAmericadeNordprecumicuceledinAfricaiAmericaLatin.

Page 44
44
Tabelul7
PRIMELE25TARIPARTENERELAIMPORT2005
Import
Nr.
crt.
Tara
%
mil.USD
mil.EUR
Totalimport
100,00
40462,89
32568,49
1
ITALIA
15,46
6256,56
5032,14
2
GERMANIA
13,97
5652,15
4550,52
3
FEDERATIARUSA
8,25
3338,21
2690,27
4
FRANTA
6,75
2729,89
2195,67
5
TURCIA
4,86
1966,16
1582,95
6
CHINA
4,04
1633,01
1319,28
7
AUSTRIA
3,71
1499,69
1205,67
8
UNGARIA
3,31
1337,70
1077,31
9
KAZAHSTAN
3,25
1315,96
1062,68
10
POLONIA
2,90
1172,74
939,97
11
REGATULUNIT
2,87
1159,92
933,63
12
STATELEUNITE
2,76
1114,77
897,07
13
REPUBLICACEHA
2,30
928,70
747,70
14
SPANIA
2,23
902,27
726,90
15
OLANDA
1,77
715,10
575,62
16
JAPONIA
1,44
583,92
469,28
17
BELGIA
1,43
580,18
467,24
18
REPUBLICACOREEA
1,36
549,96
443,00
19
UCRAINA
1,30
524,62
418,38
20
BRAZILIA
1,22
494,04
400,03
21
GRECIA
1,15
464,29
374,33
22
SLOVACIA
1,09
441,23
354,85
23
ELVETIA
1,00
403,37
323,77
24
BULGARIA
0,97
394,31
316,47
Sursa:ConformdatelorCentruluiRomnpentruPromovareaComertului.
Fig.6.PondereadiferitorrinimportulRomniei.
Sursa:ConformdatelorCentruluiRomnpentruPromovareaComertului.

Page 45
45
Operaiunilecomercialedeimportnanul2005auavutloccu:AELS1,53%,CEFTA,
1,39%cuS.U.A2,76%i1,44%cuJaponia.Dingraficsepoateobservacapondereaceamai
mare
nimporturileromnetiodeineUniuneaEuropenurmatdeFederaiaRusiTurcia.
nactualapozitiedestatmembrualUniuniiEuropene,Romniatrebuiesidimensioneze
importuriledoarpentruinalttehnologieimateriiprimenecesareeconomieinaionale.Unpilon
esenialpentrupoliticacomercialaRomnieitrebuieslconstitueintroducereatriiiin
circuitul
mondialdefurnizaredeinaltetehnologii,produseisemifabricatecuvaloareadugatmare
pentru
economiilediverselorriialelumii.
Aspecteleesentialeale,,StrategieiNationaledeExport(SNE)[202,www.minind.ro]sub
aspectulaciuniipractice20052009aprobatdeguvernipublicatdeMinisterulEconomieii
Comeruluiareurmtorulcontinut:
ViziuneaSNEfocalizatpeosingurdireciecrucial:sstimulmisamplificm
capacitateantreprinderilordeacapta,creaireinemaimultvaloarenar,ntroiprin
ncurajareainovaieiidiversificriiattaoferteipentruexport,ctiapieelordeexport.Este
nevoiesnefocalizmpedezvoltareacompetenei,pevalorificareapotentialuluiresurselor
umane,
pecreareauneimentalitiantreprenorialelaniveldentreprindere,pecoordonareaintrirea
reeleidesprijinireacomeruluiipembuntireacalitiimediuluideafaceriattpentru
firmele
romneti,ctipentruinvestitoriistrini.
DeclaraiadeviziunepentruRomniaeste:
Sobinemomaimarebunstareeconomicpentrutoiceteniiprincreterea
competitivitiincomerulcucerinelepieii(sistemedemanagementalsntiiisiguranei
ocupaionale,sistemdemanagementalsecuritiiinformaiei,etc.);Asistareacompaniilorpentru
a
puteafacefacerinelorcrescndealepieei(pentruimplementareasistemelordemanagement
i
dezvoltareapropriilorcapacitidetestare,etc.);Promovareaculturiidecalitatedectre
structurile
nonguvernamentale,asociaiileprofesionaleiorganismele/organizaiiledininfrastructura
calitii;
PromovareacompaniilorcareauTQMiModeldeexcelenprinorganizareaForumului
Naional
deCalitate"PrincalitatespreUE;
Serviciidesprijinpentrumanagementulcalitiispecificsectorului:mbuntirea
managementuluicalitiiicertificareasistemelordecalitatepentruindustriaautomobilelor;
dotarea
laboratoarelordecontrolalcalitiidinindustriavinuluiiintroducereaprogramuluideurmrire;
cretereacontientizriiexportatorilorcertificaiISOdinindustriiledemobil,textilei
constructoaredemaini;introducereaunuiprogramdecalitatepentruindustriaIT,incluznd
certificareansistemedecalitatespecificerecunoscutemondial;creareaunuisistemnaionali

Page 46
46
regionaldecertificarepentruproduseecologice;realizareaunuiprogramnaionaldealinierela
standardeleUEdemediuaproductorilordinindustriileelectrice,electronice,chimice.
UrmtoareleconsideraiistrategicenviziuneaSNEvizeazimportantezonedeinteresstrategic
n
dezvoltareacomerului.
Considerentulstrategicnr.10.
Cercetareaidezvoltarea,inovareaitransferultehnologicnfavoareaexportatorilor:
sprijinpentruntreprinderireferitorlaachiziia,transferuliadaptareadetehnologii
avansate;
sprijinpentrucreareaidezvoltareadefirmeinovatoare,maialesndomeniilehightech
cadrulegislativadecvat,inclusivprevederifiscaleifinanciare,dezvoltareadeinfrastructurii
zone
adecvate(incubatoare,parcuritehnologice),stimulareainvestiiilorpubliceiprivatenfirmele
inovatoare(creareaunuiVentureCapitalFund,bazatpesursepubliceiprivatedefonduri);
ncurajareauneimaimariparticipriantreprinderilornprogramelefinanatepublicdecercetare,dezvoltare
iinovare(proiecteindividualesauinterconectatealentreprinderilor;proiectedecercetarecolaborativ,bazatpe
cooperaretehnologicntrecompanii,instituiidecercetareidezvoltareiuniversiti);sprijindirectpentru
ntreprinderipentrudezvoltareadecapacitidecercetareinhouse:angajareadepersonalspecializat,creareade
departamentedecercetareidezvoltare,dezvoltareadelaboratoarespecializate.
Considerentulstrategicnr.11:
Cretereacompeteneilanivelnaional.Strategiainteteiiniiativecuunimpactdirecti
importantncadrulcomunitiideafaceriprin:
extindereareeleideconsultanndezvoltareaafacerilorprinconexiuniinternaionalecum
arficreareauneiechipedeconsultaninRomniacaresfiecertificatdeITC,printrun
parteneriatinstituionalntreCCIRiITCicertificnddiplomeledecompetenpentru:
experiicomerciali,consilieriicomerciali,asociaiicomerciale,nurmtoareledomenii:
analizaintegratadiagnosticelor,managementulexporturilor,organizareaitehnica
comercial,comerulelectronic,reeleinternaionaledefurnizarevnzare,serviciidesprijin
specializatepentrupromovareaexporturilor;
dezvoltareadecunotineiaptitudinicaresacoperecerineledecompetenceintescla
mbuntireacompetitivitii(folosireauneltelordemanagementalafacerilor,capacitatea
deadezvoltastrategiiclareaxatepeprioriti,noiunifundamentaledeevaluarea
performaneiexporturilor,colectareaiprocesareadeinformaiideevaluarea,pregtirea
studiuluidiagnosticului,etc.);
cretereacapacitiiinstituionaleiadministrativepentruafacefacerinelorpieei
comunitareeuropene;

Page 47
47
dezvoltareacompetenelormanageriale,vocaionaleidemarketingpentrunevoilespecifice
alesectoarelor;pregtirentehnologiidemediupentruindustriamobilei;pregtirendesign,
mobilitextile;noiaptitudinidemarketingpentrupieedeexternalizarencretere:IT,
componenteindustriale;pregtirevocaionalpermanenticreareaunuicentrudepregtire
pentru
forademuncdinindustriaconstructoaredenaveiindustriaconstructoaredemaini;program
de
pregtirepentrumanagementulexporturilornindustriavinului;cretereaniveluluidecalificare
n
produciaaudiovideo;pregtireamanagerilorITndezvoltareaafacerilorimarketingulpe
pieele
deexternalizareIT;sesiunidepregtirepentrudesignindustrial.
Considerentulstrategicnr.12.
finanareacomerului,creareadecapacitiidiversificareaoferteinsectorulnaional
financiar;
creterearesurselorbugetarepentrufinanareapromovriiexporturiloriactivitilorcare
dezvoltexporturi;
accesmaiuorlacreditepentruexport.Dialogstructural,ocomunicareicooperaremai
bunntrebnci,companiideasigurriiexportatori;
capacitatecrescutdemanagementalriscului.ntrireaPPPpentrufacilitareaaccesuluila
crediteiinstrumentefinanciarenoinproduciademobilpentruexport,IT,textile;scheme
demicrofinanarerural;
ofertdecreditebancarespecializatnconformitatecunevoileiposibilitilemicilor
productoridevinuri,fermeorganice,artizanat,turismrural;
creareaunuifonddegarantareacrediteloragricole;dezvoltareauneipieeimobiliare.
Considerentulstrategicnr.13:
Informaiiledecomer:
CRPC,nstrnscooperarecuMEC,cruiaiestesubordonat,trebuiesiasumeaceast
responsabilitatedecoordonarenaionalaafurnizriiinformaiilorcomerciale.nefortulsude
coordonare,CRPCtrebuies:organizezereeauadefurnizorideserviciiilegturilenecesare
pentrucomunicareanreea;creezeomentalitatedeinterconectareifurnizareaserviciului
ntre
furnizoriideinformaii:stimulezefurnizoriiisevitesuprapunereaactivitilor;saacionezeca
furnizordereferineprivind,,cine/cefurnizeaz,,ntromanierperformant;stimuleze
specializarea;evaluezepermanentcererea(ceinformaiipotfifurnizateipentrucaresectoare);
asigurecretereacapacitaiiiacompeteneifurnizorilordeinformaii.
PentruambuntifurnizareadeinformaiiMEC,CRPCialifurnizorideserviciivorlua
ialteiniiativecumarfi:

Page 48
48
accesulrapidlainformaiidesprepieelestrineprincereredirectadresatbirourilor
comercialedincadrulambasadelor,centrelordeafaceriireprezentanelorcompaniilor;
cadruldedezvoltareantreprinderilornoiiinovativenUE,perspectivelecompaniilor
romneti;tendineiperspectivealeindustriilorromnetincontextuladerriilaUEi
extinderiipieeimondiale,evaluareapieeimondialepegrupurideriipieeinternaionale
principaledecomoditi;
modernizareasiteuluiwebalCRPCitransformarealuitreptatinportaliconectarea
acestuialaaltesistemeinformaionalenaionale;
organizareafurnizriideinformaiicomercialespecificesectoruluireferitoarelastandarde
decalitate,condiiidepia,etc.mbuntireaaccesuluiexportatorilorlaacesteinformaii
specificesectoruluiesteunaltobiectivmajoralstrategiei.
Dinperspectivainstituional:RomniaaredejaunConsiliudeExport,oinstituielegal
nfiinatcuatribuiiclareilaconfluenaadoureeleimportantecare,mpreun,formeaz
reeauadesprijinacomerului:
reeauadesprijinastrategiei;
reeauadelivrareaserviciilor.
PentruaficoordonatecorectestenecesarintensificareaactivitiiCEndomeniu.PPP
trebuiesfientritncontinuare.
Considentulstrategicnr.14:
Reeauadesprijinastrategiei(RSS).
Acestprocesdecooperarencadrulreeleinaionaledesprijinastrategieiestencincipientifragil.Accentul
trebuiesfiepuspentrireacapacitiiConsiliuluideExport(CE)decoordonareaRSS,sformalizezeis
instituionalizezereeaua,nspecialprinluareasubcoordonareasaacelor23deechipespecializate.nviziunea
noastr
trebuiescluateurmtoarelemsuri:
ncurajareaechipelordestrategiesdevin"thinktank"uriconsolidatecaresuntmandatate
sacionezecaechipespecializatepermanente,carevorfiresponsabilepentruco
managementul(nconsultancuConsiliuldeExportiEchipaNucleu)ntreguluiciclude
implementare,monitorizare,evaluareiajustareastrategiilorsectorialesauintersectoriale;
stimulareaCEspreiaroluldeconducerepentruacoordona,princomisiasaspecializat,
reeauadesprijinastrategieiisaibcontactpermanentcuNavigatorii(lideriiechipelorde
strategie);
CEtrebuiesncurajezealteasociaiideafaceri,instituiipubliceialteentitiinteresate
relevantecarenufacpartedinreeauanaionalsintrenaceastaiscontribuiela
ntrireareelei;

Page 49
49
CEtrebuiesncurajezenoisectoaregatadeexportpentruaintranreea,nspecialn
oportunitileemergentedeexportcumarfiafaceriiconsultan,mediu,asociaiialtele.
Considerentulstrategicnr.15
Reeauadefurnizareaserviciilor(RFS).
Faptulcnuexistnicioentitategatasfuncionezecainterfaauniccareoferservicii
iinformaii,ntreorganizaiidepromovareiexportatoriesteomareprovocare.RFStrebuies
se
formezeiexportatoriitrebuiesfieinformaidesprefacilitileexistentenreea.Prinurmare
trebuiescluateaciunipentrua:
organizaunForumNaionalaltuturorcomponentelorreeleipentruaridicanivelulde
contientizarealimportaneireeleinaionalenfurnizareaserviciiloriimportanacoordonrii
RFSului;
creareaunuipunctdereferin("punctfocal")nCentrulRomnpentruPromovarea
Comerului,autoritateanaionaldepromovareacomerului.Acestpunctfocaltrebuiemainti
s
ofereinformaiidespreoportunitile/serviciileoferitencadrulntregiireeledesprijin.CRPC
trebuiesasigurecredibilitateareeleinfaaclientuluiprin:
propriilesaleservicii;
calitateaactivitiideadareferinedespreserviciileoferitedectrealimembriaireelei;
coordonareareeleincooperarecuMECiCE.
Pentruaasiguraneutralitatea,credibilitateaieficienancoordonarearesponsabildectre
CRPCareteleidefurnizaredeservicii,acestatrebuieslucrezempreuncuConsiliuldeExport
ntrundialogstructurat.
Not:
1.SNEnuesteostrategieguvernamentalbazatexclusivperesponsabilitaiale
ministerelor.Celedemaisussuntosintezaacelor400deiniiativeconvenitedefirme,asociaii
de
afaceri,instituiialepieei,bnci,ministere,autoritipublice,comunitateadonatoriloretc.Elenu
suntsimpledorineiniruitedeMEC,ministercarenuarputea,nlimitacompetenelorsale,s
gestionezerealizareatuturoracestoriniiative,ciangajamente,jaloane,intealefirmelor,
asociaiilor,organismelorpublicesauprivate,aletuturorcelorcaresuntangajaissusin
exporturile,sseindreptespreviziuneacomun.Responsabilitatea,ssentmpleaa,aparine
comunitiideafaceri,deexportatori,iarguvernulsustinesiconfirmacestgendefocalizare,
acest
gendeafixaintestrategicepebazauneiviziunicomune.Noiamfacutefortulsintetizatorsiam
aratatdireciapentrucsuntemconvinicastaesoluia,avandmandatulclardeaoface,prin
ConsiliuldeExport.

