1.LUCRUL MECANIC VIRTUAL. Considerand o structura 5.ECHILIBRUL ROTATIONAL.FORTE PARALELE.

ATIONAL.FORTE PARALELE.CUPLURI DE O deplasare distincta a sistemului, compatibila cu legaturile, se
(ansamblu de corpuri legate) actionata de un sistem de forte
in echilibru, structura nu se misca. Se poate imagina ca
independent de actiunea fortelor exterioare se poate da
sistemului o deplasare mica compatibila cu legaturile,
aceasta deplasare mutand sistemul dintr-o pozitie infinit
vecina. Deplasarea data se numeste deplasare virtuala.
Parcurgand aceasta deplasare virtuala, fortele din sistem
produc un lucru mecanic. Lucru mecanic elementar ce se
numeste lucru mecanic virtual. Deplasarea virtuala este o
deplasare imaginara, permisa de legaturile din sistem, infinit
mica, independenta de actiunea fortelor exterioare care se
gasesc in echilibru.
2.FORMULAREA LUI DESCARTES. Considerand o forta P
aplicata in pct.i, ce se deplaseaza din i in i cu marimea ds,
forta produce un lucru mecanic elementar. Marimea lucrului
mecanic rezulta: dL = P x ds; dL = P x ds x cos(P,ds) = P x ds p;
dsp se numeste proiectia deplasarii pe directia fortei. Rezulta
ca lucrul mecanic virtual este: nul cand deplasarea puntului
se face pe perpendiculara la suportul fortei
[cos(P,ds)=cos90=0]; este pozitiv cand deplasarea
corespunzatoare se face in sensul de actiune a fortei.
3.FORMULAREA LUI BERNOULLI. In cazul
in care avem un sitem de forte Pi, aplica-
te in punctele i, care parcurg deplasa-
rile dsi, rezulta: dL = Pi x dsi
dL = Pi x dsi x cos(Pi,dsi) = Pi x dsip
unde dsip repr.proiectiile dsi pe suportul
fortelor.
Boltile in leagan, dupa forma arcelor pe care le genereaza
FORTE.CENTRUL FORTELOR PARALELE.CENTRUL DE
GREUTATE BERNOULLI. Conditiile de echilibru: -rezultanta
sistemului de forte aplicate pe corp=0; -proiectiile
rezultantei in sistemul de referinta sa fie nule; -momentul
tuturor fortelor (al rezultantei) fata de un pct fix=0.
R=0 x= xi = f x cos alfa=0; y= yi = fi x sin alfa = 0;
xi = 0; yi = 0
Mr = 0; M=mi =0
a)sisteme de forte paralele
R=F1=F2; C=centrul de forte paralele; R=F1+F2
a1=(f2/R)x a; a2=(f1/R)x a
Considerand 2 forte paralele de acelasi sens dar de marimi
diferite, marimea rezultantei se obtine insumand marimile
celor 2 forte.
b)cupluri de forte
numeste grad de libertate.
9.SISTEME DE STABILIZARE A STRUCTURILOR PE CABLURI.
Stabilizarea prin greutate: -stabilizarea prin agatarea la partea
inferioara a cablurilor unor elem.grele (grinzi sau elem.de
acoperire) care in conditii normale de incarcare produc in
cablurile portante intinderi; -prin agatarea elem.grele (grinzi sau
elem.de acoperire) actiunea vantului nu reuseste sa ridice aceste
sisteme, producand doar o diminuare a starii de intindere din
cabluri
Asezarea sist.de acoperire deasupra cablurilor: -prin pozitionarea
elem.grele de inchidere deasupra sistemului portant de cabluri,
actiunea vantului este anulata de greutatea proprie a acestora
sunt de tipul: -boltilor in plin cintru; -bolti plate; -bolti
policentrice.
Boltile lungi in leagan sunt sensibile la incarcari concentrate,
coaja subtire a acestora isi pierde usor stabilitatea, bolta
deformandu-se, fen.purtand numele de VOALARE. Pt.a
impiedica voalarea romanii au realizat bolti cilindrice
asezate pe arce, noul sistem purtand numele de bolta in
leagan pe arce dublouri. (arcele dublouri sunt fie la
intradosul boltii, fie la extradosul acesteia).
Daca rotim un arc in jurul unui ax ce trece prin cheia
acestuia, se obtine o cupola. Cupola trebuie sa reazeme pe
tot conturul, dificila fiind ridicarea acesteia deasupra unor
pereti ce delimiteaza un contur patrat sau dreptunghiular. In
situatia simpla de ridicare deasupra unui contur patrat, pt.a
putea fi rezemata, intre contur si cupola trebuie sa fie
introduse elem.intermediare de racordare ce poarta numele
de PANDANTIVI.
9.SISTEME DE STABILIZARE A STRUCTURILOR PE CABLURI.
Stabilizarea prin asociere de cabluri:
Roata de bicicleta:

. Stabilizarea prin asociere de cabluri:

d=brat de parghie Farfuria:

4.SUPRAFETE SPATIALE OBTINUTE PRIN CUTARE,
COMPORTAREA SUB INCARCARE. PLANE. Spor de rigiditate
obtinut prin: -cutarea unei foi de hartie; -adaugarea unor
frontoane la capete. Modul de comportare: -perpendicular
pe directia de rezemare suprafetele delimitate de liniile de
pliere sunt solicitate asemanator unor placi inclinate; - pe
directiile de rezemare suprafetele cuprinse intre dolii si
coame se comporta asemanator unei grinzi simplu
rezemate.
CILINDRICE. Spor de rigiditate obt.prin:-rularea unei foi de
hartie; -desfacerea ruloului si transf.acestuia intr-un sir de
segmente cilindrice; -adaugarea unor frontoane la capete.
Comportarea sub incarcare a cilindrilor poate fi explicata
mai usor in situatia inlocuirii acesteia cu o structura cutata.
Se poate observa ca:-incarcarile se concentreaza pe cutele
rigide
-mentinerea formei este asig.prin timpanele de capat.
INTERSECTII DE SUPRAFETE CILINDRICE. bolti cu muchii
intrande; -cupole fatetate; -intersectie spatiala de cilindri
SUPRAF.CILINDRICE CU DUBLA CURBURA. o suprafata
cilindrica fara timpane nu are capacitate portanta;
-supraf.cilindrica curbata si in sens longitudinal, datorita
curburii duble, are o rigiditate suplimentara; -asocieri de
cilindri cu simpla si dubla curbura.
-un sistem de 2 forte paralele egale si de sens contrar
-nu produce translatie, ci doar un efect de rotatie asupra
corpului pe care actioneaza
F x ra + (-F) x rb = Fx (rA rB) = F x AB
Marimea momentului cuplului
F x AB x sin alfa = F x d
Momentul cuplului nu depinde de pct 0, fiind un vector liber
c)centrul fortelor paralele
F1 x a1 = F2 x a2; F1 x A1C = F2 x A2C
a1/a2 = F2/F1
Daca doua forte paralele se rotesc cu un unghi teta, R
sistemului se roteste de asemenea cu un unghi teta.
6.PRINCIPIUL ENERGIEI POTENTIALE MINIME LAGRANGE
Admitand ca raportat la un anumit nivel de referinta, toate
corpurile poseda o anumita energie de pozitie datorita
tendintei lor naturale de cadere, acestea incearca sa isi
aduca centrele de greutate in pozitia cea mai joasa, deci sa
micsoreze la maximum energia lor potentiala. Rezulta ca
echilibrul este caracterizat de o valoare minima a energiei
potentiale.
7.EFORTURI SECTIONALE INTERPRETAREA RELATIILOR
INTRE INCARCARI. Interpretarea relatiilor diferentiale intre
incarcari si eforturi sectionale.
Cazul unei incarcari verticale uniform distribuite:
-in cazul incarcarilor verticale de sus in jos cablul A este intins
-in cazul incarcarilor aerodinamice de jos in sus cablul B este
intins
-in ambele situatii montantii sunt comprimati
10.CRITERII ALE STABILITATII ECHILIBRULUI. ECHILIBRUL SI
CENTRUL DE GREUTATE FORMULATE DE FRATII BERNOULLI.
PRINCIPIUL ENERGIEI MINIME IN FORMULAREA LUI LAGRANGE.
In functie de pct de agatare echilibrul poate fi: -stabil, cand pct.de
agatare e deasupra centrului de greutate; -instabil, cand pct.de
agatare e dedesubtul cg; -indiferent,cand pct.de agatare coincide
cu cg.
Fratii Bernoulli: pozitia centrului de greutate este fundamentala
in problema echilibrului => pozitia de echilibru este aceea pt.care
cg vine sa ocupe pozitiile cele mai joase.
Lagrange: Amintind ca raportat la un anumit nivel de referinta,
toate corpurile poseda o anumita energie de pozitie (potentiala)
dat.tendintei lor naturale de coborare, acestea incearca sa si
aduca cg in pozitia cea mai joasa, deci sa micsoreze la maximum
energia lor potentiala. Acest echilibru este caracterizat de o
valoare minima a energiei potentiale.
11.SUPRAFETE SUBTIRI OBTINUTE PRIN TRANSLATIE
(suprafata
cilindrica)
(suprafata
conoidala)
(conoid)
(paraboloid
hiperbolic)