Page 50
50
2.Iniiativelepotfimbogite,facutemaispecifice.Esteoprimncercaredeunificarea
eforturilornaionaleinuesteperfect.Suntresurseientiticarenuauadustotaportul.
Tocmai
deaceea,consultrilegrupelordelucruaudurat23zile,iardezbatereapublicpeste30de
zile.
Adoptareafinalastrategiei,attprinConsiliuldeExport,ctsiprinhotrreaGuvernuluisa
facut
ulterior.Guvernuladoptnuostrategieguvernamental,cidgirulunuidocumentstrategical
comunitiideafaceriincare,prinplanuldeaciune,irevinopartedinresponsabiliti.
3.MonitorizareaimplementariiSNEvatrebuisafieresponsabilitateacomunacomunitii
exportatorilor,comunitatecareareostructurinstituional,ConsiliuldeExport.PrecumCEa
mandatatcomisiasadestrategiesaelaborezeSNE,totastfelvamandatacomisiade
monitorizare,
smonitorizezeimplementareasiimpactul(Anexa5).
2.5.EvoluiarelaiilorcomercialedintreRomniaiRepublicaMoldova
RelaiilecomercialedintreRepublicaMoldovaiRomniasuntreglementateprin
urmtoareleactejuridice:
AcordulntreGuvernulRomnieiiGuvernulRepubliciiMoldovacuprivirela
colaborareaeconomicischimburilecomerciale;
AcordntreGuvernulRomnieiiGuvernulRepubliciiMoldovaprivindnfiinarea
Comisieiinterguvernamentaledecolaborareeconomic,comercialitehnicotiinific;
AcorddecomerliberntreRomniaiRepublicaMoldova(careaincetatla1ianuarie
2007datoritintrriiromnieinUE.ncontinuarerelaiilecomercialentreceledourisevor
desfurapebazaregimuluivamalalUEiSistemulGeneraldePreferine(plus)careacord
RepubliciiMoldovaoseriedepreferine);
AcordulntreGuvernulRomnieiiGuvernulRepubliciiMoldovaprivindevitareadublei
impuneri;
AcordintreGuvernulRomnieiiGuvernulRepubliciiMoldovaprivindpromovareasi
protejareareciprocaainvestiiilor.
naprilie2003RomniaiRepublicaMoldovaauhotrtnfiinareauneiComisii
interguvernamentalemixtemoldoromnedecolaborareeconomic,comercialitehnico
tiinific.
InperioadaanalizatrelaiilecomercialedintreRomniaiRepublicaMoldovaauavutla
bazaAcorduldecomerliberintratnvigoarela1ianuarie1995siacruivalabilitateancetatla
1
ianuarie2007cndRomniaadevenitarmembraUniuniEuropene.ncepndcu1ianuarie
2007schimburilecomercialedintreceledouarisevordesfaurapebazaregimuluivamalal

Page 51
51
UniuniiEuropeneifacilitilorobinuteprinSistemulGeneraldePreferine(plus)acordatde
UniuneaEuropean.InnouasituaiecreatdeextindereaUEspreest,RepublicaMoldovava
beneficiadeanumitefacilitinrelaiiilecomercialecuRomania.
SchimburilecomercialealeRepubliciiMoldovan2005seprezintastfel:contulcurental
balaneidepliaRepubliciiMoldovaanregistratin2005undeficitde285milioanedolari
SUA,
de5,5orimaimarecain2004.Acestsoldnegativprovinedinoperaiuniledecomerexterior.
Excedentuldinvenituriitransferuricurenteanregistratocreterede28,4%careaacoperit
deficituldincomerexteriorlanivelde76,5%.Exporturilen2005saucifratla1091,3milioane
dolariSUAnregistrandocreterecu10,8%fade2004.PondereaexoprturiliornPIBfiindde
37,4%.Importurilesaucifratn2005la2293milioanedolariSUA.nregistrndocreterecu
29,7%
fade2004.PondereaimporturilornPIBfiindde78,5%,aceastproporiesamajoratcu
11,4%
fade2004.Deficitulbalaneicomercialen2005anregidtrat1201,7milioanedolariSUA
crescndde1,5orifade2004.Dinpuncdevederealexportuluipegrupetarifaresanregistrat
o
scderen2005la700grupetarifarefade1000grupetarifaren1998.
GradulmaredeconcentrareaexporturilorprevizioneazodependenaRepublicii
Moldovadeexportulunuinumrfoartemicdegrupetarifareprintrecaresepotexemplifica:
produseletextile,agroalimentareialtele.CaurmareafaptuluicRepublicaMoldova
beneficiaz
deasanumitulsistemgeneralizatdepreferinte,incepnddela1ianuarie2006,peste87lasuta
din
volumulexportuluiRepubliciiMoldova.Produselecarenuvorfisupusetaxelorvamalelaexport
n
rileUEsunt:beneficiazdeaccesliberpepiaaUniuniiEuropene,fiindscutitedetaxevamale,
ntrucatproduselemoldovenesticarenuvorfisupusetaxelorvamalelaexportulntarileUE,
dupa
1ianuarie2007,suntvinul,anumitepreparatedincarne,depetesizhar.Vorexistaanumite
limite
contigentatepnalacareRepublicaMoldovavaputeaexportatextilenUniuneaEuropean.
MrfurileromnestiexportatenRepublicaMoldovavorfisupusetaxelorvamale,casialte
produsedinspaiulcomunitar.Taxelevorvariantre5si15lasutalaproduselechimice,maini,
aparate,echipamenteelectrice,mobilsitextile.Taxespecialevorfiaplicatepentruvinuri,
produse
alimentaresauanimalevii.
DacUniuneaEuropeanvaacceptapentruRepublicaMoldovan2007altepreferine
comercialeautonomepentrupoziiideinteresmajor(aproximativ450depoziiitarifare),n
acest
contexteuropeanRepublicaMoldovavaputeabeneficiadeuntratamentprefereniallaexportul
ctreRomnia.
ImporturileRepubliciiMoldovadinRomniasecifreazla52%dintotalulimporturilorcare
vorfisupusetaxelorvamalelaimport.Acestlucruvainfluenaconsiderabilcretereapreurilor
mrfurileimportatedinRomnia,vascdeaprobabilvolumulimporturilordinRomnianprima

Page 52
52
fazdatoritreorietrisprealtepieedarapropiereageograficvareaducenpreferineRomnia
datoritdistaneifoartemicicarefavorizeazimportatoriidinRepublicaMoldovaprin
cheltuielile
micipentrutransportulmrfurilor.
RomniaesteunuldinprincipaliipartenericomercialiaiRepubliciiMoldovarealizndo
cotde11%dintotalulschimburilorcomercialebilaterale.nanul2005schimburilecomerciale
ale
RepubliciiMoldovacuRomniaauatinscifrade360,1milioanedolariSUAcaresereflect:n
export111,7milioanedolariSUAinimport257,4milioanedolariSUA.nperioadaianuarie
august2006exportulRepubliciiMoldovactreRomniaaatinscifrade90,8milioanedolari
SUA,
nregistrndocreterecu25,2%.Aceastcreteresedatoreaznprincipalredirecionrii
exporturilordebuturialcoolicectreRomnia.Altecategoriiprincipaledemrfuriexportate
ctre
Romniasunt:materialetextileiarticoledinacestea,produsealimentare,zahr,tutun.
Tabelul8
DinamicaschimburilorcomercialedintreRomaniaiRepublicaMoldova
milioanedolari
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2005
TOTAL
186,45
180,49
191,08
190.40
141,4
183,6
150,2
159,89
220,7
360,1
EXPORT
81,92
100,65
128,66
128,60
101,0
142,3
111,5
109,63
136,9
257,4
IMPORT
104,53
79,84
62,42
61,80
40,4
41,3
38,7
50,26
83,8
111,7
SOLD
22,61
+20,81
+66,24
+66,8
+60,6
+101
+72,8
+59,47
+53,1
+135,7
Sursa:conformdatelorAnuaruluistatistic,Romnia,19952005
DinamicaschimburilorcomercialedintreRepublicMoldovaiRomniaaavurtuncurs
ascedentpetoatperioadaanalizat.nanul2003fade2002sanregistratocreterede60,81
milioanedolaripetotalschimburicomerciale.ExportulromnescctreRepublicaMoldovaa
nregistratocreterede27,27milioanedolariiarvolumulimportuluiadiminuatcu33,56
milioane
dolariSUA.
SoldulbalaneicomercialeestepozitivnfavoareaRomniei.Reorietareaimporturilor
RomnieisprealtezonesedatoreazsituaieieconomicedificileaRepubliciiMoldovadincauza
schimbrilorstructuralealetranziiei.Acestfaptpoatefiobservatprinanalizadecalajuluidintre
importiexportconcretizatnsoldulpozitivalbalaneicomercialeaRomniei.Acestdeficit
comercialnregistratdeRepublicaMoldovanschimburilecomercialecuRomniasevamrin
2007,datoritncetriiAcorduluideLiberSchimbla1ianuarie2007datlacareRomniaa
devenitmembrualUniuniiEuropenecudrepturidepline.
Grupedeproduseiprodusealeeconomieiromaneticuansedeexportpepiaadin
R.M.Grupedeproduse:

Produseminerale;

Produsechimice;

Page 53
53
Materiitextilesiarticoledinacestea.
Produse:benzin,motorin,hartiesicartoane,inclusivambalaje,materialeplasticesi
articoledinacestea,font,fier,otelsiarticoledinacestea,mobil,bauturialcoolice,ap
mineral,
testuritricotatesaucrosetate,medicamentesiprodusefarmaceutice,firesifibresintetice,
ngrasmintechimice,detergenti,materialedeconstrucii,uleirafinatdinfloareasoarelui,
conserve
dincarnesialtepreparatedincarnesaupete,lannespalat,sareiodata,cartofi,cereale,acurisi
vopsele,hartiedeziar.
EvaluarileexportuluiromnescsaubazatpeocercetareapieeiRepubliciiMoldova,
coroboratacuextrapolareadinamiciistructuriiexporturilorsiacererilordeofertanregistratede
pe
piea.
Tabelul9
PondereaRepubliciiMoldovancomerulexteriorromnescn2003afostde0,5%
(laexport0,77%,iarlaimport0,35%).
Nr.Crt
Categoriademarf
EXPORT
Mil.$
(%)
IMPORT
Mil.$
(%)
TOTAL,dincare:
136,90
100%
83,78
100%
1
Animaleviisiproduseregnanimal
0,23
0,2%
0,81
1,0%
2
Produsealeregnuluivegetal
2,93
2,1%
14,78
17,4%
3
Grsimiiuleiurianim./vegetale
1,43
1,0%
9,94
11,9%
4
Prod.alimentare,buturi,tutun
12,38
9,0%
13,73
16,4%
5
Produseminerale
22,08
16,1%
5,28
6,3%
6
Prod.aleind.chimiceiconexe
13,29
9,7%
0,42
0,5%
7
Maseplastice,cauciuciarticole
11,48
8,4%
0,54
0,6%
8
Piei,blnuriiart.dinacestea
0,25
0,2%
0,00
0,0%
9
Lemn,crbunelemn,mpletituri
3,00
2,2%
0,04
0,0%
10
Pastalemn,hrtie,carton
8,89
6,5%
3,40
4,1%
11
Mat.textilesiarticoledinacestea
12,41
9,1%
2,74
3,3%
12
nclminte,plrii,umbrele
3,52
2,6%
0,39
0,5%
13
Art.piatra,ipsos,ceramica,sticlrie
9,14
6,7%
7,01
8,4%
15
Metalecomuneiarticolemetalice
15,05
11,0%
23,16
27,6%
16
Maini,aparate,echip.Electrice
15,15
11,1%
0,48
0,6%
17
Vehiculeiechipam.detransport
0,97
0,7%
0,04
0,1%
18
Aparateoptice,foto,msur
0,95
0,7%
0,05
0,0%
20
Mrfuriiprodusediverse
3,39
2,5%
0,92
1,1%
21
Altemrfuri
0,31
0,2%
0,00
0,0%
Sursa:conformdatelorAnuaruluistatistic,Romnia,19952005

Page 54
54
CapacitateadeexportsczutaRepubliciiiMoldovasedatoreazcompetitivitiiredusea
producieiiserviciiloreconomieinaionaledatoritineficieneimanageriale,graduluiredusde
retehnologizareimodernizareaproduciei,caregenereazcosturiridicatecesereflectn
preul
produseloriserviciilor.Obarieropozabilcreteriicapacitiideexportoconstituelipsa
sistemelorinternaionaledestandardizaresicertificareacalitii,carereduceposibilitateade
folosireavantajoasapreferinelorcomercialeacoordatedeUniuneaEuropean.Renunareala
sistemeledesubvenionareadiverseloractivitaiindustrialearputeaeficientizaintrunanumit
grad
capacitateadeexport,obligndageniieconomicisieficientizezeactivitateaisadopte
sistemeleinternaionaledestandardizareicertificareacalitiipentruadeveniirentabilipe
piaa
extern.Ridicareasubveniilorarmriicompetitivitateaneconomianaionalcarevafireglat
princeledouprghiiimportantealeeconomieidepia,cerereaioferta.Oaltcaledecretere
a
capacitiideexportesteatragereadeinvestiiimasiveneconomianaionalinmodspecialn
ramurileindustrialecareproducprodusecuvaloareadugatmare.Atragereadeinvestiiistrine
constitueosursdeechilibrareabalaneidepliprinaducereadevenituriexcepionalen
economie.
2.6.Corupiaisplareadebani
SituaiaeconomicisocialprecardinRomniageneratdesistemelefragilealestatului
dedreptdedup1989acreatunansambludeasocieriinfracionalenntregspaiuleconomic
romnesc.Acestfenomenageneratrupturifinanciarensistemuleconomic,careageneratla
rndul
sauinstabilitatesocial,falimentbancariregresiiputernicenpanulcomeruluiexterior,
sntii,
nvmntuluiiculturii.PovaraacestuifenomenageneratamnareaintegrriiRomniein
UniuneaEuropeanpentrualdoileavaliaduslascdereadrasticaniveluluidetraial
populaiei.
Sistemulsadezvoltatifuncioneazcaurmarealipseidecomunicareintreinstituiilestatului
ia
presiunilorgrupurilordeinteresecareseaflnspateleunorasemeneaconstruciidineconomia
naionalicareseaflnmarepartenposturidedeciziesaudeinfluenmaximnstat.
Efecteleacestorgrupurideinteresesepotvedeansistemullegislativalrii,caurmarea
apariieunoractenormativecareaucreatmariproblemeeconomieirii(ex.legilefondului
funciar
iretrocedriiterenurilorforestiereiimobilelornaionalizate,actelenormativeemisecuprivire
la
blocareaconturilorunormarifirmeexportatoarecaurmareadatoriiloristoriceacumulateprin
voinaunorguvernecaresausuccedatlaputeredup1989,frasefaceoanalizeficiende
recuperarecaresanuduclapierdereapieelorexterne,actenormativelacunarendomeniul

Page 55
55
exploatriilemnului,careaupermisgrupurilordeinteresesexploatezeneraionalfondul
forestier
altriicrendmariproblemedemediu,reglementriledeficitarecuprivirelaexploataiilede
nisipuriibalasturidinalbiilerurilor,reglementrilelacunaredindomeniulcontroluluicalitii
construciilordininfrastructurarutieriferoviarcaresaureflectatnmariledistrugeride
poduri,
oseleiciferatentimpulinundaiilordinvaraanului2005etc.
AiciestenecesaraseevideniafaptulclegislativulRomnieiareoeficiensczutn
direciapromovriiproiectelordelege,faptcedenotosituaiesubiectivdeabordarea
problemelor,alturidelipsaunuisistemdeanalizcostbeneficiuapropunerilorlegislativecare
vin
dinsferaguvernului,parlamentuluisauaaltorautoriti.Analizaeficieneielaborriiactelor
normativedectreguverniparlamentesterelevantpentrueficienaclaseipolitice(tab.10).
Tabelul10
StatisticaactelornormativeelaboratedeGuverniParlament
Numrdelegi
Total
LegiprovenitedininiiativelegislativealeGuvernuluisauale
parlamentarilor
19962000
20002004
Proiectedelege(alteledectcelepentruaprobareaunor
ordonanedeurgenaleGuvernului)
83
587
670
Proiectedelegepentruaprobareaunorordonanedeurgenale
Guvernului
443
570
1013
Proiectedelegepentruaprobareaunorordonanedeurgenale
Guvernuluiemisenbazaunorlegideabilitare
252
309
561
Propunerilegislativeiniiatedeparlament
21
241
262
TOTAL
799
1707
2506
Executiv
97,4%
85,9%
89,5%
Legislativ
2,6%
14,1%
10,5%
Sursa:GuvernulRomnieiRealizareaprogramuluideguvernarepeperioada20002004.
Raportpreliminariprelucrriproprii.
Analizalegilorprovenitedininiiativaguvernuluiiparlamentuluireflectclarineficiena
dinsferalegislativuluiprivindiniiereunorlegicaresfiedezbtutenparlament,darseobserv
o
compensaredinparteaguvernuluicaretrecefoartemulteordonanedeurgenaprobateulterior
n
parlamentdupceacesteaaufostaplicate.Dinaceastanalizsepoateobservaclegislativul
areo
eficienfoartesczutfadeexecutiv.Acestfaptimpuneorepoziionareacheltuielilordin
acest
sectorinfinareaunuimecanismdeanalizcostbeneficiinaceastzonpivotarii.
Analizacostbeneficiureprezintmetodaceamaipracticdeevaluareaeficienei
sistemuluilegislativromnesc,avndnvederedeviaiiledatorateinteresuluipersonalidegrup
caresemanifestnspecialnforullegislativ.Pentrurealizareaunuimecanismdeanalizcost
beneficiualsistemuluilegislativestenevoiedeasigurareaunuiansambludecondiii[173,p.63]:
1.Parlamentuliministerelesacordeunsprijinpoliticsubstanial;

Page 56
56
2.Reglementriletrebuiesasigurestandardenaltendireciaanalizeicostbeneficiucare
trebuiesreflecteunnivelnaltdecalitateareglementrii;
3.Creareaunuicorpindependentcaresanalizezeisaleagstandardeledecalitaten
domeniulreglementrii.Acestcorpindependenttrebuiesfuncionezepelngpreedinte.
Plasarea
luinafarafactorilordedecizienstatarducelaoizolareaactuluidedecizienstat;
4.Elaborareadinpunctdevedereadministrativ,aunormetodologiiflexibileirealiste
pentruadaptareareglementrilorlanecesitilepolitice,economiceisociale;
5.Introducereanactuldedecizieadministrativipoliticaanalizeireglementrilor,
folosinduncircuitinformaionalcoerentitransparent;
6.Realizareaunuiprogramdepregtireapersonaluluicarevaasiguraactivitateaanalitic
ideexpertizaacorpuluidecontrolindependent;
Consultareapublicprinmetodatestriiasupradiverselorproblemenecesareelaborriiunei
reglementarii.
RomniatrebuiesiintensificeprogrameledeAnalizaImpactuluiReglementriin
scopuladoptriidetehniciieficientepentrumbuntireacalitiireglementrilorndomeniul
economic,social,politiciadministrativ
.
AnalizaImpactuluiReglementrilorartrebuisreprezinteuncapitolimportantn
Programuldeguvernareaoricreiricareartrebuisprezinteprintrotransparentotala
eficienaactuluideguvernarendireciaimplementriiprogramelordeAnalizaImpactului
Reglementrilornscopuldeaseobinebeneficiimaripestructuraunorcosturifoartemici
.
2.6.1.Necesitateaanalizeicostbeneficiua
reglementrilorunobiectivpentruguvernare
PentrurealizareaobiectivelordeimplementareaAnalizeiImpactuluiReglementrilorn
Romniatrebuiessecauterspunslantrebrileurmtoare:
CumpotficonceputeprogrameledeAnalizaaImpactuluiReglementriloricinelepoate
elabora?
Ctdemultpotinfluenaacesteprogramecalitateaieficienareglementrilorn
Romnia?
Cumvorputeafievitateanumiteproblemedeordinmetodologicnprocesuldeelaborare
iaplicare?
Ctdemultseimplicgrupuriledeintereseninfluenareaelaborriiuneireglementri?
PnalacenivelAnalizaImpactuluiReglementrilorpoateinfluenaproceseledemocratice
ieconomice?

Page 57
57
Acestentrebriartrebuisconstituiebazaelaborriiuneistrategiinaionaledeelaborarea
unorprogramedeAnalizaImpactuluiReglementrilornconcordancustadardelendomeniu
alerilormembreOCDE.
GuverneleRomnieidedupa1990auneglijatacesteprogramedeAnalizaImpactului
Relementrilor,faptceaduslagraveerorilegislativecareaugeneratcosturiimensensistemul
politic,economic,social,culturalindireciaimplementriiproceselordemocratice.
RomniaarenevoiedeimplementareaunorstructurideAnalizaImpactuluiRelementrilor
ncomponenacreiasseregseascicolectiveinterdisciplinare,caresgseascisaplice
metodelelecelemaieficientebazatepeoanalizcostbeneficiuntoatesectoareledeaplicarea
reglementriianalizate.
ndomeniulmediuluiRomniaestedeficitarlacapitolulreglementriiprivindmodul
tehnologicderezolvareaproblemelordemediu.Sanciunileaplicatepoluatorilorcaurmarea
unor
nclcrialelegislaieimediuluireprezintdoarosanciunepentruefectulcauzatmediuluidar
nu
rezolvcauzageneratoare,carermnencontinuareunviitorgenerator.Emitereaunei
reglementriprincaressecreezeunfondecologiclanivelulsistemuluifinanciaral
generatorului
depoluareacruifolosinsfieaprobatpebazadeproiectpunctualdectreAutoritateade
ControlaMediuluinsistemconsensualcuadministratorulfondului.
ndomeniulmediului,ageniipoluatoriaufcutcelemaimiciinvestiiiitendinelese
meninncotinuare.UnaltprogramdeAnalizaaImpactuluiReglementrilorestenecesarafi
lansat
ndomeniulocupriiforeidemuncundelegislaiaesteconfuzicreazinechitintre
diferite
categoriindomeniulveniturilorsalarialeicondiiilordemunc.Acesteaspectedeordinsocial
nereglementateeficientvorgeneramicrisocialegeneratoaredeinsecuritatesocial.
Pentrurezolvareproblemelordecizionalenplanulelaborriiiaplicriireglementrilor,
RomniatrebuiessealiniezesistemuluimetodologicalOCDEformatdincincigrupe:
1.Metodatipexpert:presupuneapelarealaunexpertinternsauexternrecunoscut,cepoate
luaodecizientrosituaiedatfolosindmetodeprofesionaleriguroase.Aceastametodestede
fapt
oalternativlaoanumitsituaieimpusncondiiiindependentedevoinauneirisauaunei
situaiidedivergeneconomicntredoiagenieconmicidininteriorulriisauunuldininterior
i
altuldinexterior,saualtesituaii.
2.Metodaconsensului:sebazeazpenegociereiluareaunordeciziicolectiventremai
multepersoanesaustatenscopulpuneriinstaredeechilibruaintereselortuturor.Aceast
metod
seaplicindeciziileluatedeguvernenconsenscusindicatele,patronatele,asociaiile
profesionale,etc.

Page 58
58
3.Metodadetippolitic:sebazeazpedeciziileluatedelideriipoliticiaflailaguvernarea
uneirisauregiuninfunciedeanumiteinteresepartizanepecareleconsiderdeoimportan
deosebitpentrusistemulpoliticpecareladministreaz.
4.Metodatipstandardizare:arelabazdiferitemodeleexternedindomeniulpolitic,
economic,social,financiar,medical,asigurrisociale,etc.pecareexperiiipoliticieniidoresc
s
leaplicentotalitatesauadaptatelaparticularitailespecificeriisauregiunii.
5.Metodatipempiric:aceastmetodarelabazdescoperireaunorfenomeneifaptece
vorstabiliparametriivitalipentrudiverseaciunialecrorcriteriisuntfoarteclarstabiliteprin
diferiteprogramesaustrategii
2.6.2.Modelulamericandereformasistemuluidereglementare
nSUA,sfrituldeceniuluiVIinceputuldeceniuluiVIIdinsecolulXX,viaa
economicosocialipoliticafostmarcatdeextindereaactelordereglementarensnatate,
securitatesocialimediulnconjurator.naceastperioadaufostnfiinateoseriede
organisme
guvernamentalepentruprotecialocurilordemunc,proteciamediuluinconjurator,
consumatorilorichiarcltorilordepeautostrzi.Aceastintervenieaguvernuluin
problemele
zilnicedeafaceriacreatocontrareaciepolitic.
PreedinteleNixonanfiinatn1971laCasaAlbungrupsecretdeexaminarepecarela
introdusntrunprogramnumitExaminareaCalitiiVieii.
Acestprogramafostcreatcaurmareanecesitiideraspunslaunnumarmaredeplngeri
alecomunitiloriafostorientatcuprecderesprereglementridindomeniulmediului,
examinrii
deperspectivaafacerii.Acestgrup,prinactivitatealui,amarginalizatproblemeledemediuia
orientatspreelplngeriledindomeniulafacerilor,nspecialprindepartamentuldecomer.
Analizeleacestuigrupnuaveaulabazcalcululdeeficiencost/beneficiu.
nconcluzie,reglementrilecarenuaulabazanalizeleeconomicebazatepecosturii
beneficiicreeazpoliticialeunorgrupurideinteresesaudeinfluenndiversesectoaredin
sfera
economicipolitic.
PreedinteleGeraldFord,dupceadevenitpresedinten1974,aconvocattoioamenii
importanidinindustrieieconomitiiriipentruagasiosoluiedeeradicareafenomenuluide
stagflaiecareageneratincetinireacreteriieconomice.nurmaacesteintlniri,presedintele
Ford
aanalizatpropunereadenfiinareaunuiorganismguvernamentalncadrulBirouluiExecutival
preedinteluicuscopuldeacontrolafenomeneleinflaionistealeGuvernuluiUSAdariale
mediuluiprivatdinecomoniaamerican.

Page 59
59
nacestsens,pentruaevitaemitereadenoireglementricostisitoare,preedinteleGerald
FordaemisOrdinulExecutivalPreedinteluiprincaresesolicitaageniiguvernamentales
ntocmeascdeclaraiicuprivirelaimpactulinflaieineconomiaamerican.nacestcontexta
fost
infiinatConsiliulpentruStabilitateaSalariiloriPreurilor(CSSP),constituitinmarepartedin
cadreuniversitareaparinanddomeniuluieconomiccarenuaureuitsiimpunoanumit
autoritatesupunndnacestfelinstituiacriticilorvehementealepopulaiei.
EconomitiidinCSSPveniidinsferaanalizeieconomiceaunelescoreglementarenu
poatefiinflaionistdectntrosingursituaie:cndcosturilevordepibeneficiilepecarele
produce.Introducereasistemuluicost/beneficiuaadusunimpactanualasupraeconomieide
peste
100milioanededolari,fcndcaacestmodelsfieaplicatcumodificrilenecesaredeceilali
presedinicareauurmat.
LegeaProceduriiAdministrativedinUSAobligautoriireglementrilorsacorde
publiculuidreptuldeacomentareglementareapropus,naintecaaceastasdevinlegenstat.
Autoriireglementrilorsuntobligaisrspundcriticiloricomentariilorpublicului,s
demonstrezecreglementareanuestearbitrarsaucapricioas.
Acestsistemafuncionatperfectndireciampiedecriiunorreglementrinefundamentate
caspoatadevenilegi,daraavutunefectnegativndireciapreveniriiunorreglementri
neeconomicecareerausprijiniteputernicdediversegrupurideinterese.
Dupaceanalizelecost/beneficiupentrureglementareauduslarezultatestandard,acesteaau
fostacceptatenmodgradualdeceteniicudreptdevotsaudealeiiacestora.
nanul1997laconducereaUSAavenitpreedinteleJimmyCarter,cruiaAgeniapentru
ProteciaMediuluiiareclamatfaptulcaBiroulExecutivalPreedinteluinuartrebuis
examineze
reglementrileemisedeea.
ConsilieriieconomiciaipreedinteluiCarterauargumentatnecesitateaexisteneiunui
programcentraldeexaminareareglementrilornecesarasigurriiguvernuluicprevederile
reglementrilorceurmeazasdevinlegisunteficientedinpunctdevederealcosturilor.Inflaia
galopantaanului1978ladeterminatpepreedinteleCartersdezvolteisntreasc
programul
AIR(AnalizaImpactuluiReglementrilor)ianfiintatunnougrupGEAR(Grupulde
Examinarea
AnalizeiReglementrilor).AcestGEARafostprezidatnactivitilesaledeCCE(Consiliul
ConsultanilorEconomici)iafostalctuitdinBMB(BiroulpentruManagementiBuget),
reprezentaniaifirmeloriaiautoritilordereglementare.
AdministratiaCarterantelesrepedecautoriireglementrilornuputeauficonviniprin
anumitemetodedelogiceconomiciadeciscaimplementareassefacdensiconsilierii
politiciaisi,ndiscuiiprivate,nscopuldescoperirieficieneicostuluireglementriinainteca