p=p x dx
-proiectie pe orizontala; -N+N=0; N constant
-proiectie pe verticala; T-p x dx T dT =0; dT/dx = -p
-momente (fata stanga); M+p x dx x dx/2 + T x dx + dT x dx
M dM = 0; dM/dT
Cazul unei incarcari concentrate pe element:

Ex.:church Overland Park Kansas, Montevallo Road

Birmingham Alabama
Cupole fatetate:

-in dreptul unei sarcini concentrate in diagrama T apare un

salt egal cu sarcina, salt indreptat in directia acestuia
-deoarece in aceasta sectiune forta taietoare variaza brusc
in diagrama M apare un varf, in aceasta diagrama inclinarea
tangentei variaza brusc.
8.CONTROLUL ALCATUIRII STRUCTURILOR. Conditia de
fixare a solidului rigid in plan: -3 legaturi plasate in 3 pcte
obtinand 3 reazeme simple ale caror directii sa nu fie (supraf.cilindrica) (paraboloid eliptic) (paraboloid hiperbolic)
paralele sau concurente intr-un pct.; -3 legaturi plasate in 2 12.SUPRAFETE SUBTIRI DE ROTATIE
pcte obtinand un reazem simplu si unul articulat; -3 legaturi (cilindru)
grupate intr-un pct => incastrare (conuri)
Mai multe corpuri se pot asocia intre ele formand un (hiperboloid de
ansamblu (o structura). Legarea unui corp rigid de baza de
rotatie)
Suprafete cilindrice cu dubla curbura: sprijin se poate realiza prin introducerea a 3 legaturi simple
O suprafata cilindrica (3 penduli). legarea a 2 corpuri se poate face prin 3 legaturi
fara timpane nu are simple; -3 corpuri pot fi legate 2 cate 2 prin articulatii (se
capacitate portanta. obtine o schema triunghiulara care geometric este
indeformabila). In situatia in care cele 3 articulatii se gasesc
pe aceeasi dreapta, sistemul are posibilitati de miscare, fiind
cu forma critica. l = 3 x (C-1)
-sistemul obtinut trebuie sa fie legat de baza de sprijin
-legarea in plan se poate face cu 3 leg.notate cu r (nr.de
leg.exterioare r = 3); l+r=3 x c -3+3=3xc; l+r=3xc => d=l+r-3c.
Relatia obtinuta sta la baza identificarii tipului de structura.
d=0 => structura fixata in plan
d>0 => structura are posibilitatea de miscare = mecanism
(deplasari compatibile cu legaturile)
d<0 => structura fixata in plan cu mai multe legaturi decat
minim necesare = ansamblu static nedeterminat 13.FORME STRUCTURALE AVAND LA BAZA ARCUL
Sisteme de boltire avand la baza arcul. Daca translatam un arc
obtinem un cilindru sau o bolta cilindrica => trecerea de la un
elem.liniar la unul spatial. Cel mai simplu sistem de boltire are la
baza arcul, noul sistem comportandu-se asemanator arcului.
Bolta cilindrica obt.prin insiruire de arce poarta numele de BOLTA
IN LEAGAN. Comportarea unei bolti in leagan este conditionata
de modul in care caramizile ce o alcatuiesc sunt tesute intre ele:
-daca caramizile NU sunt tesute in lungul boltii, bolta astfel
rezultata descarca pe o singura directie, aceea dupa care sunt
asezate arcele; -daca caramizile sunt tesute in lungul boltii, bolta
astfel realizata descarca pe ambele directii, bolta fiind mai
rezistenta decat in prima situatie.