Page 60
60
aceastasdevinlege.GEARnuareuitsiatingobiectivuldatoritfaptuluicatrimisun
set
dereglementrirefuzatdeaprtoriireformeireglementrilor.
naceastsituaieneplcut,GEARasuferitonfrangerensferaimaginiiinstituionale.
AdministraiaReganBushantritprogramuldeemitereareglementrilorastfelcacestaafost
transformatntrunelementcheiealobiectivuluiadministraieiamericanepentrucreterea
economic.NoutateaadusdeAdministraiaReganBushesteaceiacafolosittermenulde
destinderenlocdereformareglementriipentruaeficientizaacestsectorprinreducerea
numarului
dereglementri.Administraiaapracticatastfeloadouacaledeeficiennacestsectordup
eficienacostbeneficiu.Acestprogramafostcalificatcafinddeoextremsaualtapierznd
sprijinullumiiacademiceamericanecarevedeaucorectareaproblemelordelicatealepieei
americanedoarprinreglemenatriceaveaulabazanalizacostbeneficiu.
SpredeosebiredeadministraiaJimmyCarter,administraiaReaganBushasolicitat
ageniiloremitentedereglementri,pebazaanalizeicostbeneficiu,semitnumaianumite
reglementricuunbeneficiunetmaximizat.
Beneficiulnetalreglementarii=BeneficiisocialeCosturilesociale
PreedinteleacreatGrupuldeLucrupentruDestindereaReglementriicoordonatde
vicepreedinteleBush.Aceastdestindereareglementriloracreatceamaimarecentralizarea
acesteiautoritidesupraveghereareglementrilor.naceastperioadmultereglementariau
fost
respinsesaumodificatedarnacelaitimpsanregistratoscdereacosturilorcucirca100
milioanedolari.Aceastreaciebruscaadministraieideaoprinoilerelgementriadeterminat
reaciiadversesistemuluidedestinderedeterminandulpepreedintesconcediezen1983
Grupul
deLucrupentruDestindereaReglementriitransferndprerogativeleacestuialaBMB.
Preedintele
aemisunaldoileaOrdinExecutivnanul1985princarentaresterolulBMB,obligndageniile
dereglementarestransmiatoateinformaiilepentruanalizlaBMB.
AfosteditatpublicaiaProgramuldeReglementarealGuvernuluiSUA,cuajutorul
cruiasaexplicatspecialitiloripubliculuiceseurmreasserealizezeprinexaminarea
reglementrilor.MsuraadministraieiReaganacontribuitnmodeficientlaeducareapublicului
i
firmelor,fiindapreciatdelumeaacademic,cafinduneforteficientpentrureforma
reglementrilor.EfortulAdministraieiReaganacreatunsistemeficientdesupravegherecarea
devenitulterioroproblempoliticipentruadministraiaBush.AgeniiledeReglementare,
ComiteteleCongresuluicontrolateDemocratic,altegrupurideinteresedinramurasindical,i
mediusaucoalizatmpotrivaprocesuluidereformaladministraieiamericane.Inacestsensau
fostprovocrindiferiteinstane,reducereafondurilorinstituiilordeaplicareareformeinacest

Page 61
61
domeniuinspecialcelealeBirouluideInformareiProblemealeReglementriiceaparineau
de
BMB.AciunileaumerspnnSenatulSUAcarearefuzatsconfirmeunfuncionardinBIPR
n
timpulmandatuluiPresedinteluiBush.Saunregistratrealizrispectaculoasendomeniul
mediului,
sntiiisiguranei.AcunilecriticeemisedeCongresulSUA,massmediaidiverselegrupuri
de
intereseaufcutcaultimiianiaiadministrateiReaganiprimianiaiadministrateiBush,lupta
de
reformareasistemuluireglementrilorsslbeasccontinuu.nultimulanlaCasaAlbBusha
revenitlaGrupuldeLucrupentruDestindereaReglementriinfiinatcuaninurmadeReagan
condusdeelncalitatedevicepreedinte.VicepreedinteleafostnumitsconducConsiliul
Competitivitiiceaveacasarcinncontinuaredestindereareglementrii.Reaciagrupurilorde
intereseaduslaunrezultatindenticcucelobinutcu11aninurm:auaprutatacurilaadresa
administraieiattdinparteaopoziieictidinparteagrupurilordeinterese.Toateacesteaau
dus
lanealegereapentruunnoumandatlaCasaAlbapreedinteluinexerciiu.
RonaldReaganprinOrdinulsuacreatunsistemdesupraveghereceadurat12anisiapte
luni,dincareoptluninaministraiaClinton.Acestsistemdereformaadusneconomia
americanlaacceptareaanalizeicostbeneficiu,arisculuiicreteriiperformanelorpepiaa
american.UnaltactnormativndomeniuesteOrdinulExecutivprivindPlanificareai
ExaminareaReglementrilorcareafostemisdePreedinteleClintonlala30septembrie1993
care
continuacadrulreformeiiniiaten1981,darcareaveamicimodificaricaurmareacriticilor
lansatempotrivaprogramuluidatoritinfluenelordinsectorulafaceriloriaunorgrupuridin
umbracareisusineaucauza.
Acestemodificridiscutatelargcutoateprileaduslactigareasprijinuluinecesarpentru
realizareareformeindomeniulreglementrilor.AdouambuntireadusdePreedintele
Clinton
estedeschidereaicontientizareaprocesuluideexaminareareglementrilor.Schimbrileaduse
de
Clintonaufostmenitesexpliceisconvingpriledecesopereazemodificriiuneori
schimbridestructuralereglementrilor.Atreiamodificaremajorafostoperareauneiselecii
a
reglementrilorprinreducereanumruluiacestora.BMBiandreptatactivitateaspre
examinarea
celormaiimportanteseturidereglemetricareaveauunimpactdeosebitneconomiaSUA.
Pentruaprevenioimprevizibilpolarizarenprocesuldereformareglementriiaacum
santamplatnadministraiaprecedent,administraiaClinton.OrdinulPreedinteluialimitat
competenelevicepreedintelui,stabilindastfelmsurispecialendomeniulsiguranei
funcionrii
instituiei,ndireciantalnirilorprivatedintrefuncionariidiversegrupurideinteresedin
sectorul
privat.PoliticaadoptatdeadministraiaClintonafostopoliticdetranspareniprofund
deschiderenacestdomeniucareaduslaeliminareatotalacriticilorvehementeasupra
programuluideanaliziexaminareareglementrilor.

Page 62
62
2.6.3.Particularitatearomneascndomeniulreglementrilor
ExempluamericanartrebuisfieadoptatideRomniapentrualuamsurirelevanten
domeniulemiteriiianalizeireglementrilor.Romniatrebuieselaborezereglementrin
domeniulsiguraneicetenilorprinridicareastandardelor,ndomeniulmediului.
Introducereasistemuluideanalizeareglementrilorprincreareaunuigrupdelucrusub
controluladministraieiprezidenialecaresanalizezeoportunitateareglementriloristabilirea
optimuluiresurselorsocietiiromnesticeurmeazafialocate.Unasemeneagrupdelucruva
puteamediaunposibilconflictdintreobiectiveleeconomiceicelelalteobiectiveintitede
reglementare.Unexempluromnescestereglementareaderestituireapropietilorforestiere
fotilorpropietarimaterializatprinLegea1/2000.Autoriireglementriinacestdomeniuau
inut
contdeobiectivulprimaralstatuluiianumeobiectivuleconomic,frsincontde
obiectivele
proprietarilor,chiarsubestimndintereseleproprietarilor
Efecteleaufostsivorfincontinuarecatastrofalepentrustatntructacreatsentimentul
frustriideproprietate,faptcareaduslaexploatrimasive,nelegale,crendprejudicii
economice
imensecuefectegreudereparatnplanulmediuluinconjuratorimrindrisculcatastrofelor
naturale.Nemulumirilepubliceialemediilorpoliticeauaduscriticivehementelaadresa
Guvernului,parlamentuluiiadministraieiprezideniale.Acestlucruaaruncatnafara
parlamentuluichiarpeiniiatoriilegiicareadministrauaranperioada19962000.
Lipsauneiinstituiideanalizaacesteireglementriaduslapunereaeinpreacticdecei
ceauurmatlaadministrareariiinperioada20002004icareaumritrisculreglementriii
nemulumirilecetenilorrii.Grupuriledeinteresecareauacionatiiaususinutdinumbr
intereselepersonaleaucreatunhaostotalnaplicareacorectsieficientaacesteireglementri.
NecesitateaunuigrupdeanaliznRomniadetipulceluiimplementatdeadministraiile
ReganBushClintonnSUAestenecesaraseinfinapentruaatenionaautoritileemitentede
reglementrisarmonizezeobiectivele,selimineriscurileisanalizezeeficienadin
perspectiva
costbeneficiu.Analizacostbeneficiutrebuiestincontdetoatepoliticileceimplicprobleme
n
emitereareglementriiinclusivceledenaturconcurenial.NecesitateauneiAgeniide
Informare,
AnaliziEvaluareaeficieneireglementrilorestecuattmainecesarcuctautoritilei
instituiileromnestideemitereareglementriloremitacesteacteninteresulunorgrupuride
presiune.ChiardacapreedinteleRomanieiareputerilimitatedatedeConstituiecaliateasade
mediatornstatialegereasaprinvotulpopularipermitesemitunOrdinExecutival
Preedinteluiprincaresnfinezeungrupdelucruianalizareglementrilorisreduc
numrulacestoraprinfiltruleficieneiirezolvriiproblemelorpieei.

Page 63
63
nRomniasesimtenevoiacunoateriiobiectivuluiprincipalalpoliticilorguvernamentale
ianumececriteriusedoreteafimritprinpoliticileguvernamentale.nsusinerearealizrii
grupuluidelucrualpreedinteluimenionmfaptulcRomniaarenevoiedeamrieficiena
funcieidedezvoltaresocial.ntotdeaunaguverneledorescsfacmaimultdectobiectivul
propus,darnusipropunsrealizezemaiputindinobiectivulprivindreducereacosturilor
acestor
realizri.Aiciexemplificmprivatizareaeconomieiromnestialecruicosturiaudepitcu
mult
beneficiileadusedeaceastreglementare.Concedierilelacererecarenlocsatenuezeefortul
sociallauadncitdincencemaimult.Lipsauneiinstituiideanalizareglementriloradusla
canalizareaautorilorreglementrilorspreobiectivespecificefrainecontdetoateefectelepe
carelepoategeneraoreglementareasupracosturilornprocesulcreteriloreconomice.Apariia
listelordeprioritinpoliticileguvernelorpostdecembristecalatepeanumiteealoanede
performanacreatondeprtaredeobiectiveleprioritaresilegitimealesociettiiromanesti.
IntrareaRomnieinUniuneaEuropeananecesitimplementareaunuisistemdeanalizi
eficientizareareglementrilordindomeniuleconomic,socialsipolitic.
Lipsaacestuisistemdeanalizareglementriloracreatlacunenlegislaie,ceeaceapermis
grupurilordeinteresespenetrezediverselesectoarealevieiieconomiceisocialealestatului,
care,nconformitatecusesizriledepuselafostulParchetNaionalAnticorupienanul2004,
sunt
urmtoarele[206]:bancar,administraie,financiarbugetar,comerinterioriexterior,investiii,
imobiliar,privatizareicontabilitatelacareseadaugcriminalitateaorganizat.Infraciunile
economicesesizaten2004sunt:evaziunefiscal,nelciune,infraciunidecorupie,obinerea
nelegalaunorsumereprezentndrambursareaTVAdelaorganelefiscaleifolosireabunurilor
sauacredituluisocietiintrunscopcontrarintereseloracesteiasaunfolospropriu.Cuantumul
sumelorreciclatecaurmareasesizrilorprimitedePNAsecifreazn2004la22403477Euro,
iar
celereciclatedeParchetulnalteiCurideCasaieiJustiiesecifreazlanivelulanului2004la
219779555Euro,nperioada1.01.200422.06.2004i245.389.294nperioada23.06.2004
31.12.2004.NumrulpersoanelorfiziceijuridicepentrucarePNAaprimitsesizriide
suspectare
desplaredebanin2004este:persoanefizice114ipersoanejuridice9iarPICCJaprimit
sesizriipentruunnumrde1821depersoanefizicei403persoanejuridice.Repartiiaperia
persoanelorsuspectatedesplaredebanin2004esteurmtoarea:Romnia68%,Turcia10%,
Irak
7%,China6%,Siria3%,Italia3%,Moldova1%,Iordania1%iUngaria1%.nanul2003
repartiiaesteurmtoarea:Romnia46%,Irak20%,Turcia15%,China5%,Italia3%,Siria3%,
Egipt2%,Liban2%,Iordania1%,Rusia1%,Pakistan1%,Ungaria1%.Seconstatcsistemul
legislativndomeniunuiaatinsscopulndireciacontracarriIaciunilordesplareabanilor
i
fraudarepeansambluaunorsectoareeconomice.Dinanalizaseobservcretereacazurilorde

Page 64
64
fraudeeconomiceceeacedenotoslbireasistemuluilegislativnraportcuaciunilegrupurilor
deinterese.
Mecanismulcreatdegrupuriledeinteresediversenscopulobineridefonduriilicitearela
bazaungeneratordeinfraciunidediverseentiti,cuinteresepersonaleidegrupcareasiguro
diminuareapedepselorcoergitiveinacelaitimpregenerareasistemuluiidezvoltarea
acestuia
(Anexa8).Bazasistemuluioconstituieentitileeconomiceorganizateconformlegii(societi
comerciale,regiiautonome,companiinaionale,asociaiifamiliare,etc.)careaustatutoficialsau
''fantom''.Acesteentitieconomice,folosindprincipiularborescentidezvoltdiversefluxuri
financiarecarefinaneazattsectoruleconomieilegalectisectoruleconomieisubterane,la
care
seadaugoperaiunilecunumerar,dedepunerisaurestituiri.Finanareasectoruluipolitici
neguvernamentalesteunfluxfinanciarspecialcarederivdinoperaiunilecunumerarimascat
prinactivitateafirmei(ex.tiprireamaterialelordepropagandpolitic,sponsorizarea
formaiunilor
politiceprinintermediulunororganizaiineguvernametale,carereprezintdepozitulderesurse
pentruformaiuneapolitic).
Toateacestefluxuridezvoltlarndullorunsistemdealtefluxuridefinanaremultiplicnd
sistemularborescentprimar,astfelcafluxurilefinanciaredistribuitectreeconomiasubteranse
redistribuiespredezvoltareidiversificareaoperaiunilorinfracionale,nsferaproduciei,
distribuieiicomeruluiinterioriexterior,transferuriexternedefonduridestinateunor
importuri
fictivesaupersoanefiziceiparadoxurifiscale,platamunciilanegrucasursgeneratoarede
bani
negrii,plipentrucomplici(falsificatoridedocumente,tinuitorideafacerilanegru,mituii
etc.).
Finalitateaacesteiliniidefluxurifinanciareseregsetepedeopartenrefinanareaactivitilor
infracionale,iarpedealtpartenfinanareadefluxurifinanciarepentrufinanareaunor
activiti
neconomialegal,distribuiafluxurilesefacepedouci,respectivactivitilegalei
tezaurizare.
Fluxurifinanciarepentruactivitilegaledistribuiefondurilefinanciarensferaproduciei,
distribuiei,comeruluiinterioriexterior,investiiinaristrintate,achiziiideactiveale
statului,pli,contractedemunclasalariai,inclusivtaxeiimpozite.Veniturileobinutepe
filiera
de,,activitilegalesereintroducn,,circuituldetezaurizareafonduriloroparte,iaraltparte
se
distribuiepedoucipentrurefinanareasurselorgeneralederefinanare.Fluxurilefinanciare
intratecircuituldetezaurizaresuntplasatenbnci,titluridestat,aciuni,asigurri,diversealte
valori.
Sepoateobservacfenomenulcorupieireprezintoproblemlaniveleuropeninuo
particularitatepentruRomnia.nacestcontextestenecesarunacordeuropeanflexibilcares
permiturmrireaistopareaactiunilordecorupieoriundesemanifest.Acestacordeste
necesar
ntructflagelulcorupiecupridetreptatatoatesectoarelevietiipoliticeieconomicedinfiecare
stat

Page 65
65
punndnpericolpetermenmediuilungsecuritateeconomicaoricruistat.Estebine
cunoscut
faptulcgrupuriledecriminalitateeconomicofinanciarcolaboreazfoartebinenplan
internaionalifructificnspecialzonelegridinBalcaniideVest,Transnistriasizonaasiatica
spaiuluiexsovietic.
Fig.7.Nivelulcorupieinunelestate.
Sursa:
www.just.ro
[206].
nRomniaaacumsearatpesiteuloficial[206,www.just.ro]alMinisteruluiJustiiein
studiulrealizatcuprivirelapunctelevulnerabilelacorupieseprecizezeazurmtoarele
vulnerabiliti:
VULNERABILITIALESISTEMULUIJUDECTORESC.
Reelelelocaledetipmafiotreprezintincontinuareomareprovocarelaadresapoliticilor
anticorupie.
Instanelesuntsupraaglomeratecudosareiarmecanismuldegestionareadosareloreste
deficitar.SaintrodusinsasistemulaleatorderepartizareacauzelorsisistemulECRISde
managementaldosarelor,carevordiminuasemnificativacestpunctvulnerabilinviitor.

Page 66
66
Sistemeledepregtireiformarecontinuiceleducaionalsuntncdeficitare,muli
magistrainebeneficiinddetrainigsuficient.Numeroaseleprogramedecooperareinstituional
vor
aveainsaunimpactpozitivpeviitor,inmsuraparticipriiunuinumrcatmaimarede
magistrai.
Presiunilepoliticeasupramagistrailorsuntnscdereiarmagistraiisebucurdeungrad
suficientdeindependen.
Fig.8.Percepiasistemuluijudectoresc.
Sursa:www.just.ro[206].
VULNERABILITILEGISLATIVE..
Existnumeroasecareneprocedurale,iarlegislaiaestemultpreacomplex,instabilsi
incoerent.
VULNERABILITIALESISTEMULUINOTARIAL.
Sistemulderecrutareestenetransparent.Unfactorfavorizantilconstituietaxelornotariale
ezechilibrateinraportcucostulserviciilorfurnizate.
VULNERABILITIALESISTEMULUIEXECUTORILORJUDECTORETI.
Nuexistauncontroljudectorescdeplinsieficacealactuluiexecutriihotrrilor
judectoreti.
Romnianluptapentrucombatereacorupieiaratificatmaimulteactenormative
internaionalecumsunt:ConveniapenalaConsiliuluiEuropeiprivindcorupia,la30ianuarie
2002,Conveniacivileuropeanprivindcombatereacorupiei2002,Conveniaeuropean
privind
splareabanilor,cercetarea,depistareaiconfiscareaproduselorinfraciunii2002,Conveniile

Page 67
67
ONU,ncareseevideniazlegturiledintrecorupie,crimaorganizatifinanarea
terorismului,
respectivceleprivindcombatereafinanriiterorismuluiicrimaorganizattransnaional
mpreuncuProtocoaleleadiionaleaufostratificatncursulanului2002,Legeanaional
pentru
combatereacrimeiorganizatetransnaionale,numrul39afostadoptatnianuarie2003,
ConvenieiONUmpotrivacorupiei(Merida,2001)etc.naceastcalitateRomnia
intenioneaz
spromovezeoagenddedicatimplementriistrategiilorregionaledeprevenireicombaterea
corupieiicriminalitiiorganizate.
2.7.Migraiaforeidemunc
Dintotalulde6bilioanedelocuitoricaretriescpeglobulpmntesc,doarcirca200de
milioanetriescnafaragranielorrilordeorigineadiccirca3,3%dintotalulpopulaiei
mondiale.StatisticileOCDEsiONUaratoscderecontinuarateinatalitiiiadezvoltrii
economicenriledinSudEstulEuropeifaptceafavorizatmigraiaforeidemuncieftine
ctre
riledinUniuneaEuropeancuoferteatractivepentrumnadelucruieftin.
SudEstulEuropeiseconfruntcuocrizacutasistemuluieducaionalcaretrebuiesfac
falipseiprofundedefonduripentrudezvoltare,ceeacecreeazdoudileme:disponibilitateai
accesibilitateasistemuluieducaionalimigraiaforeidemuncduppregtire.nriledin
Sud
estulEuropeinatalitateancursdedescretereprezintdiferenemari:Albania17,2%n1999,
Kosovo21,3%n1995fiindcelemaimariratenregiuneiCroaiacuceamaimicratde9,9
%
1000locuitori.RegiuneaSudEstEuropean,prinparticularitateagrupuriloretniceseconfrunt
cu
problemedeosebiteprivindasigurareasistemuluieducaionalpentrugrupurileetnice.
Majoritile
etnicenregiuneseprezintastfel:Muntenegru62%,Moldova64%,Albania98%darnicipe
departesituaianuesteclar,.nunelerica,Bulgarialegeastatisticnuprevedecentralizarea
datelorpentruorigineetnic,nSerbianuexiststatisticiiarnalteridatelenusuntde
ncredere.
DeclinuleconomicalRomnieiastimulatmigraiaforeidemuncspreriledinUniunea
European,astfelcaceiplecaidinaraucreatadevrate,,legturictreprosperitateimodele
de
urmatpentruceiramainar".Unemigrantromnreprezintoinvestiievaloroaspepiaa
externamuncii.VenituriletransmisenardectreceicelucreazntereridinEuropasunt
foartemaricrendchiardezechilibreneconomiaromneasc(ofertafoartemaredevalutpe
piaa
romneascacreatlasfritulanului2004in2005condiiipropicedeapreciereamonedei
naionale).Acestfenomenacreatmaripierderilaexportiastimulatimporturilecrendunritm
galopantalcreterideficituluisolduluibalaneicomercialeiacopeririiimporturilorprin
exporturi.
Emigraniiromniaujucatijoacncontinuareunrolesenialntransferurilemasivede
bogie
dinoccidentspreRomnia.Transferulesteattdeconsistentnctiguverneleoccidentalesunt

Page 68
68
depitedesituaie.AcestfaptnuestecaracteristicnumaiRomnieiiesteopractic
generalizat
pentrutoatestateledinSudEstulEuropei.Situaiaprezentatmaisusartrebuisreprezinteo
coordonatprincipalpentruceicareproiecteaziimpunrevizuirinpoliticilemigraiei.
LaturanegativamigraieipentruRomniaoreprezint,,migraiasomitilor,aforeide
muncsupercalificat'',ntrunmomentncareratanatalitiiscade,iarsistemuleducaionaleste
gravafectatdelipsadefonduri,ceeacefacecaluptasistemuluideaformacapitalulumanpentru
viitorulriisfiedincencemaigrea.Avndnvedereofertaslabaeconomieiromneti
fora
demuncatindencontinuaresmigrezespreEuropadeVest,Romniariscndsdevindoar
un
laboratordepregtireaforeidemuncpentrurileVesteuropene.Acestfenomendelaborator
se
manifestntoatetariledinBalcani.Evoluiasrcieisevere,nregistratenperioada19952004,
demonstreazperpetuareaunuisistemeconomicprecargeneratordeinsecuritatesocialpentruo
mareparteapopulaieicarenecesitsprijinfinanciardelabugetuldestat.Evoluiarateisrciei
severeseprezintastfel:19959.5%,nanul2000atingenivelulmaximde13,8%n2004scade
la
7,9%scderedatoratrelansriieconomiceaRomniei.
Esteclarcpuineleresursealepopulaieinupotfialocateeducaieiipregtirii
profesionale,costulfoarteridicataleducaieiipregtiriiprofesionalelasnafarasistemului
multe
persoanedatoritveniturilorfoartemicialeunuisegmentimportantalpopulaiei,speranaunor
beneficiicearfiobinutenurmaefortuluifinanciardeeducaieipregtireprofesionaleste
foartemicichiarfrfinalizarenspaiuleconomicromnesc.Pentruacestmotivfamiliile
srace
nuconsiderbeneficfaptulcadaccopiilornvancoliovorducemaibinenviitor.Acest
raionamentfuncioneazntoatestateledinregiune.
nRomniacanntreagazonadinSudEstulEuropei,segseteomareparteapopulaiei
activecuungradsczutdeinstruireproiectatcuprecderenzonaadouaiatreiadevrsti
fenomenulseextindeiasupratinerilorcaurmarealipseidefonduriafamiliilorpentruai
susinen
procesuleducaionalidepregtireprofesional.Sistemulcolarromnescnuareuitsi
reformezeprogrameledepregtireatinerilor,corespunztorschimbrilordineconomia
naional.
Reacianegativasistemuluieconomicipoliticlaofertainvestiiilorstrineacreatunmare
deficit
pepiaamunciidinRomnia.
2.8.Riscurilesistemuluiinformatic
Contracarareariscurilorsistemelorinformaticevadepindenmaremsurdeperformanele
obinuteninfrastructurainformaionalaeconomieiromnetictinsistemecriticedinlanul

Page 69
69
productivcumsunt:transporturilerutiere,feroviare,navaleiaeriene,reeleleelectriceide
telecomunicaii,sistemeledecomunicaiibancare,sistemeledetransportpetrolsigazenaturale,
serviciileceasigurasistenavitalpentrupopulaie,sntate,politie,aprarecivil,capacitile
de
producereaenergieielectricecarentruunviitorapropiatvorcunoateunritmalertdeaccesare
ca
urmarearacordriieconomieiromnetilasistemuleconomicoccidental.
Problemelepecareleridicacestsectortrebuiesredefineascstrategianaionalde
aprareaeconomieinaionale,nsensulextinderiiarieidepreocuparelaaltepunctevulnerabile
dectceledeafaceri.Aceastaspunladispoziiaeconomieinaionaleceamaipreioasarma
viitorului,,cunoaterea,carevadeterminaocunoateremaiprofundariscurilor.Pericolele
ciberneticecepndescsectorulinformaticvordevenimaiprezentecaoricndintroeconomie
dezvoltatasivorinepasulcuetapelededezvoltareeconomic.Dezvoltareasistemului
informatic
reprezintsinguracalederacordareaRomanieilasistemuleconomiceuropeanilastructurile
euroatlantice.Luptadeacontrolaeconomiamondialieconomiaoricreirisedastzi
pentru
controlulresurselorinteligente,carefurnizeazelementelenecesareachizitionriideresurse
materialeoriundearfielepeglob.
Gestionarearesurselorinteligenteageneratonouramuracunoasterii:managementul
tiineiiinformaiei.
Dezastrelenaturale,accidenteletehniceierorileumanepotaducedauneimenseeconomiei
nationale(exemplu,sepotoprireeleinformaticepesistemuldeplibancare,sepotopri
capaciti
deproducieaenergieielectrice,potfiparalizatetranporturileitelecomunicaiileetc.).Latoate
acesteriscuriseadaugataculhakerilorcarepotalteradeoriundedinlumeprogramele
informatice,
punndnpericolinfrastructurainformaticarii.Construciasistemuluiinformaticnaionalca
funcievitalainfrastructurilorcriticedineconomiaromneasc,trebuiessecldeascpebaze
tehnicemoderne.
Existenauneivarietiattdemarideprotocoaledeplatelectronic,conduceladificulti
nasigurareainteroperabilitiisistemelordecomerelectronic.
Aceastproblemfiindsesizat,n1997sanfiinatunconsoriuformatdin28defirme
(IBM,OracleCorporation,SunMicrosystems,Netscape,Nokia,HP,AT&T,Fujitsu,VeriFone
etc.),cuscopuldeadefiniosuitdeprotocoaledeschisecaresreglementezentregulprocesde
comerelectronicicarespoatncapsulacelemaiimportanteprotocoaledeplatelectronici
de
asigurareasecuritiischimbuluidemesajedecomer.NumeleacesteiiniiativeesteOTP
Open
TradingProtocol[OTP98].
AvantajeleprotocoalelordecomerdeschisesuntprezentatenabordareaOTPcarese
adreseazproceselordeafaceri,furnizndregulipentruconducereanegocierilor
comerciale,
metodedevnzareimetodedecumprareprininvocareaunorprotocoaledeplatsuport.

Page 70
70
OTPvizeazdezvoltareaunuimediudecomercompletpentru"cumprturiladistan"pe
reeleneprotejate.
UnobiectivimportantalOTPesteasigurareaprotecieifadefalsificareaunordocumente
electronicespecificecomeruluielectronic:
facturaproform;
facturafinal;
documentedensoireamrfii;
certificatedegaranie;
documentedeplat.
Protocoaleledeschisepermitdezvoltareaunorproduseinteroperabilecasuportpentru
comerulelectronic,precumireplicareaexperieneidinlumearealaconsumatorilornlumea
virtual(deexemplu,furnizareadeproformeifacturi).
ElencapsuleazmetodeledeplatexistentenInternet:complementeaz,darnunlocuiesc
metodeledeplatexistente(SET,Mondex,ECheck,Digicash,GeldKarte,CyberCoinetc.)i
suportnoimetodedeplat(deexemplu:LoyaltyPoints).
ProtocoaleleOTPrspundlacerereapieei,pornindcuprotocoalesimple,debaz,i
evolunddupcerineleacesteia.
ArhitecturaOTPestedatdeprileimplicatenproceseledecomerelectronicsunt:
cumprtorul,comerciantul,depozitarulvalorilor,transportatoruliagentuldeservice.
Tipuriledetranzaciicarepotapreantreprisunt:cumprare;retragere;depozit;
schimbvalutar;cererestaretranzacie;rezolvareprobleme;continuareafacere;autentificare;
rambursare.
nOTPoricetranzaciesedescompunesecvenialnsubtranzaciintredoudintreprile
implicate.Fiecareastfeldetranzacieestecompusdinpaisuccesivi,marcaiprinmesaje
specifice.
ProtocoaleledecomerOTPsuporttopologiimultipleca,deexemplu:
livrareaproduselornecorporale(software,muzica,jurnaleetc.)prinInternet,iara
bunurilortangibileprintrunter;
achiziionareavalorilordectrecomerciantnmonedanaional,ntimpceconversiala
monedastrinesteefectuatdeunter;
achiziionareavalorilornumaiprintrunter(deexempluobanc).
CaracteristicileprotocoalelordeschiseOTPsuntdatedecaracteristicileproiectatenecesare
asigurriigeneralitiiiflexibilitiimodelului:

Page 71
71
structurivariabilededatedescrisentrunlimbajspecific(XML),deexemplusunt
acceptateformediferitedeoferteifacturi;
utilizareadesemnturidigitalepestedateleconinutenmesajeleOTP;
schemespecificedeplat;
cialternativedeefectuareaactelordecomer;
oportunitidedifereniere(caracteristiciopionaledesecuritatefacturareopional,alegerea
transportuluiialivrrii,opiunideplat).
ModelulsistemuluiinformaticprinINTERNET
pentrumanagementulcomeruluielectronicinternaional
Internetulreprezintceamailargreeadereelecomputerizaterealizatefiecaredinalte
reelemaimici,fiinddefaptoreeaglobaldecomunicaiicareleagparteneriiattntreei,ct
i
cuconsumatorii.HypermediareprezintmediilespecificeInternetuluidestocareainformaiilor
multimediadetiptext,grafic,audioivideo.ReeauaglobalnotatWWW(WorldWideWeb)
reprezintspaiulinformaionalalInternetuluiundesuntstocatedocumentelehypermediacepot
fi
recuperatecuajutoruluneischemeunicedeadresare.
AdresauneipaginiWWW,numitipaginWeb,sefaceprinlocatoruluniversalderesurse
URL(UniversalResourceLocator).
nsistemulretelelorinternetsefolosescdiferiteschemeiprotocoaledeconectarea
clienilorlaserverianume:
protocoluldetransferalfiierelorFTP(FileTransferProtocol);
sistemulUSENETcepermitetransmisiamesajelorntreutilizatoriidegrupcuinterese
similare,ordonaingrupenoideutilizatori(newsgroups);
mijloculderecuperareadocumentelorGopherdezvoltatlaUniversitateadinMinesota
(USA);
sistemuldelocalizareirecuperareamaterialelortextualeWAIS(WideArea
InformationServers);
protocolulpentruhypertexthttp(HyperTextTransportProtocol),urmatcascrierede
doupuncteidedouslashuri(http://).
SecuritateasistemelorinformaticeprinInternetserealizeazprinfiltrespeciale(firewall)
carerestricioneazfluxuldedatedintrereeauainternacompanieiiInternet.Disponibilitatea
finanrii,managementuluirisculuisedatoreazserviciilorimensepecarelepoateaduce
comunicareaitranzaciilecomercialeifinanciarepeinternet.
Internetulasigurfirmelorunnumrmaredebeneficiiilestimuleazpentrufinanare
operaiunilortehnicedereducerearisculuindomeniulcomunicriialpltiloralternative.n
primul

Page 72
72
rndcompaniilepotutilizaInternetulnidentificareamultmaiuoaraprovideriloracestor
servicii,
nmultecazuri,schimbuldeinformaiionline.Deasemenea,suntcompaniicarepunla
dispozitie
serviciidesecurizareapliloronline,pentrusiteurilewebdecomerelectroniccaresunt
operaionale.Principaleleobstacolencaleacomeruluielectronocsunt:autentificarea
cumprtorilorivanztorilor,confidentialitateaiproteciainformaiei,fraudasiinterpretarile
gresite,reputaiapartenerilorcomerciali.Comertulelectronicestecaracterizatde:
investiieridicat,caresolicittimpieforturimaimaridectseanticipeaziniial,iar
vnzrilesuntmaimicidectceleateptate;
investiiile(financiare,organizaionaleitechnice)suntmultmaimaridectcele
preconizate;
proiectareaunuisistemcomplexdedistribuieilogisticestenecesar;
tradiionale;
celmaidesinvestiiilenusuntrecuperatentruntermenscurt.Canibalizareacanalelor
dedistribuietradiionale;
evitarecanibalizriicanalelordedistribuieexistente,aveniturilorctigatepnnacel
punct;
posibileproblemecupierdereaparteneriloricanalelordedistribuie:Rzboiul
preurilor/transparena/comparabilitate;
gradnaltdetransparendatdemotoareledecutare,carefacposibilecomparaia
direct,ndeosebipreuletc.;
favorizareacompetiiei;
barieredeprelaintraremicidatoraterazboiuluipreurilor;
Competiientimpiextremiestegreudeajunsdinurmcompetitoriicareaudejaun
startnaceastafacere.Evitarearisculuincomertulelectronicnecesitatea
autentificarea,acreditriisemnturiidigitaledincontracteleelectronice;
verificareaidentitiiceleilaltepariparticipantelacontractiaautoritiidecertificarea
acesteia;
ncredereaasupraintegritiicontractuluielectronic;
siguranaasupranonrepudieriicontractuluidectreunadinparileparticipantela
contract;
certitudineaclivrarea/platapentrubunurilesauserviciilelivrate/efectuatesevaface.
Problemasecuritiitranzaciilorelectroniceestedejaotemspecialdediscuie,acrei
importanvacretepemsuradezvoltriicumprrilorprincomputer.

Page 73
73
Comerulelectronicarenevoiedesecuritatenoperaiilesale,nspecialnstadiulplii,
carenecesitutilizareaunuisistemspecificdecodare,daractualalipsdereglementarenacest
domeniugenereazodistorsiuneapieeiinterneiconstituieopiedicncaleabuneifuncionri
a
acesteia.Comisiaaartat,ncomunicareadespreunpactdencredereprivindocupareaforeide
munc,prezentatConsiliuluidelaFlorenaniunie1996,csuntnecesarepropuneri
reglementate
ndomeniulcomeruluielectronic.
2.9.Crizapetroluluisigazelornaturale
Economiamondialaseaflnplinprocesdetransformristructuralecaurmareainfluenei
preuluipetroluluiasupraeconomiilorstatelorlumii.Dacacestetranformristructuraleaula
baz
factorideordineconomicosociali,tehnicisipolitici,acestemodificristructuraleaulabaz
accelerareaproceselorintegraionisteacroramploareestemaimarenplaneuropeancareintr
un
timpfoartescurtdecircadoianiUniuneaEuropeanvaatinsunnumrde27destateicontinua
discuiiledeintegrarecuTurciasiCroaiasialtestatedinBalcaniideVest.
Unaltfactorlconstituietrecerealumiiindustrializatesauamarilorpolieconomicila
economiatotalinformatizat,etapcunoscutnlumeaeconomicadreptceldeal,,Patruleaval.
Schimburilepetrolieredinultimii15anidepecontinentuleuropeanaduslarepartizareazonelor
de
influennzonecumarirezervedepetroligazenaturaledinestulcontinentului.Romniaca
ar
importatoaredepetroligazenaturaleiaextinszonadecolaborarestrategiccureginea
CaucazuluiiAsieiCentralecaurmareaimenselorresursenaturaledecaredispunaceste
regiuni.
AceastorientaredepoliticcomercialaRomnieisedatoreazvalurilordepreturisi
condiionare
exporturiloraprutepepieelepetrolieredinAsiadominatederilearabe.
Acestedezechilibreaucreatocompetiieexacerbantastatelordezvoltatealelumii
occidentaledeaiimpuneoinfluentotmaimarenzonastatelorarabeinspenGolful
Persic.Aceaststrategiearilordezvoltatealelumiieconomiceoccidentalesenscrieinpalierul
previzionistalacestorstatedeaiprotejaeconomiilenaionaleneventualitateaunorconflicte
militare,economicesipoliticecarearaveacascopinstaurareadominaieiunorputerieconomice
alelumiiasuprapetroluluiarab.ConflicteledinIrak,Afganistansimeninereacuprudena
controluluiasupraSiriei,Iranului,LibieictsirzboiuldinfostaIugoslaviecareadeschisun
drum
comercialntreDunreiMareaMediteranreprezintdovadacnlumeinjurulRomniei
strategiilegeoeconomiceseschimbnfunciedenecesitateaorietriifluxurilorcomercialei
creareaunorcordoanedesigurannaprovizionareademateriiprimestrategicepentrumarii
poli
deputereeconomicailumii.

Page 74
74
InacestcontextinternaionalRomniatrebuiesirecucereascpieelepierdutenzonade
influengeostrategicaFederaieiRuseisdevenunpivotcentalnzonaCucazuluiiaAsiei
Centrale.MotivaiaRomnieideaiamplificaschimburileeconomicenacestspatiuestedat
de
faptulcdup1990schimburilecomercialecuriledinaceastparteaEuropeiausczut
vertiginos.Celmairidicatnivelalexportuluiromnescctrespaiulexsovieticsanregistratn
1997de2,011miliardedolari,adica10%dintotalulexportuluiromnesclanivelulntreguluian.
CrizafinanciardinFederaiaRusnregistratn1998acreatmaridezechilibreRomniei
nplaneconomicavndcaoconsecindirectscdereaexporturilorctreriledinzonla
jumtate.Deiexporturilenperioadaceaurmatcrizeifinanciareauatinsunpragde2miliarde
de
dolari,Romniaanregistratoregresiecontinuaabalaneicomercialedatoritcreterii
importurilor.ExporturileRomnieictrestateledinspaiulCSIestefoartemicnraportcu
posibilitileicomplementaritateaeconomiilordinCSIiRomnia.Soldulbalaneicomerciale
a
atinsovaloarenegativdepesteunmiliarddedolaricareareprezentat53%in2000i35%n
2001
dintotaluldeficituluiRomniei.LipsadeconinutaexporturilorromnetinzonaCSIacreato
imagineconjuncturalaschimburilorcomercialecrendastfelunmediuinstabilnplanul
schiburilorcomerciale.
OproblemesenialpentruRomniaoconstituiedistribuiaexporturilornzonntruct
majoritateastatelorCSInufigureazapehartadedestinatieaexporturilorromneti.Aproape
ntregulexportromnescsprespaiulCSIsenregistreazntreiri:Ucraina,Georgiai
Rusia.Un
altaspectalrelaiilorcomercialecuaceastzonlconstituiepierdereapieelorunorproduseca:
fructeilegume,confeciitextile,vinuri,nclminte,mobiletc.Toateacesteproblemen
schimburileeconomicealeRomnieiaulabazschimbrilepoliticeieconomicedelanceputul
anilor1990careauduslapierdereauneipieeimensecupeste280milioanedelocuitori.
ImporturileRomnieidinzonaCSIseregasescnproporiede82%nresursestrategice
respectivpetrol,gazenaturaleicrbune.EchilibrareabalaneicomercialecustateledinzonaCSI
se
poaterealizaprincreareadenoipieededesfacerecaresmultiplicedestinaiileexporturilor
romneticafactorgeneratordecretereaexportuluisprentregspatiuCSI.Ooportunitate
generatoaredeavantajefinanciarepentruRomniaoconstitueparticipareaacesteiala
dezvoltarea
unormariproiectendomeniulexploatrii,prelucrriiitransportuluideresursenaturale.
CevatrebuisfacRomnia?Romniavatrebuisfoloseascimediatavantajulindustriei
deutilajepetrolieresipetrochimicepentruexploatareaiprelucrarearesurselordepetroligaze
naturaledinCaucazizonaAsieiCentrale.OadouaimplicaremajoraRomnieiartrebuies
fie
nconstrucialinieideferibotConstanaBatumidinGeorgiacarereprezintoverigimportant
n

Page 75
75
ntregireaculoaruluidetransporteuroasiaticdelaPacificlaAtlanticprinMareaNeagr
Dunre
Roterdam[59,p.172]
UnaltreileaaspectnstrategiageoeconomicaRomnieinregiuneartrebuislconstitue
cooperareacomuncuGeorgiaprivindconstruciaidezvoltareaunormaricapacitiderafinare
a
petroluluiidenmagazinareagazelornaturalenGeorgia,cretereacapacitilordeproduciei
construciaunormagistraledetransportaieiuluiigazelornaturaleprinpompare.
CooperareaEconomicalaMareaNeagr(CEMN)reprezintuncadruregionalcarepoate
mobiliza
statelesemnataresparticipelarealzareaidezvoltareadeproiectecomunenvederearealizrii
uneiinfrastructurimodernedetransportpeculoarulPacificAtlatic.
PentrumodernizareaeconomiilorestenecesarcastateledinzonaMariiNegressecupleze
laeconomiaUniuniiEuropenealturideRomniasisaderelaconceptuldeaprarecomunca
piloncentalalstrategieiNATOnzon.nacestcadrugeopoliticeuropeanRomniavafiun
pilon
importantdestabilitateisecuritateinregiunecarevadezoltarelaiilecomercialecutoatestatele
dinTrascaucazia.InluptapentrupetroluldinCaucazavantajulRomnieiconstnpotenialul
economicdisponibilpentrurealizareaunormariproiectecuriledinregiune.Romniapoate
asiguraAzerbaidjanuluincomunproiecte,utilajedeforajiexploatareapetroluluiigazelor
naturaleinclusivplastformedeforajmaritimpentruexploastriledinMareaCaspic.Reeaua
firmelorromneti(Petrom,Rompetrom,Petrotransetc)profilatpeacestdomeniupoateajuta
Azerbadjanulndezvoltareaunorproiectecareaucascopforajul,exploatareaiprelucrarea,
transportulsidepozitareaieiuluiigazelornaturale.
UnmareavantajalRomnieifadealtestatedinregiunelconstituiemarilecapacitide
rafinareaieiuluilaRAFOOnesti,ArpechimPitestiiPetromidiaNvodaricarepotpune
bazele
uneicolaborrieconomiceattcuAzerbadjanulcticuKazahstan,Turkmenistani
Uzbekistan.
NecesitileeconomicealeRomniei,creterereagraduluideinterdependendintreeconomiile
statelordezvoltatealelumiiprecumicretereagraduluideabsorieamateriilorprimevaoferi
RomnieiposibilitateadeagestionacelmaiimportantnoddelegtureconomicdintreCaucaz,
AsiaCentralsiOccident.
Acestepachetedestrategiivordinamizaeconomiilerilordinregiuneprinelaborareade
politiciexternefavorabiledezvoltriideproiectecomunesidinamizareaschimburilor
comerciale.
InacestpaliersennscriuRepublicaMoldova,Rusia,Georgia,Azerbadjanul,Kazahtan,
TurkmenistaniUzbekistan.IntrareaRomanieinUniuneaEuropeanmreterolulacesteian
implementareaidezvoltareaunorproiectededezvoltarenregiuneiracordareaacestor
proiectela
necesitileeconomieiromnetisiintereselepieeiUniuniiEuropene.

Page 76
76
DescoperirilemarilorrezervedepetroldinMareaCaspicauduslacretereaconflictelor
economicenzonaundeRusieiiIranuluiseopunAserbadjanul,TurkmenistanuliKazahtanul
carenuauajunslaunacordcomunasupraMriiCaspice.Acestconflicdeintereseplaseaz
Romniapeocurbascedentaavantajuluicomparativcucelelaltestatedinzonndomeniul
livrriidetehnologiedeforaj,exploatareiserviciiderafinare.Inaceastsituaiedeschimbare
de
strategiigeoeconomiceIranulareunmaredezavantajdatoritlipseicapacitilordetransportde
la
MareaCaspic.PrinconstruciacusprijinulSUAatronsonuluidetransportBaku(Azerbadjan)
Tbilisi(Georgia)Ceyhan(Turcia)sidectrePakistanatronsonuluiTurkmenistanAfghanistan,
SUAexcludeIranuldepetraseuldetransportisacrificintereseleeconomicealeacesteiri
chiar
daccosturilerealizriiinvestiieisuntmultmaimari.
AceastabordareaS.U.A.vaasigurunbeneficiulsubstanialeconomieiTurciei,arfort
importantnsistemuldealinnecuSUA.AceastsituaienemulumeteUcrainantructtraseul
tronsonuluidetransportocoleteRusiaicreazpremiseleunorinvestiiiimportantenzona
centralidesudvestaMriiNegre.Costulmarepentruexecutareainvestiieinzoneste
justificatdegraduldesiguranridicataltransportului,avndnvedererelaiiletensionatedintre
SUAiriledinjur.
2.10.Dezechilibreeconomice
2.10.1.Inflatiaoproblemmajorpentrueconomiaromneasc
Cretereaeconomicdurabilestecondiionatdescderearateiinflaieicareconstituie
preocupareaesenialafiecareiripentrupoliticasaeconomic(tab.11).Dezechilibrele
apruten
sistemulpreurilor,costurilorialcereriiioferteigenereazpresiuniinflaionistecarepunmari
problemeeconomiilorstatelordinaceastzonaEuropei.
Tabelul11
RatainflaieinRomnia
(%decembriefadedecembrieanprecedent)
199719981999200020012002200320042005
2006oct.
151,440,654,840,730,317,8
14,1
9,3
8%
5,48
Sursa:GuvernulRomnieiRealizareaProgramuluideGuvernarepePerioada20012004
RportpreliminarBucureti27octombrie2004

Page 77
77
Opartedinageniieconomiciidimensioneazofertanfunciedecerereadepepia,
meninndpreuriconvenabilecareinflueneazcostuldeproducie[49,p.8996].Acetiageni
economicicresccalitateaproduseloriiauncalculcreteriledepreurilamateriileprimei
utilaje,
chetuieliledecercetare,delansareicomercializaredenoiproduse,precumieventualele
revendicriridicatedesalariai.Stareadedezechilibrudintreceledoumariproceseeste
generat
denivelulsczutalproduciei,caregenereazlarnduleioaccelerareacereriidemoned.
Acest
gendeinflaiegenereazfenomenegreudecontrolatiredresatcumarfi:nencrederean
moned,
migrareadecapitalurinalteri,migrareanecontrolatamaseimonetare,concurenaneloial,
speculaetc.
Revigorareaeconomic,oprireainflaieiiblocareacreteriipreurilorsuntprobleme
fundamentalepentrureformeleeconomicealerilordinsudestulEuropei.Acestgendeinflaie
se
manifestprincretereapreurilorlamateriiprime,energieicombustibili,care,prinfolosiren
procesuldeproducie,influeneazcostulproduseloriserviciilor.Ocontribuieoauguvernele,
princretereacheltuielilorpublicecaresporescpresiuneafiscalcesereflectlarndulein
costuri.Caurmareacreteriipreuriloraparirevendicrilesalariale,care,larndullorse
reflect
ncosturi.
Fenomenulinflaionistaprutprinpredetermindousituaiidistincte:
fixareaunuianumitpredectreunagenteconomicproductorestebazatpefondul
anumitorproceseconcurenialelabazacroraseaflnivelulcosturilordeproducieiunanumit
beneficiuscontat;
echilibruldepiaestecondiionatdecantitateapotenialdeproduseiserviciii
conexiuneadirectcucerereaconsumatorilor.Unfenomenspecificrilorntranziiel
reprezint
monopolulmarilorcompaniidestat,careipermitsridicepreurilecndofertaestemicspre
deosebiredeproductoriiprivaicarereducpreurilecndvolumulvnzrilorscade.
nsectorulprivatuniiagenieconomiciridicpreurileimediatceobservccerereala
anumiteprodusecrete.Acestparadoxsedatoreazincertitudiniicaretuteleazsistemul
economic,
faptcarempingeageniieconomicispretendinadefructificareamomentuluipentruobinerea
de
cstigurimarintruntimpscurt.Aceastmicareapreurilorconstituieelementulesenialde
creare
adezechilibruluidintreofertdeproduseicerereapieei.
Consecineleeconomicealeinflaieisunturmtoarele:

Page 78
78
a)Micorareaputeriidecumprareamonedeinaionaleprincretereapreuriloradusla
ieftinireamrfurilorautohtonefadepiaextern,uurndnacelaitimpexportuldeproduse,
n
timpcelaimportmateriileprimedevinmaiscumpe,faptceadeterminatosituaienefavorabil,
n
carepreuriledeachiziieamateriilorprimeaucrescutmairepededectpreuldeexportal
produsuluinaional,crendastfelmaripierderi;
b)Aplicareatehnologiilormodernepentrurealizareaunorpreurictmaireduse,patronii
opernddisponibilizrialesalariailorgenerndastfelcretereaomajului;
c)Depreciereacontinuamonedelornaionaleageneratcheltuielimari,creditulbancar
fiindfoartecutattiindclascadenputereadecumprareesteimaimic;
d)Discrepanelemaridintrevenituricreazrevendicriinemulumiridinpartea
categoriilordezavantajate;
e)Inflaiaageneratosursdeprofiturinemeritatepentrupatroniicareinsalariilefixen
condiiilecreteriialarmanteapreurilorfadecosturiledeproducie.Favorizeazncontinuare
debitoriiicreazcondiiideobineredemariprofiturintruct,pltinduseprinintermediul
creditelor,practicmrfurileseachitsubvaloarealorreal.
Consecineleinflaieinplaneconomicsisocialcedecurgdinprocesulinflaionistsunt
omajulireducereacreteriieconomice.omajulesteunfenomengeneratdeeconomiadepia
i
poatecretesauscadenfunciedenevoileeconomicedindiferiteetapededezvoltareale
statelor.
nrilentranziiedinEuropadeEst,undeprocesulinflaionistsembinacucriza,omajul
crete,iarnrilencaresenregistreazaorevigorareeconomicaomajulscade.nacesteri
se
exercitopresiunefoartemareaforeidemuncinactiveasupraforeidemuncactive.
Totnacestspaiuavemdeafacecudiverseformealeomajuluicumarfiomajul
deghizat,undesalarizrilesuntslabencondiiileuneiproductivitiireduse.Acestomajmascat
esteieldivizatnomajdeexpansiunecaresecaracterizeazprinmigrareadinsectoarele
primare
spreceleterialealemediuluiurban,omajulcamuflatcareestecaracterizatprinabsorbiaforei
de
muncndomeniisezonierecumarfiagriculturaiunaltreileatip,omajulciclic,carevizeaz
persoanelecarepresteazmunciinferioarepregatiriilor.
Acesteformedeomajsuntconsecinealedezechilibrelordintrecerereaiofertaforeide
munc(tab.12).
Oaltconsecinainflaieioconstituieritmullentdecretereaproduciei,careare
influenenefasteasupracondiiilorsocialealepopulaiei.Inflaiaesteceamaigreabarierde
trecut
pentrustateledinaceastzonpentruanfaptuiprocesuldeprivatizarecareesteelementul
determinantnrealizareareformelor.

Page 79
79
Tabelul12.
EvoluianumruluideomeriiarateiomajuluinRomnia
(lasfarsitulanului)
An
Numromeri
Miipersoane
Rataomajului
%
1991
337,4
3
1992
929
8,2
1993
1164,7
10,4
1994
1223,9
10,9
1995
998,4
9,5
1996
657,6
6,6
1997
881,4
8,9
1998
1025,1
10,24
1999
1130,3
11,8
2000
1007,1
10,5
2001
826,9
8,8
2002
760,6
8,4
2003
658,9
7,2
2004
620
6,9
2005
523
5,9
2006
453
5,1
Sursa:GuvernulRomnieiRealizareaProgramuluideGuvernarepeperioada20012004
RaportpreliminarBucureti27octombrie2004
ToateriledinaceastzonaEuropeiaufacutifaceforturiuriaepentruatrecela
economiadepia,prinmpletireareformelordinzonabancar,financiarmonetaria
preturilor.
Pentruademonstracaresuntcorelaiiledintrefactoriidebazaiinflieivomluaurmtorul
exemplu.PresupunemctabloulfinanciaralRomaniei,arcueconomientranziieseprezint
asfel(tab.13)[144,p.131132]:
Tabelul13
Corelareaunorfactoriaeconomieintranziie
1
Valoareaserviciilorpetotalarsecifreazla250milioanelei
2.
ncirculaieseaflocantitatedebanidecirca3200milioanelei
2.
PreurilesiserviciileaucrescutinperioadaXstudiat,de18ori
4.
nperioadastudiatineconomiaRomnieiseconsiderclucreaz18000000demuncitorii
funcionari
5.
Salariulmediuncasatdecei18000demuncitoriifuncionariestede8000000lei
6.
Vnzrilepecreditdemrfuridiverseiserviciictrepopulaiesecifreaz
launpretde320miliardelei
7.
ncasriledinturismsecifreazla9%dinmasabneascaflatncirculaie288mld.
8.
Caurmarearestructurriieconomiei,numrulmuncitorilorasczutnperioadastudiatcu15%
9.
PlataexigibilladatoriaexternnperioadaXstudiatsecifreazla520miliardelei
10.
ProduciaagricolaRomnieisecifreazlacirca200miliardelei
Dindateleprezentateintabloufinanciarsecalleazfactoriidecorelaieaiinflaiei.
Sp=Pm+Pts=520mld+250mld=770mld.lei

Page 80
80
Spsumapreurilormrfurilor,tarifeloriserviciilor;
Pmpreulmrfurilor;
Ptspreultarifeloriserviciilor
Senregistreazocretereapreurilorlamrfuriiserviciide18ori.
Kpcretereapreurilor;
Kocretereaprocentualapreurilor;
Kp=SpxKo=770mldx1800/100=770mld.x18=13860mld.
Dupcretereapreuriloritarifelormasamonetarseconfigureazastfel:
Qmmconfiguraiamaseimonetare;
Icpinfluenacreteriidepretasupramaseimonetare;
Cbcantitateadebaniaflatncirculaie:
Icp=(CbSp)+Kp=(3200mld770mld)+13860mld=16290mld.
Imm=Qmm+Vmc=16920mld320mld=15970mld.
Imminfuenamasemonetare;
Vmcvaloareamrfurilorvndutepecreditpopulaiei,
Itinfluenancasrilordinturism;
Vtvenituridinturism.
It=Imm+Vt=15970mld+288mld=16258mld.
Qmm=IcpVmc+It
Influenareduceriicu15%anumruluidemuncitoridineconomie
Nmnumruldemuncitoricelucreazneconomienaintedeoperareareducerilor;
Nrnumrulmuncitorilorcareaufostrestructurai;
Nrenumrulmuncitoruilorrmaislucrezeneconomieduprestructurare.;
coeficientuldereducereanumruluidemuncitori;
influenanumericareduceriinumruluidemuncitori.
Nre=NmNmx15100=20mil.20milx15/100=203=17mil
Nr=NmNre=20mil17mil=3mil
Vs=NrexSm=20milx8mil=160mil
Ec=NrxSm=3milx8mileuro=24miimld
Vsvaloareasalariilornaintederestructurare;
Vsdrvaloareasalariilorduprestructurare;
Ececonomiilerezultatedinsalariiduprestructurare;
cinfluenaasupracosturilor.
c=VsVsdr=160mil.24mil=136mil.

Page 81
81
Configuraiamonetarnaceststadiuesteurmtoarea:
Qmm=IcpVmc+ItEc
Qmm=16258mil24mil=16234mil
Platarateiscadenteladatoriaexternexigibilestenperioadadestudiude300
milioanelei.
Ipdeinfluenapliidatorieiexterne;
Rderatdatorieexterna.
Ipde=QmmRde=16234mil300mil=15934mil
Ipainfluenaproduseloragricoleobinutecu40%maiieftinefadepiaaeuropean,
espectiv120mil.
Qmm=IpdeIpa=15934mil120mil=15814mil.
Dincalculeledemaisusrezultc:
masamonetariniialestede3200miimil
masamonetarrezultatnurmainflueneifactorilorcalculaimaisusestede15814mii
mil.
Avnddateledemaisusputemcalculacretereamonetarasfel:
Cmcretereamonetar.
Cm=Ipa/Cbx100=15814/3200x100=494%;
Sepoateconstatacnperioadadereferinmasamonetaracrescutde4,9ori.
Deficitulbugetardineconomiaromneascesterezolvatprinmprumuturiexternedari
prinoperaiunipepiaainternprecumiprinatragereadeinvestiiistrine.Aplicareaunor
soluii
defiscalitatenupotsubstituifactoriiacceleratoriaiinflaieiinniciuncazdezechilibrul
bugetar
nuvaputeafirezolvat.Dorinaguvernelordeamenineundeficitbugetarctmaimicselovete
n
continuaredeneputinarezolvariireformelorstructuraleipresiunilesocialealecartelelor
sindicale,
carencearcsameliorezestareaprofunddesracieaunorcategoriidefavorizate.
Angajamenteleluatedeguvernenfaaorganismelorfinanciareinternaionaledearespecta
unanumitdeficitbugetarsuntadeseancalcatenspecialnrileundeprocesuldeprivatizare
este
foartelent,faptcaregenereazproblemesocialeprofunde.

Page 82
82
Fragilitateasistemuluibancaresteoaltmareproblemaeconomieiromneticareaavuti
maiaresistemebancarerudimentare,cesauevideniatprinfalimenteceauprovocatmari
problemeeconomiceisociale.Lipsaunuicontroleficientnacestsectoradusladevlizri
importantealebncilor,prinpoliticidecrediteceauexonerat,sau,cubuntiinauexclus
garantareaicontrolulcreditului.Acestfenomenapututfiposibildatoritcrizeideautoritatea
guvernelorcareageneratcorupianrndulfuncionarilorbancaricrenduseadevaratecartele
de
devalizareasistemelorbancare.
RiscurilebancareceaparpepiaabancaraRomnieisuntcaracterizatedeinsolvabilitatea
celuicareestemprumutatctidesituaiaeconomicgeneralncaresenscrieriscul
dobnzilor
ialcursurilordeschimblacaresemaiadaugisituaiafinanciarabncii.Insolvabilitatea
este
oarecumcontracaratdebnciprinnumrulmaredegaraniideasigurarelasndnplanuldoi
analizasituaieieconomiceamprumutatului.
Situaiaeconomicpoategeneraunanumitriscnpoliticadobnzilor,fenomencepoate
influenaactivitateauneibncinobinereauneiratenegativeabeneficiuluincazulacordrii
unui
mprumutcuoanumitdobndaiapoifiindpusnsituaiadeaserefinanadepepiaa
monetar
cuodobndmaimare.Acestfenomensentmplfrecventnunelearidinaceastzon.
Ovariantdeevitareaacestuitipderiscoconstituemprumutareabncilorpetermen
scurtiacordareademprumuturipetermenlungsauinvers.Evoluiacursuluideschimbpoate
crea
riscuridariprofituriimportante.Pentruacontracararisculnacestsector,bncileevitsia,
,,poziiideschimbrespectiv,sdispundeunechilibruntrecreaneidatoriiprentrufiecare
valut,ncondiiiidentice.
Structurafinanciarafiecreibnciaratdimensiuneariscului,dobndaicursulde
schimb,generatedepreschimbare,efectulutilizriicrediteloracordatepetermenlungfade
resurselecolectate.Muncalanegrususinutdeunsistemlegislativconfuzestepentrumuli
ceteniunmoddeaiasigurasupraveuirea,iarpentrualii,unmoddeairotunjiveniturile.
Muncalanegruadevenitnacesterioameninareserioaspentrusocietate,acestsistem
neoficialncearcsnvingsistemuloficialimpusdestat.nspatelemunciilanegrusa
infiinat
unstildeviacaregireazcriminalitateanformeleeicelemainedorite.Prinmuncalanegru
individulestelipsitdetoatedrepturiledecarebeneficiazunsalariatdinsistemuldemunc
oficial,
fiinduiexploatatlamaximpotenialulfiziciintelectualnschimbulunorsalarizrimizerabile
i
incertedelaozilaalta.

Page 83
83
Acestsistempagubetebugetelenaionalecusumeimenseicontribuielaadncireacrizei
socialeiasaraciei.nultimavremeacestestateauluatmsurideanihilareaacestorpracticidar
estegreudecrezutcsevaputearezolvasituaiancondiiilemanifestriiuneicrizede
autoritatea
instituiilorcaretrebuiespunnaplicaremsurile.Sraciaaprofundatdupocultreceriila
sistemuldemocraticprinndeprtareasistemuluitotalitar,ceaevideniatpentruprimadat
marele
decalajeconomiccareadespritRomniadevestuldezvoltat.PopulaiaRomniei,alturidea
rilordinregiune,nregistreazcelmainaltgraddesraciedepecontinentdeinaceastparte
a
lumiiseaflcirca15%dinpopulaiaUniuniiEuropeneiarPIBuldinaceastregiuneestede
doar
0,7%dinPIBulUniuniiEuropene.Peste50%dinpopulaiazoneinuatingeunvenitdenici4$/
pe
ziceeacedenotgraveleproblemesocialecaredominlumeaacesteiregiuni.
Aceastsituaieageneratnzonmulteactivitiilegale,uneledeoriginecriminal.
Activitateaeconomicipoliticnaceastregiunesedesfoarlalimitalegalitii,este
limitat.
PentruRomniaestenecesarcanzonaBalcanilorsfieiniiatisusinutunprocesviabilde
cretereeconomiccepoateaducestabilitatenaceastparteaEuropei.Mrireadiferenelor
privindniveluldetraintrediferitecategoriisocialecareaparinstatelordinBalcanil,creeazun
mareobstacolnrealizareareformeloreconomiceipoliticefaptcearputeacompromitentregul
procesaltransformriieconomicenregiune.
Dezechilibrelecareaparntrestate,datoritapariieiunorbariereartificiale,potducela
compromitereantreguluisistemdereformeeconomiceideconsolidareademocraieinaceast
zongeopoliticaEuropei.UniuneaEuropeana,prinpoliticilesaleeconomice,trebuies
sprijine
fiecareregiunenpartepentruaputeasatenuezedifereneleactualedintrestateleaflatenfaza
de
nceputatranziiei,celeaflatenplinprocesdetranziie,istateleavansatealeEuropei.
Romnia,
caarcueconomientranziie,aresimitputernicoculeconomicdinaceastregiune
nregistrand
undeclineconomicsubstanialcaurmareapierderipieelorexterneiscderiiproduciei
industrialefaptceageneratnchidereaunorcapacitiilimitareacelorexistente.
Odatcudeclinulproducieiindustrialeaaprutirecesiuneandomeniulprestrilorde
serviciiipulverizareasuprafeeloragricoleceeaceaduslapierdereaceluimaiimportantsector
productordemateriiprimepentruindustriaalimentaridediverseproduseindustriale(textile,
uleiurimineraleetc.).Acesteproblemeeconomiceaugeneratpierdereadelocuridemunci
srcireapopulaiedislocatedinsectorulindustriei,agriculturiiiserviciilor.
Eeculmanagerialiorientriledebusolatengndireafirmelorsedatoreazpovarei
ideologiceatrecutului,caresereflectngndireaeconomicceaavutiarecaefectntrzierea
unordeciziiimportantepentrudezvoltareafirmelor.nriledinaceastpartedesudesta
Europei,
sprijinulexternnupoaterezolvaproblemantructeeculeconomicaparinefiecreiri(tab.
14).

Page 84
84
Tabelul14
RatasrcieinRomnia(%dintotalulpopulaiei)
An
Srcie
Srciesever
1995
25,4
9,4
1996
20,1
6,3
1997
30,3
11,2
1998
30,8
11,3
1999
33,2
12,5
2000
35,9
13,8
2001
30,6
11,4
2002
28,9
10,9
2003
25,1
8,6
2004
23
7,9
Sursa:GuvernulRomnieiRealizareaProgramuluideGuvernarepePerioada20012004
RaportpreliminarBucureti27octombrie2004
Trebuienvinsementalitiiconstruitestrategiidemodelareagndiriimanagerialebazate
pemodelulTaylor.Sistemulautoritardeconducereafirmelor,caracterizatprinfaptulcdoar
conductoriipotgndiimuncitoriisuntexecutanii,(saumaibinezissalahoriicarepunn
practicideiledincapeteleefilor)constituieesenamanagementului.
Conductoriiacestorfirmeaudeschidereasocialnecesaretapeiactualeisuntbine
intenionaipentrudezvoltareafirmelor,darstatutulpecareilaudobndit,deprotectoriai
salariailor,iaobligatsseocupemaimultdeproblemelesocialedectdedezvoltareafirmei.O
preocuparealorarfiaceeadeaifacepeoamenisaperefirmapentrucaaceastasi
rasplteasc
cumsecuvine.PentruriledinsudestulEuropei,careauderecuperatmaridecalajeeconomice
faderiledinvest,estenecesaroabordareaprincipiuluijaponez,potrivitcruianumai
ataamentulsalariatilorfadefirmpoateaduceprotecieiavantajematerialesalariailor.
Rentabilizareaeconomicarputeafiorealitatepetermenscurtnacestetridinsudestul
Europei
dacarfiexploatatfiecaredramdeinteligen,prinutilizareagndiriituturorsalariailori
evaluareasfidrilortehnologiceieconomicepeplanmondialiregional.Estenecesarca
sistemele
denvtamntdinacestetrisdeamaimultecadreliceniategeneralistecarescreezecorpul
propulsoraleconomiei.
2.10.2.Gestionareabalaneidepli
PentruRomniaitriledinsudestulEuropeiproblemaesenialaprocesuluilorde
tranziieoreprezint,ncontinuare,evitareaincapacitiideplat.Economiileacestorri
trebuies
facfapreteniilorlornfunciederesurselematerialedecaredispun,depotenialullorde
resurse
umane,pentruaiputeaasiguraechivalentulbnescispoatpltiobligaiilectreteri.
Economiadepiainstauratnacesteriimpuneregulidureisancioneaznclcarealor,
ducnd
pnlaexcludereariirespectivedincircuituleconomicmondial,ncazulncarestatul
respectiv

Page 85
85
intrnincapacitatedeplat.Regulaeconomieidepiaesteclar,,dacnupltetinutrieti.
n
acestcontextseimpunecafiecarefirmsrespecteregulileeconomieidepiapentruaevita
incapacitateadeplatfadeteri.Acestlucrusepoatefaceprinimplementareaneconomiea
unor
politicidetrezorerieafirmeiprincaretermeneledeplatsfiecorelatecuceledencasarei
nfiinareauneirezervetamponncazulncarecorelareadintreplatincasaresuferanumite
disfuncionaliti.nacelaitimp,firmeletrebuiesangajezecomenzipentruproduseiservicii
n
funciedeposibilitilelordeplat,siasiguremanagementeficientndireciacorelrii
activitii
compartimentelor,pentruaevitaanumiteaciuniriscantepedireciaeficieneiproduciei,
desfacerii
produseloriasigurriiresurseloroptimenecesare.Inacestcontexteconomicconstruit,n
Europa
desudestmultefirmeibncisuntbntuitedefalimentcaresaimpunscaunmoddeigien
economicelimindineconomiefirmeleintratenincapacitateiremediabildeplat,lipsitede
utilitateieficien.Romniaacunoscutfalimentulnlanasitemuluibancarprinfalimentul
urmtoarelorbnci:Bancoop,Bancorex,BancaInternaionalaReligiilor,CreditBanc.
Noutateatiinificabordatnacestcapitoloconstituiemetodadeanalizcostbeneficiu
pentruactelenormativectipropunereadenfiinareauneiinstutuiideanalizcostbeneficiu
n
domeniulelaborriiactelornormative,carearecascopmbuntireacadruluilegislativalriii
diminuareacheltuielelorcuimplementareaiefectelenegativeprodusedeactelenormative
neconcludente,nerealisteidominatedeprevederialeunorinteresedegrup.
Concluzie.PrincipalelecauzealefalimentuluieconomicnRomniainaceastzona
Europeisunt:
Pierdereapieelordedesfacereaproduseloriserviciilor;
Erorilemajoredemanagementntoatedomeniilevieiisocialeieconomice;
Lipsacapitaluluiderulment;
Maridebiterestantenregistratedefirmelaplataobligaiilorctreterisibugetulstatului
precumideautoritipublicectreprestatoriideservicii;
Diminuarearesurselordefinanarepetermenlung;
Lipsalichiditilorncircuitulplilor;
Creareaunorhrtiivaloricedecompensareaplilorcuefectdereanimare.Aceste
hrtiidevaloarenupoteradicablocajulfinanciarcidoarprelungiagoniafalimentului
economic(toatefirmeleaudencasatbanidarnimeninuposedamonedadeplat),fapt
careducelaimposibilitateaplilorctrebugetideaicicreareademariprobleme
sociale;

Page 86
86
Lipsaunuicadrulegislativbinepuslapunctiauneilegitimitiaautoritilorpublice
deapunenaplicarelegile,acreatcondiiioptimedefraudeconomicofinanciar,de
devalizareabncilorinspe,deslbireasistemuluieconomicalstatului;
Neaplicareaprocedurilordefalimentntreprinderilorruplatniceiprivatizarealent,a
ntarziatintrziencontinuareprocesuldeasanareaeconomieinaionale;
LipsadeautoritateividullegislativalrilorntranziiedinaceastparteaEuropei,au
generatnemulumirinmasiconflicteinteretnicecareauduslaapariiaunornoistate
ncentrul,estulisudestulEuropei.
LatoateacesteproblemetrebuiesfacfanspecialriledinzonagriaBalcanilorcare
auproblemeeconomicedificilecepotpunenpericolgestionareabalaneicreantelori
angajamentelecuprivireladrepturileiobligaiileexterneceaucasuportdeprovenien
prestrile
deservicii,importuliexportul,turismulidiverseexecuiidelucrri,lacareseadaugcreditele
primiteiacordate,comisioaneleidobnzileaferenteparticipriiladiversesocietatimixte,
disponibilitivalutareialtedrepturiiobligaiicedecurgdinrelaiileexterne.Acesteri
trebuie
sacordeoateniedeosebitadministrriidatorieiexternepurttoarededobnzicarepoate
greva
foartemultbugetuldestat.Analizabalaneiestenecesarpentruformulareaunordeciziicu
privire
lastructuravalutarilastructuracreanelorexterne,pentrumeninereaacestoraaproapede
limita
minim.Balanacreaneloriangajamentelorexterneibalanadepliexternesunt
instrumentele
indispensabileoricruistatpentrucoordonareaeconomieidepia.

Page 87
87
CAPITOLULIII
APRECIEREARISCURILORNECONOMIANAIONAL
PRINMETODEMATEMATICOECONOMICE
3.1.Riscurilentranzaciicomercialeinternaionale
Insecuritateacomercialauneieconomiiarelabazariscurideprimmncarecreeaz
crizefinanciaregeneralizatesaudiversedezechilibrenlan.
naceastgrupderiscuriintrcalamitilenaturale(inundaii,cutremure,incendii,
alunecrideterenetc),schimbridesistemepolitice,rzboaie,izolridiplomatice,impuneride
sanciunieconomicepnlaembargoultotal.
Nendeplinireaobligaiilorcerevinuneiadinprinrealizareaobligaiilorcontractuale
poateprovocaodereglarenlanaoperaiunilorcomercialeiplilor,ducndnfinallaocriz
generalizatnplanfinanciar.
Acestederapajefinanciaresepotamplificadatoritlipseicapacitiidegestionareaunor
dificulticonjuncturalenactivitateadetrezoreriesauncondiiitemporaredeinsolvabilitate.
Participaniilaoperaiuniledecomeriplisunttentaisseretragdepepiasausrefuze
directdisponibilitiledecaredispunnacelmoment,sausevornregistravnzrideactive
chiar
dacsuntcotatecainoportuneivordeclanascderineprevzutedepreuriicursurideschimb
n
sistemulfinanciarvalutar.
Asemeneadezechilibretemporareapruteneconomiepotssetransmitntoate
compartimenteleeconomieicarepotscreezeoincapacitatetemporardeplatcepoategenera
falimenteiocurifinanciaregreudesuportatdeeconomie.
nplileinternaionalerisculfinanciarvalutaraparedatoritunorcauzediversepecare
niciunadinprilecontractantenupotsleprevadcuexactitatenmomentulncheierii
contractelorntrepri.
Principaleleriscurisunt:
1.Nendeplinireaobligaieicontractualedeexecutareaproduselorprevzutencontract
saudeexecutareaserviciilorntotalitatesauparialgenereazlaexportatorianularea
comenzilor,